armonie anul al ii-lea sem 2

5/13/2018 Armonie Anul Al II-Lea Sem 2 - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/armonie-anul-al-ii-lea-sem-2 1/10

Denumirea cursului: ARMONIE an II /sem IITip curs: obligatoriuDurata cursului; Nr. Credite - 6 semestre/6 credite pe anPerioada de accesare a cursului

- prelegeri- seminarii- consultaii

Manual recomandat – Valentin Petculescu, Armonia I, Ed. Fundaiei România de Mâine, Bucureşti2003Obiectivul principal al cursului – Asimilarea sintaxei de tip omofon (monodia acompaniată)Modul de stabilire a notei finale – evaluarea temei de examenConsultaii pentru studeni – la TvRMAdrese e-mail responsabil pentru contactul cu studeniiTitularul cursului – lector universitar doctor Valentin Petculescu

Adresa e-mail -Adresa la facultate – Palatul Sporturilor şi CulturiiTelefon: 3171901

Interval orar pentru consultaii – Luni orele 16,00 – 17,002. Coninutul tematic al cursului- Armonia tonală la patru voci, pe trepte principale (I, IV şi V), cu acorduri în stare directă şirăsturnarea I.3. Bibliografie minimală obligatorieValentin Petculescu – Armonia I, Ed.Fundaiei România de Mâine, Bucureşti 20034. Bibliografie facultativăAlexandru Paşcanu – Armonia, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1982

Lecia 1 – Note melodice efectiv disonante. Întârzieri/ apogiaturi simple.

Obiectivul leciei : asimilarea particularităilor întârzierilor multiple.

Întârzieri / apogiaturi simple

– la sopran, alto sau tenor:

9-8 7-66_

_

4-3 6-57_

_

2-3 7-8

Ex. 1

Obs: În întârzierile 9-8 şi 7-8, nona şi septima trebuie să fie mari.Rezolvările se fac, majoritar, la acorduri stabile (majore sau minore). O excepie notabilă

o constituie întârzierile (de foarte bun efect) pe acordul de septimă micşorată.

– la bas:6

(5)5 6

(5)

Ex. 2



Obs: Liniuele coborâtoare sau urcătoare arată sensul întârzierii, primul moment alformulei nefiind, în genere, cifrat.

Întârzierile din bas se folosesc mai rar pentru a nu destabiliza acordurile şi se folosesc pedurate mai scurte (optimi, mai ales).

Teste pentru evaluare la lecia 1.Rezolvai următoarele teme folosind în locurile indicate întârzieri sau după caz, apogiaturi.Analizai modelul armonizat.

Lecia 2 – Întârzieri/ apogiaturi duble

Obiectivul leciei: asimilarea particularităilor întârzierilor/ apogiaturilor duble.

Întârzieri / apogiaturi duble

9-84-3

9-104-5

9-107-8

7-84-3

6-59-10

7-89-8

Ex. 3

Obs: În întârzierile 9-8 şi 7-8 , nona şi septima trebuie să fie mari. Intervalul de rezolvareeste teră , sextă şi, rar, octavă , iar acordul major sau minor .

Teste pentru evaluare la lecia 2.Rezolvai următoarele teme folosind în locurile indicate întârzieri/ apogiaturi. Analizaimodelul armonizat.

Lecia 3 – Întârzieri/ apogiaturi triple

Obiectivul leciei: asimilarea particularităilor întârzierilor/ apogiaturilor triple.

Întârzieri / apogiaturi triple

9- 9-8 9-8 9-10 9-10 9- 7-8



107-84-5

6-54-3

7-84-3

6-54-5

9-84-3

107-86-5

6-54-3

Ex. 4

Obs: Rezolvarea (pe acord major sau minor ) trebuie să conină o teră sau o sextă, deci,un trison în RI, RII sau, mai rar, în stare directă.

Teste pentru evaluare la lecia 3.

