T\.

:i-*)

RoLRENTATRA

DAN GRIGORTSC-

intr-un interviu acordat in 1927 unui ziar berlinez'Kirhe Kollwitz declara, n intte artiftii legati Prinaceleasi idealuri politice, nu se Pot concePe diferentede virsti >. Gindul marii artiste Sermane cuprindeun adevir a cirui frumusete poate fi verificati;iastlzi. Asa cum a demonstrat-o crealia ultimilorani, distantele de virsti dintre artigtii no5tri nu seexprimi prin diferenqe de conceptie estetici ; frontulartistic e unic, concepgia tuturor creatorilor izvo-ri;te din aceeagi convingere ci arta e un milloc deexprimare a realititii contemPorane, a prefacerilorpe care le cunoa$te Rominia socialisti.

Evident, in varietatea de stiluri individuale aletinerilor se disting adesea ezitiri, intoarceri, opriri,fenomene firesti ale unui proces de cregtere 5i matu-rizare. Cind aceste incerciri pornesc dintr-o nece-sitote lduntricd de a gisi o cale proprie de exprimarea unor ginduri gi sentimente care, cum sPuneaHemingway, ( nu Pot si nu fie rostite ), ele au dreptrezultat conturarea (uneori mai rapidi, alteori mailenti) a unui profil personal' Se intimpli citeodatica motivul, nemirturisit, al transformirii stilului unuiartist si fie simpla ciutare a originalititii. Lisindla o parte adevirul exprimat de un celebru paradox,( ciutarea originalitilii cu orice Pret e cea mai crasidovadi de banalitate ), trebuie si observim ciaceasti goan; dupl originalitate egueazi, cind nu eputernic sustinuti de o gindire proprie, in pastigi.Bineinleles ci nu numai in cazul tinerilor nu avemdreptul si confundim Pastisa cu asimilarea unor influ-enle. lstoria artei nu este altceva decit o lungi istoriea preluirii gi continuirii, pe alte planuri, a unortraditii. Inovagia, observa Van Gogh, nu e o intim-plare fericiti, ci rezultatul asimilirii personole aexperientei artistice a altora. De aceea, nu putemsi ne declardm din principiu impotriva acelor opere

(mai ales ale tinerilor) in care desciFr5m ecoul crealieiunor inaintasi. Procesul este absolu t firesc 9i necesar.in acelasi sens trebuie ing:elea-si si i ncercarea deacordare a propriilor posib ilitigi creatoare cu reali-zirile artei contemporane de pre-tuti ndeni. Vesnicainnoire a limbaiului plastic rru PoaEe respinge aceasticeutare a unor modalititi d e exPr esie- Cu aceea$iconditie, insi: ca ele si rispundi unor necesitelide a realiza o reflectare m ai com Plet; Si mai preg-nanti a realititii contempoI- a ne, e>

reflecta mai indelung la posibilitatea imbriligiriiunei tematici mai vaste, accentul personal al picturiisale va fi mai u;or de detectat.

lon Nicodim este un alt colorist al tinerei generatii ;mai putin elaborati decit pictura lui Gheorghiu,arta sa este, totugi, rodul unui temperament reflexivcare cauti si pitrundi sensul contemPoraneitilii.Culorile sale, izbucniri citeodati de o surprinzitoarepuritate, se cer, totugi, fixate intr-o constructie maiconsistenti. Disciplina severi a lucrului la tapiseriade mari dimensiuni pe care Nicodim a prezentat-ola expozitia din iarna trecuti ii va folosi, desigur,la organizarea mai riguroasi a suprafetei picturale.Tinirul pictor va aduce, astfel, li in compozitiatematici dovada aceleiaSi logici a construcliei pe caream admirat-o in tablourile sale de mici dimensiuni.

