articole blog daniel david

8/15/2019 Articole Blog Daniel David

http://slidepdf.com/reader/full/articole-blog-daniel-david 1/80

Decalogul Raţionalităţii

20 iunie 2012vladScrie un comentariuGo to comments

DECALOGUL RA!O"AL!#$!!

Ela%orat de &si'ologul Daniel David (n 2012) (n %a*a de*voltărilor mai recente din tera&ia

raţional+emotivă ,i cognitiv+com&ortamentală- versiuni anterioare ale Decalogului Raţionalităţii

au .ost &u%licate de acela,i autor) (nce&/nd din anul 2000 ve*i ,i aici

3entru a viaţă raţională ,i .ericită a se citi *ilnic) dimineaţa sau seara (nainte de culcare) tim& de o

lună) iar a&oi) cu rol &reventiv) o dată &e lună4

1 AR 5! 3RE5ERA6!L să reu,e,ti (n tot ceea ce .aci ,i .ă tot ce de&inde omene,te de tine (n acest

sens) DAR DAC$ "U REU7E7#!) nu (nseamnă că e,ti .ără valoare ca om) ci doar că ai avut un

com&ortament mai &uţin &er.ormant) care &ro%a%il &oate .i (m%unătăţit (n viitor Ca om e,ti

valoros &rin sim&lul .a&t că e8i,ti A,adar) este %ine să te acce&ţi necondiţionat) dar asta nu

(nseamnă că tre%uie să+ţi acce&ţi imediat ,i necondiţionat ,i e,ecurile) .ără să (ncerci măcar să lecorecte*i) at/t c/t este omene,te &osi%il

2 AR 5! 3RE5ERA6!L să reu,e,ti (n tot ceea ce .aci ,i .ă tot ce de&inde omene,te de tine (n acest

sens) DAR DAC$ "U REU7E7#!) aminte,te+ţi că este doar .oarte rău) .ără a .i (nsă catastro.al cel

mai rău lucru care ţi se &utea (nt/m&la ,i că &oţi găsi mulţumire (n alte activităţi) c'iar dacă este



mai greu la (nce&ut !ndi.erent c/t de rău este răul care ţi s+a (nt/m&lat) nu este cel mai mare rău

care ţi se &oate (nt/m&la9

: AR 5! 3RE5ERA6!L să reu,e,ti (n tot ceea ce .aci ,i .ă tot ce de&inde omene,te de tine (n acest

sens) DAR DAC$ "U REU7E7#!) &oţi tolera;su&orta acest lucru ne&lăcut ,i &oţi merge mai

de&arte) găsind %ucurie (n alte activităţi) c'iar dacă este mai greu la (nce&ut

< AR 5! 3RE5ERA6!L ca ceilalţi să se com&orte corect ,i;sau .rumos cu tine) DAR DAC$ "U SE

CO=3OR#$ A7A) nu (nseamnă că tu sau ei sunteţi .ără valoare ca oameni) ci doar că au avut un

com&ortament inadecvat care) (n &rinci&iu) &oate .i sc'im%at (n viitor Ceilalţi sunt valoro,i ca

oameni &rin sim&lul .a&t că e8istă A,adar) este %ine să+i acce&ţi necondiţionat ca oameni) dar

asta nu (nseamnă că tre%uie să le acce&ţi imediat ,i necondiţionat ,i com&ortamentele

inadecvate) .ără să (ncerci) at/t c/t este omene,te &osi%il) să+i .aci să ,i le corecte*e

> AR 5! 3RE5ERA6!L ca ceilalţi să se com&orte corect ,i;sau .rumos cu tine) DAR DAC$ "U SE

CO=3OR#$ A7A) aminte,te+ţi că este doar .oarte rău) .ără a .i (nsă catastro.al cel mai rău lucru

care se &utea (nt/m&la ,i că &oţi găsi mulţumire (n alte activităţi) c'iar dacă este mai greu la

(nce&ut

? AR 5! 3RE5ERA6!L ca ceilalţi să se com&orte corect ,i;sau .rumos cu tine) DAR DAC$ "U SECO=3OR#$ A7A) &oţi tolera;su&orta acest lucru ne&lăcut ,i &oţi merge mai de&arte) găsind

%ucurie (n alte activităţi) c'iar dacă este mai greu la (nce&ut

@ AR 5! 3RE5ERA6!L ca viaţa să .ie (n general corectă cu tine ,i;sau ceilalţi ,i &lăcută;u,oară)

DAR DAC$ "U ES#E) nu (nseamnă că viaţa este nedrea&tă ,i;sau că tu e,ti .ără valoare ca om

iaţa este un amestec de %un ,i rău) iar noi ar tre%ui să ma8imi*ăm dacă se &oate ,i;sau să

vedem %inele) reduc/nd dacă se &oate ,i;sau (nvăţ/nd din rău

B AR 5! 3RE5ERA6!L ca viaţa să .ie (n general corectă cu tine ,i;sau ceilalţi ,i &lăcută;u,oară)

DAR DAC$ "U ES#E) aminte,te+ţi că este doar .oarte rău) .ără a .i (nsă catastro.al cel mai rău

lucru care se &utea (nt/m&la ,i că &oţi găsi mulţumire (n activităţi s&eci.ice) c'iar dacă este mai

greu la (nce&ut



AR 5! 3RE5ERA6!L ca viaţa să .ie (n general corectă cu tine ,i;sau ceilalţi ,i &lăcută;u,oară)

DAR DAC$ "U ES#E) &oţi tolera;su&orta acest lucru ,i &oţi merge mai de&arte) găsind %ucurie (n

activităţi s&eci.ice) c'iar dacă este mai greu la (nce&ut

10 S!"GURUL LUCRU CARE #RE6U!E de,i ,i acesta este condiţional) non+a%solutist4 doar dacă

dore,ti să .ii sănătos ,i .ericit ES#E C$ "!=!C "U #RE6U!E CU "ECES!#A#E 5a&tul că (ţi dore,ti

un lucru .oarte mult ,i .aci tot ceea ce este omene,te &osi%il să+l o%ţii) nu (nseamnă că acest

lucru tre%uie să se (nt/m&le cu necesitate Alt.el s&us) este %ine să (nţelegem ,i să acce&tăm

.a&tul că nu scrie nicăieri că dorinţa noastră) .ie ea intensă ,i usti.icată &rin e.ortul angaat (n

atingerea ei) tre%uie să devină realitate doar &entru că noi dorim ,i lu&tăm &entru asta "umai

cerinţele;dorinţele lui Dumne*eu &ot do%/ndi o%ligatoriu realitate ontologică devin realitate-

dorinţele noastre devin uneori realitate) iar alteori) c'iar usti.icate .iind) răm/n sim&le dorinţe

deoarece viaţa ,i;sau ceilalţi ni le %loc'ea*ă sau c'iar nu dau doi %ani &e ele A,adar) este %ine

să ne dorim lucruri) să lu&tăm &entru ele) dar) (n acela,i tim&) să .im gata să acce&tăm .a&tul că) (n ciuda e.ortului nostru) s+ar &utea să nu se (nt/m&le ceea ce ne dorim Ar .i %ine să (nţelegem ,i

să acce&tăm acest lucru9

Des&re raţionalitate ,i sănătate &si'ică Decalogul raţionalităţii ,i 3astile &si'ologice &entru

sănătatea mintală

? iunie 2012danieldavidu%%Scrie un comentariuGo to comments

=otto4 Fiaţa noastră este ceea ce g/ndurile noastre .ac din ea =arc Aurelius

3rin natura s&eciei noastre) avem dorinţe;sco&uri Ele sunt un indicator marHer al umanităţiidin noi 3ro%lema nu este că avem aceste dorinţe 3ro%lema este că adesea mediul;viaţa nu dă

doi %ani &e aceste dorinţe In &rinci&iu) dacă ele sunt satis.ăcute de viaţă) atunci trăirea

&si'ologică este una &o*itivă Dacă nu sunt satis.ăcute) trăirea &si'ologică este una negativă In

general oamenii sunt 'edoni,ti) &re.er/nd trăirile &o*itive e8 %ucurie) &ace su.letească etc ,i

evit/nd trăirile negative e8 stări de&resive) an8ietate etc &entru detalii ve*i David) 200?;2012-

Ellis) 1<



De+a lungul vremurilor oamenii au (ncercat să controle*e acest dorinţe) simţind că ele sunt

&unctul de (nce&ut care generea*ă lanţul de &rocese mintale care duce la su.erinţă &si'ologică

ve*i David) 200?;2012- Ellis) 1<

Unele (ncercări .iloso.ico+religioase ,i+au &ro&us anularea dorinţelor) ceea ce &ractic (nseamnă (n

.inal trecerea (ntr+un alt registru al e8istenţei4 nu mai suntem oameni) (n sensul &e care (l ,tim

acum9 S&re e8em&lu) 6udismul consideră că anularea dorinţei &arte a celor 3atru Adevăruri

"o%ile +) urm/nd Calea celor O&t 3a,i +) ne eli%erea*ă din condiţia umană a su.erinţei ,i aungem

ast.el (n "irvana =ilioane de oameni de &e acest &ăm/nt (,i trăiesc viaţa) urm/nd) &rin &ractici

s&eci.ice e8 meditaţie) această cale

Alte modele) de ins&iraţie euro&eană) ,i+au &ro&us &ăstrarea umanităţii a dorinţei) dar

controlul ei Ast.el) e&icurienii considerau că restr/ngerea numărului de dorinţe la cele a%solutindis&ensa%ile ar .i calea de urmat- (ntr+adevăr) dacă avem &uţine dorinţe) atunci &ro%a%ilitatea

ca ele să .ie invalidate de mediu este mai scă*ută ,i) (n consecinţă) su.erinţa este mai &uţin

&ro%a%ilă Stoicii au ales o Jcale;logică eroică) s&un/nd că de .a&t invalidarea dorinţelor tre%uie

&rivită ca o a&arenţă Răul .iind corelatul %inelui) (nseamnă că %inele nu &oate e8ista .ără rău-

deci) (n esenţă) dacă (nţelegi &ro.und lucrurile) răul este %ine9

3si'ologia a ales o altă cale &entru a .ace .aţă acestei situaţii &entru detalii ve*i David)

200?;2012- Ellis) 1< 5iind o a%ordare ,tiinţi.ică) a căutat o cale care (ncearcă să cu&rindă ,i să

se a&lice tuturor mem%rilor s&eciei noastre Ast.el) soluţia este) con.orm a%ordării cognitiv+

com&ortamentale Al%ert Ellis) Aaron 6ecH etc) că &oţi avea oric/te dorinţe vrei) dacă le.ormule*i raţional 5ormularea lor raţională (nseamnă o .ormulare &re.erenţială) nedogmatică

5ormularea iraţională este una dogmatică) (n termeni de Jtre%uie cu necesitate) care nu are

su&ort logic) em&iric sau &ragmatic "u are su&ort logic deoarece niciunde nu scrie că dacă ne

dorim ceva atunci acel lucru tre%uie să se (nt/m&le- alt.el s&us) nu e8istă o legatură validă (ntre

&remise ,i conclu*ie "u are su&ort em&iric deoarece de multe ori viaţa ne+a arătat că lucrurile

nu se (nt/m&lă a,a cum s&unem noi că tre%uie să se (nt/m&le "u are su&ort &ragmatic deoarece

cei care g/ndesc iraţional de*voltă emoţii ,i com&ortamente &atologice) ceea ce (i (m&iedică să+,i

atingă sco&urile 3ractic cei care g/ndesc (n termeni de Jtre%uie cu necesitate se consideră

Jmici Dumne*ei Dacă Dumne*eu ar s&une că J#re%uie să &louă) ar &loua Dacă un om s&une că

J#re%uie să &louă sau că J#re%uie ca ceilalţi să mă res&ecte) devine carag'ios- el ar &utea săs&ună) (ntr+o manieră raţională)4 J=i+a, dori .oarte mult să &louă sau J=i+a, dori teri%il de mult

ca ceilalţi să mă res&ecte ,i .ac tot ce de&inde (n acest sens) dar acce&t .a&tul că lucrurile nu stau

mereu a,a cum doresc eu Unii (nsă uită că sunt oameni ,i (,i trans.ormă dorinţele (n cerinţe

ontologice) su.erind a&oi sever c/nd viaţa nu dă doi %ani &e dorinţele lor



1 5ormularea iraţională a dorinţelor4 J#re%uie să K alt.el nu &ot conce&e lucrurile

Atenţie4 .ormularea regulilor raţionale (n termeni de Jtre%uie nu este dogmatism S&re

e8em&lu) dacă doresc să+mi iau e8amenul atunci Jtre%uie să reali*e* sarcinile de seminar Li&sa

dogmatismului a&are &rin .a&tul că ai li%ertatea de a decide dacă dore,ti sau nu sa iei e8amenul

Similar stau lucrurile cu re.erire la codurile etice) ale căror reguli sunt .ormulate adesea (n

termeni de Jtre%uie e8 dacă dore,ti să .ii un %un cre,tin) atunci Jtre%uie să res&ecţi cele *ece

&orunci .ormulate im&erativ- sigur) asta nu im&lică dogmatism) deoarece deci*i li%er dacă (ţi

asumi sau nu rolul de %un cre,tin

5ormularea raţională a dorinţelor vi*ea*ă trei *one4

3ro&ria &ersoană4 JEu tre%uie cu necesitate să e8 JEu tre%uie cu necesitate să .iu &rimul-

Ceilalţi oameni4 JCeilalţi tre%uie cu necesitate să e8 JSoţia tre%uie să mă asculte mereu-

iaţa4 Jiaţa tre%uie să .ie cu necesitate e8 iaţa tre%uie să .ie u,oară

5ormularea iraţională a dorinţelor este urmată de alte &aternuri cognitive iraţionale4

Catastro.area e8 JEste groa*nic că soţia nu mă ascultă-

Li&sa toleranţei la .rustrare e8 J"u &ot tolera .a&tul că soţia nu mă ascultă-

Evaluarea glo%ală4

A &ro&riei &ersoane e8 JSunt un soţ;&ersoană sla%;sla%ă-

A celorlalţi e8 JSoţia este nerecunoscătoare-

A vieţii e8 Jiaţa este nedrea&tă

2 5ormularea raţională a dorinţelor4 JImi doresc K ,i .ac tot ce de&inde de mine omene,te ,i

moral &osi%il să o%ţin asta) dar acce&t .a&tul că uneori lucrurile nu se (nt/m&lă a,a cum doresc

eu

Atenţie4 .ormularea raţională nu (nseamnă li&să de motivaţie9 e8 nu (mi &asă) dacă se (nt/m&lăK) dacă nu se (nt/m&lă K atunci este %ine ,i a,a etc- .ormularea raţională (nseamnă o motivaţie

intensă) c'iar .oarte intensă) (n *ona o&timului motivaţional) dar re.u*area dogmatismului e8

dacă (mi doresc) atunci tre%uie să se (nt/m&le care &oate duce la 'i&ermotivare cu e.ecte

negative asu&ra &er.ormanţelor &ro&rii

5ormularea raţională a dorinţelor vi*ea*ă trei *one4



3ro&ria &ersoană e8 JImi doresc să .iu &rimul ,i .ac tot ceea ce de&inde de mine omen,te

&osi%il să se (nt/m&le) dar acce&t .a&tul că uneori lucrurile nu se (nt/m&lă a,a cum doresc eu-

Ceilalţi oameni e8 JImi doresc teri%il de mult ca soţia să mă asculte ,i .ac tot ce de&inde de

mine (n acest sens) dar acce&t .a&tul că uneori lucrurile nu se (nt/m&lă a,a cum doresc eu-

iaţa e8 JImi doresc ca viaţa să .ie u,oară ,i .ac tot ce de&inde de mine (n acest sens) dar acce&t

.a&tul că uneori lucrurile nu se (nt/m&lă a,a cum doresc eu

5ormularea raţională a dorinţelor este urmată de alte &aternuri cognitive raţionale4

Evaluare (n termeni de Jrău) nu (n termeni catastro.ici e8 JEste .oarte rău că soţia nu mă

ascultă) dar nu este cel mai mare rău care se &oate (nt/m&la-

#oleranţă la .rustrare e8 J3ot tolera .a&tul că soţia nu mă ascultă) de,i nu (mi .ace &lăcere acest

lucru-

Acce&tare necondiţionată ,i evaluare &unctuală4

A &ro&riei &ersoane e8 J=ă acce&t necondiţionat ca &ersoană) de,i unele com&ortamente nu

sunt &er.ormante ,i (ncerc să le sc'im%-

A celorlalţi e8 JO acce&t necondiţionat de,i nu (mi &lace ce .ace ,i (ncerc să o determin să+,i

sc'im%e com&ortamentul4

A vieţii e8 JAcce&t viaţa a,a cum este) de,i (ncerc să .ac ast.el (nc/t c/t mai multe lucruri să

meargă %ine

A,a cum s&uneam) o mare &arte din trăirile &si'ologice (,i are originea (n acest &unct4dorinţă;sco&

Dacă dorinţele sunt .ormulate raţional ,i sunt con.irmate de viaţă) vom e8&erienţia a.ectivitate

&o*itivă sănătoasă) .uncţională e8 %ucurie) mulţumire etc Dacă sunt .ormulate raţional) dar

nu sunt con.irmate de viaţă) vom e8&erienţia a.ectivitate negativă) dar ea va .i una sănătoasă)

.uncţională e8 tristeţe) (ngriorare etc

Dacă dorinţele sunt .ormulate iraţional ,i sunt con.irmate de viaţă) vom e8&erienţia a.ectivitate

&o*itivă dis.uncţională e8 %ucurie dis.uncţională- este dis.uncţională deoarece ea (ntăre,testilul iraţional care a generat+o Dacă dorinţele sunt iraţionale ,i nu sunt con.irmate de viaţă)

vom e8&erienţia a.ectivitate negativă &atologică) dis.uncţională e8 stări de&resive (n loc de

tristeţe) stări de &anică (n loc de (ngriorare etc

A,adar) elementul sănătos nu este g/ndirea &o*itivă) cum .als se crede la nivel simţului comun

G/ndirea &o*itivă &oate să .ie iraţională Elementul sănătos este re&re*entat de g/ndirea



raţională) .ie ea &o*itivă e8 JImi doresc să reusesc la e8amen ,i a,te&t evenimentul cu

(ncredere sau negativă e8 (ntr+o situaţie de viaţă negativă este normal să ai g/nduri negative4

J=i+a, .i dorit sa nu moară soţia ,i sunt e8trem de trist că acest lucru s+a (nt/m&lat) dar sunt

lucruri care tre%uie acce&tate ca &arte a vieţii Raţionalitatea) de.intă ca aici) este JCalea

Regală s&re sănătatea mintală9

Aceste cercetări internaţionale ,i naţionale le+am sinteti*at (n ceea ce am numit J3astile

3si'ologice David) 200: ,i David) 200?4 #ratat de 3si'otera&ii Cognitive ,i Com&ortamentale)

Editura 3olirom 3re*int mai os c/teva dintre ele) (n s&eranţa că vor auta un număr c/t mai

mare de oameni

3R!"C!3!! GE"ERALE 3E"#RU O !A$ 5ER!C!#$

! DECALOGUL !RA!O"AL!#$!! =erită cunoscut &entru a+l evita

1 #RE6U!E să reu,e,ti (n tot ceea ce .aci AL#5EL e,ti .ără valoare ca om e,ti

neim&ortant;in.erior;sla%

2 #RE6U!E să reu,e,ti (n tot ceea ce .aci AL#5EL este groa*nic ,i catastro.al este cel mai rău

lucru care ţi se &utea (nt/m&la

: #RE6U!E să reu,e,ti (n tot ceea ce .aci AL#5EL nu &oţi tolera;su&orta acest lucru este

insu&orta%il

< #RE6U!E ca ceilalţi să se com&orte corect ,i;sau .rumos cu tine AL#5EL e,ti .ără valoare ca om

e,ti neim&ortant;in.erior;sla%

> #RE6U!E ca ceilalţi să se com&orte corect ,i;sau .rumos AL#5EL este groa*nic ,i catastro.al

este cel mai rău lucru care ţi se &utea (nt/m&la

? #RE6U!E ca ceilalţi să se com&orte corect ,i;sau .rumos AL#5EL nu &oţi tolera;su&orta acest

lucru este insu&orta%il

@ #RE6U!E ca viaţa să .ie drea&tă cu tine ,i u,oară AL#5EL e,ti .ără valoare ca om e,tineim&ortant;in.erior;sla%

B #RE6U!E ca viaţa să .ie drea&tă ,i u,oară AL#5EL este groa*nic ,i catastro.al este cel mai rău


#RE6U!E ca viaţa să .ie drea&tă ,i u,oară AL#5EL nu &oţi tolera;su&orta acest lucru este

insu&orta%il



10 EU) CE!LAL! 7!;SAU !AA #RE6U!E CU "ECES!#A#E S$

!! DECALOGUL RA!O"AL!#$!! A se citi *ilnic) dimineaţa sau seara (nainte de culcare

1 AR 5! 3RE5ERA6!L să reu,e,ti (n tot ceea ce .aci ,i .ă tot ce de&inde de tine (n acest sens DARDAC$ "U REU7E7#!) nu (nseamnă că e,ti .ără valoare ca om ci doar că ai avut un com&ortament

mai &uţin &er.ormant) care &ro%a%il &oate .i (m%unătăţit (n viitor

2 AR 5! 3RE5ERA6!L să reu,e,ti (n tot ceea ce .aci ,i .ă tot ce de&inde de tine (n acest sens DAR

DAC$ "U REU7E7#!) aminte,te+ţi că este doar .oarte rău .ără a .i (nsă catastro.al cel mai rău


: AR 5! 3RE5ERA6!L să reu,e,ti (n tot ceea ce .aci ,i .ă tot ce de&inde de tine (n acest sens DAR

DAC$ "U REU7E7#!) &oţi tolera;su&orta acest lucru ne&lăcut ,i să mergi mai de&arte %ucur/ndu+

te de viaţă) c'iar dacă este mai greu la (nce&ut

< AR 5! 3RE5ERA6!L ca ceilalţi să se com&orte corect ,i;sau .rumos cu tine DAR DAC$ "U SE

CO=3OR#$ A7A) nu (nseamnă că tu sau ei sunteţi .ără valoare ca oameni

> AR 5! 3RE5ERA6!L ca ceilalţi să se com&orte corect ,i;sau .rumos DAR DAC$ "U SE CO=3OR#$

A7A) aminte,te+ţi că este doar .oarte rău .ără a .i (nsă catastro.al cel mai rău lucru care se

&utea (nt/m&la

? AR 5! 3RE5ERA6!L ca ceilalţi să se com&orte corect ,i;sau .rumos DAR DAC$ "U SE CO=3OR#$

A7A) &oţi tolera;su&orta acest lucru ne&lăcut ,i mergi mai de&arte %ucur/ndu+te de viaţă) c'iar

dacă este mai greu la (nce&ut

@ AR 5! 3RE5ERA6!L ca viaţa să .ie drea&tă cu tine ,i u,oară DAR DAC$ "U ES#E) nu (nseamnă că

viaţa este nedre&ată ,i;sau că tu e,ti .ără valoare ca om

B AR 5! 3RE5ERA6!L ca viaţa să .ie drea&tă ,i u,oară DAR DAC$ "U ES#E) aminte,te+ţi că este

doar .oarte rău) .ără a .i (nsă catastro.al cel mai rău lucru care se &utea (nt/m&la

AR 5! 3RE5ERA6!L ca viaţa să .ie drea&tă ,i u,oară DAR DAC$ "U ES#E) &oţi tolera;su&orta

acest lucru ,i să mergi mai de&arte %ucur/ndu+te de viaţă) c'iar dacă este mai greu la (nce&ut

10 S!"GURUL LUCRU CARE #RE6U!E ES#E C$ "!=!C "U #RE6U!E CU "ECES!#A#E

!!! "UCLEUL "E6U"!E! =erită cunoscut &entru a+l evita

1 Eu #RE6U!E CU "ECES!#A#E S$



2 Ceilalţi #RE6U!E CU "ECES!#A#E S$

: iaţa #RE6U!E CU "ECES!#A#E S$

! "UCLEUL S$"$#$!! A se citi *ilnic) dimineaţa sau seara (nainte de culcare

1 5ormulea*ă+ţi dorinţele &re.erenţial ,i acce&tă ceea ce nu se &oate sc'im%a

2 5ă tot ceea este omene,te &osi%il să sc'im%i ce se &oate sc'im%a) amintindu+ţi (nsă mereu că

uneori lucrurile nu #RE6U!E să se (nt/m&le cum vrei tu

: 5ă di.erenţa dintre 1 ,i 2

S5A#UR! 3E"#RU O !A$ RA!O"AL$ 7! 5ER!C!#$ A se citi *ilnic) dimineaţa sau seara (nainte

de culcare

1 Urmea*ă Decalogul Raţionalităţii ,i evită Decalogul !raţionalităţii

2 Asimilea*ă "ucleul Sănătăţii ,i renunţă la "ucleul "e%uniei

: Să dore,ti ,i să .aci tot ceea ce de&inde de tine ca lucrurile să se (nt/m&le a,a cum vrei tu dar

(n acela,i tim& să ţii minte că nu scrie niciunde că lucrurile #RE6U!E cu necesitate să se (nt/m&lea,a cum vrei tu

< Ar .i de dorit ca ceilalţi să te trate*e corect dar asta nu (nseamnă că ,i #RE6U!E cu necesitate să

o .acă

> Ar .i de dorit să reuse,ti (n tot ceea ce .aci dar asta nu (nseamnă că ,i #RE6U!E cu necesitate să

reu,e,ti

? Ar .i de dorit ca viaţa să .ie u,oară ,i drea&tă dar asta nu (nseamnă că ,i #RE6U!E cu necesitate

să .ie a,a

@ Dacă lucrurile nu se (nt/m&lă a,a cum ţi+ai dorit asta nu (nseamnă că e,ti .ără valoare ca om ci

doar că ai avut un com&ortament mai &uţin &er.ormant care &ro%a%il &oate .i (m%unătăţit

B Dacă lucrurile nu se (nt/m&lă a,a cum ţi+ai dorit nu (nseamnă că este o catastro.ă cel mai rău

lucru care ţi se &utea (nt/m&la ci este doar un lucru ne&lăcut &oate &/nă la e8trem de

ne&lăcut) .ără ca asta să (nsemne totu,i că este cel mai rău lucru care ţi se &oate (nt/m&la ,i că

nu te mai &oţi %ucura de viaţă



Dacă lucrurile nu se (nt/m&lă a,a cum ţi+ai dorit &oţi tolera asta ,i merge mai de&arte

%ucur/ndu+te de viaţă) de,i este mai greu la (nce&ut) &/nă &orne,ti

10 Este &lăcut să ai a&ro%area ,i dragostea celorlalţi ,i .ă tot ceea ce este omene,te &osi%il să le

o%ţii dar aminte,te+ţi că ,i .ără ele te &oţi acce&ta ca .iinţă umană care are dre&tul să se %ucure

de viaţă

11 Este de &re.erat să .aci lucrurile &er.ect dar este omene,te să .aci gre,eli

12 Oamenii reacţionea*ă a,a cum doresc ei nu cum dore,ti tu ,i aminte,te+ţi că ei) ca ,i tine) nu

sunt &er.ecţi

3R!"C!3!! S3EC!5!CE 3E"#RU O !A$ 5ER!C!#$

Atunci cand a&are &ro%lema s&eci.ică) &astila se cite,te *ilnic) dimineaţa ,i seara (nainte de

culcare) ,i ori de c/te ori este nevoie &e &arcursul *ilei

3AS#!L$ 3S!MOLOG!C$ I=3O#R!A 5UR!E!) "E=ULU=!R!!) AGRES!!#$!!) !R!#$R!!) 5RUS#R$R!!

J=i+a, dori ca situaţia să .ie alta) (nsă ,tiu că dorinţa mea nu devine o%ligatoriu realitate doar

&entru că vreau eu asta

J3ot să acce&t că (n viaţă mi se (nt/m&lă ,i lucruri &e care nu le doresc) de,i este ne&lăcut

J3ot su&orta să mi se (nt/m&le a,a ceva) de,i nu (mi doresc ,i nu (mi &lace

J3ot tolera ceea ce simt) c'iar dacă nu simt ceva &lăcut

J3ot să su&ort &re*enţa acestui g/nd) de,i nu (mi &lace

J3ot acce&ta că am .ăcut asta c'iar dacă &re.eram să nu o .ac

JIi &ot acce&ta &e ceilalţi ca oameni) c'iar dacă ace,tia nu .ac (ntotdeauna ce mi+a, dori eu ,i (mieste greu să le acce&t com&ortamentul

3AS#!L$ 3S!MOLOG!C$ I=3O#R!A A"K!E#$!!) 3A"!C!!) 5R!C!!) "EL!"!7#!!





J3ot să acce&t că (n viaţă mi se &ot (nt/m&la ,i lucruri &e care nu le doresc) de,i este ne&lăcut ,i

am .ăcut tot &osi%ilul ca să le evit

JEste e8trem de ne&lăcut că mi s+a (nt/m&lat a,a ceva) (nsă nu este cel mai rău lucru care mi s+ar

.i &utut (nt/m&la nu este o catastro.ă

JCred că &ot .ace .aţă ,i la situaţii mai rele dec/t cea (n care mă găsesc acum

JEste e8trem de ne&lăcut) (nsă nu catastro.al dacă (n această situaţie nu voi &utea deţine

controlul a,a cum mi+a, dori

FSunt o &ersoană valoroasă) &rin sim&lul .a&t că sunt om

JEste rău) dar nu de*astruos să trăie,ti ast.el de emoţii

JEste ne&lăcut) dar nu catastro.al să ai ast.el de g/nduri

3AS#!L$ 3S!MOLOG!C$ I=3O#R!A DE3R!=$R!!) DE3RES!E!) #R!S#E!!



