asamblari cu pene si caneluri

Grup Scolar Astra Pitesti

PROIECT DE ABSOLVIRE

Scoala Postliceala

Domeniul: Mecanic Calificarea profesionala:tehnician tehnolog mecanic

Tema de proiect:Asamblari cu pene si caneluri

Indrumator: Candidat: Prof.Popescu Dorel Cicu Rodica

2009

1. Cuprins

1. Cuprins………………………………………………...................12. Argument.................……………………………………………...23. Pene................................................................................................3

Pene longitudinale..........................................................................3Pene transversale............................................................................7

4. Asamblari cu pene longitudinale .......................………………....84.1.Asamblari prin pene longitudinale montate cu strangere………..84.2.Asamblari prin pene longitudinale montate fara strangere……...124.3.Asamblari cu pene transversale…………………………………165. Calculul şi proiectarea asamblărilor prin pene longitudinale……196. Asamblarile prin caneluri………………………………………..217. Norme de protectia muncii..................…………………………..26

8. Bibliografie………………………………………………………28

1

2.Argument

Asamblarea este operatia de reuniune, intr-o succesiune bine determinata, a

elementelor constituente ale unui sistem tehnic, in scopul de a indeplini cerintele

tehnologice impuse.

Rezutatul fizic al operatiei de asamblare poarta numele tot de asamblare.

Dupa modul in care se pot demonta cu sau fara deteriorarea a cel putin unuia

dintre elementele componente, se pot defini urmatoarele grupe de asamblari:

Asamblari:

1. Nedemontabile: - prin nituire

- prin sudare

- prin lipire

2. Demontabile: - prin presare

- prin filet

- cu pene

- canelate - cu elemente elastice

Asamblarile nedemontabile se caracterizeaza prin faptul ca nu se pot demonta fara deteriorare cel putin a unuia dintre elementele asamblarii. La asamblarile prin presare, forta de frecare ce apare intre cele doua suprafete creeaza o presiune de contact. Cand deformatiile suprafetelor in contact sunt elastice,

2

asamblarea este demontabila. Daca apar si deformatii plastice, asamblarea va intra in categoria asamblarilor nedemontabile. Asamblarile de tip arbore - butuc sunt asamblari demontabile având rolul de a transmite momentul de torsiune de la arbore la butuc (roata, volant etc.) sau invers de la butuc la arbore. Penele sunt organe de maşini care au rolul de a prelua şi transmite momentul şi puterea.De obicei,prin pene se realizează legătura dintre arbori şi butuci.

Asamblarea cu pene se caracterizează prin:• asamblarea este rapidă;• preţul de cost al penelor este redus;• protejează arborii şi osiile în cazul unor suprasarcini;• introduce concentratori de tensiune în zona canalelor de pană.

Clasificarea penelor a.după poziţia penei:-longitudinale;- transversale. b.rolul funcţional:-de fixare;-de reglare. Canelurile reprezintă o soluţie constructivă care poate fi asociată cu osuccesiune de pene ,care fac corp comun cu arborele sau butucul.Asamblarea prin caneluri nu necesită elemente intermediare. Asamblarea prin caneluri se caracterizează prin:-centrare mai precisă a arborelui cu butucul;-transmiterea unor eforturi mai mari;-concentratorii de tensiune au valori reduse;-posibilitatea deplasării axiale a butucului în raport cu arborele;-preţul de cost al prelucrării canelurilor este ridicat. Canelurile au rolul de a prelua şi transmite momentul şi puterea. Clasificarea canelurilor a.după profilul în secţiune:• dreptunghiular;• evolventic;• trapezoidal;• rotund;• triunghiular. b.după modul de centrare:• laterală;• exterioară;• interioară.

3

3.Pene 3.1.Pene longitudinale

Penele longitudinale pot fi:

a) De fixare (cu prestrangere) (Figura 1).

Pene inclinate cu nas

Pene fara nas (a)

Pene plate (b)

Pene concave (c)

Pene tangentiale (d)

4

Figura 1

Sunt utilizate la transmiterea momentelor mari si a turatiilor joase.

b) De ghidare (fara prestrangere) ( Figura 2).

Pene paralele: - Obijnuite (Figura 9)

- Drepte (Figura 3)

5

Figura 2

Figura 3

Penele paralele au fetele opuse paralele. Efortul se transmite numai pe fetele

laterale fara efect de impanare.

