as nedemontabile

8/8/2019 As Nedemontabile

1/34

\

PROIECT ABSOLVIRE

Nivelul 2

MECANIC A

PROFESOR COORDONATOR

Elev absolvent Popescu Ion


2/34

TEMA DE PROIECT:

TEHNOLOGIA ASAMBLARILOR

NEDEMONTABILE

Elev absolvent Popescu Ion


3/34

MEMORIU JUSTIFICATIV

O problema esentiala a industriei constructoarede masini este infaptuirea

unei cotituri radicale in domeniul calitatii produselor, a imbunatatirii

performantelor tehnice ale acestora ,ceea ce implica imbunatirea substantiala

activitati de cercetare-proiectare.

Pentru ca masina sa functioneze corect ,sigur, economic si cu o fiabilitate

corespunzatoarea, este necesar ca elementele componente (organele de masini)

ale acesteia sa fie proiectate si executate rational.

Calculul si proiectare organelor de masini niecesita solutionarea optima a

problemei, lund in considerare complexitatea si multitudinea conditiilor impuse.

Dezvoltarea impetuoasa a tehnicii mondiale, a dus la aparitia unui numar

foarte mare de tipuri si solutii constructive de organe de masini.

Multitudinea variantelor constructive, directioneaza proiectantul intr-un

dificil produs de alegerea solutiei optime dintr-o serie intreaga de solutii care

indeplinesc conditiile impuse initial.

Activitatea de cercetare-proiectare constituie premisa fundamentala a

imbunatatirii calitatii produselor si a maririi competitivitatii pe plan mondial.

In dezvoltarea si perfectionarea continua a industriei constructoare de

masini, un rol deosebit de important revine dispozitivelor, care constitue

echipamente de baza ce conditioneaza succesul preluariisi spre care se indrepta

permanent atentia specialistilor din domeniu.

Noua viziune asupra conceptiei dispozitivelor din sfers prelucrarii prin

aschiere, teoria unitara, stiintifica privind proiectarea acestora, fundamentarea

bazelor teoretice de calcul, precum si cunoasterea elementelor de noutate, in

constructia masinilor sunt aspecte care contribuie, atat la imbunatatirea


4/34

activitatii de proiectare, asamblare si repararea masinilor, cat si la cresterea

performantelor acestora, a calitatii produselor prelucrate, a productivitatii

muncii, a nreducerii efortului uman.

Procesul tehnologic este acea parte a procesului de fabricatie prin care se

realizeaza operatiile de modifixcare a formei dimensiunilor, propietatilor

materialului, in vederea obtinerii piesei finite in concordanta cu conditiile

tehnice impuse.

Functionarea corespunzatoare a mecanismelor si a masinilor depinde nu

numai de calitate prelucrarii ci si de corectitudinea montarii acestora.

O masina corect asamblata necesita la functionare un consum sporit deenergie; in acelasi timp , ea nu asigura precizia de lucru prescrisa si deci nici

calitatea pieselor fabricate.

In vederea reducerii costului produsului si a imbunatatirii calitatii

asamblarii, este necesar ca, la proiectarea tehnologiei acestuia sa se urmareasca

reducerea volumului de munca necesar asamblarii, prin : utilizarea sculelor si

dispozitivelor de mare productivitate, mecanizarea si automaqtizarea operatiilorde asamblare, mecanizarea transportului pieselor sau a subansamblurilor etc.

Operatiile si fazele de asamblare se stabilesc in cursul proiectarii

procesului tehnologic de asamblare si se inscriu in fisele de planului de operatii.

Procesul tehnologic de asamblare a unui mecanism sau a unei masini este

alcatuit dintr-o succesiune de operatii, care urmaresc asezarea, fixarea, pieselor

in pozitie bine determinata, astfel incat sa asigure o buna functionare a lor.


5/34

Cap 1.

ASAMBLARI PRIN NITUIRE

In functie de tpul productiei, nituirea pote fi execuatata manual mecanica, iar in

functie de diametru tijei nitului, ea se poate executa la cald ori la rece. In

general, la otel, cand tija nitului are un diametru sub 16 mm, nituire se poate fce

la rece, iar cand are un diametru mai mare, la cald.

Nituirea manuala in general weste o operatie costisitoare, care cere un volum

mare de munca, avand dododata o productivitate mica.Pentru ascst motiv se recomanda ca, oriunde este posibilm, esa sa se excutee

mecanizat, folosind dispozitive si utilaje speciale care usureaza munca si maresc

productivitatea (ciocane pneumative, electrice, prese etc).

Nituirea continuie sa ramana un procedceu destul de raspandit pentru realizarea

imbinarilor supuse unor eforturi dinamice mari, precu acoclo unde nu se poate

aplica sudura datorita dificultatilor ce o insotesc.Astfel, niturea ramane incaprincipalul procedeu de asamblare in constructia de avioana precu si in unele

constructii metalice etc.

In plus, trebuie adaugat ca elemetele imbinate prin niture pot fi demontate prin

distrugerea niturilor, transportate si asamblate din nou in timp ce constructiile

sudate nu permtit acest lucru deact in unelel cazuri izolate, date fiind

transforamrile care au loc in material la alocul tairii si sudarii.

-Nuturile de rezistenta se aplica la constructiile metalice, unde conditia pricipala

care se cere este trasmitera fortelor intr elemtele respective.

Niturile de etansare se aplica la constructia bazinelor,rezercvoarelor sau

diferiteloralte asemenea cosnstructii, care nu sunt supuse unor eforturi deosibite.

Avind in vedere scopul acestei nituri, ea se poate executa cu nituri mai subtiri

decat cele folosite la niturrea de rezistenta insa lel nu trebuie sa dispuna mai

des.


6/34

Nituirea de rezistenta- etansare trebuie sa corespunda ambelor

conditii,indiferent de tilpul nituirii, este recomandabil ca niturea sa fie inlocuita

prin sudare ori de cate ori este posibil.


