Aceasta este versiunea html a fişierului http://www.cnaa.md/files/theses/2008/7919/ana_plosca_abstract.pdf.G o o g l e generează automat versiuni html ale documentelor căutate pe Web.

Page 1MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI TINERETELUI AL REPUBLICII MOLDOVAUNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂDIN MOLDOVACu titlu de manuscrisCZU 343.147:623,4(043,2) 135,1 P.72PLOSCĂ ANAPARTICULARITĂŢI ALE CERCETĂRII LOCULUI FAPTEI ÎN CAZULINVESTIGĂRII INFRACŢIUNILOR SĂVÂRŞITE PRIN FOLOSIREAARMELOR DE FOC ŞI A MATERIILOR EXPLOZIVESpecialitatea 12.00.08. Drept penal(cu specificarea: drept procesual penal; criminalistica)AUTOREFERATal tezei de doctor în dreptCHIŞINĂU – 2008

Page 22Teza a fost elaborată în cadrul Catedrei Drept penal a Facultăţii de Drept aUniversităţii Libere Internaţionale din Moldova.Conducător ştiinţific: Nicolae Văduva, conferenţiar universitar, doctor în drept,Referenţi oficiali: Vasile Bercheşan, profesor universitar, doctor în drept, Decanul Facultăţiide Drept a Universităţii ”Gheorghe Cristea” dinBucureşti.Tudor Ocoianu, conferenţiar universitar,doctor în drept ( UCCM).Susţinerea va avea loc la „21”martie .2008, ora 10.00 în şedinţa publică aCosiliului Ştiinţific Specializat D.34.12.00.08-4 interuniversitar în cadrul Universităţiide Stat din Moldova şi Universitatea Liberă Internaţională din Moldova cu sediul înmunicipiul Chişinău, str. Vlaicu Pârcălab, nr. 52. Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca UniversităţiiLibere Internaţionale din Moldova, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova şi pepagina WEB a C.N.A.A.( http//www. cnaa.acad.md) .Autoreferatul a fost expediat la „15”februarie .2008.Secretar Ştiinţific al Cosiuliului Ştiinţific Specializat, dr. în drept, conf. universitar T. VâzdoagăConducător ştiinţific, doctor în drept,conferenţiar universitar N. VĂDUVAAutor: A. PLOSCĂ

Page 33CARACTERISICA GENERALĂ A LUCRĂRIIActualitatea temei şi gradul de studiere a acesteia.Investigaţiile asupra acestei teme sunt consacrate unei problematicii juridiceimportante, în special din domeniul dreptului penal, procesual penal şi al criminalisticii.Atât în România, cât şi în celelalte state est-europene, se constată că, în ultimiicincisprezece ani, infracţionalitatea tinde să se globalizeze, să se internaţionalizeze,infractorii folosind metode tot mai noi şi devenind mult mai ingenioşi.Crima organizată se manifestă tot mai mult prin creşterea numărului

infracţiunilor săvârşite cu violenţă, ajungându-se ca pe lângă traficul şi consumul dedroguri, a traficului de persoane să se extindă traficul cu arme şi muniţii, cu materiiexplozive şi radioactive, multe din omoruri fiind săvârşite cu ajutorul armelor de foc, nude puţine ori la comandă, ceea ce demonstrează că infractorii au devenit mult maicurajoşi, au împrumutat şi aplică metode specifice mafiei, fiind de cele mai multe ori cuun pas înaintea organelor judiciare.Creşterea exponenţială a volumului reglementărilor juridice şi complexitateacrescândă a acestora are drept consecinţă faptul că legea nu mai are stabilitatea ordinară,ea devenind tot mai mult un instrument de gestionare a schimbărilor ce se produc însocietate în ritmuri rapide, uneori chiar imprevizibile. În aceste condiţii este greu să semai aştepte din partea reglementărilor juridice să prezinte aceeaşi valabilitate universalăatât pentru prezent cât şi pentru viitor.Dacă avem în vedere, starea, dinamica, proporţiile, tendinţele şi măsurile deprevenire şi combatere a fenomenului infracţional, ne dăm seama că organele abilitatecu elaborarea unei legislaţii concrete, coerente, adaptată la cerinţele Uniunii Europenese mişcă greoi, uneori confuz, limitându-se de cele mai multe ori la gestionarea crizelorce se produc în anumite momente, fapt ce a determinat pe membrii ConsiliuluiEuropean să atragă atenţia, în repetate rânduri, că România la capitolul justiţie şi interneare mari rămâneri în urmă. De aceea, apreciem că se impune ca o necesitate stringentă perfecţionareametodelor şi mijloacelor de luptă pentru contracararea unor asemenea fenomene. Estenecesar ca organele judiciare române să-şi perfecţioneze atât mijloacele de investigare,cât şi mijloacele de probaţiune pentru stabilirea adevărului, să elaboreze legi durabile întimp şi spaţiu şi să renunţe la tot felul de modificări aduse peste noapte, sau la scurt timpde la elaborarea unor legi.Este evident, că dată fiind, pe deoparte, obligaţia organelor judiciare de a stăruiprin toate mijloacele legale la stabilirea adevărului şi având în vedere, pe de altă parte,progresul rapid al ştiinţei şi tehnicii care oferă mereu metode tot mai noi şi maicomplete de investigare, este de neconceput ca justiţia să nu folosească, pentru atingereascopului său, toate mijloacele pe care le oferă dezvoltarea actuală a ştiinţei.Devine evident faptul că folosirea mijloacelor tehnico-ştiinţifice se impune cao condiţie sine qua non în activitatea de cercetare criminalistică a locului faptei.În ultimul deceniu şi în Republica Moldova legislaţia procesual-penală a fostmodificată în sensul democratizării şi racordării acesteia la cerinţele tratatelorinternaţionale din domeniu. Situaţia creată impune efectuarea de cercetări ştiinţifice înacest domeniu în scopul aprecierii obiective a proceselor ce ţin de evoluţia fenomenului

Page 44infracţional şi forma de organizare a activităţii de cercetare a acestui fenomen, deoarecenumai depistarea la timp, fixarea, examinarea, ridicarea şi valorificarea acestor urme auo deosebită importanţă pentru cercetarea, descoperirea şi prevenirea infracţiunilor.Acestea sunt câteva considerente care ne-au determinat să consacrăm, înprincipal, această lucrare studiului aspectelor procesuale, metodice, organizaţionale ainvestigării criminalistice a particularităţilor cercetării locului faptei în cazulinfracţiunilor săvârşite prin folosirea armelor de foc şi a materiilor explozive.Problematica cercetării locului faptei a fost studiată în diferite lucrări ştiinţificeale unor autori recunoscuţi pe plan naţional şi internaţional, iar particularităţile cercetăriilocului în cazul investigării infracţiunilor săvârşite prin folosirea armelor de foc şimateriilor explozive nici în România şi nici în Republica Moldova n-au fost prezentate.Sub acest aspect autorul a direcţionat studiul actual, utilizând pe larg lucrărileremarcabililor criminalişti din România, Republica Moldova, Rusia şi din ale ţări,precum şi practica avantajoasă în domeniul vizat. Obiectul cercetării de faţă îl constituie activitatea organelor de cercetare penalăde investigare a infracţiunilor săvârşite prin folosirea armelor de foc sau a materiilorexplozive, activitatea de acumulare, examinare şi utilizare a probelor, a mijloacelormateriale de probă şi a urmelor identificate, fixate, ridicate şi exploatate în laboratoarelede specialitate (criminalistică sau din alte domenii ale ştiinţei) privind infracţiunilesăvârşite prin folosirea armelor de foc sau a materiilor explozive, de identificare afăptuitorilor şi antrenarea răspunderii penale a acestora.Scopul şi obiectivele tezei.În lucrarea de faţă ne-am propus o analiză juridică, riguros ştiinţifică, a teoriei

şi practicii investigării criminalistice a locului faptei în cazul infracţiunilor săvârşite prinfolosirea armelor de foc şi a materiilor explozive, în baza căreia să formulăm nişteconcluzii şi recomandări privind perfecţionarea cadrului procesual, metodic şiorganizaţional a acestor activităţi în etapa actuală. Cunoscând faptul că justiţia nu se poate face pe deplin fără cunoaştereaadevărului cu privire la cauza care face obiectul procesului penal şi că aflareaadevărului constituie unul din principiile fundamentale ale procesului penal, ne-ampropus să detaliem numai aspectele procesuale ale investigării criminalistice a faptelorcare au fost săvârşite prin folosirea armelor de foc şi a materiilor explozive şi în moddeosebit anumite aspecte cu valoare de noutate în domeniul cercetării locului faptei încazul săvârşirii unor astfel de infracţiuni, având în vedere şi exigenţele contemporane,dar în mod deosebit progresele înregistrate în criminalistica românească şi mondială.Pentru soluţionarea unor probleme şi sarcini concrete în procesul de cercetare,ne-am propus în principal următoarele obiective:- reflectarea esenţei cercetării locului faptei şi determinarea principiilor careguvernează întreaga activitate de examinare a locului faptei;- formularea caracteristicilor de bază ale investigării criminalistice ainfracţiunilor săvârşite prin folosirea armelor de foc şi a materiilor explozive, pe bazadezbaterilor teoretice din literatura de specialitate şi în mod deosebit a practicii judiciareîn domeniu;- cercetarea evoluţiei tendinţelor actuale a acestui gen de infracţiuni încontextul tendinţei de globalizare a infracţionalităţii din domeniul cercetat şi în

