ascetic a

7/25/2019 Ascetic A

http://slidepdf.com/reader/full/ascetic-a 1/36

1

MÂNTUITORUL IISUS HRISTOSVINDECĂTORUL PATIMILOR

înainte de întruparea Mântuitorului Hristos, Dumnezeu era privit ca Cel ce vindecă toate

lile (Psalmul 102, !, iar proorocii au "ost trimi#i de Dumnezeu ca doctori care să în$ri%ească peporul &ui, 'srael, ce bolea de păcat )Proorocii au "ost trimi#i ca #i Moise pentru a*1 vindeca peael, #i ei vărsând lacrimi pentru el ('srael! l*au în$ri%it, dar nu au putut să stăvilească răul care

întinsese Din cre#tet până în tălpile picioarelor nu rămăsese nici un loc sănătos +ot trupul luiael era plin de răni necurăate, neunse cu untdelemn #i nele$ate) (-"ântul C.irii al

usalimului, Catehezele Baptismale, Cate.eza 12! /în nes"âr#ita -a iubire de oameni, iditorulstru a binevoit să vină la noi cei bolnavi #i rătăcii, #i pentru aceasta l*a ridicat mai întâi peise dătătorul de le$e #i apoi i*a trimis pe prooroci) (-"ântul ntonie cel Mare, Epistole).

va Dorotei, re"erindu*se la prooroci, arată că unul Dumnezeu i*a trimis, dar ace#tia n*auu#it să vindece răutatea ('saia 1, 3! 4 )5ici buba, nicir rana, nici vânătaia nu mai erau calde #i nu

mai putea pune nici undelemn #i nici le$ătură peste ele 6ăutatea cuprinsese tot trupul #i tot7etul8 stăpânea peste toate puterile su7etului, toate erau robite păcatului, toate erau stăpânite

el) Pro"eii, s"âr#indu*#i lacrimile, au stri$at4 )Cine va da din -ion mântuire lui 'srael) (Psalmul, 3!8 )Doamne, pleacă cerurile #i +e po$oară) (Psalmul 19, :! /Căci iată, rănile oamenilor sunt

ai mari decât leacurile noastre #i ticălo#ia noastră, noi nu putem s*o îndreptăm, numai +u poi săîndrepi #i să ne ridici) (-"ântul C.irii al 'erusalimului, Catehezele Baptismale).

C.iar #i în$erii veneau în a%utorul oamenilor #i îi "ăceau sănăto#i, vindecându*i de bolile lor,r ca #i proorocii, #i în$erii s*au dovedit neputincio#i din pricina relei voine a oamenilor ce nuau să se tămăduiască, dar mai ales pentru că boala era $rea #i se întinsese la toată omenirea

zută4 );i au văzut că leacurile lor erau prea slabe pentru bolile de care su"ereau oamenii)ri$en, Omilii la Evanghelia, după Luca).

=ra limpede că omenirii îi trebuia un doctor, un c.irur$ a căi ui pricepere să >e pe măsuraavităii bolii #i rănilor ei (-"ântul 'oan -cărarul, Scara).

Mântuitorul Hristos a venit să*i vindece pe cei bolnavi4 )5u cei sănăto#i au nevoie de doctorcei bolnavi 5*am venit să c.em pe cei drepi, ci pe păcăto#i la pocăină) (Matei ?,12*1!u.ul Domnului e peste Mine, pentru că M*a trimis să vindec pe cei zdrobii cu inima) (&uca1@! Mântuitorul 'isus Hristos e împăratul #i Doctorul, ca unul ce a pus început tămăduiri8astre, -*a îmbrăcat în sărăcia noastră #i l*a vindecat pe cel bolnav, arată că bunul #i iubitorul demeni Dumnezeu îl trimite pe Anul născut Biul -ău, întrucât doar Dumnezeu putea tămădui #iui o ast"el de patimă (va Dorotei, învăţături de suet !olositoare).

Ma%oritatea ->nilor Părini văd în Mântuitorul 'isus Hristos pe Doctorul venit la oamenintru a*i vindeca de boli #i de nebunia adusă de păcat #i de urmările sale #i amintesc prorocia luiia :, 9 re"eritoare la Mesia4 )=l a luat asupră*;i durerile noastre #i cu su"erinele noastre -*apovărat)

Mântuitorul Hristos e privit ca Cel Care a venit să plăsmuiască din nou pe cel zdrobit, să*lcă viu pe cel omorât #i să c.eme iară#i la =l, din rătăcirea minii, plăsmuirea lui (-" -imeon 5oulolo$, "iscursuri morale). C.iar numele lui 'isus, îe#ua, înseamnă $ahve m%ntuie#te, iar înece#te se tălmăce#te tămăduitor. =l mântuie#te vindecând (-"ântul C.irii al 'erusalimului,tehezele Baptismale).

7/25/2019 Ascetic A


2

#adar, Mântuitorul însu#i se prezintă ca doctor (Matei ?,12!, proorocii îl vestiseră îneastă calitate de doctor, iar -" =van$.elie îl nume#te tot ast"el, întrucât 'isus Hristos e înela#i timp Dumnezeu #i om, unind în Persoana -a dumnezeiască cele două naturi, divină #i

mană, numai =l sin$ur poate să vindece >rea omeneascăMântuitorul Hristos >ind înelept, drept #i puternic după >re, î#i arată înelepciunea -a în

odul tămăduirii, "ăcându*se om "ără vreo modi>care sau #tirbire Dacă ar > "ost doar Dumnezeu,ă să >e în acela#i timp #i om, atunci ar > însemnat că =l nu #i*a asumat omenitatea #i noi am >

mas străini de mântuire (-"ântul Maim Mărturisitorul, &ăspunsuri către 'alasie). )Ceea ce nute asumat nu este vindecat) (-"ântul ri$orie +eolo$ul, Cuvântarea 1 teolo$ică! ceastămulă e reluată #i de -"ântul 'oan Damasc.in în "ogmatica sa4 /Cuvântul ia pe om în între$ime,să dea vindecare omului în între$ime, #i pe toate le*a luat, ca pe toate să le vindecemnezeu Cuvântril n*a lăsat nimic din cele sădite în >rea noastră când le*a plăsmuit la început,e*a luat pe toate, trup #i su7et $ânditor #i raional precum #i însu#irile acestora =l în între$ime,a luat pe mine în între$ime =l în între$ime, s*a unit cu mine în între$ime, ca să*mi dăruiascăe în mod inte$ral mântuirea, căci ceea ce e neluat e nevindecat Pe toate le*a luat, ca pe toate

le vindece)Boarte muli teolo$i au condiionat întruparea de căderea în păcat a omului Dar, în

spunsul ( către 'alasie -"ântul Maim Mărturisitorul nu condiionează întruparea de căderea încat a omului în însă#i zidirea omului după c.ipul #i asemănarea -a, e prevăzută întruparealui lui Dumnezeu ceastă intimitate între om #i Dumnezeu î#i are premizele sale în "aptul că

mul a "ost creat după chipul Chipului *Logosului lui "umnezeu).Mântuitorul 'isus Hristos asumă inte$ral >rea omenească4 =l este Cel după care omul a "ost

it, înnoit, îndumnezeit Prin întrupare =l a luat natura omenească ce devenise stricăcioasă,uritoare Biind cu totul lipsit de păcat #i de stricăciune, a vindecat toa4e $re#elile #i patimileastre #i nu -*a întinat cu nimic din ceea ce avea nevoie ie vindecare 'isus Hristos a binevoit să

lase ispitit în toate, pentru a se "ace asemenea nouă, de păcătuit însă, n*a păcătuit (-"ântul$orie +eolo$ul, Cuv%ntările teologice). =l a luat asupra -a trăsătura pătimitoare a omului, însăă de păcat (-"ântul Maim Mărturisitorul, &ăspunsuri către 'alasie!, a"ectele >re#ti #ipri.ănite ale omului, în a"ară de /patimile de ocară) (-"ântul Marcu scetul! luat asupra -aamea, setea, osteneala, teama, lacrimile, simirea durerii #i moartea, toate neputinele #iăr$inirile noastre ca urmări ale păcatului, pentru ca să ne scape de ele, a luat toate bolile,biciunile #i neputinele >rii noastre, pentru ca să le vindece De aceea, -"ântul Macarieipteanul, în /=pistolele) sale, arată că Mântuitorul, Cel care dăduse leacurile tămăduitoare, caredecase pe cei rănii, -*a arătat ca unul dintre cei rănii

Din pricina slăbiciunii noastre, =l a luat ve#m%ntul slă+iciunii #i pentru că eram săraci -*a

cut sărac, #i din pricină că noi ne dăduserăm morii, -*a "ăcut muritor ca noi) (-"ântul ntonie Mare! luat asupra -a urmările păcatului )pentru a le nimici mai întâi în propria Persoană)est lucru a "ost posibil întrucât, >ind "ără de păcat #i rămânând neîntinat de el, =l nu su"erăania păcatului #i nu dă loc acestuia în =l

în toate ispitirile #i încercările la care -*a supus de bună voie, #i*a păstrat însu#irilemene#ti îndreptate în mod nestrămutat spre +ine #i a supus întotdeauna voinţa Sa omeneascăinţei dumnezeie#ti. Eoina -a dumnezeiască era în acela#i timp voina +atălui care &*a trimis Deeea, ca om, lisus Hristos s*a arătat întotdeauna ascultător "aă de +atăl -pre deosebire deam, care prin păcatul neascultării a despărit voia sa de voia lui Dumnezeu #i prin rătăcirea lui

7/25/2019 Ascetic A


ea omenească s*a abătut de la menirea ei >rească, prin desăvâr#ita ascultare a lui Hristos "aă+atăl, l*a împăcat pe om cu Dumnezeu, a îndreptat >rea cea stricată #i l*a adus din nou pe om

unirea cu DumnezeuPrin întrea$a -a activitate pământească, prin toate "aptele -ale mântuitoare, Cuvântul &ui

mnezeu întrupat, n*a "ăcut altceva decât să lucreze vindecarea >rii omene#ti /-u7etul, devenit

7et al Cuvântului, Care nu #tia de păcat, avea de acum si$urana unei a#ezări nestrămutate înne, devenind cu mult mai tare decât păcatul care ne stăpânise până atunci) (-"ântul C.irii aleandriei, "ialog despre întruparea iului -nuia ăscut).

Mântuitorul lisus Hristos biruie#te durerea #i su"erina prin >rea -a dumnezeiascăpătimitoare, mer$ând de bunăvoie la patima -a #i primind să su"ere durerea în >rea -a

menească pătimitoare =l îl scoate pe om de sub stăpânirea tiranică a durerii #i din robiatimilor pricinuite de durere (-"ântul Maim Mărturisitorul, &ăspunsul (/ către 'alasie). /Cel carea "ăcut pe om se "ace =l însu#i pătimitor pentru a vindeca patimile noastre prin patima -a,s>inând ast"el în +rupul -ău patimile noastre care întrecuseră orice măsură) (-"ântul Maimrturisitorul, Capete despre cunoa#terea lui "umnezeu). Dintre toate "aptele lucrării -ale

ântuitoare, pătimireaFpatima, moartea #i învierea sunt cele mai mari Prin ele se înlătură celeuă stavile care mai rămăseseră între om #i Dumnezeu, adică păcatul #i moartea Prin ele,mnezeu ne redă ast"el sănătatea deplină, cea a >rii noastre dintru început, ne redăstricăciunea #i nemurirea /+oate acestea erau pentru Dumnezeu un mi%loc de vindecare abiciunii noastre ca să*l repună pe vec.iul dam în starea din care căzuse #i să*l ducă din nou

n$ă pomul vieii) (-"ântul ri$orie +eolo$ul, Cuv%ntări teologice).