7/34

NITUIREA MECANICA

Ca si la alte operatii tehnologice din domeniu costructiilor de masini,

tehnologia niturii si utlajele folosite sunt conditionate de tupul produtctirei.

Astfel, la productia ikndividuala si in atelierele de intretinere si reparatii, se

aplica nituire manuala penru realizarea unor imbinari care nu se pot efectua prin

sudare din idferite motive. Nitirea se relizeaza manual sau mecanic, la cald sau

la rece .La capitolul 11 s-a prezentat in mod detaliat tehnologia operatiei de asamblare

prin nituire, urand ca in continuare sase prezinte modul de lucru al masinile de

nituit. Nituirea mecanica se executa la mainile de nituit, obtinandu-se marirea

productiei si imbunatatirea calitaii nitirii.

Forta de niture realizeaza cu astfel de masini este de 2000-8000 daN.

Masinile de nituit pot fi clasificate astfel :Dupa procedeul de formare a capului de nit, in :

-mainile de nituit prin ciocanire (ciocane de nitit), care pot fi fixate si

transportate ;

-masinile de nituit prin preasare ( prese de nituit), care pot fi in potcoava (fixe si

amovile) sau in cleste ( fixe si amovile) ;

maini de nituit prin rulare.

Dupa posibilitatea de deplasare,

-masini de nituit fixe ;

-masini de nituit transportabile, care pot fi portative, carosabile sau suspendate.

Dupa modul de actionare, in :

-masini de nituit hidraulice ;

-masini de nituit pneumatice ;

-masini de nituit hidropneumatice ;


8/34

-masini de nituit electromecanice ;

-masini de nituit electrohidrauluice.

Dupa felul comenzii de functionare, in :

-masini de nituit cu comanda manuala;

-masini de nituit cu comanda semiautomata ;

-masini de nituit cu comanda automta.

Masina de nituit prin ciacanire. Se foloseste la nituiri cudiamterul pana la 42

mm.

Aceste masini pot fi actionate cu aer comprimat sau prin tranzmisii mecanice.

In figura 30.1 este reprezentat schematic principiul de functionsre al uneimasini pneumatice cu parhie. Aerulcomprimat actioneaza pistonul1. Pe tija

pistonului este fixata pana 2, care, la deplasarea pistonului, impinge rola 3,

transmitand printr-un sistem de parghii efortul asupra capuitorului 4.

Contracopitorul 5 se face corp comun cubatuil masinii.

Masina de nituit prin presare. Formeaza capul nitului dintr-o singura miscare

a capuitorului, iar presiunea asupra nitului creste in mod treptat. Nituirea cuastfel de masini face ca refularea sa fie foarte puternica, ceea ce elimina

operatiia de stemuire.

In figura 20.2 sete reprezentat mudulul de lucru la o astfelde masina.

Masina se apropie de piesele ce trebuie sa fie nituite pana cand capul de asezare

al nitului vine in contact cu contracapuitorul fix.

Apoi se aplica presiunea asupra capuitoruluisise formeaza capul de inchidere al

nitului.

Masina de nituit prin refulare. Formeaza capul de nit printr-o presare rotativa

acare creste treptat.

Constructia acestor masini este asmanatoare cu a unei masinide gaurit cu

reglare manuala prin maneta cu maner.


9/34

In locul burghiului se folosesc doua role profilate 2a si 2b, care la rotirea si

avansul arborelui 3 fomeaza capul de inchidere alnitului 1. Nituirea cu aceste

masini este folosita numaipentru nituit de dimensiuni mici din materiale moi.

Masina de nituit hidraulic. Are un cilindru cu apa sub presiune si un piston

care este legat direct cu capuitorul. Apa care formeaza agentul motor al masinii

este adusa la cilindru prin conducata dela o pompa sau de la un acumulator de

presiune.


10/34

NITUIREA PRIN EXLOZIE

In aczul in care capul de inchidere al nitului se gaseste intr-un spatiu care nu

permite nici un fel de acces pentru formarea sa, atunci se aplica nituirea prin

expolzie.

In asemenea cazuri, se folosesc nituri semitubulare umplute in interior cu o

substanta exploziva, iar nituirea consta in introducerea nitului in gaura si

incalzirea lui in timp ce din exterior se exercite o apasare asupra capului initial.Pent ruicalzirea nitului, se foloseste un incalzitor electric special care incalzeste

nitulintr-un interval de 1-3 s la 130C.

La acesta temperatura explozivul se aprinde siexlodeaza, iar capatul tubular

altijei situate inafara isi mareste diametru forandu-se capul de inchidere

alnitului.

Dupa explozie, nitul, racindu-se, se contracta puternic, dand o imbinare nituitadebuna calitate.

Dupa caz, se pot folosi nituri din otel sau din metal neferos.

Nituirea din otel pot acea diametre intre 4-10 mm, iar cele din metale neferoase

intre 2-6mm. Niurea prin exlozie se poate excuta de un singur locrator fara

ajutor si este de mare productivitate,dar fiind timpul scurt de formare a capului

de inchidere. Timpul de incalzire variaza functie de diametru nitului in destuldemici.


11/34

NITUIREA METALELOR SI ALIAJELOR USOARE

Dpa cum s-a precizat in partea introductive a acelui subcapitol, nituirea are inca

o larga aplicabilitate intr-o serie de domneii unde nu se poate excuta sudarea.

Pprintre principalele constructii nituite se nimara si cele aeronautice , unde se

folsesc in general aliajele de auminiu.La aesmenea constructii se aplica numai

niturea la rece, deoarece prin incalzire tablele respective din cauza modicicarii

structurii isi micsoreaaza rzistenta. Pentru acest motiv nu se pot folosi nitrii cudiametru mai mare de 13 mm.

De asemene,trrbuie avut in vedere faptul ca nituirea, exctandu-se la rece,

strangerea puternica a tablelor nu este asigurata prin contractia ulterioara a tijei

nitului si erforturile se tranzmit numai prin contactul direct dintre tija si

peretele gaurii. Deci, pero\icolul de forfecare a tijei nitului este mult mai mare

decatin cele lalte cazuri, motiv pentru care la niturea caestor aliaje se cere cutotul deosebita.