Page 55contextul exigenţelor contemporane actuale;- ca urmare a analizei şi generalizării practicii de investigare a infracţiunilorsăvârşite prin folosirea armelor de foc sau a materiilor explozive, a se identifica şidetermina particularităţile tehnice de realizare a unor acţiuni de urmărire penală încauzele penale din categoria respectivă;- formularea unor recomandări privind organizarea investigării locului faptei,având în vedere particularităţile specifice faptelor care fac obiectul disertaţiei;- efectuarea unui studiu exigent şi pertinent asupra cauzelor şi condiţiilor carefavorizează săvârşirea unor fapte de acest gen şi a consecinţelor acestora asupra vieţii şiintegrităţii persoanelor, a avutului public şi privat;- evidenţierea particularităţilor tactice, psihologice şi deontologice alemembrilor echipei care efectuează cercetarea locului faptei în cazul infracţiunilorsăvârşite prin folosirea armelor de foc şi a materiilor explozive.Suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific.Investigarea şi activitatea de cercetare s-a bazat pe studierea materialuluilegislativ existent în domeniu folosind ca metode, tratarea în plan istorico-juridic,organizaţional, doctrină şi jurisprudenţă, legislaţie şi uzanţe internaţionale. În acest sensa fost studiat material doctrinar, teoretic şi practic, din România, Republica Moldova şialte state, în domeniul dreptului penal, dreptului procesual penal şi criminalistică,precum şi alte domenii ale ştiinţelor juridice, cum ar fi medicina-legală, şi care aulegătură cu acţiunile de urmărire penală.Totodată am apelat la metoda logico-formală de analiză, statistică, istorică şimetoda juridică comparativă ceea ce a permis o cercetare riguros ştiinţifică, opătrundere în esenţa investigării criminalistice a locului faptei şi în mod deosebit aparticularităţilor specifice cercetării locului faptei în cazul infracţiunilor săvârşite prinfolosirea armelor de foc şi a materiilor explozive. În acest sens au fost studiate peste 150dosare soluţionate de instanţele de fond, Tribunalele judeţene Argeş, Dolj, Gorj,Mehedinţi, Hunedoara, Tribunalul municipiului Bucureşti şi Curţile de Apel Craiova,Bucureşti, Piteşti şi Hunedoara. Au fost, de asemenea, investigate 65 dosare în carecercetările au fost efectuate de Parchetele militare teritoriale Craiova, Bucureşti şiTimişoara, precum şi de către Secţia Militară din cadrul Parchetului de pe lângă ÎnaltaCurte de Casaţie şi Justiţie.Au fost purtate interviuri cu un număr însemnat de specialişti din MinisterulApărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi cu experţicriminalişti din cadrul Institutului de Criminalistică al Inspectoratului General al PoliţieiRomâne şi Institutul Naţional de Expertize Criminalistice de pe lângă Ministerul deJustiţie.

În procesul cercetărilor au fost utilizate teze ştiinţifice şi concluzii cuprinse îndiverse lucrări de specialitate. O semnificaţie deosebită au avuto principiile teoretice şimetodologice din publicaţiile ştiinţifice de specialitate din România şi din străinătate.Astfel, un interes deosebit au prezentat lucrările următorilor autori: Aioniţoaie C., BelişV., Bercheşan V., Ciopraga A., Dongoroz V., Gheorghiţă M., Golubenco Gh., KahaneS., Neagu I., Măcelaru V., Mircea I., Stancu E., Suciu C., Văduva N., Golunschi S.,Mitricev V., Belkin R.S., Iablokov N.P., Kustonovici S.D., Heider Fritz, şi alţi autori.Lucrarea are la bază investigaţiile autorului despre premizele legislative ale

Page 66aplicării instituţiei investigării criminalistice a infracţiunilor săvârşite prin folosireaarmelor de foc sau a materiilor explozive, având ca punct de plecare principiile şidispoziţiile cuprinse în Constituţia României, adoptată la 19 octombrie 2003, aConstituţiei Republicii Moldova din 29 iulie 1994, a Codurilor penale şi Codurilor deprocedură penale ale României şi Republicii Moldova, a convenţiilor şi tratatelorinternaţionale, precum şi a legislaţiei de specialitate specifică domeniului cercetat.A fost, de asemenea, analizat un volum considerabil de material normativ-juridic din România, Republica Moldova şi alte state.Inovaţia ştiinţifică a lucrării.Atât noutatea ştiinţifică cât şi rezultatele studiului efectuat şi-au găsitreflectarea în următoarele teze principale prezentate spre a fi susţinute:- s-a desprins ca o necesitate faptul că organele judiciare, dar în mod deosebitexperţii şi specialiştii să cunoască modul de identificare, prelevare, ridicare şivalorificare a urmelor găsite la locul faptei, precum şi problemele ce pot fi rezolvate înstadiul actual al dezvoltării ştiinţei şi tehnicii;- elaborarea unor opinii şi recomandări cu privire la aplicarea instituţieiinvestigării criminalistice, ca urmare a studiului şi analizei operelor ştiinţifice îndomeniu şi a normelor legislaţiei româneşti cu toate modificările aduse la zi ;- problemele de natură psihologică şi de deontologie a specialiştilor careefectuează cercetarea locului faptei în cazul infracţiunilor săvârşite prin folosireaarmelor de foc şi a materiilor explozive, dar nu numai, sunt mai puţin reflectate înstudiile juriştilor, fapt pentru care se impune elaborarea unor lucrări de specialitate înaceste domenii, şi accentuarea gradului de pregătire al juriştilor;- având în vedere tendinţele actuale ale fenomenului infracţional atât dinRomânia cât şi din lume se impune cu stringenţă, elaborarea unor strategii de prevenireşi combatere a traficului de arme, muniţii şi explozivi, precum şi de reducere şi anihilarea fenomenului infracţional.Unele din ele reprezintă o viziune proprie a autorului şi au fost prezentate atâtîn această lucrare, cât şi în numeroase publicaţii apărute în reviste de specialitate dinRomânia, sau cu ocazia unor simpozioane interne şi internaţionale la care autorul aparticipat.Semnificaţia şi valoarea aplicativă a lucrării.Demersurile ştiinţifice ale prezentei lucrări au fost axate pe analiza unuia dinprincipalele procedee probatorii reglementate de legislaţia română, respectiv de Codulde procedură penală, precum şi de tactica criminalistică. Acest procedeu probatoriu areca obiect percepţia nemijlocită de către organele judiciare a locului unde s-a săvârşitinfracţiunea, sau a locului unde s-au produs urmele acesteia, în vederea descoperirii,fixării şi ridicării urmelor şi stabilirea împrejurărilor în care a fost săvârşită fapta.Autorii de specialitate sunt unanimi în a aprecia că acest procedeu probatoriuare o evidentă semnificaţie în ansamblul preocupărilor consacrate soluţionării uneicauze penale.Teza abordează, în conţinutul său, problemele şi aspectele pe care le-amconsiderat a fi cele mai importante şi care sunt specifice investigării criminalistice ainfracţiunilor săvârşite prin folosirea armelor de foc sau a materiilor explozive.Prin acest mod de abordare am încercat să aducem în atenţie şi să punem în

Page 77discuţie, atunci când a fost cazul, unele propuneri sau sugestii, în special din punct devedere al specialistului, din dorinţa de a da o mai mare eficienţă practică reglementărilor

juridice din acest domeniu important al activităţii juridice.Considerăm că prin modul de abordare pe care l-am folosit, această lucrarepoate fi utilizată în următoarele domenii:- în procesul de instruire juridică profesională a studenţilor dar şi a juriştilor;- în popularizarea cunoştinţelor juridice;- în soluţionarea unor cauze penale; -pentru stimularea cercetărilor în domeniul investigării criminalistice a faptelorde natură penală;- pentru cunoaşterea tehnicilor moderne folosite de specialişti în efectuareaconstatărilor tehnico-ştiinţifice şi a expertizelor judiciare.Aprobarea rezultatelor lucrării.Rezultatele cercetării au fost expuse la catedra de criminalistică a Facultăţii deDrept din cadrul Academiei de Poliţie Alexandru Ioan Cuza din Bucureşti, la Centrul deStudii Postuniversitare din subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, precumşi la catedra de criminalistică a Facultăţii de Drept Nicolae Titulescu din Craiova.De asemenea, lucrarea constituie un material de bază în activitatea lucrătorilorde poliţie şi a procurorilor care se ocupă cu soluţionarea cauzelor penale privindinfracţiunile săvârşite prin folosirea armelor de foc sau a materiilor explozive.O parte din rezultatele cercetării efectuate pentru această teză au fost expuse cuocazia simpozioanelor organizate de Academia de Poliţie Alexandru Ioan Cuza dinBucureşti; de Asociaţia Criminaliştilor din România; de Universitatea „Spiru Haret”Bucureşti, Facultatea de Drept din Constanţa, precum şi de către „Universitatea LiberăInternaţională” de la Chişinău, după cum urmează:- simpozioanele internaţionale din 28-29 octombrie 2003, 30 ianuarie, mai şi27 octombrie 2004, la Bucureşti, Constanţa, organizate de Asociaţia Criminaliştilor dinRomânia, Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” şi Universitatea „Spiru Haret”;simpozionul internaţional din 24-25 septembrie 2004, organizat de ULIMDe asemenea, o parte din materialele lucrării şi-au găsit reflectare înpublicaţiile revistelor de specialitate, iar altele au fost utilizate în procesul instructiv-educativ la Facultatea de Drept a Academiei de Poliţie „Alexandu Ioan Cuza” dinBucureşti şi Universitatea Română de Ştiinţe şi Arte „Gheorghe Cristea” Bucureşti, prinnote de curs, expuneri, seminarii şi lucrări practice.Structura lucrăriiLucrarea este constituită din trei capitole, care la rândul lor sunt divizate în 9secţiuni şi 7 subsecţiuni, introducere, concluzii şi recomandări, bibliografie şi anexe.