7/25/2019 Ascetic A


6ăscumpărarea omului este o mare taină, "oarte $reu de îneles în pro"unzimea ei #i cu neputină de eplicat în cuvinte omene#tiMântuitorul Hristos răsti$nit pe Cruce nu aduce o simplă satis"acie

%uridică lui Dumnezeu +atăl, ci dăruie#te restaurarea ontolo$ică a >riiomene#ti pe care a luat*o asupra -a Mântuirea adusă de Hristos îi

cuprinde pe toi oamenii, din toate timpurile, iar lucrarea -avindecătoare, nu s*a îndreptat doar asupra >rii omene#ti recapitulate în=l, ci asupra >ecărui om care vine la =l CuvântulFBiul lui Dumnezeu eviu #i lucrător (=vr9412!, adică lucrează în >ecare zi, lucrează mântuireatuturor #i "ace pe >ecare om părta# în mod personal la vindecarea

între$ii >ri pe care =l a în"ăptuit*oDumnezeiescul Doctor dă >ecăruia leacul potrivit4 /După cum

doctorii care în$ri%esc trupul nu dau tuturor bolnavilor acela#i leac, niciDumnezeu care vindecă bolile su7etului, nu dă un sin$ur leac pentrutoi) (-"ântul Maim Mărturisitorul, 0ece Capete despre dragoste!, arată

că =l săvâr#e#te vindecările, dând >ecărui su7et ceea ce îi trebuie Deaceea, 'isus Hristos nu e doar tămăduitorul >rii omene#ti în $eneral, ci ec.emat în a%utor de >ecare om ce a#teaptă de la el vindecareasu"erinelor sale sau ale aproapelui <mul care a căzut în deznăde%dedatorită neputinei leacurilor omene#ti de a*1 vindeca sau care n*a $ăsitdoctorul priceput să*i lecuiască răul, prin credină poate > si$ur că va$ăsi în 'isus Hristos Doctorul care îi va vindeca orice boală #i su"erină,oricare i*ar > natura #i $ravitatea #i că se va însănăto#i deplin a#a cumnimeni, niciodată, n*ar putea s*o "acă prin mi%loace omene#ti

-"ântul 'oan ură de ur, tâlcuGnd psalmul 3, 2 în care Proorocul

David îl c.eamă de Dumnezeu în a%utor spunând4 /Eindecă*măDumnezeule că s*au tulburat oasele mele #i su7etul meu s*a tulburat"oarte), arată că Doctorul care e Dumnezeu nu se supără #i nici nu senecă%e#te când bolnavii ie#ii din mini din pricina durerii îl umplu deocară =l "ace totul #i î#i dă toată silina să pună capăt bolii acelora carese poartă atât de rău cu =l Doctorul dumnezeiesc le dă leacuri amarenu pentru ca să se răzbune pentru ocările de mai înainte, ci ca să le >ede mai mult "olos #i să*i "acă deplin sănăto#i

CONDIŢIILE SUBIECTIVE ALE VINDECĂRIIF

1. CREDINŢA, CONDIŢIE A VINDECĂRII DUHOVNICEŞTI

Credina este începătoarea vieii celei noi pe care omul este c.emat s*o

ducă în Hristos =a este "ora cea mai puternică de care se poate "olosi

în acest

nou "el de vieuireF

7/25/2019 Ascetic A


Cel botezat trebuie să dea dovadă de credină pentru a puteapăstra .arul pe care l*a primit prin -"ânta +aină #i pentru ca acesta săse arate lucrător în el

Pentru cel care n*a "ost botezat sau pentru cel care, după otez,a căzut din nou în boala păcatului, credina este cea dintâi condiie a

tămăduirii sale Cel bolnav trebuie nu numai să se întoarcă spre Hristos,ci trebuie să creadă cu toată puterea în =l Prin credină îl recunoa#te ca>ind sin$urul Doctor care*1 poate vindeca cu adevărat de bolile #isu"erinele sale8 prin credină îl c.eamă în a%utor8 prin credină aresi$uranâ+că vă primi de la =l izbăvirea de oală #i mântuirea

Credina presupune, la început, osteneala omului căzut de a ie#idin starea de nepăsare "aă de decăderea sa #i "aă de bolile salesu7ete#ti, din nesimirea păcatului11 #i pentru a "rân$e învârto#areapatimilor sale, care se împotrivesc .arului tămăduitor #i mântuitor al luiDumnezeu Bericitul u$ustin mărturise#te că o ast"el de împotrivire

"aă de Dumnezeu, Doctorul su7etelor #i al trupurilor, l*a împiedicat săse dezbare de relele care*1 stăpâneau înainte de convertire4 /-tareasănătăii su7etului meu, care, în orice caz, nu se putea însănăto#i decâtcrezând (!, re"uza să >e în$ri%ită, împotrivindu*se mâinilor +ale,Doamne, Care ai "ăcut leacurile credinei #i le* ai împră#tiat peste bolile$lobului pământesc, atribuindu*le atâta tărie) *1ărturisiri, E', 9!

Prin credină omul î#i îndreaptă dorina #i voina spre Hristos4dorinei i se redă /obiectul) >resc asupra căruia să se reverse, iarvoinei i se redă menirea ei >rească 'ată cum prin însu#i actul credineise lucrează tămăduirea puterilor sale su7ete#ti, pe care păcatul le

îmbolnăvise, strâmbându*le >reasca "olosireCredina implică în permanenă dorina #i mai ales voina omului,

ast"el încât o putem de>ni ca /liber consimământ al su7etuluiII =aeste, după cuvântul -"ântului postol Pavel, /încredinarea celornădă%duite, dovedirea lucrurilor celor nevăzute) (=vrei 11, 1!8 este omai*înainte* cunoa#tere, /ca prin o$lindă), a realităilor du.ovnice#ti,

într*un c.ip potrivit lor, înainte de a se a%un$e la cunoa#tereaFeperiereadirectă care este rodul credinei omului a%uns la desăvâr#ire =stecunoa#terea pe care omul o dobânde#te prin aderarea li+eră a minţii #ia tuturor !acultăţilor sale la adevărul descoperit oamenilor de -"ântul

Du. prin cuvântul lui Hristos, prin mărturia postolilor, a proorocilor #i as>nilor

în măsura în care credina îl îndreaptă pe om spre Dumnezeu #i*lune#te cu =l, ea îl eliberează si*1 !ere#te de alipirea pătima#ă de sine,adică de 2lautie. Buncia sa tămăduitoare stă mai ales în "aptul că eaeste cunoa#tere #i* 1 duce pe om la cunoa#tere8 după cum ne#tiina a"ost cauza dintâi a căderii omului #i a îmbolnăvirii sale, cunoa#terea pecare o dobânde#te prin credină este pricinuitoarea vindecării saleCredina îl vindecă pe om de ceea ce Cuviosul 'oan Carpatiul nume#te

7/25/2019 Ascetic A


/boala necredinei) olind din pricina necunoa#terii lui Dumnezeu,omul î#i recapătă sănătatea recunoscându*& prin credină /Cunoa#terealui Dumnezeu este vindecarea su7etului), iar -"ântul 'ustin Martirulspune, în acela#i sens4 /După cum binele trupului este sănătatea, tota#a cunoa#terea lui Dumnezeu este binele su7etului) Dacă, după ce a

zăcut în ne#tiină #i rătăcire, omul a%un$e, /călăuzit de credina înDomnul, la cunoa#terea -nicului "umnezeu adevărat, nu este oareaceasta pentru el vindecare #i mântuire J), întreabă -"ântul Pa.omie

Credina ridică de deasupra minii omului unul dintre vălurilecare*o împiedică să vadă, îl /sloboze#te de ne#tiină #i, dacă estedreaptă credină, de cunoa#terea rătăcită cu privire la Dumnezeu) Princredină, spune, la "el, Bericitul +eodoret al Cirului, toate cuno#tinele$re#ite care s*au încuibat în su7et si care*1 duc la stricăciune suntrisipite, iar în locul lor vine cunoa#terea cea după "umnezeu. Princredină, puterile intelectuale ale omului sunt curăite, însănăto#ite #i

înelepite, cu$etarea sănătoasă probând buna lor lucrare st"el,Bericitul +eodoret al Cirului arată că, prin învăătura -a, Mântuitorul /i*aarătat plini de înelepciune pe cei care altădată se arătaseră stricai #icu totul nebuni3 *'ratamentid +olilor eline#ti).

%un$ând prin credină la cunoa#terea Celui care este devărul('oan 19, 3!, omul î#i re$ăse#te adevărata libertate ('oan @, 2!%un$ând să*& cunoască din nou pe Dumnezeu, î#i redobânde#tecunoa#terea de sine8 #tie /al Cui >u este) #i /care este adevărata sa>re), se recunoa#te ca >ind c.ipul lui Dumnezeu #i menit să a%un$ă laasemănarea cu cesta 4ă latura duhovnicească a 2inţei sale, pierdută

prin păcat, cea care*i între$e#te omenitatea, "ăcându*1 om cu adevăratPrin credină, omul înele$e adevăratul sens al eistenei sale8

scapă de amă$ire #i de tot "elul de rătăciri iscate de necunoa#tereaadevăratei viei, de absurditatea lumii "antasma$orice în care esteast"el silit să trăiască, de nelini#tea care*i mistuie >ina, de deznăde%deapricinuită de ele 'ese din /valurile unei eistene nestatornice sisc.imbătoare) si intră /într*o viaă nesc.imbătoare) (-"ântul ri$orie de5Kssa, 1arele cuv%nt catehetic), a7ându* #i pacea #i statornicia în bine,condiii primordiale ale sănătăii sale tâta vreme cât era supus

îndoielii, #ovăielnic #i necredincios, omul nu putea să >e decât bolnav

Cel care /este #ovăielnic în credina lui (! spore#te în el boala, scrie-"ântul Earsanu>e (Scrisori duhovnice#ti, :23! Credina pune capăt

îndoielilor, #ovăirii, ne.otărârii care*1 "ac pe om /asemenea valuluimării, mi#cat de vânt #i aruncat încoace #i încolo) #i /nestatornic întoate căile sale) ('ac 1, 3, @! tunci când credina omului esteputernică, adâncă, deplină,

desăvâr#ită, ea tămăduie#te su7etul de dipsihie, boală care*i macinăpe cei care, având o credină #ovăielnică, una $ândesc, #i alta "ac,

7/25/2019 Ascetic A


sunt nestatornici #i au inima împărită între iubirea lui Dumnezeu #iiubirea lumii, pentru că nu s*au predat pe dată #i cu totul lui Hristos

"ipsihia nu este o boală a omului căzut, în $eneral, ci o boală aomului credincios, dar a cărui credină este slabă, nedesăvâr#ită lt"elspus, ea este mani"estarea a ceea ce -"ântul 'saac ;irul nume#te

/credină bolnavă) (c" Cuvinte despre nevoinţă, 12, 23! ceastăboală este $reu de studiat în mod amănunit, deoarece ->nii Părinivorbesc rar despre ea #i nu o descriu ca atare întâlnim aceastănoiune, sub "orma ei latinească, la -"ântul 'oan Casian *4#ezămintelemănăstire#ti, E'', 1:, 2, /duple cor) #i /duple animus)!

"ipsihia este considerată de Părini ca "undamental /rea #i "ărăminte) (Herma, Păstorul, Porunca 'L, ?! =a îl "ace pe om nesăbuit #idin pricina ei omul "ace "apte rele, "ără să*#i dea seama (-"ântulClement 6omanul, doua Epistolă către Corinteni, L'L, 2!8 nu reu#e#tesă "acă ceea ce*#i propune (Păstorul lui Herma, 5orunca L, 2, 2!8 îl

duce la părăsirea căii adevărului, îi slăbe#te du.ul #i*l "aceneputincios8 îl "ace pe om lene# #i lipsit de $ri%a cea mântuitoare (-"-imeon 5oul +eolo$, "iscursuri etice, L, ?00*?01!8 îl împiedică să se

împărtă#ească de slava Dumnezeirii, îl ine între viaă #i moarte,lipsindu*1 de plinătatea vieii (Păstorul lui Herma, Pilda E''', ,1!