Uneori se fixeaza pe arbore cu ajutorul surubburilor. Se calculeaza la fel ca

penele inclinate cand transmit efortul numai pe fetele laterale.

Cand este necesara o mai mare capacitate de transmitere se folosesc doua

sau trei pene, montate pe arbore in acelasi plan si decalate cu 120 grade.

Lungimea aproximativa a penei este de (1,1….1,3)d.

Pene disc (Figura 4)

Penele disc se folosesc la imbinari cu arbori avand diametrul d < 40 mm

si se monteaza dupa cum se indica in Fig. 11. Lungimea “ l ” se determina pentru

a rezista la strivire pe suprafata laterala si la forfecare

6

Figura 4

3.2. Pene transversale

Penele transversale pot fi :

Cu o faţă înclinată

Cu două feţe înclinate

Cu secţiune rotunjită

Cu secţiune dreptunghiulară

2. ASAMBLĂRI PRIN PENE LONGITUDINALE

Penele longitudinale – organe de asamblare demontabile care transmit

momente de torsiune – se folosesc la fixarea pe arbori a roţilor dinţate, roţilor de

curea sau de lanţ, semicuplajelor, volanţilor, etc.

7

Figura 5

4. Asamblari prin pene longitudinale

4.1. Asamblări prin pene longitudinale montate cu strângere.

La penele longitudinale montate cu strângere suprafeţele active sunt faţa superioară

– înclinată cu 1:100 – şi faţa inferioară, între feţele laterale ale penei şi canalul de

pană existând jocuri, fac excepţie penele tangenţiale. Ca urmare a montării prin

batere se obţine o asamblare capabilă să preia forţele axiale. Se folosesc numai la

turaţii mici şi medii, când nu se impun condiţii severe de coaxialitate, deoarece –

prin batere – se produce o dezaxare a pieselor asamblate.

Pene longitudinale cu strângere se clasifică în:

înalte, denumite şi înclinate (figura 6a);

plate (figura 6b);

concave (figura 6c);

tangenţiale (figura 6d).

8

Figura 6

Pot fi cu sau fără călcâi (nas), călcâiul uşurând montarea şi demontarea; sunt

standardizate.La penele înalte cu capetele rotunjite (figura 7a), canalul din arbore

are forma şi dimensiunile penei, montarea obţinându-se prin baterea sau presarea

butucului.

.

Figura 7a

La penele înalte cu capetele drepte (figura 7b), montajul se poate realiza prin

baterea penei în lungul canalului.

Figura 7b

9

Mărimea forţei de batere este limitată de rezistenţa la strivire a suprafeţei de batere,

penele cu călcâi permiţând forţe de batere mai mari.

Q= mărimea forţei de batere ;

F = forta normala rezultanta pe suprafetele active ale penei;

α = unghiul de inclinare al fetei superioare la penele cu strangere;

α = unghiul la varf al conului;

φ = unghiul de frecare.

Momentele de torsiune transmise de asamblările prin pene plate – care se

folosesc în cazul arborilor cu d≤230 mm – sunt inferioare celor transmise de

asamblarea prin pană înaltă.

Asamblările cu pene concave – transmiţând momente de torsiune mai mici

comparativ cu asamblările prin pene înalte sau plate – se folosesc pentru arbori cu

d≤150 mm; se întrebuinţează şi în cazurile în care – din motive de rezistenţă – nu

se admite executarea canalului de pană în arbore. La momente mari de torsiune se

pot folosi două pene montate la 1200.

Penele tangenţiale se montează perechi: pană şi contrapană (vezi figura 6d).

Asamblările prin pene tangenţiale transmit momente mari de torsiune,

folosindu-se în construcţia de maşini grele şi, în special, la sarcini dinamice mari

(figura 7).

10

Figura 8

Mt cap = momentul de torsiune capabil;

t = grosimea penei;

l = lungimea penei;

d = diametrul arborelui;

σas = rezistenta admisibila la strivire a materialului;

lc = lungimea de calcul a penelor sau a butucului;

O pereche de pene tangenţiale transmite momentul de torsiune într-un singur

sens, pentru cazul modificării sensului de rotaţie în timpul funcţionării trebuind

montată o a doua pereche de pene (figura 9).