Page 88CONŢINUTUL LUCRĂRIIÎn Introducere se fundamentează actualitatea, scopul şi obiectivele tezei,suportul metodologic şi teoretico-ştiinţific, inovaţia ştiinţifică, semnificaţia şi valoareaaplicativă a lucrării, sunt descrise modalităţile de aprobare a rezultatelor lucrării.Capitolul I – „Reglementarea juridică a deţinerii armelor de foc şi amateriilor explozive în România şi Republica Moldova”În prima secţiune se prezintă un scurt istoric a modului de reglementarejuridică a deţinerii armelor de foc şi a materiilor explozive atât în România cât şi înRepublica Moldova, precum şi unele din cazurile semnificative de infracţiuni săvârşiteprin folosirea armelor de foc şi a materiilor explozive produse pe teritoriul celor douăstate. Am accentuat, că sarcina justiţiei este, în cadrul procesului penal, de a stabiliiadevărul obiectiv în cauzele care sunt supuse spre rezolvare organelor judiciare. Pentrurealizarea acestei sarcini un rol deosebit de important revine probaţiunii judiciare careconstituie axul principal într-un proces, deoarece prin mijlocirea probelor organelejudiciare au posibilitatea stabilirii adevărului şi întemeindu-se pe acesta pot da soluţiijuste în cauzele cercetate sau judecate. Astfel se explică evoluţia legislaţiei, pe parcursultimpului, în cele două state (România şi Republica Moldova), legislaţie care a fostpermanent adaptată schimbărilor produse în societate. Secţiunea 2 intitulată: unele consideraţii referitoare la semnificaţia socio –economică a infracţiunilor ce privesc regimul armelor, muniţiilor şi a materiilorexplozive, cuprinde o analiză detaliată a acestui domeniu. Astfel, dacă până în anul1990 acest gen de infracţiuni nu numai că era redus ca număr, dar ele se produceau, decele mai multe ori, din culpă, după 1990, datorită deschiderii posibilităţilor cătreexterior, în România a început să-şi facă apariţie o multitudine de arme de foc, de

diferite modele şi mărci, cele mai multe fiind deţinute ilegal. Analizând statisticile în domeniul regimului armelor de foc şi a muniţiilor, cureferire directă la armele descoperite de către poliţie, rezultă că cea mai mare pondere odeţin armele militare, urmate de cele confecţionate artizanal, precum şi cele introduseilegal în ţară de către cetăţenii români. Factorul determinant stimulativ l-a constituit focarele de conflicte din fostaIugoslavie, Cecenia şi Afganistan, precum şi destrămarea fostei Uniuni Sovietice, zoneîn care există preocupări intense de tranzitare şi comercializare a unor astfel de obiecte.În România începând cu anul 2000, an în care s-au folosit pentru prima datăarme de foc cu ocazia săvârşirii unor omoruri în scop de jaf sau la comandă şi până lafinele anului 2003, au fost înregistrate 74 de cazuri de acest gen, adică de infracţiuni demare violenţă, din care 45 au fost săvârşite prin folosirea armelor de foc. Trebuie să remarcăm astfel, faptul că în România, încă din anul 2000 auînceput să acţioneze grupuri autohtone care sunt integrate şi îşi articulează acţiunile cugrupările ce acţionează în spaţiul european, deci asistăm la o internaţionalizare a crimei.Numai în anul 2000 au fost cercetate 219 cazuri de omoruri deosebit de grave, respectiv21 omoruri la comandă sau în scop de jaf, din care 11 prin folosirea armelor de foc,fapte care în anii următori au cunoscut uşoare creşteri sau scăderi, ajungând în anul2005 la 60 de omoruri săvârşite la comandă sau în scop de jaf din care 41 prin folosirea

Page 99armelor de foc.În Republica Moldova, folosirea dispozitivelor explozive în scopuri criminale anecesitat crearea, în cadrul Direcţiei tehnico-criminalistice M.A.I. a secţiei tehnico-explozive, având ca scop depistarea şi dezamorsarea dispozitivelor explozive, cercetarealocurilor exploziilor, efectuarea de expertize a dispozitivelor explozive, cercetarealocurilor exploziilor şi a rămăşiţelor lor. Acest lucru s-a produs în anul 1996, iarulterior, în cadrul M.A.I. şi Procuraturii, au fost create şi subdiviziuni operative şi deurmărire penală specializate în combaterea acestui gen de crime. Secţiunea 3 din primul capitol este dedicată modului de reglementare juridică ainfracţiunilor săvârşite prin folosirea armelor de foc sau a materiilor explozive înRomânia şi Republica Moldova.Pe lângă Codul penal român , mai avem o lege specială, respectiv Legea nr.295 din 28 iunie 2004 care reglementează deţinerea, portul şi folosirea armelor de foc şimuniţiilor, uzul de armă, operaţiunile cu arme şi muniţii, precum şi sancţionareacontravenţională a nerespectării dispoziţiilor acesteia. De remarcat este faptul că aceastălege specială reglementează şi răspunderea penală pentru unele fapte, altele decât celeprevăzute în Codul penal.Codul penal al Republicii Moldova reglementează în mod asemănător regimularmelor şi muniţiilor prin dispoziţiile art. 290-291.Ca şi în România, pe lângă articolele din Codul penal prin care sereglementează regimul armelor şi muniţiilor şi, în Republica Moldova există o legespecială denumită „Legea cu privire la arme”. Legea respectivă stabileşte bazelecontrolului de stat asupra fabricării, comercializării, achiziţionării, deţinerii, aplicării,introducerii pe şi scoaterii de pe teritoriul Republicii Moldova a armelor şi muniţiilor.În legătură cu regimul materialelor explozive, legiuitorul din RepublicaMoldova le-a definit substanţe explozive şi a dispus pedepsirea acelor persoane carefabrică, procură, prelucrează, păstrează, transportă, folosesc sau neutralizează substanţeexplozive, fără autorizaţia corespunzătoare, precum şi a oricărei operaţie ilegală privindcirculaţia acestora. Codul penal al Republicii Moldova prevede şi o formă agravantă atunci cândsituaţiile menţionate mai sus s-au soldat cu urmări grave. Tot ca o formă agravantă estestipulată şi fapta de transportare de către un pasager pe o navă aeriană a substanţelorexplozive, dacă aceasta a provocat urmări grave.Capitolul II – „Caracteristica criminalistică a armelor de foc, a materiilorexplozive şi a urmelor acestora” este structurat în trei secţiuni.În secţiunea 1 este supusă analizei noţiunea armei de foc şi a materieiexplozive, se prezintă clasificarea acestora.Armă de foc, în opinia autorului este un mecanism, care serveşte la atac sauapărare, în care proiectilul (glonţ, alice, mitralii) se pune în mişcare şi se aruncă prinforţa de expansiune a gazelor, provenite din detonarea unei capse ori la arderea

materialului exploziv sau altei încărcături. Clasificarea acestora este făcută după maimulte crterii: construcţia canalului ţevei, calibru, lungimea ţevii, modul de funcţionare,modul de fabricaţie ş.a.Căt prveşte dispozitivele explozive acestea prezintă instalaţii de unică folosinţă,special confecţionate în vederea provocării exploziei în scopul vătămării şi distrugerii

Page 1010diverselor obiecte. La confecţionarea acestora se utilizează substanţe explozive -ansamblu de produse chimice (organice şi anorganice), sau amestecuri care, stimulatedin exterior cu o cantitate de energie, mai mare decât energia de activare, se descompunprin ardere sau detonare din starea iniţială în general solidă, în produşi gazoşi cu o maredegajare de căldură, în timp scurt şi cu apariţia unei creşteri bruşte de presiune şitemperatură. Se precizează, că substanţele explozive la fel pot fi clasificate după diversecriteriii: - clasa de substanţă folosită (primari şi secundari); - grupa funcţională; - modulde descompunere; - nivelul de risc; - sferă de întrebuinţare ş.a. Se produce ocaracteristică succintă a substanţelor explozive de iniţiere, a celor brizante defărâmiţare, a substanţelor explozive balistice şi a compoziţiilor pirotehnice.În secţiunea 2 se face o analiză generală a urmelor de împuşcăură şi a celorprovenite în urma exploziei. Prin urme ale împuşcăturii autorul înţelege toatemodificările create de arme pe proiectil şi tub în urma interacţiunii acestora cu pieselemecanismului armei, lăsate de proiectil pe suprafaţa sau în profunzimea obiectelor cucare vine în contact în urma împuşcăturii, precum şi urmele formate de factoriisuplimentari ai împuşcăturii.Urmele lăsate de proiectil nemijlocit pe obiecte (urme principale), autorul,făcăndu-le o carateristică succintă le clasifică în: - urme de perforare – cazul cîndproiectilul la lovirea obiectului sau corpului formează un orificiu de intrare, un orificiude ieşire şi un canal care le uneşte; - urmele de pătrundere – sînt aşa numitele canaleoarbe, în acest caz există orificiul de intrare şi lipseşte cel de ieşire; - urmele de ricoşareîn cazul cînd glonţul este deviat de obiect în funcţie de viteza proiectilului, de mărimeaşi forma obiectului şi de unghiul de lovire.În continuare se precizează, că la tragerile cu arma de foc pe obiectele-ţintăapar aşa numitele urme suplimentare ale înpuşcăturii: inelul de frecare sau de ştergere,inelul de metalizare care se constituie în special din particule şi firicele de metal de pesuprafaţa glonţului în momentul perforării unor obiecte cu un anumit grad de densitate,purtătoare de informaţie despre metalul din care este confecţionat proiectilul. Deasemenea aici pot fi observate microparticule metalice ale canalului ţevii armei sau aunor obiecte de metal prin care a pătruns proiectilul sau le-a atins înainte de a lovi ţinta.La tragerea cu ţeava armei lipită de corp sau de la distanţe mici apar: 1. Rupturiprovocate de gaze la tragerea de la distanţe mai mici de 10 cm care mai depind şi detipul armei şi a muniţiei. Aceste rupturi pot apărea în formă de cruce, în formă de litera„T” sau formă stelară, ca rezultat a expansiunii rapide a gazelor; 2. Urmele gurii ţevii –care pot apărea în formă de cerc numit şi inel de contuzie sau în formă de semicerc încazurile cînd tragerea a fost efectuată sub un unghi; 3. Arsurile provocate de gazeleîncinse sau de flacără din gura ţevii care ajung la temperaturi foarte înalte; 4. Urmele defunigine care rezultă din combustia încărcăturii de pulbere, care depind de calitateasubstanţei explozive şi de distanţa de tragere; 5. Tatuajul – este consecinţa pătrunderii înpiele a resturilor de pulbere neagră arsă incomplet; 6. Urmele de unsoare din interiorulţevii mai pot fi depistate şi în formă de stropi depuşi în jurul orificiului de intrare. Însemnătatea urmelor secundare este foarte mare mai ales la stabilirea distanţeide la care s-a tras, joacă un rol mare în plan juridic la stabilirea unor aspecte referitoare