CONDITII TEHNICE IMPUSE IMBINARILOR NITUITE

Obtinerea unei bune calitai a imbinarilor nituite este conditionata de urmatorii

facotori :

-presiunea execiratata asupra nitului si a tablelor ce se imbina trebuie sa fie

suficienta pentru a immpiedica deplasarea dintre piese si a evita forfecarea ;

-temperatura de incalzire a nitului trebuie sa fie intre limitele precise, iar nitul sa

culsata timp indelungat la aceeste temperaturi, pentru ca diametru sa nu-si

schimbe proprietile tehnologice ;

-piesele care se imbina sa aimba suprafetele bine curatate di indreptate ;


12/34


13/34

nituirea prin explozie. In asemenea cazuri, se folosesc nitrile semitublulare

implute in interior cu o sublstanta explodziva, iar nituirea consta in introducerea

lui in gaura si incalzirea lui in timp ce din exterior se exrcita o apsare asupra

cpului initial.

Pentru inclzirea lui, foloseste un incalzitor electric special care incalzeste nitul

intrn interval de 1-3 s la 130C

La acesta temperatura explozivul se aprinde si explodeaza, iar capatul tubular al

tijei situat in afaraa isi mareste diametru formandu-se astfel capul de inchidere.

Dupa expolziv,nitul, racindu-se, contracta puternic cand o imbinare nituita de

buna clitate. Dupa caz, se pot folosi nituri din otel sau din metale neferoase .

Niturile din otel pot avea un diametru intre 4-10 mm, iar cele din metal feroase

intre 2-6 mm.

Niuirea Prin eplozie se poate executa de un singur laucrator fara ajutorul si este

de amre productivitate, dar ffind timplu foarte surt de formare a capului de

inchidere. Timpul de incalzire variaza functia de diametru nitului in lilite destul

de mici.


14/34


15/34

Asamblari nituite


16/34


17/34

Cap2

ASAMBLARI PRIN SUDARE

La capitolul 16 s-a prezentat Tehnologia sudarii, accesntul fiind pus pe

susabilitatea metalelor, forme si rosturi la sudare, tehnologia sudarii cu arc

electric, sudarea manuala, sudarea automata, sudarea fu flacara etc. In cele ce

urmeaza se cor prezenta cateva mode productive de sudare cu gaze, scule si

dispozitive necesare opratiilor de sudare si se vor face si alte refeiri laconstruciile sudate.

METODE PRODUCTIVE LA SUDAREA CU GAZE

Una din motodele cele mai productive este cusatura dubla, care se poate aplica

ata la sudarea otelului, cat si la sudarea metalelor neferoase. Tablele de imbinatse aseaza in pozitie verticala, iar sudarea e ececuta simultan de catre doi sudori

aseazati de o parte si de alta a tablelor. Prn aplicarea acestei metode, iar

consulul de gaze se micsoreaza cu 40%.

O alta metoda productiva este sudarea cu suflauil multiplu. Becurile au doua sau

mai multe ajutate : una din flacarile preincazeste piesa, iar cealalta topeste

matrialul. Consumul de oxigen si de acetilena se micsoreaz cu 15% fata de

sudarea spre stanga.

O alta metoda este sudarea automata cu gaze care se aplica la productia de serie

pentru sudarea custurilor longitudinale fara metal de adaos se a tevi cu apereti

subtiri. Sufaliul folosite unt cu mai multe falcari si se racesc cu apa. Amestecul

gazos folosit este cu exces de oxigen, ceea ce asigura o temperatura inalta a

flacarii.


18/34

SCULE SI DISPOZITIVE PENTU OPERTIILE DE SUDARE

La aamblarea prin sudare a constructiilor metalice, sucle sidispozitivele difera in

mare masura daca sudarea se executa manual sau automat. Sculele comune

pemtru ambele motode sunt numai masca de sudura, peria in timpul sudarii ;

La sudarea manuala se folosesc urmatoarele scule si dispozitive :

-clestele de sudura se fabrica in foarte multe variante si este folosit pentru a seasigura prinderea cat mai buna a electrozilor in timpul sudarii ;

-panourile de protectie se folosesc pentru a izola pe cat se poate locul unde se

sudeaza de restul spatiilor de lucru, intrucat arcul electric da iritatii periculoase

ochilor. Nu intodeauna este posibil utlizarea panourilor,intrucat sudurile se

executa si la inaltime. In aceste cazuri, pentru a feri lucratori de inflamarea

ochilor, datorita razelor generate de arcul electric, trebuie facut un instructajspcial ;

-dispozitvele de asambalre, in funtie de zona de aplicare, pot fi generate sau

speciale.

-dispozitivele de asamblare, in fuctie de zona de aplicare, pot fi generate sau

speciale. Cele speciale. Cele speciala se folosesc la asamblarea unui mare numar

de piese care nu sunt identice, la prductia de unicate sau de serii mici.

Dispozitivele generate sau universale se folosesc pentru asamblarea pieselor de

acelasi tip, cu dimensiuni oproape sau idenrice. Ele se folosesc la productia in

serie. Dupa felul operatiilor, dispozitivele se ca ;sifica on ste ;aje, conductoare,

dispozitive de fixare, de prindere, de intindere, de distantare si de rotire. In

anumite cazuri, intr-un dispozitiv complex sse combina doua sau mai multe

categorii de dispozitive, ceeace permite excutarea a doua saumai multe operatii

la asamblare sau sudare.


19/34

Stelajele sau dispozitivele de sustinere sunt suprafete ixe si plane de sustinere,

pe care se executa asamblarea si sudarea pieselor.

Constructia lor este variata : din prfile, din beton armat etc.