J3ot să acce&t că (n viaţă mi se (nt/m&lă ,i lucruri &e care nu le doresc) de,i este trist

JAm gre,it com&ort/ndu+mă ast.el) (nsă eu răm/n (ntotdeauna o &ersoană valoroasă) &rin

sim&lul .a&t că sunt om) (ncerc/nd să mă corecte*

J3oate că această reacţie a mea este o dovadă de slă%iciune) (nsă asta nu arată valoarea mea ca

&ersoană

JC'iar dacă nu mă descurc (ntotdeauna a,a de %ine cum mi+a, dori) răm/n o &ersoană %ună ,i

valoroasă care (ncearcă să+,i (m%unătăţească com&ortamentul

JSunt mulţumit de mine) de,i ,tiu că nu sunt &er.ect ,i (ncerc să mă de*volt

Re.erinţe selective4

Ar'iva

Arc'ive .or t'e NSocial ,i 3olitic CategorP



3arti&area la de*%aterile organi*ate de către !nstitutul Cultural 5rance*) .iliala Clu+"a&oca

2 a&rilie 201<danieldavidu%%Scrie un comentariu

Am .ost invitat recent să &artici& la o serie de de*%ateri organi*ate de către !nstitutul Cultural

5rance*) .iliala Clu+"a&oca) (n cadrul J@Qme dition du .estival 3rintem&s des ca.s T

De*%aterile la care voi &artici&a) care se vor des.ă,ura la ca.eneaua FLa Ci*mărieF) sunt

următoarele ve*i &entru detalii aici ,i aici4

oi) : a&rilie 201<) orele 1+214 "oile te'nologii de in.ormaţie ,i de comunicare) un &rogres &rea

ra&idV

S/m%ătă) > a&rilie 201<) orele 1+214 #răim o eta&ă istorică crucialăV Cri*a ,i neoli%eralismul

Luni) @ a&rilie 201<) orele 1+214 #ineretul rom/n) (ncotroV

Sigur) ca urmare a istoriei de viaţă) cultura mea de maturitate este una asociată mai ales s&atiului

anglo+sa8on american Dar nu am uitat niciodată că .undamentul meu cultural este) totu,i) unul

euro&ean) (n care com&onenta .rance*ă are locul ei A,adar) m+a %ucurat ,i am acce&tat cu

&lăcere invitaţia .ăcută de către !nstitutul Cultural 5rance*) .iliala Clu+"a&oca) temele &ro&use

.iind c'iar &rovocatoare) (n s&iritul re.le8iv euro&ean9

Cred că merită să vă a&lecaţi atenţia asu&ra (ntregului ,ir de evenimente organi*ate de către

!nstitutul Cultural 5rance*) .iliala Clu+"a&oca) (n cadrul acestui .estival ve*i aici

Categories4 Educaţie ,i Cercetare) Social ,i 3oliticEtic'ete4articole

Des&re &atriotism Ce inseamna astă*i să .ii un %un &atriot rom/nV

1 .e%ruarie 201<danieldavidu%%10 comentarii

#ema acestui articol este legată de discuţiile din s&aţiul &u%lic cu &rivire la &atriotism ,i la ce

(nseamnă să .ii &atriot Cum văd eu &atriotismulV

In Dicţionarul e8&licativ al lim%ii rom/ne &atriotismul este de.init ca Fsentiment de dragoste Wi

devotament .aXă de &atrie Wi de &o&or) statornicit (n decursul istoriei =ai sim&lu ,i scurt s&us)

&atriotism (nseamnă dragostea .aţă de ţară;&o&or



3entru unii &atriotismul este totul 3entru alţii este ceva desuet Eu cred că &atriotismul tre%uie

să .acă &arte din cultura .iecărui om- el tre%uie (nsă (nţeles ,i e8&rimat corect) &entru a nu

aluneca nici (n .undamentalism ,i o%sesie) nici (n desuetudine

La o anali*ă atentă se &oate o%serva că &atriotismul este legat de o stare emoţională) ,i anume

dragostea O stare emoţională are mai multe com&onente4 1 trăirea su%iectivă- 2 cogniţiile

g/ndurile;credinţele asociate- : com&ortamentele e.ectuate ,i < &osi%ilele reacţii

&si'o.i*iologice e8 o stare de activare .i*iologică;arousal

#răirea su%iectivă se re.eră la ceea ce simţim emoţional e8 dragostea;devotamentul Acestă

simţire &rovine adesea din g/ndurile) com&ortamentele ,i reacţiile noastre &si'o.i*iologice

G/ndurile &atriotice tre%uie să e8&rime valorile unui &o&or ,i gria .aţă de acesta Intr+un&atriotism modern) g/ndurile &atriotice tre%uie să .ie raţionale) e8&rim/nd .le8i%il) dar .erm)

valorile unui &o&or) .ără a o.ensa (nsă valorile altor &o&oare Atunci c/nd valorile sunt e8&rimate

iraţional) rigid) ,i o.ensator la adresa altor &o&oare) vor%im de .undamentalism) nu de

&atriotism9

Com&ortamentul &atriotic tre%uie) de asemenea) să .ie unul congruent cu valorile unui &o&or

A,adar) com&ortamentul &e care (l .acem tre%uie să e8&rime valorile noastre) .ără (nsă a a.ecta

valorile altor &o&oare

Reacţiile &si'o.i*iologice e8 inima (ţi %ate mai re&ede) c/nd ,i dacă a&ar) se asocia*ă trăirilor

emoţionale

A,adar) &utem .i %uni &atrioţi) aut/ndu+ne ţara) .ăc/ndu+ne %ine trea%a acolo unde suntem ,i

asum/ndu+ne ceea ce suntem) cu %une &e care tre%uie să le de*voltăm ,i cu rele cu care

tre%uie să lu&tăm

Du&ă cum vedem) elementul c'eie (n &atriotism este legat de valori Ast.el că) &entru a (nţelege

ce (nseamnă a .i un %un &atriot rom/n) tre%uie să ne (ntoarcem la (ntre%area4 care sunt valorile

&atriei;&o&orului rom/nV Greu de răs&unsEu cred că (ncă nu avem un et'os modern) clar

de.init) o (nţelegere valorică a rom/nismului (n conte8tul de astă*i =ai cred ca este sarcina

noilor generaţii de intelectuali să contri%uie la crearea acestora) (n conte8tul celei de+a doua ţări

&e care o avem) ,i anume Euro&a9 3/nă atunci ne &utem de.ini 1 &rin valorile de %un simţ e8

cei ,a&te ani de acasă valori sta%ilite (n .amilie) 2 &rin valorile comunităţii mai mici din care

.acem &arte) adesea mai u,or de identi.icat e8 valori transilvane ,i : &rin valorile general

euro&ene) mai clar &reci*ate) Euro&a .iind acum a doua noastră &atrie #oate aceste valori vor

tre%ui) inevita%il) asimilate (n et'osul rom/nismului "u (n ultimul r/nd) tre%uie să ne asumăm ,i



valorile general umane e8 sta%ilite &rin Declaraţia Universală a Dre&turilor Omului) care

tre%uie oricum să .ie asimilate (n et'osul modern al oricărui &o&or

3atriotismul se &oate mani.esta (n mai multe .orme) &re*entate sintetic (n ta%elul de mai os) (n

ordinea im&ortanţei lor

"!ELUR! 3atriotism com&le8 3atriotism com&ortamental 3atriotism cognitiv

3atriotism su%iectiv;emoţional Li&sa de &atriotism

Su%iectiv+&si'o.i*iologic

Y

+

+

Y

+

Cognitiv

Y

+

Y



+

+

Com&ortamental

Y

Y

+

+

+

3atriotismul com&le8 simţi adesea cu reacţii .i*iologice) g/nde,ti;cre*i ,i de com&orţi

&atriotic Aceasta este .orma ma8imă de &atriotism) care) &rin congruenţa &romovată (ntre ce

simţi) g/nde,ti;cre*i ,i .aci) (ţi o.eră satis.acţie) sens ,i semni.icaţie9

3atriotismul com&ortamental .aci ceea ce este &atriotic) .ără (nsă să simţi ,i;sau să

g/nde,ti;cre*i &atriotic Acest ti& de &atriotism &oate avea o oarecare utilitate &rin .a&tele

angaate) de,i adesea aceste .a&te &ot .i motivate e8trinsec ,i;sau &ot avea motivaţii

ne&atriotice Adesea acesta este (nsoţit de o stare de distres;insatis.acţie) deoarece e8istă o

disonanţă &si'ologică (ntre ceea ce simţi) g/nde,ti;cre*i ,i .aci

3atriotismul cognitiv g/nde,ti &atriotic) dar g/ndurile tale nu se e8&rimă (n ceea ce simţi ,i (nceea ce .aci La r/ndul său ,i acest ti& de &atriotism &oate avea o oarecare utilitate) contri%uind

s&re e8em&lu la cultura &ove,tile ,i modelele &atriotică Utilitatea sa răm/ne (nsă limitată) .iind

declarativă mai mult vor%e ) nu .a&tică 7i (n acest ca* &oate să a&ară o stare de

distres;insatis.acţie) deoarece e8istă o disonanţă &si'ologică (ntre ceea ce simţi) g/nde,ti;cre*i ,i

.aci



3atriotismul su%iectiv;emoţional simţi dragostea .aţă de &atria ta) dar nu s&ui ,i nu .aci nimic

&entru a o e8&rima 7i aici e8istă disonanţa cognitivă care &oate genera distres;insatis.acţie

Li&sa de &atriotism este un .enomen) cred eu larg răs&/ndit De,i nu e8istă disonanţă cognitivă

(ntre com&onentele &atriotismului) alienarea &si'ologică &oate) totu,i) să a&ară (n ca*ul unor

indivi*i din acestă categorie) atunci c/nd ace,tia aung dacă aung să+,i &ro%lemati*e*eidentitatea ,i;sau sensul ,i semni.icaţia (n viaţă

Unele din aceste unităţi de %a*ă se &ot com%ina logic) gener/nd F&atriotisme cvasi+com&le8e

Ze8 &atriotism su%iectiv;emoţional+com&ortamental Y + Y) &atriotism su%iectiv;emoţional+

cognitiv Y Y +) &atriotism cognitiv+com&ortamental + Y Y[) cu limitele lor inerente

#oate aceste .iind s&use) ne (ntre%ăm (n mod natural4 ce tre%uie să .acă ni,te %uni &atrioţi &entru

ţara lor astă*iV De,i v+am o%i,nuit cu reţete care conţin &astile &si'ologice sic9) acum vă voi

&re*enta un e8em&lu &ersonal recent

3entru mine a .ost o %ucurie e8traordinară c/nd Clu+"a&oca a .ost selectat ca (n 201@ să

organi*e*e Congresul !nternaţional de 3si'otera&ie Cognitivă Asta du&ă ce acest eveniment

maor (n domeniu organi*at din : (n: ani ,i care atrage sute;mii de &artici&anţi din toată lumea

a .ost organi*at &/nă acum (n locaţii ca "e\ ]orH) 6arcelona) Roma) !stan%ul) Mong ^ong etc

Este un eveniment de &restigiu &ro.esional;academic) cu im&act social maor De ce s+a (nt/m&lat

astaV Deoarece am .ost serio,i (n ceea ce .acem ,i ast.el i+am .ăcut &e alţii să ne res&ecte ,i să nu

ne &oată ignora Odată ce ai acces la ast.el de evenimente) le &oţi utili*a &entru a &romova

valorile &atriotice de care vor%eam Ast.el) ca rom/n m+am simţit m/ndru ,i egal oricăror alte

naţionalităţi de &e acestă &lanetă atunci c/nd am &re*entat (n acest conte8t c/teva .ilmedocumentare des&re Universitatea+6a%es+6olPai) Clu+"a&oca) #ransilvania ,i Rom/nia) .ilme

care au auns la *eci de mii de &ro.esioni,ti ,i studenţi din toată lumea !ar acest lucru a .ost

.oarte im&ortant) deoarece se (nt/m&la c'iar (n momentul c/nd rom/nii erau demoni*aţi că

invadea*ă Euro&a e8 c'iar studenţii rom/ni din străinătate au devenit sus&ecţi9 "u cred că cei

care ne demoni*au &e nedre&t ,i;sau erau in.luenţaţi de cei care o .ăceau s+au simţit m/ndri de

ceea ce .ac ,i;sau cred) atunci c/nd au .ost con.runtaţi cu &re*enţa noastră academică ,i

culturală Cred că unii s+au tre*it) iar a&oi s+au simţit c'iar &rost9 "u doar că ast.el am atacat un

stereoti&) dar am venit cu un mesa &o*itiv alternativ Ast.el de lucruri sim&le &utem .ace .iecare)

acolo unde suntem) dacă vrem să .im &atrioţi9

In conclu*ie) cred că .iecare) acolo unde suntem) &rin gesturi sim&le) &utem .i &atrioţi4 'ai să ne

.acem %ine trea%a acolo unde suntem ,i să ne asumăm ceea ce suntem) cu %une &e care

tre%uie să le de*voltăm ,i cu rele cu care tre%uie să lu&tăm9 !ar ceea ce suntem tre%uie

asumat multinivelar S&re e8em&lu) o ast.el de anali*ă &entru un individ din Clu+"a&oca ar &utea

re.lecta .ără a .i o%ligatorii următoarele niveluri4 1 cluean- 2 transilvănean- : rom/n- <

euro&ean- > om9 Sigur) nivelurile &e care ţi le asumi tre%uie de.inite individual) dar) cu

siguranţă) &e l/ngă niveluri de ti& 1+2 de.inite di.erit ,i idiosincratic de la individ la individ)



astă*i) &entru un rom/n) nu &ot li&si niveluri comune4 :) < ,i > A,adar) &atrioţii adevăraţi din

această lume) dedicaţi ţărilor lor) nu sunt inamici) ci trăiesc diversitatea e8 nivelurile 1+: (n

unitatea care (i leagă e8 nivelurile <+> !ar (n acestă sc'ema) &atriotismul modern nu este nici

.undamentalism &ericulos) nici desuetudine Este ceva care (ţi dă sens ,i semni.icaţie)

contri%uind ast.el la o viaţă %ine trăită9

3S In lumea de astă*i) cu mici e8ce&ţii &e care &oate le vom discuta altc/ndva) c/nd .aci

lucrurile corect ,i sincer) res&ectul celorlalţi vine (n mod natural "u tre%uie să+l ceri ,i;sau să+l

im&ui &rin acte care să re.lecte un &atriotism .undamentalist S&re e8em&lu) (mi amintesc acum

un .a&t mai inedit4 .iind &ro.esor asociat la =ount Sinai Sc'ool o. =edicine) "e\ ]orH) SUA ,i

directorul &entru cercetare al Al%ert Ellis !nstitute) "e\ ]orH) SUA) colegii americani mi+au

&regătit %irourile av/nd (n ele) la scară redusă) steagul Rom/niei sigur) &e l/ngă glumele

inevita%ile legate de Dracula Cum era să cer eu asta adevărul este că nici măcar nu m+am

g/ndit la a,a ceva) de,i cand l+am vă*ut m+am %ucurat +) (nainte de a arăta că meritV

33S Com&lete* articolul cu c/teva Fsugested readings coment/nd la nivel de inter.aţă) (n

diverse variante) re*ultate ,tiinţi.ice +) &e teme care anali*ea*ă &atriotismul ,i din &unct de

vedere &si'ologic) mai &recis su% as&ectul im&actului acestuia asu&ra stării de sănătate mintală

American 3sPc'ological SocietP

#'e Mu..ington 3ost

DailP =ail

#'e Atlantic

Categories4 Des&re iaţă) Social ,i 3oliticEtic'ete4articole

3si'ologia e,ecului la rom/ni De*%atere Actuali*are

2 ianuarie 201<danieldavidu%%: comentarii

La invitaţia cunoscutului urnalist cluean !on "ovăcescu voi &artici&a la o de*%atere cu temaF3si'ologia e,ecului la rom/ni a .i o a%ordare din ciclul de &re*entări) &e care le+am susţinut (n

diverse conte8te) legate de F3si'ologia &o&orului rom/n 3artici&area este li%eră) iar in.ormaţiile

legate de organi*are &ot .i găsite (n a.i,ul de mai os



3OS#EE"!=E"#4 AC#UAL!_ARE !

Am &artici&at la evenimentul descris mai sus "u l+am comentat &/nă acum) deoarece eram

curios de modul (n care va .i acesta re.lectat de audienţi;&artici&anţi- c'iar nu doream ca &o*iţia

mea să a.ecte*e acestă re.lectare Acum) la c/teva *ile de la eveniment) &ot .ace comentariile

&ro&rii

3entru mine ca vor%itor a .ost interesant ,i &rovocator9 3u%licul a .ost e8trem de divers ca v/rstă

,i &regătire) ast.el că mesaul a tre%uit &re*entat multinivelar =aoritatea a rece&ţionat corect

mesaul meu- acum urmea*ă să g/ndească asu&ra lui9 Au .ost unii audienţi care aveau altă

&ărere) ceea ce este a%solut normal- acesta este rostul unei de*%ateri ,i (ncă nu am auns să cred

că doar eu am dre&tate9 C/ţiva audienţi s+au a,te&tat la o anali*ă detaliată a tragicului

eveniment aviatic din A&useni- nu acesta a .ost (nsă sco&ul de*%aterii9 Acest eveniment tragic a

.ost doar &unctul de &ornire &entru a anali*a .undamentele unui .enomen mai larg) ,i anume

e,ecul la rom/ni In .ine) au .ost unii audienţi care au (nţeles doar ceea ce erau ei interesaţi să

(nţeleagă sic9

3re*entarea;de*%aterea va .i accesi%ilă &u%lic (n cur/nd voi anunţa linH+ul c/nd acesta vaa&ărea 3/nă atunci re*um mesaul meu) &entru a .i clar) mai ales &entru ultima categorie de

audienţi te8tul se &oate coro%ora ,i cu cel legat de 3atriotism4

1 =ediul &si'o+socio+cultural rom/nesc) .ormat ,i antrenat istoric) generea*ă .oarte u,or

com&le8e de in.erioritate ,i com&le8e de su&erioritate-

2 Com&le8ul de in.erioritate ne a&ără de acţiunile celor &uternici e8 Jnu+i deranăm) Jnee8&rimăm .uria &asiv+agresiv) nu direct etc) dar ne .ace să nu utili*ăm ma8imal &otenţialul &e

care (l avem ca &o&or ,i să avem ast.el o .uncţionare socială ,i o calitate a vieţii scă*ute =ereu

căutăm) cu orice &reţ) a&recierea ,i acce&tarea celor &e care (i credem mai &uternici9 Cu acest

stil &utem su&ravieţui (n istorie) dar adesea o trăim Jnevrotic cu su.erinţă9-



: Com&le8ul de su&erioritate ne .ace să devenim nereali,ti) să nu tolerăm critica ,i să

de*voltăm u,or teorii ale cons&iraţiilor e8 Jalţii au mereu ceva cu noi) Jalţii nu ne recunosc

geniul) Jnoi suntem e8traordinari) &oate c'iar centrul lumii- Jsă *ică ei ce vor) noi .acem cum

vrem etc- uneori) istoric anali*at) o .i un dram de adevăr (n com&le8ele de su&erioritate) dar

c'iar dacă e8istă acest dram de adevăr) com&le8ul de su&erioritate (l 'i&er%oli*ea*ă &/nă c/nd

devenim noi ridicoli ,i nee.icienţi9 =ereu avem de dovedit altora ceva9 Cu acest stil suntmomente c/nd &utem .ace istorie ,i uneori c'iar am .ăcut +) dar adesea o trăim J&si'otic

nerealist9-

< In istoria noastră) am%ele com&le8e ne+au autat să su&ravieţuim ,i să ne .ormăm ca &o&or)

(ntr+o *onă geogra.ico+istorică e8trem de di.icilă) mereu su% ameninţarea celor mai &uternici

Erau soluţii &si'o+socio+culturale dis&erate) la situaţii e8treme cum care ne+am con.runtat9 =ă

alătur celor care s&un că e8istenţa (n acestă .ormă a &o&orului rom/n) consider/nd di.icultăţile

istoriei &rin care a trecut) este un miracol .rumos9-

> Astă*i) aceste com&le8e nu+,i mai au rostul ,i nu ne aută să ne moderni*ăm ,i să ne

angrenăm (n circuitul internaţional Sim&lu s&us) ne .ac ine.icienţi ,i inca&a%ili de succes9 S&re

e8em&lu) noi (ncă nu (nţelegem că nu mai tre%uie să g/ndim din start (n Jlogica ameninţării ,i

a&ărării e8 Jau ceva cu noi ,i tre%uie să ne a&ărăm) ci tre%uie (nce&ut cu o Jlogică a

cola%orării) &entru a ne e8&rima ,i &rotea e.icient interesele naţionale ,i euro&ene- Jlogica

ameninţării ,i a&ărării &oate veni) cel mult) ca &lan 69-

? A,adar) avem nevoie de un nou Jet'os rom/nesc "u s&un nicidecum că tradiţia tre%uie

sc'im%ată ,i;sau a%andonată) s&un doar că tradiţia tre%uie anali*ată critic ,i raţional) utili*ată

creativ) (m%unătăţită ,i de*voltată acolo unde este nevoie-

@ Deoarece Jet'osul este generat ,i (ntreţinut de mediul &si'o+socio+cultural) avem nevoie de

o generaţie de intelectuali care să &ro&ună noi modele &si'o+socio+culturale !ată două

segmente) din multe altele) unde ar tre%ui să de*voltăm ast.el de modele4

3e langă .ilonul &uternic) 'ermeneutic ,i .enomenologic) e8istent (n cultura noastră care ne

s&une cum credem noi că stau lucrurile ,i cum am auns să credem asta +) avem nevoie ,i de un

.ilon &o*itivist ,i &ragmatic) mai analitic) care să ne s&ună cum stau de .a&t lucrurile9 Doar a,a

&oţi sc'im%a cu adevărat lumea ,i (ţi &oţi cre,te ,ansa de succes9 S&re e8em&lu) 'ermeneutic

,i;sau .enomenologic vor%ind) co&iii cred că ucăriile le sunt aduse de =o, Crăciun- &o*itivistic ,i



&ragmatic vor%ind) lucrurile stau alt.el,i nu s&un aici cum sic9 Dacă nu (nţelegem cine aduce

ucăriile) credeţi că vor mai &rimi co&iii ucăriile dorite) doar scriind &e ascuns) .ără ca &ărinţii să

,tie) scrisori lui =o, CrăciunV-

A&oi) &e l/ngă &ovestile clasice e8 Mara&+Al% care generea*ă morală lucru .oarte %un+) avem

nevoie de &ove,ti care să genere*e autoe.icacitate) g/ndire raţională ,i nevoia de instruire)condiţii o%ligatorii &entru succes- norocul) soarta) &rietenii at/t de valori*ate (n &ovestile

rom/ne,ti clasice sunt as&ecte im&ortante &entru succes) dar ele tre%uie să+l aute &e un om

instruit care are cuno,tinţe declarative ,i &rocedurale) nu să ţină loc de li&să de instruire

A,adar) astă*i un %un rom/n tre%uie să .ie nu doar un om cu o %ună morală om %un) care să

creadă că .iind %un) viaţa (l va răs&lăti cu ce are nevoie) ci unul cu o .oarte %ună morală) dar ,i

.oarte con,tient de valorile &ro&rii) raţional ,i %ine instruit) &entru a+,i asuma com&etitiv sco&uri

congruente cu Jet'osul &o&orului său Doar ast.el &utem .ace istorie ,i &utem trăi istoria

Jnormal .ericiţi;mulţumiţi ,i ancoraţi (n realitate9

3OS#EE"!=E"#4 AC#UAL!_ARE !!

A a&ărut &re*entarea;de*%aterea ,i online ve*i A!C!

Categories4 Social ,i 3oliticEtic'ete4articole

3redicţii &si'o+sociale &entru anul 201<4 Anul FIngerilor ,i Demonilor

2< decem%rie 201:danieldavidu%%Scrie un comentariu

De o%icei mă .eresc de &revi*iuni asu&ra lumii Asta deoarece eu cred că viitorul nu e8istă ca un

dat) ci el se construie,te9 Incerc (nsă) c/nd sunt solicitat (n mod serios) &redicţii asu&ra lumii

construite) %a*ate &e cunoa,tere- .ac asta (ntr+o .ormă mai meta.orică) &entru a le di.erenţia)

totu,i) de ,tiinţa standard ,i de i&ote*e) unde lucrurile sunt ,i mai circumscrise ,i mai &recise

Ast.el) am acce&tat (n &rag de an nou o asemenea &rovocare din &artea urnalistei Ru8andra

Mure*ean) vor%ind des&re caracteristicile &si'o+sociale maore ale anului 201<



Am &us anul 201< su% semnul FIngerilor ,i Demonilor De ce astaV 5iind un an cu multe

evenimente &olitice c'eie) acestea vor colora ,i vor am&li.ica inevita%il tendinţa noastră &si'o+

socio+culturală .unciară de a e8agera at/t &o*itivul c/t ,i negativul) distorsion/nd ast.el &o*itivul

omenesc s&re idoli;(ngeri) iar negativul omenesc s&re demoni !ar a&oi sărim u,or de la oe8tremă la altaA,adar) vom .i trans.ormaţi (n (ngeri;idoli sau demoni) nelăs/nd loc omului

raţional ,i omenescului acestuia "u doar .actorul &olitic este cau*a maoră a distorsiunilor ,i

insta%ilităţii &si'o+socio+culturale e8treme de,i ,i acesta alunecă uneori (n lu&te &rea &rimitive

+) ci (nsă,i vulnera%ilitatea noastră &si'o+socio+culturală) caracteri*ată &rin g/ndire di'otomică

iraţională e8 al%+negru) totul sau nimic etc) devine cau*ă &rinci&ală a acestor .enomene &si'o+

sociale Intr+adevăr) (n loc ca modelele &si'o+socio+culturale mature să (m%l/n*ească ,i să educe

.actorul &olitic .actor care &rin natura sa caută să o%ţină &uterea ,i &rin ea controlul social +)

a,a cum s+a (nt/m&lat ,i se (nt/m&lă (ncă (n ţările civili*ate) din cau*ă că acestea sunt iraţionale)

.actorul &olitic aunge să le săl%ăticească uneori com&let

Anul 201< va .i o lume di.icilă &entru oamenii normali ,i de onoare) care mai (ncearcă să menţină

ec'ili%re &si'o+socio+culturale) ale căror medii vor .i ameninţate de acest tăvălug al g/ndirii

di'otomi*ate ,i e8agerate) alimentată de energia care este &usă (n oc de .actorul &olitic Ce le

răm/ne acestora de .ăcutV =/naţi de onoare) urm/ndu+l &e A'ile ca model) unii &ot (ncerca să+,i

menţină &o*iţiile (n s&aţiul &u%lic ,i;sau c'iar se &ot arunca mai curaos (n acest s&aţiu &entru a+i

menţine umanitatea ,i ec'ili%ru (n tim&uri di.icile Cred (nsă că din cau*a conte8tului &olitic) &rin

aceste gesturi) cei mai mulţi vor .i striviţi- sigur) &ot cădea .rumos) ast.el (nc/t să răm/nă

ins&iraţional (n memoria colectivă ,i (n modelele &si'o+socio+culturale ,i să+i micească &e cei care

i+au .ăcut să cadă &oate unora din ace,tia c'iar aung/nd să le .ie enă In urma lor vor veni

a&oi alţii care (i vor avea ca modele ,i vor duce sc'im%area &o*itivă mai de&arte) im&lement/nd+

o (n cele din urmă Alţii) (ntr+un mediu at/t de ostil) urm/ndu+l &e Odiseu ca model) &ot alege să

intre (n conservare) o%serv/nd lucrurile) urm/nd să aducă normalitatea ,i să corecte*e

e8agerările atunci c/nd acestea nu vor .i alimentate &olitic at/t de &uternic- acesta ar .i un gest

onora%il) tem&erat de (nţele&ciune Deoarece sunt at/t de &uţini oameni de onoare) nu ne

&utem &ermite să+i &ierdem u,or- sunt .oarte greu de (nlocuit9 Dacă am avea su.icienţi oameni

de onoare (n această ţară) .ără să stau &e g/nduri) a, sugera &rima strategie a'iliană Cred (nsă că

a doua strategie odiseică este mai indicată &entru anul 201<) ţin/nd cont de conte8tul rom/nesc

,i de sco&urile sc'im%ărilor &o*itive vi*ate &e termen mediu ,i lung

Găsiţi articolul com&let A!C!

Categories4 Des&re iaţă) Social ,i 3oliticEtic'ete4articole



Cele &atru &ăcate ca&itale ale mediului universitar rom/nesc

? octom%rie 201:danieldavidu%%1 comentariu

Recent am &u%licat articolul JCele &atru &ăcate ca&itale ale mediului universitar rom/nesc) (n

Revista de 3olitica 7tiinţei ,i Scientometrie) vol 2) nr :) se&tem%rie 201:) & 21+22: S&er să+l

găsiţi interesant ,i) mai ales) util9 Articolul este accesi%il .ull te8t A!C!