Page 1111la accidente, sinucideri, existenţa unor condiţii a legitimei apărării precum şi lastabilirea distanţei şi poziţiei între victimă şi agresor.Secţiunea 3 reflectă circumstanţele ce urmează a fi stabilite cu prilejulcercetării la faţa locului în cazurile săvărşirii infracţiunilor cu aplicarea armelor de foc şia materiilor explozive, şi aspectele procedurale şi de tactică criminalistică privindefectuarea activităţilor de urmărire penală.

Cât priveşte problemele tipice de urmărire penală ce trebuie clarificate cuocazia investigării criminalistice, ne-am referit la: activitatea ilicită desfăşurată, armele,muniţiile şi materiile explozive ce au făcut obiectul activităţii ilicite, provenienţaacestora, locul şi timpul săvârşirii infracţiunii, făptuitorii, calitatea şi contribuţiafiecăruia, scopul săvârşirii infracţiunii, cauzele, condiţiile şi împrejurările care augenerat, înlesnit sau favorizat săvârşirea faptei.Tot aici sunt detaliate aspectele procedurale şi de tactică criminalistică ce seîntreprind în cursul urmăririi penale, şi anume: constatarea infracţiunii flagrante,cercetarea locului faptei, efectuarea percheziţiilor, dispunerea constatărilor tehnico-ştiinţifice sau a expertizelor, ascultarea martorilor, ascultarea învinuiţilor sau ainculpaţilor. Capitolul III - „Aspecte procesuale, tactice şi tehnico-criminalistice decercetare a locului faptei, a armelor de foc, materiilor explozive şi urmeloracestora” constituie cel mai important capitol al prezentei disertaţii. Acest capitol estestructurat pe trei secţiuni.Secţiunea 1 conţine referiri la generalităţile cercetării locului faptei - aspecteleprocesual-penale generale privind cercetarea locului faptei, principiile şi reguliletactico-criminalistice de efectuare a cercetării locului faptei, procedeele tactice şimijloacele tehnice criminalistice aplicate în cadrul acestei acţiuni de urmărire penală.Abordarea activităţii de cercetare a locului faptei din punct de vedere alreglementării procesuale trebuie să aibă în vedere importanţa şi contribuţia acesteia larealizarea scopului procesului penal, dar şi al unuia dintre principiile fundamentale aleprocesului penal, şi anume aflarea adevărului.În acest context, cercetarea locului faptei reprezintă o activitate procesuală şide tactică a organelor judiciare, ce rezidă în studierea, perceperea, depistarea, fixarea şiridicarea nemijlocită a obiectelor, stabilirea stării şi proprietăţii lor, a urmelor, indiciilorşi poziţiei reciproce a acestora, importante pentru cauza cercetată. Deci, prin cercetarealocului faptei organul de urmărire penală stabileşte împrejurările în care a fost comisăfapta, identifică făptuitorii sau delimitează sfera persoanelor bănuite, adună, conservă şiexaminează probele materiale descoperite.O atenţie sporită se acordă principiilor şi regulilor tactico-criminalistice deefectuare a cercetării locului faptei: oportunitatea, obiectivitatea, complexitateacercetărilor, precum şi conducerea uică, metodismul în activitatea de examinare a loculufapei. Sunt supuse analizei fazele de cercetare a locului faptei, particularităţile dedocumentare a rezultatelor prin prisma legislaţiei procesual-penale a României şiRepublicii Moldova. Se scot în evidenţă diversele procedee tactice şi mijloace tehnicecriminalistice aplicate în cadrul cercetării locului faptei, ridicării şi împachetăriiprobelor materiale.În secţiunea 2 se tratează problematica cecetării nemijlocite a locului faptei în

Page 1212cazul infracţiunilor săvârşite prin folosirea armelor de foc, punându-se în evidenţă atătparticularităţile tactice, cât şi cele tehnice de cercetare a astfel de cazuri, de care trebuiesă se ţină cont în această activitate. Spre deosebire de cercetarea locului faptei în situaţia săvârşirii altor infracţiuni,în cazul infracţiunilor săvârşite prin folosirea armelor de foc sau a materiilor explozive,această activitate constituie un sever examen pentru echipa de cercetare a locului faptei,a cărui complexitate solicită, deopotrivă, capacitatea profesională, structura etico-morală, profesionalitatea în ansamblul ei, situaţie în care potenţialul psihologicindividual joacă un rol hotărâtor, în acestea găsindu-se sorgintea instalării unor stări dedisconfort psihic, resimţit de către membrii echipei de cercetare a locului faptei.Urmele produse prin utilizarea armelor de foc sunt acele elemente materialecare apar pe corpul victimei, pe diferite piese componente ale armei, pe cartuşelefolosite sau pe diferite obiecte din mediul înconjurător.Cât priveşte particularităţile de ordin tehnico-criminalistic, considerăm că cea maiimportantă este necesitatea asigurării securităţii tuturor participanţilor la această acţiunede urmărie penală, precum şi a altor persoane din vecinătatea locului faptei. Printermenul „securitate” trebuie să se înţeleagă împiedicarea producerii împuşcăturilor dinarma litigioasă, atât prin manipularea ei în cadrul examiării, cât şi în cazul uneiîmpuşcături spontane, precum şi minimizarea unui eventual prejudiciu în alternativaunei astfel de împuşcături.

Această regulă poate fi respectată prin examinarea preliminară a armei,determinându-se o eventuală lipsă a cartuşelor, sau după caz – descărcarea armei,decuplarea mecanismelor armei în aşa fel încât să excludem interacţiunea lor ulterioarăpână la expertiza balistică de laboator. Algoritmul acestor acţiuni constă mai întâi, în fixarea procesuală şi tehnico-criminaistică a armei la locul descoperirii ei. În al doilea rând, se fixează static poziţiareciprocă a detaliilor şi a mecanismelor armei. După aceasta, cu multă atenţie se cautăurme digitale, se colectează microparticule (de sânge, de sol, vopsea, fire de păr,inclusiv substanţa sudorală) şi urmele de miros de pe suprafeţele externe ale armei. În alpatrulea rând, arma se descarcă sau se adoptă măsuri ce exlud producerea împuşcăturii,fixându-se detaliat starea mecanismelor armei, fără a le demonta. După aceasta arma seambalează pentru a fi trimisă la expertiza balistică, dar şi pentru detectarea altor urmede mâini, de substanţă sudorală, microobiecte pe suprafeţele interioare ale armei. Uneori la locul faptei ne putem lovi de arme defecte, încărcate şi neasigurate,ceea ce poate conduce la o împuşcătură spontană. Deaceea, perioada cercetării loculuifaptei, sau cel puţin până la descărcarea armei, trebuie considerată perioadă de aflare aechipei de cercetare şi a altor persoane din vecinătatea locului faptei în condiţi depericol sporit.Examinarea preliminară a armei de foc prezintă una din etapele de mareresponsabilitate a cercetării la faţa locului. La această etapă sporeşte posibilitatea uneiîmpuşcături accidentale, ceea ce uneori încătuşează activitatea persoanei careexaminează arma, conducând uneori la distrugerea urmelor de pe ea, la modificareaparticulartăţilor orientării spaţiale a armei şi a poziţiei reciproce a detaliilor şimecanismelor armei.Examinarea preliminară a armei de foc la faţa locului se divizează în două