Se considerl compozitia tematici drept genulartistic care poate da misura maturitetii artisticea unui pictor. imbucuritor este faptul ci un numirtot mai mare de tineri il abordeazi, degi s-ar putearecomanda o perseverenlA sporiti ?n aceaste directie.Preocuparea de a ageza mai multe portrete, expresive,individualizate, intr-un tablou nu inseamni prin eainslgi compozilie. Dupi cum nici tema, oricit degeneroasi gi de inediti ar fi, nu salveazi o picturi,ci, dimpotrivi, sporeste obligatiile de bun megte-;ugar ale autorului. Ceea ce impune din capul loculuiintr-o asemenea operi este exprimarea clarl, pre-cisi, a ideii. Ceea ce nu coincide intotdeauna cusimpla incercare de a realiza un desen clar, E adeviratci, in unele cazuri (acela al < Agitatorului la sate >de Gh. lacob, de pildi), siguranta liniei, naturaleleaatitudinilor, au contribuit la reliefarea ideii. inalte impreluriri, insi, un tablou, in care desenuluinu i se poate reproga lipsa unui autentic aplomb(compozitia prezentati de C. Nitescu la expozigiainchinati luptelor de la Grivila), era lipsiti tocmaide acest elan necesar unei oicturi cu o asemeneatematici. Gh. lacob, la rindul siu, pirisind terenulmai ferm al desenului echilibrat, consistent. a creat,de pildi, in compozigia intitulatl < Colectivigti ascul-tind o emisiune de radio >, impresia unor simpleforme coloristice (e adevirat, de o remarcabilifluiditate si cu o iradiere caldi), lipsite de contur.Talentul autentic al pictorului nu a fost slulit deo asemenea modalitate care, deocamdati, in ciudafrumosului efect cromatic, riminea neclari, subiectuldescifrindu-se anevoie. De aceea, firi a putea vorbidespre o perfecti identitate intre claritatea desenuluigi aceea a intregii imagini, s-a observat ci o idee

1. SANDOR PUSKAS:S portivi

2, P. ACHIJENIE :Construim

3. ION NICODIM:Pii nea

4. GH. APOSTU:M ate rn i tate

fl*i$liai.ffi'

-

-1r,

I

*

precist, o idee de anverguri, cum este aceea pecare o reclam; compozitia tematic;, nu se exprimidecit prin intermediul unui desen expresiv, limpede.

E ceea ce a realizat intr-o largd misuri in com-pozitiile sale Grigore Vasile, ale cirui peisaje srnaturi moarte atestaseri in primul r?nd un talentcoloristic de un real lirism. Cind, in < Tinere colec-tiviste ), a folosir si resursele talentului siu de dese-nator', tabloul a cipitat un sunet plin, iar exuberanracoloristicd s-a transformat intr-o cumpinire a o.o-rnaticii, subordonati intru totul temei-

Constantin Piliuti, artist care s-a afirmat, la debut.spectaculos, a incercat, intr-o compozitie inspiratadin momentul dramatic al eliberirii detinutilorantifascisti la 23 August 1944, si realizeze acelasircord intre cromatici si tema. Punirrd pedali colo-risrnului sau (am spune orchestral) din naturilestatace, Piliur; a urmdrit aici efecte dramatice, Dar.cl a impins prea departe aceast; cromatici surdiajungind (asa cum nu a fost in intentia sa) la un colorirrnonoton. Ultimele peisaje industriale, de mai micldimensiuni, pe care le-a prezentat in expozitii, mirtu-riseau o maturizare a gindirii lui Piliuta care incepeasi respingi tentatia facild a spectaculosului, consrruindimagini mai strinse, in care cromatica se ?ncadra marorganic temei. O figiduiali pe care tin;rul artisro ficea si in care avem dreptul si credem.

