arta si spiritualitate

42
8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 1/42 ARTĂ ŞI SPIRITUALITATE  O abordare func ţ ionalist ă  în critica de art ă  Dr. Antonio Ştefan SANDU  Preşedinte Asociaţia Lumen Centrul pentru Educaţie Multidimensională Lumen Romania  Conference  INVENTICA 2009 Institutul  Naţional de Inventică Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi Iaşi Comisia Academiei Române pentru inventică

Upload: editura-lumen

Post on 30-May-2018

253 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 1/42

ARTĂ ŞI SPIRITUALITATE

 O abordare funcţionalistă  în critica de artă  Dr. Antonio Ştefan SANDU

 Preşedinte Asociaţia LumenCentrul pentru Educaţie Multidimensională Lumen

Romania  Conference  INVENTICA 2009Institutul

 Naţional de Inventică

Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi IaşiComisia Academiei Române pentru inventică

Page 2: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 2/42

Arta ca exprimare spirituală a fost din cele maivechi timpuri pusă în legătur ă cu nevoia artistului

de raportare la transcendentul universal, în ultimă

 instanţă la supraesenţial.

Page 3: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 3/42

Arta autentică  s-a n

ă

scut  din  mărturisirea  sincer ă  adorului  de transcendentce-l înflăcărează  şi  inspir ă   pe

 artist.

S. Dali

 -

 Iisus

  pe cruce

Page 4: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 4/42

Primele  forme cunoscute  ale reprezentăriiartistice-picturale rupestre au fost  legate  se

 pare de primele  forme ritualice  de invocare  a prosperităţii, când   prin  redarea  vânătorii  unui  animal se anticipa succesul

 vânătorii

 viitoare.

Page 5: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 5/42

Limbajul  artei  substituie  discursivitatea  narativă

  prin

 categoriile

 formei,

 conceptualizarea   prin  simbol.

S. Dali-

 Ochiul

Page 6: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 6/42

Opera  de artă  autentică   păr ăseşte

 spaţiul

 realităţii

 obiective  către  o lume  aformelor   luând  cu  sine

subiectul  operei, pe  artist  şi   pe  receptorul  operei  într-oefemer ă dar extatică 

identificare.

Page 7: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 7/42

Faţă de relaţia omului cu sacrul artarevalorizeză următoarele funcţii ale gestului

creator:I. Funcţii ale cogniţiei  -funcţia  de reprezentare a sacrului;

-funcţia  de mediere a accesului latranscendent;

-funcţia  de revelare a arhetipurilor şi demanifestare a inspiraţiei ca posesie divină.

Page 8: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 8/42

II. Funcţii ale acţiunii  -funcţia

 de suport a accesului la sacru;

-funcţia de exprimare directă a sacrului(cuvântului lui Dumnezeu);

-funcţia de jertf ă

(rituală

);-funcţia de imitare a divinului, sau de participare la energia divină creatoare;

 -funcţia  de exprimare de sine a artistului;-funcţia

  psihedelică.

Page 9: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 9/42

 I. a. Funcţ ia de reprezentare a sacrului.Indiferent de tradiţia spirituală căreia îi apar ţine,

fiinţa umană se raportează la sacru prin simbol, prinreprezentări ale acestuia accesibile spaţiului conştiinţei.

Cunoaşterea mistică sau metafizică a sacrului

este dublată

de o prezentificare  a acestuia prinreprezentare.

Page 10: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 10/42

Divinul este în mai toate religiilesemnificative privit în esenţă ca fiind f ăr ă formeşi f ăr ă atribute (la modul apofatic) esteconceptualizat  identificându-i-se atribute:Dumnezeu este bun, Dumnezeu este adevărul,

Dumnezeu este iubirea, Dumnezeu este binele.Atribuirea unor nume divine lui Dumnezeu, esteforma de reprezentare a lui Dumnezeu înconcept. Fiinţa f ăr ă atribute este „reprezentată ”

 prin atribute ale calităţii excesive.

Page 11: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 11/42

Dionisie

 Pseudo

 Areopagitul

 spune:

 „În acest întuneric supra-luminos dorim ca să ajungem şi să vedem şi să cunoaştem prin nevedere

 şi

necunoaştere ceea ce-i mai presus de vedere şi decunoaştere, ceea ce-i nevederea  şi necunoaşterea în sinecăci aceasta înseamnă a vedea şi a cunoaşte cu adevăratşi să slăvim pe cel supranatural într-un chipsupranatural, prin negarea tuturor celor existente, cumfac sculptorii care îndepărtează tot ce împiedică vedereaclar ă a ceea ce-i ascuns, şi care scot la iveală frumuseţea cea adevărată şi ascunsă prin simpla luare”  [Areopagitul, 1993: 150].

