ANUL IX, IAN.APRIL. 1930.

In numarul de fatsarticole semnate de;

SICA GEORGESC UST. NICOLAESC UA. SACERDOTEANU

I. N. POPESCUS. M O L I NPLOP.SORM. TUDOR

LTENIA ISTORICAOLTENIA FOLKLORISTICAOLTENIA ARHEOLOGICAOLTENIA LITERARA-ARTISTICAOLTENIA CULTURALANOTE SI COMUNICARIR ECENZII

16:444e,,,, MOO 'NZ% 44kie..°;,44'ektitVOUOVeAritAt...

fe

113.772. Scrisul Romauesc", Cra:ova.

4 4 8

1,11=.00

'

"615,13101,Tafatill

klA 13TOR1

EMIEI R-

+a

Ft**411 -

'*

1 1.

At

D

10. ATI11.:y )

Di RCC

ARIIIVELE OLTENIEIPUBLICATIB BIMESTRIALA

Cu coliborarea Domnilor: Prof. I. C. Bled& (Bucuresti).Preot T. &rase'(Stelanesti-Valcea).Prof. Al. Bdrcacild (T.-Severin).R. I. Calinescu (Bucu-resti).George Catand (Brebu-Banat) Prot. Ilte Constantinescu (Ciracal).Prof. Lucian Costin (Caransebes).Prof. N. G, Dinculescu (Craiova).G. Md.Demetrescu (Craiova). Prof. C. D. Fortunescu (Craiova) I. B. Georgescu(Craiova). Prof. C. V. Gerota (Cilafat). Prot. D .1zuerniceanu (Jimbolia).C. J Karadia (Stockholm).Dr. Ch Laugier (Craiova). Prof. C Lacriteanu(Bunt-esti) Prof. C. N. Mateescu (Ramnicu-Valcea)./utiu Moist/ (Bucuresti),R. S. Molin (Oravita). Prof. Stotca Nicolaescu (Bucuresti).C. V. Obedeanu(Bum:esti) Prof. N. Plopsor (Plopsor-Dolj)Dr. M. Raska (Cluj) Prof. Tr.Simu (Lugojl. D. D. Stoenescu (Craiova). M Theodorian-Carada (Bucu-resti).Prof Al Al. Vasilescu (Targoviste).Ing. Arhitect A Vincenz (Craiova).

SUMARUL No. 47-48Jiul gi numele lul. Contributiuni la monografia

judetului Dolj . . . . . . Sica GeorgescuDoeumentetstorice . . . . St. Nicolaescu0 chestie de diplomatic/I romftneascli: tot satul cu

tot hotarul" . . . . . . . A. Sacerdoteanu

OLTENIA ISTORICA

Doeumente: Dibtd din 1829, coin. de I. V. Calcea. Acte referitoarela corn. Rtimne§ti-Ursani (Vdiced), transcrise de A Sacerdoteanu Acte desprecorn. Pietrarii (Vdlcea), comunicate de acelas S-ta Mantistire Govora dinsucl-Vdlcea, transcrise de C. D. Fort.Acte privitoare la Tudor Viadimirescu,comunicate de d-na Maria I. Glogoveanu. Acte despre mosia $oparlIta-Bra-tdsanii (Romanati), comunicate de Anton Oprescu.Documente privitoare lacorn. Pdrscov (Romanati), transcrise de Hie Constantinescu.

inseripPi: Din Bis. Sf. Nicolae, corn. Dobrosloveni (Romanati); DinBis. Sf. Nicolae, coin Resca (Romanati), comunicate de St. Nicolaescu.

OLTENIA FOLKLORISTIC/Cuvinte dialectale. Cdteva vorbe inainte. Literile AF, adunate si ex-

plicate de Loa N. Popescu, invAtator corn Stefanesti-Valcea.CcInte:til Grani-cerilor, din col G. Catan5. Descdntec ((Ie. iitors., cules de I. Dumitrescu-Bistrita, inv5titor.Jocuri copitdresti din Banat, de R. S. Molin.Pitru Hai-ducal, balada culeasa de T. D. Manila

OLTENIA ARHEOLOGICADacii In Drobeta, de Dimitrie Dan. Cercetarite preistorice ,si cuater-

narul; Arta rupestra in Bulgaria, de N. Plopsor.

OLTENIA LITERARA-ARTISTICA

Singe ou oiseau% de Jalie Hasdeu. Trei epigrame inedite, de B. P.Hasdeu lelele, poezie de Sabina Paulian. Socrate Carticel, schita de PaulConstant. -- Toamna, versuri de Gabriel Mar. Nec pluribus Altumsilenttuat, versuri de de N. Seg5rceanu.Prin sat, poezie de Lucian CostinValea sufletului met!, versuri de I. Al. Bran-Lemeny.Rugd, poezie de AurelCliirescu.

OLTENIA CULTUR ALAMiscarea cultarald in Craiova, de Fortunato. Sdrbdtorirea profeso-

rului George fiteica.NOTE SI COMUNICARI

Testamental Sofiei Caneciu, transcris de Dem. D. Stoenescu. Viatarnaiorulut D. Pappasoglu, de C. D. Fort.-0 cronicd a Moldovei la Monaco,comunicare de D-ra Elena Eftimiu, Praha. /n chestiunea monumentului Eca-terinei Tudoroiu, de Dem. D. Stoenescu.Indrepari, de St. Nicolaescu.

RECENZIICarp reviste, recenzate de C. D. Fort.

. .

st

ANUI. IX, Nr. 47 -4 IAN. APRIL. 19:10

ARBIVehe GobireNICIDIRECTOR: PROF. C. D. FORTUNESCU

FONDATOR: Dr. CH. LAUGIER

Jiiul i numele luiContribu$iuni la monografia jude$ului Doljiu

Raul cel mai insemnat al Olteniei nu este Oltul cel ldtu-ralnic, de la care intregul tinut si -a luat numele, ci Jiiul, carestrabate Oltenia aproape prin mijloc §i at cdrui basin se intindepe mai bine de trei sferturi din partea de Nord §i de Vest a ei.Pe cursul Jiiului sunt in§irate doud din cele cinci judete ale 01-teniei, ambele purtandu-i numele ') ; iar, din punct de vedere is-toric, in stadiul de astazi al cercetarilor trecutului nostru, eveni-mentele cunoscute din acest trecut sunt in mai intimd legaturdcu Jiiul decat cu Oltul.

Taina numelui acestui rau a fost intotdeuna o chestiune in-teresantd pentru Olteni maicuseamd pentru riveranii Jiiului.Si, nu intotdeuna, cei doritori §i cei curio§i de a §ti s'au simtitsatisfacuti de informatiunile culese de pe la scriitorii vechi ; fiind-cd in general arareori aceste informatiuni au fost culese la fatalocului §i direct de catre autori, §i Inca §i mai rani sunt cazurilecand ele sunt scutite de confuziuni.

Dupd §tirile date de cei vechi, Jiiul s'ar fi numit odinioaraGilpit sau poate, mai bine §i mai exact, Gilpil 3). Insa pasajuldin lordanis, uncle se vorbqte de Gilpil fiind oarecum confuz,identificarea Jiiului cu Gilpil apare unora dintre cercetatori caproblematica 4). Mai mult Inca sunt cercetatori istorici cari credca Gilpil ar fi tot una cu Cripl Negru 5) din Muntii Apuseni.

Fiindcd toata confuziunea provine din faptul ca in pasajulcu pricina§i pe care l'am citat not in nota 3 de mai sus

1) Gorjiu, de la Fon.I.=sus; Doljiu, de la sau2) Ravennatis anonymi cosmografia, IV, 14.3) lordanis, De origine actibusque Getarum : ....Gepidas sedent iuxta

flumina Martsia, Miliare et Gilpil et Gtissia, qui omnes supra dictos exce-det.... XXII.

4) Philippide, Origina Romanilor, I, § 212, de la pag. 723-724.5) Diculescu, in Die Gepiden.

Aort=jos.

1

1i

ei

NM.

autorul incearcd sd faca o precizare geografica, credinta noas-tra este cd trebue sa ne multumim numai cu numele de la for-danis sd analizam amdnuntit informatia de la Revenues. Caciprea mult temeiu nu se poate pune pe geografia de la distantasi din auzite a celor vechi. Este foarte posibil ca, tocmai in enu-merarea lui lordanis, pomenirea lui Gilpil si a situatiunii lui safie datorite unei confuziuni.

Inteadevar, existen(a in vecinatatea Jiiului superior de azia raului Gilort, a carui prima parte din nume, Gil, este cumse vedeidentica cu corespunzatoarea sa din Gilpil, suggereazaideea cd atat Gilpil cat §i Gilort n'ar fi decat niste nume com-puse. In prima for parte, amandoud au comun numele propriuGil ; iar in partea finals a lor, unul are calificativul pil sau, poate,pel, pecAnd celalalt are calificativul ort.