11

Figura 9

4.2. Asamblări prin pene longitudinale montate fără strângere.

Din această categorie fac parte asamblările prin pene paralele, pene disc şi pene

cilindrice (figura 10) :

Figura 10

La penele paralele momentul de torsiune se transmite prin feţele laterale ale

acestora, jocul radial fiind prevăzut între faţa superioară a penei şi fundul canalului

din butuc. Se execută cu capetele drepte sau rotunjite (figurile 11 si 12).

12

Figura 11

Figura 12

(pentru asamblări fixe)

(pentru asamblări mobile)

13

În funcţie de rolul lor funcţional, penele paralele se împart în: obişnuite, de

ghidare şi mobile. Penele paralele obişnuite se întrebuinţează pentru transmiterea

momentului de torsiune când butucii sunt fixaţi în direcţie axială. În cazul pieselor

mobile – în direcţie axială – se folosesc penele de ghidare, care se fixează pe

arbore prin intermediul unor şuruburi (figura 13).

Figura 13

Lungimea penelor de ghidare se alege în funcţie de deplasarea necesară a

butucului. Folosirea şuruburilor trebuie limitată la cazurile strict necesare, existenţa

găurilor micşorând mult rezistenţa la oboseală a arborilor.

Penele paralele se folosesc pe scară largă în construcţia de maşini având

avantajul neovalizării butucului, comparativ cu penele longitudinale montate cu

strângere.

Penele disc necesită executarea unui canal adânc în arbori, din acest motiv

folosindu-se, mai ales, la montarea roţilor dinţate sau de curea pe capetele

arborilor; se întrebuinţează în construcţia de maşini-unelte, autovehicule şi maşini

agricole (figura 14).

14

Figura 14

σs = efortul unitar de strivire;

Mt = momentul de torsiune;

dc = diametrul arborelui de calcul;

l = lungimea penei;



Penele cilindrice sunt – de fapt – ştifturi cilindrice dispuse longitudinal. Se

folosesc în cazul amplasării pieselor la capătul arborilor şi transmit momente mici

de torsiune; se întrebuinţează şi în cazul ajustajelor presate, ca element de siguranţă

(figura 15).

15

Figura 15

σs = efortul unitar de strivire;

Mt = momentul de torsiune;

d = diametrul arborelui de calcul;

d1 = diametrul penei;

z = numarul de pene cilindrice;

lz = lungimea penelor;



τf = efortul unitar;

τaf = efortul unitar admisibil.

4.3. Asamblari cu pene transversale

Se monteaza cu axa lor perpendicular pe cea a pieselor asamblate. Ele pot

avea sectiune dreptunghiulara – cu una sau ambele fete inclinate – sau pot avea

muchiile rotunjite. In figura 16 sunt aratate cateve tipuri de pene transversale. Se

pot utiliza atat la asamblare, exemplu: tija pistonului in capul de cruce la

compresoare; la tiranti, cat si pentru reglajul jocului intre piesele supuse uzurii,

exemplu: jocul dintre fus si cuzinet.

16

A – A

Figura 16

Figura 17

Figura 17 prezinta reglajul jocului in lagar. Se observa ca, prin strangerea

contrapiulitei 2, pana 1 lucreaza ca o piulita montata pe surub si inainteaza pe

verticala in sus, producand o forta de presare asupra lagarului compus din

cuzinetii 3 si 4. Atunci cand realizarea penelor transversale si a canalelor este mai

costisitoare, se vor utiliza stifturile transversale – simple sau crestate – cum sunt

cele din figura 18. Pentru a impana prin autoblocare elementele supuse asamblarii,

penele si stifturile traversale se executa cu o conicitate sau o inclinare de 1:50 pana

la 1:100.

17

Figura 18

5. Calculul şi proiectarea asamblărilor prin pene longitudinale

Alegerea unui anumit tip de pană este o problemă foarte complexă,

recomandările având doar un caracter orientativ.

18

În cazul în care este nepermisă deplasarea circulară relativă – în timpul

funcţionării – a pieselor asamblate nu se recomandă folosirea penelor cu strângere.

În afară de aceasta, penele longitudinale montate cu strângere transmit momente de

torsiune relativ mici. Dezavantajul general al penelor cu strângere constă în

slăbirea – cu trecerea timpului – a strângerii iniţiale, ca urmare a acţiunii sarcinilor

variabile.

