~

O Taj Mahalulreprezinta cel maicunoscut monumentindian. Jelind dupaso\ia sa care a muritin urma unei na~teri,~ahulJahan a con-struit acest cavoudin marmura albapura, decorat cu

incrusta\ii negre.Construc\ia, situatain Agra, in nordulIndiei, este inconju-rata de gradini caredomina fluviul

Jumna.

O Detalii ale uneifrize din piatra atemplului dinKhajuraho, in centrulIndiei. Vitalitateasenzuala a acestorsculpturi erotice esteinfluen1ata de KamaSutra, un manuscrishindus stravechi caredescrie arta dragos-tei. Sculpturilereflecta atitudineahindusa fa1a dedragoste ~i anumeca ea reprezinta odatorie sacra ~i unmod de mantuire.

Orbitoare in varietatea sa,arta Orientului lndepdrtatcuprinde o gamd largd, de lasculpturi colosale piind laminiaturi splendide ~i delicate.India, China ~iJaponia i~i aupropriul stil creativ, distinct.

~tere al hinduismului, jainismului ~i budis-mului. Vechii indieni trniau un sentiment puter-nic fata de tot ceea ce 1nsernna viata ~i arta cea1Ilai recunoscut:1 era sculptura. Sculpturile erau,de obicei, elegante, opulente, prezentand ocarnatie splendi~, ce sugera o dezvoltareorganica dar care lnca nu atinsese rnaturitatea.

Aceste caracteristici nu erau complet pre-zente In sculpturile indiene timpurii, realizatede catre urma~ii austerei religii budiste. Lalnceput, reprezentarea lui Buddha era chiarinterzisa; cand acest lucru a devenit posibil,influentele puternice grece~ti In provincia denord-vest, Gandhara, au creat imagini partialelenizate ale lui Buddha, lntr-un stil greco-budist, care s-a raspandit pe arii extinse.

Un alt stil, relativ moderat, a continuat Inperioada clasica Gupta C320-600 d.HL), de~ibudismul absorbise deja multe alte elementemitice, cum ar fi cele yakshi -femeia cu treispirite, reprezentat:1 de sculptorii budi~ti lntr-unmod lipsit de austeritate, ca ni~te dansatoarevoluptoase, cu piept bine evidentiat.

Sensul indian de parcurgere a vie1;ii a fostreprezentat In picturile murale din pe~terile dinAjanta, unde grupuri nesfa~ite de personajeroiesc peste tot pe pere1;i, lntr-o evocare plina ~de culoare a vie1;ii indiene. pana ~i arhitectura ~indiana poate fi descrisa ca o forma a sculp- z

p rima civilizatie aparuta pe ValeaIndusului a Inceput sa Infloreasca aproxi-mativ din anul 2500 1. Hr. S-au creat

citeva sculpturi remarcabile ~i planuri de dez-voltare a ora~elor, Inainte de disparitia cauzataprobabil de invazia unor triburi arabe. in celedin urma, arienii au ajuns sa domine nordulIndiei dar nu au lasat urme ale nici unei artedistincte, vreme de mai bine de o mie de ani.O preocupare artistica majora nu a avut locdecit 1n secolul al treilea 1.Hr.

Arta indianainca de la Inceputurile ei, arta indiana a mani-festat putemice influente religioase, reflectando conceptie care a facut din India locul de

ARTA ORIENTALA

turii. Multe dintre cele mai celebre pagode ~itemple nu au fost pur ~i simplu cl~dite cis~pate In piatra ~i apoi decorate cu sculpturi.

Acest stil este prezent mai ales in miile detemple cl~dite in perioada rena~terii hinduse,aproximativ intre 600-1200 d.Hr. Supraetajate,cu tumuri care doreau s~ imite muntii ~iacoperite cu o multime de personaje sculp-tate, temple ca cele de la Mamallapuran ~iEllura reprezint~ unele dintre cele mai extra-ordinare creatii ale artei indiene.

Atat acta budista cat ~i cea hindus~ au avutinfluenta ~i dincolo de hotarele Indiei. Cel maimare templu hindus construit In CambodgiaIntre secolele 10 ~i 12 este templul AngkorWat. Constructie vilsta, un complex dens de"munti" sculptati In fonrul de con, cu un "varf'central, Inalt cam de 60 de metri. A fost ridicatacu intentia de a combina un templu cu palatulzeului-rege Khmer. Dintre templele budiste,probabil c~ cel mai monumental este pagodaconstruita In Secolul al nou~lea, ridicata in ju-nil, deasupra unui deal din Borobudur, inJava,decorata cu basoreliefuri. ~i In alte regiuni, maiales in Tibet, China ~i Japonia, budismul acreat traditii artistice complexe ~i variate.