Pe de altd parte acest Gil, care in documente apare ca unnume atat de straniu si enigmatic, este in realitate mai raspdnditdecat s'ar.crede, prin centrul Olteniei, atat in forma-i primitiva

nealterata, ca de exemplu in Gilort, cum in diferite formederivate din Gil. Astfel, in afara de Jii, cum se numeste real-mente si se pronuntd de catre localnici numele cursului princi-pal de apa, intalnim forma Jiietul, derivata probabil tot dinGil=Jii, cu sufixul romanesc etu, nume dat unor cursuri secun-dare de apa, atat din partea superioara cat si din partea infe-rioard a basinului principal. Tot aci, pe dreapta, in cursul supe-rior al Jiiului este Jelexl, nume format din toponimicul Ja su-fixul trac 6) too-tg sau Eautg, care dupe analogia ''Aepowig=Ar-ges, 3/060-0-ig = Muresne-a dat : Gil+tcrat; = Jilisu(m)=Jelesu.

Aceasta imbelsugata rdspandire pe aci a numelui 0i/ este,credem, cel mai puternic indicator cd nu mai avem dece sa-1cautdm aiurea, in afara de tinutul Jiului de astazi.

Dar chiar fonetismul Gil = Jii este documentar constatat,prin coexistenta fazelor intermediare, in documente din veacul XIVpand prin veacul XVII. Inteadevar, aldturi de forma actuala Jii,intalnimcate odatd simultan Intrebuintate cu aceasta formeleJil §i Jul, atat singuratec intrebuintate, cat si in compunere 8).

Rdmane sd discutam intelesul calificativului pil sau pelcauza pentru care calificativul s'a perdut la Jii, dar s'a pastratla Gilort. Mai inainte insa de aceasta, credem necesar sd rele-yam faptul ca acelas calificativ se &este ca apare in numelelocalitatii dace Pelendava, citata in Tabula Peutingeriand caexistand undeva, tot in regiunea Jiiului, prin partite Craiovei" 9).

6) V. Pdrvan, Consideratiuni asupra unor nume de ratui Daco-Scitice(Mem. Ac. R. Sectia Istorica, Serie III, Tom. I pg. 14).

7) Idem, ibidem.8) Lucrarile lui Al. tefulescu asupra Gorjului coprind din belsug ase-

menea documente ...Apsi'01111H W ctiAcTico KOOM10411 w ctiAcao ropf<HA...ISK6rhp-kwiti W copmin (1638, Matei Vod5.Goijul istotic si pltoresc) pag.

IX ...vipirk,TA w cSAcnio ropmin (1 lunie 1665, Radu Leon, idem ibidem). Vd.lstorta T.Jiului, de acelas, pentru mtin. pag. 1-5,

9) V. Pdrvan, Getica, pag. 271.

2

§i

§i

si

§i

ci

si

:

5t

Insd cuvantul dac Dam §i uneori deva sau dova variante saugreseliinsemna probabil sat sau ora§" '0). Acest cuvant, unitcu calificativul pel sau pil ca prefix, a putut forma toponimiculPelendova sau Pelendava.

Pel sau Pil se regaseste insd in radacina nang a poeticu-lui 7ra2og, ri, ov-...negru, brun, livid, de culoare sumbrd ; skr. pa-lita-h (fern. ved. palikni ") ; lat. pallidus (din palleo) = intunecatlivid, palid. Aceasta insemneazd cd pil sau pel ar avea intelesulde negru, de unde Gilpil ar insemna Jiiul negru ; iar vechea §ihotardt dacica cetate Pelendava ar insemna Cetatea Neagra.

In toponimia din toate partite si din toate timpurile, se ob-serva un fapt, al carui rost nu si-a gasit Inca o explicatie satis-facatoare. Anume, cursurile de apd, cu aparenta de rduri gemene,primesc de obiceiu calificative antitetice, in care alb-negru §inegru-alb revin foarte adeseori. Asa de exemplu, la not : Tisaalbs Tisa neagra; Cripl alb Cripl negru ; Bela-RecaCerna(reca), etc. De aci s'a nascut in mintea noastra gandul cd fina-lul ort, din Gilort, ar putea foarte bine fi antiteticul lui pil §i decisa insemneze alb.

Pe tdrmurile Marii Adriatice, cam in dreptul gurii rduluiNarenta de astazi, traiapand pe la 170 a. Chr., cand a fost su-pus de Romani 12) un popor dacic numit Daorthi sau ziwiecror.0 invaziune iraniand aruncase acest popor, intre 700 300 a. Chr.,afara din locurile lui de bastina, care erau tocmai Oltenia si Ba-natul 13), §i-1 silise sail caute o patrie noud printre Illyrii din N.-V.Peninsulei Balcanice.

Cei vechi 14) ii socoteau in randul Illyrilor si le dau dreptorigina pe o fica a lui Illyrios, numita Daortho. Partea de la in-ceputul acestui nume Da, prescurtare din Jdot este formaarchaica a numelui Dacilor" ; iar finalul ortho, pus in legatura cuiranianul aurusa", insemneaza. alb. Daorthi sau zIceoecrot sunt deciDacii albi '5). Acest fapt, pe care cu greu 1-ar putea cineva punepe seama intdmplarii, transforms in convingere banuiala expri-mata de not mai sus, ca Gilort insemneaza Gilul alb, sau, azi arinsemna Jiiul alb, dupa cum Gilpil am vazut cd insemneazd Jiiulnegru.

Daca Jiiul de azi si -a pierdut cu timpul atributul sail depil sau pel=negru, cauza o vedem in faptul ca, in partea infe-rioara a cursului sari el are o albie unicd, si deci nu s'a simtitnevoia de diferenfiare in traditiunea orald a numelui. In cursulsau superior, riveranii desigur cd n'aveau motiv sa intrebuintezeatributul, cAnd vorbeau de raul lor, in convorbirile for zilnice.

10) Philippide, Originea Rornanilor, I, § 96, pag. 940.11) Emile Boisacq, Diction. etymologique de la langue grecque, pag. 762.12) Philippide, o. c. I, pag. 265.13) V. Pdrvan, Dada, I, Considerations sur les sepultures celtiques de

Gruia, pag 44.14) Appianus, De rebus illyricis.15) V. Pdrvan, Getica, pg. 38-39.

3

-

Asa $i azi, de pilda, riveranii de pe Motrul-sec sau de pe Suslta-seacet, sau de pe Tisa alba, nu zic niciodata Intre ei : vine apape Motru-sec, sau ludm piatra din Swita-seacci, sau vine Tisa-alba ; ci pur si simplu : vine Tisa, vine apa pe Motru, vin lemnepe Su.5ita, cu toate cd unele sunt ramurile seci ale rdurilor res-pective, iar alta este definita geograficeste prin atributul alb. Dacatotusi Gilortul §i-a pastrat calificativul sau si dupa ce acesta si-apierdut intelesul, cauzele sunt, poate, fiindcd s'a simtit acolo ne-voie de aceasta diferentiare, pe de o parte; iar pe de alta fiindcaatributul ort, incepandu-se cu o vocala, a atras pe 1 final dinGil in unica sa silaba, ferindu-1 de inmuerea totald si de dispa-ritia la care ar fi fostcum a fostcondamnat, in silaba Gil, Sidenaturand cuvantul compus, 1-a lipsit de once inteles.

Sica Georgescu.

Documente istoricerelative la comuna Cacaleti sau Castra-Nova

din judetul Romanati

Pentru intdia card numele stravechei cetati romane Castra-Nova" se pomeneste in Tabula Peutingeriand. Cel ce s'a ocupatmai deaproape cu aflarea si fixarea acestei localitati la Cacaletidin judetul Romanati a fost invatatul german Goss.

Identificarea 4i localizarea facuta de Goss in mod ipoteticcu satul Cacaleti din judetul Romanati, astazi Castra-Nova redi-viva, se adevereste pe deplin.

In anul 1908, cu prilejul sapaturilor facute pentru captareaapelor dela Gioroc, s'a dat si de pretioasa inscriptie romana sti-pata in piatra, adusa din Cacaleti cine stie prin ce imprejurare,purtand numele cetatii Castra-Nova".

Placa comemorativa cu aceasta inscriptie s'a ridicat de aci ')si se pastreaza de atunci in Muzeul National de Antichitati dinBucuresti.

Vechea Castra-Nova romand data uitarii a purtat mai apoinumirea straind Cacaleti", a facut parte, aflandu-se la hotarulcelor doua judete, cdnd din judetul Romanati, cdnd din judetulDolj, dupa limp si Imprejurari. Documentele ce dam la luminane marturisesc cu prisosinfa acest fapt 2).

Acum, in ce priveste numirea mai noun de Cacaleti, o cu-riozitate fireasca ne face sa intrebam : cum, cdnd Si dela cine acapatat satul in fiinta numirea mai .noua in locul vechei numiriromane ?

Neindoelnic, raspundem noi, cercetand istoria si filologia,numirea de mai sus nu poate veni decat dela Slavi, dela Slo-veni, cei ce au chat noui numiri, dupd asezarea for in vechile 10-

1) Fostul meu coleg sl bun prieten, Alfred Vincenz, arhitectul Prim5rieiCraiova, mi -a facut aceasta comunicare.

2) Vd A. O. 1929, pag 309-320.

4

case romane distruse de barbari, satelor reintemeiate laolalta deei Slavii mai noui si de Romanii bastinasi.

Astfel avem in judetul Romanati, intre alte multe localitatide felul acesta, si satele : Slavenii, Dobroslovenii Recica.