Ele trebuie sa corespunda uramtoarelor cerinte :

- sa fie rezistente, rigide si sa asigure fixarea in pozitia necesara a pieslor de

sudura ;

- piesele sa poata fi asezate si scoase dupa sudare usor si repede ;

- dispozitivele de conducere sunt destinate asiguarii pozitiei precise a

pieselor sau a subansamblurilor si se folosesc in productia in serie sau de

masa ;- dispozitivele de fixare sunt opritoarele si limitatoarelor care se fixeaza pe

stelaje, pe placi de fixare asu pe sabloane ;

- dispozitivele de prindere aui forme variate si se utilizeaza pentrui fixarea

puieselor de sudare in pozitiil convenabile si pentru a impiedica

deplasarea pieselor in tuimpul sudarii ;

- dispozitiul de stangere se folosesc a doua piese in cadrul asamblarii. Else prinde de piesele de baza prin puncte de sudura si dupa terminarea

asamblarii se desprind cu dalta.

- Dispozitivele de intoarcere permit sudarea in orice pozitie orizontala a

majoritaii cordoanelor se sudura de la o constructie. Dispozitivul pentru

intoarcerea cilindrilor este compus din doua siruri de role, din care unul

este antrenat de un motor elctric cu reductor. Reductorul sau variatorul de

viteza poate fi astfel reglat inacat, n functie de diametru rezervorului sau

al recipientului de sudat, sa imprimerolei de antrenare o astfel de miscare

incat sa realizeze viteza periferica caracteristica pentru regimul de lucru

respectiv. Pentru rotirea stalpilor sau a grinzilor compuse se foloseste un

aport cu lanturi cu care se poate manevra cu usurinta grinda de

sudat,astfel incat intodeauna sudurile sa se ralizeze in pozitie orizontala.


20/34

Sudaera automata si sudarea semiautomata asigura o productivitate maita.

Dispozitivele constau ininstalatie pentru asigurarea asigurarea executiei

cordoanenor in pozitie orizontala, precu si entu mentinera marginilor de sudat

intr-o pozitie bine stabila.

Pozitia orizontala de sudare se aifura prin despozitive de pozitionare care se

rotescin jurul uneia sau a oua axe pependicuare, relizand orizontalitatea oricarei

suduri dintr o sectiune plana sau volum. In acest caz, aparautl automat ss

sprijina pe un suport convenabil sau se foloseste un aparat semiautomat, la care

capul de sudare se conduce manual,

Pentru fixarea marginilor tablelor in timpul sudarii se foloseste atat prindereaacestora prin puncte de sudura cat si fixarea pe platou magnetic.

Pentru a se mari posibilitatea de executare a cordoanelor dintr-o singura trecere,

in partea opusa arcului electric se aseaza o garniyura de cupru continua.

Cun operatia in sinenu este simpla se recurge la inlocuirea garniturii cu un pat

de fluxs. Un dspozitiv pneumatic ajuta la formarea patului de fux cu ajutorul

unei pene pneumatice. Din doua corniere se un profil saemirotund se realizeazaun jgheab in care se creeaza, cu ajutorul unei benzii de azbest, doua zone: una

superioara, care se umple cu flux si continue perna de flux, si una inferioara, in

care se instaleaza un tub flexibil se introduce aer comprimat, care preseaza

perna de flux pe piesa de sudare.

Iintrucat platourile magnetice nu reusesc intodeauna sa mentina marginile

tabelor intr-o pozitie corecta, sudarii de la Santierul nava Galati au creat un

dispozitiv magnetic flexibil care prezinta avantajul ca, pentru o energie

consumata mai mica, reuseste sa tina fata in fata muchiile celor doua table care

se sudeaza cap la cap, muldandu-se dupa ondulatiile mici ale tablelor.


21/34

ASAMBLAREA GENERALA A CONSTRUCIILOR SUDATE

Inainte de atrece la asamblare, asa cum s-a arat, piesele trebuie trebuie curatate

de bavuri, de impuritati, de pete de grasime si vopsea. Asamblarea propriu-zisa

necesita un volum mare de munca si este operatia de raspundere, deoarece in

acest caz lipsesc gaurile de nit care sa jute la prinderea pieselor uele de altele.

Pentru aceasta este necesar sa se foloseasca dispozitivele de prindere, de

strangere, opritoarele, precum si gabaritele de asamblare.

Sudarea incepe prin prindera in cateva puncte de sudura a marginilor de

asamblat. Punctele de sudura se executa ata la sudarea manuala cat si la sudareaautomata. Ea necesitza sa se stabileasca regimul de sudare in functie de grosi,ea

teblei, de p[ozitia de lucru si de calitatea elctrodului.

Aplicarea sudurii automate, desi prezinta avantaje imporatante din punct de

vedere al productivitatii si al calitatii, este inca limitata, deoarece nu se poate in

orice pozitie, iar sudara cordoanelor scurte si raspindite nu este rezolvata pana

in prezentul sub aspectul excutarii rentabile.Consumul de electrozi de metel este mai mic, datorita faptului ca marginile se

prelucreaza mai putin, iar prindera prin stropi sunt mai mici. De asemenea,

consumul de energie este mai redus, intrucat sub protectia fluxului de sudura,

caldura arcului electric este mai bine utulizata.

Pentru a se extinde sudarea automata s-au creat o serie de instalatii care se

elimine unele dificultati pentru care aparatul de sudure automata anu poate fi

utilizata. Acestea sunt:

-instalati de sudare automata pentru grinzi. Acesta costa dintr-o marca de

perete, care se poate deplsa de-a lungul unor grinzi de conducere. Aparatul de

sidura este suspendat pe traversa imobila, iar capul de sudare este fix pe o

brosa verticala cu inaltimea reglabila. In fuctie de caracteristicile tehnicew a;e

cordonului de sudura se stabileste regimul de sudare, inclusiv viteza care se

imprima macaralei-portal.