Page 1313stadii: examinarea armei fără a o mişca din loc (stadiul static); examinarea armei încondiţii convenabile. În ambele stadii se soluţionează sarcini tipice de fixare a poziţieimecanismelor armei, prezenţa unor inscripţionări, a urmelor de reparaţie, deîmpuşcătură, de mâini, mânuşi etc.Prudenţa în manipulare este necesară şi pentru prevenirea unei declanşăriaccidentale. In nici un caz nu se introduce un creion pe gura ţevii pentru a se ridica,întrucît pot fi înlăturate eventualele reziduri ale tragerii, ori forma alte urme în interiorulţevii. Arma se apucă cu mîna înmănuşată sau cu un cleşte, având buzele protejate înmanşoane de cauciuc, numai de părţile pe care nu se pot păstra urme (părţile corodate,suprafeţele porozitare, zimţate ale carcasei închizătorului şi crosei armei). Pe întregparcursul cercetării, ca şi al transportării, arma se ţine în poziţie orizontală, cu ţeavaîndreptată în direcţie contrară persoanei care o examinează sau celorlalte persoaneprezente la faţa locului.În secţiunea 3 sunt examinate particularităţile cercetării locului faptei în cazulinfracţiunilor săvârşite prin folosirea materiilor explozive atât în situaţiile când fapta arămas în faza tentativei, cât şi în situaţiile când explozia s-a produs.Astfel, o primă particularitate o constituie componenţa echipei de cercetare dincare, pe lângă specialiştii criminalişti, procuror şi medic legist, vor face partepirotehnişti şi lucrători din cadrul Serviciului Arme, Explozivi şi Substanţe Toxice.Când sunt sesizate astfel de evenimente, concomitent cu constituirea echipei decercetare a locului faptei, în funcţie de situaţie, vor fi luate măsuri de anunţare şi dedeplasare la locul faptei a unor specialişti cum ar fi : genişti, chimişti, experţi din cadrulS.R.I. (Serviciul Român de Informaţii), M.Ap.N. (Ministerul Apărării Naţionale),Protecţia Civilă ş.a. De asemenea se va solicita Poliţiei Rutiere să ia măsuri de deviere atraficului rutier şi pietonal din zona respectivă, Jandarmeriei să trimită trupe pentruasigurarea pazei şi îndepărtarea „ curioşilor „ ; Serviciului de ambulanţă pentruacordarea asistenţei medicale victimelor, pompierilor să intervină pentru stingereaeventualelor incendii etc.Examinarea criminalistică a locului faptei unde urma să se producă sau unde s-a produs explozia, începe după ce s-a efectuat verificarea locului faptei din punct devedere pirotehnic. În cazul în care pirotehniştii au reuşit să dezamorseze dispozitivulexploziv specialistul criminalist şi ceilalţi membrii ai echipei de cercetare vor efectuaactivităţile specifice de cercetare a locului faptei conform tacticii criminalistice în celedouă faze, faza statică şi faza dinamică.

O particularitate a cercetării locului faptei în astfel de situaţii o reprezintădescoperirea şi fixarea părţilor componente ale dispozitivului exploziv şi amecanismului de declanşare a acestuia. Ele vor fi descrise în procesul-verbal decercetare a locului faptei, vor fi fotografiate, filmate şi li se va întocmi câte o schiţă. În faza dinamică se execută o multitudine de activităţi dintre care le vomaminti pe cele specifice. Astfel :În cazul tentativelor, când dispozitivul exploziv a fost dezamorsat de cătrepirotehnişti, cercetarea locului faptei începe din locul unde a fost găsit amplasatdispozitivul.În situaţiile în care explozia s-a produs în locuri deschise va fi căutat craterulprodus de explozie, iar cercetarea locului faptei va începe de la acesta, ea desfăşurându-

Page 1414se, de regulă, în cercuri concentrice sau în spirală. În spaţiile închise se vor căuta pepereţi urme de pârlire, de fumizare, distrugerile sau degradările produse de explozie.În funcţie de urmele găsite la faţa locului va fi folosit câinele de urmă, iar încazul exploziilor produse în teren deschis se va proceda la cernerea pământului şi amateriilor organice atât din crater cât şi din imediata apropriere a lui pentru a sedescoperii fragmentele aruncate de suflul exploziei provenite din materialele din care afost confecţionat dispozitivul exploziv .Tot în faza dinamică se procedează la efectuarea fotografiilor de detaliu şi laridicarea şi ambalarea diverselor categorii de urme descoperite la locul faptei, urme carevor fi transportate în vederea efectuării expertizelor sau constatărilor tehnico-ştiinţificece se dispun în astfel de cazuri. Ridicarea şi ambalarea elementelor dispozitivuluiexploziv , a urmelor create de acestea şi a celorlalte urme de natură chimică, biologică,fizică se va face după ce acestea au fost fixate prin fotografii sau videofilmate. La locul faptei pot fi găsite diverse categorii de urme materie specifice acestuifenomen sau create prin activităţile omeneşti care au legătură cu producerea exploziei.Urmele specifice exploziilor sunt: focarul exploziei, schije de obiecte plecatedin focar, fisuri sau ruperi ale obiectelor mai rezistente aflate în preajma focarului,urme de fumizare, urme de distrugere, resturi de materiale sau obiecte sfărâmate, găsitela distanţe mai mari de focar, particule de substanţe în forma iniţială sau transformateîn timpul fenomenului, gaze produse de explozie, care pot fi captate, urme sonoreproduse de explozie ş.a.Tot cu ocazia cercetării locului faptei în astfel de cazuri vor putea fidescoperite şi urme nespecifice exploziei cum sunt: urme de paşi, de mâini, deinstrumente folosite, documente, ambalaje etc.Este foarte important să se obţină date cu privire la direcţia de propagare aundei de şoc şi a elementelor dispozitivului exploziv, a structurii şi culorii substanţelorexplozive găsite la locul exploziei.În funcţie de urmele găsite şi ridicate de la locul faptei, de modul în careacestea vor fi interpretate, se vor obţine informaţii cu privire la timpul scurs de laproducerea exploziei, drumul parcurs şi activităţile desfăşurate de autor, tipul dedispozitiv exploziv folosit şi, atunci când este cazul, gruparea din care face parteautorul.Prin urmare, experienţa acumulată de subdiviziunile criminalistice permite aevidenţia trei situaţii tipice de la locul infracţiunii:– ameninţarea cu explozia în caz de recepţionare a informaţiei despre ea, atuncicând instalaţia explozivă nu a fost depistată(explozie virtuală);– ameninţarea cu explozia în caz de depistare a obiectului, suspectat de a fiinstalaţie explozivă care se atribuie la instalaţii explozive;– nemijlocit locul exploziei (adică explozia deja s-a produs).În prima situaţie tipică algoritmul activităţilor ţine de organizrea raţională alucului ulterior reieşind din necesitatea asigurării securităţii cetăţenilor şi a specialiştilorcare participă la lucrări. Pentru aceasta este nevoie de luat următoarele măsuri:– să fie chemaţi urgent specialiştii din cea mai apropiată unitate de genişti pentrucurăţirea locului de obiecte explozive;

Page 1515

– să se determine hotarele zonei periculoase. Distanţa de la ea până la loculsituării obiectului exploziv se determină cu luarea în consideraţie a situaţiei concrete (deregulă nu mai mică de 300 metri);– să se organizeze evacuarea oamenilor din zona periculoasă;– să se organizeze îngrădirea la frontierele zonei periculoase (steguleţe roşiiş.a.m.d.);– să se îndrepte la locul incidentului grupa operativă de cercetare, cu includereaîn ea a specialistului pirtehnic.În a doua situaţie tipică (ameninţarea cu explozie în caz de descoperire aobiectului, asemănător cu un mijloc explozive) aloritmul activităilor prevede măsuri:– să se îndeplinească tot complexul acţiunilor, prevăzute pentru prima situaţietipică;– să se efectueze fotografierea, iar după posibilitate şi filmarea obiectuluiexploziv;– să se alcătuiască o descriere amănunţită a obiectului dat: forma exterioară,gabariturile şi culoarea, mijloacelor de transportare şi mascare (genţi, geamantane etc.),forma exterioară, marcările vizibile şi alte semne specifice. În astefel de cazuri suntinadmisibile acţiunile mecanice (lovituri, scuturări, ruperea cablurilor ş.a.m.d.),încălzirea, încercările de transportare şi demontaj de către nespecialişti.— după venirea la locul infracţiunii a specialiştilor pentru dezamorsare trebuierezolvată problema posibilităţii transportării obiectului explozibile periculos într-un locsigur pentru neutralizarea şi distrugerea lui;– dacă specialistul pentru deminare va considera posibilă transportarea obiectuluidat, la fel precum şi inofensive anumite manipulaţii cu mijlocul exploziv (întoarceri,ridicări ş.a.m.d.), atunci:а) e necesar să se cerceteze suprafaţa mijlocului exploziv în ceea ce priveşteprezenţa urmelor de mâini,б) este raţional să se efectueze după posibilitate fotografierea în raze Roentgen aobiectului;– dacă specialistul pentru deminare va considera necesar explodarea obiectuluiexploziv periculos la locul accidentului, atunci trebuie luate măsuri pentrupreîntâmpinarea propagării schijelor din corpul mijlocului exploziv şi a altor elementedistrugătoare ( să se facă blocări, demolări, îngrădiri din scânduri, bârne ş.a.m.d.);– pentru explozie este necesar de utilizat o încărcătură minimală, care ar putea sădistrugă mijlocul exploziv dat (această întrebare trebuie să fie coordonată preventiv cuexperţii genişti;– după explozie schijele, fragmentele mijlocului exploziv, lа fel şi scândurile cuurmele distrugerilor sunt strânse, împachetate şi expediate pentru expertiză (la fel suntexpediate nu mai puţin de 10 g de material exploziv, utilizat pentru detonarea mijloculuiexploziv);– să se fixeze într-un document special schema distrugerii obiectului explozivpericulos, distrugerile observate după explozie, şi să se facă descriereaaproximativă a mijloacelor explozive.În a treia situaţie tipică (cercetarea locului exploziei), întrucăt există pericolulunei explozi de insalaţii – capcane, este necesar de chemat pe lângă echipa de cerceare,