"ipsihia este le$ată, în $eneral, de c.enodoie, este soratristeii, îl împiedică pe om să lupte a#a cum se cuvine pentruDumnezeu (-"ântul 'oan Casian, 4#ezămintele mănăstire#ti, E'', 1:!8ea "ace ca viaa omului să >e cu totul nenorocită (-"ântul Clement6omanul, Epistola înt%i către Corinteni, L', 28 LLH', 2! Date >ind

aceste caracteristici ale dipsi.iei, apare ca ispititore apropierea ei desc.izo"renie8 dar în a"ara unei oarecare înrudiri etimolo$ice,

însemnând, literal, /su7et îndoit, iar sc.izo"renia, /minte scindată) * #ic.iar dacă putem vorbi în ambele cazuri de o /personalitate scindată),cezura care acionează #i într*o situaie, #i în cealaltă se situează peplanuri radical di"erite

Pentru că prin credină omul a%un$e nu numai la cunoa#terea desine, ci #i la cunoa#terea tuturor lucrurilor, ea este pentru el o călăuzăsi$ură Credina îi este spri%in în tot ce "ace #i ea îi permite ca în toate

împre%urările să mear$ă pe calea cea dreaptă8 ea îl "ere#te pe om de

rătăcire #i nu*1 lasă /pradă sorii nestatornice a celor neîntării (încredină!) Credina este, după cum spun cu tărie ->nii Părini,/spri%in puternic #i liman neînvi"orat)(-"ântul 'oan ură de ur, <miliela cuvintele /-ă #tii că în vremurile din urmă) ! =a este plato#a (1

+es :, @! care*1 apără pe om #i*l "ace de nebiruit Datorită ei, biruie#tetoate $reutăile, trece de orice stavilă #i poate c.iar să /mute muniidin loc) (Matei 1, 208 21, 218 1 Cor 1, 2! Pentru cel credincios/nimic nu este cu neputină) (Matei 1, 20! /=a nu lasă ca su7etul să>e cople#it de relele prezente #i*i u#urează su"erinele prin

7/25/2019 Ascetic A


nădă%duirea celor viitoare), spune -"ântul 'oan ură de ur /vând*ope ea, spune în altă parte -"ântul Părinte, nici cea mai marenenorocire nu ne poate arunca în deznăde%de)

7/25/2019 Ascetic A


în timp ce păcatul s"â#ie #i risipe#te puterile su7etului omenesc,credina, îndreptându*le spre Hristos ca spre un unic pol #i uni>când

întrea$a >ină a omului * nu numai dorina, voina #i cu$etarea * cuPersoana -a, reuni>că su7etul #i*l readuce la buna rânduială Prin/puternica sa înclinare spre Cel Anul, cel "ără de "ormă devine"rumos) +oate puterile omului î#i re$ăsesc în Dumnezeu, cu Care se

une#te prin credină, menirea >rească #i sănătatea deplină, lucrând înarmonie #i pace, potrivit naturii lor

Pe cel mort din pricina păcatului, credina îl "ace viu (c" 'oan ,1:, 38 @, 298 11, 2:*238 1, 8 6om 1, 18 =vrei 10, @!8 prin eaprime#te viaa cea ve#nică, adevărata viaă, pe care Hristos i*a redat*o neamului omenesc #i care îi este dăruită prin Du.ul -"ânt -paimade moarte nu*1 mai încătu#ează pe om #i nu*i mai "rân$e elanurile =l

încetează de a mai > un /cadavru viu) #i devine viu pe vecie Princredină omul cel vec.i piere #i se arată omul nou, născut dinDumnezeu (1 'oan :,1!

Credina este pentru om condiie #i u#ă a mântuirii, căci prin eaomul prime#te cu toată >ina sa lucrarea mântuitoare a lui Hristos, seune#te cu =l, se desc.ide cu totul .arului -ău #i se "ace împreună*lucrător cu acesta De aceea prin credină #i pe măsura credinei luiprime#te omul iertarea păcatelor, vindecarea bolilor sale #i sănătateadeplină Celui ce crede în =l, Hristos îi dă tămăduirea bolilor trupe#ti #isu7ete#ti /Dacă credem însă în Cel ce a venit #i a vindecat toatăboala si toată neputina în popor, credem că puternic este =l săvindece nu numai bolile trupe#ti, ci #i pe cele ale omului lăuntric),scrie -"ântul Earsanu>e

înele$em acum de ce credina este una dintre /"e#ele cele denedezle$at ale sănătăii #i mântuirii), cum scrie Clement leandrinul,#i de ce muli ali ->ni Părini vorbesc limpede despre virtuile eitămăduitoare +ertulian o consideră leac mântuitor prin excelenţă,Bericitul u$ustin, mărturisindu*#i păcatele tinereii, spune4 /-u7etulmeu nu se putea însănăto#i decât crezând), arătând că Dumnezeu /a"ăcut leacurile credinţei #i le*a împră#tiat peste bolile $lobuluipământesc, atribuindu*le atâta tărie) Bericitul +eodoret al Ciruluispune, în acela#i sens, că /Dumnezeu vine în a%utorul celor caredoresc să se tămăduiască, dăruindu*le credina) <ri$en arată că încă/"ericiii prooroci (!, pipăipd pe Cuvântul cu a%utorul credinei,plinătatea &ui se revărsa peste ei ca să vindece), iar -"ântulEarsanu>e a>rmă că /credina desăvâr#ită se arată în vindecarea boliinoastre)

Credina are multe trepte, iar între trezirea la credinţă #icredinţa cea desăvârşită este o mare distană8 #i to" a#a, estemare deose+ire între strădania de a crede cele ce nu se văd #ideplina încredinţare, #i încă #i mai mare deosebire este întresimpla primire a cuvântului lui Dumnezeu a celui ce vine lacredină, prin care se dobânde#te o cunoaştere din afară #i în

parte, #i vederea lui Dumnezeu, pe care ->nii Părini o socotesctotuna cu credinţa ajunsă la desăvârşire. între aceste două

7/25/2019 Ascetic A


capete, eistă mulimea de trepte pe care omul urcă spre unireaeistenială cu Dumnezeu, care se împline#te prin

7/25/2019 Ascetic A


lucrarea poruncilor, care ea însă#i vine din credină #i care întemeiazăadevărata credină

t

Cel care crede, dar este încă bolnav du.ovnice#te, n*are decât o

credinţă de#artă, adică lipsită de împlinirea poruncilor #i lucrarea

virtuilor 'ar o asemenea credină nu este de a%uns pentru ca omul săprimească tămăduirea de la Dumnezeu st"el, -"ântul Macarie

spune4 /Dacă cineva nu se apropie de Domnul, împins de propria*ivoină #i cu tot su7etul #i nu se roa$ă cu credină puternică, nu

dobânde#te vindecarea De ce orbul #i "emeia bolnavă de cur$ereasân$elui s*au vindecat îndată, iar noi n*am dobândit vederea cu

adevărat #i nu am "ost vindecai de patimile cele ascunseJ 5oi n*amdobândit încă vindecarea du.ovnicească #i mântuirea pentru că nu*&

iubim din toată inima #i nici nu credem în =l cu adevărat De vomcrede #i ne vom apropia cu adevărat de =l, atunci =l va lucra îndată

adevărata tămăduire în noiFF

2. POCĂINŢA, CONDIŢIE A VINDECĂRII DUHOVNICEŞTI

După primirea +ainei -"ântului otez, nu rămâne nimic neiertat,nespălat, nevindecat #i totu#i ne punem întrebarea de ce după 'ainaS!%ntului Botez omul păcătuie#te.

-"ântul Marcu scetul ne învaă că otezul îl scapă pe om depăcat, dar nu #i de putinţa de a păcătui. 66 scoate pe om de su+stăp%nirea diavolului, dar nu*1 opre#te pe acesta să*l ispitească peom otezul îi dăruie#te omului li+ertatea de a nu 2 stăp%nit silnic #i!ără voia lui de către diavol #i*i dăruie#te #i puterea de a se împotriviispitelor. otezul nu ne răpe#te libertatea de a ale$e ceea ce voim-"ântul Marcu scetul (6ăspunsul 2 la +aina otezului!4 /5ici otezul,nici Dumnezeu, nici satana nu silesc voia omului -untem liberi să"acem binele, potrivit .arului primit -untem liberi să ne întoarcem larăutatea cea dintâi)

în acest sens, ne învaă #i -"ântul 5icolae Cabasila în lucrarea/Despre viaa în Hristos)4 /+aina otezului lucrează în noi, dar "ără să

silească voina noastră #i "ără s*o robească #i, de#i stă ca o putereascunsă în noi, totu#i nu poate opri de la rău pe cei ce stau subputerea lui, pentru că oc.iul cel mai sănătos nu poate lumina pe celce vrea cu tot dinadinsul să zacă în întunericFF Cel botezat nu poate >mântuit împotriva voii lui, ci prin lepădarea ispitelor el trebuie săarate că voie#te să >e tămăduit de Hristos, să*#i vădească măsuraalipirii lui de Domnul Prin acestea, el devine împreună lucrător alvindecării sale, al mântuirii #i al îndumnezeirii

->nii Părini ne arată că nu este cu neputină pentru om săducă o viaă lipsită de păcat #i să împlinească poruncile lui Hristos,

însă puini dintre cei botezai au con#tiina mărimii .arului primit-"ântul -imeon 5oul +eolo$, vorbind despre +aina -"ântului otez în

7/25/2019 Ascetic A


/Cuvântările morale) #i în )'mne), ne spune4 /-*ar > cuvenit ca noitoi să cunoa#tem bo$ăia .arului, mărimea luminării, darul părtă#iei,minunăia unei asemenea na#teri din nou, dar vai, abia dacă e unuldin o mie sau mai bine zis din zece mii care să*l >

7/25/2019 Ascetic A


cunoscut prin vederea tainică, în vreme ce toi ceilali sunt >i lepădaicare nu*& cunosc pe Cel care i*a adus pe lume)

Pentru ca să nu rămână pentru totdeauna necunoscător al.arului otezului #i pentru ca să nu*#i piardă pentru totdeauna curăia,sănătatea #i toate celelalte daruri primite la otez, ci dimpotrivă,

pentru a le putea a7a #i a le spori, Dumnezeu i*a dăruit omuluipăcătos leacul pocăinţei, metanaoia.

Până unde mer$e pocăinaJ Darul pocăinei este un dar al luiDumnezeu (Parabola /Biului risipitor)! -unt două căi4 calea întoarceriicătre +atăl #i calea demonizării

Parabola >ului risipitor pune în evidenă părinimea luiDumnezeu care te îmbrăi#ează, dar nu te "orează niciodată8 prinvoina lui liberă, cre#tinul cre#te în părinimea lui Dumnezeu

în ru$ăciunea a : * a de la Eecernie precum #i în alte ru$ăciuniale ->ntelor +aine "olosim această epresie4 /+u e#ti Dumnezeul căruia

îi pare rău de $re#elile noastre) în traducerea corectă epresiadevine4 /+u e#ti Dumnezeu, Cel ce te pocăie#ti pentru $re#elilenoastre) Când >ul risipitor î#i vine în sine, se întâlne#te cu pocăina

+atălui #i se împărtă#e#te de ea, #i realizează întâlnirea cu +atăl însinea sa (pentru că +atăl săvâr#e#te c.enoza în noi!, î#i însu#e#tepocăina #i se smere#te Când noi ne pocăim, de "apt intrăm în

pocăinţa lui "umnezei dintru noi.-ânul părintelui reprezintă acel )acasă eistenial), pe care îl

întâlne#ti în sinea ta în momentul întoarcerii, >ul are poziia verticală,pocăina având aici ec.ivalentul demnităii (tatăl l*a îmbrăi#at pe >ul

risipitor! +atăl a aler$at în întâmpinarea >ului risipitor (avem aiciima$inea unui arc al iubirii4 când #tim că Cineva se roa$ă întru noi, sepocăie#te în mod absolut pentru noi * plânsul străpun$erii inimii, ne

încălze#te inima! în lucrarea /Cate.eze baptismale), -"ântul 'oan ură de ur ne

încura%ează, spunând că eistă cale de întoarcere dacă voim )5eputem întoarce la "rumuseea #i strălucirea dintâi, numai să lucrăm #inoi pentru aceasta -u7etul întinat #i urâit #i coborât în ocară #inecinste prin nenumăratele lui păcate, repede se poate întoarce la"rumuseea lui de altădată dacă ne pocăim cu adevărat #i din tot

su7etul)-"ântul 'oan -cărarul arată că pocăina e împrospătarea

otezului De aceea, muli ->ni Părini consideră pocăina un al doileaotez, /a doua baie a ->ntei 6ena#teri), după cum a>rmă -"ântulri$orie Palama ;i -"ântul 'saac ;irul arată că )pocăina e a douana#tere din Domnul #i e darul a cărui arvună am primit*o prin credinăla otezI

Pocăina e necesară tuturor celor care vor să părăsească păcatul#i să se întoarcă la Dumnezeu, oricare ar > "ost starea lor

7/25/2019 Ascetic A


du.ovnicească =a e condiia esenială a vindecării omului căzut, etemelia întoarcerii acestuia la

t r

sănătatea deplină în -"ânta -criptură, în 5oul +estament, vedem că

înaintemer$ătorul Domnului #i însu#i Mântuitorul #i postolii

propovăduiesc în mod constant pocăina, arătând*o ca lucrare absolutnecesară mântuirii noastre Pocăina

este o pro"undă #i o vie simire lăuntrică prin care omul î#i recunoa#te>ecare dintre păcatele sale, precum #i starea sa păcătoasă, prin carese leapădă de ea, cere iertare lui Dumnezeu #i îl c.eamă în a%utor Celcare se pocăie#te arată că în viitor nu mai vrea să păcătuiască, numai vrea să stăruie în depărtarea de Dumnezeu, ci dore#te cu totul săse întoarcă la =l, să*#i sc.imbe purtarea ->nii Părini văd în pocăinăun proces de convertire lăuntrică ce nu prive#te atât păcatul în sine,cât reîntoarcerea la Dumnezeu Cel ce se pocăie#te părăse#te

