II. Din formaţiunile, studiate în cadrul artrosindesmologiei studenţii vor demonstra:1. Exemple de sinfibroze (sindesmoze).Ligamentele lungi și scurte / MembraneLigamentul longitudinal posterior/anterior; Lig. Alar; Lig. Supraspinal;Membrana intercostală externă/internă; Membrana Sternului; Membrana atlantooccipitală anterioară și posterioară;2. Exemple de sincondroze.

Sincondroza sfeno-occipitală (corpul sfenoidului și partea bazilară a occipitalului); Sincondroza petro-occipitală (piramida temporalului și partea bazilară a occipitalului).3. Exemple de sinostoze.Sinostozele sacrale (dintre vertebrele sacrului); Sinostoza sfeno/petro-occipitală (osificarea sincondrozelor după 50 ani);4. Exemple de hemiartroze (simfize).Simfiza pubiană; Simfiza sacrococcigiană; Simfiza manubriului sternului; Simfizele intervertebrale.5. Exemple de articulaţii uniaxiale.Articulațiile interfalangiene la mână și picior; Articulațiile radioulnare (proximală și distală); Articularea atlasului cu dintele axis-ului.6. Articulaţii troсoide (cilindrice).Articulațiile radioulnare (proximală și distală); Articulația atlantoaxială mediană;7. Articulaţii trohleare (ginglim).Articulațiile interfalangiene la mână și picior; Articulația talocrurală;8. Articulaţii elicoidale (cohleare, în melc).Articulația Cotului.9. Exemple de articulaţii biaxiale.Articulația radiocarpiană (frontal+sagital); Articulația carpometacarpiană a policelui (frontal+sagital); Articulația genunchiului (frontal-flexia/extensia; longitudinal-rotația).10. Articulaţii condilare.Articulația genunchiului (frontal-flexia/extensia; longitudinal-rotația);

11. Articulaţii elipsoidale.Articulația radiocarpiană (frontal-flexia/extensia; sagital-adducția/abducția); Articulația temporomandibulară; Articulația metatarsofalangiană;12. Articulaţii selare (în şa).Articulația carpometacarpiană a policelui (frontal+sagital); Articulația calcaneocuboidală;13. Exemple de articulaţii pluriaxiale.Articulația umărului; Articulația coxofemurală; Articulația (flexie/extensie; adducție/abducție; rotație în jurul axului longitudinal).14. Articulaţii sferoidale.Articulația umărului;15. Articulaţii cotilice.Articulația coxofemurală;16. Articulaţii plane.Articulația tibiofibulară; Articulația capului coastei; Articulația acromioclaviculară; Articulația sacroiliacă; Articulația cuneonaviculară.17. Exemple de amfiartroze.Articulația Sacroiliacă;18. Exemple de articulaţii simple.Articulația zigapofizală; Articulația atlantooccipitală; Articulația humerală; Articulația subtalară; Articulația sacroiliacă; Articulațiile interfalangiene; Articulația tibiofibulară proximală;19. Exemple de articulaţii compuse.Articulația talocrurală; Articulația cubitală; Articulația mediocarpiană; Articulația genunchiului; Articulația cuneonaviculară;20. Exemple de articulaţii complexe.Articulația temporomandibulară;Articulația sternoclaviculară;Articulația genunchiului;21. Exemple de articulaţii combinate.Articulațiile costovertebrale; Articulația temporomandibulară; Articulația atlantooccipitală; Articulația radioulnară proximală și distală;

22. Articulaţiile coloanei vertebrale.1) Sindesmoze (Ligamentul longitudinal posterior/anterior; Ligamentul Alar; Ligamentul Nucal; Ligamentul

Supraspinal; Ligamentul Interspinal; Ligamentul apical al dintelui etc.)2) Sinelastoze (Ligamente galbene dintre arcurile vertebrelor; ligamenta flava)3) Sincondroze (Discurile intervertebrale)4) Sinostoze (Articulațiile vertebrelor sacrale)5) Simfize (Simfiza sacrococcigiană)6) Diartroze (Articulațiile zigapofizale)

23. Discurile intervertebrale.Format din:

1) Nucleu pulpos (consistență gelatinoasă; dirijează mobilitatea dintre corpurile vertebrelor; se deplasează mereu în partea opusă a mișcării)

2) Inel fibros (împreună cu nucleul pulos unesc vertebrele între ele; format din lamele de colagen în jurul nucleului pulpos);

3) Lamele cartilaginoase (cartilaj epifizar ce permite creșterea în înălâime corpurilor vertebrelor);24. Ligamentele coloanei vertebrale.Ligamentul longitudinal posterior/anterior; Ligamentul Alar; Ligamentul Nucal; Ligamentul Supraspinal; Ligamentul Interspinal;25. Ligamentele articulaţiilor coloanei vertebrale cu craniul.Ligamentul apical al dintelui (ligamentum apicis dentis); 26. Radiograme ale coloanei vertebrale.Putem observa:

Corpurile vertebrelor lombare au dimensiuni mari, se urmărește lesne procesul de îngustare; Se observă orificiile intervertebrale ale sacrului; Pedunculele arcurilor vertebrelor au niște contururi ovale sau rotunjite;

Din partea laterală observăm contururile articulației atlanto-axiale; Dintele axisului; contururile art. atlantoaxiale laterale; pot fi determinate curburile coloanei vertebrale.