Page 12: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 12/42

 I.b. Funcţ ia de mediere a accesului la

transcendent.  Accesul la transcendent constituie ovaloare fundamentală a tuturor tradiţiilor 

spirituale. Accederea la sacru se realizează prinmai multe practici spirituale: rugăciune,contempla

ţie, adora

ţie, transă, medita

ţie, iubire,

acţiuni ritualice şi ceremonii.

Page 13: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 13/42

Distanţa ontologică 

care separ ă

sacrul de profan este abolită fie printr-un gest al Divinului

de intrare în imanenţă, fie prin ridicarea sau

autoelevarea  unor indiviziumani la condiţia divină  pe baza preexistenţei unor 

elemente Divineconstituente ultime a

fiinţei umane.

Page 14: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 14/42

Page 15: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 15/42

Arhitectonicasacr ă a templelor,

 bisericilor în general şielementeleiconografice care ledecorează constituietocmai cadrul în care

întâlnirea cu sacruleste facilitată.

Page 16: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 16/42

„O societate în care mântuirea esteapanajul celor aleşi iar semnul alegerii estesuccesul personal, face în viziunea lui Max

Weber să se nască o societate individualistă careconstituie r ădăcinile capitalismului pragmatic a

zilelor noastre.Munca şi succesul individual sunt formeale iubirii aproapelui pentru că, împlinindu-ţi

menirea ta ajuţi la înf ă ptuirea voii luiDumnezeu”  [1993: 118-119].

Page 17: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 17/42

Transmodernitatea  impune o ca la  unmisterum  tremendum (taină înfricoşătoare)[Otto, 1992: 18-30]. Aspectul de taină înfricoşătoare a sacrului este desigur prezentă 

revenire a raportării artei la sacru în toatereligiile. Catolicismul manifestă această latur ă asacrului prin apetenţa către grandios.

Page 18: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 18/42

Max Weber consider ă că etica catolică este

o etică a intenţiei şi a ispăşirii [1993: 126].Această viziune a finitudinii combinată cu eticagraţiei mediate de biserică face în

transmodernitate să apar ă societatea bunăstăriigenerale ca model etatist, holist, a practicii

sociale.

Page 19: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 19/42

  I.c. Funcţ ia de revelare a arhetipurilor şi 

de manifestare a inspiraţ iei ca posesie divină .  Arhetipurile le înţelegem ca structuri

constitutive ale conştiinţei umane, veritabile

cadre-jaloane, ale cunoaşterii, voinţei (dorinţei)şi acţiunii. Cele trei forme arhetipale sunt

 prezente la nivelul conştiinţei colective subforma miturilor.

Page 20: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 20/42

Într-o primă instanţă putem categoriza

 trei

forme de mituri în directă corelaţie cu cele treistructuri arhetipale ale conştiinţei. Mituri alevoinţei (mituri eroice), mituri ale cunoaşterii,mituri prometeice sau abisale, şi mituri aleacţiunii cum ar fi miturile genezei, mituri

cosmogonice.

Page 21: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 21/42

Femininul este principiul

care dă naşterea, caremanifestă şi aduce la viaţă.Geneza o nume

şte pe prima

femeie, Eva  (viaţă).  Femeia este în toate

tradiţiile spirituale şi religioase pe lângă simbolul misterul

sacru al naşterii şi purtă

toareatainei întrupării Creatorului, alDivinului în general în

manifestare.

Fecioara Maria cu pruncul IIsus

 –Icoana

 pe lemn

Page 22: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 22/42

Femininul este

 principiul care dă

 naşterea, caremanifestă şi aducela viaţă. Geneza onumeşte pe prima

femeie, Eva  (viaţă).

Naşterea Domnului –Icoană pe lemn

Page 23: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 23/42

Femeia este în toatetradiţiile spirituale şireligioase pe lângă 

simbolul misterul sacru alnaşterii şi purtătoareatainei întrupării

Creatorului, al Divinului îngeneral în manifestare. Celcare creează toate lumile

 posibile se face vizibil şiastfel cognoscibil prinintermediul unei femei.