Des&re iitorul Romaniei !nterviu

2B mai 201:danieldavidu%%B comentarii

!nterviul a .ost reali*at de Ră*van _am.ir) Editor al 6usiness Cover- interviul individual si &arti

ale acestuia intr+un material mai am&lu urmea*a sa a&ara in 6usiness Cover'tt&4;;\\\%usinesscoverro; ve*i aici

1 E8ista studii care sugerea*a .a&tul ca in Romania locuieste una dintre cele mai &utin ada&ta%ile

si ignorante &o&ulatii din Euro&a Cum va a.ecta acest as&ect misticismul inca e8trem de

ras&andit) educatia stiinti.ica e8trem de sla%a) idem &erce&tia realitatilor de*voltarea viitoare a

tarii din &unctul de vedere al calitatii .ortei de munca) in s&ecial in domeniile care &resu&un

&regatire su&erioara celei normaleV

Societatile moderne sunt .undamentate &e cunoastere stiinti.ica si s&irituala Cunoastereastiinti.ica) %a*ata &e valori de adevar si;sau utilitate) intemeiate &rin cercetare) este cea care

asigura o civili*atie avansata) cu un nivel crescut de trai Cunoasterea s&irituala;religioasa) %a*ata

&e valori de adevar si;sau utilitate) intemeiate &rin revelatie) este cea care &oate sustine valori

&rosociale care duc la coe*iune sociala si calitate crescuta a vietii- inclusiv simtul comun &oate

avea o contri%utie im&ortanta la &romovarea valorilor &rosociale) deoarece se %a*ea*a &e *eci de

mii de ani de e8istenta si interactiune a mem%rilor s&eciei noastre Cele doua ti&uri de

cunoastere com%inate re&re*inta cadrul &aradigmatic normal &entru o civili*atie avansata) cu o

calitate crescuta a vietii

Alte ti&uri de cunoastere sunt detrimentale =a re.er aici mai ales la cunoasterea

&seudostiinti.ica si non+stiinti.ica si c'iar la cea de simt comun) atunci cand aceasta &retinde ca

&romovea*a nu valori) ci cunostinte avansate 3seudostiinta s&re e8em&lu) in .orma a%ordarilor

s&iritiste si astrologice) a unor a%ordari stiinti.ice revolute si non+stiinta s&re e8em&lu) in .orma

vraitoriei &romovea*a cunoastere .alsa care ne tine cantonati in ignoranta) .ara sa &utem gandi

http://www.businesscover.ro/

http://www.businesscover.ro/



viitorul si) in consecinta) .ara sa &rogresam

2 Care credeti ca sunt cau*ele acestui .enomen de Jtam&ire generali*ata atat in Romania) cat si

la nivel glo%al) dat .iind .a&tul ca se &re.igurea*a o diminuare a !`+ului mediu glo%al de la &este

<) la circa B? in urmatorii :0 de aniV

Sunt multe cau*e si nu &ot toate .i discutate aici Cred insa ca una c'eie) ignorata de multi

analisti ai acestui .enomen) este aroganta umana9

Am auns la un cult al nostru) &rin care noi insine ne ridicam la nivelul semi*eilor ca sa nu s&un

mai mult9 Ast.el) s&re e8em&lu) am auns sa vrem ras&unsuri imediate la toate intre%arile &e

care le ridicam) cautam cum sa evitam im%atranirea si a&oi c'iar cum sa .im nemuritori-

'edonismul este noua religie a unei s&ecii .ocali*ata &e Fcultul cor&ului "u este rau ca vrem sa

nu im%atranim sau sa .im nemuritori si .ara %oli) dar este rau ca orgoliul nostru cere ras&unsuri

imediate "u mai acce&tam lucrurile naturale4 ca im%atranim) ca vom muri) ca s+ar &utea sa ne

im%olnavim) ca viata &oate sa .ie si su.erinta !n consecinta) nu mai stim sa gasim &lacere si

liniste in lucruri naturale) in care viata are .rumusetile ei &entru .iecare varsta Stiinta insa nu

&oate da imediat ras&unsuri la toate intre%arile &e care le cautam- ea se de*volta continuu) va

reusi sa ras&unda la multe intre%ari &use acum) dar uneori nu atunci cand avem noi nevoie !n

&lus) valorile &rosociale s&irituale Fcultul s&iritului nu isi mai au locul lor clar intr+un Fcult al

cor&ului

!n consecinta) oamenii a&elea*a la ras&unsuri dis&oni%ile imediat) dar adesea ilu*orii 3e .ondul

acestor cautari e8istentiale) a&ar van*atori de ilu*ii care ne &romit vindecare de orice %oala) ca

vom trai mai mult) care ne &re*ic viitorul etc 3seudostiinta si non+stiinta sunt ca un .ast .ood

Cand iti este .oame) daca nu stii ce este mancarea sanatoasa ca nu te+a invatat nimeni si;sau nu

ai acces la ea) te a&uci si consumi in e8ces mancare de ti& .ast .ood) deoarece este gustoasa si

usor accesi%ila Sigur) iti vei &otoli .oamea) dar &e termen mediu si lung) daca consumi doar .ast

.ood) te vei im%olnavi

Scurt si .oarte direct s&us) cat tim& e8ista nu doar &rosti si oameni nein.ormati) ci mai ales

oameni sla%i) care cauta ilu*ii si care nu sunt im&acati e8istential cu ei insisi si cu conditia de om)

vor e8ista escrocii van*atori de ilu*ii Si nu acestia din urma sunt de vina



Anecdotic) cineva ma intre%a daca nu ma tem) discutand aceste lucruri) ca Fmi se vor .ace vrai

sic9 "u) nu ma tem9 "u ma tem nu doar de .a&tul ca Fmi se vor .ace vrai) nu ma tem de vrai9

sic9 Si s&un acest lucru in mod constient) c'iar usor accentuat) ca un model &entru mesaul

acestui articol Daca esti un om de stiinta) stii ca sunt niste &rostii si nu ai cum sa te temi de

lucruri care nu e8ista Daca esti un om credincios) stii ca nu au cum sa te a.ecte*e- un crestin nu

are de+a .ace si nu are cum sa se teama sau sa .ie a.ectat de vraitorii Daca le com%ini &e celedoua intr+o .iloso.ie de viata) ar tre%ui sa .ii imun la &rostie) &seudostiinta si non+stiinta9 Sigur)

este trist cand ve*i Fmari crestini) care au gria sa .ie va*uti ca merg la %iserica) dar care

duminica de la slu%a se duc sa+si a.le viitorul sau sa vor%easca cu un vindecator de ti& vraitor !n

acest sens) eu cred ca noi tre%uie sa .im Frecrestinati9 Avem nevoie de cate'i*are) deoarece

uneori crestinismul este inteles de noi ca o .orma de su&erstitie) nu in esenta lui Alt.el) asa cum

s&uneam) cum ai intelege .a&tul ca Fmari crestini .ug du&a slu%a de duminica la vraitori si

g'icitori) desi 6i%lia ne s&une ca citat a&ro8imativ4 FSă nu .ie la tine nimeni care să+,i treacă

&e .iul sau &e .iica lui &rin .oc) nimeni care să ai%ă me,te,ugul de g'icitor) de cititor (n stele) de

vestitor al viitorului) de vrăitor) de desc/ntător) nimeni care să (ntre%e &e cei ce c'eamă du'urile

sau dau cu g'iocul) nimeni care să (ntre%e &e morţi Căci oricine .ace aceste lucruri este o

ur/ciune (naintea Domnului- ,i din &ricina acestor lucruri va i*goni Domnul Dumne*eul tău &e

aceste neamuri dinaintea ta #u să te ţii (n totul totului tot) numai de Domnul Dumne*eul tău

Căci neamurile acelea &e care le vei i*goni) ascultă de cei ce citesc (n stele ,i de g'icitori- dar ţie)

Domnul Dumne*eul tău nu+ţi (ngăduie lucrul acesta Deuteronom 1B410+1< Crestin .iind)

doar citind aceste lucruri ar tre%ui sa te cutremuri9 Dar sa le si &racticiV !n &lus) cum &utem

intelege .a&tul ca aceiasi Fmari crestini de a*i nu mai acce&ta si nu &ot tolera ca uneori viata

inseamna si greutati) nu doar 'edonism) desi 6i%lia ne s&une clar cite* a&ro8imativ ca Fin

viata neca*uri multe veti avea- dar indra*niti) eu !sus am %iruit lumea Este trist) iar %isericile

au inca mult de lucru9

: E8ista) din &unctul dvs de vedere) solutii &entru a remedia &ro%lema sau macar &entru a+i

diminua e.ecteleV Care ar .i acesteaV

"ivelul &otential de inteligenta este relativ uni.orm distri%uit intre gru&urile de Momo Sa&iens

Sa&iens care .ormea*a diverse &o&oare E8&rimarea insa a acestui &otential in coe.icient de

inteligenta si activitati &er.ormante asociate lui de&inde de conte8tul educational si social

Asadar) accesul la educatie si la cultura) &entru a asimila cunoastere stiinti.ica si valori s&irituale)

este Calea Regala &entru eli%erarea de &rostie si o%scurantism9 Sigur) tre%uie sa ne asiguram ca

educatia este .acuta %ine9 S&re e8em&lu) inca multe manuale din scoala sunt scrise intr+un mod

care s&erie si inde&artea*a co&iii de stiinta =ulte valori s&irituale sunt &re*entate intr+o maniera

dogmatica si revoluta- aici nu atat valorile sunt revolute) cat modul in care uneori sunt

&re*entate9



< Daca &entru oamenii in varsta nu se mai &oate .ace nimic) cum credeti ca ar tre%ui actionat

&entru salvarea tinerilor) mai ales ca un studiu al CE indica .a&tul ca in Romania) >:)> din tinerii

de 1> ani sunt anal.a%eti .unctionalV

Eu cred ca e8ista sanse &entru orice varsta9 Romania este &e ultimele locuri in Euro&a &rivind

invatarea continua a adultilor li.elong learning Aceasta tre%uie stimulata9 Cunoasterea

evoluea*a .ormida%il) in mod continuu- asadar) ca adult nu te &oti %a*a in viata &e ceea ce ai

invatat in scoala Daca nu inveti &e &arcursul vietii nu vei .i doar un adult de.avori*at social) ci si

un &arinte ine.icient) neasigurandu+le co&iilor tai conte8tul in care sa+si e8&rime &otentialul

&ersonal !nvatarea continua &e &arcursul vietii duce la %uni cetateni si %uni &arinti9

3entru tineri) ras&unsul l+am dat mai sus4 asigura+le accesul la educatie si cultura) intr+un .ormat

acce&tat si inteles de ei !n &rima .a*a) educatia si cultura tre%uie sa .ie centrate &e tineri) adica

sa le satis.aca nevoile si interesele e8istente A&oi) odata ce avem aceasta cone8iune cu ei)

&utem ince&e nu doar sa le satis.acem nevoile si interesele curente) ci sa le sc'im%am nevoile si

interesele si;sau sa+i autam &e ei sa si le sc'im%e) sa+si doreasca mai mult O cultura mare si o

educatie %una sunt nu doar cele care satis.ac nevoi) ci mai ales cele care &roduc nevoi la care un

tanar inca nici nu s+a gandit9

> Cum &ot .i ei scosi din &ri*onieratul ignorantei si al li&sei de interes &entru cunoasterea realaV

O.erindu+le cunoasterea in .ormatul &e care il inteleg si &e care il acce&ta Am va*ut) s&re

e8em&lu) ca noul ministru al educatiei vor%este des&re nevoia de manuale digitale in urmatorii

ani Este un &rim &as9 #re%uie avut insa gria ce continut &unem acolo) eu) cel &utin in domeniile

a&ro&iate mie stiintele socio+uamne) adesea ingro*indu+ma cand citesc un manual de scoala

Este asa cum nu ar tre%ui sa .ie4 com&licat &arca ne+am adresa studentilor sau &ro.esionistilor)

contine multe in.ormatii nerelevante) unele in.ormatii sunt revolute) lucruri sim&le sunt s&use

com&licat) lucrurile com&licate sunt si mai com&licate etc) inde&artand co&iii de stiinta

? Cat de im&ortanta credeti ca e armonia in aceasta ecuatieV !n ce masura avem nevoie sa ne

reevaluam modelele daca mai e8ista vreunulV



Armonia este %una cand ai dea un cadru &aradigmatic &er.ormant "oi nu suntem inca acolo-

noi tre%uie sa+l construim9 Eu am s&us mereu ca avem nevoie de un nou Fet'os romanesc !n

termenii lui #'omas ̂ u'n) este nevoie de o Frevolutie intelectuala care sa duca la un cadru

&aradigmatic noul Fet'os romanesc +) cu valori %ine ase*ate) in care cunosterea stiinti.ica si

valorile s&irituale &rosociale sa .ie cadrul in care traim si evoluam =ereu vor e8ista tu&eul)

&rostia) im&ostura) ignoranta si o%scurantismul Dar 'ai sa nu le &unem in ca& de masa si sa neorientam viata du&a ele) ci sa le &unem la locul marginali*at cuvenit "u tre%uie inter*ise- intr+o

societate democratica le elimini &romovand alternative mai %une9

!mi amintesc) co&il .iind) cata admiratie era in oc'ii &arintilor mei atunci cand vor%eau) in

general) de o%tinerea unui &remiu la scoala) de un mare &ro.esor sau om de cultura- nu era

vor%a de valori economice si %ani) ci de valori s&irituale9 Aceasta admiratie a lor &entru ast.el de

lucruri m+a incuraat sa vreau sa o%tin acele lucruri sigur) atunci &ro%a%il &entru a o%tine la

randul meu admiratia &arintilor Acestia) la randul lor) erau &ro%a%il incuraati de sistemuleducational si social e8istent sa a&recie*e aceste lucruri Asa se nasc si se .ormea*a) &si'ologic

vor%ind) modelele si valorile9 Asta*i) traind intr+un Fcult al cor&ului) atunci cand vor%im des&re

un om de cultura scoatem in evidenta limitele umane inerente s&eciei) nu reali*arile sale care

duc civili*atia mai deo&arte Asadar) in mintea tinerilor a&are ideea4 de ce as mai a&recia un

individ sic9 care doarme ca mine) mananca ca mine) are sla%iciuni omenesti &e care eu nu le am

e8 %ea &rea mult etc "u s&un ca aceste lucruri tre%uie ascunse- s&un doar ca intr+un Fcult al

s&iritului ele tre%uie aratate si;sau %lamate doar atunci cand sunt mai accentuate decat ceea ce

.ace maoritatea oamenilor- intr+un Fcult al s&iritului .ocali*area noastra ar tre%ui sa .ie &e

&lusul de valoare in civili*atie adus de acesti oameni9 Mai) asadar) sa readmiram stiinta si

s&iritualitatea) sa le &romovam social si sa traim &rin ele9 Mai sa de*avuam e8&licit &seudostiintasi non+stiinta) sa radem de ele si avem talent la a .ace glume si a sa%ota &rin ele non+valori si sa

le marginali*am9 Mai sa nu mai consideram ca un om de valoare ori este &er.ect ori nu este mai

%un ca oricare din noi- sa gandim rational si nuantat si sa nu mai im&utam limitele inerente

s&eciei noastre) doar celor mai %uni dintre noi) distrugandu+ne ast.el valorile si &otentialele

modele9 Mai sa &romovam meritocratia luminata9 3oate ca nu vom avea imediat nu stiu cati %ani

si nu stiu ce succes economic &ersonal desi nu este e8clus) dar cu siguranta vom .i .ericiti) iar &e

termen mediu si lung) daca noile valori sunt e8&rimate &er.ormant) ele &ot aduce si succesul

economic &ersonal daca c'iar il dorim si) cu siguranta) o civili*atie romaneasca avansata) cu un

nivel crescut de trai si o calitate crescuta a vietii !n .ine) 'ai sa .im c'iar intransigenti cu

im&ostura 3entru a e8em&li.ica im&ortanta acestui lucru ma gandesc la mediul meu academicE8ista aici &atru situatii;categorii .oarte interesante 3rima categorie se re.era la oameni valorosi

&ro.esional) care se %ucura de res&ect si recunoastere in %reasla lor nationala si) mai ales)

internationala) si de un marHeting social al reali*arilor stiinti.ice Acesta este modelul de urmat-

s&atiul &u%lic nu tre%uie lasat li%er) la discretia &seudostiintei si non+stiintei) ci tre%uie ocu&at de

cunoastere) iar acest lucru nu se intam&la de la sine) .ara un marHeting corect A doua categorie

se re.era la oameni valorosi care insa nu se angaea*a &u%lic) nici &ersonal) &rin &uncte de



vedere) nici &entru a disemina cunoasterea creata de ei Aceasta este o greseala9 Degea%a

&roduci re*ultate interesante care raman in la%orator9 Ele tre%uie sa aunga la oameni si sa+i

aute) .ie teoretic e8 contri%uind la gradul lor de cultura .ie &ractic e8 sa le re*olve &ro%lemele

cu care se con.runta A treia categorie se re.era la oameni sla% &regatiti &ro.esional sau de un

nivel mediu) .ara recunoastere internationala) care insa stiu sa+si .aca un marHeting e8traordinar

in tara9 Eu am mai numit in scrierile mele aceasta categorie FStele de !armaroc Acestia adeseaau un tu&eu e8traordinar si niste a%ilitati %ine lucrate) ast.el incat aung sa .ie considerati

somitati .ara a avea o&ere nationale si;sau internationale relevante !m&aratul este gol) dar este

!m&arat9 #u&eul merge &ana acolo incat iti insulta inteligenta4 unii iti &re*inta solem cum

re*olva ei &ro%leme maore) acestea .iind adesea &ro%leme re*olvate) iar uneori) ca totul sa .ie

cat mai carag'ios) ele au .ost re*olvate c'iar de cel;cea carui;careia i se &ovesteste mareata

reali*are9 Acestia sunt cei mai to8ici A%ilitatile lor sunt &erverse) adesea nelimitandu+se la

&romovarea &ro&rie) dar si la calomnierea si denigrarea unor colegi adesea &rin miloace

mi*era%ile de %ar.a) into8icari si teorii ale cons&iratiei) caci) atunci cand mi*e*i &e minciuna) nu

&oti avea curaul unor actiuni e8&licite care le %area*a drumul Din &acate ei sunt cel mult

ignorati sau tolerati) in loc sa .ie res&insi de mediul academic serios din tara "u aunge9 Eu

inteleg ca F&om&ierii a se citi mediul academic serios sting .ocul) dar nu ar tre%ui uneori ca si

F&iromanii a se citi mem%rii categoriei a treia sa .ie intre%ati cevaV !n .ine) e8ista o a &atra

categorie de oameni sla%i &ro.esional si cvasi+necunoscuti social- este &acat ca e8ista o ast.el de

situatie) dar macar acestia nu .ac raul &e care &ot sa+l .aca cei din categoria a treia Asadar) 'ai sa

mo%ili*am tinerii sa res&ecte categoria !) sa+i incurae*e &e cei din categoria !! sa se e8&rime

social) sa nu valori*e*e modelul celor din categoriile !!! si a ! si) mai mult) sa .ie intransigeti cu

categoria a !!! Si atunci multe se vor sc'im%a in %ine aceasta tara9 Acestea) cred eu) ar tre%ui sa

.ie &arti ale unui nou Fet'os romanesc9 Acestea) cred eu) ar tre%ui sa .ie &arti ale unui nou

Fet'os romanesc9

@ Cat de mare este riscul sa devenim &e de+a intregul o tara de legume din &unct de vedere

intelectualV

"u &utem deveni &e de+a intregul asa9 =ereu vom avea var.uri4 olim&ici) oameni de stiinta si

cercetatori de to&) academicieni) oameni de cultura etc) care vor trage acest &o&or du&a ei) .ara

sa+l lase de i*%eliste Acestea sunt s&irite mari care cresc in cele mai vitrege conditii si ne

salvea*a mereu9 Dar uneori e.ortul lor este ca cel al unei locomotive care trage o serie de

vagoane) din care unele au .rana &usa Ast.el) ne miscam inainte) dar nu &utem .i com&etitivi9

Cineva tre%uie sa ridice .ranele &rintr+o Frevolutie intelectuala) asa cum am mentiont mai sus

E8agerarea) .ie in sensul denigrarii romanismului .ie in sensul *ei.icarii acestuia) este un semn de



incultura si o &ractica la care tre%uie sa renuntam) daca suntem &atrioti #in minte ca am

comentat intr+un articol .a&tul ca intr+un studiul al unei colege a reiesit ca nivelul de inteligenta

al romanilor ar .i unul din cele mai sca*ute Era un .a&t em&iric) re*ultat dintr+o cercetare de ti&

cross+cultural 3ornind de la acest re*ultat) eu am incercat) vor%ind intr+o meta.ora a logicii

'egeliane) o sinte*a constructiva intre te*a) larg ras&andita in discursul de simt comun) ca

Fsuntem cei mai deste&ti) si antite*a) re*ultata din studiu) Fca suntem cei mai &utin inteligenti)s&unand ca &otentialul este acolo) dar) din &acate) uneori nu se &oate e8&rima din cau*a modului

in care ne organi*am educatia si mediul social ve*i si re*ultatele catastro.ale la testele 3!SA) ve*i

ca suntem ultimii la invatarea adultilor &e &arcursul vietii) ve*i ce &rost stam cu al.a%eti*area

stiinti.ica) ve*i cum con.undam valorile s&irituale cu su&erstitiile etc !m&licatia sinte*ei era

clara4 'ai sa ne reorgani*am educatia si modul in care &romovam valorile la nivel social) ast.el

incat cunosterea stiinti.ica si valorile s&irituale &rosociale sa .ie cadrul in care traim si evoluam9

Doar intr+un ast.el de conte8t &otentialul de inteligenta al romanilor se va e8&rima ma8imal Din

&acate insa noi nu suntem inca ca&a%ili de sinte*e #raim din salturi intre te*e si antite*e) intr+o

cearta continua- cititorii acestui articol au ince&ut sa se certe intre ei incercand sa ma atraga si

&e mine in diverse ta%ere) &ro%lemati*and daca suntem Fcei mai deste&ti sau daca Fnu suntem

deste&ti Asta) du&a mine) nu inseamna a .i %un roman si &atriot) ci arata de%andada valorica si

intelectuala din Romania de a*i9 Cred ca a .i un %un roman) &atriot) inseamna sa ne &romovam

succesele si &unctele tari) dar si sa vedem nonde.ensiv ce &ro%leme avem) iar a&oi sa actionam

dedicat) decisiv si ra&id &entru a le re*olva


Scurte consideraţii des&re demnităţile &u%lice ,i votul lor- O anali*ă &si'ologică (n &erioada

electorală

20 noiem%rie 2012danieldavidu%%> comentarii

Suntem (n &erioada alegerilor &arlamentare In această &erioadă mi s+a cerut re&etat de către

mass+media să .ac diverse comentarii ,i;sau inter&retări &si'ologice cu re.erire la

com&ortamentul alegătorilor ,i &oliticienilor Am re.u*at să .ac anali*e ţintite A, &re*enta (nsă

un &unct de vedere) .ormulat succint) im&ortant cred eu ca &otenţial re&er (n anali*ele

com&ortamentale care se vor .ace (n această &erioadă

!ată cum văd eu lucrurile4

Cei &e care (i alegem (n diversele .uncţii de conducere dintr+un stat) (i alegem &entru a ocu&a

&o*iţii de demnitate &u%lică sic9 &rin care ne conduc #re%uie (nţeles .a&tul că &o*iţiile de



demnitate &u%lică vin ,i cu o serie de &rivilegii) c'iar dacă unora nu ne &lace acest lucru vom

(nţelege imediat de ce &o&orului rom/n nu+i &lace .a&tul că demnitarii săi au &rivilegii

3rivilegiile sunt (nsă o recom&ensă &entru res&onsa%ilităţile asumate) res&onsa%ilităţi care

im&lică riscuri ,i renunţări S&re e8em&lu) ca demnitar e,ti &rimul vi*at de cei care vor să atace

statul e8 organi*aţii teroriste A&oi) nu mai &oţi să .ii tu) să .aci ceea ce .ăceai (n mod normal

(nainte să aungi demnitar S&re e8em&lu) tre%uie să &romove*i (n mod &u%lic un model valoriccultural+ideal) &e care adesea (ncă nici tu nu l+ai interiori*at com&let (n mediul &rivat de aceea

este ideal) sic9) iar asta generea*ă distres &ersonal =ai mult) tre%uie să urme*i un cod;&rotocol

de (m%răcăminte e8 gata cu &antalonii sau .ustele scurte (n sediul 3arlamentului ,i de

com&ortament e8 gata cu lim%aul tare) tre%uie să (nveţi să am/ni ceea ce ţi+ai dori tu &ersonal)

&entru un interes mai general- dacă nu res&ecţi aceste coduri e,ti anali*at negativ (n anumite

cercuri res&onsa%ile ,i;sau te e8&ui criticilor usti.icate din mass+media) toate acestea devind

stresori &ersonali .oarte &uternici

Eu cred că aceste lucruri nu le+am (nţeles noi ,i &oliticienii no,tri De aceea) rareori avem

demnitari) oameni de stat) care să ai%ă res&ectul cetăţenilor !nvers) cetăţenii sunt rarerori

cetăţeni (n adevăratul sens al cuv/ntului) adesea mulţi .iind doar ni,te sim&li votanţi) mo%ili*aţi

ad 'oc de Joameni de ga,că (ntr+o masă de vot) cu argumente emoţionale e8 Jsă scă&ăm de

ei) .ără ideologii sau &rograme %ine (nţelese Intr+adevăr) &olicienii no,tri vor să &ară Joameni

de ga,că) deoarece a,a (i vrem noi ,i cred că ast.el ne vor o%ţine mai u,or voturile In

consecinţă) ne arată omenescul din ei (n toată s&lendoarea sa4 vor%esc J&o&ular) g/ndesc

o%i,nuit) se (m%racă normal e8 vara (n sandale ,i &antaloni scurţi la Guvern etc Ei %ine) &oate

că) ţin/nd cont de nivelul de a,te&tare al votanţilor din ţară) &rin ast.el de com&ortamente ne

o%ţin voturile) dar rareori ne o%ţin res&ectul) iar adesea nu+i tratăm ca demnitari Un demnitartre%uie să+,i .iltre*e omenescul &rin &risma valorile ideale ale unei societăţi ,i tre%uie să

g/ndească alt.el) mai inteligent ,i mai %ine ca cei mulţi alt.el de ce l+am alege să ne conducă

Scurt s&us) dacă se com&ortă &rea J&o&ular) nu tre%uie să se mire că li se vor re&ro,a &rivilegiile

o%ţinute ei nerenunţ/nd la nimic) nu sunt vă*uţi (n mentalul colectiv ca meritorii să &rimească

&rivilegii- (n mintea votanţilor sunt doar unii dintre noi ca noi care au auns la &utere &rin ,ansă

,i;sau &ile) nu &rin merite ,i renunţări &ersonale9

A,adar) &oliticienilor care doresc să ocu&e &o*iţii de conducere (n stat le s&un4 com&ortaţi+vă ca

ni,te demnitari) cores&un*ător unui model ideal &e care c'iar dacă nu+l atingeţi tre%uie să

tindeţi valoric s&re el Omenescul din .iecare tre%uie să se e8&rime (n mod natural) dar mai ales

(n s&aţiul &rivat) nu (n cel &u%lic- (n &lus) omenescul nu tre%uie să .ie &rea omenesc) ci c/nd este

e8&rimat tre%uie trecut &rin .iltrul demnităţii) &e c/t &osi%il (n am%ele medii &rivat) dar

o%ligatoriu (n cel &u%lic) .ără a aluneca (n aroganţă "u este vor%a aici de i&ocri*ie) ci de a te

situa (n *ona &ro8imei de*voltări) unde vrei să tragi du&ă tine o comunitate;&o&or A .i demnitar

nu este un lucru u,or) mai ales (ntr+o democraţie t/nără- unii oameni au (nsă acest micro% al



nevoii de in.luenţă socială nu discut acum de unde vin acesta ,i atunci tre%uie să (nveţe corect

ce (nseamnă demnitatea &u%lică otanţilor le s&un4 votaţi demnitari care ,tiu să+,i asume lucruri

de interes general &e care alţii nu ,i le asumă ,i care &ot renunţa la lucruri la care un om o%i,nuit

nu &oate sau nu vrea să renunţe) nu oameni sim&atici ,i de ga,că- a,adar) votaţi oameni care &ot

renunţa la interesul &ersonal de dragul unui interes general A%ia c/nd se va (nt/m&la acest

lucru) Rom/nia va deveni cu adevărat o democraţie civili*ată ,i &er.ormantă

3S Unii cititori ar &utea să s&ună că ,i &re,edintele SUA) 6aracH O%ama) venea (n tricou ,i

aducea &i**a celor din Jsta..+ul său) semn de com&ortament o%i,nuit Cum se (m&acă asta cu

mesaul acestui articolV Aici am altă &ărere "u cred că este un com&ortament o%i,nuit al

&re,edintelui 6aracH O%ama) tocmai de aceea a .ost at/t de discutat in mass+media In ultimă

instanţă este o &ro%lemă de &ondere In democraţiile avansate) (n ca*ul &oliticienilor)

com&ortamentul cores&un*ător demnităţii este adesea dominant) iar com&ortamentul o%i,nuit

este mai rar) &oliticienii .ăc/ndu+l &u%lic doar (n momente c'eie) &entru a arătat &o&orului că aucone8iune cu el Un &olitician adevărat (,i asumă un rol cores&un*/nd unei demnităţi)

trans.orm/ndu+,i omenescul individual &entru a servi o comunitate;&o&or La noi este invers9