22/34

Aceasta instalatie, combinata cu dispozitivul de intoarcere cu lant, asigura o

usurare manipulare si sudare a grinzilor si stilpilor cu sectiuni compuse;

-instalatia de sudare automat pentru cccazane si rezervoare este compusa dintr-i

instalatie similara cele aratate, cu deosebire ca in locul dispozitivului de

intoarcere cu lant se adapteaza dispozitivului de intoarcere cu role. In acest fel

se rezolva udara automata atat a cusatirilor traversale, cat si a celor

longitudinale.

S-au creeat dispozitive si pentru sudarea automata a cusaturilor verticle, care, de

si prezinta dificultai in aplicare, este totusi rentabila in cazul cordoanelor de

dimensiuni mari, care se inlocuisc in general la constructiile de funare.Din cele de mai sus rezulta ca dispozitivele de sudare in majoritatea lor sunt

destinate excutarii pieselor similare. Din aceasta cauza trebuie combatuta

tendinta uttlizarii numai a aparatelor mauale care au ca rezultat o productivitate

redusa si necesita un personal cu calificare superioara. A plicarea sudarii si in

special inlocuirea de noi metode este in plina desfasurare tinindu-se seama ca

ca toate perfectionarile tinand spre o productivitate cat mai ridicata so un pretde cost cat mai resua si ca in prezent s-au relizat viteze de sudare pana la

200m/h, la otelurile cu grsimea pana la 10 mm, si de 300 m/h la otelurile cu

grsimea pana la 4 mm.

TENSIUNI INTERNE SI DEFORMATII

Arcul electric este o sursa de puternica de caldura, sub a carui influienta se

stabileste, in piesele care se sudeaza, un camp termic variabil, din cauza

deplasarii arcului in lungul liniei de sudura.

In imediata apropiere a arcului electric, temperarura campului este foarte inalta,

depasind temperatura de topire a otelului; ea scade rapid in orice directie de la

sursa catre directia de inaintare a arculi se mult mai incet in directia opusa.


23/34

Incalzirea neuniforma care se produce in timpul sudarii si racirea, influienta de

multi factori externi, provoaca deforamtii inegale in piesele care se sudeaza;

aceste deformati produc, la randul lor, eforturi remanente, cu atat mai mari cu

cat neuniformitatea campului termic este mai accentuat.

Deformatiile pot fi: longitudinale, traversale,de incovoiere, de rasucire, iar

eforturile provocate de aceste deformatii pot fi: trecatoare sau remanente,

respectiv liniare, plane sau spatiale. Regiunile incazite mai mult sun impiedicate

in dilatarea lor de regiunile incalzite mai putin; la racire, regiunile care ar urma

sa ramana cuanumite deformatii permanente sunt intinse in zonele vecine.

De aici rexulta ca atat la incalzire cat si la racire apar in piese tensiuni, care nu dispar odatacu racirea completa apielelor si care provoaca deformatii permanente. Talpile profilelor dupa

sudura se indoaie, barele se incovoaei si se rasucesc, piesele cap l cap nu mai ramanin

prelungire. Observatiile practice facute asupra acestor deformatii permit sase ia nele masuri

pntru a le prevene sau macar a le limita.

PROCEDEE DE REDUCERE A DEFORMATIILOR

Exsista diferite procedee practice care limiteaza la minimum deformaiile inale

ala pieselor sudate si anume:

-incalzirea uniforma a pieselor de sudat;

-sudarea in trepte intoarse, pe portiuni de cate 200-400 mm din cordonul de

sudura; daca sunt mai multe straturi, acestea se declareaza si e sudaza in sens

invers stratului anterior;-ordinea rationala de aplicare a custurilor, astefl: la sudarea unui profil I cu talpi

late, daca se executa intai ambele sudururi1 si apoi ambele suduri 2, piesele se

incovoaie; daca sudurile 1 si 2 se sudeaza alternativ, piesa ramane dreapta;


24/34

FORMAREA FISURILOR

In timpul sudarii apar uneori fisuri in sudura sau in zonele invecinate. Unele

fisuri apar in timpul cand metalul trece prin zona de temperatura

corespunzatoare fragilitaiti la cald (1 300C; acestea se numesc fisuri la cald;

ele apar in general spre radacina sudurii sau in locurile unde nu este suficine

patrunsa. Sulful si unele elemente de aliere, ca michelul, favorizeaza aparitia

fisurilor la cald.

Fusurile care apar in timpul reciri, dupa termnarea cristalizarii, si numesc fisuri

la rece. Acestea se produc indeosebi in metalul de baza, langa cordonul de

sudura, datorita madificarilor structurale, cu schimbari de volum.

Fisurile sunt provocate de calitatea necorespuzatoare a otelrilor ce se sudeaza, in

special cand se utilizeaza electrozi care nu corespund otoleleui respectiv, cand

aterialul de baza contine inpuritati sau cand procedeulde sudare nu este bine

condus. Controlul in privinta fisurilor trebuie facut cu mare atentie, deoarece

fisurile la cald se observa greu cu ochiul liber; acestea apar abia in timpulexppoatarii si pot provoca accidente.

TRATAMENTUL TERMIC AL IMBINARILOR SUDATE

La sudarea, tensiunile interne si deformatiile carea apar sunt cauz\ate in

special de: repartizarea neuniforma a caldurilor in campul temic, dilatarile

inegale, rigiditatea piesei sudate, transforamrile de ordin structural din material

etc., iar marimea lor poate varia in functie de carcteristicile contractive ale

piesei,tehnologia sudarii, compozita otelului etc.

La incalzire, in piesa apar tensiuni de copresiune se de deformatii elasto-

plastice; la racirea sub punctul de transforamre se creeaza tensiuni de intindere

care se maresc cu scderea temperaturii peretilor piesei.


25/34

Rigiditatea marita a piesei fata de dilatari duce la deformari plastice. in anumite

conditii de rigiditate a constructiei, tensiunile interne pot provoca fisuri si

crapaturi in material. Contratiile tipice care apar la sudare sunt reprezentate in

fig 20.17.

Tensiunile interne si deforamtiile sunt diminuate prin tratamente termince.