Inf1uen~ele islamicein India, traditia artistic~ dominanta a fostmodificata de prezenta unei religii impoctate-islamismul. Invadatorii arabi au introdusislamismul inc~ din secolul 8, ins~ cel maiputemic impact artistic a fost resimtit subdomnia imp~ratilor moguli, care au domnitpeste cea mai mare parte a Indiei incepanddin secolul al 16-lea. Moschee magnifice ~imonumente funerare impresionante au fostconstruite mai ales de Akbar (1556-1605) ~i desuccesorii lui, Jahangir ~i ~ahul Jahan.

Arta miniaturilor a fost introdusa din Persiatot de c~tre moguli. "Miniaturile" nu sunt nea-p~rat mici: termenul descrie pur ~i simplu anu-mite ilustatii pictate, de orice dimensiune.Pentru crearea acestora, imp~ratul Akbar aangajat arti~ti -mare parte hindu~i -din Intrea-ga Indie. in atelierele acestora a luat na~tere unnou stil, mai viguros ~i mult mai descriptiv

inclinatia pentru o gami1 coloristici1 subtili1 sautextura netedi1 a jadului, sunt regi1site inci1 inpreistorie. Marea arti1 chinezi1 dateazi1 insi1 din1500 i.Hr., in timpul dinastiei Shang, cand seafla in circulatie o versiune timpurie a manu-scriselor chineze ~i conduci1torul, i~i ca~tigaserolul si1u semi-divin, de "fiu al cerului".

in perioada ce a durat cam 500 de ani,chinezii au creat vase robuste din bronz, cuun aspect aproape sinistru, concepute pentrua aduce ofrande stri1mo~ilor. Aceste vase suntintens decorate cu simboluri care par a fiabstracte dar sunt de fapt reprezenti1ri foartesimplificate ~i stilizate ale creaturilor rnitice,

decat arta decorativ~ persarul. S~ucitoare ~ipline de actiune, miniaturile au redat, ca untablou viu, viata Indiei inainte de domnia luiAurangzeb (1658-1707) al carui fundamental-ism musulman intolerant a distrus printremulte altele ~i traditia artistic~ a miniaturilor.

Arta in ChinaDintre toate culturile, cea chinez~ a avut ceamai indelungat~ traditie neintrerupta. Cuceri-torii nu au distrus niciodat~ stilul chinezesc devia~ ~i influentele exteme au vitalizat artachinez~, f~r:l a-i distruge tr:ls~turile esentiale.Unele caracteristici ale artei chineze, cum ar fi

O Templul lakshmana din Khajuraho a fostconstruit aproximativ in secolul a! zecelead.Hr. Turlele curbate sunt caracteristice stilu-lui artistic Nagara, fondat in nordul Indiei.

O 0 miniatur3 din Akbar-Nama, biografiaimp3ratului mogul Akbar, din secolul al 16-lea, in care este reprezentat c313rind un ele-fant de-a lungul unui pod sus1inut de b3rci.

O Elegan1a femeilor din acest tablou dinsecolul al 18-lea este o trasatura principal a apicturii Pahari, ultima dintre artele hinduseinfloritoare, inainte de influen1a europeana.

6

chiar tehnici artistice chineze~ti, din ale c~rorreali~ri trebuie amintite templele ~i sculpturi1edin Yuankang, create direct In piatrn, dup~vechea mo~ indian~.

De~i putine picturi chineze din aceast.Iperioa~ au supravietuit, se ~tie c~ pictura eradeja bine dezvoltat.I In perioada dinastiei Han,caracterizat.I prin trnsaturi1e fme, libere dar de-licate ale penelului. Pictura a devenit o artapracticat.I pe scarn larga ~i de-a lungul secolelorau aparut multi mari arti~ti, ~coli ~i curente.inclinatia pentru peisaje, mai ales cele mon-tane, a fost puternica, importanta acestei temeIn arta chine~ flind neegalat.I de nici o alt.I cul-turn. Picturi1e ilustrau adeseori poeme sau altescrieri, a aIror caligl-afie minunat.I era considera-t.I o arta In sine. Pictura chinezeasca a prezen-tat Intotdeauna lucruri reale, cum ar fi oamenisau peisaje, Insa avea ca scop imortalizareaspiritului esential sau mai degraba de a trans-mite o anumit.I stare, decat de a reda detaliile.

