armurariu, anghinare, ghimbir.doc

7/23/2019 ARMURARIU, ANGHINARE, GHIMBIR.doc

http://slidepdf.com/reader/full/armurariu-anghinare-ghimbirdoc 1/14

Armurariu

(Cardui mariae fructus) Silybum marianum (L.) Gartn. (Carduus marianus L.)

Armurariu este o planta tepoasa, de vreun metru inaltime, cu tulpini si frunze de un verde sters,

cu flori rosietice, care fac niste seminte cu gust amarui. Acest scaiete este printre cele maiutilizate plante medicinale din lume. De ce !entru ca in semintele sale se ascund substante cu oe"traordinara actiune benefica asupra ficatului.

Studii facute in Germania, Statele #nite, $talia, Austria au aratat ca armurariul este in prezentunul dintre cele mai puternice remedii naturale contra afectiunilor %epatice, aflate in e"plozie inultimul deceniu. &ai mult, armurariul este un anti'to"ic redutabil, autand organismul sa rezistecelor mai puternice otravuri, de la ciupercile to"ice, pana la gazele industriale sau metalele grele.Sa cunoastem in continuare mai bine acest remediu, cu adevarat miraculos.

Unde gasim armurariul

Armurariul (Silybum marianum) este la noi in tara o planta e"clusiv de cultura, care creste inzone mai calde, cum ar fi Dobrogea, ltenia, sudul &oldovei, Subcarpatii Sudici.

Candva se cultiva in aceste zone pe suprafete intinse, fiind obtinut c%iar un soi romanescoriginal, numit *de !ra%ova+, bogat in silimarina, principala substanta activa a acestei plante.

$n zilele noastre, planta este cultivata doar pe suprafete reduse, de catre producatorii particulari.

Gasim in prezent semintele de armurariu in !lafaruri, sub forma de ceai sau preparate sub formade tinctura.

$nainte de a cumpara ceaiul de armurariu, uitati'va cu atentie la termenul sau de valabilitate,intrucat este o planta cu principii active foarte sensibile si care se degradeaza puternic in timp.Din acest motiv si prepararea sa este foarte delicata, asa cum vom vedea in continuare



Ceaiul de armurariu

-ste, conform parerii cercetatorilor americani, varianta cea mai putin inspirata de a folosiarmurariul, intrucat flavonoidele din compozitia sa se degradeaza puternic in contact cu apaclocotita. Din acest motiv, formele de administrare preferabile sunt cele pe care le vom prezentain continuare

PulbereaSe obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea dupa care se face o cernere prin sita pentrufaina alba. $deal ar fi, spun bioc%imistii, sa se macine pulberea cu '/0 minute inainte deadministrare, asa incat o"idarea principiilor active sa fie cat mai redusa.

Daca procedeul vi se pare dificil atunci pastrati pulberea de armurariu intr'un borcan ermeticinc%is, la rece si la intuneric, nu mai mult de 1' zile. Se ia / lingurita rasa de pulbere de 1 ori pezi, pe stomacul gol. !ulberea se tine sub limba vreme de /0'/ minute, dupa care se ing%ite cuapa.

Extractul hidroalcoolic (tinctura)

-ste, probabil, forma de administrare ideala, pentru ca acest preparat se poate pastra mult timp (2ani), fara a'si pierde calitatile terapeutice.

$ata cum se prepara tinctura se pun intr'un borcan douazeci de linguri de pulbere de seminte dearmurariu, care se acopera cu alcool alimentar de 0 de grade, amestecand incontinuu.

Cand intreaga masa de pulbere a fost acoperita, ramanand deasupra un strat de alcool de douadegete, se inc%ide borcanul ermetic si se lasa continutul la macerat vreme de /1 zile, dupa care sestrecoara.

-"tractul obtinut se pune in sticlute mici, inc%ise la culoare, si se pastreaza vreme de ma"imum 2ani. Se administreaza de regula o lingurita, de 1 ori pe zi.

Infuzia combinata

Cum arata si numele, combina e"tractia la rece cu cea la cald, autand astfel la conservarea principiilor active. Se prepara astfel /'2 lingurite de pulbere de seminte de armurariu se lasa lainmuiat intr'o umatate de cana de apa de seara pana dimineata, cand se filtreaza3 maceratul se pune deoparte, iar pulberea ramasa se opareste cu o umatate de cana de apa fierbinte 20 minute,dupa care se lasa la racit3 se combina cele doua e"tracte3 se bea acest preparat cu un sfert de orainainte de masa. Doza 4 cani pe zi.

Cataplasma 2'4 linguri de pulbere fin macinata din seminte de armurariu se amesteca cu apa calduta pentru aforma o pasta ce va fi aplicata e"tern pe locurile afectate. Se leaga deasupra un tifon curat,cataplasma fiind mentinuta astfel timp de minimum 2'4 ore.



5oli in care se folosesc semintele de armurariu

Hepatita virala A, B si C ' numeroase studii efectuate in Statele #nite au aratat ca flavonoideledin compozitia semintelor de armurariu favorizeaza regenerarea celulelor %epatice, maresccapacitatea organismului si in special a ficatului de a se apara de infectii. $ntr'o prima faza,

armurariul se ia sub forma de infuzie combinata (intrucat se recomanda un aport consistent delic%ide) / litru si umatate pe zi, vreme de 4 saptamani. Apoi se face o pauza de / zile, dupacare armurariul se administreaza sub forma de pulbere, din care se ia o lingurita de 1 ori pe zi.Icter, insuficienta %epatica ' silibinina continuta de armurariu impiedica procesul de acumulare ato"inelor in ficat, favorizeaza activitatea celulelor %epatice, stimuleaza eliminarea compusilorto"ici din celulele %epatice. Se administreaza zilnic umatate de litru de infuzie combinata dearmurariu, in cure de doua saptamani, cu o saptamana de pauza.