Prncipalele tratamente termice aplicate imbinarilor sudate sunt:

a. Recoacerea. Prin recoacere se intelege tratamentul termic de incalzire a

pieselor la temperaturi de 850-900C si mentinerea la aceasta temperatura un

timp determinat in functie de grodimea tablelor dupa care piesele se lasa sa se

raceasca in cuptor pana la 350C.

Durata de mentinere la temperatura de recoacerese ia de 1-2 min pentru fiecare

milimetrugrosine a matrialului piesei supus sudarii.

La mentinera in cuptor, racire nu trebuie sa depaseasca viteza de 100C/h.

Mmentinerea mai indelungata apiesei la temperatura precisa este daunatoare,

deoarece granultia care rezulta dupa racire este prea mare. Prin recoacere se

obtine o structura cu grauntimai fini, imbunatatindu-se plastcitatea materialului

si, totodata, miscandu-se duritatea.

b. Normalizarea. Acesta este un tratamenttermic asemanator recoacerii, cu

deosebire ca racirea, facandu-se in aer liber viteza de racire este mult mai mare.

In general, piesele cu continut mic de carbon se supun tratamentului de

normalizare.

Apreciind tensiunile care pot aparea, se recomanda o incazire lenta pana subliniaPSK(linia perlitica din diagrama FeC) uramta de o incalzire mai rapida

pana la temperatura necesara, ,emtinerea la aceasta temperatura un timp

determinat in functie de grosimea peretelui sudat, racirea rapida pana laPSK, iar

o racire lenta.

Pentru eliminarea tensiunilor interne se recurge la recoacerea de detensionare, a

carei temperatura nu influienteaza strucura sbisnuita la normalizare.


26/34

c. Recoacerea pentru detensionare. In cazul cand piesele nu sunt supuse

recoacerii sau noramlizarii, pentru inlaturare tensiunilor interne este absolut

necesara aplicarea unei recoaceri de detensionare prin incalzirea iesei la o

temperatura de 600-450C cu do durata de aprosimativ 2 min pentru fiecare

milimetru s grosime. Acest tratament termic nu modifina structura materialui si

se aplica, in general, otelurile aliate.

Cuptoarele pentru tratament termic al sudurii, cele mai raspandite, sunt

cuptoarele cu propulise. La aceste cuptoare, pieele se aseaza pe o platforma de

lucru si se imping in cuptor,descarcarea lor facandu-se la celelalt capat la

cuptorului. In fig 20-19 estereprezentat un cuptor alcatuit dintr-o camera de

lucru 1 in forma de tunel,prin care piesele 3 sunt impinse pe vatra cuptorului de

impingator 4 cu ajutorul surubului 5 actionat de mecanismul 6.

Cuptorul este ars in camerele de ardere, iar gazele arse ses evacueaza prin

canalele de fumn 2.

Cuptorul are doua usi, iar arzatoarele 7 sunt montate lateral.

CONTROLUL SI RECEPTIA ASAMBLARILOR SUDATE

La constructiile metaice se fac urmatoarele operatii d verificat si de control:

-verificarea dimensiunilor fiecarei piese sudate si a pozitiei ei relative in

ansamblu imbinarii;-examinarea si verificarea codrdoanelor desudura;

-verificarea calitatii sudurii.

Dimensiunile si pozitia realativa se verifica prin masurari, verifiacari cu

sabloane si examinarea exterioara.

Cordoanele de sudura se verifiva prin masurii cu sabloane de control si se

examineaza la exterior cu ochilu libel cu o lupa.


27/34

Calitatea sudurii se verifica prin incercarea epruvetelor, prin guri de control si

prin examinarea cu raze Rentgen, raze gamma sau cu unde ultrasonice.

INCERCARI PRIN EPRUVETE

Concluzi destul de sigure in ce priveste calitatea unei suduri se pot trage pe

baza incercatilor efectuate asupra epruvetelor de sudura, executarea o data cu

imbinarea respectiva.

Aceste epruvete se executa fie in preaungirea cordoanelor de sudura, ele fiind

fixate prin suduri usoare de piesele imbinate prin sudura, fie separat.

INCERCARII DISTRIBUITE (ELECTRNICE SI

ELECROMAGNETICE)

Incercarii pe epruvete conduc la distrugerea acestora. In construciile metaice

insa intereseaza sa se constante sudurilor excutate, fara sa se distruga imbinarilerespective.

Calitatea unei suduri este influientatea insa, in fata de defectele ei exetrioare se

de defecte interioare care nu s repeta cu exactitate in epuvetrle de sudura.

Scopul incercarilor nedistructive consta in special in detectarea acestor defecte

interioare ale sudurilor, fara distrugerea imbinarilor respective

Datorita acesor considerate se fac verificari electrice si magnetice, care se

bazeaza pe rezistenta mai mare ce o opun defectele interioare ale sudurior

trecerea unui curent electric sau a unui flux megnetic.

Pe acest principiu se bazeaza defectoscopul electric, ale carui lini de forta,

orintate perpendicular se bazeaza defectoscopul elctric, alr carui linii de forta,

orientate perpendicula pepe cordonul de sudura, au directii parelele daca sudura

este fara defecte.


28/34

Daca insa in interiolul cordonului exista defecte, curentul electricintampina in

regiunea fiecarui defect o rezistenta marita, care dispereseaza liniile de forta ale

curentului.

Aceleasi fenomene apare daca tabla este de strabatut de flux magnetic al unui

defectosop magnetic. In locul unui curent electric.

In acest caniile de forta magnetice inlocuiesc liniile de curent si, deasupra

cordonului de sudura se aseaza o hartie pa care se preseaza pilitura de fier,

imaginea liniilor de forta permite sa se conste prezenta defectelor

desudura,deoacrece in jurul acestora se concentreaza liniile de forta si provoaca

ingramadirea piliturii.