La fel de derutanti a fost si evolutia altor doiartisti talentati: Lia Szasz si lon Silisteanu. La fiecareexpozitie vizitatorul se afla in fata unei alte con-ceptii a celor doi pictori, uneori tribulatiiie (in cazulcelui de-al doilea) putind fi urmirite in cadrul aceleiasiexpozatii, pe un acelasi panou. Lia Szasz s-a apropiattot mai mulr de un desen aspru, pdrisind, nu intele-gem pentru ce, linia prelungi, vibranti, cromaticadelicati, care pireau atit de proprii temperamentuluei si pe care le admiram, de pildi, in < Porrrerul defati ), prezentar la expozitia de portrete din 1961.Silisteanu pare ci inci nu si-a gisit un drum al crea-tiei sale:ezitirile sint firesti pentru un remperamentfebril, penrru o minte inteligenti de ciutiror. Daravem impresia ci ele amenint; sa se prelungeasc.i.prea mult.

Ni se pare ci din punctul acesta de vedere, altipictori tineri si-au gisit mai lesne domeniul propriutemperamentului lor. Viorel Margineanu, peisagistinzestrat cu o reali capacitare de evocare a privelis-rilor tirii, a dovedit in ulrimii ani o substantlalicrestere a puterii de sinteze, a priceperii de a vorbilapidar, dar elocvent, despre lucrurile care il pasio-

t,.

?ti.i.

t

.1

*: $.tr.ftt8i. 8;

I

L Ih'.t

r'

.ih

GH IACOB: Corrrractarer nrieilor

neaz;. La Ludovic Boros sc observi o orientare totmai certi spre pictura de idee, sPre organizarearotionold (uneori aceasta producindu-sc in daunavibratiei lirice) a tabloului. Se fac, negresit, auziteecouri din conceptia artistici a lui Mattis Teutch,dar ele au fost asimilate si tinirul artist Ie in{atiseaziprin mijlocirea personalititii salc, o personalitatecare se contureazi tot mai prccis, mai convingitor.Acelasi efort ralional, aceeasi stridanie de a exprimanumai acele lucruri care au fost in prealabil supusepropriei judeciti se face cunoscuti la Victor CuPSa.Pe misuri ce o oarecare tendinti sPre decorativva dispare, lisind locul unor inf;ptuiri de mai largarespiratie, vom putea recunoagte talentul siu real

O alti evolutie. la fel de interesant.l, a suferitpictura lui Petre Achitenie, artist care cauti cailcexprimirii mai concise a unor realitati contemPo-rane. Sau Coriolan Hora, autor al unor Picturi, carc,dincolo de o certi influenti nrexicani, pistreazipecetea propriei sale personalititi, exprimat:i prin-tr-un dranratism autentic. O influent.i solid asimilataam descoperit si in pictura lLri Paul Sima, in carefactura proprie lLri Tonitza a fost prelucrati intr-oviziune personali.

F?iri indoiala, numirul tinerilor pictori a carorcreatie ar justifica o discutie, chiar si mai aprofun-dati decit au izbutit s-o faci aceste rinduri, e mult

I

mai mare. Am incercat si trecem in revisti, Pe scurt.numai citeva exemple mai concludente privindcfervescenta creatoare din rindurile acestor tineriar|sil.

Aceeasi atmosferi de cautiri febrile se intilncstesi in creatia tinerilor graficieni. Dupi o oarecarcperioadi de automultumire, grafica a inregistratla ultimele expozitii (mai cu seami la acelea antplcdin toamna si din iarna trecut;) un Progres reaRolrrl pe care-l joaci in picturi compozitia tematici,il are in grafici ciclul. Evident ci nu vom pleda pentr.,o superioritate de la sine inteleasi a autorilor dccicluri in comparatie cu ceilalti graficieni. Dar n-.vom putea contesta adevirul ci problemele Pe carecei dintii si le pun sint cu mult mai complexe si maidificile. Ceea ce bineinteles, soliciti mai nlult talentLllartistului, capacitatea sa de reflectare si de exprimarea realiti!ii. O dovadi convingitoare in acest sensa dat Marcel Chirnoagi, atit in dramatica suiti( lmpotriva fascismului ), cu imagini incircate cuun puternic continut de sentiment, cit si in ciclulmai recent, inspirat din viata Dobrogei. Viziunea saampli (amenintati cindva de primejdia auto-Pasti-