înstrăinarea de odinioară de Domnul, dore#te însănăto#irea, se întoarce #i se alipe#te de Domnul

în /Convorbiri du.ovnice#tiI, -"ântul 'oan Cassian ne spune4/'ată care e de>niia deplină #i desăvâr#ită a pocăinei4 să nu maisăvâr#im în nici un c.ip păcatele pentru care ne pocăim sau pentrucare con#tiina noastră are remu#cări)

=timolo$ia cuvântului /metanoia) (pocăină! ne dezvăluie scopul"undamental al pocăinei, care înseamnă o sc.imbare totală, o

întoarcere De aceea, -"ântul 'oan -cărarul nume#te pocăina (treaptaa cincea! drept „împăcarea cu Domnul prin lacrimi #i prin

lucrarea cea bună a celor potrivnice păcatelor)Din propovăduirea -"ântul 'oan otezătorul înele$em etapele

pocăineiPrima etapă este dată de începutul pocăinei, adică de

recunoaşterea păcatelor , condiie indispensabilă pentru a lepărăsi, a > vindecat de ele, de a > izbăvit #i mântuit

/începutul mântuirii este cunoaşterea de sine”, spune -"ântul="rem ;irul < asemenea cunoa#tere de sine se dobânde#te la începutprin e7aminarea metodică a con#tiinţei. în /po"te$mele Părinilorpustiei), vva 5istero ne învaă că /omul e dator ca în >ecare seară #i

dimineaă să dea socoteală de tot ceea ce a "ăcut din cele ce voie#teDumnezeu #i de tot ceea ce a săvâr#it din ceea ce nu voie#teDumnezeu, #i a#a să*#i albească toată viaa) vva Dorotei, amintindde învăăturile Părinilor pustiei, ne învaă, la rândul său, că /Păriniiau spus că >ecare trebuie să se curăească cu de*amănuntul, să secerceteze pe sine în >ecare seară, imediat cum a trecut ziua, iardimineaa iar să se cerceteze cum a petrecut noaptea #i să sepocăiască lui Dumnezeu cum se cuvine pentru cele ce le*a $re#it)

7/25/2019 Ascetic A


-"ântul 'oan -cărarul îl s"ătuie#te pe om ca /la >ecare ceas să*#ianalizeze "aptele sale, să le cunoască lămurit pe >ecare) =l ne învaă/să ne cercetăm con#tiina permanent, să însoim >ecare "aptă anoastră #i >ecare $ând cu o $ri%ă necontenită, pentru a ne tămădui depatimi #i a ne mântui Pocăina este înrijirea de sine

neînrijorată de lucrurile lumii.Cunoa#terea păcatelor este în sine curăitoare #i eliberatoare în

acest sens -"ântul Earsanu>e ne învaă4 /Dacă simi peste tot că aipăcate, e#ti "ericit, deoarece cel ce simte păcatele se #i scârbe#te deele #i se desparte de ele)

Cunoaş!"!a #! $%n! e starea la care trebuie să a%un$ă omulprin .arul lui Dumnezeu #i prin voia sa, pentru a cuprinde realităiledu.ovnice#ti cele mai tainice #i mai înalte în discursurile sale teolo$ice/Cate.eze), -"ântul -imeon 5oul +eolo$ a>rmă4 /6odul #i "apta pocăineisunt cele care alun$ă ne#tiina #i aduc cuno#tina, mai întâi cuno#tina

despre noi #i despre cele ale noastre, apoi despre cele mai presus de noi#i despre tainele cele dumnezeie#ti, cele nevăzute #i necunoscute pentrucei care n*au "ăcut pocăină Cele dumnezeie#ti se descoperă numaicelor care au "ăcut pocăină >erbinte #i s*au curăit printr*o pocăinăsinceră #i atât pe cât e măsura pocăinei #i a curăirii lor cestora li searată adâncurile Du.ului)

Pocăina trebuie privită ca o relaie cu Dumnezeu #i ceilali +rebuiesă ne preocupe prezena lui Dumnezeu în >ecare clipă vâcnirea inimiispre Dumnezeu e o ru$ăciune #i te apropie de Dumnezeu, simimprezena #i lucrarea lui Dumnezeu care ne "ace să ne con#tientizăm

păcatele-copul pocăinei nu este reprezentat de recunoa#terea în mod

abstract a păcatului Pocăina adevărată e cea în care omul simte cudurere starea păcătoasă în care se aă.

în binecunoscuta sa lucrare /-cara), -"ântul 'oan -cărarul ne învaă ast"el4 /Pocăina este lovirea su!etului printr"o simţireadâncă# în pocăină, con"orm psalmistului, omul se arată cu du.ulumilit #i inima în"rântă #i smerită

-"ântul Earsanu>e spune că "ără zdrobirea inimii nimeni nu sepoate mântui de patimi ceastă durere nu are nicio le$ătură cu cea

pricinuită de remuşcare, stare patoloică în care cel păcătos răm%neînchis !aţă în !aţă cu păcatul său, scrut%ndu8l cu nelini#te #i ne!ăc%ndnimic ca să scape de el. în starea de remu#care omul se a7ă tot în păcat,

într*un alt "el, #i tot bolnav, sub o altă "ormă în această stare omulrăm%ne ţintuit de păcat #i de propria sa stare su7etească, neizbutind săse desprindă de el (a se vedea eemplul lui 'uda care, de#i avearemu#cări în urma $estulu său, nu a c.emat nici o instană care săcontribuie la întoarcerea sa! $rin pocăinţă, dimpotrivă, omul îl are învedere pe "umnezeu, spre Care î#i îndreaptă privirea, în Care

7/25/2019 Ascetic A


nădă%duie#te Cel care se pocăie#te nu su"eră din pricina păcatului însine #i nici nu se întristează din pricina eului său rănit, ci suferă pentrucă prin păcat s"a despărţit de Dumnezeu şi stăruind în păcat rămâne departe de %l.

în pocăină nu e nici o urmă de sentiment bolnăvicios de vinovăiecare

■v. | ~~ *|- ....inidw—niN11I11" mftt—fifiniiiiWiiiT—niwiniininiii—im1— JH mummmJ..,. rniT

nu "ace decât să tulbure su7etul #i să*i slăbăno$ească puterile Prinpocăină, omul î#i recunoa#te păcatul #i cere iertare lui Dumnezeu,mani"estându*#ivomta de a se uni dm nou cu bl

F

Pb."a+mOeOo simpla con-îa"ăre a $re#elii #i o rămânere >atăpe $re#eală, ci ea se mani"estă ca o depă#ire a păcatului =a e "ora prin

care omul înaintează #i spore#te du.ovnice#te, iar bolile sale mer$ sprevindecare Prin ea se leapădă de trecutul său păcătos, de omul cel vec.i

#i se îndreaptă spre măsura omului celui nou #i desăvâr#it la care a "ostc.emat prin creaiePrin pocăină, omul se depă#e#te "ără încetare pe sine, î#i

depă#e#te slăbiciunile #i neputinele sale ca să a%un$ă la Dumnezeu, ideepe care o re$ăsim #i în =pistola către Bilipeni a -"ântului postol Pavel4/Aitând cele ce sunt în urma mea #i tinzând către cele dinainte aler$ laintă) (Bilipeni 419!

Anii intelectuali susin că 'uda e nevinovat pentru că e predestinat,ceea ce este cu totul $re#it &a 'uda este doar remu#care #i apoideznăde%de * sinucidere 'uda nu a mers să*i ceară iertare Celui pe care îl

trădase 'uda nu e un proscris8 Mântuitorul 'isus Hristos l*a a#teptat pe'uda să se pocăiască până la ultima su7are de viaă pe cruce De#i a avutremu#cări, recunoscând că a căzut în $re#eală * /am $re#it vărsândsân$e nevinovat), 'uda nu a mers la Hristos să*' ceară iertare pentru"apta sa, ci a căzut în deznăde%de #i s*a sinucis

Prin pocăină, omul se vede întotdeauna departe de măsuradesăv%r#irii, el nu se opre#te niciodată, înaintând ast"el mereu sprecomuniunea cu Dumnezeu desea, această înaintare spre Dumnezeu se"ace "oarte încet, dar ea spore#te cu timpul dacă omul stăruie cu răbdare

în pocăină

în /învăături de su7et "olositoare), vva Dorotei spune4 /Dacă secercetează cineva pe sine ast"el în >ecare zi #i se sâr$uie#te să sepocăiască pentru cele ce a $re#it #i să se îndrepteze pe sine, începe să*#imic#oreze patima De a "ăcut păcătuite ? ori, îl va "ace de aici înain"e ele@ ori #i a#a înaintând încetul cu încetul, împreună cu Dumnezeu, nu lasăpatimile să se întărească în el, <mul se pocăie#te nu doar pentruanumite păcate pe care e con#tient că le săvâr#e#te, dar #i pentru stareasa $enerală de păcăto#enie în care se a7ă)

7/25/2019 Ascetic A


în starea de pocăină nu e vor+a doar de o aducere aminteamănunţită a păcatelor !ăcute #i a împre9urării în care s8au !ăcut acestea,ci de con#tiina că am păcătuit #i că putem cădea din nou în acel păcatsau în altele #adar, este vorba, de recunoaşterea stării deslăbiciune, de nedesăvârşire #i de înstrăinare de Domnul. ducerea

aminte de $re#elile din trecut îl "ace pe om sa se teamă să nu cadă dinnou #i să se "erească de ele în clipa de "aă #i pe viitor, iar aceasta serealizează prin c.emarea în a%utor a lui Dumnezeu De aceea, -"ântul'saac ;irul (în /Cuvinte despre ne voină)! de>ne#te pocăina ca >ind/cererea prelun$ită în tot ceasul a ruăciunii pline de străpunere cese îndreaptă spre Dumnezeu pentru iertarea păcatelor trecute precum #iîntristarea şi rija pentru păzirea de cele viitoare)

crede că e#ti lipsit de păcat arată necunoa#terea de sine #i destarea în care te a7i De aceea, ->nii Părini îl îndeamnă pe om să secăiască pentru păcatele sale, >e #tiute, >e ne#tiute -"ântul postol #i

=van$.elist 'oan spune4 /Dacă zicem că nu avem păcat, ne amă$im penoi în#ine #i adevărul nu este în noi) (' 'oan 14@!

Păcatul nu înseamnă doar înfăptuirea răului, ci înseamnă #inelucrarea binelui. în sensul propriu al cuvântului, reprezintă păcatorice "aptă #i $ând prin care omul se abate de bunăvoie de la cele voitede Dumnezeu #i tot păcat este #i lipsa de rijă de a împlini voia lui Dumnezeu. To &!!a &! '( )%n! *!

7/25/2019 Ascetic A


om înstrăinat de Dumnezeu este, de asemenea, păcat tâta timp câtnu s*a unit în mod desăvâr#it cu Dumnezeu, atâta timp cât n*a a%uns laasemănarea cu Hristos, omul se poate socoti pe sine în stare de păcatDe aceea, -"ântul 'saac ;irul, în /Cuvinte despre nevoină) ne învaă4/+rebuie să #tim că avem nevoie în tot ceasul #i în cele 29 de ceasuri

ale nopii #i ale zilei de pocăină)Părintele rsenie Papacioc ne îndemna să privim la lucrarea lui

Dumnezeu în viaa noastră4 /să prive#ti spre "rumuseea din interiorultău, pe care o lucrează împreună cu noi prin nevoină, Domnul #i să nuprive#ti spre ceea ce e în a"ară +rebuie să ne pre$ătim noi în#ineascetic #i mistic pentru ca apoi să*i bucurăm pe ceilali, să străbată dinnoi lumina lui Dumnezeu, #i apoi să ne în$ri%orăm de ceea ce e îna"ară)

Po"un&%(! sunt asemenea unor +o"n!. în interiorul >ecăreiporunci se ascunde Hristos care îi arată pe unde să mer$i8 poruncile

îi dau o cale #i vei a7a #i vei cunoa#teDin pocăină, neîncetat se nasc întristarea #i străpun$erea inimii

care la rândul lor zămislesc lacrimile în acestea trei * întristare,străpungerea inimii #i lacrimi * stă pocăina desăvâr#ită

Pocăina este leacul care ne va izbăvi de boală #i care va #ter$epăcatele noastre, spune -"ântul 'oan ură de ur în lucrarea sa/Despre pocăină) -"ântul 'on ură de ur ne încura%ează4 /Cu toiisuntem păcăto#i, dar nu deznădă%duii, întrucât pocăina e leacul carevă alină su"erina Pentru a*mi întări cuvântul iau drept martori nu unsin$ur om, doi, trei, ci mii de oameni plini de răni #i bube, întinai în

multe patimi, care au "ost repede #i deplin vindecai prin pocăină,nemairămânând vreo urmă sau vreun rest din vec.ea lor răutate Dacăam > cu totul acoperii de rănile păcatului, dacă ne căim, Dumnezeune va #ter$e cu totul păcatele, "ără să mai rămână vreun semn sauvreo urmă a lor Dacă Dumnezeu vede că cei păcăto#i se căiesc, de ar> uci$a#i #i plini pe tot trupul de răni, =l are $ri%ă #i*i tămăduie#te #i*icurăă de orice urmă a păcatului -ă >m cu totul încredinai că mare eputerea acestui leac care e pocăina) (cel mai bun eemplu în acestsens >ind tâl.arul de pe cruce, care s*a ppcăit în ultimul moment!