Page 1616şi specialiştii pentru dezamorsarea obiectelor periculoase. În caz de descoperire aobiectelor asemănătoare atunci este necesar de îndeplinit tot complexul măsurilor,prevăzute pentru a doua situaţie tipică.Cercetarea locului exploziei e necesar de efectuat în următoarea ordine:– să se fixeze situaţia de la locul accidentului ( fotografierea şi filmarea video);–să se organizeze după necesitate lucrările de cercetare şi de restabilire, iar în cazde prezenţă a victimilor şi sinistraţilor să fie chemaţi la locul infracţiunii lucrătoriiserviciilor medicale corespunzătoare;– să se deseneze planul-schemă a locului infracţiunii, pe care este necesar deindicat plasarea reciprocă în spaţiu a epicentrului exploziei etc., a schijelor saufragmentelor obiectului explodat, deformaţiilor de pe obiectele din anturaj, apersoanelor pătimite;–să se restabilească pe schemă situaţia ambiantă (a obiectelor) de la loculproducerii exploziei;

– unei cercetări detaliate trebuie supuse obiectele exploziei, teritoriul, sau zonaadiacentă locului exploziei, personaele vătămate, la fel şi hainele lor, documentele şiobiectele;–să se fixeze prin fotografiere sau filmare prezenţa, forma, dimensiuniledeformaţiilor locale de la locul accidentului, lа fel şi a altor manifestări ale acţiuniidistrugătoare a exploziei asupra obiectelor mediului ambiant, caracterul materialelor, încare ele s-au format, distanţa de la centrul exploziei;– să se fixeze în procesul verbal al cercetării locului infracţiunii necesare pentruefectuarea expertizei caracteristicile geometrice şi calitative;– să se reflecte caracterul traumelor persoanelor vătămate;– să se strângă obiectele cu arsuri, e raţional să fie ridicate în întregime, dacăobiectul purtător este deosebit de mare, iar localizarea arsurilor este cunoscută, atuncieste necesar de ridicat fragmentul corespunzător al obiectului;–să se înfăptuiască strângerea atentă a schijelor şi fragmentelor de mijloaceexplozive (schije metalice, bucăţile de cabluri, frânghii, fire electrice, detaliilemecanismelor cu ceas, detaliile radio, elementele de alimentare cu energie electrică,detaliile posibilului ambalaj);– dacă explozia a avut loc în câmp, este necesar de luat probe de sol nemijlocitdin centrul exploziei, la fel în calitate de model de comparaţie trebuie luate mostre decontrol de pe un loc suficient de depărtat de la locul exploziei;–în caz de descoperire pe rămăşiţele şi detaliile instalaţiei explozive sau aobiectelor care înconjoară locul exploziei a particulelor unei substanţe sub formă depraf cristalin sau particulele, asemănătoare cu biluţe, e necesar de ridicat şi de leîmpachetat separat;– în caz de colectare a probelor materiale nu trebuie de uitat despredescoperirea şi fixarea urmelor criminalistice tradiţionale (urme de degete,încălţăminte, de instrumente ş.a.m.d.).

Page 1717CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRIIn legatură cu examinările efectuate în prezentul studiu se impun a fievidenţiate următoarele concluzii :1. Prin abordarea subiectului dat ne-am străduit să aducem in atenţie şi săpunem in discuţie la nivel ştiintific una din principalele şi multiplele probleme careprivesc teoria şi practica judiciară, respectiv cercetarea locului faptei, cu accent peparticularităţile acestei activităţi in cazurile săvârşirii infracţiunilor prin folosireaarmelor de foc şi a materiilor explozive.2. Infracţiunile care fac obiectul disertaţiei date sunt reglementate de Codulpenal roman in titlul VI denumit "Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi deinteres public sau alte activităţi reglementate de lege", respectiv in capitolul IV alacestui titlu, la art. 279 şi 280.Pe lângă aceste dispoziţii, legiuitorul român a considerat necesară şi elaborareaunor legi speciale, fapt pentru care au fost adoptate Legea nr. 295 din 28 iunie 2004privind regimul armelor şi munitiilor şi Legea nr. 478 din 12 noiembrie 2003 privindregimul materiilor explozive. Aceste acte normative reglementează in detaIiuactivităţile privind regimul armelor, munitiilor şi materiilor explozive, dar uneledispoziţii sunt susceptibile de imbunătăţiri deoarece creează comentarii şi chiarcontroverse.3. Cercetarea calitativă şi operativă a acestor infracţiuni este impusă, pe de oparte, de frecvenţa şi posibilitatea folosirii armelor de foc şi materiilor explozive însăvârşirea multiplelor acte de violenţă, omoruri etc., iar pe de altă parte, departicularităţile referitoare la cercetarea locului faptei, cât şi la examinările specifice delaborator.4. Efectuarea cercetării locului faptei in mod defectuos şi folosireanecorespunzătoare a tehnicii criminalistice sau neglijarea acesteia va îngreunadepistarea tuturor urmelor armelor şi materiilor explozive, identificarea făptuitoruluisau făptuitorilor şi va influenţa negativ soluţionarea unor astfel de cazuri.5. Trebuie menţionat că uneori la locul faptei ne putem lovi de arme defecte,încărcate şi neasigurate, ceea ce poate conduce la o împuşcătură spontană. Din acestmotiv, perioada cercetării locului faptei, sau cel puţin până la descărcarea armei, trebuieconsiderată perioadă de aflare a echipei de cercetare şi a altor persoane din vecinătatea

locului faptei în condiţii de pericol sporit. În astfel de situaţii se recomandă adoptareaunor măsuri sporite de asigurare a securităţii participanţilor la această acţiune deurmărire penală. 6. După înlăturarea curioşilor şi a unor participanţi ai echipei de cercetare dinzona de pericol, se organizează pichete de pază, după o instrucţiune făcutăparticipanţilor, apoi trebuie luate măsurile pentru conservarea urmelor ce se pot afla peobiectele, podeaua sau solul cu care vor veni în contact membrii echipei pe parcursulcercetărilor. De aceea, anchetatorul împreuna cu tehnicianul pentru arme şi explozii şispecialistul criminalist vor efectua o cercetare preliminară a locului faptei in scopuldescoperirii urmelor-obiecte şi de reflectare, ceilalţi participanţi aflându-se într-un locferit de acest pericol, urmăresc toate manipulările ce se efectuează în scena infracţiunii. 7. Considerăm necesar să se declare oficial tuturor participanţilor acţiunii de

Page 1818urmărire respective despre descoperirea armei de foc şi posibilitatea apariţiei unoreventuale consecinţe ostile. Participanţii ce vor efectua cercetarea nemijlocită trebuierepartizaţi în aşa fel încât să fie exclusă lovirea acestora de eventualele proiectileîmpuşcate accidental din arma defectă. Aici trebuie luat în calcul nu numai posibilitatealovirii victimelor pe o traiectorie balistică directă dar şi eventualele ricoşte alegloanţelor de la suprafeţe dure (pereţi din beton, podea acoperită cu materiale dure) sautrecerea lor prin obstacole din materiale nesolide, uşor perforabile. 8. Una din cerinţele tehnico-criminalistice primordiale faţă de cercetareaarmelor de foc la locul descoperiri lor in scena infracţiunii, prezintă necesitateaasigurării securităţii tuturor participanţilor la această acţiune de urmărire penală,precum şi a altor persoane din vecinătatea locului faptei. Prin termenul "securitate" înacest caz trebuie să se înţeleagă împiedicarea producerii împuşcăturilor din armalitigioasă, atât prin manipularea ei în cadrul examinării, cât şi in cazul unei împuşcăturispontane, precum şi minimizarea unui eventual prejudiciu in alternativa unei astfel deîmpuşcături. Această regulă poate fi respectată prin examinarea preliminară a armei,determinându-se o eventuală lipsă a cartuşelor, sau după caz - descărcarea armei,decuplarea mecanismelor armei in aşa fel ca să excludem interacţiunea lor ulterioarăpână la expertiza balistică de laborator. 9. Dacă până in anul l990, astfel de infracţiuni nu numai că erau reduse canumăr, iar cele mai multe se săvârşeau din culpă, cu ocazia unor activităţi de agrement,a practicării vânatului ca sport recreativ sau de către persoane care aveau în dotare armeîn scop de auto apărare, după anul 1990, datorită deschiderii tuturor posibilităţilor cătreexterior, in România au început să-şi facă apariţia o multitudine de arme de foc, dediferite modele şi mărci. O parte dintre aceste arme sunt deţinute legal, dar o mare partedintre armele de foc, cu sau fără glonţ, au fost şi sunt introduse în ţară şi deţinute ilegalfiind folosite la săvârşirea unor infracţiuni. 10. Armele de foc, ca de altfel şi materiile explozive, pot servi la săvârşireaunei game foarte variate de infracţiuni, de la fapte de braconaj, la omoruri, unele dintreacestea fiind comandate, acte de terorism, dar şi simpla deţinere a unei arme de foc şi amuniţiei aferente, în mod ilegal, constituie o faptă penală deosebit de periculoasă. 11. Includerea României in rândul ţărilor care au ales calea democraţiei şideschiderea spre lumea liberă, a adus pe lângă fenomene pozitive ce decurg din esenţacondiţiei umane şi unele situaţii generate de confundarea libertăţii cu manifestareaindividului în afara normelor juridice impuse de societatea în care trăim. 12. Analizând statisticile în domeniul regimului armelor de foc şi amuniţiilor, cu referire directă la armele descoperite de către poliţie, rezultă că cea maimare pondere o deţin armele militare, urmate de cele confecţionate artizanal, precumşi cele introduse ilegal în ţară de către cetăţenii români. Din aceste considerente, în primul capitol am acordat o atenţie deosebităanalizei infracţiunilor la regimul armelor, muniţiilor şi materiilor explozive sub toateaspectele. Analiza a fost făcută în mod detaliat, pertinent şi riguros ştiinţific, ceea cepermite desprinderea unor concluzii clare cu privire la acest gen de infracţiuni. Atât literatura de specialitate cât şi practica judiciară au statuat că cercetarealocului faptei presupune respectarea unor cerinţe, a unor reguli tactice care îşi au