Rom/nia Jsemi'egeliană ,i mereu revoluţionară

2? august 2011danieldavidu%%@ comentarii

In &anlogismul său) Megel s&unea că Jtot ce este real e raţional ,i tot ce este raţional e realSigur) logica lui era una s&ecială) dialectică) caracteri*ată de triada te*ă+antite*ă+sinte*ă #recerea

din te*ă (n antite*ă) căreia (i urmea*ă a&oi o sinte*ă (ntre cele două) duce la &rogres ,i evoluţie

Se &are că (n Rom/nia ne &lace să sărim .renetic din te*e (n antite*e) .ără să .acem (nsă sinte*e

5acem &rea des Frevoluţii valorice e8treme9 =ă g/ndesc) s&re e8em&lu) la sistemul universitar)

din care .ac ,i eu &arte Să anali*ăm (n continuare c/teva e8em&le ilustrative ,i recente din acest

mediu care re&re*intă adesea alegeri ne.orţate ale universităţilor) (n cadrul &ro&riei autonomii9

1 Era c/ndva ideea să avem (n universităţi c/t mai multe de&artamente catedre;unităţi) &e

domenii s&eci.ice de s&eciali*are) &entru a stimula avantaul com&etitiv ,i &unctele (n care un

domeniu este .oarte tare te*a Acum) mulţi trec cu o .rene*ie uluitoare (n antite*ă ,i creea*ă

structuri de&artamentale mamut) (n care se &ierde orice idee de s&eciali*are sau de identitate

&er.ormantă a gru&ului academic- s&eciali*ările ,i gru&urile &er.ormante se &ierd ast.el su%



nume generice "u ar .i .ost (nţelea&tă o sinte*ă) (n care structurile de&artamentale) largi sau

s&eciali*ate) să &oată coe8ista) &ornind de la anali*e o%iective ,i resurse ,i;sau (n .uncţie de

avantaele com&etitive &e care le o.erăV A,a se (nt/m&lă (n universităţile J\orld+class) unde

vream să aungem ,i noi- da) doar că ele au .ăcut sinte*a) noi nu9

2 G/ndeam) nu cu .oarte mult tim& (n urmă) să avem universităţi dinamice ,i .le8i%ile) &e

domenii care să le dea identitate clară te*a- de aceea s+au se&arat) din universităţile iniţiale)

cele te'nice) cele medicale etc Acum) a&are ideea Funiversităţilor mamut antite*a) (n care

ceea ce iniţial se se&arase să se reunească De ceV Care este calcululV "u ar .i .ost normal să

coe8iste structuri similare) iar unirile sau se&arările să se &oată .ace continuu să nu trecem &rin

Je&oca unirilor ,i Je&oca se&arărilor) (n .uncţie de un calcul raţional ,i neemoţional al

e.icienţei ,i nevoilorV A,a se (nt/m&lă (n ţările avansate (n educaţie ,i cercetare) cu care vrem să

ne com&arăm- da) doar că ele au .ăcut sinte*a) noi nu9

: #recem) &este noa&te) cel &uţin (n domeniul ,tiinţelor socio+umane aici vor%esc dincolo de o

universitate ţintă) de la ideea că tre%uie să &u%licăm cărţi (n lim%a rom/nă) &entru a susţine

cultura naţională ,i a o disemina (n ţară te*a la antite*a că tre%uie să &u%licăm doar

internaţional ,i aici numai articole !S!;be% o. Science cărţile) mai ales cele rom/ne,ti)

necont/nd S&re e8em&lu) văd .oarte des) mai ales clasamente ale &ro.esioni,tilor ,i ale acestor

domenii .ăcute doar &e %a*a articolelor !S!;be% o. Science) ca ,i cum cărţile) ca ve'icul c'eie al

in.ormaţiilor ,tiinţi.ice (n aceste domenii) nu ar mai conta A,adar) cu o ast.el de a%ordare) .acem

din start o evaluare de.ormată ,i eronată a acestor domenii ,i a &ro.esioni,tilor care lucrea*ă (n

ele In numele cărţii ,i aici mă re.er la cărţi de cercetare;monogra.ii) nu la cărţi didactice) rolul.undamental al acesteia (n cercetare) &ro%a%il mai ales (n ,tiinţele socio+umane) tre%uie &roteat

,i (nţeles9 Raţional vor%ind) (n ,tiinţele socio+umane) &ro%lema nu stă (n Jcărţi naţionale versus

articole !S!;be% o. Science) ci (n out&uturi ,tiinţi.ice de calitate) Jnaţionale cărţi;articole

versus internaţionale cărţi;articole Este nevoie de am%ele) at/t &entru a (ntări cultura

naţională (n ţară) c/t ,i &entru a o .ace cunoscută (n străinătate "u ar .i .ost (nţelea&tă o sinte*ă)

(n care cele două modalităţi de e8&resie a cunoa,terii ,tiinţi.ice să coe8iste) (n &onderi

cores&un*/nd cu cele din universităţi de to&V A,a se (nt/m&lă (n universităţile J\orld+class)

unde vrem să aungem ,i noi- da) doar că ele au .ăcut sinte*a) noi nu9

Cred că) din &ăcate) Rom/nia este Jsemi'egeliană nu doar (n mediul universitar) ci (n cele mai

multe s.ere de activitate In consecinţă) .iind Jsemi'egelieni) c'iar c/nd vrem) cu %ună intenţie)

să ne sc'im%ăm) nu suntem ca&a%ili) li&sindu+ne sinte*ă care duce la de*voltări cumulative "oi

stăm (ntr+o Jrevoluţie socio+culturală nervoasă) cu lu&te continue (ntre te*e ,i antite*e) care

creea*ă un mediu tensionat) distructiv C'iar c/nd se (nt/m&lă să evoluăm) evoluăm 'aotic) nu



cumulativ) (n variante de genul) doi &a,i (nainte) unul (na&oi) (ncă unul (na&oi) &atru (nainte) ,i tot

a,a 3ăcat) deoarece este at/t de sim&lu să .ii 'egelian (n logică) cu e.ecte &ragmatice

semni.icative) c'iar dacă nu+l (nţelegi com&let &e Megel sic9


Scurte consideraţii des&re ce este un intelectual

2: iunie 2011danieldavidu%%22 comentarii

=otto4 Un intelectual este &ersoana a cărei minte se veg'ea*ă &e ea (nsă,i Al%ert Camus

Du&ă ce am &u%licat articolul FDes&re ţara saturniană ,i tim&ul intelectualilor am &rimit o

avalan,ă de comentarii ,i (ntre%ări din &ăcate) nu toate re&roducti%ile) re.eritoare la conce&tulde Fintelectual Des&re acest conce&t s+au scris multe lucrări) unele serioase ,i de re.erinţă ve*i)

s&re e8em&lu) ean+3aul Sartre4 F`uest+ce uun intellectuelVF) a,a că nu am de g/nd să+l discut

aici (ntr+un mod intelectualist sic9 5ac (nsă c/teva consideraţii &unctuale) cu rol clari.icator)

asu&ra acestui conce&t A,adar) ce este un intelectualV

3entru mine a .i intelectual (nseamnă4

1 a avea o &ro.esie (n domeniul ,tiinţelor;te'nologiei sau artelor e8 educaţie) cercetare)

servicii (n aceste domenii-

2 a avea o cultură generală %ine &usă la &unct Este greu astă*i) (n e&oca e8&lo*iei

in.ormaţionale) să mai .ii o &ersonalitate enciclo&edică) cu o cultură generală com&letă remea

omului enciclo&edic a trecut9 Eu cred că astă*i cultură generală solidă om cult (nseamnă4

cuno,tinţe de logică ,i teoria argumentării inclu*/nd retorică ,i gramatică-

cuno,tinţe de istorie universală ,i a Rom/niei-

cuno,tinţe de literatură universală ,i rom/nă-

cuno,tinţe de .iloso.ie inclu*/nd o%ligatoriu .iloso.ia analitică) e&istemologia;.iloso.ia ,tiinţei ,i



.iloso.ia minţii

#oate aceste lucruri 1+< tre%uie cunoscute ,i stă&/nite măcar la un nivel mediu de anali*ă e8

.undamente) actori;autori &rinci&ali) curente &rinci&ale ,i o&ere &rogramatice &entru .iecare

curent) iar c/teva lucruri &unctuale e8 curente) actori;autori) teorii din .iecare categorie

tre%uie ,tiute (n &ro.un*ime (n .uncţie de interesele ,i a.inităţile &ersonale- categoria lucrurilor&unctuale se va e8&anda) (n .uncţie de tim&ul ,i &asiunea .iecăruia dintre noi In &lus) este

.undamental astă*i) &entru un om cult) să ,tie unde ,i cum să caute in.ormaţia ,i) mai ales) să o

evalue*e critic

A,adar) dragă cititorule) dacă (nde&line,ti criteriul 1 e,ti un intelectual minimal) calitatea ta

&rinci&ală .iind .a&tul că e,ti mem%ru al unei clase &rin &ro.esia &e care o &ractici Dacă

(nde&line,ti cumulativ criteriile 1 ,i 2 atunci e,ti un intelectual standard Dacă vrei (nsă să .ii un

intelectual de marcă) lucrurile se com&lică Un intelectual de marcă este cel care a (n legătură

cu criteriul 1) e8celea*ă (n &ro.esia sa ,i este recunoscut ,i validat ca atare la nivel naţional ,i

internaţional- % (n legătură cu criteriul 2) are contri%uţii culturale &ro&rii) cu im&act cultura

este (nţeleasă aici (n sens larg ,i c (n &lus) este im&licat activ ,i &ragmatic la nivel social)

contri%uind la %una organi*are ,i .uncţionare socială #ermenul de cultură) (n sens larg) se re.eră

la un ansam%lu de valori (m%răţi,ate de un gru& social- a,adar) crearea) &romovarea ,i;sau

stimularea im&lementării acestor valori) &rin diverse Finstituţii necesare e8 &rin scris) (n mod

e8&licit ,i;sau dincolo de un domeniu &ro.esional ţintă) &ot re&re*enta contri%uţii culturale

&ro&rii In legătură cu im&licarea socială) Sartre s&unea că un intelectual tre%uie să se im&lice

mai ales (n lucrurile care nu+l &rivesc A,adar) un intelectual de marcă tre%uie să ai%ă at/t un

lim%a elevat c/t ,i unul de inter.aţă) &rin care) (n &rinci&iu) &oate aunge la orice gru& social

Asta nu (nseamnă că tre%uie să intri (n discuţii cu oricine- dacă nu e8istă %ună credinţă ,i un cod

comun cultural ,i logic) nu are sens să intri (n discuţii) .ie ele ,i ne&olemice Alte com%inaţii

criteriul 2 .ără criteriul 1) criteriul 1 atins la nivel de e8celenţă .ără criteriul 2) .ascinante &entru

o anali*ă &si'ologică) generea*ă categoria mi8tă a intelectualilor nereu,iţi Restul com%inaţiilor

&osi%ile re&re*intă situaţii tran*itorii (ntre categoriile descrise mai sus- s&re e8em&lu) criteriul 1)

atins la nivel de e8celenţă) ,i criteriul 2) atins minimal) .ără contri%uţii culturale &ro&rii)

sugerea*ă o situaţie tran*itorie (ntre un intelectual standard ,i unul de marcă

Elementul critic ,i autocritic) constructiv ,i elegant) colorea*ă toate caracteristicile unuiintelectual de marcă Intr+o .ormulare &o&&eriană a raţionalismului critic) dacă cre*i (n ceva)

(ncearcă să+l sa%ote*i sistematic caută contrae8em&le ,i dacă acel ceva re*istă (ncercării tale

continue de a+l sa%ota (nseamnă că este ceva care merită9 Incercarea de validare căutarea de

e8em&le) adesea de.ensivă) a ceva (n care cre*i este semnul intelectualului minimal) standard

sau nereu,it Un intelectual de marcă nu ţine să+,i valide*e cre*urile (n a.ara logicii) .ie că ele au

im&licaţii aletice valori de adevăr (n discursuri teoretice sau sociale valori &ragmatice (n



discursurile &ractice

5ără a intra detaliat (n e.ectele &o*itive ,i negative &e care le &ot genera intelectualii s+au scris

at/tea lucruri des&re asta ve*i ,i %i%liogra.ia selectivă +) voi conclu*iona s&un/nd că4

1 un intelectual minimal) neim&licat social) are adesea e.ecte nule) rar &o*itive e8 uneori

(ncuraea*ă oamenii s&re &ro.esii intelectuale) &rin modelul &e care (l o.eră (nsă,i e8istenţa sa-

im&licat social) .ace %ine mai rar sau rău mai rar) (n .uncţie de ceea ce &romovea*ă) sau &oate

să nu ai%ă e.ecte mai des-

2 un intelectual standard) neim&licat social) &oate avea e.ecte &o*itive e8 educă &o&ulaţia

,i;sau o (ncuraea*ă s&re &ro.esii intelectuale) &rin modelul &e care (l o.eră e8istenţa sa- im&licat

social) &oate .ace %ine sau rău) (n .uncţie de ceea ce &romovea*ă) sau &oate să nu ai%ă e.ecte-

: un intelectual de marcă este) &rin de.iniţie) im&licat social Dacă este im&licat &rosocial

&oate .ace e8trem de mult %ine- dacă (nsă nu &romovea*ă valori ,i com&ortamente care

cores&und unui model cultural+ideal) &oate .ace ravagii A,adar) rareori acţiunile sale răm/n .ără

e.ecte-

< un intelectual nereu,it nu .ace dec/t lucruri intelectuale nereu,ite sic9) c'iar dacă uneori

&oate avea cele mai %une intenţii9 A,adar) rar (i reu,e,te ceva cu im&licaţii sociale &o*itive) iar

c/nd totu,i acest lucru are loc) el se datorea*ă mai ales (nt/m&lării ,i;sau conuncturii

La intelectualii de marcă) orientaţi &rosocial) mă re.eream c/nd s&uneam că &ot sc'im%a ţara

saturniană (ntr+una modernă9 Restul este re&re*entat de intelectualii minimali) standard sau

nereu,iţi adesea gălăgio,i ,i;sau cu &retenţii) .ără e.ecte e8 s&un ,i &romovea*ă %analităţi

solemne sau c'iar cu e.ecte negative e8 &ot usti.ica &ost.actum orice) inclusiv mi*erii D\ig'tEisen'over s&unea) sinteti*/nd as&ectele negative ale conce&tului de Jintelectual că J

intelectualul este o &ersoană care .olose,te mai multe cuvinte dec/t sunt necesare &entru a

s&une mai mult dec/t ,tie 3ro%lema noastră este că) de,i avem intelectuali) &uţini sunt de

marcă9 Ai no,tri intelectuali strălucesc mai ales &rin caracterul minimal) standard sau nereu,it

!ntelectualii de marcă tre%uie (nsă căutaţi ,i &romovaţi) dacă dorim să trăim (ntr+o ţară civili*ată

,i modernă



6i%liogra.ie selectivă4

RaPmond Aron Lo&ium des intellectuels) 1>>

"oam C'omsHP #'e Res&onsi%ilitP o. !ntellectuals) 1?@

'tt&4;;\\\c'omsHPin.o;articles;1?@022:'tm

ean+3aul Sartre 3laidoPer &our les intellectuels) 1@2

#'omas So\ell !ntellectuals and SocietP) 200


Des&re ţara saturniană ,i tim&ul intelectualilor

1: iunie 2011danieldavidu%%2@ comentarii

Des&re ce vor%imV

Orice ţară sănătoasă (ncearcă să cree*e un mediu (n care valorile ,i e8celenţa să iasă la lumină) să

.ie re&ere ,i să ocu&e &o*iţiile c'eie (n societate "umai a,a &utem aunge dintr+un gru& de

Momo Sa&iens o civili*aţie avansată) cu un nivel de trai ridicat) (ntr+un &roces continuu de

evoluţie Rom/nia este &arcă %lestemată9 "u &oate crea acest mediu) menţin/ndu+se ast.el (ntr+

un &re*ent stătut Rom/nia (,i (ng'ite (nde&ărtea*ă sau murdăre,te valorile at/t de e.icient)

(nc/t Cronos (nsu,i ar &ăli de invidie

Unde suntemV

Intr+o anali*ă di'otomică) u,or .orţată logic dar susţinută em&iric) se &are că (n tot ce este %un

e8 cercetare) educaţie) inovaţie) cunoa,tere) inteligenţă) nivel de trai etc suntem &e ultimele

locuri (n Euro&a) iar (n tot ce este rău e8 coru&ţie) mortalitate din cau*a AC) tra.ic de &ersoane)

risc de .aliment etc suntem &e &rimele locuri

ă*/nd asta) nu &oţi să nu te (ntre%i4 totu,i) de ce rom/nii de v/r. reu,esc ,i se e8&rimă

&er.ormant (n a.ara ţării) dar nu (n ţarăV 7i nu este vor%a doar de un marHeting mai %un) ci de

http://www.chomsky.info/articles/19670223.htm

http://www.chomsky.info/articles/19670223.htm



reali*ări e.ective9 Imi vin ra&id (n minte e8em&le clasice ca 6r/ncu,i) Cioran) Eliade ,i mulţi alţii)

care au atins culmile succesului (n a.ara ţării) de,i ei sunt &rodusul ,tiinţelor socio+umane din

ţară A&oi) mai a&roa&e de tim&ul nostru) dias&ora ,tiinţi.ică rom/nească) (m&ră,tiată &e la

Cam%ridge) O8.ord) Marvard) etc) arată că ,coala rom/nească &oate &roduce valori) de,i nu

reu,e,te să aungă (n to&ul &rimelor >00 din lume S&ortivii ,i arti,tii rom/ni urcă &e culmile

gloriei ,i devin re&ere &entru alţii mai ales c/nd aung (n străinătate &oate cu e8ce&ţia "adiei ,i aaltor c/ţiva s&ortivi care au reu,it c/nd erau ţară) (nsă ei au .ost susţinuţi &rogramatic de stat)

(ntr+o altă lume Sunt at/t de multe e8em&le de acest gen) .aţă de contrae8em&le care nu

li&sesc) dar sunt &uţine) (nc/t ele devin argumente .oarte &uternice &entru te*a că &otenţialul

de e8celenţă al rom/nilor se e8&rimă ma8imal (n a.ara ţării ,i este in'i%at (n ţară

Un .a&t interesant este că) at/ta tim& c/t aceste valori stau a.ară ,i nu ne (ncurcă interesele

locale) ne lăudam cu ei ,i se &are că (i c'iar a&reciem S&unem des&re ei că sunt mari rom/ni ,i

modele de urmat Dacă (nsă se (ntorc (n ţară) nu &regetăm să+i des.iinţăm De ce se (nt/m&lăastaV Cred că este vor%a de un conte8t) &oate c'iar com&le8) saturnian ve*i legenda lui Cronos

3re*enţa lor (n a&ro&ierea noastră ne arată) &rin com&araţie) nivelul la care suntem) iar asta nu

ne &lace sau .ace %ine E greu de tolerat ,i ne s&erie că ne+am &utea &ierde &o*iţiile9 A,adar) (n

loc să (ncercăm să cre,tem noi) (ncercăm să+i nimicim &e ei) cu calomnii) denigrări) (nurături)

ameninţări) reinter&retări minimi*atoare ale &er.ormanţelor lor etc S&re e8em&lu) la un

moment dat mi s+a s&us des&re un cercetător .oarte %un ,i un om cu %un simţ) cu com&ortament

,i mentalitate modernă) &e care am (ncercat cu greu să+l aduc (n ţară) .a&tul că J&rea iese (n .aţă

,i că ar tre%ui Jsă stea mai lini,tit (n %anca sa- omul nu .ăcea altceva dec/t să se com&orte) din

&unct de vedere &ro.esional) ,i (n ţară) ca (n SUA) .ăc/nd (nsă &rin asta di.erenţe Ameninţarea ,i

critica către el era că Jnu se &oate să nu .i gre,it ,i el cu ceva ,i vom a.la noi cu ce Cred ca astas&une tot Evident) du&ă o e8&erienţă de c/teva luni (n ţară s+a re(ntors (n SUA) iar &e &roducţiile

lui ,tiinţi.ice) multe de to&) scrie acum SUA) nu Rom/nia9 #oate acestea nu .ac dec/t să (i s&erie

&e oamenii care &ot atinge e8celenţa) să+i sc/r%ească ,i să+i .acă să+,i dorească să &lece din ţară)

adesea &lini de ură ,i .rustrare De aceea dias&ora rom/nească nu este una care să ne aute (n

măsura (n care o .ac alţii) care au &lecat din ţările lor (n alte condiţii 7i nu &oţi să nu le dai

adesea dre&tate9

Cum am auns aiciV

Incerc o scurtă anali*ă &si'osocială ve*i ,i lucrările lui Constantin Rădulescu+=otru des&re

&ro.ilul &o&orului rom/n Cred că evoluţia socio+istorică (n această regiune ,i+a &us am&renta

asu&ra et'osului ,i &si'ologiei;mentalităţii acestui &o&or 3resaţi mereu de im&eriile din *onă)

sco&ul nostru era su&ravieţuirea (n orice condiţii 7i am su&ravieţuit) dar vai) cu ce costuri



3ro.ilul nostru &si'osocial mani.est de su&ra.aţă este astă*i unul de risc "u ,tim să a&reciem

v/r.urile- su&ravieţuirea im&lică uneori un &ro.il scă*ut) gri) .ără (ncuraarea v/r.urilor care să

atragă atenţia) ve*i ,i vor%a &o&ulară care s&une că Jsă lăudăm &e alţii nu &entru cinstea lor) ci ca

să &rimim noi cinste de la ei "u ,tim să cultivăm valori de la care să nu .acem ra%at onoarea-

ve*i vor%a &o&ulară J.ă+te .rate cu dracul &/nă treci &untea "u ,tim să avem cultul e8celenţei ,i

al nă*uinţei s&re &er.ecţiune- ve*i vor%a &o&ulară Jlas că merge ,i a,a "u credem că lucrurilese &ot .ace &rin noi (n,ine ,i &rin muncă) ci tre%uie să ni se (nt/m&le din noroc- c/nd ciocnim un

&a'ar noi s&unem Jnoroc) (n tim& ce americanii s&un J%ucurie c'eers) iar .rance*ii Jsănătate

sante 7mec'eria ,i descurcăreala %at inteligenţa) e8&erti*a ,i %unul simţ- sintagma J%ăieţi

de,te&ţi nu se re.eră la ultimele atri%ute) ci la &rimele două sic9 Sigur că avem ,i &rover%e ,i

valori care e8&rimă (nţele&ciune ,i valori &o*itive e8 Jnorocul ,i+l .ace omul) dar conte8tul

saturnian din ţară le ţine adesea (n adormire) (ntr+un &ro.il &si'osocial de ad/ncime Ele se

tre*esc (n conte8te .avora%ile) iar acestea sunt acum) din &ăcate) mai ales (n a.ara ţării

Ce este de .ăcutV

Greu de s&us 3oate că valorile) acelea &uţine c/te mai sunt (n ţară) ar tre%ui să intre (ntr+o

Jreţea de salvare a ţării- nu cred că) (n starea (n care suntem) acestea sunt cuvinte mari alorile

tre%uie să lase deo&arte sau să &ună &e locul doi lu&tele ,i orgoliile dintre ele Insă oamenii de

valoare tre%uie să ai%ă ,i nervii tari) &entru a .ace .aţă ur/tului care se va revărsa asu&ra lor

3ractic) tre%uie să .ie gata să &oarte un ră*%oi la nivel de mentalităţi) &entru a im&une (n s&aţiul

&u%lic valori ,i mentalităţi care &ot sta la temelia unei civili*aţii avansate Da) mental tre%uie să

te &regăte,ti ca &entru un ră*%oi) deoarece adversarul e8 incultura) setul valoric ,i mentalităţileactuale etc nu va avea milă) revărs/nd asu&ra ta toată muniţia e8 calomnii) ameninţări)

denigrări) distorsiuni etc &e care o are Oamenii de valoare tre%uie să (ncerce) cu orice &reţ) să

ancore*e ţara (n &ractici internaţionale de succes 3oate că sintagma J&e aici nu se trece9 ar

&utea ins&ira ,i (ntr+un ră*%oi de mentalităţi In &lus) se &oate mi*a &e o alianţă cu dias&ora

rom/nească care ar &utea .i mai desc'isă să onore*e o cola%orare cu oameni de valoare din ţară)

reuniţi (ntr+o reţea de moderni*are a Rom/niei Cred că este nevoie de această alianţă (n mod

im&erativ Să ne amintim că Rom/nia a .ost serios moderni*ată de un rege neamţ ,i de o

Farmată de .uncţionari germani care au venit (n ţară cu valori ,i mentalităţi moderne Rom/nii

au tre%uit .ie să se integre*e (n sistemul adus de ei) .ie să nu .acă &arte din sistem 7i) tre&tat)

Rom/nia s+a moderni*at) deoarece mulţi rom/ni au vrut să .acă &arte din sistem ,i au avut .orţa

,i resursele să se sc'im%e) av/nd modele %une ,i un conte8t care le+a &ermis e8&rimarea

&otenţialului de e8celenţă) care nu li&se,te din &ro.ilul nostru &si'osocial de ad/ncime

In loc de conclu*ii



1 la nivelul cunoa,terii4 a&ar acţiuni care .ac concesii &seudo ,i non,tiinţelor e8 se reduc

.ondurile &entru cercetarea ,tiinţi.ică ,i se critică cu tu&eu cercetarea ,tiinţi.ică de către actori

interesaţi de %anii ,i a%ordări alternative) nu de &rogresul cunoa,terii ,tiinţi.ice) la &ostul &u%lic

de televi*iune se discută &retenţios dacă Astrologia este ,tiinţă) unii demnitari e8 mini,tri

declară &u%lic că ei cred (n Morosco& ,i că (,i g'idea*ă com&ortamentul s&er că cel de acasă) nu

,i deci*iile administrative care mă a.ectea*ă ,i &e mine ,i (n .uncţie de acesta) etc-

2 la nivelul moralei4 asistăm la o relativi*are a valorilor) (n care cultul tru&ului) asociat cu

&rostia) tu&eul ,i o%ră*nicia %ate cultul s&iritului) raţionalităţii;logicii ,i %unului simţ

#oate acestea se (nt/m&lă acum c/nd omenirea se con.runtă cu &ro%leme maore e8

sc'im%area climei) su&ra&o&ularea) e&ui*area resurselor) .oametea ,i mortalitatea in.antilă

uria,ă (n anumite *one de &e glo%) ameninţările meteoriţilor etc) iar societatea rom/neascăeste serios a.ectată de cri*a economică ,i de cea a8iologică

!nevita%il) vă*/nd acestă stare de .a&t) aungi să te (ntre%i4 suntem &ro,tiV Dacă da) c/t de &ro,ti

suntem ,i de ceV Ca să răs&undem la aceste (ntre%ări 'ai să vedem (nt/i ce este &rostia ve*i ,i

Erasmul 1>0- =att'is ,i 6o8sel) 200:- 3itHin) 1>:- Stern%erg) 2002

2 Clari.icări conce&tuale

Etimologic vor%ind) (n lim%a engle*ă) lim%a (n care a .ost scrisă cea mai mare &arte a %i%liogra.iei

acestui te8t) termenul de &rostie stu&iditP &rovine din latinescul Jstu&ere care (nseamnă

stu&e.iere e8 mirare) uimire) uluire) toate (ntr+o lentoare &/nă la (ncremenire Intr+o de.iniţie

de lucru) &rostia se re.eră la ca&acitatea scă*ută de a reali*a concordanţa (ntre sco&urile &e care

ni le &ro&unem ,i miloacele de atingere a lor- a,adar) ea a&are la interacţiunea dintre sco&uri ,i

miloacele de atingere a lor

5ormula 3rostiei ,i a !nteligenţei4



3&rostia Ssco&uri ∩ =miloace

3ro.ilul4 1+0- 3rost cu &retenţii;autentic4 are;(,i &ro&une sco&uri variate adesea ca urmare a

&resiunii ,i modelelor sociale ,i educaţionale) dar nu are miloacele intelectuale adecvate

reali*ării lor

3ro.ilul4 0+1- 3rost sim&atic;ignorant4 nu (,i &ro&une;nu are sco&uri adecvate sau variate) dar ar

avea miloacele intelectuale necesare reali*ării lor

3ro.ilul4 1+1- !nteligent activ4 are;(,i &ro&une sco&uri variate ,i are miloacele necesare atingerii

lor

3ro.ilul4 0+0- !nteligent &asiv sau 3rost ada&tat- doar dacă (i mo%ili*e*i (n sarcini &oţi să+i

di.erenţie*i =oliere s&unea cu re.erire la această situaţie că un (nvăţat inteligent care tace nu

se deose%e,te de un &rost care nu s&une niciun cuv/nt

Legenda4 1+&re*enţa sau e8ces- 0+de.icit sau a%senţă

A,a cum se vede mai sus) &rostul nu este antitetic de,te&tului El este antitetic inteligentului

O&usul de,te&tului este novicele Alt.el s&us) inteligenţa ,i &rin contra&ondere &rostia se re.eră

la ca&acitatea de 1 a ne organi*a mintal &entru a re*olva &ro%leme ,i;sau a desco&eri &ro%leme