Ciroza hepatica ' o comisie medicala oficiala din Germania a dat in urma cu doi ani avizulfavorabil pentru folosirea armurariului in tratamentul bolnavilor de ciroza. Aceasta planta, sespune in raportul comisiei, este un foarte bun stimulent al activitatii ficatului, impiedica

fribrozarea acestuia si auta la regenerarea sa. Se ia sub forma de pulbere cate o lingurita rasa de patru ori pe zi, in cure de 2/ de zile, cu / zile de pauza.

is!inezie biliara, litiaza biliara ' se face un amestec de tinctura de armurariu si tinctura deang%inare, in proportii egale. Se ia din aceasta combinatie o lingurita de patru ori pe zi, de preferinta inainte de mesele principale. Are un puternic efect de stimulare a productiei de bila,favorizeaza eliberarea acesteia, impiedica acumularea calculilor la nivelul vezicii biliare sidiminueaza starile inflamatorii. 6ratamentul se recomanda si in cazul dispepsiei sau al digestieidificile."travire cu ciuperci toxice ' se consuma vreme de /0 zile din abundenta infuzie combinata dearmurariu (minimum un litru pe zi), care sustine activitatea %epatica si neutralizeaza direct

actiunea unor substante to"ice din ciuperci (in special amanitina si faloidina).

Intoxicatie cu metanol, cu tetraclorura de carbon, cu metale grele #plumb, mercur$, cumedicamente care ataca ficatul ' se administreaza vreme de o saptamana un litru si umatate deinfuzie combinata de armurariu pe zi. -ste un tratament aduvant foarte util pentru proteareaorganelor interne si a sistemului nervos.

Alcoolism ' se fac cure de trei saptamani, cu doua saptamani de pauza, cu infuzie combinata dearmurariu, din care se bea un litru pe zi. Armurariul nu diminueaza depedenta de alcool, insaauta la refacerea ficatului (greu incercat de consumul sistematic al acestei substante) si, foarte

important, sustine activitatea nervoasa, autand c%iar la recapatarea refle"elor si a coordonariinormale, reducand tremurul membrelor si alte simptome de acest gen.

#n studiu facut pe pacientii alcoolici dintr'un spital de profil din Spania sub conducereamedicului A. !ar-s a pus in evidenta toate aceste efecte benefice ale armurariului.

http://www.sanatateata.com/afectiuni/hepatita-virala-A.htm

http://www.sanatateata.com/afectiuni/hepatita-virala-B.htm

http://www.sanatateata.com/afectiuni/hepatita-virala-C.htm


http://www.sanatateata.com/afectiuni/ciroza-hepatica.htm

http://www.sanatateata.com/afectiuni/diskinezia-biliara.htm

http://www.sanatateata.com/afectiuni/alcoolism.htm

http://www.sanatateata.com/afectiuni/hepatita-virala-A.htm

http://www.sanatateata.com/afectiuni/hepatita-virala-B.htm


http://www.sanatateata.com/afectiuni/ciroza-hepatica.htm

http://www.sanatateata.com/afectiuni/diskinezia-biliara.htm

http://www.sanatateata.com/afectiuni/alcoolism.htm



oua aplicatii externe

/.) Psoriazis ' se aplica o data pe zi o cataplasma cu pulbere de seminte de armurariu, pe locurileafectate. Suplimentar se face o cura interna cu seminte de armurariu, sub forma de tinctura, 1

lingurite pe zi, pentru dezinto"icare.

%&$ Aduvant in cancerul de piele ' o data la doua zile, se pun cataplasme cu pulbere pe zona bolnava. Suplimentar, se face un tratament intern, asa cum vom vedea in capitolul special dedicat bolii canceroase.

Armurariul si cancerul

Semintele de armurariu sunt *gaselnita+ de ultima ora a cercetatorilor care cauta noi miloace pentru prevenirea si combaterea bolii canceroase. 7eci de studii, unele dintre ele finalizate, altein curs de derulare, arata ca semintele acestei plante sunt un inamic redutabil al cancerului. -lesunt recomandate atat persoanelor sanatoase, pentru a preveni aceasta maladie, cat si celor dea

bolnave, pentru a o putea combate si pentru a'i diminua efectele nefaste asupra organismului.

Iata cateva elemente practice in acest sens'

!entru a preveni cancerul faceti la fiecare sc%imbare de anotimp o cura cu seminte de armurariu,consumand 1 lingurite de tinctura pe zi, vreme de trei saptamani. Aceasta planta activeazasistemul imunitar (favorizand fagocitarea celulelor maligne), neutralizeaza radicalii liberi,reintinereste organismul. Studii facute in randul populatiilor mediteraneene si din Asia Centrala,unde aceasta planta este consumata in mod traditional, arata ca incidenta cancerului este de panala trei ori mai mica la cei care consuma frecvent aceasta planta.