Numele Cacaleti vine neindoelnic dela slovenescul singularScacalel", care inseamna in romaneste Micustci. Scacalet in viulgraiu a dat cu timpul in romaneste cuvantul la plural Cacaleti,unde s dela inceput a cazut din pronuntare, Si avem astazi tra-ducerea exacta a cuvantului slay Cacaleti in Lacustenia.

Sub numirea slava Romanul a cunoscut mai departe locali-tatea, lard a-si da seama de procesul petrecut si de insemnareacuvantului la origins.

Avem in tarn o serie Intreaga de localitati si sate cu acea-std numire, in judetele : Arges, Buzeu, Doljiu, Iliov, Valcea, Vlasca,Ialomita, etc. 3).

0 mdrturie pretioasa despre traducerea exacta a cuvantu-lui slovenesc de mai sus este numirea romaneasca a satului vecinLacusteni, din judetul Doljiu.

Schimbarea numelui Cacaleti de eri in Castra-Nova de odi-nioard a fost o fericitd inspiratie, ce desprinde prin acest nume

leagd din nou firul aurit al frumoasei feerii istorice Insird-te-margarite" a neamului romanesc, ne da oglinda cea adeva-rata a trecutului indepartat ! St. Nicolaescu.

0 chestie de diplomatica romaneasca:,,tot satul cu tot hotarul"

Necesitatea studiilor de diplomatica romaneasca; documentele si institu-tiile romanesti; datoriile editorilor ; preciziunea termenilor in documenteleromanesti; tot satul cu tot hotarul; partile de sat ; obligatifie satelor

; care este realitatea ascunsa sub formulele diplomatice ; studiul coinparativ al tuturor documentelor romanesti.

Stir; documentare relative la satul Costesti; stapanirea mosnenilor ;vanzarea catre Buzesti si catre Mihai Viteazul in acelas timp ; incompatibili-tatea vanzarilor ; cercetarea chrisoavelor ; marturille ; gramaticii ;chrisovulBistritei este un fats tarziu ; falsificatorul este un calugar cunoscator al docu-mentelor originale ; Bistrita n'a avut la 1600 proprietate in sat ; chrisoaveleBuzestilor si ale mosnenilor ; tot sate! cu tot hotarul nu-i formula precisa;Buzestii au numai o parte din sat ; mai tarziu manastirea Bistrita capAta doua

din partea Buzestilor ;--cazuri similare de neexactitatea formulei ;Crasna; Stramba ; Tismana; Vladesti; se intelege si aici cA numai parti

se ascund sub formula tot satul;comparatie cu Moldova ; satul Bogclanestii;chrisoavele precizeaza a cata parte din mos si din sat au fiecare ; in Tran-

silvania nu exista o atare preciziune ; caracteristicile diplomaticei regionalesunt datorite influentelor externe; influenta polonA ; influenta ungureasca ;donatiile si vanzarile catre micii proprietari ; influenta sarbo-bulgara.

Cauzele transformarii proprietatii: nevoile economice, ilegalitatea, sila;exemple; falsul in diplomatica romaneascA ; pierderea si inoirea chrisoaveloro cauza principal& a falsurilor ; scopurile momentului uzurpau valoarea docu-mentelor; falsificatorii ; elementele de banuiala a falsurilor ; discernamantulmaterialului archivalic; controlul documentelor ; rezolvarea dificultatilor di-plomatice ; termenul tot sate! nu este precis.

3) Vez1 D. Frunzescu, Diclionar topogralic ci statistic al Romdnlel,p. 84-85, cum sl Marele Dictionar geogralic al Romdniei, al Societatii Geo-grafice Romilne°, vol. II, p. 138-139

5

da-

parti

si

stgi

In notele de fats imi propun sa scot in evidenta o carac-teristica a diplomafiei romanesti: exactitatea, sau neexactita-tea termenilor intrebuintati in documente. Mai intai amintescfaptul ca la not studiile de diplomatica sunt aproape inexis-tente $i deaceea cercetarile istorice bazate pe documente, asacum ni-au parvenit si s'au publicat fares adnofari, sunt usorschimbate sau chiar anulafe de altele, in care s'a finut putinseama de document §i din punct de vedere al diplomaticei, nunumai al textului 2). Cat despre valoarea documentelor interne,pe care se bazeaza cea mai mare parte din istoria romaneasca,in special din punct de vedere al starilor sociale $i al institu-fiiior, ne putem incredinta, observand ca ele stau, in primul rand,la baza tufuror studiilor facute in aceasta directie 3). Greutateacelor cari s'au ocupat cu acestea a fost dubla, caci, pe langa ches-tiunea urmarita, la fiecare pas ei trebuiau sa discearna materta-lul, sa deosibeasca falsurile, sa observe notiunea fiecarui cu-vant in parte, extensiunea pe care o avea el la un moment dat,deosebirea de acceptiune dela scrib la scrib, din acela§ Limp darcari aveau scoli deosebite 4). In sfarsit trebuia sä se fins seamade faptul daces o nofiune, indiferent grafia ei, este valabila pentrutoate finuturile locuite de Romani, in special in cele doua fad:Moldova si Tara-Romaneasca; daces era sau nu vreo legaturaintre ele; data anumite chestiuni se pot sau nu studia separat,pe finuturi; sau trebuia neaparat urmarita corelatia care existsintre toate farile romanesti 5).

Toate acestea reies din documente. Dar cine ar putea faceobservafiile necesare mai bune decal cel care le publics? To-tusi in mare parte ele au lipsit, sau au fost recluse cu totul. Inafara de d. prof. N. Iorga care, pe baza fiecarui volum de do-cumente din imensul numar ce a editat, a facut toate insemna-rile unele ajungand a fi sudii complete 6), si I. Bog-dan, care &á foarte importante insemnari atat diplomatice catsi istorice 7), toff ceilalti editori s'au mulfumit a le tipari pur sisimplu dupa o copie mai mult sau mai pufin exacta 8), de multeon tendenfios fals 6). *i daces editorii nu remarca observafiile,atunci cetitorii rar au posibilifatea sä observe totul. Deaceea,in insemnarile de fata imi propun sä atrag atentia asupra unuifapt ce pare de mica importanta, dar de care, daces nu se tineseama, se risca afirmatii nefundate. Cred ea chestiunea se poatepune la punct in stadiul de fata al publicarii de documente, daceseditorii s'ar ocupa de fiecare document in parte in comparafiecu toate cele contemporane lui. Deaceea socot ca nu vor fi faresinteres daces, in randurile de fata, vom face cateva observatiiasupra catorva documente. Nici timpul, nici spatiul nu-mi inga-duiesc sa fac acum un studiu amanuntit. Apoi aid uncle ma aflu,imi lipsesc si colecfiile de documente necesare unui astfel destudiu, si periodicele romanesti in care sunt multe insemnari re-feritoare la aceasta chestiune, cum ar fi loan Neculce, Convor-biri literare §i Ar4iva din Iasi.

6

trebuitoare,

'),

O cercetare diplomatica amanuntita, din toate punctele devedere, pentru toate documentele anterioare anului 1600, incornparatie cu cele urmatoare, e de cea mai mare importanta.Incercam acum numai dintr'un singur punct de vedere. E vorbadaca vanzarile si cumparaturile de sate pomenite in documenteau o valoare precisa, sau nu, and se zice spre exemplu: DaDomnia mea aceasta porunca a Domniei mele sa le fie satulCostestii tot in tot hotarul din camp si din padure si dinapa si cu sederea satului si de pretutindenea si cu toate hotarelelui de prin prejur")", formula general intrebuintata "), cores-pundea unei reaiitati, sau nu?

Acelas lucru se poate cerceta si in Moldova").Mai tarziu satele sunt vandute impreuna cu toti locuitorii

lor, rumani on vecini, cari sunt socotiti cu mosie 13).In afara de aceste vanzari integrale, documentele mentio-

neaza si vanzari partiale. Astfel ele precizeaza ce si a cataparte, fie dill mosie, fie din dreptul de mostenire al unui lo-cuitor al satului: pentruca sa le fie mosie in Crasna insa par-tea for de peste toate hotarele, al saselea for de aratura", cumspune un act14) din 10 Mai 1627, si care nu este singurul 15).

Tot in aceasta ordine de idei avem si un foarte importantact prin care, de-0 se dau manastirii Tismana 5 sate, totusi pre-cizeaza anume pentruce: 1483 Iunie 1: pentruca sä le fiemosie anume Tismana de ambele laturi ale raului Tismana, siPocruia cu toate hotarele si Godinestii cu toate hotarele, si Sar-bisorii si Ohaba, pentruca le-a cumparat jupan Vintila", si a-daoga actul partile lui Dobrovoe (poate voie buns) si Dragomir:ca sa fie sf. manastiri mosie si ohaba din vanz4 de oi, de porci,de galeata, de albine, de difmarit, viniiriciu, cosit de fan... decaraturi, de olace 16).

Actul explica situatia satelor cu locuitori fara pamant fata deproprietar. Nu trebue insa sa credem ca locuitorii satelor pro-1prietari de pamant nu vor fi avut obligatii; ele vor fi fost, insamult mai reduse.