Depărtându*se de patimi #i lepădând orice răutate, cerând culacrimi de la Dumnezeu iertarea păcatelor, cunoscând cu durereticălo#ia la care a a%uns prin înstrăinarea de Dumnezeu, omul poate săa%un$ă la simirea vie #i străpun$ătoare a nevoii de a se întoarce la =l#i are posibilitatea să se desc.idă cu totul .arului -"ântului Du.

7/25/2019 Ascetic A


->nii Părini consideră pocăina, străpun$erea inimii #i lacrimileca temeiuri ale împlinirii tuturor virtuilor Prin căină, omul iese dinorbirea necunoa#terii de sine #i a lumii Prin ea, oameni ce a%unseserănebuni #i nepricepui datorită păcatelor, î#i recunosc nebunia lor Prinea, omul pătrunde în adâncul su7etului său #i vede acolo boli ce rămân

necunoscute pentru cel care vieuie#te în păcat Căindu*se c.iarpentru $re#elile ne#tiute #i pentru cele "ără de voie, el urmăre#te răulpână în cele mai tăinuite ascunzi#uri ale sale #i îi văde#te viclenia Cuputerea .arului Dumnezeiesc pecare îl cere cu ru$ăciuni >erbini, omulscoate cu totul din su7etul său #i păcatul #i boala Doar luptând cupăcatul îi dai seama de $rozăvia lui, de "erocitatea patimii, pe caredoar asceii o cunosc ->nii Părini ne spun cât de sălbatice suntpatimile sămâna celui viclean ne$.ina #i cât de $rea e lupta

ceastă cunoa#tere de sine #i a lui Dumnezeu la care se a%un$eprin pocăină nu e o cunoa#tere teoretică, abstractă, ci e o cunoa#tere

eistenială, o cunoa#tere insu7ată de Du.ul -"ânt, o cunoa#tere aminii coborâtă în inimă #i unită cu ea De aceea, ->nii Părini ne

învaă că prin pocăinţă se înfăptuieşte unirea puterii minţii şi ainimii care dintru început au fost unite şi împreună lucrătoareîn &rea sa, dar care au "ost despărite prin păcat

Un "o# a( *o&%n)!% !$! "!un%-&a"!a uu"o" *u!"%(o"$u!!ş% &! au /o$ un%! #%n"u 'n&!*u, #a" au /o$#!$*")%! *"%n *&a. O#a un%-&a! *u!"%(! $u!u(u%, !(!#!0%n '*"!un (u&"oa"! &u -"!a. R!un%-&a"!a *u!"%(o"$u!u(u% !$! o &on#%)%! !$!n)%a( *!n"u a $! aun3! (a"u3&%un!a &u"a &! ! a#!0"aa (u&"a"! a %n)%% *o"%0%!n%"%% !% -"!ş%.

Prin străpunerea inimii (epresia eistă în special la -"ântul'oan -cărarul, la -"ântul ri$orie Palama #i la -"ântul 'oan Casian!,>rea omului devine roditoare4 mai întâi, omul se curăe#te de întinareapăcatului #i simte cu durere starea nenorocită în care se a7ă #i

înstrăinarea de Dumnezeu poi, se smere#te #i cere cu lacrimi #isuspine a%utorul lui Dumnezeu, primind .arul -ău vindecător #imântuitor Doar ast"el ru$ăciunea omului nu rămâne pur intelectuală,ci se "ace din toată >ina al cărei centru este inima &acrimile pocăineiau darul de a întări inima ca o adevărată .rană (Ps 914 /Băcutu* mi*s*au lacrimile mele pâine ziua #i noaptea)! -"ântul Earsanu>e arată că/cel care are plânsul adevărat împreunat cu străpun$erea inimii nu ebiruit de niciun război ceastă stare e ca o pavăză care întoarce toatesă$eile diavolului Pe lân$ă "uncia vindecătoare, pocăina are #i o"uncie de apărare #i prevenire &acrimile păzesc neîncetat cu numelelui Dumnezeu pe cel ce le* a dobândit)

Părinii >localici arată că pocăina e o lucrare absolut necesară înurcu#ul du.ovnicesc -"ântul 'oan -cărarul spune în treapta a *a a

7/25/2019 Ascetic A


/-cării)4 /5u vom > învinuii, "railor, la ie#irea su7etului că n*amsăvâr#it minuni, nici că n*am teolo$.isit, nici că n*am "ost văzători,dar 0o #a n!3"!ş% $o&o!a( (u% Dun!4!u & n5a *(6n$*!n"u *&a!(! noa$"!7.

în „'uvinte despre nevoinţă#, (fântul )saac *irul arată

că „pocăinţa e cea mai vrednică stare du+ovnicească asu!etului. 'el ceşi simte păcatul e c+iar mai vrednic decât cel ce înviază un mort -+arismă. 'el ce suspină un ceas pentrusu!etul său e mai bun decât cel ce foloseşte lumii întrei prinândirea lui. 'el ce s"a învrednicit să se vadă pe sine e mai bun decât cel ce s" a învrednicit să"i vadă pe îneri#.

Mântuiesc4 cunoa#terea de sine, pocăina, lacrimile, zdrobireainimii, metanoia

7/25/2019 Ascetic A


8. RU9ĂCIUNEA, CONDIŢIESUBIECTIVĂ A VINDECĂRII DEPATIMI

Prin &"!#%n), omul îl "!&unoaş! *! M6nu%o"u( (%$u$

H"%$o$ &a Don ş% S*6n a( $u #i S%n3u"u( T#u%o" a(*a%%(o". Prin *o&%n), omul $! 'noa"&! (a Dun!4!u"!&uno$&6n#u5ş% $a"!a #! +oa( &u $%)%"!a 0%! ş% #u"!"oa$ an!*u%n)!% ş% a $(+%&%un%% $a(!, se căie#te pentru $re#elile sale,a#teaptă de la Dumnezeu iertarea lor, se apropie de =l #i dore#te dintot su7etul să nu se mai despartă de =& C"!#%n)a #i *o&%n)a trebuie

însoite întotdeauna de "u3&%un!, prin care ou( $! aş!a4 'n /a)a(u% Dun!4!u, 0o"+!ş! &u E( ş% $! un!ş! &u E(. Prin ru$ăciune,oaa -%n)a ou(u% $! #!$&:%#! :a"u(u% #un!4!%!$&. De aceea,ru$ăciunea !$! absolut necesară în urcu#ul du.ovnicesc, iar rolul ei e

esenial Prin ru$ăciune, omul intră în le$ătură personală cuDumnezeu, se predă lucrării mântuitoare a .arului #i se "ace debunăvoie #i întru cuno#tină împreună lucrător cu Dumnezeu lamântuirea #i îndumnezeirea sa în Hristos prin Du.ul -"ânt spori înapropierea de Dumnezeu prin ru$ăciune nu înseamnă că Dumnezeu ar> departe, ci înseamnă că omul, prin păcat #i patimă rămâne departe#i în a"ara Celui Care e mai lăuntric decât toate cele dinlăuntrul luiBericitul u$ustin spune4 /Dumnezeu îmi e mai lăuntric decât îmi sunteu însumi) -"ântul ri$orie Palama4 /5oi ne ru$ăm lui Dumnezeu nu

pentru a8L aduce la noi, căci =l e pretutindeni, ci pentru a ne înălţa pe

noi spre El prin rugăciunea pe care i8o aducem #i pentru a ne întoarcela El3. în lucrarea /Despre numirile dumnezeie#ti), -"ântul Dionisiereopa$itul ne învaă4 /Dacă e întru totul adevărat că -"ânta +reime eprezentă în toate "ăpturile, nu orice "ăptură se sălă#luie#te în =a, dar,prin ru$ăciunile preacurate #i stăruitoare pe care ' le aducem, a%un$emsă ne sălă#luim întru =a)

6u$ăciunea e cea prin care în c.ip liber #i întru cuno#tină omulcere .arul lui Dumnezeu #i, cerându*1, Dumnezeu îndată îi ascultăru$ăciunea) (Matei , *@4 /Cerei #i vi se va da<ricine cere ia)8Matei 21, 22 /+oate câte vei cere ru$ându*vă cu credină, vei primi) 8

'oan 19, 194 /Dacă vei cere ceva în numele Meu, voi "ace)8 1 'oan 1,24 /<rice cerem, primim de la =l)8 Marcu 11, 29 /+oate câte cerei,ru$ându*vă, să credei că le*ai primit #i le vei avea)!

#a cum ne învaă -"ântul 'oan ură de ur, pentru a >ascultată, ru$ăciunea trebuie "ăcută a#a cum se cuvine, cu credinţă.De asemenea, o condiie esenială e starea de pocăinţă prin care sea%un$e la adevărata ru$ăciune =va$rie Ponticul ne învaă că simţirearuăciunii ! adunarea cuetului împreunată cu evlavia, custrăpunerea inimii, cu durerea su!etului, cu mărturisirea

7/25/2019 Ascetic A


reşelilor cu suspine nevăzute. Pentru a se apropia de Dumnezeu,omul trebuie să înelea$ă mai întâi cât de mult s*a depărtat de =lPentru a primi tămăduirea de $re#elile sale, el trebuie mai întâi să #i lerecunoască #i să se pocăiască pentru ele, iar pentru a primi .arultrebuie mai întâi să simtă cu durere că are nevoie de el

în a"ară de credină #i pocăină, alte &on#%)%% a(! "u3&%un%%primite sunt4 a!n)%a, *"%0!3:!"!a #i "!40%a, "60na -!"+%n!,$"u%n)a, $!"!n%a #i îndeosebi &u")%a %n%%%. De asemenea, secuvine ca &!"!"!a "u3&%un%% $ -! #u* 0o%a (u% Dun!4!u, CelCare ne vrea binele #i Care #tie cu adevărat care sunt nevoile noastrePrin ru$ăciune omul se adresează lui 'isus Hristos, Doctorul su7etelor #ial trupurilor noastre pentru a primi vindecarea de toată răutateaCre#tinul e convins că numai Hristos e scăparea noastră (Ps @?41/Doamne, scăpare te*ai "ăcut nouă în neam #i în neam)! Dumnezeune îndeamnă /C.eamă*Mă pe Mine #i în ziua necazului tău #i te voi

izbăvi #i Mă vei preamări) * Ps 9?413!-"ântul 'oan ură de ur ne învaă că în timpul ru$ăciunii îi

arătăm Doctorului dumnezeiesc rănile noastre ca să ne tămăduim Pecei căzui în boală #i su"erină, -"ântul 'oan ură de ur îi îndeamnă4/5u căutai spri%in în oameni, nu privii numai spre cei care vă dau una%utor trecător, ci aler$ai cu mintea la Doctorul su7etelor, -in$urulCare poate să vă vindece rănile inimii, întrucât =l a creat toate"ăpturile #i cunoa#te toate "aptele noastre) /= de a%uns să stri$ăm dinadâncul inimii spre Dumnezeu #i să vărsăm înaintea &ui lacrimilenoastre)

Pentru a eprima ru$ăciunea, ->nii Părini "olosesc mai multeepresii -"ântul 'oan ură de ur o nume#te ;#o&o"%!7, ;(!a&u(6nu%"%%7, arătând că puterea ei vindecă toate bolile, iar -"ântul 'oan-cărarul, personi>când ru$ăciunea, o "ace să spună4 /Eenii la mine #ieu voi da vindecare rănilor voastre)

Prin ru$ăciune omului îi sunt cu putină toate =a "ace lucrător.arul lui Dumnezeu întru noi, iar această lucrare e cu mult mai presusdecât toate câte cerem #i pricepem

în lucrarea /Despre viaa în Hristos), -"ântul 5icolae Cabasilaarată că în ru$ăciune, nu!(! (u% Dun!4!u '( &:! * #i cu gura#i cu dorinţa #i cu g%ndul 8 pentru a pune pe toate pările prin care am$re#it leacul cel mântuitor #i vindecător)

=va$rie Ponticul #i -"ântul 'oan ură de ur arată că ru$ăciuneanu numai că*1 vindecă pe om de *a%%(! sale, ci le #!4"#&%n!a4pe acestea din >ina sa #i le nimice#te cu totul în timp ce păcatelesunt $re#eli de moment, patimile arată stăruina în păcat De aceea,pentru vindecarea lor e nevoie de o ru$ăciune neîncetată

în /-crisori du.ovnice#ti), -"ântul Earsanu>e spune4 /Mă ro$ ziua#i noaptea să >u curăit de patimile mele, cele arătate #i nearătate) în

7/25/2019 Ascetic A


acela#i timp, ru$ăciunea alun$ă pe cei care pricinuiesc patimile #itulbură su7etul #i* 1 rănesc de moarte (în$erii alun$ă diavolii #idu.urile rele! 6u$ăciunea risipe#te urmările nenorocite ale lucrăriidiavolului

în ceea ce prive#te "oa#!(! "u3&%un%%, acestea $un $%)%!