Combaterea efectelor adverse ale c%imioterapiei ' este un domeniu de ma"ima importanta pentru

cei care recurg sau au recurs la medicatia de sinteza, pentru combaterea bolii canceroase.Semintele de armurariu (arata studiile facute in cateva spitale americane) sunt printre putineleremedii cunoscute care au eficienta dovedita in combaterea teribilelor efecte adverse alecitostaticelor. #n litru de infuzie combinata de armurariu, consumata zilnic vreme de 20 de zile,sustine activitatea %epatica, mentine capacitatea de lupta a sistemul imunitar si impiedica aparitiasimptomelor neurologice, provocate de administrarea acestui tip de medicatie.

Cancerul de prostata si %epatic ' sunt cele doua localizari ale bolii canceroase, in care a fostverificata clinic actiunea favorabila a semintelor de armurariu sau a silimarinei (un comple" de principii active secretate de aceasta planta). Se ia cate o lingurita de pulbere de seminte de 1 ori pe zi, in cure de / zile, cu /0 zile de pauza.

Alte forme de cancer, in care studiile de laborator au pus in evidenta actiunea curativa aarmurariului, sunt cancerul pulmonar, cancerul la san, cancerul ovarian, cancerul la intestinulgros si cancerul de piele. $n prezent sunt in derulare studii care ' se spera ' vor confirma eficientaacestei plante lipsite de to"icitate in toate aceste forme de cancer.

http://www.sanatateata.com/afectiuni/psoriazis.htm

http://www.sanatateata.com/afectiuni/cancer.htm

http://www.sanatateata.com/afectiuni/psoriazis.htm

http://www.sanatateata.com/afectiuni/cancer.htm



Ang%inare

Denumirea plantei Ang%inarie (Cynara Scolynmis.L.) 8 Cynara Scolynmis.L.

Denumiri populare ang%ina, angina9aspandirea creste in toate zonele 9omaniei, mai des intalnita in sudul tarii, la poalele padurilor.!erioada de vegetatie infloreste din luna mai, sfarsitul lunii si pana la sfarsitul luniiseptembrie.Perioada si organul de recoltare' Se recolteaza intreaga planta, mai utilizate sunt frunzele cand ating lungimea deapro"imativ 40'4 cm.Perioada de recoltare e din luna iunie pana in septembrie.

Bolile in care poate fi utilizata'

Are un spectru e"trem de vast de actiune, se utilizeaza in tratarea unor boli ca nefritecronice, varsaturi, enterite, fermentatii intestinale, %emoroizi, angicolite, colestite,constipatii, %ipertensiune, %ipercolesterolemie.-ficacitatea ei se datoreaza continutului bogat de cinarina, o"idanti, polifenoli, flavone,insulina, saruri de potasiu si magneziu. Aceste substante au o actiune de e"citare asecretiei biliare, auta la scaderea za%arului in sange, regenereaza celulele %epatice, e un bun colagog, se utilizeaza in cazul lipsei poftei de mancare.

Din punct de vedere terapeutic, frunzele de ang%inare se caracaterizeaza prin efecte

sigure asupra bolilor de ficat si rinic%i, avand proprietatea de a mari secretia biliara sidiureza, regland in acelasi timp procesul de formare a colesterolului. !aralel cu acestefect, ceaiul de ang%iare are si insusirea de a diminua za%arul din sange dand bunerezultate in unele forme de diabet. Actiunea antidiabetica s'ar datora unei o"idaze.

Ca diuretic, ceaiul din aceasta planta se recomanda in nefritele acute si cronice, deoarecemareste volumul de urina si favorizeaza in acelasi timp eliminarea ureei si a substantelor

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Braunschweig_Botanischer_Garten_Artischocke.JPG

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Artischockenbluete.jpg



to"ice ce se formeaza la nivelul ficatului si rinic%ilor. Datorita eliminarii de to"ine, seobserva efecte favorabile in tratamentul urticariilor si a diferitelor forme de prurit(mancarime). 5une rezultate da ceaiul de ang%inare si in bolile tubului digestiv,manifestate prin constipatie, varsaturi, enterite, fermentatii intestinale, colite, %emoroizi silipsa poftei de mancare.

Ceaiul de ang%inare mai este un bun aduvant in unele afectiuni ale inimii care semanifesta prin %ipertensiune, ateroscleroza si angina pectorala. Cercetarile mai noiatribuie ang%inarei proprietati antimicrobiene.!entru a prepara ceaiul de ang%inare se va proceda in felul urmator intr'un vas se pune olingura de frunze maruntite care se oparesc cu 00 g apa clocotita. Dupa racire sestrecoara lic%idul si se indulceste cu za%ar. parte din ceai se bea dimineata pe stomaculgol, dupa care bolnavul va sta culcat o umatate de ora pe partea dreapta. 9estul cantitatiide ceai se va bea in cursul zilei cu o umatate ora inaintea meselor principale.

- bine ca tratamentul cu ang%inare sa se faca progresiv, incepand cu doze mici, in primelezile, care apoi sa creasca treptat. 6ratamentul va dura 20'40 zile, urmat de o luna pauza,dupa care se va relua.

$nfuzie 2 lingurite cu virf de planta la cantitatea de 400 ml apa clocotita, se bea ining%itituri rare cate o cana inainte cu umatate de ora, inainte de principalele mese.

Preparare'

'-ste una dintre plantele care actioneaza foarte puternic, de aceia se face doar un ceaidintr'o lingurita de planta la 00 ml apa clocotita. $n cazul in care se supra dozeaza, poateda senzatii de into"icare cu varsaturi si colici %epatice, pentru ca ficatul nu se poatedebarasa asa de repede de to"inele acumulate. -ste bine ca acest ceai sa se bea culingurita si sa nu se bea cantitatea de planta indicata.