DEFECTOSCOPIA RENTGEN

Defetoscopia Rentigen se bazeaza pe faptul ca razele Rentigen, avand o

lungime de unda foarte mica si o frecvena foarte mare, trec prin metale, fiind

mai putin sai mai mult absorbite pe drum, dupa cum metalul prezinta sau nudefecte imterioare. Razele Rentigen sunt produse intr-un tub Rentigen

imbracat intr-o camasa de plumb, pentru a proteja personalul de diverse contraa

rdiatilor periculoase sanatatii.

Tubul este prevazut cu un orificiu prin care este dirijat fasciculul de rraze

asupra cordonului de sudura ce trebuie exaaminat, iar in spatele custurii se

aseaza o placa fotografica ( radigrafi) sau un ecran fluourescent (radioscoie) pe

care apar defectele cautate sub forma de pete.s


29/34

DEFECTOSCOPIA CE RAZE GAMMA

Defectoscopia cu raze gamma este asemanatoare cu aceea raze Rntigen, cu

deosebire ca sursa de radiatie este o substanta rdioactiva naturala sau

artificiala.

Razele gamma au acelasi proprietatii ca si razele Rentigen. Instalatia pentru

defecosopia gamma consta dintr-un mic vas sferic sau cilindric, de plumb,avand

inauntru o fiola cu cu substanta radioactiva.

Vasul de plumb are rolprotector contra radiatiei: este astupat cu un dop de

plumb.

Substanta radioactiva emite fazele gamma prin orificiul recipientului, care este

indreptat spre cordonul de sudura: in spatele cusaturii se aseaza placa

fotografica pe care apar defectele sub forma de pete.

Veificarea cu raze gamma prezinta urmatoarele avantaje fata de

rntigenografie:

-razele gamma au o putere de patrundere mai mare, permitand astfel controlul

pieselor mai groase;

-nu necesita instalatii anexe si nici sursa de energir;

-esste o metoda mai putin costisitoare.

Ea prezinta si unele dezavantaje:

-cere un timp de expunere mai mare;

-la piesele mai sbtiri de 60 mm are o sensibilitate mai edusa fata de

rntigenografie.DEFECOSCOPIA ULTRASONICA

Aceta consta in examinarea cordonelor de sudura prin impulssul de oscilatii

ulatrsonice care patrund prin metal si in receptionarea impulsurilor reflectate de

defectele interioare ale cordonelor. Unele ulatrasinice sunt emise de un cristal

emitator si sunt receptionate de un al doilea cristal receptor.


30/34

Defectoscopul ustrasonic se compune dintr-un generator de inalta frecventa, un

amplificator, un sincronizator, doua placute de cuart ( placute emitatoare si

placute receptoare) si un oscilograf catodic.

Fazele verificaii unei suduri cu ajutorul defectoscopului ultrasonic sunt

urmatoarele :

-semmalizarea impulsului de inalta frecventa de catre sincronizator ;

-transmiterea impulsului la amplificator, ace-l comunica oscilografului catodic

pe al carui ecran apare un punct ;

transmiterea concomiteta si cristaluu cratas-emitator a unui impuls, care va

patunde in piesa, va intalni defectul, va fi reflectat de aceasta si apoi receptionatde cristalul receptor, acre- va comunica amplifiactrorului, insa cu o oarecare

inaarziere fata de impulsul direct, deoarece trebuie sa parcurga in plus distantat

pana le defet siinvers : pe ecranul oscilogarfului catodic va aparea deci un al

doilea punct :

-suprafata de fund a piesei de controlat va reflecta si ea unda care, pe ecranul

oscilografului, va aparea un al doilea punct.In functie de diferentele distantelor dintre aceste puncte se pot aprecia

adancimea la care se afla defectul, citindu-se direct dupa ecran cu ajutorul unie

scari de masurat. Prin acest sistem de detectare a defectelor se obtin rezultate

remarcabile, cu singur incovoient ca nu se pot determina cu toata precizia

forma,caracterul si marimea defectului, ceea ce urmeaza sa se faca prin

rentigenogafie sau gammagafie.


31/34

Cap3.

LIPIREA METALELOR

Lipirea este un procedeu de imbinare nedemotabil a peieselor metalice in stare

solida cu ajutorul unui aliaj topit nuami de lipit, avand temperatura de topire mai

joasa deacat a metalului de baza. Aliajul usor pe ssuprafata lui, sa fie isftin si

nedeficitar.

Imbinarea prin lipire prezinta unele avantaje si anume :

-lipire nu este necesara topirea metalelor de baza :

-tensiunile, deforamatiile si modificarile care apar in componentele imbinate

prin lipire sunt mai micin ca la sudare :

-tehnologia lipirii este mai simpla decat tenologgia sudadrii.

Lipirea se poate efectua cu materiale de adaos metalic sau cu material de adaos

nemetalic (lipire cu adezivi).

Aliajele metaice pentru lipit au in compozitia or generala metale neferoase (Sn,

Pb, Cu, Ag etc.). Proportia acestora determina atat temperatura de topire cat si

rezistenta mecanica a aliajelor de lipit. In functie de aceste considerente aliajele

de lipit se clasifica in aliaje moi si aliaje tari.

ASAMBALARI PRIN INCLEIERE

Asambalrile prin incleiere se realizeaza cu ajutorul unui strat subtires de

0,01.0,1 mm, de adeziv interpus intre suprafetele pieselor. Stratul de adeziv

(cleiul)n adera puternic la suprafata pieselor pe baza aobsobtiei si oriebntarii

moleculare, relizandu-se in acest fel asamblarea.

Incleiera se utilizeaza de regula acolo unde metodele mecanice de asamblat nu

sunt de dorit sau nu sunt pozibilile.


32/34

Avantajele acestui procedeu sunt : este universal, in sensul ca poate asambla

materiale diferite ( metale, sticla, materiale ceramice, materiale plastice,lemn,

acrton, pilele) asu combiatii de astfel de materiale ; temperatura la care se

efectueaza asambalarea este foarte mica in caomaparatie cu sudarea si lipirea

Adezivul este format dintr-un lant, ca material de baza, solventi, materil de

umpluttura se catalizatori. Aceste substante fie la asigurara mai rapida a

legaturii, fie la marirea rezistentei asamblarii.