VIC IOR CUPSA .Onragrrr lrrr Errcscrr

ION GHEORGHITJNaturi moarti

III

I

I

I"i4r i.:,*rT,l

'.rfj-di.".: .+-;i*.'-'..-

-;---;^>

HORA CORIOLAN : Peisaj de iarni

OCTAV GRIGORESCU I Desen

sirii) a cipitat mai mult elan, artistul, lucid, c:iutirrrlin tehnici foarte diverse ale gravurii posibilitiri nolde expresie. Aceeagi stridanie de a depisi stadiulinchistirii, vizibili cu cifiva ani in urmi in imaginilchieratice, rigide, se descifreazi in creatia mai recentra Corneliei Daneg care a Ftiut si incorporeze decora-tivul intr-o perspectivi mai cuprinzitoare, incli,-ziti de un suflu epic puternic. Dupi cum Vasile Ccr-mare izbutegte, cu fiecare noui expozitie, si aducimirturia unei preciziuni sporite, a unui limbaj lapi-dar tot mai sugestiv. Simplitatea cu care acest artisrizbutegte, in citeva linii bine gindite, si inscrie oidee valoroasd, insotiti de un sentiment poeticamplu, prezent intotdeauna in gravurile sale, provine,credem, si din necesititile impuse de arta dificili aciclului (unul dintre ele, < Cuvintul Partidului l, s-abucurat indeosebi de un succes legitim), arti cireiai s-a dedicat cu precidere in ultimii ani. ConstantinPlicinti a prezentat, in ciclul ( One;ti )), inci odovadi a posibilitililor mult mai largi de expresie,pe care le oferi acest gen ; imaginile sale erau, inacest ciclu, compuse mai clar, logica lor era mastricte, efectul mai convingitor. lar, la GheorghcBotan, adeviratele sale insusiri au fost relevate totcu prilejul abordirii ciclului, acela dedicat chimici.cind s-a putut constata forta de evocare pe carco posedi graficianul, posibilitdlile sale de a descoperiunghiuri noi, inedite. Caliteli, pe care, dupi pirereanoastri, nu le-am mai regisit in ultimul ciclu, -a.-/--" \tr\-

o

lAR'IA(Utmore din Pog. 158)

TINERILOR

laturi nci ale stilului lor. Cunoagterea mai directi arealitigii (unii tineri graficieni intirzie inci prea multasupra unor miilociri livregti a contactului cu vialaautentici, trepidante, a contemporanilor lor) vagribi, desigur, desivirgirea acestui proces.

Progresul realizat, in ultimul timp, de OctavGrigorescu rn-a impresionat intr-un mod cu totuldeosebit. La ultima expozi{ie de grafici, tinirulartist s-a impus categoric cu o serie de comentariigrafice de mare rafinament aie unor teme literare,realizate cu o delicatege de incizie, subtile, a cirorlecturi prelungiti prileluia nrereu descoperirea altorvibralii sufletefti. Transpunerea fantasticului dinbasmul si snoava foiclorului rominesc in viziuneplastici a dat in grafica lui Octav Grigorescu, rezul-tate ciintre cele mai fericite.

Dintre cei mai tineri graficieni, realizirile lui StanDone, lon State si ale Anei Maria Sn,ighelschi meriti,in primul rind, consemnate, pentru ci ele au depisitstadiul promisiunilor gi au inceput si puncteze pro-filuri personale.

JJU

Mai pugin discutat pinl acum, afigul (9i mai cu seamiacela al tinerilor) ar impune o analizi mai profundidecit aceea pe care o ingiduie rindurile de fagi.Oricum, numele lui Jean Eugen, care a inceput sise defineascl tot mai precis, depirtindu-se cu totmai multA hotirire de sugestiile unor mae$tri aigenului, lon Migurci, artist inzestrat cu fantezieSi A. D. lonescu, remarcat la ultima expozilie a tine-retului prin citeva afige concis concepute, se cuvinm entionate.