Rezolvai următoarele teme folosind întârzieri/ apogiaturi în locurile indicate. Analizaimodelul armonizat.

Lecia 4 – Întârzieri cu rezolvări excepionale

Obiectivul leciei: asimilarea particularităilor întârzierilor excepionale

– rezolvări figurate – rezolvări în alt acord – întârzierea se transformă în altă rezolvare care se rezolvă

Ex. 5

Teste pentru evaluare la lecia 4.Rezolvai următoarele teme folosind întârzieri excepionale în locurile indicate. Analizaimodelul armonizat.

Lecia 5 – Broderia simplă

Obiectivul leciei: asimilarea particularităilor broderiilor simple ascendente şi descendente

Orice element al acordului poate fi brodat, evitându-se însă, întâlnirile „aspre”, de secundă mică sau nonă mică.

Acestea pot fi transformate în secunde şi none mari prin folo-sirea cromatismelor.Broderiile duble sau triple trebuie să conină o teră sau o sextă. Se plasează pe timpi slabi, sau pări slabe de timp.

Broderii simple



8-9-8

8-7-8 5-4-5

6-5-6

3-4-3

7-6-7

4___ 3___

Ex. 6

Teste pentru evaluare la lecia 5.Rezolvai următoarele teme folosind în locurile indicate broderii.. Analizai modelularmonizat.

Lecia 6 – Broderia dublă

Obiectivul leciei: asimilarea particularităilor broderiilor duble.

8-9-83-4-

3

8-7-83-2-3

5-4-53-2-

3

8-7-83-4-

3

8-7-88-9-

8Ex. 7

Teste pentru evaluare la lecia 6.Rezolvai următoarele teme folosind în locurile indicate broderii duble. Analizai modelularmonizat

Lecia 7 – Broderia triplă

Obiectivul leciei: asimilarea particularităilor broderiilor triple.

Broderii triple

8-7- 8-9-8 8-9- 8-7-



85-4-53-2-3

5-6-53-4-3

86-7-63-4-3

85-6-43-2-3

Ex. 8

Teste pentru evaluare la lecia 7.Rezolvai următoarele teme folosind în locurile indicate broderii triple. Analizai modelularmonizat

Lecia 8 – Alte tipuri de broderii

Obiectivul leciei: asimilarea tipurilor de broderii atipice.

Alte tipuri de broderii – în care coexistă nota diatonică cu cea cromatică

– în care broderia se rezolvă pe acelaşi sunet, dar cromatic – în care broderia se rezolvă pe alt acord – broderia cvadruplă (acordul de broderie)apud A. Paşcanu – broderia întârzierii – broderia broderiei

În stilul instrumental, mai ales, pot fi întâlnite şi: – broderii cu interpolare – broderii cu deplasare/dizolvare

Ex. 9

Teste pentru evaluare la lecia 8.Rezolvai următoarele teme folosind în locurile indicate broderii atipice. Analizai modelularmonizat

Lecia 9 – Pasajul

Obiectivul leciei: asimilarea particularităilor notelor de pasaj simple, duble sau triple.

Pasajul este una din notele melodice cel mai des folosite pentru valenele sale ce conferă

cursivitate unui discurs muzical. Pot fi simple, duble sau triple.Ex. 10



Teste pentru evaluare la lecia 9.Rezolvai următoarele teme folosind în locurile indicate pasajul simplu sau dublu. Analizaimodelul armonizat

Lecia 10 – Pasajul atipic

Obiectivul leciei: asimilarea particularităilor notelor de pasaj atipic.

– pasaje cu interpolări – pasaj cu deplasareEx. 11

În Ex. a, la poate fi asimilat unei broderii atipice, plasate pe parte tare de timp.În Ex. b, de-ul este un echoppee.