TINTORETTO. Origin of the Milky Way. c. 1577. Oilon canvas. National Gallery, London

Page 24: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 24/42

 Numai prinintermediul femeii,

Dumnezeu devine partea creaţiei sale.

Da

 Vinci

 -Leda and the

Swan1505-10

 Oil on panel, 69,5 x 73,7 cm

 

Wilton House, Salisbury

Copie

 

realizată

 

de Cesare

 

da

 

Sesto (1477-

 1523) după

 

originalul

 

pierdut

 

a lui

 

Leonardoda

 

Vinci.

Page 25: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 25/42

• Manifestarea inspiraţ iei ca posesie divină .

Tot astfel precum Dumnezeu Tatăl aduce laexistenţă

 ceea ce preexistă atemporal în Logosul

Divin, artistul dă viaţă celor ce există în piatr ă sau în tainica urzeală a pânzei.

Page 26: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 26/42

•   În ”nimicul„ din care Dumnezeu a creat lumea, preexistă dorinţa Lui de a crea (voinţa divină),înţelepciunea divină care dă sens şi rost lumii

(cunoaşterea Divină) şi puterea f ă ptuitoare a luiDumnezeu Reflex al Creatorului, îndr ăznind să imitegestul celui Etern, artistul reconfigurează

  prin voinţa,

inspiraţia şi măiestria sa într-o totală dăruire de sine,spaţiul realului devenit transcendent.

Icoană Adormirea Maicii Domnului –

M ănăstirea Bistri 

ţ a - 

Page 27: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 27/42

Artiştii contemporani precum Dali

  pun

creativitatea şi inspiraţia pe seama apariţiei unor stări modificate ale conştiinţei. Dali  însuşi pictează oniricul în tablouri precum: visulgenerat de înţepătura unei albine Studiul stărilor modificate de conştiinţă este un domeniu

 privilegiat al psihologiei transpersonale.

Page 28: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 28/42

Inspiraţia capătă sensul de stare modificată a conştiinţei în care rezonanţa arhetipală semanifestă activ asupra artistului f ăcând posibilun transfer de informaţie din structura formativă 

a subconştientului colectiv în matriceavirtualizantă a artistului unde capătă încărcătur ă semnificantă  şi astfel posibilitatea de a apăreasub forma unei opere de artă.

Page 29: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 29/42

Funcţii ale acţiunii:

 II.a. Funcţ ia de suport a

accesului la sacru. Icoana deşireprezintă o imago mundi, oreprezentare transfigurată a

infinitului în comprehensibil,reprezintă şi o principală cale de

acces a individului la sacru. Icoanaeste în acest fel o poartă caredeschide pentru credincios taina

transcendenţei.

Icoana

 tuturor 

 sfinţilor 

Page 30: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 30/42

„Drumul spre „înţelepciune”

 sau spre

„libertate”  este un drum spre centrul fiinţei tale.Aceasta este cea mai simplă definiţie care se

 poate da metafizicii în genere. Şi este interesantde remarcat că o definiţie similar ă se poate dareligiei în genere: drum spre „centru”.

Page 31: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 31/42

Patriahul   Nichifor aprecia că „adesea ceeace intelectul nu surprinde ascultând este explicat

de către vedere care nu se pretează la interpretărifalse”. Reciproc cu această funcţie didactic

ilustrativă

arta sacr ă

bizantină

era obiect deadorare întrucât însuşi împăratul se prosterna înfaţa por ţii împăr ăteşti a altarului adorându-l

astfel pe Iisus.

În religia hindusă precum

Page 32: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 32/42

În religia hindusă precumşi cea tibetană o formă apartede reprezentare artisticoritualică a Universului o

constituie mandalele,reprezentări simbolicecomplexe ale desf ă

şur ării

cosmosului şi for ţelor subtilecare animă deopotrivă 

microcosmosul fiinţelor umaneşi Universul întreg privit ca o

desf ă

şurare. Mandala este oreprezentare simbolică a lumii.

Kalachakra

 Mandala

Page 33: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 33/42

„Operaţia de creare a mandalei  este prin eaînsăşi un ritual care permite purificarea şispiritualizarea conştiinţei celui care o practică.