' 2 lingurite de planta maruntita se va pune la 20 ml apa clocotita. Se va acoperi apoitimp de /0 minute dupa care se strecoara. Se bea inaintea meselor principale. -"ista maimulte modalitati dar cea mai eficienta in tratament pare aceia care indica ca la fiecare 2saptamani sa se mai adauge o lingurita la acest ceai si sa se faca asa 4 luni, apoi o pauzade /0 zile dupa care se va repeta. Dupa fiecare cana de ceai se va culca timp de 40 minute pe partea dreapta.'!raf de ang%inare se va macina cu rasnita de cafea si se pune apoi sub limba o cantitatede un varf de cutit. Se va tine timp de /0 minute dupa care se ing%ite cu putina apa.

(inctura de anghinareSe va pune 0 g de planta maruntita la 20 ml alcool alimentar de :0;, se tine timp de /zile agitand des recipientul care trebuie sa fie inc%is etans pentru a nu se evapora alcoolul.



Se va strecura apoi si se va lua intre picaturi pana la / picaturi de 4 ori pe zi, in dilutiecu un ceai sau apa. Se ia inainte de mesele principale.-ste bine ca intotdeauna cand se consuma aceste ceaiuri sa se stea culcat pe parteadreapta timp de 40 minute, dupa consumul lor.

Contraindicatii afectiuni acute renale si %epato'biliare.

Anghinarea scade colesterolul

!rincipiile active cuprinse <n frunzele de ang%inare sunt substan=e flavonoide, insulin>, polifenoli, cinarin> (substan=a care confer> gustul amar al frunzelor), s>ruri de potasiu ?imagneziu, substan=e o"idante ?i produ?i sterolici. Datorit> acestora, preparatele dinang%inare au ac=iune diuretic> ?i coleretic> (stimuleaz> produc=ia bilei de c>tre ficat),colagog> (stimuleaz> eliminarea bilei din ficat), antito"ic> %epatic> ?i scad nivelulcolesterolului din s@nge.

)od de administrare

!rodusele din ang%inare sunt utilizate <n tratamentul unor afec=iuni precum insuficien=arenal>, insuficien=a %epatic>, %epatita cronic>, ciroza %epatic>, balonarea, calculii biliari,anore"ia, %ipercolesterolemia, %ipertensiunea arterial>, diabetul ?i numeroase bolidigestive.

!entru prepararea ceaiului, se pune <ntr'un vas o linguri=> de frunze de ang%inare,m>run=ite ?i uscate, care se op>resc cu 00 ml de ap> clocotit>. Dup> r>cire, lic%idul sestrecoar> ?i se <ndulce?te cu za%>r. Se recomand> consumul ceaiului diminea=a ?i <n cursulzilei, cu 40 de minute <naintea meselor principale. !acientul trebuie s> stea <ntins pe partea dreapt>, timp de 40 de minute, dup> ce consum> ceaiul de ang%inare. 6ratamentulse face progresiv, cu doze mici <n primele zile, cantitatea cresc@nd treptat. n general,tratamentul dureaz> <ntre 20 ?i 40 de zile. Dac> simptomele bolii persist>, administrareaceaiului se va relua dup> o lun>.

Datorit> importantelor efecte diuretice, ceaiul de ang%inare este utilizat <n tratamentulunor afec=iuni renale cronice, precum nefrita. Ang%inarea m>re?te volumul de urin>,favoriz@nd <n acela?i timp eliminarea de uree ?i substan=e to"ice de la nivelul rinic%ilor ?ial ficatului. Datorit> elimin>rii de to"ine, ceaiul se recomand> <n tratamentul urticariilor

?i al diverselor forme de prurit.

Ceaiul are efecte foarte bune <n afec=iunile tubului digestiv, precum constipa=ia, enteritele,colitele, fermenta=iile intestinale ?i <n cazul lipsei poftei de m@ncare. De asemenea, ceaiuleste recomandat celor care sufer> de %ipertensiune arterial>, angin> pectoral> sauateroscleroz>. Datorit> prezen=ei insulinei, ang%inarea poate fi folosit> cu succes <ntratamentul unor tipuri de diabet.



Important de stiut

n tratamentul afec=iunilor cronice %epato'biliare se prepar> o infuzie din dou> linguri=ede frunze la 400 ml de ap>. $nfuzia se bea <n trei reprize, cu 40 de minute <nainteameselor principale. !@n> <n momentul lu>rii mesei, se recomand> ca pacientul s> stea

<ntins pe partea dreapt>. 6ratamentul cu ang%inare este contraindicat <n afec=iunile acuterenale ?i %epato'biliare.

$n 5ulgaria i se mai spune si darul Sfintei &aria. Se considera ca cel care are ang%inarenu are nevoie de nici un fel de medicament. -ste una dintre cele mai bune plantemedicinale in tratarea bolilor de ficat %epatita, icter, ciroza, afectiuni cauzate de diversemedicamente, de radiatii, de alcool. La fel de eficienta e si in tratarea afectiunilor splinei,al calculilor biliari, in diverse inflamari ale cailor biliare, colecistita, %emoroizi, varice,obezitate.