In general acestea sunt formule sub care se confirms, o cum-paratura, se face o danie on se reinoeste o stapanire mai veche,confirmata de alte isvoare. Formule asemanatoare acestora insase intalnesc si in documentele particulare, fie pentru vanzari,fie pentru schimburi. Nu este locul aid sa mentionez toate ca-zurile sub care se prezinta un titlu de proprietate, deoarece neintereseaza numai daca intotdeauna formula tot satul" insem-neaza in adevar intotdeauna tot satut, sau nu. Pun problema indiscutie, din acest punct de vedere, deoarece cercetand mai multedocumente referitoare la satul Costesti din Valcea cafe cu-nose pans astazi17) , am constatat ca uneori e daruit tot sa-tul, cu locuitori cu tot fara indoiala, manastirii Bistrita, iar alteon diferiti locuitori ai lui isi intaresc dreptul for de proprietatepe petecul for de mosie. De aci intrebarea: este sau nu cores-punzatoare unei realitati formula documentelor respective? Laaceasta caufam sa raspundem.

7

si

Insa chiar dela inceput ne dam seama ca puterea §i, o pu-tern numi, ilegalitatea domneasca in aceasta materie putandsä dispue de bunul cuiva, fie ca se facuse vinovat cu ceva res-pectivul proprietar, ceeace it facea sa-si piarda mosia, fie ca searuncau banii celui care avea mosia ravnita erau factorii ho-taratori in multe cazuri. Dar intotdeauna se revenea asupra a-cestor cazuri particulare si se refacea mosia celui deposedat. Incazul nostru nu avem o astfel de problems.

Cazul acesta particular nu se limiteaza numai aid. Trebue sase tins seama de el, in ceeace priveste evolutia proprietatii micisi mari, in toate celelalte parti. Cercul problemei nu se restrangeinsa numai la Tara-Romaneasca; se gaseste si in Moldova casi in Transilvania. In fiecare din Odle romariesti, 'din acestpunct de vedere, nu a putut sä fie o vieata si evolutie economicssi socials independents, deoarece necesitatile economice duceaula aceleasi rezultate in fiecare provincie, teritoriul for formando unitate geografica, in consecinta si o evolutie istorica unitara.Relatiile Transilvaniei cu Tara - Romaneasca si cu Moldova erauasa de stranse, incest atat drumurile comerciale, cat si schimbulde produse, erau aceleasi de o parte si de alta a muntilor, ne-stanjenite nici in epoca de groaza a navalirilor Tatarilor, si pecare respectivii Domni ai tarilor nu puteau decat sa le recu-noascia, atat de naturale si de neimpiedecat erau. Ba Inca pas-toritul din Ardeal avea absolutes nevoie de campiile de dincoacede Carpati si de Balta Dunarii, pentru iernat"); si pentru carein 1652 Mai 4, Vasile Lupu (pe urma si urmasii lui) dadea mun-tele Haosul, tinut Moldovenesc, orasenilor din Osorheiu dinTara-Ungureasca sa-lu tie si sa-si pue stanile pre acelu munte 19)".

4:

Iata cum ni se ,infatiseaza situatia dupes informatiilecare le avem:

[ 1535], Vlad VIII Vintila (?). Radu ,s erban (a. 1610 v.mai jos), spune ca a vazut cartea lui Vlad Voevod de cumparare,veche si sparta si stearsa", prin care Oprea cumparase o mosiein hotarul Costestilor. Din nenorocire documentul nu da nici oalta explicatie asupra acestui Vlad, pentru o datare sigma,asa ea socotesc anal cel din urma al ultimului domn cu acestmime").

[1577-1591], Mai 21. Mihnea Voevod, fiul lui AlexandraVoevod, intareste lui Coafesi si feciorilor lui toate cumparaturilece le-a facut dela Greul, Dragul, Ignat si Barbul, ca... au platit.Coafesi pe Barbul de bir in patru randuri", dela Stanciul ca)pentru acea mosie a Stanciului au plata Coafesi de bir", sidela Maur platit de bir". Toate celelalte mosii au fost cum-Orate pe bani Bata 21). Din nenorocire documentul acesta nu -1avem decat in traducerea nedatata a episcopului de Ramnic,servindu-se de el pentru hotarnicia satului Costesti.

1600. Tot satul Costesti, cu tot hotarul si cu toti vecinii"se vand panului Radul Buzescul. (Vezi mai jos Chrisopul But-

8

pe,

zestilor din 1656, unde se spune aceasta). Si originalul acestuiact ne este necunoscut.

1600-1601, la iesirea lui dintru aceasta Para ", Mihai Voe-vod a cumparat satul Costesti si 1-a dat manastirii Bistrita,zice chrisovul lui Radu Serban Voevod din 1604 Aprilie 12. Ori-ginalul ne este iarasi necunoscut.

1604 (7112), Aprilie 12. Radu Serban Voevod da manas-tirii Bistrita si egumenului ei Veniamin satul Costestii tot sicu tot hotarul", cad, cumparandu-1 Mihai Voevod dela totimegiasii din sat, anume dela Miclea cu ceata lui, si dela Voiculcu ceata lui, si dela Barbul cu ceata lui, si dela Popa cu ceatalui, si dela Oprea al Mosioaiei cu ceata lui", si platindu-i de

i s'au facut lui vecini. Dandu-1 insA ostasilor lui cand erain mare lipsa de bani, le-a propus sa-1 lase sf. manastiri. Siostasii s'au invoit. Astfel a fost dat satul Cu legamant ca totilocuitorii lui cat va sta sfanta manastire bir sa nu dea niciodata"domniei, fiind pentru hrana calugarilor. Proprietarii satului auluat si 42 mii aspri gata, astfel apoi au luat acesti megiesibanii cc sunt mai sus zisi si s'au inchinat a fi vecini; si dupesaceea rapausatul Mihai Voevod a adaogat mai sus nuinitul satsfintei manastiri ce s'a zis mai sus". Pentru aceea st Radu Ser-ban Voevod a lasat sate Costesti ca 56 fie in pace de bir side Coate mancatoriile, spre a fi pentru trebuinta si intarireasfintei manastiri'. Deci si Radul Voevod intareste ceeace ho-tarase Mihai Voevod9) .

1609 (7117), Ianuarie 12. Radul Serban Voevod intareste po-pei Stanciul Si fratelui sau Vintila ocinile cumparate de ei insatul Costesti, adeca: in Deal si din muntele Neteda, partea luiStan, Francul, Craciun, Dumitru, Bucila, Nestor si Valcul catsa va alege" (curnparata cu 1700 aspri); in, Coste,sti sat delaBarbul 3 locuri (300 aspri gata); la Valea Nisipului dela Opreatrei falci (700 as.); in Magura la Valea Hume lor dela DiaconulVa lcu 2 locuri (150 as.); dela Neacsu si Raduslav 3 falci inGlavoci, la Valea Gdrdei 4 falci si 3 falci in Feregi (530 as.);1 loc (nedeterminat) dela Bucila (130 as..); 3 locuri dela Nestorsub Mvigura (620 as.); 2 locuri dela Dumitru din Zciton (230as.); dela Dan 5 falci in Zlamene (770 as.); 1 loc in Buciumete,dela Stoica (80 as.); 2 locuri in Salite de la Bucila (240 as.);1 loc in Mlaciu, dela Joan (drept o vacs); 1 loc dela Marin dinZupodie (170 as.), neprecisa, in comuni fiind mai multe lo-curi cu acest nume; 2 falci in Feregi, dela Barbul (430 as.);1 loc in Scilite, dela Costea (200 as.); 2 locuri in Lazuri, delaComan (340 as.). In total au cumparat locuri in valoare de6390 aspri si o vacs. Si adaoga chrisovul au vandut acesti oa-meni mai sus zisi aceste ocine ale for de buns vote si cu stireamegiasilor din jurul locului, din lunca, din padure, din apes, dinmunte si din plaiu", pentru care a dat si D'omnia mea popeiStanciul si lui Vintila din Costesti, ca sa be fie ocina din batrani,de ohaba, copiilor, nepotilor si stranepotilor23)".

9

bir,

1610 (7118). Ace las Voevod. intareste Oprei si feciorilorlui mosie la Barzesti din piscul Cornatelului [care este al sa-tului Costesti insa in curmezis peste Ponoara apartin tot Costes-tilor] pan la drumul cel mare si pan in hotarul Costestilor",cumpUrata Inca din zilele lui Vlad Voevod", a carui cartea vazut-o veche si sparta si tearsa'''. To in hotar dinvarful Plopisului la Slemne pa Zapodie la varful Lazurilor"cumpara sf Neacsul mosie de la DrAgan din Bodesti 21). Actulnu e originalul, cum mi s'a parut la Inceput, ci o topic, din acelassecol insa. Nu-1 am la indemana pentru o noua analiza. Esteprobabil insa ca a fost redactat in romaneste, astfel nu se poateexplica dece cand ar fi fost tradus nu s'ar fi tradus si formulapisarului.