Grafica tinerilor mai are de stribitut un drumdestul de lung pini la realizarea acelei imagini ample,convingitoare, a vielii noastre contemporane, notatiuneori cu talent, dar aproape intotdeauna firi-mitatA.

in sculpturi, problema este 9i mai complexi. Aici,unde maturizarea, dupd cum afirmi toati criticade arti europeani, se produce mult mai tirziu (laBienala tinerilor de la Paris, limita de virsti e mairidicati la sculpturi), numirul artittilor cu un timbrupersonal, nu e, fire$te, atit de mare ca in rindulconfragilor lor graficieni sau pictori. in acela;i timp,insi, nu se pot contesta progresele inregistrate?n ultimul timp in acest gen al artei; ciutarea unuilimbai mai lirnpede, mai convingltor, a dat, de celemai multe ori, rezultate bune.

Portretul a ci5tigat in elocvenli. Tot mai adeseane intimpini in expozilii, chipuri care exprimifrumuse-tea morali a omului. Poate ci nu totdeaunaexpresia e suficient aprofundati; poate ci tocmaicaracterlzarea modelului lipsegte. (Astfel, Alexandru

Puskag, remarcat cu ciliva ani in urmi pentru sculpturamonumentali, energici, , tilmicind-o cu delicategi si cu dramatism.Sau admirabilul portret monumental de giranci,sculptat ?n planuri largi, vibrante, in lemn, doGheorghe lliescu, portretul unui liran, sculptattot in lemn de C. Nicolin, investit cu o demni-tate impresionanti, sau capul de

veche a lui Fritz Cremer. Dar toti acegti sculptorisint unili printr-o tendinle comuni citre reprezen-tarea monumentali a realitelii. in vreme ce loanaKassargian, de pildi, urmire;te realizarea unuidecorativ de mari proporfii, delicat, stribitut deo autenticd undi de lirism. Primeldia de a inlocuilirismul acesta cu o simpli interpretare intelectualisti.de suprafald, a fost semnalati, cu toate consecinleleei. de critici.

Basorelieful, gen dificil in misura in care urmi-re;te si exprime intr-un singur plan tot ceea cesugereazi o sculpturi in spaliu, a avut prin citevalucriri de valoare, realizlri certe. Am cita aicidinamica < Bazi hipici > a lui Mircea $tefinescu,sculptor cu resurse inci insuficient puse in valoare,sau >, viguroasi expresie a unuitalent robust, Al. Gheorghiti.

Mai pulin convingitoare au fost pini acum lucririlein metal ale lui W. Demeter, trldind inci dorintade a epata prin solulii neagteptate. in schimb, de laprimele manifestiri la care a participat, PaulVasilescu, remarcat prin vervi gi umor, se aratia fi inzestrat cu o seriozitate profesionali demnide laudi. Faptul ci in expozigii nu se intilnesc destulde Ces numele lui E. Lungu, Val. Chendea sau alsculptorilor din Tg. Mureg, K. Balint gi L. Hunyady,artitti cu o voce distincti, inzestrali, ciutitori aiunor mijioace proprii de expresie, e regretabil.

*

Stilurile individuale ale artigtilor tineri sint nume-roase, pentru ci insigi realitatea de care sint soli-citagi oferi aspecte multiple, generoase. Condiliilede documentare gi de lucru pe care le au la dispozilie,contactul cu realitatea contemporani le inlesnegtecrearea unor lucriri de valoare reali. Ezitirile.insi, nu pot fi puse in legituri numai cu , ci gi cu o insuficiente cunoaftere avielii pasionante din iurul lor. Albumele de repro-duceri nu reprezinti decit o slabi legituri cu proble-mele atit de complexe ale meltegugului. Rezolvareaacestora (acel > desprecare vorbea Tonitza) nu poate fi obginuti in afaraunei munci asidue de investigare a realitilii, de desci-frare a artei inaintagilor gi a maegtrilor contemporani,Ceea ce o buni parte din tinerii arti;ti au inleles.Dovadi: lucririle lor valoroase care gi-au cigtigataprecierea publicului nostru gi a celui de pestehotare,