Adezivii (cleiurile) pot fi reci sau calzi, dupa cum se realizeaza, la temperatura

mediului inconjurator sau la 100200C.

Ca adezivi, la incleierea pieselr metalice se foloseste locul de solutie de alcoolincalzita, pana la evaporearea solventului lichid. Se folosesc, de asemenea, ca

substante de incleiere, rasinile sintetice. Dintre aceste, rasnile expozidice dau

rezultate bune, asigurand o rezistenta corespunzatoarelor a pieselor (pana la 600

daN/cmm),n in functie de temperatura si timpul de intarire a sortimentului de

rasina. Se folosesc de asemenea ca adeazivi cauciucurile sintetice sub forma de

latexuri sau cauciucuri sau modificate, precum si unii copolimeri, ca clorula dede vinilacetat de vinil si policolura de vinil clorurata, care au o buna aderenta pe

metal. Rasinile fenol-formaldehidice folosite cu rezultate bune pentru incleierea

lemnului, hartiei si a teseturilor textile sunt utlizate si pentru metale, dar

ezistenta asamblarii este inferioara rasinilor exposice se cauciucurilor.

Rezistenta asamblarilor prin incleiere depeinde de o serie de factori ca :

pproprietatile fizico- chimico-mecanica ale adezivului (componenta adezivului,

modul de elasticitate, stabilitatea chimica) si a materialelor pieselor de

asamblat ; modul in care se relizeaza operatiile pentru efectuarea imbinarii ;

temperatura, presiunea si umiditatea mediului in care se lucreaza asamblarea ;

natura fortelor care actioneaza asupra asamblarii ; grosimea pieselor, grsimea

stratului de clei,


33/34

MASURI DE PROTECTIA MUNCII

La nituirea manuala sau mecanica , la cald si la rece, in afara normelor care se

refera la asigurarea conditiilor nrmale de munca ale atelierelor (iluminarea

suficienta, ventiatia eficientan, pardoseala acdevata cu calupuri de lemn sau dein

placi de fonta striata etc.)se aplica normele pentru respectarea intretinerii in

conditi bune a dispozitivelor de lucru, recium si regulile privind manipularea si

stara sculelor.

Astfel fetele ciocanelor si ale capuitoarelorn nu trbuie sa aiba strivituri sau

crapaturi,ciocanul trebuie bine fixat in coada,iar capuitorul sa fie bine prins in

cleste: in timpul reglarii numarului de lovituri ale ciocanului pneumatic, nu semaitine capuitorul in ciocan; contracapuitorul nu trebuie strins in mina, ci numai

apasat usor pe nit (refuzarea capului nituluidepinde de greutatea

contracapuitorului si nu de apasarea asupra lui de catre nituitor).

Tinind seamaca, la nituirea manuala,actionarea ciocanelor este cu aer

comprimat,trebuie respectate masurile prevazute de normele de protecrie a

muncii prvind instalatiile pentru producerea si distributia aeruli comprimat,precu si cele referitoare la buna functionare a ciocanelor pneumatice.

In acest sens,impune verificarea inaite de utlizae a uneltelor pneumatice,

furtunilor,conductelor, robinetetlor,rezervoarelortampon, a grupurilor mobile

moto-sau-electro-compresoare.

Cuplarea si decuplarea furtunurilor la reteaua de aersi a uneltelor pneumatice la

furtun se face numai cand robinetul de la retea este in pozitia inchisa.

La parasirea locului de lucru,aparatele pneumatice trebuie sa fie deconectatede

la reteaua de aer comprimat.

Cand uniltele pneumatice produc zgomot peste nivelulsosor admis(masurat in

decibeli, conform normativelor), lucratori vor folosi antifoane.

In vederea atenuarii zgomotului se cauta ca lucrarile de asamblare prin nituire,

cand acesta o permit, sa se efctueze prin asejarea pieselorde asablat pe paturile

de nisip.


34/34

In ce priveste masinile actionate cu motoare electronice, utilizaea in procesul

tehnologic pentru pregatirea operatiei de nituire,in afara normelor de protectia

muncii cu caracter general sunt prevazute si normele depedente de masina

respective.

Astfel, masinile de gaurit si de alezat trebuie sa se tina seama si de urmatoarele

prescriptii:

-piese de gaurit sau alezat se fixeaza rigidde masa masinii, fiindinterzis tinerea

cu minaa piesei de gaurit;

-mandrina de prindere a burghiuluibsau alezorului care prezinta elemente

pneumate radiaj, se va proteja cu aparatoare metelica, care trebuie sa permitaschimbarea comanda a sculei;

stringerea si desfacerea a mandrinei sa face nuami cu chei adecvate si numai

cand masia este oprita.

-frinarea cu mana a mandrinei, in timpul functionarii masinii,pentru stringerea

sculei,cat si a auxului portmandrina sunt interzise;

-scule (burghie, alezoare) trebuie sa fie bine centrate I fixate, iar scoaterea lordin auxul pricipal se face numai cu ajutorul sculelor speciale destinate acestui

scop;

-utilizarea de scule uzate crestari, urme de lovituri,cu cozi nepotrivite piesei de

pindere etc.,se interzice;

-masinile de gaurit portative se pornesc numi la locul de lucrusi nu se lasa din

mana decat dupa ce burghiul s-a oprit complt din miscarea in vderea de rotatie.

Pentru flosirea preselor mecanice de nituit trebuie avute in vederee normele de

protectia muncii prevazute pentru piesele de orice fel (utilizarea dispoziitiveleor

de protectie,elemetelel si sistemele de comanda manuala,dispozitivela de

siguranta in sistemul de alimentare cu nituri), urmaind respectarea regimului de

lucru dupa tehnologia inscrisa in documentatia tehnologica.

as nedemontabile

Documents