27. Suturile craniului.În dependență de configurația marginilor oaselor articulante:

1) Suturi zimțate/dințate (Sutura coronară dintre frontal și pariteale; Sutura lambdoidă dintre occipital și parietale; Sutura sagitală dintre oasele parietale)

2) Suturi scvamoase (Sutura temporoparietală; Sutura temporosfenoidală)3) Suturi plane (Sutura dintre maxile)

28. Articulaţia temporomandibulară. Reprezintă singura diartroză a craniului, are rol de masticație, vorbire și mimică. Prezintă o articulație elipsoidală, combinată, datorită discului articular este și complexă. Mișcări (ridicare/coborîre; propulsie/retropulsie; lateralitate (dreapta/stânga); Suprafețele de articulare: fața articulară a condilului mandibulei și fosa mandibulară împreună cu

tuberculul articular al temporalului. Fețele articulare sunt congruente/convexe, este prezent discul articular care echilibrează incongruența

fețelor articulare. Discul articular este biconcav, pe marginea lui se fixează capsula articulară. Cavitatea articulară este împărțită în două etaje:

1. Etajul superior (discotemporal) – în el se face alunecarea anterioară a discului împreună cu capul mandibular (la deschiderea gurii); mișcarea de propulsie și lateralitate a mandibulei.

2. Etajul inferior (discomandibular) – condilul face mișcări de rotație în jurul axului său. Capsula este laxă, anterior fiind mai fină decît posterior Capsula este întărită de ligamente capsulare laterale; La distanță de capsulă sunt 3 ligamente – lig. sfenomandibular; pterigo-mandibular; stilomandibular.

Aceste ligamente frînează o prea mare deschidere a orificiului bucal.29. Radiograme ale craniului.

Putem distinge calvaria, baza craniului și oasele faciale; Putem distinge sinusurile paranazale umplute cu aer; Sinusul maxilar are pe radiogramă aspectul unei porțiuni tetragonale sau de formă neregulată; Pe radiograma anterioară se văd ambele jumătăți ale cranioului, se observă contururile calvariei.

30. Articulaţiile coastelor cu vertebrele (costovertebrale). Asigură legătura extremităților vertebrale ale coastelor cu coloana vertebrală; avînd rol important în

biomecanica respiratorie. Este alcătuit din 2 articulații:

1. Articulația capului coastei cu corpul vertebral. Diartroză plană combinată. Formată de fețele articulare ale semifoselor costale superioară și

inferioară a două vertebre toracice limitrofe în fața articulară a capului coastei. Au o capsulă articulară și ligamente: Capul primei și ultimelor 2 coaste se articulează cu o singură vertebră. Se realizeză mișcări de ascensiune și discensiune (în cazul de rotație a capetelor posterioare ale

coastelor în jurul acestui ax). Ligamentul intraarticular al capului coastei – creasta capului coastei + discul intevertebral. Ligamentul capului coastei radiat (lig. capitis costae radiatum) – fața anterioară a capului coastei +

se răsfîră în evantai și se fixează pe discul intervertebral + corpurile vertebrelor adiacente.2. Articulația tuberozității costale cu apofiza transversală (articulația costotransversală)

Diartroză combinată uniaxială. Formată de fața articulară a tuberculului coastei + fosa costală de pe apofiza transversală a

vertebrei. Ligamentul costo-transversal (consolidează capsula articulară fină). Lipsește la perechile 11 și 12 de coaste d-ce sunt coaste flotante.

Articulațile costovertebrale sînt combinate d-ce mișcările din ele se realizează simultan. 31. Articulaţiile coastelor cu sternul.32. Radiograme ale oaselor şi articulaţiilor toracelui.33. Articulaţia sternoclaviculară.34. Articulaţia acromioclaviculară.35. Ligamentele proprii ale scapulei.36. Feţele articulare ale articulaţiei scapulohumerale.37. Labrul glenoidal.38. Tendonul capului lung al bicepsului şi teaca lui sinovială.39. Mişcările în articulaţiea scapulohumerală.40. Radiograme ale articulaţiei scapulohumerale.41. Feţele articulare ale articulaţiei cotului.42. Ligamentele articulaţiei cotului.43. Funcţiile articulaţiei cotului.44. Radiograme ale articulaţiei cotului.45. Articulaţiile oaselor antebraţului.