,i 2 a (nvăţa ra&id ,i e.icient cuno,tinţe noi C/nd vor%im de de,te&t versus novice ne re.erim la

cuno,tinţele acumulate Cineva care este inteligent &oate să nu .ie .oarte de,te&t) (n sensul că nu

are un volum mare de cuno,tinţe Această conce&tuali*are duce la o categorie .ascinantă deJ&ro,ti de,te&ţi;e8&erţi) adică oameni cărora nu le &rea .uncţionea*ă mintea ra&id ,i e.icient)

dar au un volum mare de cuno,tinţe) o%ţinute &rin muncă ,i e.ort) care) &unctual ,i conte8tual)

&ot .i utili*ate cu succes) ca e8&erti*ă) adesea rigidă) in.le8i%ilă9 Atenţie (nsă) dacă un &rost &oate

să .ie e8&ert) nu (nseamnă că orice e8&ert este &rost aceasta a .ost o notă e8&licită &entru cei

tentaţi să inter&rete*e alt.el lucrurile) sic9 =oliere s&unea cu re.erire la această categorie că un

&rost (nvăţat este mai &rost ca unul ne(nvăţat

Din &unct de vede al sta%ilităţii) &rostia &oate să a&ară (n două variante4 ca stare ,i;sau ca

trăsătură In literatura de s&ecialitate &rostia ca stare a&are de.inită &rin următoarele as&ecte)

numite ,i is&ite ale &rostiei e8 3erHins) 20024 1 !m&ulsivitate- 2 "eglienţă- : 3rocrastinare

am/nare- < Am%ivalenţa- > Automatism 'a%it- ? E8cese- @ E8&erienţa veteran- B

#entaţii A,adar) aceste is&ite .iind .oarte omene,ti) omul are (n structura lui &redis&o*iţia s&re

&rostie ,i) (n consecinţă) (n situaţii ţintă) ,i un inteligent se &oate com&orta tem&orar ca un &rost-

vestea %ună este că aceste is&ite &ot .i totu,i controlate ,i ast.el inteligentului (i &oate trece

&rostia Dacă este vor%a de &rostie ca trăsătură) lucrurile sunt mai sta%ile ,i adesea



nemodi.ica%ile- vestea %ună aici este (nsă că .ericirea nu de&inde de inteligenţă9

Din &unct de vedere al cau*elor) &rostia &oate să .ie normală sau &atologică S&re e8em&lu) dacă

ai un coe.icient de inteligenţă .oarte scă*ut) care te situea*ă (n *ona de%ilităţii mintale) a

im%ecilităţii sau idioţeniei) sau dacă ai o tul%urare &si'ică severă) &rostia este re*ultatul unui

&roces &atologic Alt.el) &rostia te re&re*intă a,a cum e,ti tu) ca stare sau ca trăsătură) .ără a

avea scu*a ca e,ti %olnav9

: 3rostia (n societate

La nivelul simţului comun &rostia este &rivită adesea cu (ngăduinţă) este asociată cu o &ace

su.letească ,i corelată cu alte (nsu,iri su&erioare cum ar .i %unătate) altruism) calm) etc Aici

&rostul este) cum s&unea 3avelcu 1) adesea .avoritul destinului- ve*i .enomenul legat de

J"orocul 3rostului (n cultura &o&ulară) c/nd &rostul a&are ca erou sim&atic) su&erior

inteligentului viclean 3avelcu) 1 La acest nivel .oarte &uţini reacţionea*ă negativ la &rostie)

unii) care nu reacţionea*ă &o*itiv ,i (ngăduitor) av/nd totu,i o neutralitate mai mult sau mai &uţin

%inevoitoare Această atitudine este de (nţeles) deoarece simţul comun este interesat să

genere*e mai ales morală adecvată) nu cunoa,tere- iar (n morală tre%uie să ne regăsim toţi)

indi.erent c/t suntem de inteligenţi sau &ro,ti

Religios vor%ind) &rostia &oate (m%răca ve,m/ntul virtuţii) re&re*entată &rin umilinţă)

resemnare) evlavie) sim&litate) candoare 3avelcu) 1 Erasmus vor%ea des&re Jc'i&ul

seducător al &rostului sera.ic Din nou) această atitudine este de (nţeles) deoarece religia este

interesată mai ales de morală

In societăţile de*voltate (nsă interesul ţine nu doar de morală) ci ,i de cunoa,tere avansată ,i

riguroasă A,adar) odată cu &reţuirea inteligenţei) a&are &ericolul de&recierii &rostiei 3rostia

(nsă) &rin .orţa numărului ,i a tu&eului) se reinventea*ă mereu Ast.el) au a&ărut categorii noi

ve*i ,i 3avelcu) 1) cum ar .i J&rostul cu &retenţii adesea J&rost cu di&lomă) J&rostul

de,te&;e8&ert discutat mai sus ,i c'iar J&rostul erudit- ei sunt (ncuraaţi) (n numele

umanismului ,i accesului la educaţie) să ai%ă multe sco&uri ,i idealuri) de,i nu au miloacele

intelectuale să le atingă 3ractic) &rin ast.el de atitudini) vr/nd să .aci un %ine &rostului) .aci rău

tuturor) lui ,i celorlalţi 5iecare tre%uie (ncuraat să .acă ceea ce &oate .ace) .ără să i se dea ilu*ii

dincolo de *ona &ro8imei lui de*voltări Atitudinea unui om inteligent .aţă de aceste variaţiuni de

&ro,ti este di.erită Unii) ca să nu ,i+i ridice (n ca&) tac ,i (i ignoră Acest lucru este grav) deoarece



&ro,tii consideră asta ca (ncuraare ,i ca dovadă că au dre&tate A,a cum am s&us mai sus)

=oliere s&unea (n acest conte8t că un (nvăţat inteligent care tace nu se deose%e,te de un &rost

care nu s&une niciun cuv/nt Alţii mi*ea*ă &e &rostia altora) urm/nd s.atul lui C'urc'ill care

s&unea că nu merită să r/*i de &rostia altuia) deoarece ea este ,ansa ta9 Unii se .eresc să comită

(n .aţa &rostului un act de inteligenţă) .ăc/ndu+l &e acesta să se simtă &rost) deoarece ră*%unarea

acestuia este (nver,unată) &rostia .iind dis&reţuită c'iar (n lumea &ro,tilor 3avelcu) 19 In.ine) unii inteligenţi merg &/nă acolo (nc/t) ca să nu ai%ă &ro%leme cu intoleranţa &rostului .aţă

de inteligenţă) simulea*ă &rostia

< Ce suntem noiV

Momo Sa&iens (nseamnă omul (nţele&t;inteligent a cărui minte este orientată s&re adevăr ,i

raţiune) are sco&uri diverse ,i miloace adecvate &entru atingerea lor In &lus) el &oate (nţelege ,iacce&ta lucrurile ,i evenimentele anali*/ndu+le sau vă*/ndu+le la alţii) s&re deose%ire de &rost

care adesea tre%uie să le trăiască;e8&erienţie*e el (nsu,i uneori cu costuri .oarte mari &entru

a se convinge de realitatea lor) a le (nţelege ,i acce&ta

Momo Stu&idus are mintea orientată s&re mituri ,i ilu*ii) sco&uri minimale sau &rea diverse ,i

am%iţioase &entru c/t (l duce ca&ul ,i miloace inadecvate ,i;sau insu.iciente &entru atingerea

sco&urilor

Din ne.ericire e8istă multă &rostie (n societate Russell s&unea că omul n+ar tre%ui sa .acă aceea,i

&rostie de două ori- e8istă at/ta &rostie că ai de unde alege Con.im/ndu+l) Einstein a.irma că

două lucruri sunt in.inite4 universul ,i &rostia umană- dar des&re &rimul nu era sigur9 A,adar) ce

suntem noiV

"oi suntem oameni) unii mai a&roa&e de Jsa&iens alţii mai a&roa&e de Jstu&idus Este

adevărat că ,i cei inteligenţi se &ot com&orta &roste,te uneori) dar le trece re&ede Cei &ro,ti ca

trăsătură au un com&ortament inteligent doar din gre,eală) gre,eală care se re&etă rar Cu

&ro,tii tre%uie să .ii .oarte atent Cei a căror &rostie derivă dintr+o %oală ,i;sau au totu,i o

(nţelegere minimală a condiţiei lor) tre%uie susţinuţi ,i &roteaţi &entru o calitate a vieţii c/t mai

%ună Cei erudiţi ,i cu di&lome tre%uie să .ie (n.runtaţi) ast.el (nc/t im&actul lor asu&ra mersului

societăţii să .ie minimal Acest lucru se &oate .ace doar (ntr+o societate (n care .uncţionea*ă

meritocraţia Lasă+l &e &rost să .ie .ericit) dar nu (l aduce (n &o*iţii de &utere (n societate Unii

aleg să+i ignore &e &ro,tii cu di&lomă;erudiţi) lăs/ndu+i să se autoorgani*e*e =are gre,eală9



Ace,tia nu au con,tiinţa &ro&riilor limite ,i) .iind mulţi) se vor (ntoarce cu .orţă să+,i

im&lemente*e &ro&ria vi*iune sic9 asu&ra lumii ,i societăţii- ideile mari ale civili*aţiei umane vor

deveni ast.el lili&utane ,i maltratate) s&unea 3avelcu) căci doar a,a &ot (ncă&ea ele (n mintea

&rostului

A,adar) dacă e,ti mai a&roa&e de Jsa&iens asumă+ţi un cod moral ,i un rol activ (n societate) ,i

nu uita că inamicul &rogresului ,i (n .inal al .ericirii tale ,i a altora asemeni ţie este &rostul mai

ales &rostia ca trăsătură Dacă e,ti mai a&roa&e de Jstu&idus (ncearcă măcar să ai %un simţ ,i

.olose,te &astile &si'ologice sic9

< 3astile 3si'ologice &entru 3rostie ,i !nteligenţă

5ii con,tient;ă de nivelul tău intelectual metacogniţie4

5ă+ţi o testare &si'ologică ca să ,tii cum stai 5a&tul că nu o .aci ,i că nu ,tii cum stai) nu anulea*ă

realitatea care e8istă acolo

Dacă e,ti Fmai (ns&re inteligent Jsa&iens4

Evită cele o&t !s&ite ca să nu ai &usee de &rostie-

Dacă (ţi &asă de societate ,i de oameni) lu&tă (m&otriva &rostiei !nteligentul Erou-

Dacă nu (ţi &asă de societate ,i vrei doar să ai o viaţa &ersonală lini,tită) evită să arăţi inteligenţă

(n .aţa &rostului9 dar vei .i un !nteligent La,

Dacă e,ti Fmai (ns&re &rost) ca trăsătură Jstu&idus4

Acce&tă acest lucru-

Aminte,te+ţi mereu acest lucru) dar ,i că .ericirea nu de&inde de inteligenţă-

Lucrea*ă &entru a .i .ericit) nu &entru a .i &er.ormant-

Res&ectă+i &e cei inteligenţi ,i .ă+ţi+i &rieteni-

5i8ea*ă+ţi sco&uri realiste care &ot .i atinse cu miloacele &e care le ai-

Acumulea*ă cuno,tinţe &entru a .i măcar un &rost de,te&t;e8&ert9

> Re.erinţe selective



Cărţi4

Erasmus 1>0 Elogiul &rostiei

=att'is van 6o8sel 200: #'e EncPclo&edia o. stu&iditP London4 ReaHtion 6ooHs

3avelcu) 1 Elogiul &rostiei 3si'ologie a&licată la viaţa cotidiană 3olirom !a,i

3erHins) D " 2002 #'e engine o. .ollP in R Stern%erg ed) b'P smart &eo&le can %e so

stu&id "e\+]orH4 ]ale UniversitP 3ress

3itHin) b6 1:> A s'ort introduction to t'e 'istorP o. 'uman stu&iditP O8.ord4 Allen

Un\in

Stern%erg) R 2002 b'P smart &eo&le can %e so stu&id "e\+]orH4 ]ale UniversitP 3ress

Articole4

Ed\ard) = 1@ #'e survival o. genes .or stu&iditP4 ConsistencP o. .itness and 'erita%ilitP

3ersonalitP and !ndividual Di..erences) 22) <::+<:?

^ruger) ) Dunning) D 1 UnsHilled and una\are o. it4 Mo\ di..iculties in recogni*ing ones

o\n incom&etence lead to in.lated sel.+a\areness ournal o. 3ersonalitP and Social 3sPc'ologP)

@@) 1121;11:<

be%sites4

\\\stu&iditPnet

Categories4 Des&re 3si'ologie) Des&re iaţă) Social ,i 3oliticEtic'ete4articole

Cum am devenit un Mig'lander9 Des&re Clanuri universitare

1B ianuarie 2011danieldavidu%% comentarii

Am desc'is cu interes un articol al unor *iari,ti clueni des&re Fclanurile universitare din

universităţile cluene ve*i aici =ă interesa tema deoarece de+a lungul tim&ului am .ost unul

care a militat &entru universităţi moderne) &rintre altele) .ără Jclanuri (nţelese a,a cum sunt ele

de.inite (n universităţile serioase &entru reglementări &rivind ne&otismul ve*i la

'tt&4;;\\\.orumul+academic+romanorg; ) ca&itolul s&ecial) intitulat Dosarele

http://www.stupidity.net/

http://www.forumul-academic-roman.org/

http://www.stupidity.net/

http://www.forumul-academic-roman.org/



ne&otismului Cu sur&rindere mi+am vă*ut numele acolo9 Am cre*ut la (nce&ut că nu

este vor%a des&re mine) deoarece nu ,tiam că .ac &arte sau că re&re*int un clan S&re .inal am

vă*ut că) totu,i) articolul c'iar se re.eră ,i la mine9 Am reali*at (n acel moment că am devenit

ast.el un Mig'lander9 =+a &u.nit răsul) dar m+am ,i (ntristat (n acela,i tim&) g/ndindu+mă (n ce

'al &utem aunge cu comunicarea (n această ţară amintindu+mi o serie de articole din mass+

media) atunci c/nd interesele %at totul) inclusiv raţionalitatea ,i morala de,i eu continuu să

cred că aici a .ost vor%a des&re o eroare (n in.ormare) nu des&re rea+credinţă) mai ales că anali*a

era destul de com&le8ă A&oi) vă*/nd ,i comentariile la articol) m+am (ngriorat g/ndindu+mă că

noua lege a educaţiei va .i asumată de Fe8tremi,ti) &entru a+,i re*olva .rustrări vec'i- acest lucru

m+a .ăcut să reacţione* cu acest &unct de vedere mai general asu&ra Fclanurilor universitare) nu

nea&ărat dorinţa de a avea un dre&t la re&lică

Da) clanurile universitare .ac rău sistemului de educaţie ,i cercetare De aceea) eu nu a, .ace la

U66 ceea ce am .ost (nvăţat că nu se .ace la universităţile din străinătate la care am studiat ,i;saula care sunt (ncă asociat 3rin Jclan universitar (nţeleg un gru& de oameni (ntre care e8istă relaţii

de rudenie) asociaţi (n vederea unor sco&uri re&ro%a%ile ,i;sau a.laţi (n con.lict de interese

JGa,ca universitară este similară ca semni.icaţie) dar relaţia de rudenie nu mai este o condiţie

necesară a&artenenţei la ga,că sic9 At/t clanurile c/t ,i gă,tile universitare tre%uie inter*ise ,i

controlate (ntr+o universitate modernă !nteresant este că dacă cite,ti articole di.erite des&re

clanurile;gă,tile academice cluene) găse,ti liste di.erite (n .uncţie de cine ,i unde scrie Acesta

nu este un mesa &entru re.ormă (n sistem9 =esaul corect tre%uie să .ie inter*icerea

clanurilor;gă,tilor universitare) de.inite legal ,i moral (n mod clar) &e oricine or .i re&re*ent/nd

ele Sco&ul nu tre%uie să .ie eliminarea sau denigrarea unor oameni inclu,i o%ligatoriu (n

Jclanuri;gă,ti rele) indi.erent că o%iectiv .ac sau nu &arte din clanuri) lăs/nd Jclanurile;gă,tile%une neatinse) sco& mesc'in ascuns su% lu&ta admira%ilă (m&otriva clanurilor;gă,tilor

universitare Dacă nu se (nţelege asta) iar noii Jarivi,ti universitari cum i+am numit (ntr+un

articol mai vec'i din &resă lu&tă (m&otriva a,a numiţilor J%aroni universitari cum sunt numiţi

de &resă cei din clanuri cu acelea,i arme) doar de dragul de a le lua &rivilegiile) &ăstr/nd (nsă

mete'ne vec'i) mediul academic va răm/ne (n aceea,i mocirlă) iar noua lege a educaţiei va &urta

.rustrările acestora) nereu,ind sa .acă ceea ce tre%uie să .acă In acestă .a*ă noua lege a

educaţiei este (ncă &entru mulţi o &lan,ă Rorsc'ac' Ea va avea e.ecte %ene.ice sau catastro.ice)

a treia cale nu e8istă9 5orma &e care o va lua de&inde de inteligenţa) morala ,i curaul celor

c'emaţi să o im&lemente*e S&er ca mediul academic sănătos care mai e8istă să nu alunece (n

lu&tele de &utere e8treme duse de clanuri ,i gă,ti mai vec'i sau mai noi ,i să re.u*e mesaeleacestora (n numele li%ertăţii) raţionalităţii) moralei ,i eleganţei mediului academic "u &utem

tali%ani*a mediul academic) ast.el (nc/t cei normali neim&licaţi &olitic sau (n gă,ti;clanuri să

se simtă ameninţaţi dacă nu intră (n lu&tele dintre gă,tile e8tremiste sau gru&urile &olitice O

universitate nu este un teatru de ră*%oi sau de com&etiţie &olitică- dim&otrivă) &oliticul tre%uie

să asigure condiţiile ca o universitate să nu devină teatru de ră*%oi) iar cei normali să .ie lăsaţi (n

&ace să .acă educaţie ,i ,tiinţă) asta &entru a auta ţara .ără a .i o vor%ă mare Eu voi .ace asta ,i



voi re.u*a mereu să .ac &arte din gă,ti ,i clanuri universitare) c'iar dacă unii adesea din &resă

ţin cu tot dinadinsul să mă %age ,i &e mine (n ele In ciuda mentalităţii rom/ne,ti care nu &oate

acce&ta că cineva (n mediul academic nu .ace &arte dintr+o ga,că) eu nu sunt cu sau nu sunt

omul lui K sau cu ]) ci K sau ] a res&ectat;res&ectă sau nu setul de valori academice (n care eu

cred) ,i &e care l+am (nvăţat ,i (l trăiesc c/nd merg (n SUA- dacă res&ectă setul de valori &utem .i

a&ro&iaţi &entru &romovarea unor interese legitime) dacă nu) ne se&arăm9

In (nc'eiere) vă reamintesc aici un articol mai vec'i &e care l+am scris ,i care este al nai%ii de

vala%il astă*i) (n conte8tul a ceea ce se (nt/m&lă (n mediul academic) cu mesa mai ales &entru

cei tineri ,i &entru dias&ori,ti ve*i aici Imi &are rău) mai ales &entru cei tineri) că lucrurile stau

(ncă a,a9

3S 5ără să mă scu*) ci &entru a in.orma corect4 J Clanul condus de mine) adică eu ,i .ratelemeu du&ă cum a .ost numit (n articol)+ este unul virtual) care &ractic nu e8istă Eu nu sunt ,e.ul

.ratelui meu (n De&artamentului de cercetare (n cadrul căruia este angaat acesta) a,a cum se

s&une (n articol- un alt coleg geolog are aceste .uncţii A .ost o eroare (n articol ,i am cerut celor

de la CitPne\s să corecte*e in.ormaţia) &rin &u%licare unei &reci*ări &e care am trimis+o au

.acut+o aici) ceea ce arată %una+credinţă a autorilor articolului Eu sunt &re,edintele unui

consiliu al Senatului U66 Consiliul Cercetării .uncţie care nu este de conducere) ci de

re&re*entare e8 nu am (ndemni*aţie de conducere) nu sunt (n Consiliul de Adminstraţie al U66)

nu .ac angaări) nu sta%ilesc ,i nu am %ugete etc- a,adar) rolul nostru este acela de e8&erţi care

&ro&un &oliticile de cercetare (n U66) nu de a im&lementa ,i administra cercetarea din U66)

im&lementare;administrare care se .ace &rin &ro+rectoratul de s&ecialitate ,i ,e.ul;directorulde&artamentului de cercetare Asta &entru cine mai are o Jminima rationalia ,i moralia să

(nţeleagă

Categories4 Des&re U66) Educaţie ,i Cercetare) Social ,i 3oliticEtic'ete4articole

Des&re %ani) e8celenţă) mediocritate ,i Fnesimţire (n mediul academic

20 decem%rie 2010danieldavidu%%:< comentarii

Am reacţionat cu acest te8t (n urma unor comentarii de &resă legate de Jsalariile nesimţite ale

unora din mediul academic &rintre care am .ost inclus ,i eu) sic9 Două au .ost motivele care m+

au determinat să reacţione*4 1 cu o ast.el de atitudine nu (ncuraăm e8celenţa) ci un egalitarism

&ăgu%os (ntr+un mediu care se de*voltă doar &rin com&etitivitate- 2 descuraăm ast.el oamenii

de ,tiinţă din străinătate să vină (n Rom/nia mai ales (ntoarcerea dias&ori,tilor tineri rom/ni

Am%ele motive sunt &entru mine valori &e care le+am asumat (n ultimii ani A,adar) m+am simţit



dator să reacţione* A, .i &utut să tac ca mulţi alţii) &entru a nu+mi ridica (n ca&) (n mod gratuit)

oameni ,i critici "u vreau (nsă să .ac asta) at/t &entru valorile (n care cred c/t ,i &entru educarea

mass+mediei) .iind convins că cei care au scris &e această temă au .ost de %ună+credinţă) dar nu

au (nţeles anumite mecanisme din mediul academic !ată a,adar) .oarte sincer ,i direct s&us) cum

văd ,i stau lucrurile

Rom/nia este &e ultimele locuri (n Euro&a (n ceea ce &rive,te educaţia .ormală ,i &ermanentă)

cercetarea ,i serviciile inovative către comunitate Acest lucru are im&act catastro.al asu&ra

nivelului de trai al &o&ulaţiei) nivelului de civili*aţie ,i dinamicii socio+economice Strategia de

ie,ire ra&idă din im&as im&lică două com&onente maore4 1 susţinerea ,i o.erirea de

o&ortunităţi celor &uţini &e care (i mai avem (n ţară care se situea*ă la nivel de e8celenţă insule

de e8celenţă (ntr+un ocean de mediocritate- 2 atragerea cercetătorilor din străinătate) mai ales

dar nu numai a rom/nilor din dias&oră Ii &utem atrage .ie să revină (n ţară) .ie să cola%ore*e)

de acolo unde sunt) cu ec'i&ele din ţară

Sigur) (ntre%area este dacă (ntr+o ţară a.lată (n cri*ă economică &utem im&lementa aceste

mecanisme Oamenii de valoare nu lucrea*ă &e %ani &uţini) iar cei din străinătate) c'iar rom/ni

.iind) nu vor veni de la un salariu lunar de >000 euro la unul de >00 de euro 3utem) a,adar) o.eri

resurse .inanciare adecvate e8&erţilor;s&eciali,tilor de to& (ntr+un sistem a.lat (n &lină cri*ăV Eu

cred că se &oate) dar e.ortul din &artea e8&erţilor tre%uie să .ie du%lu sau tri&lu (n com&araţie cu

ce ar .ace ei (ntr+o ţară de*voltată S&un asta at/t &e %a*a anali*elor de s&ecialitate) c/t ,i din

e8&erienţă &ro&rie din SUA In acest domeniu) (n ţară) nu &oţi avea acum un salariu de %a*ă

decent lucr/nd B ore) salariu care să te stimule*e să .ii com&etitiv internaţional- dacă mă g/ndescmereu că nu am casă) nu am %ani de calătorit la con.erinţe sau de cum&ărat cărţi etc) cu

siguranţă mă voi .ocali*a mai greu să scriu lucrări ,tiinţi.ice de relevanţă internaţională ,i să

&redau com&etitiv 7tiu oare cei din a.ara mediului academic că o carte de s&ecialitate) de sinte*ă

(n domeniu) &oate aunge la c/teva sute de euro ,i că %i%liotecile nu ac'i*iţionea*ă toate cărţile

de care are nevoie un cadru didactic la cursuri &entru a+,i &regăti &er.ormant studenţiiV Dacă

e,ti (nsă com&etent) dis&us să lucre*i 12+1< ore &e *i s&re e8em&lu) de la @ la 21) renunţ/nd

adesea la \eeHend) &oţi trăi decent "u vei avea salariul de %a*ă de >000 de euro ca (n SUA

Rom/nia nu+,i &oate &ermite acest lucru acum dar &oţi avea venituri de >000 de euro s&re

e8em&lu) veniturile mele din ţară cores&und (n SUA salariului unui asistent universitar) nu a unui

&ro.esor universitar) dar mi se cere să .iu la .el de &er.ormant ca &ro.esorul universitar de la

universităţi din #o&+>00) nu ca asistentul universitar din SUA #re%uie (nsă să+ţi &lacă mult ceea

ce .aci) deoarece) lucr/nd at/tea ore &entru a+ţi com&leta salariul de %a*ă) activităţile academice

se identi.ică &ractic cu viaţa ta- (n &lus) tre%uie să+,i asumi .a&tul că &oate să crească riscul unor

(m%olnăviri din cau*a stresului &ro.esional



A,adar) cum &oţi să c/,tigi %ine (n domeniul academic (ntr+o ţară a.lată (n cri*ă economicăV !ată

reţeta &entru toţi cei care doresc acest lucru4

1 enituri din activităţile didactice 5iecare &ro.esor are o normă didactică cu care se asocia*ă

un salariu de %a*ă Salariul este (nsă di.erenţiat (n .uncţie de gradul didactic) &ro.esorul

universitar av/nd salariul cel mai mare Ra&ortul (ntre salariul de %a*ă al &ro.esorul universitar

ultima trea&tă de de*voltare din domeniu ,i cel al asistentului universitar &rima trea&tă de

de*voltare din domeniu) de a&ro8imativ >41) este unul normal &entru universităţile americane

de to& &rin di.erenţa de e8&erti*ă ,i vec'ime) de,i (n Euro&a ra&ortul este) e dre&t) mai mic

a&ro8imativ :41 3ro%lema este că la noi am/ndouă salariile sunt &rea mici) cel al asistentului

a%ia &ermiţ/ndu+i să su&ravieţuiască) iar al &ro.esorului a%ia &ermiţ/ndu+i să+,i &lătească unele

cărţi ,i &artici&ări la c/teva con.erinţe C/nd vor%im de salariu tre%uie să (nţelegem că (n mediul

academic toţi &ornesc de la acela,i salariu de %a*ă &e aceea,i trea&tă academică) dar că a&oi

di.erenţierea se .ace (n .uncţie de calitatea &ro.esorului ,i de resursele domeniului Ast.el)salari*area se reali*ea*ă &e %a*a unui coe.icient de salari*are (ntre 2 ,i > 3ro.esorii ,i inclusiv

asistenţii .oarte %uni) care &rovin de la .acultăţi cu resurse .inanciare &entru că au studenţi

&ot avea un coe.icient de >) aung/nd ast.el la un salariu mult mai mare dec/t un &ro.esor care

are coe.icientul 2 E8istă (nsă ,i situaţii c/nd &ro.esorul) de,i este %un) nu &oate avea un

coe.icient de salari*are mare din cau*ă că .acultatea nu are resurse .inanciare) neatrăg/nd

su.icienţi studenţi Intr+adevăr) unele domenii nu atrag astă*i un număr mare de studenţi Aici

c'iar ,i &ro.esorii .oarte %uni au un coe.icient de salari*are de 2- soluţia este ca ei să se .ocali*e*e

&e atragerea de masteran*i) doctoran*i ,i &ostdoctoran*i din ţară ,i străinătate) care &ot a&oi

susţine &rin alocaţie %ugetară sau &rin ta8ele &lătite salarii decente) adecvate &entru

&er.ormanţă In .ine) (n acest conte8t tre%uie de asemenea s&us că este im&ortant ca un&ro.esor să &redea (n limite re*ona%ile- dacă are mai mult de o normă dar nu &rea multe9 să

.acă orele la &lata cu ora) nu (n cumul) ,i să nu aungă la un număr de ore care să nu+i mai

&ermită să .acă cercetare

2 enituri din activităţi de cercetare 5iecare cadru didactic sau de cercetare &oate avea un

anumit număr de ore de cercetare) &lătite din granturile naţionale ,i;sau internaţionale) &e care

le+a c/,tigat &rin com&etiţie Cu c/t ai mai multe granturi) cu at/t %anii &ot .i mai mulţi

Granturile nu sunt alocate) ci sunt c/,tigate &rin com&etiţie In ţară &oţi) dacă e,ti .oarte

&er.ormant) să aungi la venituri de &/nă la a&ro8imativ <000 de euro doar din aceste surse

Sigur) &entru asta tre%uie să .ii &er.ormant (n com&etiţiile naţionale ,i;sau internaţionale ,i să .ii

dis&us să munce,ti &este norma didactică "u &oţi să vii să+ţi ţii doar orele didactice <+? &e

să&tăm/nă) iar a&oi să (ţi ve*i de alte activităţi ,i interese) iar (n \eeHend să te rela8e*i la munte)

dar să te &l/ngi că alţii) care se dedică domeniului) c/,tigă mai mult9



: enituri din servicii inovative către comunitate &rin universitate Aici intră mai ales4 a

Servicii de s&ecialitate e8 consultanţă către mediul &rivat socio+economic) servicii clinice- %