În Ex. c, re-ul poate fi asimilat cu un echoppee. ¡ ¢ £ ¤ ¥ ¦ § ¤ ¤ ¨ © ¥ ¡ © ¢ © ¡ ¨ ¤ ©

Teoretic, pot exista combinaii între orice tip de note melodice, cu observaia că

întâlnirile pe verticală trebuie să evite disonantele dure (7M, 9m) sau intervalele „primare” (înordinea armonicelor) – cvartele sau cvintele descoperite.

Ex.12

Observaie: Notele melodice nu anulează efectul „rău” al cvintelor sau octavelor paralele.Ex. 13

Dacă a doua cvintă perfectă conine un sunet melodic (străin de acord), succesiunea este permisă.

Ex. 14



Teste pentru evaluare la lecia 10.Rezolvai următoarele teme folosind în locurile indicate pasajul atipic. Analizai modelularmonizat.

Lecia 11 – Majorul armonic

Obiectivul leciei: asimilarea particularităilor modului major armonicPrezena lui la b în Do major armonic modifică acordurile a patru trepte şi, implicit,

modul lor de folosire (nu şi funcia, însă).

Ex. 15

Treapta a VI-a devine acord mărit, cu consecinele: – va fi folosit mai rar;

– dispare cadena întreruptă; – septima (mare), aspră, trebuie folosită cu ştiinele menajamente.Treapta a IV-a devine acord minor, dinamizând, prin contrast, atât relaia cu tonica, cât

şi cu dominanta. Dispare posibilitatea mersului treptat ascendent al lui la b. Treapta a II-a devine acord micşorat cu consecinele:

– ca trison se va folosi în RI şi cu dublarea terei.Treapta a VII-a rămâne acord micşorat, dar cu septimă micşorată, ce nu mai poate fi

rezolvată treptat ascendent (vezi treapta a VII-a în minorul armonic).Ca observaie generală, minorul armonic, folosit mai rar de către clasici şi mai prezent la

romantici, capătă un plus de dramatism, atât prin tipurile de acorduri, cât şi prin înmulireaintervalelor caracteristice (mărite şi micşorate).

Majorul melodic, prin pierderea sensibilei, trece din sfera tonalului în cea modală, încare dispar relaiile funcionale, iar subtonica (ce poate fi şi dublată) are mersuri libere.

Teste pentru evaluare la lecia 11.Rezolvai următoarele teme folosind varianta modală a majorului armonic . Analizai modelularmonizat.

Lecia 12 – Majorul melodic

Obiectivul leciei: asimilarea particularităilor modului major melodic. Caracterizat prin

absena sensibilei(înlocuită de subtonică)şi prin alterarea coborâtoare a treptei a VI-a majorulmelodic nu este tipic sistemului tonal, aparinând lumii modale. În aceste sistem, centrat pe



alte principii decât cele ale funcionalităii tonale, subtonica evoluează liber , poate fi dublată,iar relaiile între trepte sunt predominant plagale (la secunda inferioară, tera superioară şicvinta superioară)

Teste pentru evaluare la lecia 12.Rezolvai următoarele teme folosind modul major melodic . Analizai modelul armonizat.

Lecia 13 – Minorul natural şi melodic

Obiectivul leciei: asimilarea particularităilor minorului natural şi melodic.Poate fi valorificat în două modalităi:

– ca şi majorul natural, poate fi folosit ca mod (eolic); – în combinaie cu celelalte două variante (armonic şi melodic) este folosit în sens tonal .

Subtonica va fi tratată ca notă melodică , în mers treptat descendent, cel mai adesea

plecând de la tonică (la, sol , fa , mi).Ex. 16

Minorul melodic

Are mai mult un rol melodic, sunetul fa având rolul de a evita intonarea secundei mărite fa – sol . În majoritatea cazurilor se foloseşte în sens ascendent (spre sensibilă); în variantaminorului lui Bach se foloseşte şi în mers descendent .

Ex. 17

Teste pentru evaluare la lecia 13.Rezolvai următoarele teme în tonalităi minore naturale şi melodice. Analizai modelularmonizat.