Penelor tangenţiale nu le sunt proprii aceste dezavantaje din care cauză se

recomandă folosirea acestora la arborii cu diametre mari, care funcţionează în

condiţii grele; penele tangenţiale slăbesc, însă – la fel ca şi celelalte pene cu

strângere – rezistenţa la oboseală a asamblării, prin canalele de pană.

La penele longitudinale montate fără strângere nu se întâlnesc dezavantajele

menţionate, existând totuşi slăbirea rezistenţei la oboseală a asamblării şi fiind

necesară o fixare suplimentară axială a pieselor asamblate.

Penele longitudinale se execută din OL 60 şi foarte rar din oţeluri aliate.

Calculul unei asamblări prin pene longitudinale se poate desfăşura după

următoarea schemă:

a) în funcţie de diametrul arborelui se aleg din standardele dimensiunile

transversale a penei b – latimea penei şi h – inaltime penei;

b) la penele cu strângere se poate determina momentul de torsiune pe care

trebuie să-l transmită asamblarea, Mt cap, alegând în prealabil o lungime

standardizată a penei, în funcţie de dimensiunea cunoscută a butucului; acest

moment se compară cu momentul de torsiune M t necesar de transmis.

Adoptând rezistenţa admisibilă la strivire σas, se poate determina lungimea

penei, alegându-se apoi o lungime standardizată. La penele paralele se

calculează – din condiţia de rezistenţă la strivire – lungimea de calcul a penei

lc, alegându-se o lungime standardizată, în funcţie de lungimea calculată.

Dacă lungimea lc va fi mai mare decât lungimea butucului se pot monta două

pene identice, dispuse la 1800;

19

c) la penele paralele se efectuează un calcul de verificare la forfecare, în cazul în

care arborele este executat dintr-un oţel mai rezistent decât oţelul din care

este executată pana.

6. Asamblari prin caneluri

20

6.1. Asamblarile prin caneluri este un caz particular al asamblarilor cu

pene logitudinale, diferenta fiind ca in acest caz penele sunt fixe, monobloc

formand corp comun cu angrenajul cu caneluri.

Comparativ cu asamblarile prin pene au urmaroarele avantaje:

capacitatea de incarcare mai mare la aceleasi dimensiuni de gabarit;

rezistenta la oboseala mai mare; centrare si ghidare precisa a pieselor

asamblate;

evitarea ovalizarii butucului.

Dintre dezavantajele acestor asamblari se mentioneaza tehnologia de executie

mai pretentioasa si pretul de cost mai ridicat decat al asamblarilor prin pene

paralele. Sunt folosite la cutiile de viteze ale autovehiculelor si masinilor-unelte, la

cuplaje etc.

Asamblarile prin caneluri pot fi fixe sau mobile, caracterul fix sau mobil

reflectandu-se asupra formei si dimensiunilor profilului si asupra modului de

centrare. Asamblarile mobile se folosesc la cutiile de viteze – roti baladoare –.

Profilul asamblarilor prin caneluri poate fi:

dreptunghiular (figura 19a),

triunghiular (figura 19b),

21

in evolventa (figura 19c).

In functie de modul de centrare asamblarile cu caneluri dreptunghiulare se

impart in: cu centrare interioara (figura 20a) – la care contactul dintre arbore si

butuc are loc pe diametrul interior al arborelui; cu centrare pe flancuri (figura 20b)

– centrarea fiind realizata prin contactul lateral al proeminentelor; cu centrare

exterioara (figura 20c) – contactul dintre arbore si butuc avand loc pe diametrul

exterior.

22

Figura 20

Asamblarea cu centrare exterioara este cea mai ieftina si se foloseste cand

butucul nu este tratat termic; asamblarea cu centrare pe flancuri nu asigura o

centrare precisa, obtinandu-se, in schimb, o repartizare mai uniforma a sarcini intre

caneluri, recomandandu-se pentru momente mari de torsiune, la solicitari cu socuri

si la modificarea sensului de rotatie.

Standardele clasifica asamblarile prin caneluri dreptunghiulare – in functie

de capaciatea de a transmite sarcina si de modul de cuplare – in trei serii (tabelul

1.1), care difera prin dimensiuni, mod de centrare si numar de caneluri.