'n *"%u( "6n# #! %n!. De aceea, -"ântul 'oan ură de ur nearată că )prin ru$ăciune, %n!a, pe care păcatul a "ăcut*o $reoaie #iaproape moartă, se treze#te, redevine sprintenă #i*#i revine la viaă,căci 'n "u3&%un! $ 0%a)a !%7.

în )+ratatul practic), -"ântul =va$rie Ponticul spune4 /Mintea edin >re predispusă a se ru$a), iar în /Cuvinte despre ru$ăciune) a>rmăcă /ru$ăciunea "ace mintea să*#i împlinească propria lucrare) sau că/ru$ăciunea e lucrarea demnă de vrednicia minii) sau că e/întrebuinarea cea mai bună #i mai curată a minii) tâta timp câtmintea e inută de lumea sensibilă #i de reprezentările iluzorii, ea e

într*o stare ne>rească Pentru a se re$ăsi pe sine, pentru a lucrapotrivit >rii sale, mintea îndepărtează orice reprezentare (ima$ine sau$ând! străină de ru$ăciune #i*#i concentrează în ru$ăciune întrea$aputere de cu$etare #i înele$ere Prin aceasta, ea î#i re$ăse#te întrea$atărie #i sănătate deplină

S/6nu( Ioan Ca$%an, 'n ;Con0o"+%"% #u:o0n%&!ş%7 n!$*un! &, ;#ao"% $"%% &4u! 'n &a"! 0%!)u%, %n!anoa$" ! 'no#!auna o+%(, nu *oa! $a n%&%o#a 'n"!*au$, &% a(!a"3 *"%n *"o*"%a !% o+%(%a! ş% 4+oa" 'n oa!#%"!&)%%(!. 'n $a"!a a&!a$a %n!a $u/!" %ş&a"!a n!'n&!aa 36n#u"%(o" &a"! o a3%, o u(+u" ş% o /a& $ &u"!%!"! ş% $"&!a$& /" "o$7.

->nii Calist #i '$natie Lantopol4 )5umai ru$ăciunea poate săscoată mintea din rătăcire #i din robia ei obi#nuită, dându*i tărie #istabilitate 6u$ăciunea a#un %n!a 'n !a 'n$ş% prin întoarcereadin împră#tierea ei obi#nuită) -tatornicia minii e un rod al armonieirealizate în ru$ăciune între strădania omului #i .arul dumnezeiesc,sin$urul care îl poate "ace pe om în stare să*#i domine neastâmpărulminii

-"ântul 'oan -cărarul, în treapta a 2@*a, ne spune4 /5estatorniciae proprie minii căzute, dar e propriu lui Dumnezeu s*o poatăstatornici Dacă ai dobândit nevoina neîntreruptă va veni la tine CelCe înc.izând între ărmuri marea minii îi spune în ru$ăciune4 /Einopână aici #i să nu treci de aici Du.ul nu poate > le$at, dar unde eiditorul Du.ului, toate se supun &ui) Prin ru$ăciune mintea omuluitrebuie să se elibereze de acest zbucium neîncetat #i să a%un$ă săcunoască lini#tea #i pacea

Con"orm învăăturilor lui =va$rie Ponticul, &6n# %n!a $!un!ş! &u %n%a #"u%!ş! *a&! 'n"!3u(u% su7et, #a" ş% "u*u(u%.

7/25/2019 Ascetic A


5u e vorba nicidecum de lini#tea cea după trup însoită de slavăde#artă #i tru>e care se ive#te atunci când, în c.ip viclean, diavolii

încetează să se mai lupte cu su7etul care le împline#te toate voile =vorba, a#adar, despre o pace ca dar al Du.ului -"ânt, însoită desmerenie #i căină deplină

Pacea #i lini#tea su7etului, pe care le dobândim prin ru$ăciune,"%$%*!$& mai întâi /"%&a #i mai ales "orma ei cea mai per>dă,n!(%n%ş!a, an3oa$a, care determină caracterul ei nemotivat #i carenu poate > combătută direct, adică opunându*i ar$umente lo$iceceastă an$oasă e cel mai mult le$ată de lucrarea celui viclean #i eapoate > biruită numai prin ru$ăciuneCon"orm Ps 9?4134 /C.eamă*Mă pe Mine în ziua necazului #i =u te voiizbăviF

Doar puterea lui Dumnezeu c.emat în ru$ăciune îl poate vindecape om de această n!(%n%ş! care se dovede#te a > o +oa(

'n/"%&oşoa"! întrucât ea pătrunde în toate un$.erele su7etului #i îiatacă #i trupul N!(%n%ş!a ! &au4a &!(!% a% a"% n!*u%n)! ş%$(+%&%un% 'n"u&6 '( (a$ *! o *"a# *"o*"%u(u% &:%n #i &u ou(n!*u%n&%o$. De aceea, -"ântul 'oan -cărarul spune4 /&ove#te pevră%ma# cu numele lui 'isus căci nu e în cer #i pe pământ armă maitare precum aceasta

6u$ăciunea opre#te /vi"orul $ândurilor (->nii Calist #i '$natie!#i stin$e mulimea lor #i prin luarea aminte strân$e toate cu$etele într*unul sin$ur4 cu$etarea la Dumnezeu, care a%un$e sin$urul scop altuturor puterilor su7etului -tarea de permanentă cu$etare la

Dumnezeu este una ce nu obsedează, precum o "ac $ândurilepătima#e Părintele -tăniloae vorbea despre delicateea &uiDumnezeu4 /dacă îl c.emi vine, dacă nu e c.emat, rămâne învecinătate #i susine omul

->nii Calist #i '$natie arată că #u:u( ou(u%, prin aceastăadunare 'n"5un &u3!, nu mai e "ărâmiat în nenumăratele #i"eluritele $ânduri pe care le na#te rătăcirea sa în lumea sensibilă-u7etul nu mai e târât în toate pările de puterile sale care lucrează>ecare pe temeiuri deosebite unele de altele #i în scopuri lipsite de

îneles #i de rânduială Prin ru$ăciune se a%un$e la un%-&a"!a 'n 'n"!3%! a %n)%% ş% a $u!u(u%. tunci &6n# %n!a $5a un% &u%n%a, *u!"%(! $u!u(u% %au *a"! oa! '*"!un (a"u3&%un!, nu a% "&!$& 'n (u!a $!n$%+%(, nu a% (u&"!a4

'*o"%0a -"%%, &%5ş% "!3$!$& (u&"a"!a *"o*"%! 'n#"!*6n#u5$!$*"! Dun!4!u. =va$rie Ponticul nume#te această stare deru$ăciune starea prin care se vindecă partea pătima#ă a su7etului

6u$ăciunea '( $&oa! *! o #! $u+ $*6n%"!a %"an%& a%a3%na)%!% #i îl #u%!ş! #! oa! an%/!$"%(! !%*ao(o3%&!. De asemenea, ru$ăciunea 0%n#!& !o"%a. Cei

7/25/2019 Ascetic A


împătimii trăiesc prin ima$inaie Diavolul lucrează "oarte mult prinima$inaie, .iperbolizează an$oasa Cel viclean deviază puterilesu7etului de la sensul lor, de la "oamea de Dumnezeu spre "oamea decele trecătoare #i pieritoare de su7et Cei care au "ost instrumente alediavolului, marii tirani * nu aveau puteri8 ei doar alimentau ima$inarul

colectiv în starea decăzută a omului, memoria dezvoltă o a#u&!"!

a%n! de (u! #i o u%a"! #! Dun!4!u * minte bolnavă cemolipse#te toate celelalte puteri ale su7etului pe care le abate de lacalea lor du.ovnicească (aducerea aminte a răului #i omul ese în %urullui o ima$erie debordantă!

Memoria decăzută4 "rământări, tulburări, aducerea aminte arăului -tarea decăzută înseamnă #i uitarea de Dumnezeu -"ântul'si.ie -inaitul arată că răul uitării de Dumnezeu #i cele ce izvorăsc dinaceastă stare sunt vindecate prin paza minii #i prin c.emarea

neîncetată a Domnului nostru 'isus Hristos (Maica Domnului ocrote#te*măQ Maica Domnului a%ută*măQDoamne 'isuse Hristoase, Biul lui Dumnezeu, miluie#te*mă pe minepăcătosulQ!

Prin ru$ăciune #i invocarea numelui lui 'isus Hristos, !o"%aa%un$e să $! $&:%+! &u ou( #i să devină u%a"! a (u%%, 'n&!a"!a "%$%*%"%% 36n#u"%(o" #i a#u&!"! a%n! #! Dun!4!u. -"ântulri$orie -inaitul arată că memoria, din >re, e simplă #i doar păcatul a

împră#tiat*o #i a /s"ârtecat*o) în multe #i "elurite amintiri 'ămăduireaamintirii este întoarcerea de la amintirea rea, născătoare de $ânduri

stricătoare, la starea ei simplă de la început mintirea rea e tămăduităprin pomenirea stăruitoare a lui Dumnezeu întărită prin ru$ăciune Prinaceastă lucrare, memoria contribuie la vindecarea su7etului între$ #iprin ea, toate celelalte puteri ale su7etului se a7ă în prezena luiDumnezeu -"ântul ri$orie -inaitul4 /=ste propriu bărbatului iubitor devirtute să ină pururea pământul inimii în "ocul pomenirii lui Dumnezeupentru ca ast"el, curăindu*se răul, puin câte puin, sub do$oareabunei pomeniri, su7etul să se întoarcă în mod desăvâr#it la strălucireasa >rească, spre o #i mai multă slavă) -"ântul 'saac ;irul /Anireadu.ovnicească e amintirea nepecetluită care arde în inimă cu un dor

în"ocat)Părintele -tăniloae mărturisea că în înc.isoare rămâi cu tine

însuti, iar dacă nu ai strate$ia de a te apropia de Dumnezeu e#tipierdut, intri în re$istrul răului Părintele a avut permanent #i în modulcel mai intens ru$ăciunea lui 'isus în înc.isoare Alterior va scriedespre cunoa#terea lui Dumnezeu din împre%urările concrete ale vieii

în care îl cunoa#tem pe Dumnezeu în $ri%a -a specială "aă de >ecaredintre noi (/cât de apropiat e#ti cu inima de DumnezeuJ)! &ucrărilesale, +eolo$ia Do$matică ( voi!, /-piritualitate #i Comuniune în

7/25/2019 Ascetic A


&itur$.ia <rtodoă), /C.ipul nemuritor al lui Dumnezeu), /C.ipulevan$.elic al &ui 'isus Hristos) #i /Persoana umană în ve#nic dialo$ cuDumnezeu), precum #i traducerile din -"ântul tanasie cel Mare,-"ântul C.irii al leandriei #i -"ântul ri$orie +eolo$ul #a, @ volumedin Bilocalie (: *12!, le*a scris după ie#irea sa din înc.isoare

Pa"%&%*a"!a "u*u(u% (a "u3&%un!