„a desena o mandala  nu e un lucru simplu e unrit ce ţinteşte spre o palingeneză a individului şi

la ale că

rei amă

nunte acesta trebuie să

participecu toată atenţia cerută de importanţa rezultatuluidorit.

O greşeală, o scă pare, sau uitare a ceva, facacţiunea ineficace”

 [Tucci, 1995: 48].

Page 34: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 34/42

 II. b. Exprimarea direct ă a sacrului 

(cuvântul lui Dumnezeu). Revelaţia divină estetransmisă sub forma unor căr ţi sacre. Valoareaartistică a acestora este umbrită de valoarea lor sacr ă. Cântarea cântărilor ca text sacru esteinterpretat ca alegoria dragostei dintre Hristos şi

Biserică, dar în acelaşi timp în plan profanreprezintă un minunat poem de dragoste. Textelesacre impun existenţa mai multor nivelurihermeneutice   printre care cel literal, alegoric,dogmatic, dar şi niveluri mai profunde bazate pe

 pluralitatea de sensuri ale fiecărui simbol.

ţ i i

Page 35: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 35/42

 II. c. Funcţ ia de jertf ă .

 Pictarea unei

icoane, scrierea unei rugăciuni, compunerea unuiimn bisericesc, reprezintă în sine acte de jertf ă dedicate divinităţii. Pictarea unei icoane serealizează în conformitate cu anumite canoane.De multe ori, artiştii ţin post şi rostesc rugăciuni

 pentru a fi inspiraţi în realizarea icoanelor.A reprezenta cu acurateţe chipuri divinecare vor fi adorate ulterior în biserici, a compunerugăciuni care vor fi citite de credincioşireprezintă fapte de sfinţenie având prin ele însele

valoare devoţională.

Page 36: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 36/42

 II.d. Funcţ ia de imitare a Divinului sau

de participare la energia divină creatoare.

Energia creatoare a divinităţii este percepută ca o desf ăşurare a spaţiului într-o

continuitate eternă

având ca elementeconstituiente: naşterea, devenirea şi distrugerea.

Page 37: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 37/42

Talentul este aşadar cunoscut în credinţa popular ă ca o participare a artistului la energiile

harice. Creatorul Suprem realizează prinintermediul „Cuvântului Său”  întregul Cosmos,sau altfel spus Cerurile şi Pământul, iar artistulcreează un Univers secund în lumea ideilor carese materializează în planul realităţii

convenţionale ca oper ă de artă.

Page 38: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 38/42

 II. e. Funcţ ia de exprimare de sine aartistului. Problematica autenticităţii şi mai ales

a originalită

ţii operei de artă

este o permanenţă

 culturală odată cu renaşterea şi luând amploareîn modernitate şi postmodernitate. Exprimarea

de sine reprezintă o permanentă luptă întredimensiunea de originalitate şi cea de

canonicitate a artei.

Page 39: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 39/42

Divinul creează Universul prin propriul săucuvânt. Chipul şi asemănarea Sa- Omul creează şi el Universuri secunde. Exprimarea de sine a

Creatorului, este un gest de imitaţie a CreatoruluiSuprem.

Page 40: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 40/42

 II.f. Funcţ ia psihedelică .

 Inspiraţia artistică este

 prin ea însăşi o stare modificată a conştiinţei. Esteticaindiană a lui Abhinavagupta  scriitor şi mistic kaşmirian

din secolul XIV-lea considera că

principalul rol al arteieste cel de a trezi sufletul.Inducerea stărilor modificate de conştiinţă prin

intermediul artei, fie că e vorba de transa de inspiraţie aartistului, sau de transa generată de contemplaţia operei,sau audierea unei piese muzicale, atât creaţia cât şi

receptarea operei de artă pot fi puse sub semnultranspersonalului, a unei experienţe de lărgire a

câmpului conştiinţei.

Page 41: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 41/42

Inducerea stărilor modificate de conştiinţă 

 prin intermediul artei, fie că e vorba de transa deinspiraţie a artistului, sau de transa generată decontemplaţia operei, sau audierea unei piesemuzicale, atât creaţia cât şi receptarea operei deartă pot fi puse sub semnul transpersonalului, a

unei experienţe de lărgire a câmpului conştiinţei.

Page 42: ARTA SI SPIRITUALITATE

8/14/2019 ARTA SI SPIRITUALITATE

http://slidepdf.com/reader/full/arta-si-spiritualitate 42/42