Tabelul 1.1

SERIA

DOMENIUL DE FOLOSIRE

LUNGIMEA L RECOMANDATA PENTRU BUTUC

Momentul transmis de asamblare

comparativ cu cel transmis de arborele cu diametrul d

Tipul asamblarii

23

Usoara Inferior Fixa L 1.5d

Mijlocie EgalFixa sau mobila cu deplasarea axiala a

butucului fara sarcinaL = ( 1.5…2.5)d

Grea EgalMobila, cu deplasare axiala a butucului sub

sarcinaL = (1.5…2.5)d

Dimensiunile asamblarilor prin caneluri pentru costructia de masini-unelte

sunt stabilite prin standardele, numarul canelurilor fiind 4 si respectiv 6.

6.2. Asamblarile prin caneluri triunghiulare –standardele– avand o buna

rezistenta la solicitarea de incovoiere – se recomanda pentru asamblarile fixe; pot

prelua sarcini mari si cu socuri, centrarea realizandu-se pe flancuri.

Asamblarile zimtate pot fi considerate ca fiind asamblari cu profil

triunghiular cu un numar mare de caneluri si cu o inaltime redusa a acestora; se

folosesc pentru solidarizarea parghiilor si a manivelelor, obtinandu-se o foarte

buna fixare.

Asamblarile prin caneluri in evolventa au o buna rezistenta, in special, la

solicitari variabile; se folosesc in constructia de autovehicule, centrarea realizandu-

se pe diametrul exterior al arborelui sau pe flancuri.

Arborii si butucii canelati se executa din otel; la asamblarile mobile,

suprafetele active se durifica printr-un tratament termic sau termochimic pentru

marirea rezistentei la uzura, rectificandu-se – dupa tratament – suprafetele de

centrare.

Calculul asamblarilor canelate cu profil dreptunghiular se efectueaza

conform metodicii indicate in standardele; in functie de conditiile de functionare se

alege seria asamblarii canelate, iar in functie de diametrul arborelui d se aleg

24

parametrii asamblarii, dupa care se efectueaza calculul prevazut in standarde, unde

sunt indicate si rezistentele admisibile la strivire.

Calculul asamblarilor prin caneluri triunghiulare sau in evolventa se

efectueaza – la fel ca la asamblarile prin caneluri dreptunghiulare – cu relatia

,

in care: k este coeficientul de repartizare a sarcinii pe caneluri, adoptandu-se

k = 1/0.5 pentru caneluri triunghiulare si k = 1/0.75 pentru canelurile in evolventa;

h – inaltimea portanta a canelurii, . Rezistentele admisibile se pot adopta

conform indicatiilor din STAS 1767-67.

7.Norme de protectia muncii

25

Protectia muncii in limbaj tehnic inseamna totalitatea masurilor a mijloacelor materiale si a dispozitivelor tehnice , prin care se urmareste suprimarea , limitarea sau semnalizarea efectelor daunatoare sau nedorite produse de cauze exterioare asupra personalului , utilajelor , masinilor , materialelor .

Protectia muncii constituie ansamblul de masuri : tehnice sanitare ( igiena muncii ) , organizatorice , juridice care au ca scop ocrotirea vietii si sanatatii celor ce muncesc , prin asigurarea celor mai bune conditii de munca , prevenirea imbolnavirilor profesionale si a accidentelor , reducerea efortului fizic , precum si prin asigurarea unor conditii speciale pentru cei ce lucreaza in conditii grele sau vatamatoare .

Forma dispozitivelor cu miscare de translatie sau de rotatie trebuie sa fie cea corespunzatoare , fara colturi sau proeminente , fara muchii ascutite . Dispozitivele fixate pe axul masinii unelte ( strung ) trebuie sa fie echilibrate , pentru evitarea batailor sau a uzurii premature a lagarelor axului principal . Folosirea aparatoarelor la strung cand piesa este fixata pe axul principal este o conditie pe care trebuie s-o prevada constructorul in desenele dispozitivului .

Evitarea stropilor lichidului de racire si de ungere se asigura prin ecrane de protectie . Dispozitivele actionate pneumatic trebuie sa fie prevazute cu aparataj de siguranta : supape inverse , releu de presiune etc. pentru evitarea accidentarii muncitorului in cazul intreruperii aerului comprimat in retea .

Pentru strangerea pieselor in dispozitiv se vor folosi scule prevazute de constructor . Altfel , piesa poate fi deformata de catre fortele de strangere mult mai mari iar dispozitivul va suferi in ceea ce priveste durabilitatea acestuia . Suruburile de strangere , manetele si manivelele dispozitivelor vor fi altfel amplasate , incat sa nu prinda mana muncitorului .