;i trupul participă la e"ectul tămăduitor al ru$ăciunii, pentru căel se armonizează cu su7etul Dacă e să vorbim de o "u3&%un! a"u*u(u% ne re"erim la metanii (prosternări ce însoesc anumite"ormule de ru$ăciune rostite cu voce tare sau în $ând! An Părinte al

pustiei ne învaă4 /Când nu ai dispoziie să te ro$i cu su7etul, roa$ă*tecu trupul #i va veni du.ul ru$ăciunii)

-criitorul bisericesc Clement leandrinul scrie în /-tromate)4/Când ne ru$ăm ridicăm capul, întindem mâinile la cer #i ne ridicăm înpicioare, trupul însoind râvna du.ului nostru) ;i -"ântul postol Pavel

arată că trupul participă la ru$ăciune (6om 1241!4 /Eă îndemn "railorpentru îndurările lui Dumnezeu să în"ăi#ai trupurile voastre ca pe o

%ert"ă vie, s"ântă, bine plăcută lui Dumnezeu în înc.inarea voastră ceadu.ovnicească)

7/25/2019 Ascetic A


#a cum ne învaă -"ântul ri$orie Palama în /+riade),ru$ăciunea e una dintre lucrările comune ale su7etului #i ale trupuluicare nu intuiesc du.ul de trup, ci ridică "u*u( aproape de vredniciadu.ului #i*l 'n#u*(!& #i pe el $ %n# $*"! &!(! de $u$. îndeosebi

ru$ăciunea lui 'isus, în care trupul #i în special inima %oacă un rol"undamental, e cea care stimulează dorirea >erbinte a lui Dumnezeucare curăe#te toate puterile su7etului #i ale trupului Prin ru$ăciunese curăă su7etul #i îndeosebi partea sa pătimitoare, dar *"%n*u"%-&a"!a $u!u(u% $! &u") #i "u*u(, care nu mai e mi#cat depatimile trupe#ti #i materiale <dată puri>cată partea pătimitoare,aceasta întoarce spre sine trupul, îl atra$e de la plăcerea pentru celerele, nimicind ast"el asaltul răului st"el ş% "u*u( %a *a"! (a$-n)!n%! dobândind puterea de a pune capăt pornirilor păcătoase#a cum ne arată -"ântul ri$orie Palama, :a"u( Du:u(u% S/6n

"!&! *"%n %(o&%"!a $u!u(u% (a "u* #i '% # #i acestuia *u!"!a$ !<*!"%!4! &!(! #un!4!%!ş%. Bacultăile trupului, prinru$ăciune, a%un$ să lucreze în vederea apropierii de Dumnezeu Mai

întâi, prin ru$ăciune, "u*u( $! un%-& #i apoi $! un!ş! &u$u!u(. Datorită ru$ăciunii, omul î#i re$ăse#te unitatea armonioasă aconstituiei sale psi.osomatice >re#ti în acest timp se înlătură stareade separare dintre su7et #i trup +rupul încetează să mai >e robit delumea sensibilă -"ântul ri$orie Palama, în /+riade)4 Prin ru$ăciunetrupul se reîntoarce în sine, nu mai e înstrăinat #i bolnav, nu mailucrează împotriva >rii, re$ăsindu*#i adevărata >re #i sănătatea

du.ovnicească Prin ru$ăciune, &"!ş%nu( 'ş% /o(o$!ş! *u!"%(! ş%/a&u()%(! "u*u(u% *!n"u a5% *(&!a (u% Dun!4!u.

Ana dintre condiiile ru$ăciunii e *a4a $%)u"%(o" prin care elesunt abătute de la lucrarea lor după po"ta trupului -"ântul ri$oriePalama4 /+oate celelalte mădulare ale trupului sunt vindecate prinru$ăciune trecând de la o activitate care nu ine seama de Dumnezeula o lucrare potrivit voinei &ui =a "ace ca limba să rosteascăru$ăciunea prin cuvinte adresate lui Dumnezeu, să vorbească despre=l #i întru =l, cu pace, cu blândee, cura% #i înelepciune Arec.ile le"ace să asculte învăăturile dumnezeie#ti nu numai ca să le audă pe

ele, ci după cuvântul proorocului David, să*#i amintească de poruncilelui Dumnezeu spre a le împlini pe ele Datorită ru$ăciunii, mâinile #ipicioarele noastre slu%esc voii dumnezeie#ti)

6u$ăciunea ne arată intrarea în lucrarea voii lui Dumnezeu6oa$ă*te #i lucreazăQ +rans"ormă nevoinele trupe#ti într*o lucraredu.ovniceascăQ

Părintele 5icolae -tein.ardt4 )5iciodată trupul nu poate să >edeta#at total de su7et în perioada persecuiei a eistat o cate$orie decre#tini căreia i s*a cerut să tămâieze la altare pă$âne * au tămâiatde#i nu credeau)

7/25/2019 Ascetic A


RRR=>

6u$ăciunea îl "ace pe om liber cu adevărat întrucât îl scoate dinmăr$inirea înrobitoare a eului său pătima#, îl tămăduie#te pe om de

păcate #i de patimi, îl scoate din robia lor #i îl izbăve#te de urmările lornenorocite

7/25/2019 Ascetic A


(Psalmul 12?! 6u$ăciunea îl scoate pe om din înstrăinarea păcatelor,omul nu mai e mânat de puteri rele #i străine P"%n "u3&%un!, ou(

'ş% "!3$!ş! 'n Dun!4!u a#!0"aa $a -"!. 6u$ăciunea îl "acepe om liber pentru că îi îndreaptă dorina #i voina către Dumnezeucare e elul lor >resc

în lucrarea /Cuvânt ascetic), -"ântul Diado. al Boticeii spună că/libertatea este voina su7etului raional care e $ata să se mi#te $*"!ceea ce vrea) -"ântul 'oan Damasc.inul4 /6u$ăciunea îl eliberează peom pentru că acesta prime#te prin ea lumina Du.ului Ce înseamnăaceastă eliberare prin lumina Du.uluiJ înseamnă mai întâi că"u3&%un!a îi (u%n!a4 %n!a #i nu numai că îl "ere#te pe om de$re#eli, ci '( $&oa! #%n (u!a /ana$!(o" &a"! ! &"!a #!/o"a #! &unoaş!"! #!(%"an (a &a"! (5au #u$ *&a!(! ş%*a%%(!. <mul prime#te în sc.imb puterea de a cunoa#te #i oprime#te în c.ipul cel mai înalt #i mai pro"und cu putină) Puterea de

cunoa#tere se îndreaptă spre adevărul care e Dumnezeu (/devărul văva "ace liberi)*'oan, cap @!

Prin ru$ăciune, omul a%un$e să cunoască binele cel adevărat #ialear$ă spre el "ără să mai stea pe $ânduri L%+!"a!a pe care oprimim nu ! (%+!"a!a n!#!*(%n a &!(u% &a"! a(!3! 'n u"a un!%

'n#!(un3a! &:%+4u%n)!, ci e o (%+!"a! #!$06"ş% care se îndreaptă imediat spre /Cel cu totul un) Anit cu Dumnezeu prinru$ăciune, împărtă#indu*se de slava -a, omul a%un$e la /libertateamăririi >ilor lui Dumnezeu) (6om @421!

6u$ăciunea nu numai că*1 vindecă pe om, dar are #i darul de a*

1 vindeca pe om de boala păcatului -"ântul 'oan ură de ur spune întratatul )împotriva anomeilor) că ru$ăciunea este păzitoarea sănătăiiomului) 6u$ăciunea este o /armură), o /pavăză) în viziunea -"ântului'saac ;irul

în /<milii la Bacere), -"ântul 'oan ură de ur spune căru$ăciunea este /adăpost #i liman), iar în /Cate.eze baptismale) oaseamănă cu un /zid de apărare) -"ântul 'oan ură de ur4/6u$ăciunea pe cele bune le păstrează ne#tirbite #i îndepărtează pedată relele)

-"ântul 'oan -cărarul, în treapta a 2*a4 /Puterea celui ce se

lini#te#te stă în bo$ăia ru$ăciunii) 6u$ăciunea îl "ace pe om puternicla vreme de ispită (se con>rmă episodul cu tânărul bo$at care î#i lipiseinima de avere * sursa esenială a vieii lui 6u$ăciunea este semnulcomuniunii cu Dumnezeu, întrucât toate sunt cu putină celui care seroa$ă Prin ru$ăciune omul se împotrive#te #i biruie îndemnurile lapăcat, prin ea e "erit să mai cadă în boala patimilor (Mt 234914/Prive$.eai #i vă ru$ai ca să nu intrai în ispită) &c 204904 /6u$ai*văsă nu intrai în ispită)!

7/25/2019 Ascetic A


-"ântul 'oan ură de ur ne încura%ează arătându*ne că putereaocrotitoare a ru$ăciunii e atât de mare încât /e cu neputină pentru celcare se roa$ă a#a cum se cuvine, cu inimă >erbinte #i care îl c.eamăneîncetat în a%utor pe Dumnezeu să cadă vreodată în păcat sau înpatimă)

Eorbind despre ru$ăciune, ->nii Părini "ac o re"erire specială laputerea irascibilă a su7etului, a$resivă a luptei de a nu pierde peDumnezeu #i arată că aceasta trebuie să ducă războiul împotriva celuiviclean ce seamănă în su7et, prin ispită, patimile <rientată spreDumnezeu, puterea irascibilă întăre#te mintea /#i o "ace vitează #i culuare aminte) (=va$rie Ponticul! pentru a conduce bătăliile duse

împotriva puterilor vră%ma#e st"el, omul stă neclintit în "ata atacurilorvră%ma#ilor, zădărnicind s"aturile lor viclene #i "ăcându*i cu totulneputincio#i)

-"ântul 'oan -cărarul, în treapta a 1@*a4 /Cel care stă înaintea lui

Dumnezeu întru simirea inimii în ru$ăciune, stă ca un stâlp neclintit,nebat%ocorit de niciunul dintre vră%ma#ii cei nevăzui)

6u$ăciunea îl "ere#te pe om de toate bolile #i de "ormele de

nebunie pricinuite nemi%locit de diavoli 6u$ăciunea îl "ere#te pe ommai ales de an$oasă (depresie! care se strecoară în su7et, îl

în"rico#ează #i îl "ace slab (Mintea este or$an al theoriei #i are vocaia

contemplaiei Ru3&%un!a !$! $a"!a -"!a$& a %n)%%?.RRR

R

7/25/2019 Ascetic A


Ru3&%un!a %$%:a$@"u3&%un!a (u% I%$u$

6u$ăciunea lui 'isus ocupă un loc special în spiritualitateaortodoă >ind considerată de Părinii isericii o "ormă desăvâr#ită de

ru$ăciune întrucât adună în ea virtuile tuturor celorlalte ru$ăciuni-criitorul bisericesc =va$rie Ponticul, -"ântul ri$orie -inaitul #i -"ântul-imeon 5oul +eolo$ pun ru$ăciunea lui 'isus mai presus de orice altă"ormă de ru$ăciune #i de psalmodiere ceastă ru$ăciune e le$ată înmod esenial de contemplaie #i e considerată o temelie #i, în acela#itimp, o culme a vieii du.ovnice#ti =a e unul dintre mi%loaceleprincipale prin care omul se curăă de păcatele sale, se vindecă depatimi #i dobânde#te virtuile ->nii Calist #i '$natie Lantopol arată căru$ăciunea lui 'isus e /începutul a toată lucrarea de Dumnezeuiubitoare #i de Dumnezeu iubită)

Anii din ->nii Părini atribuie acestei ru$ăciuni c.iar o ori$ineapostolică, iar alii consideră că ea î#i are ori$inile într*o vec.e practicăde la începuturile mona.ismului st"el, Bericitul u$ustin, în/=pistole), ne dezvăluie că, potrivit unei tradiii, în =$ipt mona.ii"ăceau ru$ăciuni dese #i "oarte scurte #adar, încă de la începuturi,ru$ăciunea lui 'isus a constat în rostirea neîncetată în $ând a unei"ormule scurte de ru$ăciune care înlesnea recule$erea pentru caru$ăciunea să >e curată în cadrul acestei practici, au "ost "olositedi"erite "ormule de ru$ăciune scurtă, însă una dintre ele s*a impus,

începând din secolele al E*lea, al El*lea, al EH*lea, în di"erite re$iuni

Bormula cea mai vec.e a ru$ăciunii isi.aste o întâlnim la mona.iie$ipteni st"el s*a a%uns la "ormula tradiională /Doamne 'isuseHristoase, Biul lui Dumnezeu, miluie#te*măQ)

6u$ăciunea inimii are nemăsurate calităi în *"%u( "6n#, eaeste o "u3&%un! #!*(%n, prin care se cere lui Dumnezeu în acela#itimp auo"u(, %(a #i %!"a"!a (întrucât cuvântul $recesc )eleison),care se traduce în română prin )miluie#te*mă), are toate acestesensuri, a%utor, milă #i iertare!, care cuprinde în esenă "ormuleleevan$.elice ale ru$ăciunii4 a celor 10 lepro#i * &c 141@, a orbului din'eri.on * &c 1@4@ #i a celor 2 orbi * Mt 2041!

re un pronunat caracter de *o&%n) atunci când se adau$ăcuvântul ;*&o$u(7, după cum s*a ru$at vame#ul, &c 1@41,răspunzând ast"el îndemnului rostit de Mântuitorul 'isus Hristos la

începutul predicii -ale4 /Pocăii*vă) 'n a( "!%(!a "6n#, a&!a$ "u3&%un! ! o "u"%$%"! #!