Page 1919aplicabilitate pe tot parcursul executării acestei activităţi, fiind de natură să asigure bunaorganizare şi desfăşurare a acesteia în conformitate cu principiile generale ale tacticiicriminalistice. Din cercetările efectuate şi din studiul unui număr însemnat dedosare, precum şi în urma interviurilor cu diverşi specialişti am ajuns la concluzia că încazul infracţiunilor săvârşite prin folosirea armelor de foc sau a materiilor explozive secomit unele greşeli cu ocazia cercetării locului faptei (vezi cazul Passaris descris înlucrarea de faţă), greşeli care influenţează cercetarea penală şi îngreunează identificareafăptuitorului, precum şi stabilirea adevărului. În acest sens am făcut următoarelepropuneri: 1. Cercetarea la faţa locului în cazul infracţiunilor săvârşite cu aplicareaarmelor de foc şi a materiilor explozive trebuie să fie efectuată cu respectarea anumitorreguli tactice (algoritm) : a) Reguli specifice privind activităţile premergătoare cercetării loculuifaptei : - deplasarea cu maximă operativitate la locul faptei împreună cuspecialistul tehnician - criminalist în arme şi explozii; - acordarea primului ajutor pentru salvarea vieţii victimelor şichemarea serviciului de salvare medicală; - luarea tuturor măsurilor necesare pentru înlăturarea pericoleloriminente (incendii, explozii, surpări de clădiri etc.) ; - asigurarea pazei , protejarea obiectelor şi conservareaurmelor de la locul faptei; - identificarea martorilor oculari şi a altor persoane care se găsesc lalocul faptei şi obţinerea primelor relatări de la acestea.b) Reguli generale de cercetare a locului faptei: - nelimitarea anticipată, în timp, a duratei cercetării locului faptei; - efectuarea cercetării complete a locului faptei, independent de orice ipotezăpreconcepută sau de alte anticipări ; - asigurarea caracterului organizat al executării sarcinilor de către membriiechipei de cercetare ; - utilizarea aparaturii şi tehnicii criminalistice în raport cu natura şiparticularităţile locului săvârşirii infracţiunii ; - consemnarea, în timpul efectuării cercetării locului faptei a tuturorconstatărilor făcute, a datelor şi a celorlalte elemente ce prezintă interes în cauză ; - asigurarea pentru toţi participanţii cercetării, inclusiv martorii asistenţi atuturor condiţiilor necesare să asiste la toate activităţile ce se întreprind la locul faptei.c) Reguli privind stadiile cercetării locului faptei: - orientarea de ansamblu a locului faptei şi efectuarea de măsurători ; - stabilirea şi marcarea drumului de acces în locul săvârşirii faptei; - sectorizarea locului faptei; - examinarea cu prioritate a urmelor şi obiectelor care prezintă un pericoliminent de modificare sau dispariţie ; - descoperirea şi fixarea prin fotografiere şl video-filmare a poziţiei obiectelorcorp delict şi a urmelor ;

Page 2020- interpretarea urmelor, în mod special a celor specifice tragerilor cu arme defoc sau a celor specifice exploziilor. d) Reguli privind faza dinamica a cercetării locului faptei : -examinarea amănunţită şi fixarea criminalistică a caracteristicilor şi detaliilorindividuale proprii fiecărui obiect şi urma; -excluderea prin comparare la faţa locului, a urmelor ce aparţin victimei saualtor persoane ce nu interesează; - trimiterea urgentă a urmelor la cartotecile criminalistice pentruidentificarea persoanei sau obiectului care le-a creat ; -ridicarea prin metode criminalistice şi ambalarea obiectelor corp delict şi aurmelor in vederea trimiterii lor la laboratoarele de expertiză.

e) Reguli privind fixarea rezultatelor cercetării locului faptei : - redactarea imediată a procesului-verbal de cercetare a locului faptei ; - întocmirea planşelor cu fotografiile judiciare care reprezintă aspecte şi urmede la locul faptei ; - întocmirea schiţelor şi desenelor; - efectuarea de video-filmări şi înregistrări audio. Algoritmul acestor acţiuni constă mai întâi, în efectuarea unor activităţi decalitate în vederea pregătirii cercetării specifice, fixarea procesuală şi tehnico-criminalistică a armei la locul descoperirii ei sau exploziei criminale. În al doilea rând,se fixează static poziţia reciprocă a detaliilor şi a mecanismelor armei sau exploziei.După aceasta, cu măsuri de precauţie se caută urme digitale, de arme, ale exploziei, secolectează microparticule (de sânge, de sol, vopsea, fire de păr, inclusiv substanţasudorală) şi urmele de miros de pe suprafeţele externe ale armei. În al patrulea rând,arma se descarcă sau se adoptă măsuri ce exclud producerea împuşcăturii, fixându-sedetaliat starea mecanismelor armei, fără a le demonta. După aceasta, arma se ambaleazăpentru a fi trimisă la expertiza balistică, dar şi pentru detectarea altor urme de mâini, desubstanţă sudorală, microobiecte pe suprafeţele interioare ale armei. 2. Specialistul tehnician-criminalist pentru explozii sub conducereareprezentantului organului de urmărire penală în cazul exploziei criminale la faţa loculuiurmează să realizeze următoarele activităţi specifice: - să fixeze situaţia la locul accidentului ( fotografierea sau video-înregistrareaurmelor specifice folosirii armelor de foc sau a materiilor explozive); - să supună examinărilor detaliate obiectele exploziei, teritoriul, sau zona carenemijlocit este adiacentă locului exploziei, persoanele vătămate, la fel şi hainele lor,documentele şi obiectele; - să fixeze prin fotografiere sau video-înregistrare prezenţa, forma,dimensiunile deformaţiilor locale de la locul accidentului, la fel şi a altor manifestăriale acţiunii distrugătoare a exploziei asupra obiectelor mediului ambiant, caracterulmaterialelor in care ele s-au format, distanţa de la centrul exploziei; - să interpreteze şi sa prezinte pentru a fi incluse in procesul-verbal decercetare a locului faptei urmele şi obiectele specifice cu rezultatele cercetărilorcorespunzătoare; - să strângă obiectele cu arsuri, este raţional să fie ridicate în întregime, dacă

Page 2121obiectul purtător este deosebit de mare, iar localizarea arsurilor este cunoscută, atuncieste necesar să fie ridicat fragmentul corespunzător al obiectului; - să înfăptuiască strângerea atentă a schijelor şi fragmentelor de mijloaceexplozive (schije metalice, bucăţile de cabluri, frânghii, fire electrice, detaliilemecanismelor cu ceas, detaliile radio, elementele de alimentare cu energie electrică,detaliile posibilului ambalaj). Dacă explozia a avut loc în câmp, este necesar să fie luateprobe de sol nemijlocit din centrul exploziei, la fel în calitate de model de comparaţietrebuie luate mostre de control de pe un loc suficient de depărtat de la locul exploziei; - în caz de descoperire pe rămăşiţele şi detaliile instalaţiei explozive sau aobiectelor care înconjoară locul exploziei a particulelor unei substanţe sub formă depraf cristalin sau particule asemănătoare unor bile, trebuie să fie ridicate şi de leîmpachetate separat; - să întocmească planul-schema locului infracţiunii în care să se indice cât maiprecis plasarea reciprocă în spaţiu a epicentrului exploziei ş.a.m.d., a schijelor saufragmentelor obiectului explodat, deformaţiilor de pe obiectele din anturaj, a jertfelor şipersoanelor vătămate; - să prezinte pentru a fi incluse in procesul-verbal al cercetării locului fapteidatele şi caracteristicile necesare individuale, geometrice şi calitative pentru efectuareaulterioară a expertizei respective;- în caz de depistare a altor urme criminalistice tradiţionale (urme digitale, depicioare, încălţăminte, de instrumente ş.a.m.d.) urmează să atragă atenţia anchetatoruluipentru a se lua măsurile calificate respective de fixare, interpretare şi ridicare. Am desprins şi formulat aceste sarcini reieşind din greşelile ce se produc cuocazia cercetării locului faptei, atât cu privire la modul de executare a măsurilorpremergătoare cercetării, cât şi cu privire la cele produse pe timpul efectuării propriu--zise a acestei activităţi şi de fixare a rezultatelor ei, concluzionând că aceste greşeli se

produc datorită superficialităţii pregătirii membrilor echipei de cercetare şi uneoridatorită nepriceperii acestora, lipsei de pregătire şi de profesionalism a specialiştilortehnicieni-criminalişti. Astfel de greşeli au generat, în practica judiciară, multe greutăţicu privire la elaborarea ipotezelor, versiunilor de lucru, în strângerea probelor, precumşi în identificarea făptuitorilor şi probarea vinovăţiei acestora. 3. Pentru realizarea unei cercetări de calitate a faptelor criminale, săvârşite cuutilizarea diverselor arme de foc sau materiilor explozive, la standardele actuale seimpune o bună pregătire profesională şi perfectă specializare a unor reprezentanţi aiorganelor de urmărire penală care urmează să efectueze cercetarea locului faptei încazurile infracţiunilor cu utilizarea armelor de foc sau materiilor explozive, indiferentcă aceştia sunt poliţişti sau procurori. În acest sens o mare importanţă are şispecializarea tehnicienilor criminalişti în domeniul armelor de foc şi exploziilor fără decare cercetarea locului faptei în cazurile date practic este imposibilă. 4. Considerăm că este necesar de a completa Codul de conduită al experţilor,specialiştilor şi tehnicienilor criminalişti din Poliţia Română cu includerea în obligaţiileacestora a măsurilor care să conducă la o mai bună pregătire profesionala, laperfecţionarea permanentă a competenţei profesionale şi jurisdicţionale. În calitate despecialişti ei au datoria şi trebuie să manifeste un rol activ în depistarea urmelorinfracţiunilor, folosind cunoştinţele speciale moderne. Totodată ca specialişti ei au şi