46. Feţele articulare ale articulaţiilor oaselor antebraţului.47. Feţele articulare ale articulaţiei radiocarpiene.48. Ligamentele articulaţiei radiocarpiene.49. Ligamentele articulaţiilor mâinii.50. Radiograme ale articulaţiei radiocarpiene şi ale articulaţiilor mâinii.51. Articulaţiile pelvisului.52. Ligamentele pelvisului.53. Orificiile sciatice.54. Orificiul, delimitat de şanţul obturator şi membrana omonimă.55. Radiograme ale oaselor şi articulaţiilor pelvisului.56. Feţele articulare ale articulaţiei coxofemurale.57. Labrul acetabular.58. Ligamentele articulaţiei coxofemurale.59. Funcţiile articulaţiei coxofemurale.60. Radiograme ale articulaţiei coxofemurale.61. Poziţia anatomică a articulaţiei genunchiului.62. Feţele articulare ale articulaţiei genunchiului.63. Elementele auxiliare ale articulaţiei genunchiului.64. Funcţiile articulaţiei genunchiului.65. Radiograme ale articulaţiei genunchiului.66. Articulaţiile oaselor gambei.67. Feţele articulare ale articulaţiei talocrurale.68. Ligamentele articulaţiei talocrurale.69. Funcţiile articulaţiei talocrurale.70. Radiograme ale articulaţiei talocrurale.71. Articulaţia mediotarsiană (Chopart).72. Ligamentul cheie al articulaţiei lui Chopart.73. Articulaţiile tarsometatarsiene (Lisfranc).74. Radiograme ale oaselor şi articulaţiilor piciorului 75. Elementele articulaţiei temporomandibulare, palpabile pe viu.76. Elementele articulaţiilor membrului superior, palpabile pe viu.77. Elementele articulaţiilor membrului inferior, palpabile pe viu.

III. Artrosindesmologie generală şi specială1. Articulaţiile oaselor – noţiuni generale, clasificare (schemă), explorare pe viu.2. Sinartrozele – caracteristică generală, varietăţi, exemple.3. Diartrozele – caracteristica generală, elemente principale şi auxiliare, exemple (schema unei

diartroze).4. Articulaţii uni-, bi- şi pluriaxiale, varietăţi, exemple.5. Biomecanica articulaţiilor. Factorii ce influenţează gradul de mobilitate a articulaţiilor, noţiuni de

goniometrie.6. Congruenţa feţelor de articulare. Factorii ce contribuie la modelarea feţelor de articulare.7. Articulaţiile oaselor craniului. Articulaţia temporomandibulară, structură, muşchii care o

influenţează, mişcări, explorare pe viu.8. Articulaţiile atlanto-occipitale şi atlanto-axiale – structură, clasificare, muşchii care le influenţează,

mişcări.9. Articulaţiile vertebrelor – structură, clasificare, muşchii care le influenţează, mişcări.10. Coloana vertebrală în ansamblu, mişcările coloanei vertebrale, muşchii care le efectuează.11. Articulaţiile coastelor cu vertebrele şi cu sternul – structură, muşchii care le influenţează, mişcări.12. Toracele în ansamblu, formele cutiei toracice, excursiunile toracelui şi muşchii care le produc.

Repere osoase şi musculare ale toracelui.13. Articulaţiile oaselor centurii scapulare – structură, mişcări, muşchii care influenţează aceste

articulaţii.14. Articulaţia umărului, structură, mişcări, muşchii care le produc, imaginea radiologică.15. Articulaţia cotului – structură, mişcări, muşchii care le produc, imaginea radiologică.16. Unirile oaselor antebraţului – structură, mişcări, muşchii care le produc.17. Articulaţia radiocarpiană – structură, mişcări, muşchii care le produc, imaginea radiologică.18. Articulaţiile oaselor mâinii – clasificare, mişcări, muşchii care le produc. Complexul solidar al

mâinii.19. Articulaţiile oaselor centurii pelviene, structură, mişcări. Sindesmozele proprii ale bazinului.20. Bazinul în ansamblu – pereţi, compartimente, aperturi, orificii. Particularităţile de gen ale

bazinului, noţiuni de pelvimetrie.21. Dimensiunile bazinului feminin, importanţa lor aplicativă. Axa conductoare şi înclinaţia bazinului.22. Articulaţia coxofemurală – structură, mişcări, muşchii care le produc. Imaginea radiologică a

articulaţiei.

23. Articulaţia genunchiului – structură, mişcări, muşchii care le produc, imaginea radiologică.24. Unirile oaselor gambei, structură. 25. Articulaţia talocrurală – structură, mişcări, muşchii care le produc, imaginea radiologică.26. Articulaţiile oaselor piciorului – structură, muşchii care le influenţează, mişcări.

27. Piciorul în ansamblu. Bolţile piciorului. Complexul solidar al piciorului, tirante active şi pasive de menţinere a bolţilor piciorului. Aspecte clinice.