1656, Iunie 10. Constantin Basarab Voevod intareste jupa-nesei Elena, fosta sotia Banului Radu Buzescu, sf fiului ei Ma-teias Postelnicul, stapanirea peste mai mull de 120 de sate,intre care sa fie lor satul Costestii din judetul Valcea, tot sa-tul sf cu tot hotarul si cu toti vecinii, pentruca s'au vandut a fivecini lui pan Radul Clucerul in zilele raposatului Mihail Voe-vod la anul 7108 dansii si cu tofi fii lor, sf cu toate partilefor de mosie de a for buna voie pe bani gata". Apoi numestepe cei ce s'au vandut: insa Diicul sf Lepadat fiul lui Laudat;si Vlaicul si Stan si Stoica sf Popa Valsan25) si Lupul ginerilelui Laudat, si alti vecini veri cafi se vor alege ea se aflain acest sat, drept 7000 aspri de argint". Spunand acestea docu-mentul motiveaza dece: Apoi dupa aceea a platit el pa sateniiacestui sat de dajdiile sf birurile si de nevoile for si de toate(globirile) mancatoriile cate sunt preste an, de a dat 9600 as-pri de argint 26)".

1689, Ianuarie 12.. Constantin Brancoveanu intareste ma-nastirii Bistrita satul Costestii, ca sa fie sfintei manastiri 50case de rumani inteacest sat, sa fie de treaba si de poslusaniasfintei manastiri si de catre Domnia mea vor fi in pace si er-tafi de toate &Arlie 21)".

[1708 1725]. Episcopul Ramnicului hotarniceste satul Cos-testi in 6 funii mari de mosie: 3 ale boerilor si 3 ale satului,in lungul hotarului. Cele trei funii boeresti s'au dat la trei fete:de ad din trei fete, o fats au vandut partea ei lui Dumitru sflui Belen §i lui Mogosi; far cele 2 fete an inchinat partile formanastirii". Funiile sunt hotarnicite astfel: din Feregi panin muchia Dealului in hotarul Bodestilor si latul din varful Sto-gului drept in jos pa Micki pa in mijlocul Feregitor, pan undesa impreuna raul Bistrifii cu al satului si apuca valea Lespe-zilor in sus pan in obarsia Vdii Bune, §i de aci pa muchia Ma-guri drept in sus pa deal pa Tanga hotarul Barzastilor pan inPlopisi in hotarul Bodestilor". Pe unna pe Deal, Zdpodie, in var-ful Lazurilor. De aci pe valea Gldvociului spre Furcituri si 'Carsa.Din una din aceste funii s'a dat si la oamenii straini sa facacuratura 28). Aceasta hotarnicie vine farce indoiala dela Damas-

10

chin, episcopul Ramnicului (28 Ianuarie 1708-5 Decemvrie 1725)voneste, ajutat si de Dionisie Eclesiarhul, care apoi si tine pen-care s'a indeletnicit cu o frumoasa opera de traducator din sla-voneste ajutat si de Dionisie Eclesiarhul, care apoi si fine pen-tru opt luni vicariatul episcopiei 29) si care a tradus multe acteale manastirii Bistrifa si ale altora, pastrate odinioara la At-,hivele Statului an).

1812, Julie 12. Me si Din Balintescu cumpara un toe inCornetal (deal in marginea comunei Costesti) dela Sitnion siMihaila Avramusas).

1828, Ianuarie 21. Satenii din satul Costesti se plang Dom-niei ca avand o chinga de mosie ohamnica de la mosi si stra-mosi", in hotar cu mosia manastirii Bistrifa, au avut o car-ciuma pe ea, care a fost distrusa de Zaver4 in 1821, si acumvroind sa o faces iar, egumenul manastirii nu le ingadue, zicandca mosia for este langa a manastirii. Ei cer sa fie slobozi pe alor ohamnica mosie32)".

In consecinta, dupa aceste documente reese ca pans la 1600satul Costesti era liber. Atunci s'ar fi vandut unui Buzescu siin acelas timp si lui Mihai Viteazul caruia i se vand totimegiasii din sat, spune confirmarea spre a fi dat manastiriiBistrifa. Patru ani mai tarziu (1604) Radu Serban reconfirms ace-leiasi manastiri dania lui Mihai Voevod: Si numai dupa cinciani (1609) se constata documentar o intinsa cumparatoare, intoate\ partile satului, a popei Stanciu si fratelui sau Vintila dinCostesti. Nu este nici o parte din vechiul sat mostenesc, asa cumse constata si azi, in care sa nu aibe o bucata de pamant. In a-devar Ca nici una din aceste bucati nu trece peste o linie demar-,cationala care si azi pleaca dela confluenfa raurilor Costesti siBistrifa, imp arte satul F eregile in doted, tale dealul satulMlacile pe muchie, ajunge in varful Stogului, un deal conic inmijlocul actualei comune Costesti, scoboara impartind Tarsain doua si ajunge la poalele muntelui Arnota. Astazi drumuinu mai este asa cum a fost atunci, deoarece in 1864 s'a im-partit partea manastireasca, incest s'au stricat vechile hotare.Cat priveste muntele Neteda, el e in al doilea sir in spatele mun-telui Arnota, si pans acum decurand, cand au trecut pe seamastatului, satul Costesti avea plaiul sau intins peste sapte munfi,daces amintirea batranilor este exacta (intrucat nu am avutnici o posibilitate de control), si i-au fost luati fiind contrave-nienti la legea silvica. Precizam: in acest an 1609 satul era mos-tenesc si orice proprietar isi putea vinde inca ocina lui unuiconsatean, sau unui megies, conform obiceiului. Probabil ca invremea aceasta se si facuse o impart ire, cad deli documentulspune cat se va alege", totus precizia care o area in insirareabucalilor, si .neamintind de vreo parte de mos, denotes oarccaresiguranfa a proprietatii individuale.

Un an mai tarziu, in hotar cu Costestii, un Oprea, probabiltot din Costesti, de vreme ce actul s'a pastrat acolo, cumpara si

11

si

el dela Bodesti si dela Barzesti, sate vecine pre Pasarit, iarmosie mosteneasca. (Actul nu pomeneste ca ar fi fost in hotar cumosia boereasca Eau manastireasca). Daces acesti cumparatori arfi fost vecini, ei nu ar fi avut nici posibilitatea nici dreptul sacumpere mosie de 6390 aspri.

Cu toate acestea dupes 46 de ani (in 1656) se vede din nouconfirmata proprietatea asupra Costestilor, nu a manastirii cia Buzestilor, confirmare bazata pe un act anterior cu 56 ani.Iar dupes 33 de ani o aka porunca domneasca o confirms dinnou manastirii, pentruca ceva mai tarziu, dupes aceleasitare vechi, ea sa fie impartita intre 3 urmase ale unor boeri,proprietari de jumatate de sat, si sateni. Abia acum, doua sa-simi din sat, partea ce se cuvenea la doua urmase boeresti, edaruita manastirii. Care va fi fost funia for de mosie, alatureade cea manastireasca sau nu, nu putem preciza deocamdata. *timinsa ca a fost in lungul satului, dupes cum s'a facut impartirea,Probabil ca va fi ajuns, atunci sau prin cumParari posterioare,in partea de r'asarit a satului, deoarece proprietataa particu-lara, cum o constatam in 1812, ajunge in concoct in Cornatel,in 1828, cu cea manastireasca. Deci pans in secolul XVIII, aufost doi proprietari peste comuna: mosnenii si boerii deter-minati cu precizie si un al treilea, manastirea, asupra careia re-venim. In secolul acesta insa raman doi proprietari, precismanastirea peste doua sasimi, a treia parte din sat, Si mosnenii,dintre cari unii cumpara si o treime din partea boereasca, deciInca o sasime din sat.

Stim ca intre manastire si sat a fost un lung si cosfiiitorproces. Pastrez anaforale din sec. XVIII si XIX in care satulcastiga intotdeauna cauza. Procesul nu se Inchee decat tarziu,dupes Pegulamentul Organic, in profitul mosnenilor. Deci fi-nalul arata o neintrerupta proprietate.

Care este atunci rostul dublei vanzari a satului catre MihaiVitcrzul si catra Buzesti?

Sil cercetam cazul pe rand.Dupes chrisovul Buzestilor, in 1600 (7108), satul se vinde

Clucerului Radu pe 7000 aspri bani gata si plata tuturor obli-gatiunilor satului in valoare de 9600 aspri de argint, deci intotal pe suma de 16.600 aspri de argint. In aceeas vreme, dupeschrisovul Bistritei, el se vinde si lui Mihai Viteazul pe 42.000de aspri gata, cum spune intr'o parte, iar in alts parte, pe cumca vecinii care au fost proprietari i-au zis ca sa-i scoata rapo-satul Ion Mihail Voevod din bir si din toate mancatoriile; sipe aceea le-a fost asezamantul for ". Dar imediat adauga apoiatunci au luat acesti megiesi banii ce sunt mai sus zisi si s'auinchinat a fi vecini". Deci satul s'a vandut Buzescului pe 16.600aspri (in bani si bir), iar Domnului, cand era la stramtoare debani, pe 42.000 (nu stim precis daces erau in bir sau in bani,

12

)ho-

sau daca mosnenii, siliti de nevoi, au luat banii si au platit ei

In aceasta situatie ne punem intrebarea: care este vanzareacea adevarata?