&"!#%n),cuprinzând principalele adevăruri de credină cre#tină în aceastăru$ăciune a>rmăm că în unica Persoană Dumnezeiască a lui Hristos

7/25/2019 Ascetic A


sunt unite >rea dumnezeiască #i >rea omenească #i, de asemenea, căDumnezeu e -"ântă +reime #i că 'isus Hristos e Mântuitorul nostru

în ru$ăciune îl numim pe 'isus Hristos Don@Doan! #i prinaceasta mărturisim un%&%a!a P!"$oan!% Sa(! #i Dun!4!%"!a Sa.

îl numim I%$u$ #i mărturisim prin aceasta o!n%a!a Sa. îl numim

H"%$o$ #i mărturisim cele #ou -"%, cea dumnezeiască #i ceaomenească %n"5o $%n3u" P!"$oan #i un $%n3u" I*o$a$. Prin;%u( (u% Dun!4!u7 '' mărturisim ca Un%& %u a( Ta(u%, întărindtotodată mărturisirea Dumnezeirii &ui De asemenea, prin această"ormulă '( &:! 'n "u3&%un! *! Dun!4!u Ta(.

în =pistola ' către Corinteni 1241, -"ântul postol Pavel ne învaă că nimeni nu poate spune /Domn e 'isus Hristos) decât în Du.ul-"ânt De aici înele$em că în ru$ăciunea lui 'isus e c.emat #i Du.ul-"ânt -punând /miluie#te*mă) mărturisim că 'isus Hristos eMântuitorul nostru în lucrarea /Pelerinul rus) se arată că ->nii Părini

spun că ru$ăciunea lui 'isus cuprinde întrea$a =van$.elieltă calitate a ru$ăciunii isi.aste est aceea că prin mărturisirea

din ru$ăciunea lui 'isus ' se aduc lui Dumnezeu (au#a, &%n$!a #i$(a0a care ' se cuvin întrucât această ru$ăciune cuprinde numele lui'isus care e le$at de Persoana lui Hristos, ea are putere din puterea &ui#i*l a#ează pe om în prezena -a #i*l "ace părta# al puterii -ale întrucât

îl c.eamă a#a cum se cuvine #a cum icoana îl pune pe credincios înprezena s"ântului reprezentat în ea, "ăcându*1 să se împărtă#eascăast"el de s>nenia aceluia, tot ast"el, "u3&%un!a (u% I%$u$ '( /a&!*"!4!n *! M6nu%o"u( I%$u$ H"%$o$ 'n %n%a &"!#%n&%o$u(u%,

*"%n *u!"!a Du:u(u% S/6n, #"u%n#u5% 6n36%!"!a Ta(u%.< altă caracteristică a ru$ăciunii lui 'isus e *u!"!a nu!(u% (u%

I%$u$. -"ântul postol Pavel, în Bilip 2, arată puterea numelui /maipresus de orice nume)8 numele lui 'isus are îndeosebi puterea de a*ibirui pe vră%ma#ii nevăzui ai omului #a ne îndeamnă -"ântul 'oan-cărarul, în treapta a 20*a4 /&ove#te #i biruie#te pe vră%ma# cu numelelui 'isus, căci nu e în cer #i pe pământ a" mai tare)

6u$ăciunea lui 'isus are #i alte calităi4 e uşo" #! !o"a,poate > $*u$ "!*!#! 'n 36n# #i 'n o"%&! '*"!u"a"!. =a îi

în$ăduie omului să împlinească porunca Mântuitorului 'isus Hristos de

a ne ru$a mereu (&uca 1@418 ' +es :41!->nii Părini s*au străduit să aibă o stare permanentă

(Scrcdoraoi$ * :atastasis) de ru$ăciune (reală! prin practicarea uneiru$ăciuni neîntrerupte (a-ideirrcoc8 * adialeiptos). Practicarearu$ăciunii lui 'isus constă în repetarea cuvintelor ei de cât mai multeori posibil, până când devine tot atât de deasă ca respiraia sau bătăileinimii, >ind ast"el, c.iar #i în timpul somnului (con"orm -"ântului 'oan-cărarul!, o neîncetată aducere aminte de Dumnezeu

7/25/2019 Ascetic A


-"ântul 'oan -cărarul în treapta a 9*a ne învaă4 /'a asupra ta, înc.ip nedespărit, precum aerul pe care îl respiri, cuvântul Celui Ce zice4Cel ce va răbda până la s"âr#it se va mântui) ceasta înseamnă/aducerea aminte de Dumnezeu să se "acă una cu răsu7area ta)(treapta a 2*a!

-"ântul 'si.ie -inaitul arată că în această ru$ăciune inima răsu7ă#i c.eamă pururea #i neîncetat numai pe 'isus Hristos Biul luiDumnezeu #i Dumnezeu, #i adau$ă (-"ântul 'si.ie!4 /cu adevărat "ericite cel ce s*a lipit în

7/25/2019 Ascetic A


iA'curpe Dumnezeu îndurător #i un cuvânt spus

cu credină l*a mân"tiîBpir+ăTîaîr minii năluciri #i împrălpieri+iaAunlsm$uBm.A a a%un$e la

o asemenea concentrare, scurtimea ru$ăciunii nu e de a%uns Intimpul rostirii ei, cel ce se roa$ă trebuie să aibă o anumită stare

du.ovnicească #i su7etească #i o anumită inută a trupului care să*i

permită să se roa$e "ără împră#tierePerioada de ascultare în ru$ăciune e absolut necesară pentru cel

care începe să se roa$e4 ru$ăciunea trebuie să se "acă în comuniune

cu ->nii, în cuvintele ru$ăciunii lor Prin perioada de ascultare laru$ăciunea ->nilor Părini, Dumnezeu ne dăruie#te, prin cuvintele lor,$a"!a (o" #! "u3&%un!.

Dimensiunea rituală a vieii vizează mai întâi ascultarearu$ăciunii #i abia apoi se poate a%un$e la ru$ăciunea lui 'isus Cât nu

am a%uns la o statornicie du.ovnicească, nu putem să rostim neîncetatru$ăciunea lui 'isus

în $eneral, ->nii Părini ne învaă că punerea în practică aru$ăciunii lui 'isus presupune anumite condiii -"ântul -imeon 5oul

+eolo$ pune drept condiie retra$erea ;ana:o"!$%$7?. ->nii -imeon5oul +eolo$ #i 5icodim $.ioritul vorbesc de condiiile lini#tirii ->nii

Calist #i '$natie Lantopol ne învaă că această ru$ăciune trebuierostită în stare de nemi#care, iar -"ântul 5ic.i"or din sin$urătate ne

învaă că această ru$ăminte poate > rostită în poziie #ezând

(/sedealna)! -"ântul ri$orie -inaitul, în lucrarea sa /Despre lini#tire

cu$etare de ru$ăciunea lui 'isus #i îl stri$ă pe =l neîncetat din inimăa#a cum se une#te aerul cu trupurile noastre sau cum se une#te7acăra cu ceara lumânării)

-"ântul ri$orie -inaitul ne învaă că această ru$ăciune care mai întâi se roste#te cu $ura, apoi în $ând, a%un$e să se "acă în c.ipdesăvâr#it, de la sine, de către inima omului De aceea i se spune #iru$ăciunea inimii

După îndemnul -"ântului postol Pa vel, în ' +es :41, de a n!"u3a n!'n&!a, noi trebuie să*' aducem lui Dumnezeu o "u3&%un!

&u"a ('' +im 2422! 6u$ăciunea curată e aceea care îl duce pe om lacunoa#terea sau contemplarea lui Dumnezeu care e elul #i culmeavieii cre#tine 6e"erindu* se la ru$ăciunea curată, -"ântul 'saac ;irulne spune4 /+oate "elurile #i c.ipurile ru$ăciunii cu care se roa$ă omul,sunt rânduite până la ru$ăciunea curată care e rodul #i s"âr#itul lor)

6u$ăciunea lui 'isus e o ru$ăciune neîmpră#tiată în care nu eamestecată nicio cu$etare străină de ea De aceea, această ru$ăciunecere o concentrare desăvâr#ită a minii #i o totală recule$ere a tuturorputerilor su7etului8 întrucât e scurtă, această ru$ăciune îl a%ută pe omsă se adune în sine, îl "ere#te de rătăcirea cu$etelor #i de împră#tierea

minii-"ântul 'oan -cărarul, în treapta a 2@*a ne îndeamnă4 /5u teporni la vorbărie ca nu cumva, prin căutarea%4uvintelor să i se

împră#tie mintea An cuvânt al vame#ului

7/25/2019 Ascetic A


#i despre cele două "eluri ale ru$ăciunii), ne învaă că mona.ii rosteauaceastă ru$ăciune #ezând pe un scaun înalt ca de o palmă

De asemenea, tot ->nii Părini ne învaă că prin le$arearu$ăciunii lui 'isus de ritmul respiraiei se înlesne#te cur$erea

neîntreruptă as ru$ăciunii

7/25/2019 Ascetic A


Ma%oritatea ->nilor Părini ne învaă ca prima parte a ru$ăciunii/Doamne 'isuse Hristoase, Biul lui Dumnezeu) să se spună odată cuinspirarea aerului (inspiri .arul lui Dumnezeu!, iar a doua parte,/miluie#te* ma pe mine păcătosul), să se spună cu epirarea aerului(iese din tine toată neputina, prin smerenie! ceastă metodă aru$ăciunii lui 'isus înlesne#te concentrarea, recule$erea #i atenia

->nii Calist #i '$natie arată că aceste re$uli n*au "ost statornicitede ->nii Părini pentru altceva decât ca ni#te mi%loace a%utătoare pentruadunarea minii în ea însă#i, prin întoarcerea din împră#tierea eiobi#nuită #i prin luare aminte dunarea minii înseamnă, de alt"el,readucerea minii în inimă Mintea e unul dintre or$anele inimiidu.ovnice#ti, iar alii o numesc oc.i al inimii

-copul acestei ru$ăciuni e armonizarea dintre minte #i inimă, întrucât, în mod obi#nuit, în starea pătima#ă mintea e despărită deinimă, se răspânde#te #i se risipe#te în mulimea $ândurilor în a"arainimii, ie#ind din sine însă#i #adar, mintea, prin natura ei, î#i aresăla#ul în inimă, dar prin activitatea ei, ea poate ie#i #i se poate

îndepărta de inimă (ne arată -"ântul ri$orie Palama!&ucrarea minii neimpră#tiate e descrisă de -"ântul Dionisie

reopa$itul ca >ind mi#carea cea mai înaltă #i mai proprie minii întemeindu*se pe le$ătura dintre inima trupească #i cea

du.ovnicească, Părinii isi.a#ti au a%uns la o metodă psi.osomatică cua%utorul căreia să înc.idă mai lesne netrupescul (inima du.ovnicească!

în casa trupească (inima trupească! Călu$ării isi.a#ti, stând cu capulaplecat #i cu bărbia spri%inită în piept, oc.ii >ind înc.i#i, caută să*#iconcentreze privirea pe locul inimii sau, con"orm -"ântului -imeon 5oul

+eolo$, spre mi%locul trupului -"ântul ri$orie Palama eplică aceastăpractică ast"el4 )Cel care se sile#te să*#i întoarcă mintea la ea însă#i casă nu se mai mi#te în linie dreaptă, ci în mod circular, pe lân$ă "aptul că

în "elul acesta se adună din a"ară, printr*o mi#care circulară,asemănătoare mi#cării minii pe care vrea s* o aducă în sine, realizeazăprin această poziie a trupului #i o întoarcere înlăuntrul inimii a puteriiminii care se revarsă prin simul vederii în a"ară) Călu$ării isi.a#ti

căutau încetinirea respiraiei, reinerea pentru puin a răsu7ării (ca să nurespiri u#or * -"ântul -imeon 5oul +eolo$! -"ântul ri$orie -inaitul aratăcă reinerea răsu7ării #i poziia incomodă a trupului produc o anumită$reutate #i c.iar o durere care, după ->nii Părini, sunt de mare "oloscelui care se roa$ă

+rebuie cerută binecuvântarea du.ovnicului pentru această

ru$ăciune +rebuie să ne consacrăm timp pentru ru$ăciune * ru$ăciunea

de dimineaă #i de seară

ascetic a

Documents