Resurse din .onduri structurale) c/,tigate &rin com&etiţie) &rin care se susţin servicii către

comunitate- c Cursuri &ostuniversitare) \orHs'o&uri ,i;sau .ormare (n regim de educaţie

continuă Aici tre%uie să .ii creativ) să identi.ici nevoile comunităţii ,i să .ii dis&us să lucre*i c/nd

,i c/t este nevoie) inclusiv (n \eeHend Dacă e,ti comod) nu e,ti considerat e8&ert) nu (nţelegi ,inu mergi s&re comunitate ,i nevoile ei) ci a,te&ţi să vină ea la tine de') tu e,ti &ro.esor9)

evident că nu vei avea venituri din aceste activităţi Dacă cuno,tinţele ,i cursurile tale se re.eră la

lucruri vetuste) nu cores&und dinamicii moderne a .orţei de muncă ,i a &ieţei) de asemenea nu

vei avea succes O notă aici4 mulţi &re.eră să o.ere ast.el de servicii inovative &rin .irmele &ro&rii-

cei dedicaţi mediului academic le o.eră &rin universitate) gener/nd ast.el resurse su&limentare

nu doar &entru ei) ci ,i &entru instituţie

3use ca& la ca&) toate activităţile descrise la &unctele 1+: &ot genera &entru un cadru didactic,i;sau de cercetare venituri adecvate) ast.el (nc/t acesta să &oată intra (n com&etiţie cu colegii lui

din ţările de*voltate Atenţie) mă re.er la venituri) nu la salarii ,i a,a este corect să re.lecte ,i

mass+media9 In acest conte8t ,i cei din dias&oră se &ot (ndre&ta cu cura s&re Rom/nia) ne.iind

,ocaţi să vină de la un salariu de >000 de euro la unul de >00 de euro Evident (nsă că) (n ţară)

&entru un venit de >000 de euro tre%uie să .aci e.orturi uria,e e8 lucru de dimineaţa &/nă

seara A,adar) dacă vor%im de nesimţire) cred că ea a&are la cei care nu .ac activităţile descrise

la &unctele 1+:) (,i ţin doar cele <+? ore din normă) au tim& li%er) au s./r,it de să&tăm/nă) au

concedii) dar doresc să .ie &lătiţi ca cei care lucrea*ă de trei ori mai mult =ai mult) această

atitudine egalitaristă) dincolo de &er.ormanţă) s&erie e8&erţii din a.ară ţării care ar .i dis&u,i să

se (ntoarcă

"u re&ro,e* .a&tul că (n ţară se comentea*ă critic veniturile mari ale unor cadre didactice;de

cercetare Aceasta este .uncţia mass+mediei) iar cei care au .acut+o) din ce am citit eu) sunt

&ro.esioni,ti .oarte %uni ,i sunt de %ună+credinţă Re&ro,e* (nsă) cu un dram de de*amăgire)

li&sa nuanţelor) deoarece a%senţa acestora (i &oate descuraa &e cei care s+ar (ntoarce (n ţară sau

&e cei &er.ormanţi din ţară De asemenea) re&ro,e* unora) cu amărăciune) evaluările .ăcute

Jvenituri nesimţite care se (nscriu (ntr+o mentalitate rom/nească care nu (nţelege că nu &oţi

.ace e8celenţă ,i com&etiţie internaţională cu J&antalonii ru&ţi (n .und sic9 ,i că cei care sunt

mai %uni ,i lucrea*ă mai mult tre%uie să c/,tige mai mult Sunt (nsă de acord să coro%orăm

veniturile cu &er.ormanţa =ă a,te&t ca cei care au venituri mari să .ie ,i &er.ormanţi ,tiinţi.ic ,i

invers Asta ar tre%ui investigat de &resă ,i de &ro.esioni,tii &e care (i ,tiu eu9 Dacă nu e8istă

această corelaţie (nseamnă ca veniturile vin &e .ilieră administrativă incorectă s&re e8em&lu)

,e.ul (,i dă doar lui resurse) dar nu ,i colegilor &er.ormanţi) nu &e criterii de com&etenţă ,i) da)

acolo &oate .i vor%a de nesimţire In &lus) gru&ul de cercetare din urul &ro.esorilor &er.ormanţi

tre%uie să ai%ă venituri mai mari dec/t alte gru&uri similare Alt.el este clar) din nou) că e vor%a



de nesimţire Un cercetător;asistent din gru&ul unui &ro.esor &er.ormant tre%uie să c/,tige mai

mult dec/t un cercetător;asistent din gru&ul unui &ro.esor mai &uţin &er.ormat deoarece &rimul

va .i inclus (n &roiectele conducătorului de gru& de unde va .i &lătit mai mult ,i;sau va avea acces

la %urse A,a se nasc gru&urile ,i &olii de e8celenţă Dacă) s&re e8em&lu) asistenţii sau doctoran*ii

mei inclusiv toţi colegii din Catedră nu se a.lă &rintre asistenţii;doctoran*ii din ţară cu cele mai

mari venituri ,i;sau nu au avut o&ortunitate să c/,tige mai mult) eu sunt dis&us să done* (nsco& carita%il veniturile mele &e următoarele trei luni9 La .el .ac dacă e8istă acum (n ţară o altă

Catedră de s&ecialitate de &si'ologie mai &er.ormantă ,tiinţi.ic dec/t cea condusă de mine)

asta &entru a relie.a corelaţia (ntre venituri ,i &er.ormanţă) .iloso.ie (n care cred cu tărie

A,adar) nesimţiţi &ot .i cei care c/,tigă mult .ără a avea com&etenţe) &rin miloace admistrative

incorecte) (n tim& ce mem%rii ec'i&ei lor trăiesc dintr+un salariu de mi*erie &rin ra&ortare la

aceea,i trea&tă academică De a&reciat ,i dat ca e8em&lu sunt cei care) (ntr+o ţară cu economia

la &ăm/nt) ca Rom/nia) &ot c/,tiga) &rin miloacele descrise mai sus) com&ara%il cu colegii lor dinţările de*voltate) cu care se a.lă (n com&etiţie) lucru care se generali*ea*ă ,i (n ec'i&a lor Alt.el

s&us) dacă ţara nu &oate să+mi o.ere) (n calitate de &ro.esor universitar) un salariu de %a*ă

com&etitiv internaţional) dar mi se cere să .iu com&etitiv internaţional) atunci a&recia*ă+mă ,i nu

mă critica) (n numele unui egalitarism &ăgu%os) că reu,esc să mo%ili*e*) &entru mine ,i ec'i&a

mea) resurse su&limentare ast.el (nc/t) de,i salariul meu de %a*ă este necom&etitiv

internaţional) veniturile &e care le mo%ili*e*e mă aută să .ac .aţă com&etiţiei internaţionale

sigur) .iind venit ,i nu salariu) tre%uie să lucre* &entru el de trei ori mai mult9 Dacă reu,im să

comunicăm acest lucru) valorile nu vor mai .ugi din Rom/nia ,i;sau nu se vor teme să se

(ntoarcă) ca nu cumva să .ie .ăcuţi Jnesimţiţi Maideţi) a,adar) să .im raţionali ,i nuanţaţi &entru

a reducem risi&a de .onuri) acolo unde este ca*ul) dar &entru a (ncuraa) &rin venituri decente)munca ,i e8celenţa9 Să nu ne autosa%otăm) c/nd ,i a,a suntem &e marginea &ră&astiei

3S 7i ca să (nc'ei cu un alt e8em&lu (n care e8celenţa este descuraată4 este oare con,tientă

lumea Fnon+academică că) din cau*a cri*ei) ni se iau) celor care aducem resurse e8tra%ugetare)

2> din aceste venituriV Alt.el s&us) nu doar că nu &rimesc %ani de la %uget) dar ,i din %anii &e

care (i mo%ili*e* din surse e8tra%ugetare consultanţă (n mediul &rivat) granturi) contracte cu

mediul &rivat) naţional ,i;sau internaţional mi se ia de către stat 2>V 7i asta se (nt/m&lă doar

dacă e,ti la universităţi de stat care aco&eră maoritatea out&utului ,tiinţi.ic al Rom/niei ,i

evident se (nt/m&lă &ro.esorilor ,i cercetătorilor care mo%ili*ea*ă aceste resurse Cei care sunt

Jodi'niţi nu &ierd nimic) deoarece 2> din 0 resurse mo%ili*ate &rin cercetare sau servicii

inovative (nseamnă 0 "u re&ro,e* nici măcar acest lucru) deoarece ţara este (n cri*ă ,i tre%uie să

.im solidari- re&ro,e* (nsă .a&tul că dacă tot nu suntem a&reciaţi &entru că mo%ili*ăm resurse)

din care o &arte merg &entru susţinerea ţării (n cri*ă) nici nu suntem lăsaţi (n &ace ,i suntem

.ăcuţi nesimţiţi9 Care s&eciali,ti de to& credeţi că se vor (ntoarce (n ţară sau vor răm/ne aici (n

aceste condiţiiV




Omenesc) mult &rea omenesc9f

1: noiem%rie 2010danieldavidu%%:< comentarii

"atura umană re&re*intă un amalgam com&le8 de &o*itiv ,i negativ) slă%iciuni ,i &uncte tari)

normalitate ,i elemente accentuate uneori c'iar &atologice 3entru a avansa) o societate (,i

creea*ă (nsă din caracteristicile &o*itive) at/tea c/te &ot genera sau c/te e8istă (n mem%rii

s&eciei) un model cultural ideal) s&re care (,i stimulea*ă mem%rii să tindă Acest model cultural

ideal vi*ea*ă *ona &ro8imei de*voltări ,i trage societatea ,i civili*aţia (nainte ca un magnet

=odelul cultural ideal tre%uie să conţină o%ligatoriu două com&onente c'eie4 morala ,i ,tiinţa

=orala) &rin regulile de com&ortament &e care le aduce) trans.ormă o Jceată de 'omo sa&iens

(ntr+o societate) iar ,tiinţa) &rin cunoa,terea &e care o aduce) trans.ormă o societate (ntr+o

civili*aţie umană avansată Societatea .ără morală morală adesea de ins&iraţie religioasă ,i;sau

atee nu &oate e8ista) iar .ără cunoa,terea adusă de ,tiinţă devine &rimitivă ,i oar%ă

3entru a avea o .uncţie &o*itivă) liderii unei societăţi tre%uie să &romove*e ,i să tindă s&re

modelul cultural ideal Sigur) &rin (nsă,i natura lor umană) ,i ei au slă%iciuni ,i &reocu&ări uneori

&rea omene,ti) asemenea tuturor Acestea tre%uie ţinute (nsă (n regim &rivat c'iar aici

tre%uind civili*ate ma8imal) &u%lic mani.est/ndu+se caracteristicile constructive ,i &o*itive caresusţin modelul cultural ideal Asta (nseamnă JLider sau) (n registru &olitic) JOm de Stat) care

mi,că oameni ,i &o&oare9

=ă uit cu (ngriorare astă*i la marile democraţii ,i văd lideri care &un civili*aţia umană &e o cale

&ericuloasă Acestora) s&re deose%ire de vec'ii lideri ai societăţilor democratice) le &lace &rea

mult să e8acer%e*e slă%iciunile omene,ti din ei) e8&rim/nd &u%lic mai degra%ă un Jmodel

&rototi& al comunităţii &e care o re&re*intă dec/t un Jmodel cultural ideal s&re care societatea

,i mem%rii acesteia să tindă Alt.el s&us) ei cantonea*ă societatea (n &re*ent) .ără să o oriente*e

s&re viitor Ast.el) văd lideri cărora le &lace să se ,tie că au succes la .emei) care %eau ,i &artici&ă

a&oi la (nt/lniri &rivind viitorul lumii) care (,i e8&un viaţa &rivată e8 ce c/ine au) cum dorm) cum

se distrea*ă (n mod &u%lic) &entru a deveni mai sim&atici ,i a arăta că au natură omenească)

de,i ,tim cu toţii că o au) &rin sim&lu .a&t că sunt oameni Unii &romovea*ă sau &ar desc'i,i

s&re asta &ăr/ndu+li+se o Jc'estie avansată s&iritualF- sic9 &ractici o%scurantiste de genul

&seudo+,tiinţelor e8 'orosco&) &si'oenergii etc ,i non+,tiinţelor e8 vrăitorie) g'icitul

viitorului etc sau s&re %analităţile am%alate solemn ale simţului comun simţul comun



generea*ă morală adecvată) dar ratea*ă adesea c/nd vor%im de cunoa,tere9 Ast.el de atitudini

re*ultă dintr+o nevoie &si'ologică) determinată genetic) de &redicti%ilitate =intea umană &oate

&une mult mai multe (ntre%ări dec/t răs&unsurile &e care le &oate o.eri ,tiinţa la momentul

res&ectiv) ast.el că uneori nu avem răs&unsuri ,tiinţi.ice la (ntre%ările &e care le ridicăm- ,tiinţa

se de*voltă continuu ,i va avea răs&unsuri) dar c/teodată nu le are e8act c/nd le cerem In

această situaţie) unii) cu Jminţi mai sla%e nicidecum mai Jso.isticate sau mai Javansates&iritualF- sic9 dar cu &retenţii mari) nu &ot tolera incertitudinea ,i alunecă (n e8&licaţii ,i

&seudorăs&unsuri ilu*orii o.erite de &seudo+,tiinţe) non+,tiinţe sau de intuiţiile adesea %anale

e8 de .actura celor generate de Jo vecină cu e8&erienţă %ogată de viaţă ale simţului comun

Acestea devin un .el de J.ast .ood &entru minte ,i nu ne .ac %ine deoarece satis.ac momentan

nevoia de &redicti%ilitate) &rin sens ,i semni.icaţie) dar nu ,i &rin cunoa,tere ,tiinţi.ică ceea ce

&e termen lung ne J(m%olnăve,te civili*aţia ,i o (m&iedică să se de*volte #ot ceea ce (nseamnă

cunoa,tere) adevăr ,tiinţi.ic) e8 ve*i in.ormaţiile;&ovestirile des&re cucerirea Daciei de către

romani ne dă ,i sens ,i semni.icaţie) dar nu tot ceea ce are sens ,i semni.icaţie ve*i

in.ormaţiile;&ovestirile des&re *eii olim&ieni conţine ,i in.ormaţii adevărate "u am inclus (n

această anali*ă religia- relaţia dintre religie ,i ,tiinţă am discutat+o (n alte articole ve*i aici

3rin acest gen de atitudini &rea omene,ti omor/m idealul) (n numele unui &o&ulism ie.tin) cu

consecinţe asu&ra evoluţiei civili*aţiei umane =arii conducători care au sc'im%at lumea (n %ine

au avut ,i ei slă%iciuni) dar) de regulă) nu le+au ridicat la rang de valoare ,i;sau nu le+au &romovat

&u%lic Asta nu (nseamnă (nsă a nu o&ta &entru sinceritate sau naturaleţe (n ceea ce simţi)

g/nde,ti) cre*i) s&ui ,i .aci) ci (nseamnă a+ţi asuma rolul unui lider res&onsa%il) mi,cător de

&o&oare ,i creator de civili*aţie ine+ţi slă%iciunile acasă) (n regim &rivat) .ără a le nega &oate

(ncerc/nd să le civili*e*i ma8imal) dar ,i .ără a le e8&une &u%lic) (n mod demonstrativ9 Dacă ţiinea&ărat) le &oţi e8&une &u%lic (n memorii) c/nd nu mai ai .uncţii (n stat sau societate) ,i;sau te

&oţi asigura că devin &u%lice &ostmortem

Ce &utem .ace) ca intelectuali) &entru a avea lideri care să se (nscrie (ntr+un model cultural

idealV

!ntelectualii tre%uie să educe &o&ulaţia) ast.el (nc/t aceasta să (nţeleagă nevoia de lideri care&romovea*ă un model &rogresist care de*voltă civili*aţia umană ,i nevoia de a+i &enali*a &rin

vot &e cei care &romovea*ă un model &o&ulist care &ractic ne o&re,te din evoluţie Un lider

tre%uie să ai%ă 1 desc'idere s&re cunoa,terea ,tiinţi.ică) du%lată de toleranţă la .rustrare) ca să

nu cadă (n &ractici o%scurantiste sau de simţ comun) atunci c/nd vor%im de cunoa,tere ,i 2 o

morală care cores&unde unui model cultural ideal

!ntelectualii tre%uie să e8&ună aceste mecanisme ,i rolul modelului cultural ideal (ntr+un lim%a



devenit mult mai clar dec/t (n lim%aul standard e*i aici c/teva comentarii ale lui Al%ert Ellis (n

acest sens

Lim%aul E+&rime a .ost introdus de D David 6ourland unior (ntr+un articol intitulat FA Linguistic

"ote4 briting in E+3rime&u%licat (n 1?> (n FGeneral Semantics 6ulletin Sim&lu s&us) el a

argumentat ca ver%ul Fa .i to %e generea*ă am%iguităţi atunci c/nd e8&rimă Fidentitate sau

F&redicaţie) &ut/nd stimula (n mod gratuit inter&retări eronate) divergenţe .alse ,i con.licte (n

argumentare Să anali*ăm c/teva e8em&le

3redicaţie

Lim%a standard FAna este .rumoasă

Lim%a R+&rime FAna mi se &are .rumoasă

!dentitate

Lim%a standard FAna este .rumoasa clasei

Lim%a R+&rime4 F=ie (mi &lace Ana

Sigur că ver%ul Fa .i to %e are mai multe .uncţii e8 e8istenţă) locaţie etc care nu generea*ă

&ro%leme din &unct de vedere logic ,i comunicaţional 3entru a evita (nsă com&licaţiile ,i &entru

sim&litate) autorii conce&tului de lim%a F&rime &ro&un eliminarea oricărei .orme a ver%ului Fa

.i din lim%a !ată cum ar a&ărea ast.el de restructurări (n4

a .ormulări cele%re S'aHes&eare

Lim%a standard4 FA .i sau a nu .i Aceasta+i (ntre%area

Lim%a R+&rime FA e8ista sau a nu e8ista Acest lucru mă (ntre%

% &oe*ii Eminescu

Lim%a standard4 Fiitorul ,i trecutul sunt a .ilei două .eţe

Lim%a R+&rime DD4 FEu consider viitorul ,i trecutul ca a .ilei două .eţe sau Fiitorul ,i trecutul

(mi &ar a .ilei două .eţe



Lim%a standard4 F!coana stelei ce+a murit Incet &e cer se suie- Era &e c/nd nu s+a *ărit) A*i o

vedem) ,i nu eF

Lim%a R+3rime DD4 F!coana stelei ce+a murit Incet &e cer se suie- E8ista c/nd n+o vedeam) A*i

c/nd o văd ea nu e8istăF

c de.iniţii

Lim%a standard4 F5rica este o reacţie emoţională ,i &si'o+com&ortamentală care constă (n

modi.icări e8&rimate &rin

Lim%a R+&rime4 F5rica se re.eră la o serie de modi.icări emoţionale ,i &si'o+com&ortamentale

e8&rimate &rin

d de*%ateri

Lim%a standard4 F6eet'oven este mai %un dec/t =o*artF

Lim%a R+&rime4 FEu) (n %a*a a ceea ce ,tiu) (l consider &e 6eet'oven mai %un dec/t =o*art

e te8te religioase

e*i aici o variantă a 6i%liei) care scoate (n evidenţă c/teva lucruri interesante &entru

cunoscători9

Anali*/nd aceste e8em&le ve*i mai multe aici) c'iar dacă e.ectul &oetic a&are uneori modi.icat

(n rău;diminuat sau (n %ine;am&li.icat ,i c'iar dacă e8istă &ers&ective critice asu&ra .iloso.iei E+

&rime) eu cred .erm că logica discursului ,i claritatea mesaului devin mai riguroase &rin

utili*area acestui ti& de lim%a Sigur) lim%aul de ti& F&rime nu este standardi*at Ca (n lim%aul

natural) (n lim%aul de ti& F&rime se &oate scrie mai %ine sau mai &rost) cu talent sau .ără talent)

cu stil sau .ără stil) (n .uncţie de autor A,adar) lim%aul R+&rime merită utili*at dacă nu constant)

ca miloc de igienă mintală cotidiană) măcar atunci c/nd ai te8te a căror inter&retare corectă

contea*ă9

Re.erinte selective4

Des&re Semantica Generală



!nstitute o. General Sematics

Des&re &ers&ective critice asu&ra semanticii generale ve*i4 ̂ eit') A 1@2 General semantics

#'e encPclo&edia o. language and linguistics < O8.ord4 Elsevier && @>B@>

Des&re Lim%aul E+&rime

E+&rime 5undamentals

S&eaHing in E+&rime

#o\ard understanding E+&rime

Des&re &ers&ective critice asu&ra E+&rime ve*i aici

Categories4 Des&re 3si'ologie) Educaţie ,i Cercetare) Social ,i 3oliticEtic'ete4articole

Emisiunea F7tiinţă ,i Cunoa,tere

< octom%rie 2010danieldavidu%%? comentarii

In 1@ octom%rie voi &artici&a la o emisiune la #R Clu transmisă &e #R : Emisiunea este

numită F7tiinţă ,i Cunoa,etereF) iar tema acestei ediţii este F3u%licitate) !nternet) #elevi*iuneF

Emisiunea este condusă de domnul Cristian =ure,anu) un om dedicat &romovării ,tiinţei ,i

Flu&tei (m&otriva o%scurantismului) &seudo,tiinţei ,i non+,tiinţei Este &rintre &uţinele emisiuni

de acest ti& din ţară) a.lată &e %aricade (n numele ,tiinţei) av/nd de ţinut &ie&t Farmatei

numeroase de emisiuni) cu &ri*ă la un &u%lic neal.a%eti*at ,tiinţi.ic) su% care se ascunde

o%scurantismul e8 de la astrologie ,i 'orosco& la teorii naive ale cons&iraţiilor) vrăitorie)

vindecări cu vraci ,i e*oterism su&er.icial Am mai &artici&at) la invitaţia domnului =ure,anu) la

două emisiuni anterioare) cu teme legate de F5lacăra ioletă (m&reună cu &ro.esorul Adrian

3ătruţ ,i FDes&re A&ocali&se (m&reună cu &ro.esorul Adrian 3ătruţ In această emisiune voi

discuta des&re mani&ulare ,i massmedia) (n .ormele ei diverse e8 mani&ulare su%liminală)

mani&ulare &rin internet ,i reclamă etc Eu am mai scris des&re această temă (ntr+o lucrare

F3relucrări incon,tiente de in.ormaţie4 !m&licaţii &entru &ractica clinică) uridică ,i massmedia

ZDavid) D 200< Editura #ritonic) 6ucure,ti[ Orice comentarii) sugestii) sau (ntre%ări de la

cititorii acestui %log sunt (nsă %inevenite) urm/nd) dacă sunt &ertinente ,i interesante) să le

a%orde* ,i (n emisiune9


Des&re v/rsta de &ensionare (n mediul academic



1 octom%rie 2010danieldavidu%%2 comentarii

Recent a .ost &u%licat (n FAmerican 3sPc'ologist Frevista .anion a &si'ologiei internaţionale

un articol care anali*ea*ă &er.ormanţele ,tiinţi.ice ale Fseniorilor (n mediul universitar ZStroe%e)

b 2010 #'e graPing o. academia bill it reduce scienti.ic &roductivitPV American 3sPc'ologist)

?>) ??0+?@:[ Articolul anali*ea*ă) &e date) &ro%lema v/rstei de &ensionare a celor din mediulacademic Du&ă cum se ,tie) (n SUA ,i Canada) &recum ,i (n unele ţări euro&ene) nu e8istă o

limită &rivind v/rsta de &ensionare In alte ţări euro&ene) v/rsta este sta%ilită la ?> sau ?@ de ani

Sintetic s&us) articolul arată că4

1 In ciuda a ceea ce se credea anterior) v/rsta (naintată nu a.ectea*ă &er.ormanţa intelectuală

,i academică Acest .a&t este re*ultatul4 a a%olirii &ensionării .orţate (n SUA ,i Canada) ceea cemotivea*ă &er.ormanţa academică- % sc'im%ării statutului &u%licării ,tiinţi.ice &u%licaţiile

contea*ă nu doar &entru &romovare) ci ,i &entru &restigiu- : cre,terii s&eranţei de viaţă ,i a

sănătăţii la v/rste (naintate-

2 cel mai %un &redictor al &er.ormanţei la v/rste (naintate este &er.ormanţa anterioară- cei

care au .ost &er.ormanţi c/nd erau tineri sunt &er.ormanţi ,i ca Fseniori) iar cei care nu au .ost

&er.ormanţi c/nd erau tineri) nu sunt &er.ormanţi nici ca Fseniori-

: &ensionarea nediscriminatorie la o anumită v/rstă e8 ?> (nseamnă) de .a&t) risi&ă ,i irosire

de resurse

!ată cum stau lucrurile) (n cuvintele autorului4

F#'us) rat'er t'an asHing \'et'er t'e a%olition o. com&ulsive retirement lo\ers t'e

com&etitiveness o. t'e American universitP sPstem) one 'as to asH \'et'er a rule .orcing even

t'eir most &roductive researc'ers to retire at age ?> does not constitute a \aste o. 'uman

ca&ital t'at lo\ers t'e com&etitiveness o. universitP sPstems in Euro&e !. one considers a t'e

.inancial costs to a societP o. training a scientist) % t'e .act t'at 'al. o. t'ese individuals trained

at 'ig' costs \ill later %e relativelP un&roductive) and c t'at %P t'e time t'ese individuals reac'

age ?0 t'ere is more t'an enoug' in.ormation to identi.P t'e to& 'al. o. t'e &o&ulation \'o are

res&onsi%le .or 0 o. &u%lications) it seems \aste.ul to &revent t'ose &roductive researc'ers



.rom continuing to maHe maor scienti.ic contri%utions && ?@1+?@2

In Rom/nia lucrurile (n această &rivinţă au .ost mereu neclare) conduse mai ales de

interese ,i toane) nu de date ,tiinţi.ice In actualul &roiect de lege a (nvăţăm/ntului se

&reconi*ea*ă ca toţi &ro.esioni,tii din mediul universitar să .ie &ensionaţi la ?> de ani Sigur)

ideea este să cre,tem calitatea cor&ului &ro.esoral) &rin scoaterea din sistem a celor care nu mai

&roduc ,tiinţă De acord cu ideea) dar nu aceasta este soluţia9 3rin ast.el de deci*ii elimini (n mod

nediscriminativ oameni de valoare) care au creat ,i care susţin (ncă ,coli ,tiinţi.ice &rin care

Rom/nia este com&etitivă internaţional =ai a&ro&iaţi mie) (mi vin automat (n minte

&ro.esioni,ti de e8ce&ţie ca &ro.esorii 6ur*o .i*ică) Maiduc c'imie etc) de care U66 are nevoie

,i nu tre%uie să se dis&ense*e nu mai insist asu&ra ca*ului &ro.esorului 6enga

Eu cred .erm) (n %a*a e8&erienţei mele din SUA ,i a studiilor de s&ecialitate ca cel de maisus) că soluţia raţională este următoarea4 se sta%ile,te statutul de F3ro.esor Emeritus) &entru

care se &oate a&lica cu un an (naintea sau la atingerea v/rstei de &ensionare Cei care do%/ndesc

acest statut) &e %a*a unor standarde de &er.ormanţă clare) &ot .uncţiona (n mediul academic) cu

toate dre&turile) &/nă la @0 de ani Eu i+a, lăsa ,i mai mult &e cei care .ac .aţă la nivel

internaţional) dar asta ţine de nuanţe- s&re e8em&lu) ,e.ul meu de de&artament de la =ount

Sinai Sc'ool o. =edicine este un Fsenior) (ncă activ ,i &er.ormant) ,i nimeni nu+l vrea &ensionat

Aceasta este o soluţie raţională (ntre variantele mai &rimitive de totul toţi sunt &ensionaţi la ?>

de ani) indi.erent de &er.ormanţă sau nimic nu se sta%ile,te v/rstă limită de &ensionare-

a,adar) tre%uie lucrat cu inteligenţă ,i res&onsa%ilitate) nu dat cu ciomagul;%/ta sau tăiat cu

%arda

Am avut această &o*iţie (n toate acţiunile mele) (ncă dinaintea de.initivării &roiectului

actual de lege a (nvăţăm/ntului) ,i (n cadrul Comisiei 3re*idenţiale &entru anali*a ,i ela%orarea

&oliticilor din domeniile educaţiei ,i cercetării din Rom/nia- a,adar această &o*iţie nu este

incongruentă cu documentul Comisiei 3re*identiale unde sunt coautor ,i re.lectă o o&ţiune &e

care o am ca e8&ert neangaat &olitic) o&ţiune in.ormată ,tiinţi.ic ,i umanist A&ariţia acestui

articol) cu date recente) m+a .ăcut să reiau &u%lic discuţia Cred sincer că valoarea nu are v/rstă ,i

că un stat civili*at tre%uie să .ie atent la selecţia) &romovarea ,i &ăstrarea valorilor Oare de ceEuro&a &ierde (n com&etiţia ,tiinţi.ică cu SUAV A%olirea &ensionării .orţate (n SUA ar &utea .i una

din cau*ele &rinci&ale S&re e8em&lu) la Universitatea Marvard) du&ă a%olirea &ensionării .orţate)

numărul &ro.esorilor de &este @0 de ani de la unele .acultăţi a crescut de la 0 (n 12 c/nd

&ensionarea .orţată era regula (n SUA la 1 du&ă a%olirea regulii) iar de c/ţiva ani %uni

Marvard+ul este mereu &e &rimul loc (ntre universităţile lumii =ai s&eci.ic sic9) răs&unsul ar