Sa studiem chrisoavele. Intai al lui Radu Serban.Am posibilitatea sa-1 compar cu inca nova acte, publicate

in Intregime, dela acelas Domn 8d). Intaiul este din 1602 (7110)Aprilie 15, dat lui Stoica Logofaul; si este scris de Pantazi inTargoviste (nu-1 avem decat intr'o copie din sec. XVIII, pu-,blicata dupa ocolnica satului Ru sanesti-Romanati"); al doileadin 1603 (7111), fara lung si zi, dat lui Stoica Log.; e scris deEremia Logof. in Targoviste 95); al 3-lea din 1604 (7112) Mai 9,dat lui Tudoran din Vladesti, lacuna pentru scriitor, care a scrisin Tarsor38); al 4-lea din acelas an, Mai 17, dat tot lu Tudoran, escris de Stan Savescul in Targoviste a7); al 5-lea din 1607 (7115)Ianuarie 12 dat lui Stoica Log., scris de Stan Savescul in Targo-viste38); al 6-lea din acelas an Martie 15, dat aceluias e scristot de Stan Savescul in Targoviste 33); al 7-lea din 1609 (7117)Ianuarie 12, pomenit mai sus la satul Costesti, e scris de Nea-goe in Targoviste; al 8-lea, acelas an Octomvrie 12, pentru manas-tirea Stramba, e scris de Mircan in Targoviste 40); si al 9-leadin 1610 (7118), fara lung si zi, amintit la satul Costesti, e scrisde Stan din Savesti (pastrat iarasi inteo copie veche). tefu-lescu mai cla si alte fragmente, pe care nu le mentionez. Dinaceste 9 documente, Pantazi, Eremia, Neagoe, Mircan si ungramatic necunoscut, scriu Gate unul; celelalte stint datorite luiStan Sgvescul. Chrisovul Bistritei e scris de Stan, fara altgexplicare.

Intre toate aceste acte sunt cateva care, casi chrisovul Bis-tritei, pomenesc de Mihai Viteazul. Al 2-lea spune ca nisterumani au fost cumparati de Stoica Stolnicul Inca din zilele ra-posatului Mihail Voevod" scrie Eremia; al 6-lea, Stoica Lo-gof. a cumparat niste figani tot in zilele raposatului MihailVoevod" scrie Stan Savescul; al Bistritei iaras spune ca sa-tul Costesti dela toti megieii, a fost cumparat de repauzatulJo Mihail Voevod, Dumnezeu erte sufletul lui, vesnica sa-ifie pomenirea" scrie Stan.. Tata deci in cele dintai o formasimpla, iar in cele din urma o pompoasa amintire de evlavie ca-;luggreasca. E drept insa ca in copia din sec. XVIII a primuluidocument din 1602, se face iar mentiune de Mihai: iar dupaaceea cand au fost Mihai Vodii Domn in Ardeal §i cand s'auridicat toate satele din tars sa se judeceasca: iar satul Lo-loestii ei Inca s'au sculat si s'au dus la Beligrad la Mihai Vodasi s'au plans la picioarele Mara Sale cum ca le-au facut slugaDomnii Mele Stoica Logof. sila". Documentul, daca se va do-vedi autentic si mai ales daca i se va gasi originilul, este ofrumoasa paging de istorie contemporana. Fraza aceasta insa,cu amintirea stralucitului Domn, nu are nici o posibilitate safie asemuita celeilalte fraze, din chrisovul Bistritei.

13

birul).

Un studiu elementar comparat al documentelor lui RaduSerban, cu referire la chrisovul Bistrifei, ne arata si alte formecare dau de banuit. Am amintit in treacat cateva. Acum menfio-nam intai ca insasi titulatura cu Iw pentru raposatul Mihai Voe-vod, neintalnita in celelalte decumente ale lui 5erban, cum si innici unul din documentele altor domni ce-mi stau la indemana instudiile citate aizi, este cea dintai forma care ne surprinde indocument. Ea insa nu poate fi categorica.

In afara de acestea remarcam: invocatio si subscribtio nuau nimic de banuit; adresa deasemenea are convenfionala forma;urmeaza apoi donatia lui, pe care o explica prin cumparaturalui Mihai Voevod &mita manastirii; adaoga si motivele pentrucare a fost cedata. Deci pang aid nimic deosebit. Dar in expo-sitiv scriitorul, neincrezator in ceeace spusese, fine sa precizeze'Inca mai mult: 1. ca satul a fost cumparat la iesirea lui Mihaidin Para; 2. cand a fost la multa stramtorare scarba dintoate parti:e $i intru imputinarea avutiei de monedr; si 3. avroit totusi din pufinul sa'u sä dea si manastirii ceva; atuncis'a gandit ca 4. din lefile unor ostasi ce au fost atunci langaDomnia Sa" sa cumpere satul si sa-1 dea m-rii, pentru care lu-cru i-a intrebat daca vor sa lase leafa for ca sa cumpere satulpentru manastire; ceeace an si facut. Ori, ceeace este logic,Mihai ar fi putut da satul vreunui Boer, caci multi acumulau mosigiin vremea aceasta, pe un pret destul de bun ca sa poata platimai degraba ostasii spre a duce mai departe campania ince-puta, decat sa prod-uca lipsa in randuirea credinciosilor sai dincauza retinerii lefurilor ;chiar cu un scop atat de evlavios. Dealciinainte nimic nu mai e clar, reesind ca: 5. atat din cauza tie -voilor din vremea aceea, cat si din ruga satultd ca sa fie platitde bir, Domnul a acceptat sa faca satenii vecini; si 6. sa deasatul manastirii, iertandu-1 de bir. Apoi urmeaza un lung bles-tern impotriva celor ce nu i-ar fi ascultat porunca. (In niciunul din documentele romanesti, cate am putut cerceta, nu serepeta blestemul antecesorului, intrucat not nu avem vidimus-ttrica in documentele lafinesti). Apoi trece la al doilea legamantpus de Radu 5erban insusi, dupacum fusese si aseza'mantul luiMihai. Aproape jumatate din document confine aceste clauze,atat de renunfare la dreptul domnesc asupra satului, cat si co-minatorii. In nici until din celelalte acte nu exists o astfei deformula, in toate fiind numai simpla oranduire: de catre ni-meni neclintit".

Sa cercetam si marturille.Formula introductiva este: Iata si martori am pus Domnia

Mea" H CHIA(V)TiAif HOCTMAtfM(k) rcAgo mH) zice chrisovul Bistrifei;insa si martori a pus Domnia Mea" H CREATIAil HOCT4RAEK ratomH),

In 1604 Mai 17; deasemenea in 1607 Ianuarie 12 si Martie 15;=

Mea"H CRfA,TfAIE HOCTrIFIAIOX rCHOMH) apoi insa si martori am pus Domniazice traducerea celui din 1610. Toate actele acestea sunt

scrise de Stan Savescu141),

14

si

(=COE

ma:

Martorii. Toate documentele pun in randul intai pe RaduBuzescu, numit in 1602 Fara boerie 42), in 1603 fost mare Clu.-cer" si pe urns mare Clucer", iar in 1604 Mai 14, pormene§tealaturea si pe frate-sau jupan Preda". Radu Buzescu lipsestenumai in 1609 Octomvrie 12. Randul al 2-lea it tine Preda mareBan al Craiovei", de la 1603 pans la 1607 Martie 15, cand dispare.Filitti gaseste pe Preda ban al Craiovei Intre 1602-1611; nustiu ce documente cunoaste, cad in toate aceste documente citatede mine el dispare dupa 1607. In 1602 el are randul al treilealsi este numit numai mare ban, ca*1 in chrisovul Bistritei. Dela 1602 la 1604 apare si un Dumitru care au fost mare Vor-nic" mentionat odata (1603) Fara boerie si Vornic a treia oars.Tata ordinea boerilor in 1603: 1. Radu Buzescu fost mare Clu-cer; 2. Preda mare Ban al Craiovei; 3. Dumitru; 4. MiroslavLogofatul; 5. Cernica Vornicul (care mai apare in randul aldoisprezecelea); 6. Stoica mare Logof.; 7. Leca Spatar; 8. Nicamare Vistier; 9. Rat Giurge Comisul; 10. Constandin Pahar-nicul; 11. Leca mare Postelnic; 12. din nou Cernica Vornicul;si 13. Grigore Logofatul. In 1604 Mai 9 sunt: 1. Ace las RaduBuzescu Clucer; 2. acela§ Preda; 3. acelas Dumitru Vornic; 4.acelas Miroslav; 5. [lacuna (trebue sä fie Cernica)]; 6. StoicaLogof. (care apare si al doisprezecelea); 7. Leca Spatarul; 8. [la-cuna (poate Nica mare vistier)]; 9. Rat Giurge Comisul; 10.Costandin Paharnicul; 11. [Leca] mare Postelnic; 12. Stoicamare Logofat. Cu lacunele completate astfel, cu multa probabi-litate lista boerilor este aceeas. Intre aceste doua date se pla-seaza actul Bistritei care are: 1. Preda mare Ban; 2. Cernica mareVornic; 3. Stoica mare Logofat (apare si al zecelea); 4. LecaSpatarul; 5. Nica Vistierul; 6. [Barcan] Stolnicul (singurulstolnic cunoscut in documentele lui Radu erban); 7. GligorieComisul; 8. Stanciul Paharnic; 9. Leca mare Postelnic; si 10.Stoica mare Logofat. Numai Base din martorii acestia ,se ga-sesc si in cele doug documente, unde lipsesc Barcan Stolnicul,Gligore Comisul (acolo Rat Giurge Comis) si Stanciul Pahar-nic (acolo Costandin Paharnic).