5olile mentionate se tratau cu ang%inare inca de pe vremea dacilor. &edicii vec%iconsiderau ca virusii, bolile, in general, sunt alcatuite din celule vii care, asemenea unordusmani nemilosi, ataca organismul, iar daca organismul nu se poate apara singur, nu poate trimite in lupta armatele sale de anticorpi, atunci el trebuie autat cu celule vii, cualiati. -i sunt cei ce vor birui infectia, fara sa afecteze organismul. &edicamentele,maoritatea pe baza de compusi c%imici, distrug boala, dar, o data cu ea, si organismul.Din pacate, putini mai tin cont de acest lucru, dar urmarile se vor vedea peste ani c@nd,slabit peste masura, organismul va ceva la cel mai mic stimul de origine virala. !entru ca,in ziua de astazi, oamenii sunt mai comozi si prefera sa ing%ita niste pilule dec@t sa beaceaiuri B si c@t de greu e de facut un ceai. Si totusi, cum sa ne e"plicam e"plozia deleacuri babesti, care vin sa trateze o serie de boli in care produsele farmaceutice sedovedesc inutile -vident, aceste plante miraculoase au trecut proba timpului.

Anghinarea, un leac fara contraindicatii

Ang%inarea este, intr'adevar, o planta miraculoasa. -ste printre putinele plante care nuare nici daunatori si nici boli. &ai mult, folosita in tratamente, nu are nici un fel decontraindicatii si nici efecte secundare. !oate fi plantata doar primavara, la o ad@ncime decirca /, cm si la distante de 0 cm, de preferat in locuri insorite. 9ezista la seceta ' poatefi udata doar o data pe saptam@na, ceea ce inseamna ca puteti pleca linistiti in concediu Bsi este rezistenta la frig, put@nd suporta geruri de p@na la B/0 grade C. Semintele de

ang%inare se coc in lunile august'septembrie si reprezinta principala materie prima intrartament, contin@nd o serie de vitamine si substante active care stimuleaza crestereatrombocitelor in s@nge.



G%imbirul

*himbirul este de mult timp cercetat, multe din utilizarile sale traditionale fiind confirmate&

Astazi, cercetatorii +n domeniul sanatatii recomanda ghimbirul pentru prevenirea sau tratarea

gretii si varsaturilor, asociate cu raul de miscare si sarcina& e asemenea, poate fi utilizat si +n

bolile de inima sau cancer&

Denumire stiintifica: 7ingiber officinaleFamilia: 7ingiberaceae Denumire populara: g%imbir, g%imber, piper alb Parti utilizate: radacina

escriere

G%imbirul etse nativ din Asia si a fost folosit ca planta medicinala de catre $ndieni, Asiatici si Arabi

inca din cele mai vec%i timpuri. $n C%ina de e"emplu, de mai bine de 2000 de ani, g%imbirul a fostfolosit pentru a auta digestia si trata gastrita, diareea, bolile de inima, gastrita si greata. $n plus, pe langaaceste utilizari medicale, miraculoasa planta coontinua sa fie apreciaza in intreaga lume ca si condiment.

Astazi, cercetatorii <n domeniul sanatatii recomanda g%imbirul pentru prevenirea sau tratarea gretii sivarsaturilor, asociate cu raul de miscare si sarcina. De asemenea, este utilizat c%iar si <n bolile de inimasau cancer.

Proprietati'

Anti'inflamator, anti'o"idant, antiseptic, antispastic, stimulent stoma%ic,deto"ifiant, , la"ativ usor,

revigorant, afrodisiac, calmant, sudorific, reduce nivelul de colesterol din sange, scade febra,amelioreaza spasmele.

Proceduri de administrare'

ecoct' se obtine dintr'o lingurita si umatate de pudra de g%imbir la o cana de apa fierbinte

Infuzie #ceai$' se toarna o cana de apa peste o radacina de g%imbir proaspata si se lasa '/0 minute

(inctura' se administreaza cate o lingurita diluata in /00 ml apa, de 4 ori pe zi

Capsule' se administreaza de 4 ori pe zi (dupa fiecare masa) cu un pa%ar de apa

G%imbirul poate fi utilizat de copiii cu v@rsta peste 2 ani pentru a trata greata, crampele digestive sidurerile de cap. Austati doza recomandata pentru adulti si tineti cont de greutatea copilului. !rinurmare, <n cazul <n care copilul are o greutate de 20 ' 2 Eg, doza corespunzatoare de g%imbir pentruacest copil va fi de / 8 4 din doza recomandata pentru adulti. n general, consumul de g%imbir (pentruadulti) nu trebuie sa depaseasca 1 grame pe zi .



Pentru greata, gaze sau indigestie' se administreaza 2'1 grame radacina proaspaat de g%imbir(0.2'/.0 grame pudra de g%imbir) sau /.'4.0 ml (40'F0 picaturi) e"tract de g%imbir zilnic.

arsaturile induse de o sarcina' se administreaza 20 mg de 1 ori pe zi

urerile de artrita' se administreaza 2'1 grame suc proaspat de g%imbir, e"tract sau ceai, zilnic3 deasemenea, puteti masa inc%eieturile cu ulei de g%imbir sau atasa pe locul dureros comprese cu radacina proaspata de g%imbir

Pentru raceli, dureri de gat, cap si crampe menstruale' 2 lingurite de g%imbir proaspat ras intr'ocana fierbiinte de apa3 se administreaza de 2'4 ori pe zi

Atentie-

• G%imbirul poate irita pielea sensibila.• G%imbirul nu trebuie utilozat e copiii sub varsta de 2 ani•

-fectele secundare asociate cu g%imbirul sunt rare, insa, daca se consuma <n dozee"cesive planta poate provoca arsuri la stomac, diaree si iritatii ale gurii• !ersoanele cu calculi biliari ar trebui sa consulte un medic <nainte de a consuma g%imbir.