&utea .i ilustrat ,i de .a&tul că ,e.ul meu de la =ount Sinai Sc'ool o. =edicine) activ ,i



&er.ormant (n SUA) nu ar &utea lucra (n ţară Euro&a) la U66 s&re e8em&lu) din cau*a v/rstei

Este un lucru inteligentV

Categories4 Des&re 3si'ologie) Educaţie ,i Cercetare) Social ,i 3oliticEtic'ete4articole

3reci*ări &rivind articolul4 FSOS4 !nteligenţa rom/nilor are &ro%leme9

2B se&tem%rie 2010danieldavidu%%: comentarii

Am .ost sur&rins de ecoul articolului FSOS4 !nteligenţa Rom/nilor are 3ro%leme9

"u am dorit nicidecum să evidenţie* doar .a&tul că suntem &e ultimele locuri (n ceea ce &rive,te

nivelul de inteligenţă generală) ci soluţiile la această situaţie 5a&tul că suntem &e ultimele locuri

este ceva de a,te&tat măcar &ost'oc- sic9 dacă anali*e*i lucrurile raţional c'iar dacă generea*ăun sentiment ne&lăcut Ast.el) ,tim din literatura de s&ecialitate că inteligenţa generală

corelea*ă cu &er.ormanţa educaţională 7tim) de asemenea) din anali*e euro&ene) că (n ceea ce

&rive,te educaţia) Rom/nia se a.lă) la mai mulţi indicatori c'eie) &e ultimele locuri (n Euro&a de

e8em&lu) testele educaţionale J3!SA) cercetarea) .ormarea continuă etc A,adar) .a&tul că

suntem &e ultimele locuri ,i la inteligenţă generea*ă nu at/t sur&in*ă c/t ne&lăcere In &lus) cred

sincer că acest lucru nu tre%uie ascuns ascun*/nd lucruri nu re*olvăm situaţia ,i nu ne .acem un

%ine9) ci tre%uie discutat non+de.ensiv) raţional ,i &onderat) căut/nd soluţii) nu vinovaţi

Av/nd (n vedere (ntre%ările ,i reacţiile cititorilor la acest articol) .ac c/teva com&letări4

1 3re*int mai os un gra.ic com&arativ) ca să avem ,i c/teva date care s+au discutat la

sim&o*ionul din Austria- am &rimit aceste date de la coordonatorul studiului (n Rom/nia) con.

univ dr Anca Do%rean din &re*entarea Dusica 6o%en ean Raven) 2010 "u &re*int toate

re*ultatele ele .iind anali*ate detaliat la sim&o*ionul amintit ,i urm/nd &ro%a%il a .i &u%licate (n

reviste de s&ecialitate ci doar o &arte din ele) &entru a ilustra anali*a &e care am .ăcut+o Am

o.erit ,i un e8em&lu de inter&retare %old deoarece .orma de re&re*entare a datelor &e care o

.olosim (n &si'ologie) cu re.erire la inteligenţă e8) &ercentile) este di.erită de cea utili*ată (ndiscursul de inter.aţă e8) coe.icient de inteligenţă) medie



E8em&lu de inter&retare4 la v/rsta de *ece ani) cei mai sla%i > dintre rom/ni re*olvă a&ro8imativ

12 itemi la testul de inteligenţă generală RAE") (n tim& ce cei mai sla%i > dintre %ritanici

re*olvă a&ro8imativ 22 de itemi e,antionul rom/nesc a .ost com&us din 2B00 de su%iecţi) cu

v/rste cu&rinse (ntre ? ,i B0 de ani

2 A.irm clar că nu este nimic (n neregulă cu &otenţialul intelectual al acestui &o&or- (n

neregulă este că .actorul social mai ales educaţia nu este %ine organi*at) ast.el (nc/t să &ermită

valori*area ma8imală a acestui &otenţial9 In articolul anterior am dat c/teva soluţii re.eritor la ce

tre%uie să .acem (n educaţie

: Atunci c/nd discutăm des&re oameni ,i &er.ormanţele lor) tre%uie să ţinem cont de două

lucruri im&ortante 3rimul) că nivelul de inteligenţă al F&ăm/nteanului &rototi& este (n urulunui coe.icient de inteligenţă !` de a&ro8imativ 0+100 Al doilea) studiile e8&erimentale arată

că (n dis&uta dintre Descartes Zc/nd &rimim in.ormaţii noi) &arcurgem la nivel mental următorii

&a,i4 1 (nţelegem in.ormaţia) iar a&oi 2 decidem dacă este adevărată sau .alsă[ ,i S&ino*a

Zc/nd &rimim in.ormaţii noi) &arcurgem mental următorii &a,i4 1 (nţelegem in.ormaţia ,i o

considerăm automat adevărată) iar a&oi 2 decidem dacă c'iar este adevărată sau dacă este

.alsă[) a avut dre&tate ultimul A,adar) orice in.ormaţii &rimim) ele sunt codate (n &rimă instanţă



(n mintea noastră ca .iind adevărate- a%ia a&oi le anali*ăm critic ,i decidem dacă c'iar sunt

adevărate sau sunt .alse Evident) dacă &rime,ti multă in.ormaţie) dacă e,ti stresat) dacă e,ti mai

&uţin inteligent) dacă e,ti &rins (n sarcini multi&le etc) nu mai a&uci să &arcurgi &asul doi ,i

consideri adevărată orice &rostie care ţi se serve,te9 Ca să .aci ,tiinţă ,i;sau să (nţelegi ,tiinţa

este nevoie 1 de un !` de a&ro8imativ 120 studenţii doctoran*i de la universităţile din J!vP

League din SUA au un !` mediu de 1:09 ,i 2 de g/ndire critică A,adar) să nu ne mire că mulţioameni au o (nclinaţie s&re &seudo,tiinţe ,i non+,tiinţe) care le servesc &seudoadevăruri sim&lu

de (nţeles Cei mai mulţi &ăm/nteni au di.icultăţi (n a (nţelege ,tiinţa ,i;sau a tolera necunoscutul

lucru greu c/nd ai o nevoie &si'ologică (nnăscută de &redicti%ilitate9 7tiinţa tre%uie să .ie mai

activă (n s&aţiul &u%lic) &rintr+un discurs care să nu vi*e*e doar indivi*ii care au un !` de &este

120) adică mai &uţin de 10 din &o&ulaţie- ea tre%uie să aungă la .iecare individ care are nevoie

de ea ,i aici este &rovocarea ,i umanismul unui om de ,tiinţă9

In ţările occidentale e8istă &/rg'ii de e8em&lu) meritocraţia &ragmatică &rin care se selectea*ăvalorile) ast.el (nc/t societatea să .ie condusă de oameni cu caracter) %ine &regătiţi ,i c/t mai

inteligenţi Se asigură ast.el &rogresul ,i civili*aţia unui &o&or) (n %ene.iciul tuturor La noi aceste

&/rg'ii li&sesc ,i de aceea aung) uneori) (n &o*iţii c'eie oameni care nu sunt com&etenţi nu &ot

.ace .aţă cerinţelor situaţiei Soluţia la nivel de societate este să cre,tem rolul meritocraţiei) a,a

cum am de.init+o mai sus


C'emarea la datorie9

2B se&tem%rie 2010danieldavidu%%2 comentarii

=+am (ntors recent de la Con.erinţa FDias&ora (n Cercetarea 7tiinţi.ică ,i Invăţăm/ntul Su&erior

din Rom/nia) unde am condus borHs'o&+ul F3si'ologie ,i #e'nologie) (m&reună cu Dr Adrian

Stoica "ASA) ,i de la Con.erinţa Asociaţiei 3si'ologilor din Rom/nia !a,i) unde am &re*entat o

temă legată de FRo%otera&ie ,i 3si'otera&ie &rin Realitate irtuală !ată c/teva conclu*ii ,i idei

cu care am rămas4

3entru 3si'ologi4

1 Relaţia cu te'nologia este una c'eie) in.luenţa .iind %idirecţională Za&licaţii ale &si'ologiei

e8) memorie) deci*ie etc (n ro%otică ,i a&licaţii ale ro%oticii (n &si'otera&ie e8) ro%otera&ie[-



2 Avem (ncă) (n &si'ologie) &rea multe &rograme ,i &aradigme de cercetare regresive (n

termenii lui LaHatos ,i ^u'n ast.el (nc/t) &rin ra&ortare la de*voltările din genomică ,i

te'nologie) unii &si'ologi sunt anacronici) de&ă,iţi de vremuri-

: #re%uie continuată (n ţară Fevang'eli*area sic9) acolo unde &si'ologia modernă ,i ,tiinţi.ică

este (n .a,ă) ,i trecut la Fcate'i*are sic9) acolo unde ea a &ătruns dea

3entru FDias&ori,ti &/nă mai ieri ,i eu eram unul dintre ei4

1 Cei mai mulţi sunt oameni .oarte %ine &regătiţi ,i de caracter- ei sunt o resursă e8traordinară&entru Rom/nia9 E8istă ,i unii care cred că vin (n Fno mans land ,i vor%esc cu un aer de

su&erioritate neusti.icată) .ără să se documente*e) dar sunt .oarte &uţini) iar acest stil trădea*ă

nesiguranţă sau .rustrări iraţionale C'iar ,i ei cedea*ă (nsă atunci c/nd a.lă că ,i (n ţară se .ac

lucruri Ftari ,i c/nd &rice& că sim&lul .a&t de a .i studiat a.ară nu te .ace) (n sine) mai %un dec/t

unul care a studiat (n ţară- tre%uie să con.irmi acest lucru &rin com&etiţie ,i out&ut ,tiinţi.ic

2 "u cred că tre%uie să mi*ăm doar &e (ntoarcerea Fdias&ori,tilor (n ţară- unii au dea o viaţă

(n altă &arte) ast.el (nc/t această strategie este una nerealistă &entru ei O alternativăcom&lementară aceleia de a+i atrage (n ţară care tre%uie menţinută este aceea de a cola%ora cu

ei acolo unde sunt) cu %ene.iciu reci&roc

: Cei care doresc să se (ntoarcă acum (n ţară tre%uie să (nţeleagă că nu se (ntorc la Fmasa

&usă Ei vin aici (n &lin Fră*%oi &aradigmatic ,i de mentalităţi) la care tre%uie să &artici&e activ9

!deile ,i stigmatele descrise (ntr+o Scrisoare mai vec'e) adresată de mine dias&orei ,tiinţi.ice

rom/ne,ti) sunt (ncă de luat (n calcul Dacă va c/,tiga &ers&ectiva occidentală) urmea*ă o altă

&erioadă grea) de reconstrucţie A,adar) nu este loc &entru cei como*i sau &entru cei care

a,tea&tă să li se dea totul de+a gata Este loc ,i este nevoie de cei %uni) care au toleranţă la.rustrare ,i care sunt gata să dea %ătălii ,i să ia &arte la reconstrucţii) adesea nu din &o*iţia de

Fgeneral) ci din cea de Fsoldat av/nd (nsă (n raniţă %astonul de general) ca să &ara.ra*e* o

vor%ă cele%ră Intr+o ţară (n care &atru universităţi de stat U66) U6) UA!C) U36) din cele &este

0 de universităţi ,i *eci de institute de cercetare) generea*ă &este :: din &roducţia ,tiinţi.ică a

ţării de ti& be% o. Science ,i a&ro8imativ ?0 din &roducţia tuturor universităţilor de stat

,i;sau &rivate) nu &utem vor%i de normalitate) ci &utem s&une că este de lucru9 E8istă (nsă



satis.acţia că &oţi contri%ui direct la crearea unui nou sistem de educaţie ,i cercetare) care va

auta această ţară ,i &o&orul din care .aci &arte In acest conte8t) motto+ul con.erinţei)

Fc'emarea la naţională) ar tre%ui sc'im%at cu Fc'emarea la datorie9

A,adar) (i a,te&tăm (n ţară sau să cola%orăm &e cei ce cred (ncă că Rom/nia merită mai mult9


SOS4 !nteligenţa rom/nilor are &ro%leme9

1 se&tem%rie 2010danieldavidu%%@< comentarii

=ă o%i,nuisem cu imaginea (n care Rom/nia era mereu (n coada clasamentelor (n ceea ce

&rive,te &er.ormanţa educaţională ,i de cercetare E8&licaţia că resursele .inanciare sunt limitate,i că o universitatea rom/nească care are un s.ert din %ugetul celor din #o&+>00 nu are cum să

aungă la &er.ormanţa acestora este una de acce&tat In &lus) contrae8em&lele legate de

&er.ormanţa olim&icilor rom/ni) du%late de ideea larg acce&tată (n ţară &rivind Finteligenţa

nativă a rom/nilor) (mi dădeau un stro& de cura4 cu o re.ormă adecvată ,i .inanţare &e măsură

&utem) (n &rinci&iu) ie,i din coada clasamentelor

Am (nce&ut să am o (ndoială c/nd studiul S#!SOC a arătat că doar a&ro8imativ 1> din &o&ulaţia

Rom/niei este Jal.a%eti*ată ,tiinţi.ic) maoritatea .iind un amestec eterogen de ne,tiutori)

su&erstiţio,i ,i;sau .anatici ai &seudo ,i;sau non+,tiinţelor !lustrativă ,i tragico+comică a .ost o

discuţie la un &ost de televi*iune cu anvergură naţională (n care invitaţii e8&erţi) c'emaţi să

comente*e asu&ra li&sei de al.a%eti*are ,tiinţi.ică) erau) &rin argumentele aduse) ade&ţi ai

astrologiei &e care o &re*entau ca o ,tiinţă Li&sa unei educaţii ,tiinţi.ice serioase ,i atractive (n

,coli dacă elevii se tem (ncă de matematică ,i .i*ică (n ,coli) cum să nu alerge s&re astrologieV

&oate .i cau*a acestui anal.a%etism ,tiinţi.ic Răm/nea s&eranţa că dacă s+ar .ace educaţie (n

mod adecvat) inteligenţa acestui neam ne+ar scoate din calitatea de Janal.a%eţi ,tiinţi.ici

7i acest licăr de s&eranţă s+a &ră%u,it recent c/nd colega mea) con. univ dr Anca Do%rean) a&re*entat re*ultatele com&arative asu&ra inteligenţei (n mai multe ţări de &e su&ra.aţa &lanetei

(n acest s./r,it de să&tăm/nă aceste re*ultate s+au discutat la un sim&o*ion (n iena 7i atunci s+

a stins un mit,i aici rom/nii sunt &e ultimele locuri999 ultimul loc (n Euro&a) av/nd cei mai mulţi

oameni cu &er.ormanţe .oarte scă*ute la testele de inteligenţă Da) am scris corect Re&et)

suntem &e ultimele locuri ,i (n ceea ce &rive,te !nteligenţa9 !nteligenţa evaluată cu #estul RAE"

unul din cele mai riguroase ,i mai utili*ate teste de inteligenţă la nivel internaţional se re.eră



la inteligenţa generală nonver%ală .actorul G) adică la a&titudinea 1 de a o&era simultan cu

mai multe varia%ile com&le8e ,i cu conce&te mai a%stracte care .acilitea*ă o mai %ună re*olvare a

situaţiilor cu care ne con.runtăm ,i 2 de a stoca ,i re&roduce in.ormaţii

Ca&acităţile intelectuale) inclusiv inteligenţa) re&re*intă un re*ultat al interacţiunii unor .actori

genetici cu cei de mediu Deoarece se &resu&une că .actorii genetici sunt relativ egal distri%uiţi (n

&o&ulaţia glo%ului) di.erenţele (n inteligenţă se &ot datora mai ales .actorilor de mediu) care) (n

interacţiune cu cei genetici) &ot &otenţa sau in'i%a e8&resia ,i de*voltarea acestora

Ce soluţii avemV !ată c/teva u,or de a&licat4

1 Al.a%eti*area ,tiinţi.ică a &o&ulaţiei =anualele de ,tiinţe tre%uie reg/ndite ast.el (nc/t ele să

.ie atractive ,i utile Este anormal ca (n liceele din ţară să se (nveţe lucruri care se (nvaţă (n

universităţile de to& din SUA Asta duce) la asimilarea materiei doar de c/ţiva olim&ici) ,i re.u*ul

ei de marea maoritate a elevilor) maoritate care este ast.el (m&insă s&re &seudo ,i non+,tiinţe

=anualele de ,tiinţe tre%uie reg/ndite &rin cola%orarea s&eciali,tilor (n diverse ,tiinţe cu

&si'ologia) ast.el (nc/t să nu o.ere doar cuno,tinţe ,tiinţi.ice riguroase) ci ,i un stil ,tiinţi.ic ,i

critic de g/ndire) (n care logica ,i teoria argumentării să .ie %ine re&re*entate

2 Reorgani*area (nvăţăm/ntului su&erior ,i a cercetării &entru a &romova standarde minimaleinternaţionale la nivel de masă ,i standarde de e8celenţă internaţionale la nivel de Jelită să nu

ne mai ra&ortăm doar noi la noi9 In &lus) este inacce&ta%il să avem (n cor&ul academic oameni

&ro.esori) dar ,i studenţi care nu au cuno,tinţe minime de logică ,i e&istemologie) cuno,tinţe

care .ac &arte din .ondul comun de cunoa,tere necesar oricărui intelectual) mai ales dacă

activea*ă ,i (n domeniul academic De asemenea) tre%uie (n mod necesar concentrate resursele

&rin reducerea numărului de universităţi am auns să avem mai mulţi &ro.esori universitari ca

meseria,i %ine cali.icaţi) (n orice oră,el găsind &ro.esori universitari) unii a%ia vor%ind corect

rom/ne,te

Dacă re.orma educaţiei ,i cercetarii nu im&lementea*ă aceste mecanisme) nu avem cum cu o

&o&ulaţie 1 neal.a%eti*ată ,tiinţi.ic) 2 su&erstiţioasă ,i : cu o inteligenţă generală mai

scă*ută ca a vecinilor euro&eni să ie,im din acest im&as naţional In &lus) a,a cum am s&us

adesea (n intervenţile mele &u%lice) ,tiinţa ,i religia tre%uie să+,i dea m/na &entru a salva

această naţiune 7tiinţa tre%uie să cree*e oameni &er.ormanţi (n &unerea ,i re*olvarea de

&ro%leme) cu im&act asu&ra civili*aţiei ,i a nivelui de trai) iar religia tre%uie să cree*e oameni cu



morală ,i atitudini &roactive) cu im&act asu&ra valorilor ,i normelor sociale Alt.el vom deveni

ni,te curio*ităţi euro&ene su&erstiţioase) cu o cultura 'orosco&ică de ti& asiro+%a%ilonian) care

(nsă au o imagine distrosionată asu&ra lor) &erce&/ndu+se ca 1 inteligenţi ,i ca&a%ili de,i datele

&re*entate aici ne &lasea*ă &e ultimele locuri) 2 nedre&tăţiţi (n recunoa,terea &er.ormanţei lor

,tiinţi.ice mereu alţii ne+au .urat ideile ,i : urm/nd Fdrea&ta credinţă dar merg/nd (n

acela,i tim& la astrologi ,i vrăitori9 Lăsăm s&aţiul &u%lic la (ndem/na &seudo+,tiinţei ,i non+,tiinţei &rostind această naţiuneV Sau .acem cevaV Cine este dis&us să (ncea&ă această

Fcruciadă de re&unere a raţionalităţii la locul ei) ,i) .ără a .i o sintagmă mare) &ractic de salvare a

acestei naţiuniV

Alte Adrese Utile din 5ranta

"r Descriere Adresa

1 Lista tuturor 3re.ecturilor din 5ranta Adresa) #ele.on) be%site) !n.ormatii Utile

2 Lista tuturor Garilor din 5ranta be%site) Adresa) #ele.oane) !n.ormatii Utile

: Lista =u*eelor din !le+de+5rance;3aris #ele.on) be%site) Adresa) Locatie 'arta

< Lista tuturor Centrelor Universitare din 5ranta Oras) "ume Centru Universitar)

be%site

Marta Localuri Romanesti din 5ranta =aga*ine) Restaurante) Discoteci) Clu%uri

> =onitorul O.icial din 5ranta 'tt&4;;\\\droitorg;

? Acte 3ermis de Conducere 'tt&4;;\\\&ermisdeconduiregouv.r;

@ CA5 + Autor de locuinta social de la Stat 'tt&s4;;\\\ca..r

B ED5 + Societatea de Energie Electrica 'tt&4;;\\\ed.com

GD5 + Societatea de Ga*e "aturale din 5ranta 'tt&4;;\\\gd.sue*+dolcevita.r;

http://www.droit.org/

http://www.permisdeconduire.gouv.fr/

https://www.caf.fr/

http://www.edf.com/

http://www.gdfsuez-dolcevita.fr/

http://www.droit.org/

http://www.permisdeconduire.gouv.fr/

https://www.caf.fr/

http://www.edf.com/

http://www.gdfsuez-dolcevita.fr/



10 Societatea de A&a din 5ranta 'tt&4;;\\\eau.rance.r;

11 Securite Sociale 'tt&4;;\\\securite+sociale.r;

12 3ortal Auto+Entre&enur 'tt&4;;\\\lautoentre&reneur.r;

1: Carte Gris + !n.ormatii des&re Acte Auto 'tt&4;;\\\carte+griseorg

1< LAssurance =aladie + Carte itale 'tt&4;;\\\ameli.r;

5ii &rimul care &ostea*ă comentarii9 Cite,te mai de&arte

ineri) 1@ 5e%ruarie 2012 1:420

Am%asada Rom/niei in 5ranţa

Scris de ictor din 3aris

Date de Contact4

Adresa4 >) rue de lE8&osition) @>:<: 3aris cede8 0@

E+mail4 secretariatham%+roumanie.r

Secţia consulară

#ele.on4 01<@0>2@>>) 01<@0>2??

5a84 01<<1B01@

E+mail4 sconsularaham%+roumanie.r

3u%licat (n Adrese Utile

Etic'etat cu am%asada

1 comentariu Cite,te mai de&arte

ineri) 1@ 5e%ruarie 2012 114>@

Am%asada Re&u%licii =oldova (n 5ranţa

Scris de ictor din 3aris

Am%asada Re&u%licii =oldova (n Re&u%lica 5rance*ă

http://www.eaufrance.fr/

http://www.securite-sociale.fr/


http://www.lautoentrepreneur.fr/

http://www.carte-grise.org/

http://www.ameli.fr/

http://www.eaufrance.fr/


http://www.lautoentrepreneur.fr/

http://www.carte-grise.org/

http://www.ameli.fr/



Adresa4 22 rue 6ERL!O_) @>01? 3aris #el4 00:: 1<0 ?@ 11 20

5a84 00:: 1<0 ?@ 11 2:

E+mail4 am%assademoldavieh\anadoo.r

Consultaţii &e &ro%leme consulare la tele.on4

#el4 00:: 1<0 ?@ 11 20

luni+oi (ntre orele 000+1000

3u%licat (n Adrese Utile

Etic'etat cu am%asada


ineri) 1@ 5e%ruarie 2012 1>411

Locuri de =unca in 5ranta

"r Descriere Adresa

1 =onster 'tt&4;;\\\monster.r;

2 3ariso%'tt&4;;\\\&ariso%com;

: 3ole+Em&loi 'tt&4;;\\\&ole+em&loi.r

< o%s in 3aris 'tt&4;;o%sin&aris.r;

> ivastreet o%s 'tt&4;;&arisvivastreet.r;

? o% Ra&ido 'tt&4;;.ro%ra&idocom;

@ Cadre+Em&loi 'tt&4;;\\\cadrem&loi.r;

B ^elo% 'tt&4;;\\\Helo%com;

Action6#3 'tt&4;;\\\action%t&com

10 Admin Com&ta 'tt&4;;\\\admincom&ta.r;

11 Audiovisuel o%s 'tt&4;;\\\audiovisuel+o%com

12 Cadres Online 'tt&4;;\\\cadresonlinecom;

http://www.monster.fr/

http://www.parisjob.com/

http://www.pole-emploi.fr/

http://jobsinparis.fr/

http://paris.vivastreet.fr/

http://fr.jobrapido.com/

http://www.cadremploi.fr/

http://www.keljob.com/

http://www.actionbtp.com/

http://www.admincompta.fr/

http://www.audiovisuel-job.com/

http://www.cadresonline.com/

http://www.monster.fr/

http://www.parisjob.com/

http://www.pole-emploi.fr/

http://jobsinparis.fr/

http://paris.vivastreet.fr/

http://fr.jobrapido.com/

http://www.cadremploi.fr/

http://www.keljob.com/

http://www.actionbtp.com/

http://www.admincompta.fr/

http://www.audiovisuel-job.com/

http://www.cadresonline.com/



1: Carriere Online 'tt&4;;\\\carriereonlinecom;

1< Clema o% 'tt&4;;clemao%.r

1> Com&ta o% 'tt&4;;\\\com&tao%.r;

1? Em&loi Collectivites 'tt&4;;em&loi+collectivites.r;

1@ Direct Em&loi 'tt&4;;\\\directem&loicom;

1B `uotidien du #ourisme 'tt&4;;em&loiuotidiendutourismecom

1 En+Alternance 'tt&4;;\\\en+alternancecom;

20 En+!nterim 'tt&4;;\\\en+interimcom;

21 Etudiant de 3aris 'tt&4;;etudiantde&aris.r

22 5as'ion Em&loi 'tt&4;;\\\.as'ion+em&loicom

2: !n.ini o%s 'tt&4;;\\\in.inio%com;

2< eunedi& 'tt&4;;\\\eunedi&com;

2> 6anue o%s 'tt&4;;\\\o%anuecom;

2? Artisans o%s 'tt&4;;\\\o%artisanscom

2@ 6#3 o%s 'tt&4;;o%+%t&.r

2B #eac' o%s 'tt&4;;\\\o%tec'.r;

2 Le =arc'e du #ravail 'tt&4;;\\\lemarc'edutravail.r;

:0 Le 3oint Etudiantes 'tt&4;;le&ointetudiantsnet;

:1 =arHet ente 'tt&4;;\\\marHetvente.r;

:2 O%ecti. Em&loi 'tt&4;;\\\o%ecti.em&loi.r;

:: =oovement 'tt&4;;\\\moovement.r;

:< Recrut 'tt&4;;\\\recrutcom;

:> Seniors a votre Service 'tt&4;;seniorsavotreservicecom;

:? Sourcea 'tt&4;;\\\sourcea.r;

:@ Ste&stone 'tt&4;;\\\ste&stone.r;

http://www.carriereonline.com/

http://clemajob.fr/

http://www.comptajob.fr/

http://emploi-collectivites.fr/

http://www.directemploi.com/

http://emploi.quotidiendutourisme.com/

http://www.en-alternance.com/

http://www.en-interim.com/

http://etudiantdeparis.fr/

http://www.fashion-emploi.com/

http://www.infinijob.com/

http://www.jeunedip.com/

http://www.jobanque.com/

http://www.jobartisans.com/

http://job-btp.fr/

http://www.jobtech.fr/

http://www.lemarchedutravail.fr/

http://lepointetudiants.net/

http://www.marketvente.fr/

http://www.objectifemploi.fr/

http://www.moovement.fr/

http://www.recrut.com/

http://seniorsavotreservice.com/

http://www.sourcea.fr/

http://www.stepstone.fr/

http://www.carriereonline.com/

http://clemajob.fr/

http://www.comptajob.fr/

http://emploi-collectivites.fr/

http://www.directemploi.com/

http://emploi.quotidiendutourisme.com/

http://www.en-alternance.com/

http://www.en-interim.com/

http://etudiantdeparis.fr/

http://www.fashion-emploi.com/

http://www.infinijob.com/

http://www.jeunedip.com/

http://www.jobanque.com/

http://www.jobartisans.com/

http://job-btp.fr/

http://www.jobtech.fr/

http://www.lemarchedutravail.fr/

http://lepointetudiants.net/

http://www.marketvente.fr/

http://www.objectifemploi.fr/

http://www.moovement.fr/

http://www.recrut.com/

http://seniorsavotreservice.com/

http://www.sourcea.fr/

http://www.stepstone.fr/



:B StudPrama o%s 'tt&4;;\\\studPramacom;

: #ravaille Rensem%le 'tt&4;;\\\travaillerensem%lenet;

<0 Universelle Sante 'tt&4;;universellesantecom;

<1 bana o% 'tt&4;;\\\\anao%com;

<2 #rans&ort+Logistiue o%s 'tt&4;;\\\\H+trans&ort+logistiue.r

<: 3'arma o%s 'tt&4;;\\\\H+&'arma.r;

<< et o%s 'tt&4;;\\\\H+vet.r;

<> o%s itae 'tt&4;;\\\o%vitae.r;

<? Alerteo% 'tt&4;;alerteo%com;

<@ S&ot Em&loi 'tt&4;;\\\s&otem&loicom;

<B Distrio% 'tt&4;;\\\distrio%.r;

< Em&loi 3ro 'tt&4;;\\\em&loi+&ro.r;

>0 A3EC o%s 'tt&4;;\\\a&ec.r;

>1 Regions o%s 'tt&4;;\\\regionso%com;

>2 Em%auc'e 'tt&4;;\\\em%auc'ecom;

>: AnnoncesEm&loi 'tt&4;;\\\annoncesem&loiorg;

>< !ndeedcom 'tt&4;;\\\indeed.r;Vrus

>> Sta.. Sante 'tt&4;;\\\sta..sante.r;

>? Sta.. Social 'tt&4;;\\\sta..social.r;


ineri) 1@ 5e%ruarie 2012 1>41@

!mo%iliare in 5ranta

"r Descriere Adresa

1 3articulier a 3articulier 'tt&4;;\\\&a&.r;