Dela 1607 la 1610 insa avem o lista de boeri diferita. Cuo sli4ura exceptie in 1609 Octomvrie 12, cand lipseste (inlocul lui e Cernica mare Vornic), toate au in frunte pe RaduBuzescu Clucerul. Vornicul Cernica, dupa 1607, la disparitia luiPreda is locul al doilea. In ultimile trei documente, 1609-1610,martorii au ordinea urmatoare: 1. Radu Buzescu; 2. Cernica Vor-nicul; 3. Lupul Logof. (care apare si al zecelea); 4. Nica mareVistier; 5. Marzea mare Spatar; 6. Barcan Stolnicul; 7. GligoreComisul; 8. Stanciul Paharnic; 9. Leca mare Postelnic; 10. adoua oars Lupul mare Logof. In Octomvrie 1609 exact aceeaslista', in aceeas Qrdine, fara Radu Buzescu, Comparand aceastalista cu cea furnizata de chrisovul Bistritei se vede ca numaiboerii aflati dupa 1604, in special cei dintre 1607 si 1610, pas-

15

trand aceeas ordine, se afla ad, unde este aproape identitate cudocumentele din urma.

In ceeace priveste scriitorul Stan, el nu poate fi altul de-cat Stan Savescul, dar limba in care e scris documentul si for-mula iscaliturii e cu totul deosebita. (V. 1604 Mai, 1607Ianuarie si Martie si 1609). Un Stan Logofatul nu in-,talnim decat in 1604 Mai 17. Deci gramaticul Stan ar putea finepot Iui, daca s'ar dovedi ca Stan Log. era din Savesti. In totcazul, in toate documentele scrise si iscalite de Stan, trebue säfie -um si aceeas persoana care si-a schimbat iscalitura indatace a castigat o boerie (e logofat in ultimul), intrucat atat for-mula cat si limba ne due la aceasta constatare. Documentul Bis-tritei scrie numai si eu Stan am scris in Targoviste, Luna April,12 zile" si ieste deci cu totul asemanator celei din urma iscalituri.Daca insa este vorba de doi piseti, unul care sä fi scris acfeleacestea din urma si altul pe cele dela inceput, ceeace nu-mi pareverosimil, atunci este si mai clar ca forma se aseamana cu acelui din urrna.

Avand in vedere toate acestea credem ca chrisovul Bistri-tei este un falsificat imitat dupa documente din partea a douaa domniei lui Radu Serban, in care insa falsificatorul, nefamilia-rizat cu formulele de intitulatie dar stiind ca exists un Ban, ascris numai ye! ban, cand in toate afara de copia actului din1602 el se intituleaza mare ban al Craiovei. In restul marto-rilor el amesteca lista boerilor dela inceputul domniei cu ceidela sfarsit, schimband ordinea lor, fixata oarecum la sfarsituldomniei. Falsul se va fi facut in sec. XVIII, falsificatorul avandsub ochi documente originale, iscalind insa pe scriitor inafara de celelalte forme neuzitate intr'o forma neatestata dealte documente. In timpul procesului dintre mosneni si ma-nastire, se va fi crezut Ca vor avea castig de cauza sigur, dacavor putea aduce calugarii o marturisire de stapanire atat deveche, chiar dela Mihai Voda, cand mosnenii aveau chrisoavedela Radu Serban. Probabil ca neavand documente dela Mihai,nu au indrasnit sa faces un fals relativ la aceea epoch', ci o vag4confirmare a urmasului sau, datata ceva mai inainte decat chri-soavele mosnenilor, si pentru aceasta aveau de exemplu insasiaceste chrisoave mosnenesti cunoscute for in lunga cearta. Faraindoiala el este opera vreunui calugar dela Bistrita. Redactiu-nea insasi o arata. Daca am mai avea originalele, in examenpaleografic ar dovedi cu prisosinta cele spuse de noi.

Deci ramane exclusa o proprietate a Bistritei in satul Cos-testi la 1604, eliminand acest act.

Ramane de discutat numai proprietatea Buzestilor.Dar si aid formula tot satul cu tot hotarul" nu poate fi

valabila in acceptiunea integrala a cuvintelor. De vreme ce in-talnim mosneni proprietari si dupa data de vanzare a satului,si documentul prim de vanzare nepastrandu-ni-se, aceasta for-

16

math.' nu poate fi acceptata decal pentru o parte din sat, par-tea aferenta persoanelor pomenite in xeconfirmare. In afarade aceasta cand un singur particular, ca popa Stanciul, cumparacateva bucati din mosia satului cu o suma mai mare decat otreime din suma data de Buzescu, satul intreg nu putea fi cum-parat numai cu 16.000 de aspri, oricat de mutt s'ar fi schimbatsituatia economics; insusi chrisovul Buzestilor arata sume ex-traordinar de mart pentru alte sate: Curatestii-Bratului, Faureii-Popii, Hurezii si altele.

Deci formula tot satul cu hotarul" nu este categorica. Is-toricul proprietatii trebue sä .fi decurs astfel: Buzestii au in-trat in posesia unei parti din sat (poate jumatate) care se men-tine pans in vremea lui Const. Serban, cand se cia o confir-mare generala. Dupa domnia acestuia o parte din proprieta-tea ior a fost daraita manastirii (posibil inainte de 1689, candprobabil ca aceasta danie fu confirmata de Const. Brancoveanu)dupa cum se poate deduce din hotarnicia episcopului de Ram-nic. Dar rnanastirea incepuse deja sä depa§easca dreptul sau §imosnenii se vad siliti sa recurga la judecata. Proprietatea par-tiala a satenilor insa nu inceteaza sa existe pans in secolul XIX.

In felul acesta este explicabila atat proprictatea Buzestilorsi a mosnenilor, cat §i a manastirii, indata ce au incetat sa maifie Buzestii. Aceasta concluzie ne arata neclaritatea formuleiutilizate.

Dar spre a nu ne face o parere falsa pe basa unui singurcaz, vom prezenta altele, particulare $i manastiresti.

In 1486 Iunie 30 e (MmHg Crasna toata, iar in 1546 Iunnie30 se hotara§te sa fie mosie in Crasna partea fratelui Area, toataoricat se va iar in 1627 Mai 10 partea for de pestetoate hotarele, al saselea loc 41) ".

Buzestii au acaparat satul Risipi(ii din Mehedinti, iar Mih-nea Voevod, prin lege de 12 boeri, dovedeste Ca nu an avutBuzestii nici un amestec si nici un lucru cu dansii". In 1617 Mai7 Alexandra Ilia§ chiar Si' da satul propriilor lui sateni sa fiefor tot, cu tot hotarul si cu tot venitul si cu %dile si de prestetot, din hotar si pang iar in hotar 35) ". Probabil Ca dupa aceeamulti megiasi au fost siliti de s'au vandut rumani. Satul insanu a incetat sa fie fiber, cel putin in parte in chrisovul Bu-zegilor din 1656 nu e mentionat, deoarece in 1697 August 20Const. Brancoveanu intareste mai multor megiasi, cart nu s'auvandut rumani mai inainte, stcipanirea pe ocinile for in scaldRisipifu 16). Acum insa devine canfacuzinesc, cad in 1711 (7219)Tunic 11, Maria Cantacuzino da manastirii Dintrunlemn o mo-sie ce sal chiama Rasipitii-de-camp of sud. Mehedinti, parteadumneaei maicai (muma Mariei) du preste tot hotaru147)", iarmai tarziu, intr'o scrisoare din 1784 Aprilie 22, e vorba numaide un peticel de mosie ce are manastirea alaturea de o cure-luta a vatafului Dutu. In scrisoare insa nu se spune numele

2 17

ggsi I) ",

si

mosiei, dar dintr'o insemnare moderns pe ea, pare a fi vorbatot de Risipiti is). In consecinta in Risipiti partea instrainataeste foarte mica,; cuvantul mode nu are o acceptiuneechivalenta cu tot satul.

In Stramba, sat in Gorj, in 1549 Iunie 22, se da sa fie MOsie unora partea for toata, ved cat se va alege"; in 1583 Mai 23jumatate de sat", si in alt document partea lui Cocos toataa treia parte din jumatate de sat de pretutindeni"; in 1586 Iunie15 partea lui Micul"; 1594 Decemvrie 13 partea Negnestilortoata si dela Stan partea toata"; 1595 August 17 partea Vol-'cal"; 1596 Iulie 4 partea lui Neagul, Radoslav, Neagoe... insapartea Negoestilor toata (si) partea Voicar; 1601 Decemvri3 7,Calugarul Veniamin cumpara si darueste manastirii Strambapartea lui Radul" din satul cu acelas nume 4'); in 1607 Mantle15, partea de mosie a lui Danut e daruita manastirii 50); in1617 (7125) Iulie 15 se darueste m-rii Stramba toata, cu toatehotarele si cu toate veniturile si cu toti vecini151)". In 1759 Mai17 satul e trecut ca proprietate intreaga a manastirli 52). Incepandcu 1586 satul trece pe mana lui Stoica Raiosanul, si o parte in1601 si 1607 direct la manastire. Marea lacuna a actelor Tarii-Romanesti e ca nu precizeaza, ca in Moldova, nici a cata partede sat se vinde, ca sa poti socoti de s'a vandut tot sau nu; sinici macar ce parte din mos. Asa ea nu putem sti precis nici,aici daca prin actele de fats s'a vandut tot satul sau nu. Totusiputem vedea ca in 1607 se gasesc, daca nu vor mai fi existat simosneni, doui proprietari de parti din sat: Stoica si manastireaStramba, asa incat formula intrebuintata de Dochia Vistiereasain 1617 Julie 15 Stramba toata" nu corespunde realitatii, de-cat numai pentru toata proprietatea ei din Stramba; cad niciea nu putea sa intre din nou in posesia unor locuri pe care leavea mai dinainte, cumparate on daruite.