Anuntati'va medicul daca luati g%imbir si veti fi supusi unei interventii c%irurgicale sau anestezie.• u consumati g%imbir in combinatie cu medicamente anticoagulante, inclusiv aspirina.

*himbirul, aliment si medicament

Desi calitatile terapeutice ale rizomului de g%imbir erau cunoscute dea din Antic%itate, practicieniimedicinii ayurvedice folosind de demult g%imbirul pentru a stimula focul Agni din trup in vederea

arderii to"inelor Arna, cercetatorii occidentali nu au inceput sa studieze cu atentie efectele acestei plantede e"ceptie decat de la inceputul anilor HI0. enumarate leacuri traditionale folosesc g%imbirul pentru combaterea febrei, durerii si a starilor degreata. Astazi, sunt dea dovedite nenumarate efecte terapeutice, iar g%imbirul a patruns cu succes si incosmetica. 9esponsabil pentru acest succes este in primul rand continutul de gingerol, s%ogaol sizingerol al rizomilor de g%imbir, care stimuleaza circulatia sangelui, activeaza metabolismul, te auta saarzi grasimile, regenereaza pielea si prezinta o actiune puternic antio"idanta. $n acelasi timp, g%imbiruleste revigorant, combate starile de oboseala, este vasodilatator, activeaza circulatia sanguina periferica,eliminand simptomele de maini si picioare reci, previne riscul formarii de c%eaguri de sange, previneafectiunile cardiovasculare, are proprietati antitumorale, are un efect linistitor. -ste folosit impotrivadurerilor de stomac, pentru usurarea digestiei, in cazul senzatiilor de voma, al raului de avion sau de

mare, al balonarilor abdominale si al durerilor de ficat, dar si pentru reducerea nivelului de colesterol si pentru tratatarea bolilor de inima. $n cazul artritei reumatoide se obtine o reducere sensibila a durerilor.Ceaiul de g%imbir, dar si praful de g%imbir adaugat la o cana de lapte cald, este un remediu ideal in cazulracelilor, pentru calmarea inflamatiilor gatului, a congestiei respiratorii, a sinuzitei si a raguselii, pentruscaderea febrei si eliminarea mucozitatilor, iar impotriva astmului cele mai bune efecte se obtin cutinctura de g%imbir.



*himbirul in bucatarie

G%imbirul a cucerit insa mai intai bucataria europeana, fiind catalogat drept un condiment picant,apropiat de piper. De altfel, el reprezinta, peste tot in lume, unul dintre cele mai valoroase condimente.-ste interesant de amintit ca gingerolul, un compus iute al g%imbirului, are o structura similara cucapsaicina din c%illi si piperina din piper, dar este convertit prin incalzire in zingeberona, care este mai

putin iute, iar prin uscare in s%ogaol, care este mult mai intens la gust. Se presupune ca g%imbirul si'acrescut in timp concentratia de gingerol ca o forma de aparare impotriva ierbivorelor, indepartate deacesta, la fel ca si de piperina sau de capsaicina.G%imbirul este folosit in special proaspat, fie ras, fie taiat felii. 9izomii proaspeti pot fi gasiti acum si in%ipermarEeturile noastre si pot fi pastrati cateva saptamani la frigider. -i prezinta o coaa cu diferitenuante de cafeniu si un interior galben'desc%is cu o aroma racoritoare, asemanatoare citricelor, dar cu ungust puternic, intepator si iute. G%imbirul este recunoscut pentru nota sa usor muscatoare si fierbinte, pentru aroma sa bogata, dulce, calda si lemnoasa. Datorita substantelor aromatice pe care le contine, si'acastigat dea din vec%ime reputatia de planta afrodiziaca cu reale virtuti tonifiante.#scat este comercializat in special in forma de pudra alba sau usor maronie, dar si ca radacini intregi sitrebuie pastrat la adapost de lumina, aer si umezeala. !rin uscare isi sc%imba foarte mult gustul, devine

mult mai aromat si mai putin iute si este folosit la prepararea a diferite deserturi. Dar feliile de rizomitineri se pot conserva si prin fierbere intr'un sirop gros de za%ar, ele pastrandu'se moi si carnoase, dar siiuti. Siropul de g%imbir este recunoscut ca un puternic afrodisiac.$n functie de cum e gatit, g%imbirul isi poate pierde in mare masura aroma si poate devini mai iute, dar,daca este prait pierde din iutime, isi sc%imba gustul si merge foarte bine alaturi de usturoi si ceapa.Astfel, g%imbirul este folosit la cele mai felurite feluri de mancare, supe, sosuri, preparate din carne silegume, dar si la deserturi si bauturi. 6%ailandezii il adauga dat prin razatoare la prepararea pastei decurry, indonezienii freaca deseori carnea inainte de a o pregati cu o pasta de g%imbir si ardei iute,indienii folosesc g%imbirul prait in sosuri, iar c%inezii il folosesc atat fiert, cat si prait.