Page 2222dreptul să atragă atenţia reprezentanţilor organelor de urmărire penală la alte categoriide urme, ce nu intră în competenţa lor, să răspundă şi la alte probleme care pot ajuta la ojustă soluţionare a cauzelor penale.Tezele de bază ale lucrării sunt expuse în următoarele publicaţii :1.Ploscă Ana, Ştefanache Loredana Luminiţa, Particularităţi ale cercetării locului fapteiîn cazul infracţiunilor săvârşite prin folosirea armelor de foc. Simpozionul Internaţionalal Asociaţiei Criminaliştilor din România. Bucureşti,28-29 octombrie 2003, .461-464(0,2 c. a.).2.Ploscă Ana. Unele particularităţi privind descoperirea şi ridicarea armelor de foc şi aurmelor acestora. Simpozionul Internaţional organizat de Academia de Poliţie dinBucureşti, 30 ianuarie 2004, p.214-219 (0,3 c. a.).3. Ploscă Ana. Probleme ce pot fi rezolvate prin expertiza armelor de foc. Sesiunea decomunicări ştiinţifice a cadrelor didactice organizată de Universitatea Spiru Haret,Facultatea Drept, Constanţa, 2004, p.211-214 (0,2 c. a.)4. Ploscă Ana. Cercetarea criminalistică de laborator a urmelor împuşcăturii în cazulinfracţiunilor săvârşite prin folosirea armelor de foc. Simpozionul Internaţional deCriminalistică: Criminalistica la începutul mileniului trei: constatări, tendinţe,perspective, 24-25 septembrie 2004, Chişinău, p.178-188 (0,6 c. a.).5. Ploscă Ana. Constatarea infracţiunilor flagrante săvârşite prin folosirea armelor defoc. Simpozionul Internaţional al Asociaţiei Criminaliştilor. Bucureşti, 27-28 octombrie2004, p.384-386 (0,15 c. a.)6. Ploscă Ana. Unele consideraţii privind infracţiunile săvârşite prin folosirea armelorde foc. Revista ştiinţifico-practică « Legea şi viaţa », nr. 5, Chişinău, 2007, p.48-51 ( 0,2c. a. ).7. Ploscă Ana. Semnificaţia socio-economică a incriminării infracţiunilor ce privescregimul armelor şi muniţiilor şi a materiilor explozive. Revista ştiinţifico-practică« Avocatul poporului », Chişinău, 2007, p.28-30 (0,15 c. a.).

Page 2323PEЗЮМЕПлоскэ Ана. Дисертация на соискание ученой степени доктораправа. Специальность : 12.00.08 – Уголовное право ( со спецификацией-уголовно- процессуальное право, криминалистика). Тема : Особенности осмотра места происшествия при расследованиипреступлений, совершенных с применением огнестрельного оружия иливзрывчатых веществДля того чтобы достать важные доказательства в уголовном процессе,важно действовать разностороннее и легально. Важное значение для нахождения

доказательств, имеет исследование место происшествия. Исследование местопроисшествия имеет особое значение, потому что посредством этогоустанавливается путь к главной или второстепенной информации, полной иличастичной информации, раскрываются следы преступления, которые изымаются для фиксации и дадьнейших исследований в лабораториях и экспертами.Исследованием место происшествия, может быть установлено, было или не былосовершено преступления, степень умысла каждого участника преступления.Посредством этого исследования мы постарались обратить Вашевнимание над одной из самых важных и спорных проблем судебногоисследования – исследование место происшествия. Акцентируя внимание наособенности этой деятельности в случае совершенствования преступления сиспользованием оружия и взрывчатки. В литературе по специальности и в судебной практике высказываетсямнение о том что при исследование место происшествия должны соблюдатсянекоторые требования, правила, которые обеспечили бы организованнасть в егопроведения и в соотвествии с общеми принципами криминалистической тактики.Из проведенного иследования, а также из анализа большого количествадел, из опроса специалистов мы пришли к выводу, что при совершениеприступлений, с использованием оружия или взрывчатых веществ следуетсоблюдать следующие тактические правила: 1. общие тактические правила;2. специальные тактические правила;3. правила действия при иследовании места происшествия;4. правила статической фазы при иследовании места происшествия;5. правила динамической фазы при иследования места происшествия;6. правила фиксации выводов при иследования места происшествия;Неправильное иследование места происшествия, неправельноеиспользование криминалистической техники, осложнения которые имеют местопри идентификации преступника, или преступников, негативно сказывается нарешение таких дел. Это особенно проявляется при случяи совершенияпреступления с использованием оружия и взрывчятых веществ которые образуютспецефические следы о которых мы указываем в десертации.

Page 2424Для проведения качественного иследования, которая бы соотвестволалаактуальным стандартам необходима хорошая специализация, хорошаяпрофессиональная подготовка членов иследавательской групы, независимо оттого кто они, прокуроры, врачи, следователи, или другие специалисты.Данная работа является важным материалом для использовании его вдеятельностиработниковполиции,прокуроров,которыезаниматсярассмотрением уголовных дел о преступлениях совершонные с использованием оружия и взрывчятых веществ.Часть результатов иследований проведенных при написании этойдисертации были использованны на различных конференциях проведенныеАкадемией Полиции «Александр Иоан Куза» из Бухареста и Ассоциациейкриминалистов.Материалы дисертации были использованны в учебном процессеюридического факультета Академиа Полиции «Александр Иоан Куза» изБухареста, в качестве учебного пособия для курса лекций и прoведенияпрактических семинаров. На оснавании материалов работы были опубликованыстатьи.

Page 2525SUMMARY

Therefore the judicial body’s opinion on the events, which determines theestablishment of the correct solution, depends on the correct and complete progress ofthe judicial investigation of the evidence, on the value of the analyzed evidence and onthe correct interpretation of the evidence in accordance with the existing laws.Moreover, the same elements determine the legality of the judicial decision and of theother solutions offered by the judicial bodies.Activities and legal operations, especially the means but also the procedures ofjudicial investigation of the evidence (particularly the investigation of the crime scene),are necessary in order to obtain and to evaluate evidence in a penal case. Theinvestigation of the crime scene has a special importance because it opens the way tothe certain or doubtful information, to the main or secondary one, to the complete orpartial one. It also helps to discover the traces of the penal offense which are fixed andremoved for further examination in laboratories by specialists and experts, thusestablishing if the crime exists or not. The same investigation of the crime scene leads tothe determination of the case object, of the degree of guilt and of each party’sinvolvement in the respective deed.We tried in the present study to put forward and to discuss one of the main andmultiple problems of judicial life, that is the investigation of the crime sceneemphasizing the particularities of this activity in the case of penal offense involvingfirearms and explosive materials.Both specialised studies and judicial practice have established that crime sceneinvestigation supposes the respect of some requirements (tactical rules) which applyduring the whole course of this activity, these requirements contributing to its goodorganization and progress according to the general principles of criminology tactics.From the carried out investigation and from the study of a significant number of files aswell as from interviews with various specialists we concluded that, in the case of crimesinvolving firearms or explosive materials, the following tactical rules have to berespected:➢ general tactical rules➢ specific tactical rules• rules regarding the activities which precede the crime scene investigation• rules regarding the static phase of the crime scene investigation• rules regarding the dynamic phase of the crime scene investigation• rules regarding the determination of the crime scene investigation resultsThe imperfect crime scene investigation and the inappropriate use ofcriminology techniques make the identification of the perpetrator or of the perpetratorsdifficult and negatively influence the resolution of these cases, especially, as shown inthis study, in crimes involving firearms or explosive materials which leave a multitudeof specific traces. In order to carry out a good quality investigation in accordance withpresent standards good professional training of the investigative team is required,indifferent of whether they are police, prosecutors, criminal pathologists or otherspecialists.

Page 2626The present study constitutes fundamental material for the work of the policeand prosecutors who deal with the resolution of penal cases with regard to crimesinvolving firearms or explosive materials. Some of the conclusions of this study werepresented during conferences organized by the A. I. Cuza Academy Police, Bucharest,as well as by the Romanian Criminologists Association. Likewise, part of this materialhas been used in the educational process under the form of a course taught at the Facultyof Law of A. I. Cuza Academy Police, Bucharest, and it has also been used in a seriesof previously published scientific articles.CUVINTELE CHEIE ALE TEZEI: direcţii ale investigării criminalistice, loculfaptei, operaţiuni cu arme şi muniţii, uz de armă, materiale explozive, explozie,postexplozie, permis de armă, expertiză, urmele împuşcăturii, leziuni specificeîmpuşcării.