Ceramica ~i por1elanulin ciuda faptului ca ceramica avea o traditie demai multe mii de ani, ea a devenit cu adevarato arta originala ~i vitala de-a lungul erei T'ang(618-906). Au aparut multe forme noi acoperitecu glazuri care le transformau mult Infat~areainitiala. Printre m:lrfuri1e cele mai cautate aleperioadei T'ang sunt ilustratiile de cavou. carepose~ toat.I puterea ~i vigoarea marilor sculp-turi. Ele reprezint.I o gama foarte variat.I de

oameni ~i animale, printre care merit:l sa: fieamintiti splendizii cai ai dinastiei T'ang.

La inceputul perioadei T'ang, chinezii audescoperit metoda de producere a portelanu-lui. Subtire, dur, neted, de un alb pur ~i trans-lucid, el a devenit de neegalat ca eleganta:.Sub dinastia Sung (960-1260) ~i a dinastiilorunm1toare decoratiunile aplicate i-au conferito frumusete deosebit:l. Fairnosul portelan "alb~i albastru" a fost muit imbuna:ta:tit in tirnpuldinastiei mongole Yuan (1260-1368).

in timpul dinastiei Sung, chinezii colec-tionau lucrnri apartinand dinastiilor anterioare~i arti~tii apelau adeseori la stilurile unor vre-muri de mult apuse. Cu toate acestea, mareparte a artei Ming (1368-1644) ~i Ch'ing tim-purii (1644-1912) are O inalt:l tinut:l calitativa:,dar vitalitatea creativa: a suferit un u~or declin.

Arta japonezaDezvoltarea Japoniei a fost determinat:l defaptul ca: ea a fost izolat:l de marile civilizatii,cu exceptia Chinei. inca: din secolele cinci ~i~ase, cand ideile despre guvemare, literaturn,diferitele ramuri ale artei ~i religia budista: au

E

~~t.8<~"

~5

cum ar fi dragonii. Venerarea stramo~ilor ~i atrecutului, caracteristica ~i pentru alte culturi,a ramas una dintre marile preocupari chineze.Sensul magic, Invaluit de mistere, al arteidinastiei Shang, s-a atenuat In arta chinezatarzie, mai deta~ata ~i mai contemplativa.

Bronz, jad ~i lacTraditia Shang s-a resimtit In continuare ~i 1nperioada Chou ~i a statului razboinic (1027-221I.Hr). Chinezii realizau statuete din bronzreprezentand oameni ~i alte creaturi. Ei ~i-auperfectionat ~i maiestria In prelucrarea jadului~i lacuire. Lucrarile din aceste materiale erau1:nsa scumpe deoarece jadul trebuia importat ~iera dificil de prelucrat iar lacuirea era un pro-ces Indelungat. De obicei lacuirea se realizaprin acoperirea unui obiect din lemn cu sevaprocesata a unui copac. Fiecare strat de lac tre-buia sa fie uscat Inainte de aplicarea urmatoru-lui ~i, uneori, era nevoie de multe asemeneastraturi, chiar sute. Prin lacuire se puteau Insaobtine efecte decorative extrem de subtile ~iprodusul flnit avea o stralucire unica.

China a fost unificata, dupa secole de dezbi-nare, de salbaticul1mparat Ch'in (221-209I.Hr.).Reputatia lui de grandoman, aproape alienat, afost confirmata de descoperirile arheologice din1974 care au adus la lumina o mica armata cuosta$i din teracota (ceramica mata), 1n dimensi-une naturala, 1ngropata alaturi de 1mparat ~icare trebuia sa-l apere In viata de apoi.

Dinastia Hanin timpul dinastiei Han (209-27Q d.Hr.), Chinaera un vast imperiu, cu o societate foartesofisticata. Confucianismul, un sistem filosoficetic care propovaduia moderatia ~i responsa-bilitatea fata de familie ~i stat, a influentat put-emic conceptia chinezilor -In special afunctionarilor 1nvatati creati de un sistem deexaminare civil. Fiind, deseori, ei l~i~i pictori t~i poeti, a~ jucat un rol important In dez- ~voltarea traditiilor artistice chineze. Alte ele- 01!mente au fost fumizate de un cult mai intuitiv, -

mai magic ~i mai naturalist -taoismul, creat ~ielln decursul perioadei Han.