.etete cu ghimbir

Dintre nenumaratele retete pe baza de g%imbir, folosite astazi si la noi, un bun e"emplu il reprezintasalaul la gratar cu sos de g%imbir provenind din bucataria c%inezeasca, servit alaturi de un pa%ar de vinalb rece, sec sau demisec. !estele spalat si scurs se asaza intr'un vas in care s'a preparat un amestec deulei de masline (0 ml), teJuilla (40 ml), zeama de la o lamaie bine stoarsa si o lingurita de c%imenmacinat si se introduce pentru o umatate de ora la frigider. Apoi pestele se caleste pe ambele parti, cate minute, intr'o tigaie teflonata. Se serveste cu un sos din doua cani de mango taiat cuburi, o portocalacuratata de coaa si taiata marunt, o lingura de suc de portocale, o ceapa rosie taiata mic, o lingurita deg%imbir macinat, sare si piper. u mai putin savuroase sunt si legumele me"icane picante ce pot fi folosite drept garnitura pentru oricefel de carne. Dupa ce au fost spalate si curatate, legumele se taie cubulete ' un morcov, o ceapa rosie, doiardei colorati diferit, doua rosii decoite, si se adauga si patru ciuperci taiate felii. Apoi se amesteca cu/00 g de boabe de fasole (conserva), /00 g de boabe de porumb (conserva) si se adauga sare si piper sise inabuse sub capac, intr'o tigaie teflonata cu o lingura de ulei de masline, timp de :'I minute avandgria sa nu se inmoaie prea mult pentru a nu'si pierde forma. Se adauga apoi o lingura de ulei de soia, olingurita rasa de praf de g%imbir, o lingurita de busuioc proaspat sau uscat si o lingurita rasa decoriandru macinat si se mai lasa sub capac 2'4 minute.



Ceai de ghimbir

Ceaiul de g%imbir este foarte bun pentru sanatatea noastra. -ste simplu de preparat. Se pune apa la fiert,se adauga g%imbirul taiat feliute mici si se asteapta sa dea in clocot, dupa care se strecoara. !entru gustse poate adauga apoi un plic de ceai negru, za%ar brun sau miere si, eventual, o felie de lamaie sau sucde lamaie. $n loc de za%ar sau miere se poate adauga lapte de soia care este suficient de dulce. Se pot bea

2'K pa%are de ceai. $n ceaiul de g%imbir se poate adauga si lemn dulce, piper negru, menta si %ibiscus.#n e"celent ceai energizant se obtine din ceaiul de g%imbir la care se adauga scortisoara, fenicul,coriandru, bucatele de portocala, lemn dulce, cardamom, rozmarin, nucsoara si anason.

Berea de ghimbir

u numai ceaiul de g%imbir este o sursa de sanatate. 5erea de g%imbir s'a impus si ea ca un adevaratafrodisiac, ca o e"celenta bautura energizanta care reda pofta de viata, reface sistemul digestiv si are un puternic efect revitalizant. Ca o reminiscenta a 9enasterii, cand g%imbirul era folosit in -uropa pentruaromarea berii, in secolul al $'lea in carciumile englezesti borcanelul de g%imbir era nelipsit, fiindfolosit pentru aromatizarea bauturilor.5erea de g%imbir isi are originea in Anglia secolului al M$$$'lea, iar mai apoi a cucerit intreaga

America. $n timp, berea de g%imbir a devenit in timp e"trem de apreciata de copii, fiind produsa lainceputul secolului in maoritatea oraselor din &area 5ritanie, numarul producatorilor depasind in/F4 cifra de 4.000, continutul de alcool al acesteia fiind restrictionat prin lege la mai putin de 2N.Sunt multe retete pentru berea de g%imbir. elipsite sunt g%imbirul, drodia, lamaia si za%arul, la care se pot adauga ienuparul, lemnul dulce, coada soricelului sau c%illi. G%imbirul poate fi feliat si zdrobit sauras, iar pentru a obtine o aroma mai puternica, amestecul mentionat mai sus poate fi eventual fiertinainte de adaugarea drodiei.!entru a prepara rapid o bere de g%imbir puteti rade doua linguri de g%imbir proaspat (se gaseste inmaoritatea %ipermarEeturilor), la care adaugati miere, stoarceti o lamaie si mai adaugati un sfert delingura de pulbere de drodie de bere. Le introduceti pe toate intr'o sticla de plastic de doi litri umpluta pe trei sferturi cu apa si agitati bine pana la omogenizarea amestecului. Apoi se mai adauga apa cat sa

ramana un spatiu liber de 2'4 degete si se lasa sa fermenteze timp de una ' doua zile. Cand sticla s'aintarit inseamna ca berea a fermentat si este buna de baut dupa ce este filtrata printr'o sita fina sau printr'un tifon si pusa la rece. Daca nu este lasat suficient spatiu liber in sticla sau daca este lasata prea mult lacaldura e"ista riscul sa plesneasca.-vident, putem cumpara bere de g%imbir si gata preparata din orasO De altfel, o gasim si in variantadietetica. Aceasta batura racoritoare este cunoscuta in lumea intreaga sub denumirea de ginger beer saumai simplu de ginger . &arca 5undaberg, comercializata in 9omania de SanoMita este garantia uneicalitati de e"ceptie. 6ot cu o calitate garantata de SanoMita este disponibil si g%imbir confiat importat din6%ailanda si din Australia.