Lecia 14 – Marşuri armonice

Obiectivul leciei: asimilarea particularităilor acestui procedeu de travaliu componistic.Un procedeu de travaliu componistic des întâlnit în baroc şi în clasicism este cel al

secvenării. Secvena (sau progresia) constă în repetarea identică a unui model (armonic şimelodic), pe o altă treaptă, în sens ascendent sau descendent . De exemplu: I-IV (model), II-V(secvena 1), III-VI (secvena 2) etc.



Secvena are o dublă funcie: – de acumulare dinamică, mai ales în secvenele ascendente; – de „respiro” informaional, fenomen doar aparent contrar primei funcii.Chiar dacă automatismul pe care-l implică secvenarea (mai ales cea modulantă)

permite, prin folosirea analogiei, un număr important de excepii, modelul (alcătuit dinminimum două acorduri) trebuie să fie concis, simplu, fără excese ornamentale (pentru a nu

deveni obositoare, greoaie, secvenele), şi, mai ales, convingător ca relaii armonicefuncionale (autentice).Un model neconvingător armonic se va perpetua, inevitabil, însecvene. Pentru a se evita monotonia previzibilităii procedeului, numărul de secvene nu vafi prea mare, el variind, însă, în funcie de dimensiunile modelului; un model mai scurt„suportând” mai bine un număr mai mare de reluări.

Bach foloseşte cel mai adesea două secvene, a doua modi-ficându-se uşor în final, ceeace permite ieşirea mai uşoară, mai cursivă, din marşul armonic.

Secvenele pot fi la 2 dă superioară (2↑/↓), ceea ce asigură o coerenă mai mare în planmelodic, prin polifonia latentă pe care o implică.

Ex. 18

Excepiile posibile în marşurile armonice (dar de care e de dorit să nu se abuzeze) sunt: – de la model la secvena 1, poate fi un mers direct general , sau depăşirea de voci; – în secvene poate fi folosită (în plan melodic) cvartă mărită (4+); – sensibila poate fi dublată şi rezolvată liber (şi prin salt, de exemplu); – devine posibilă relaia V-IV, fără revenirea dominantei.Se înelege că un model bine ales şi, mai ales, bine rezolvat armonic va duce la evitarea

multora dintre excepiile amintite.

În model vor fi interzise cvintele paralele, cele, în genere, admise (cvinta perfectă – cvinte micşorate), ele transformându-se în secvene, inevitabil, în cvinte perfecte.Ex. 19

Cum se lucrează, efectiv, un marş armonic, mai ales în faza de început.Să lucrăm ca exemplu modelul amintit mai înainteI 5/3 – IV 5/3 / II 5/3 – V 5/3 etc.

model secvenaSe completează primul acord din model (I 5/3), apoi, identic, cu o treaptă mai sus,

primul acord din secvenă (II 5/3).Următorul pas – se completează al doilea acord din model (IV5/3), în aşa fel încât el să

se lege corect şi de primul acord, dar şi de al treilea (II5/3). Din acest moment, totul se reducela o translare mecanică a acordurilor modelului, cu o treaptă mai sus în secvene.

Ex. 20



Variante ale marşului (cu „înfloriri” melodice sau tensionări de septimă).Ex. 21

În marşurile modulante, în care fiecare secvenă aduce o altă tonalitate, translaia(ascendentă sau descendentă) păstrează identice şi cantitatea, dar şi calitatea intervalelor.

Ex. 22

Marşuri armonice mai frecvent folosite:I-IV / II-VI-IV / VII-III-VI-IV / VII-V-III

I-VI / II-VIII-II / VII-II-VI-II / VII-V-IV7-I7 / IV7-VII7V6-I / IV-VIII-V / VI-III

Obs.: În minor, în marşuri descendente, se va folosi varianta naturală (cu sol şi fa).Ex. 23

Teste pentru evaluare la lecia 14.Rezolvai următoarele teme ce conin marşuri armonice. Analizai modelul armonizat.

armonie anul al ii-lea sem 2

Documents