Arta perioadei Han este cunoscuta mai ales, prin obiectele care 1:nsoteau cavourile ~i care

includeau 1mbracaminte, bijuterii ~i cosmeticedar ~i personaje din bronz, basoreliefuri ~i tiglemulate pe acestea. Au aparut primele sculpturiIn piatra, de dimensiuni monumentale, care 1ncurand au devenit un lucru obi$nuit, o data cuca~tigarea terenului de catre budism. Aceastareligie, originara din India, a reprezentat sursade inspiratie pentru multe stiluri ~i curente ~i

O Vas din metal, emailat, pentru ars esen,eparfumate, apart,in3nd dinastiei Ming, dinsecolul al 1 S-lea, imit3 un stil mai timpuriu.

O O sculptura dinlemn. din secolul al1 3-lea. reprezentan-du-1 pe Kuan- Yin. unzeu budist din China.El este in pozi,iamaharajalia. ceea cear insemna ..tihnaregala... Pe cappoarta o podoabacare il reprezinta peAmitabha Buddha.Se mai pot observape sculptura urmeale picturii ini,iale.

O O sculptura cera-

mica a unui jucator

de polo calare. apa~i-nand dinastiei T.ang.Mi~carea ~i vitalitateaemanata de aceasta

:?, lucrare. stralucitor~ colorata. sunt carac-:g teristice artei T.ang.

ARTA ORIENTALA

O Cai traversand un rau, o pictura realizataprobabil de catre Chao Meng-fu ( 1254-1322). Romantismul pictorilor apa~inandperioadei tarzii Sung a fost aici inlocuit cu omare aten~ie acordata detaliilor.

inspirate din viata obi~nuitj, scene teatrale,intampl~ri sentimentale sau chiar amoroase.Clasa superioan1 japoneza a dispretuit acest~en de alt:l, considerand-o ieftin~ ~i popularn.Ins~ o datj ajunse in Occident, gravurile auavut o influenta majorn asupra directiei ulte-rioare de dezvoltare a picturii europene ~iarti~ti ca Hokusai, impreuru1 cu multi alti marimae~trii gravori, sunt astjzi recunoscuti ca fi-guri proeminente in istoria artei.

p~truns in fo~ in Japonia, influentele chinezeau devenit foarte importante. Oricum, geniuliaponez a f~cut ca toate aceste importuri s~aib~ o anumi~ important~, dandu-le ins~ pro-pria tras~turn national~. De exemplu, in sculp-tura iaponez~ portretele au devenit cucindmult mai semnificative decat erau in China.

ArtizanatulPictura iaponez~ era ~i ea complet diferit~,deseori reprezentand scene de actiune vio-lente, straine traditiilor chineze. Ascutimeasimtului artistic iaponez a afectat aproapetoate laturile vietii iaponeze, de la fastuosulritual al servirii ceaiului pan~ la cel al arani~riiflorilor. Gustul iaponezilor pentru artizanatulminiatural s-a f~cut simtit chiar in articolele dezi cu zi, de exemplu in splendidele "netsuke"sculptate -mici piroane cu care se prindeaudiverse obiecte de cercevele.

in picturn japonezii au preferat culorile platedar izbitoare ~i contururile fenne, pline de vital-itate. Acestea puteau fi observate pe perga-mente ~i pe paravane, ni~te piese de mobilier,printre putinele obiecte admise 1:n interiorulauster al ca:minelor japoneze. impodobite cufrunze aurite, efectul era ~i mai frapant.

Pentru occidentali, cele mai commune dar ~icele mai admirate exemplare ale artei japonezesunt gravurile colorate, produse dupa: secolulal optsprezecelea. Acestea au fost create printransferarea unei schite a artistului pe o bucata:de lemn care, dupa: ce a fost gravata: ~i 1:nscrisa:,va reproduce exact acela~i desen de mai multeori, conferindu-i astfel potentialul de a fivizionata: pe scar:l larga:.

Reflectand valorile unei perioade de calm ~il~te, a perioadei Tokugawa, 1:n timpul ca:reiaviata la ora~ a 1:nflorit ~i s-a creat o adeva:rata:clasa: mijlocie, gravurile reprezentau ilustratii

O O viziune a unui artist japonez din secolulal 16-lea despre occidentalii cre~tini. Lainceput, vizitatorii au fost primi,i cu marebucurie de catre japonezi care au consideratcre~tinismul ca pe o secta a budismului, fiindinteresa1i ~i de come~ul cu occidentul.

O Ceremonia ceaiului este o tema preferatain arta tradi~ionala japoneza. Ceremonia in sinereflecta senti mente le artistice puternice alejaponezilor pentru multe din aspectele vie~ii.

8