*himbirul #/ingiber officinale$ este recunoscut din timpuri stravechi, fiind originar din India

si adus in Europa in perioada cruciadelor& Este o planta erbacee aromata cu numeroase

proprietati terapeutice, dar mai ales un a0utor de nade0de in combaterea afectinilor respiratorii&

C%inezii considera g%imbirul drept unul dintre cele cinci ingrediente principale in dietoterapie,alaturi de otetul de orez, vinul de orez, sare si miere. $n medicina si estetica, g%imbirul este folositdatorita actiunilor sale stimulente, tonice si energizante. -ste util persoanelor cu circulatie perifericadeficitara. !rin stimularea metabolismului, aceasta planta auta la eliminarea to"inelor, precum si laintensificarea arderii grasimilor. G%imbirul este util persoanelor deprimate, fara pofta de viata, lente,letargice, aducand tonus, energie si optimism.

G%imbirul este recomandat ca aduvant in tratamentul a numeroase afectiuni sensibilitate la frig, dureride gat, guturai, astm, gripa in faza incipienta, reumatism, rau de masina, rau de miscare, rau de inaltime,senzatie de voma persistenta, tulburari de apetit, digestie dificila, indigestie, gastrita %ipoacida, asteniefizica si psi%ica, convalescenta, balonare, frigiditate.

Actiune si beneficiiG%imbirul contine ulei volatil (predominen tzingiberol) si compusi fenolici (gingeroli). Are efectantiemetic si antivertiginos, in%iband zona c%emoreceptoare declansatoare a vomei si centrul vomei. Lanivelul aparatului digestiv este coleretic si colecistoc%inetic, favorizand secretia bilei si motilitateavezicii biliare.

!rintre proprietatile g%imbirului se mai numara

#n foarte bun stimulent stoma%ic, cu actiune benefica asupra cavitatii gastrice3

Calmant in durerile abdominale, auta digestia, elimina gazele, da pofta de mancare, neutralizeazato"inele3

-ste revigorant, vasodilatator, are efect de linistire si creeaza ec%ilibrare3

Stimuleaza atractia fizica si memoria3

La nivelul aparatului genital are actiune benefica asupra fertilitatii, creste volumul spermei siamelioreaza motilitatea spermatozoizilor.

-ste deosebit de benefic in caz de rau de miscare (masina, tren, avion, etc.) si greturi de diverseetiologii.

G%imbirul este folosit in alimentatie drept condiment picant pentru aromatizarea mancarurilor si bauturilor. Da o aroma placuta ceaiului, fructelor, conopidei, guliilor si boabelor din pastai. C%iar maimult decat usturoiul, planta are calitatea de a atenua mirosul specific al preparatelor din carne de oaie,miel, scoici sau peste.



Ceaiul de g%imbir este un bun remediu in raceli, fiind un calmant ideal pentru inflamatiile gatului,sinuzite, raguseala, febra, eliminare de mucozitati si congestii respiratorii.

)odalitati de utilizare

Ceaiul de g%imbir ' se pun la fiert 20'400 ml apa. Dupa ce da in clocot, se adauga /0 g g%imbir proaspat taiat feliute, continuand fierberea pe foc mic inca /0 minute. Se poate indulci cu miere si se beau 2'4 cani de ceai fierbinte pe zi.

6inctura ' o lingurita de tinctura diluata in /00 ml apa, de 4'1 ori8zi.

Capsule cu e"tract de g%imbir ' se pot lua 2' 4 capsule8zi cu un pa%ar de apa (dimineata siseara) in timpul mesei.

Indicatii terapeutice

Ceaiul de g%imbir este un bun remediu in raceli, fiind un calmant ideal in inflamatiile gatului, sinuzite,raguseala, febra, eliminare de mucozitati si congestii respiratorii. $n caz de tuse, stoarceti o radacina de planta si amestecati sucul cu putina miere si 20 ml apa fierbinte. 5eti cate /'2 cani pe zi pana ladisparitia tusei. Dupa o masa copioasa, infuzia de g%imbir este ideala si auta la eliminarea gazelor dinstomac sau intestine. $n C%ina, remediul este cunoscut de peste 4.000 ani ca antiastmatic, folosindu'sesuc de g%imbir si morcovi. $n caz de astm , se combina parti egale de g%imbir si morcovi (radaciniletrebuie rase si apoi stoarcem sucul). Se administreaza cate doua lingurite inainte de fiecare masa, in

combinatie cu ceaiul de g%imbir. $n functie de cantitatea consumata, planta poate avea efect constipantsau la"ativ. Daca se mananca mai mult de /0 g de g%imbir in timpul mesei, are efect constipant, in timpce o cantitate mai mica este la"ativa. $n caz de greata sau indigestie se tine sub limba o bucatica deradacina de g%imbir sau se mananca 2'4 bucatele de tulpina de g%imbir proaspat. Senzatia de greata sivoma va disparea imediat. $n caz de sug%it rebel, o cana de suc din aceasta planta poate fi utila. 0. ' /.g de praf de radacina de g%imbir, luat de 4 ori pe zi, inainte de masa, inlatura durerile de cap de naturanevralgica si spastica, greturile si voma (la femeile insarcinate), trateaza bronsita si astmul bronsic.G%imbirul este sudorific, inducand si o senzatie puternica de incalzire a corpului, respectiv un efectsudorific pregnant. -ste util in caz de astenie, fatigabilitate se"uala, impotenta, frigiditate. Aplicat pe piele, g%imbirul mareste rezistenta la frig. Se recomanda e"tern in reumatism, poliartrita reumatoida 'frictiuni3 dureri in gat ' gargara cu tinctura diluata3 sensibilitate la frig ' frectii energice cu tinctura timp

de cateva minute, dupa care se aplica un unguent.

armurariu, anghinare, ghimbir.doc

Documents