Dispozitivul trebuie sa permita evacuarea usoara a aschiilor pentru scurtarea timpului auxiliar de asezare a piesei si pentru evitarea rebuturilor . La exploatarea dispozitivelor trebuie , de asemenea , luate masuri in sensul evitarii accidentarilor . Astfel : nu se vor mai folosi dispozitivele ce au depasit gradul de uzura prescris si constatat de controlorul tehnic la reviziile periodice ; astfel de dispozitive sunt transmise sculariei pentru reparatie . Avariile de orice natura in timpul exploatarii trebuie aduse la cunostinta maistrului si a sefului de sectie pentru masuri urgente .

Locul de munca nu trebuie sa fie prea ingust pentru a nu impiedica asezarea corecta a pieselor , sculelor si utilajelor ; nu trebuie sa fie nici prea intins pentru a nu impune muncitorului miscari inutile . Locul de munca trebuie sa fie curat , luminat si echipat cu tot ce trebuie pentru munca . Sub picioarele muncitorului nu trebuie sa fie ulei , lichid de racire , aschii , bucati de materiale . Locurile de munca – trebuie sa fie inzestrate cu necesarul de inventar pentru pastrarea utilajului , semifabricatelor si pieselor prelucrate : stelaje , mese , lazi , dulapuri etc.

26

Fata de diferitele pericole ce se pot ivi intr-un atelier , tehnic respectate cateva reguli de comportare : sa se respecte ordinea circulatiei prin atelier , neatmitandu-se circulatia fara scop ; sa nu se stationeze si sa nu se circule sub greutatile ridicate de macarale ; sa nu se faca reparatii si nici sa nu se deschida aparatura electrica de catre persoane neautorizate , ci numai de electricienii special instruiti ; sa nu se stationeze in apropierea partilor in miscare de mecanisme si sa nu se scoata aparatoarele lor fara necesitate . La prelucrarea metalelor prin aschiere se emana o cantitate apreciabila de pulbere metalica si abraziva . Aceasta are loc la aschierea fontei , a bronzului si a pieselor din materiale plastice , la ascutirea sculelor aschietoare , la indreptarea sculelor abrazive . Dupa normele sanitare , concentratia pulberilor metalice in zona de lucru nu trebuie sa depaseasca 10 mg/m3, iar praful abraziv 2 mg/m3 . Actiunea pulberilor asupra organismului depinde nu numai de cantitate ci si de marimea particulelor . Particulele mari se depun pe mucoasele cailor respiratorii superioare . Pulberile marunte , sub 10 m , sunt cele mai vatamatoare pentru sanatatea omului , patrunzand adanc in plamani . Instalatiile de protectie se executa pentru izolarea muncitorului de partile mobile ale masinilor unelte , de locul unde se produc particule de metal si abrazive de zonele aflate sub tensiune electrica.

27

8.Bibliografie

1. Popescu Dorel - Notite curs2. Ionica Maria - Notite curs3. Drobotă V. , Atanasiu M. , Stere N. , Manolescu N. , Popovici M. , Organe

de maşini şi mecanisme – manual pentru licee industriale şi agricole, clasele a X-a, a XI-a, a XII-a şi şcoli profesionale, Editura didactică şi pedagogică, R.A., Bucuresti, 1993.

4. Paizi Gh. , Stere N. , Lazar D. , Organe de maşini şi mecanisme, Manual pentru subingineri, Editura didactică şi pedagogică, Bucuresti, 1980.

5. Mlădinescu T. , Rizescu E. , Weinberg H. , Orane de maşini şi mecanisme, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1972.

6. Resetov D.N. , Organe de maşini, Editura tehnică, 1963.7. Drăghici I. , Chişu E. , Jula A. , Preda L. , Organe de maşini, Culegere de

probleme, Editura tehnică, Bucureşti, 1975.8. Aldea M. , Buzdugan Gh. , Cernea E. , Organe de maşini, Editura tehnică

Bucureşti, 1953.9. Stere N. , Organe de maşini, Manual pentru licee industriale anii II-III-IV,

şcoli profesionale, de maieştri şi de specializare postliceală, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1977.

10.Paizi Gh. , Stere N. , Lazar D. , Organe de maşini şi mecanisme, Editura didactică şi pedagogică, Bucuresti, 1980.

28

asamblari cu pene si caneluri

Documents