2 ivastreet !mmo%ilier 'tt&4;;annonces+immo%iliervivastreet.r;

http://www.studyrama.com/

http://www.travaillerensemble.net/

http://universellesante.com/

http://www.wanajob.com/

http://www.wk-transport-logistique.fr/

http://www.wk-pharma.fr/

http://www.wk-vet.fr/

http://www.jobvitae.fr/

http://alertejob.com/

http://www.spotemploi.com/

http://www.distrijob.fr/

http://www.emploi-pro.fr/

http://www.apec.fr/

http://www.regionsjob.com/

http://www.embauche.com/

http://www.annoncesemploi.org/

http://www.indeed.fr/?r=us

http://www.staffsante.fr/

http://www.staffsocial.fr/

http://www.pap.fr/

http://annonces-immobilier.vivastreet.fr/

http://www.studyrama.com/

http://www.travaillerensemble.net/

http://universellesante.com/

http://www.wanajob.com/

http://www.wk-transport-logistique.fr/

http://www.wk-pharma.fr/

http://www.wk-vet.fr/

http://www.jobvitae.fr/

http://alertejob.com/

http://www.spotemploi.com/

http://www.distrijob.fr/

http://www.emploi-pro.fr/

http://www.apec.fr/

http://www.regionsjob.com/

http://www.embauche.com/

http://www.annoncesemploi.org/

http://www.indeed.fr/?r=us

http://www.staffsante.fr/

http://www.staffsocial.fr/

http://www.pap.fr/

http://annonces-immobilier.vivastreet.fr/



: A&ara&ar 'tt&4;;\\\a&ara&arcom;

< Le%oncoin Locations 'tt&4;;\\\le%oncoin.r;locations

> #rovit !mmo 'tt&4;;immotrovit.r;

? ournal de 3articuliers 'tt&4;;\\\ournaldes&articulierscom;

@ Colocation 'tt&4;;\\\colocation.r

B 3aris Colocations 'tt&4;;&aris+colocationscom;

A&&artager 'tt&4;;\\\a&&artagercom;

10 La+Colocation 'tt&4;;\\\la+colocationcom;

11 Colocation 5rance 'tt&4;;\\\colocation.rance.r;

12 Anunturi Agentii !mo%iliare 'tt&4;;le.igaroe8&lorimmocom

2 comentarii Cite,te mai de&arte

ineri) 1@ 5e%ruarie 2012 1<41>

Radiouri din 5ranta

"r Descriere Adresa

1 Asculta Radiourile din 5ranta 'tt&4;;\\\to&radios.r;

2 Asculta mai multe Radiouri la un loc 'tt&4;;\\\com.mcom;

: Asculta si mai multe Radiouri 5rance*e 'tt&4;;\\\radio.r;

< "R 5rance 'tt&4;;nr.r;

> Radio 5rance 'tt&4;;\\\radio.rance.r;

? 5rance !ntern 'tt&4;;\\\.ranceinter.r;

@ R.i 'tt&4;;\\\r.i.r;

B Radio i%ration 'tt&4;;\\\vi%ration.r;

5g D Radio 'tt&4;;\\\radio.gcom;

10 Radio oltage 'tt&4;;\\\voltage.r;

11 Couleur : 'tt&4;;couleur:radio.r;

http://www.aparapar.com/

http://www.leboncoin.fr/locations

http://immo.trovit.fr/

http://www.journaldesparticuliers.com/

http://www.colocation.fr/

http://paris-colocations.com/

http://www.appartager.com/

http://www.la-colocation.com/

http://www.colocationfrance.fr/

http://lefigaro.explorimmo.com/

http://www.topradios.fr/

http://www.comfm.com/

http://www.radio.fr/

http://nrj.fr/

http://www.radiofrance.fr/

http://www.franceinter.fr/

http://www.rfi.fr/

http://www.vibration.fr/

http://www.radiofg.com/

http://www.voltage.fr/

http://couleur3.radio.fr/

http://www.aparapar.com/

http://www.leboncoin.fr/locations

http://immo.trovit.fr/

http://www.journaldesparticuliers.com/

http://www.colocation.fr/

http://paris-colocations.com/

http://www.appartager.com/

http://www.la-colocation.com/

http://www.colocationfrance.fr/

http://lefigaro.explorimmo.com/

http://www.topradios.fr/

http://www.comfm.com/

http://www.radio.fr/

http://nrj.fr/

http://www.radiofrance.fr/

http://www.franceinter.fr/

http://www.rfi.fr/

http://www.vibration.fr/

http://www.radiofg.com/

http://www.voltage.fr/

http://couleur3.radio.fr/



12 enoP 'tt&4;;\\\enoPstationnet;

1: 5un Radio 'tt&4;;\\\.unradio.r;

1< SHPRocH Radio 'tt&4;;\\\sHProcH.m;radio;

1> Ado Radio 'tt&4;;\\\ado.m.r;

1? Generation Radio 'tt&4;;generations.r;

1@ De.aP 'tt&4;;\\\de.aPcom;

1B Radio LSL 'tt&4;;\\\radiolsl.r;

1 Motmi8 Radio 'tt&4;;\\\'otmi8radio.r;

20 irgin Radio 'tt&4;;\\\virginradio.r;

21 Euro&e 1 'tt&4;;\\\euro&e1.r

22 "ostalgie Radio 'tt&4;;\\\nostalgie.r;

2: R#L Radio 'tt&4;;\\\rtl.r

2< C'erie 5= 'tt&4;;\\\c'erie.m.r;

2> Goom Radio 'tt&4;;\\\goomradio.r;

2? Radio Orient 'tt&4;;\\\radioorientcom;

2@ Radio ? 'tt&4;;\\\radio?.r;


ineri) 1@ 5e%ruarie 2012 1<4::

_iare din 5ranta

"r Descriere Adresa

1 Courrier !nternational 'tt&4;;\\\courrierinternationalcom;

2 Courrier 3icard 'tt&4;;\\\courrier+&icard.r;

: Elle 'tt&4;;\\\elle.r;

http://www.enjoystation.net/

http://www.funradio.fr/

http://www.skyrock.fm/radio/

http://www.adofm.fr/

http://generations.fr/

http://www.defjay.com/

http://www.radiolsl.fr/

http://www.hotmixradio.fr/

http://www.virginradio.fr/

http://www.europe1.fr/

http://www.nostalgie.fr/

http://www.rtl.fr/

http://www.cheriefm.fr/

http://www.goomradio.fr/

http://www.radioorient.com/

http://www.radio6.fr/

http://www.courrierinternational.com/

http://www.courrier-picard.fr/

http://www.elle.fr/

http://www.enjoystation.net/

http://www.funradio.fr/

http://www.skyrock.fm/radio/

http://www.adofm.fr/

http://generations.fr/

http://www.defjay.com/

http://www.radiolsl.fr/

http://www.hotmixradio.fr/

http://www.virginradio.fr/

http://www.europe1.fr/

http://www.nostalgie.fr/

http://www.rtl.fr/

http://www.cheriefm.fr/

http://www.goomradio.fr/

http://www.radioorient.com/

http://www.radio6.fr/

http://www.courrierinternational.com/

http://www.courrier-picard.fr/

http://www.elle.fr/



< LE8&resse 'tt&4;;\\\le8&ress.r;

> LMumanite 'tt&4;;\\\'umanite.r;

? La #ri%une 'tt&4;;\\\latri%une.r;

@ Le 5igaro 'tt&4;;\\\le.igaro.r;

B Le =onde 'tt&4;;\\\lemonde.r;

Le 3arisien Li%ere 'tt&4;;\\\le&arisien.r;

10 Le 3rogres 'tt&4;;\\\le&rogres.r;

11 Les Ec'os 'tt&4;;\\\lesec'os.r;

12 Li%eration 'tt&4;;\\\li%eration.r;

1: =etro 'tt&4;;\\\metro.rancecom;

1< =idi Li%re 'tt&4;;\\\midili%re.r;

1> =onde Di&lomatiue 'tt&4;;\\\monde+di&lomatiue.r;

1? "ice =atin 'tt&4;;\\\nicematincom;

1@ "ouvel O%servateur 'tt&4;;tem&sreelnouvelo%scom;

1B Ouest+5rance 'tt&4;;\\\ouest+.rance.r;

1 3aris =atc' 'tt&4;;\\\&arismatc'com

20 Re&u%licain Lorrain 'tt&4;;\\\re&u%licain+lorrain.r;

21 Revenue 5rancais 'tt&4;;\\\lerevenucom;

22 #elegramme de 6rest 'tt&4;;\\\letelegrammecom

2: oi8 du "ord 'tt&4;;\\\lavoi8dunord.r;

2< Le Canard Enc'aine 'tt&4;;\\\lecanardenc'aine.r;


ineri) 1@ 5e%ruarie 2012 1>402

#elevi*iuni din 5ranta

http://www.lexpress.fr/

http://www.humanite.fr/

http://www.latribune.fr/

http://www.lefigaro.fr/

http://www.lemonde.fr/

http://www.leparisien.fr/

http://www.leprogres.fr/

http://www.lesechos.fr/

http://www.liberation.fr/

http://www.metrofrance.com/

http://www.midilibre.fr/

http://www.monde-diplomatique.fr/

http://www.nicematin.com/

http://tempsreel.nouvelobs.com/

http://www.ouest-france.fr/

http://www.parismatch.com/

http://www.republicain-lorrain.fr/

http://www.lerevenu.com/

http://www.letelegramme.com/

http://www.lavoixdunord.fr/

http://www.lecanardenchaine.fr/

http://www.lexpress.fr/

http://www.humanite.fr/

http://www.latribune.fr/

http://www.lefigaro.fr/

http://www.lemonde.fr/

http://www.leparisien.fr/

http://www.leprogres.fr/

http://www.lesechos.fr/

http://www.liberation.fr/

http://www.metrofrance.com/

http://www.midilibre.fr/

http://www.monde-diplomatique.fr/

http://www.nicematin.com/

http://tempsreel.nouvelobs.com/

http://www.ouest-france.fr/

http://www.parismatch.com/

http://www.republicain-lorrain.fr/

http://www.lerevenu.com/

http://www.letelegramme.com/

http://www.lavoixdunord.fr/

http://www.lecanardenchaine.fr/




ineri) 1@ 5e%ruarie 2012 1>42:

#rans&ort in 5ranta

"r Descriere Adresa

1 S"C5 + Caile 5erate 5rance*e 'tt&4;;\\\snc.com;

2 RA#3 + Regia Autonoma de #rans&ort din 3aris 'tt&4;;\\\rat&.r;

: Aero&orturi din 5ranta 'tt&4;;\\\aero&ort.r;

< !nc'iriere 6iciclete in 3aris 'tt&4;;\\\veli%&aris.r;

> !nc'iriere =asini Electrice in 3aris 'tt&4;;\\\autoli%+&aris.r;

? Cautare _%oruri ie.tine 'tt&4;;\\\edreams.r;

@ Cautare !nc'iriere =asini ie.tine'tt&4;;\\\easPcarcom;

B Re*erva %ilete de autocar in toata Euro&a 'tt&4;;\\\eurolines.r;.r;

Re*erva %ilete de autocar in Euro&a 'tt&4;;\\\atlassi%.r

10 3lim%ate cu Autosto&ul &rin 5ranta 'tt&4;;\\\covoiturage.r;

11 3oti sa .aci autosto&ul &rin Euro&a 'tt&4;;\\\easPcovoituragecom;

12 Car&ooling + #rans&ort &articular in comun 'tt&4;;\\\car&ooling.r;

1: Re*erva %ilete de #ren si Autocar 'tt&4;;\\\itrans&orts.r;

1< Re*erva %ilet de tren &entru euro&a 'tt&4;;\\\raileuro&ecom;

1> #rans&ort 3aris+6eauvais 6us;S'uttle Orar

'tt&4;;\\\aero&ort%eauvaiscom;%us&'&


ineri) 1@ 5e%ruarie 2012 1>4:B

Anunturi diverse din 5ranta

"r Descriere Adresa

http://www.sncf.com/

http://www.ratp.fr/

http://www.aeroport.fr/

http://www.velib.paris.fr/

http://www.autolib-paris.fr/

http://www.edreams.fr/

http://www.easycar.com/

http://www.eurolines.fr/fr/

http://www.atlassib.fr/

http://www.covoiturage.fr/

http://www.easycovoiturage.com/

http://www.carpooling.fr/

http://www.itransports.fr/

http://www.raileurope.com/

http://www.aeroportbeauvais.com/bus.php

http://www.sncf.com/

http://www.ratp.fr/

http://www.aeroport.fr/

http://www.velib.paris.fr/

http://www.autolib-paris.fr/

http://www.edreams.fr/

http://www.easycar.com/

http://www.eurolines.fr/fr/

http://www.atlassib.fr/

http://www.covoiturage.fr/

http://www.easycovoiturage.com/

http://www.carpooling.fr/

http://www.itransports.fr/

http://www.raileurope.com/

http://www.aeroportbeauvais.com/bus.php



1 Le%oncoin + Anuntur din #oata 5ranta 'tt&4;;\\\le%oncoin.r;

2 e6aP 5rance + Anunturi Diverse 'tt&4;;\\\e%aP.r;

: ivastreet + Anunturi Diverse 'tt&4;;\\\vivastreet.r;

< Anunturi Diverse 'tt&4;;\\\\annoncecom

> Anunturi Diverse 'tt&4;;\\\le&etitgratuit.r;

? Anunturi Diverse 'tt&4;;\\\marc'e.r;

@ Anunturi Diverse 'tt&4;;\\\&aruvendu.r;

B Anunturi Diverse 'tt&4;;\\\ventea..aire.r;

Anunturi Diverse 'tt&4;;\\\annoncese8&ress.r

10 Anunturi Auto+=oto 'tt&4;;\\\lacentrale.r

11 Anunturi Diverse 'tt&4;;\\\les+&articuliers.r

12 Anunturi Diverse 'tt&4;;annoncecom

1: Anunturi Auto 'tt&4;;\\\automo%ile.r

1< Anunturi Auto 'tt&4;;\\\auto+selectioncom

1> Anunturi Auto 'tt&4;;\\\&riceministerautocom;

1? Anunturi Auto 'tt&4;;occasion:21autocom

1@ Anunturi Auto 'tt&4;;\\\ouest.rance+autocom;

1B Anunturi Auto 'tt&4;;occasionlargus.r

1 Anunturi Auto 'tt&4;;\\\annonceautocom;

20 Anunturi Auto 'tt&4;;\\\auto+de&ot.r;

21 Anunturi Auto 'tt&4;;\\\autoscout2<.r;

22 Anunturi Auto 3aris 'tt&4;;\\\le&arisien.r;annonces;

2: Anunturi Diverse 'tt&4;;\\\to&annonces.r;

2< Anunturi Diverse 'tt&4;;\\\adoos.r;

2> Anunturi Diverse 'tt&4;;\\\ol8.r;

http://www.leboncoin.fr/

http://www.ebay.fr/

http://www.vivastreet.fr/

http://www.wannonce.com/

http://www.lepetitgratuit.fr/

http://www.marche.fr/

http://www.paruvendu.fr/

http://www.venteaffaire.fr/

http://www.annoncesexpress.fr/

http://www.lacentrale.fr/

http://www.les-particuliers.fr/

http://jannonce.com/

http://www.automobile.fr/

http://www.auto-selection.com/

http://www.priceministerauto.com/

http://occasion.321auto.com/

http://www.ouestfrance-auto.com/

http://occasion.largus.fr/

http://www.annonceauto.com/

http://www.auto-depot.fr/

http://www.autoscout24.fr/

http://www.leparisien.fr/annonces/

http://www.topannonces.fr/

http://www.adoos.fr/

http://www.olx.fr/

http://www.leboncoin.fr/

http://www.ebay.fr/

http://www.vivastreet.fr/

http://www.wannonce.com/

http://www.lepetitgratuit.fr/

http://www.marche.fr/

http://www.paruvendu.fr/

http://www.venteaffaire.fr/

http://www.annoncesexpress.fr/

http://www.lacentrale.fr/

http://www.les-particuliers.fr/

http://jannonce.com/

http://www.automobile.fr/

http://www.auto-selection.com/

http://www.priceministerauto.com/

http://occasion.321auto.com/

http://www.ouestfrance-auto.com/

http://occasion.largus.fr/

http://www.annonceauto.com/

http://www.auto-depot.fr/

http://www.autoscout24.fr/

http://www.leparisien.fr/annonces/

http://www.topannonces.fr/

http://www.adoos.fr/

http://www.olx.fr/



2? Anunturi Auto+=oto 'tt&4;;\\\netoccasion.r;


ineri) 1@ 5e%ruarie 2012 1>4<:

O&eratori de #ele.onie din 5ranta

"r Descriere Adresa

1 Orange 5rance 'tt&4;;\\\orange.r

2 S5R 'tt&4;;\\\s.r.r;

: 6ouPgues #elecom 'tt&4;;\\\%ouPguestelecom.r;

< irgin =o%ile 'tt&4;;\\\virginmo%ile.r;

> 5ree 'tt&4;;mo%ile.ree.r;

? Le%ara =o%ile 'tt&4;;\\\le%ara.r;

@ LPca =o%ile 'tt&4;;\\\lPcamo%ile.r;.r;

B


ineri) 02 =artie 2012 104>?

Reduceri si Cu&oane in 5ranta

"r Descriere Adresa

1 Gru&on 'tt&4;;\\\grou&on.r;

2 ^G6 Deals 'tt&4;;\\\Hg%deals.r;

: bonder Deal 'tt&4;;\\\\onderdeal.r;

< iGraal + director site+uri cu&oane 'tt&4;;.rigraalcom

> !+deals 3aris 'tt&4;;i+deals+%P+&aris+normandie.r;

? Dealsdesiles 'tt&4;;\\\dealsdesilescom;

@ Deals du our 'tt&4;;deals+du+ourcom;

B Grou&olitan 'tt&4;;\\\grou&olitan.r;

http://www.netoccasion.fr/

http://www.orange.fr/

http://www.sfr.fr/

http://www.bouyguestelecom.fr/

http://www.virginmobile.fr/

http://mobile.free.fr/

http://www.lebara.fr/

http://www.lycamobile.fr/fr/

http://www.groupon.fr/

http://www.kgbdeals.fr/

http://www.wonderdeal.fr/

http://fr.igraal.com/

http://i-deals-by-paris-normandie.fr/

http://www.dealsdesiles.com/

http://deals-du-jour.com/

http://www.groupolitan.fr/

http://www.netoccasion.fr/

http://www.orange.fr/

http://www.sfr.fr/

http://www.bouyguestelecom.fr/

http://www.virginmobile.fr/

http://mobile.free.fr/

http://www.lebara.fr/

http://www.lycamobile.fr/fr/

http://www.groupon.fr/

http://www.kgbdeals.fr/

http://www.wonderdeal.fr/

http://fr.igraal.com/

http://i-deals-by-paris-normandie.fr/

http://www.dealsdesiles.com/

http://deals-du-jour.com/

http://www.groupolitan.fr/



LooHingo 'tt&4;;\\\looHingocom;

10 Clu% Deal 'tt&4;;clu%dealcom;

11 Dealissime 'tt&4;;\\\dealissimecom;

12 6on 3rive 'tt&4;;\\\%on+&rivecom;

1: is ma ille 'tt&4;;\\\vis+ma+villecom

1< Deal .or =en 'tt&4;;\\\deal.ormencom;

1> Deal Groo& 'tt&4;;dealgroo&com

1? All CitP 6on + Director Cu&oane 'tt&4;;\\\allcitP%on.r

1@ bu Deal 'tt&4;;\\\\udeal.r;

1B 3aris ladies Dandies 'tt&4;;\\\&arisladiesdandiescom;

1 #'e Deal 'tt&4;;\\\t'edeal.r;

20 Do %este Deal 'tt&4;;do%estdealcom;

21 C'ecHdeal + Director Cu&oane 'tt&4;;\\\c'ecHdealcom;

22 6onial + O.erte si 3romotii 'tt&4;;\\\%onial.r

1 comentariu Cite,te mai de&arte

S/m%ătă) 10 =artie 2012 1:4>>

6ilete Online la Evenimente in 5ranta

"r Descriere Adresa

1 5nac S&ectacles 'tt&4;;\\\.nacs&ectaclescom;

2 5rance 6illet 'tt&4;;\\\.rance%illetcom;

: 6illet Reduc 'tt&4;;\\\%illetreduccom;

< #icHet "et 'tt&4;;\\\ticHetnet.r

> iagogo'tt&4;;\\\viagogo.r;

? #icHetac 'tt&4;;\\\ticHetaccom

@ Carre.our S&eclacles 'tt&4;;\\\s&ectaclescarre.our.r

http://www.lookingo.com/

http://clubdeal.com/

http://www.dealissime.com/

http://www.bon-prive.com/

http://www.vis-ma-ville.com/

http://www.dealformen.com/

http://dealgroop.com/

http://www.allcitybon.fr/

http://www.wudeal.fr/

http://www.parisladiesdandies.com/

http://www.thedeal.fr/

http://dobestdeal.com/

http://www.checkdeal.com/

http://www.bonial.fr/

http://www.fnacspectacles.com/

http://www.francebillet.com/

http://www.billetreduc.com/

http://www.ticketnet.fr/

http://www.viagogo.fr/

http://www.ticketac.com/

http://www.spectacles.carrefour.fr/

http://www.lookingo.com/

http://clubdeal.com/

http://www.dealissime.com/

http://www.bon-prive.com/

http://www.vis-ma-ville.com/

http://www.dealformen.com/

http://dealgroop.com/

http://www.allcitybon.fr/

http://www.wudeal.fr/

http://www.parisladiesdandies.com/

http://www.thedeal.fr/

http://dobestdeal.com/

http://www.checkdeal.com/

http://www.bonial.fr/

http://www.fnacspectacles.com/

http://www.francebillet.com/

http://www.billetreduc.com/

http://www.ticketnet.fr/

http://www.viagogo.fr/

http://www.ticketac.com/

http://www.spectacles.carrefour.fr/



B 6illet "et 'tt&4;;\\\%illetnet.r;

Auc'an 6illetterie 'tt&4;;%illetterieauc'an.r;

10 6ilete vandute de 3articulari 'tt&4;;%illet+s&ectaclesvivastreet.r;

11 S&ectacles 'tt&4;;\\\s&ectacles.r;

12 3asse ton 6illet 'tt&4;;&asseton%illet.r

1: _e&ass 6illet 'tt&4;;\\\*e&asscom;

1< 3aris 6illets 'tt&4;;\\\&aris+%illetscom

1> 3ractic S'o\ 'tt&4;;\\\&ratics'o\.r;

1? 6ilete s&ectacole co&ii 'tt&4;;\\\.rance%illetuniorcom;

1@ O 6illet 'tt&4;;\\\o%illetcom;


ineri) 1@ 5e%ruarie 2012 1>4:0

Adresa =inisterelor din 5ranta

"r Descriere Adresa

1 =inistQre du #ravail) de lEm&loi et de la Sant 'tt&4;;\\\santegouv.r;

=inisterul =uncii si Sanatatii

2 =inistQre des A..aires trangQres et euro&ennes 'tt&4;;\\\di&lomatiegouv.r

=inisterul A.acerilor E8terne

: =inistQre de lcologie) du Dvelo&&ement dura%le) des #rans&orts et du Logement

'tt&4;;\\\develo&&ement+dura%legouv.r;

=inisterul de Ecologie si #rans&ort din 5ranta

< =inistere de lEducation "ationale 'tt&4;;\\\educationgouv.r;

=inisterul de Educatiei "ationala din 5ranta 'tt&4;;\\\eunesgouv.r;

> =inistQre de la ustice et des Li%erts 'tt&4;;\\\usticegouv.r;

http://www.billetnet.fr/


http://billetterie.auchan.fr/

http://billet-spectacles.vivastreet.fr/

http://www.spectacles.fr/

http://passetonbillet.fr/

http://www.zepass.com/

http://www.paris-billets.com/

http://www.praticshow.fr/


http://www.francebilletjunior.com/

http://www.obillet.com/

http://www.sante.gouv.fr/

http://www.diplomatie.gouv.fr/

http://www.developpement-durable.gouv.fr/

http://www.education.gouv.fr/

http://www.jeunes.gouv.fr/

http://www.justice.gouv.fr/


http://billetterie.auchan.fr/

http://billet-spectacles.vivastreet.fr/

http://www.spectacles.fr/

http://passetonbillet.fr/

http://www.zepass.com/

http://www.paris-billets.com/


http://www.francebilletjunior.com/

http://www.obillet.com/

http://www.sante.gouv.fr/

http://www.diplomatie.gouv.fr/

http://www.developpement-durable.gouv.fr/

http://www.education.gouv.fr/

http://www.jeunes.gouv.fr/

http://www.justice.gouv.fr/



=inisterul de ustitie 5rance*

? =inistQre de la D.ense 'tt&4;;\\\de.ensegouv.r;

=inisterul A&ararii din 5ranta

@ =inistere de #ourisme 'tt&4;;\\\tourismegouv.r;

=inisterul de #urism din 5ranta

B =inistre de lconomie) des 5inances et de l!ndustrie 'tt&4;;\\\economiegouv.r;

=inisterul de Econimie si 5inante din 5ranta

=inistQre de l!ntrieur) de lOutre+mer) des Collectivits territoriales et de limmigration

'tt&4;;\\\interieurgouv.r;

=inisterul de !nterne

10 =inistQre de la Culture et de la Communication

'tt&4;;\\\culturecommunicationgouv.r;

=inisterul de Cultura si Comunicatii din 5ranta

11 =inistQre de lagriculture 'tt&4;;agriculturegouv.r;

=inisterul Agriculturii din 5ranta

12 =inistQre du 6udget) des Com&tes &u%lics et de la R.orme de lEtat

'tt&4;;\\\%udgetgouv.r;

=inisterul de 6uget 3u%lic din 5ranta

1: =inistere de l!ndustrie 'tt&4;;\\\industriegouv.r;

=inisterul de !ndustrie din 5ranta

1< =inistQre des S&orts 'tt&4;;\\\s&ortsgouv.r;

=inisterul de S&ort din 5ranta


oi) 1? 5e%ruarie 2012 00400

Consulatele Romaniei din 5ranta

Consulatul General al Rom/niei la =arsilia

Adresa4 %ulevardul =ic'elet nr 1>@) arondismentul ) 1:00 =arsilia

http://www.defense.gouv.fr/

http://www.tourisme.gouv.fr/

http://www.economie.gouv.fr/

http://www.interieur.gouv.fr/

http://www.culturecommunication.gouv.fr/

http://agriculture.gouv.fr/

http://www.budget.gouv.fr/

http://www.industrie.gouv.fr/

http://www.sports.gouv.fr/

http://www.defense.gouv.fr/

http://www.tourisme.gouv.fr/

http://www.economie.gouv.fr/

http://www.interieur.gouv.fr/

http://www.culturecommunication.gouv.fr/

http://agriculture.gouv.fr/

http://www.budget.gouv.fr/

http://www.industrie.gouv.fr/

http://www.sports.gouv.fr/



#ele.on4 00::< 1221@:<) 00::< 1221@<1

5a84 00::< 1221@B@

E+mail4 crmarsh.roleanecom

Consul general4 Dl Cornel ALECSE

Consulatul General al Rom/niei la Stras%ourg

Adresa4 2>) rue #ru%ner) ?@0000 Stras%ourg

#ele.on4 0:BB?1B?

5a84 0:BB?1<<2>

E+mail4 stras%consgenh.roleanecom

'tt&4;;stras%ourgmaero;

Consulatul General al Rom/niei la LPon

Adresa 4 2) rue de 6onnel+?00: LPon

#ele.on 4 0< @B ?0 @0 @@

5a8 4 00::<@B?0@0<

E+mail 4 consulatroumanielPonhgmailcom

Consul General4 D+na Ga%riela DA"CAU

3agina o.iciala de 5ace%ooH4

'tt&s4;;\\\.ace%ooHcom;&ages;Consulatul+General+al+Romaniei+la+LPon;2>1>0>??<BB1@0

'tt&4;;lPonmaero;

http://strasbourg.mae.ro/

https://www.facebook.com/pages/Consulatul-General-al-Romaniei-la-Lyon/251505664898170

http://lyon.mae.ro/

http://strasbourg.mae.ro/

https://www.facebook.com/pages/Consulatul-General-al-Romaniei-la-Lyon/251505664898170

http://lyon.mae.ro/



Consulatul Onori.ic al Rom/niei la 6ordeau8

Adresa4 2) 3lace de la 6ourse ::0@? 6ordeau8

#el4 :: > >? @ << <<

5a84 :: > >? @ >2 ?>

Email4 %ePlotmic'el2h\anadoo.r

Consulatul Onori.ic al Rom/niei la 6rest

Adresa4 1) rue de lMarteloire) 6rest) 2 200

#el4 00:: ? ?> 21 ?? 0>

5a84 00:: >@ 1: 2 >>

Email4 sorinmogahla&ostenet

Consulatul Onori.ic al Rom/niei la "antes

Adresa4 22) rue ^ervegan <<000 "antes

#el4 00:: 2<0:>?002

5a84 00:: 2<0<@?@B

Consulatul Onori.ic al Rom/niei la "isa

Adresa4 20) avenue Sainte =artguerite) 0?200 "!CE) 5ranţa

#el4 00 ::0 ?0 >B? :<<

5a84 00 ::0 <: B:B 0?B

Email4 de.aPhsa\as+nicecom

articole blog daniel david

Documents