Mergem mai departe. Luarn si cazul satului Tismana.El pare a fi manastiresc Inca din sec. XIV, dar proprietatea

a urmat papa in sec. XVI sub diferite forme.1385 (6894) Oct. 3, Dan Voevod da manastirii Tismana

graul din districtul Jalesului, cate 400 galeti pe tot anul... peraul Jales la Dabacesti, toti copacii de nuci... apoi... cate 10foi de brans "... (etc.) cum si satul Vadul Cumanilor cu juma-tate Toporna si Balta Bistretu dela Toplita pada' la Garla cearepede, mai sus de Covacita, cu satul Hrisomuintii si Tismanape ambele par' ti, cat a fost ligaseasca si ruseasca..." E vorba aici,&el, de anumite drepturi pe care Domnia le avea asupra satuluisi pe care le concede manastirii nou infiintate. Dar numai acestedrepturi devin mandstiresti. Din satul, Tismana numai ceeacese refers la partea care a fost a lui Ltgas si Rus53).

1419 Oct. 28, Sigismund al Ungariei ordona supusilor (saila Severin, sa lase libene satele si hotarele si viile si morile,nucii, livezile, cum au fost mai inainte", ale m-rii Tismana,, inceeace priveste datoriile ce trebuiau indeplinite de cei cari tre-

18

larga,

ceau pe teritoriul de jurisdic(ie ungureasca 51). Fara sa fie numit,e probabil ca de acelas drept se bucura si Tismana-sat.

1483 (6991) Tunic 1, Tismana e data Inca odata de VladVoevod, impreuna cu alte sate daruite de Vintila Logofatul, lacare Domnul adaoga partea lui Dtobrovoe si Dragomir55). Nupot intelege din fragmentul lui $tefulescu daca partite lui D.si Dr. sunt din Tismana sau din Pocruia, Godinesti, Sarbisorisi Ohaba; totus aci vedem ca ele toate au fost cumparate maiinainte dela Stanciul Cortofles, de Vintila Log. de lunde autrecut apoi la m-re. De vreme ce acum este data o parte deVintila Log., inseamna ca Tismana nu a fost toad a manastirii.

1526 (7034) Ian. 8, Tismana e pomenita ca sat al manas-tirii 56).

[1532-1535] Dec. 18, Vlad Vintila confirms m-rii Tis-mana 57) satul anume Tismana toata -cu tot hotarul" si se refersla donatia din 1483 Tunic 1, citata de not mai sus.

[1535-1545] Aprilie 18, Radu Paisie constata ca satul Tis-mana depe ambele maluri ale raului Tismana" este mosie am-xii Tismana si nu a m-rii Bistrita 58). Actul acesta trebuestedatat inainte de 1538. Intervine un nou proprietar de partede sat.

1538 (7046) Ian. 10; acelas Voevod da chrisov de impacareintre cele doua manastiri, pe cum ca egumenii si fratii delaBistrita si Tismana s'au tocmit si au schimbat sat pentru satde a lor buns voie; si au dat Tismanenii satul Ceaurii pentrujumatate din Tismana m-rii dela Bistri(a, iar Bistri(enii au datjumatate din Tismana m-rii dela Tismana pentru satul Ceau-rii59)". Din fragmentul publicat nu rezulta dece se face acestschimb si carei imprejurari se datoreste pretentia m-rii Bis-trita; acestea Ie vedem insa imediat.

1546 Radul mare Logofat marturiseste ca satul Tismanadupacuml a dovedit si Domnul sau, e al manastirif Tismana, careiai-a fost daruit de socrul lui, Draghici Vornicul, deoarece aces-tuia foarte de mult a fost mosie de mostenire" daruita la moar-tea lui m-rii69). Iata deci, pe langa Dan Voevod si Vintila Log.,un al treilea, Draghici Vornicul, care inzestreaza m-rea cuacelas sat. Problema capata o alts infatisare..

1547 (7055) Aprilie 26, Mircea Ciobanul lamureste, princhrisovul lui, o parte a procesului dintre Tismana si Bistrita.El intareste m-rii Tismana satul Tismana tot si cu toate hota-rele si de amandoua laturile raului Tismana" ca este al m-riiinca din vretnea lui Mircea Voevod, dar ca Neagoe Basarab siParvulestii le-au luat jumatate din satul Tismana Intru salni-cia lor" si au dat-o m-rii dela Bistrita fara dreptate, ci numaipentruca au fost atunci tari si puternici". 'Asa dar calugariiidela Bistrita raman de lege, macar ca mai inainte existase oin(elegere intre cele doua manastiri6). Deci dupa o cearta des-.tul de lunga, ajunsa odata la impacare, abia acum se lamurestecauza procesului, care urmeaza insa.

19

Ace las an, Iunie 2, Mircea mai cia tin chrisov de intarireastapanirii Tismanei peste toate satele, intre care si Tismana,, am-bele laturi ale raului Tismana si cu toate hotarele". Uncle satesunt mentionate ca apartinand manastiril in intregime, altele nu-nu-

62.)alegemai parti cate se vor De data aceasta nu mai vorbestenimic de m-rea Bistrita in legatura cu satul Tismana, macar capentru satul Potocet, asupra caruia iarasi erau pretentii straine,se arata cum a ramas al m-rii dupa judecata.

1554 (7063) Sept. 14, Patrascu Voevod confirms m-rii Tis-mana satul Tismana impotriva pretentiilor calugarilor dela Bis-trita, cari cereau si ei jumatate, dar au ramas de lege, cad esteTismanei batrang si dreapta mosie si mostenire

1555 (7063) Aug. 9, deasemenea impotriva Bistritenilor, Pa-trascu Voevod da m-rii Tismana sä le fie satul ce se zice Tis-mana de amandoua laturile raului Tismana si cu toate hotarelepentruca este batran si drept sat sfintei manastiri si mostenire".Bistritenii au ramas iar de lege").

1566 (7074) Ian. 10, Petru Voevod fiul Chiajnei (nu Schiopul,cum da Stefulescu) da chrisov impotriva Bistritenilor, prin careconfirms satul Tismana tot si cu toate hotarele si de amandoualaturile raului Tismana" si alte sate cumparate de jup. Vin-tild Log." sa fie m-rii Tismana, explicand ca Basarab Voevodsi Parvule*tii, prin silnicie au dat jumatate din satul Tismanaal m-rii T. manastirii Bistrita pentruca au fost atunci taxi siputernici" zice actul. Bistritenii au ramas iar de judecata 62). Decichrisovul acesta se bazeaza pe dania celui de al doilea inzes-trator.

1590 (7098) Iunie 9, Mihnea Voevod it da tot m-rii Tis-mana de amandoua laturile raului Tismana, tot si cu toatehotarele de pretutindeni", deoarece Bistritenii au ramas delege 66).

1594 (7102) Ian. 4, Mihai Viteazul intareste stapaniream-rii Tismana peste satul Tismana de amandoug laturile siligaseasca si ruseascr, dupd chrisovul Radului Voevoyd, fiulVladului Voevod6). De fapt lipseste aceasta precizare in do-cumentul lui Radu, dar se afla in cea dintai danie a lui Dandin 1385. Deci peste 200 ani se vede iar precizarea partilor.

[1600] Februarie 1, Giurgi Rat scuteste satul Tismana detoate dajdiile ce sunt peste an 68). Giurgi pomeneste de satulTistnana dela sf. manastire". Trebue deci sa credem ea delam-rea cu acelas nume69).

1607 (7115) Aug. 9, Radu Serban scuteste satul Tismana,de bir, de dijma de stupi, de oi, de porci, de galeata, -de fan,de banii de judet" si alte orandueli").

1616. (7125) Dec. 18, Alexandru Iliac scuteste satulmana de langa manastire" de toate darile anuale (ca si Radu$erban), pentruca a fost iertat de mai de nainte vreme de ba-tranii Domni" ale caror carti le-a si vazutn).

1635 (7143) Aug. 28, Matei Basarab da sä fie satul ce

20

°)".

Tins

se zice Tismana de amandoug laturile raului Tismana, tot satulcu tot hotarui de pretutindeni", dat inaintea lui de alti Domni,intrucat para ridicata de calugarii dela Bistrita a ramas intot-1deauna de lege. Dar ca sa ajunga la impacare, Matei cumparasatul Vaideei da m-rii Bistrita pentru satul Tismana, ca maimult para si cearta intre ei sä nu fie 72) ". Acesta e ultimul actcunoscut relativ la satul Tismana. Probabil ca nu a mai ur-mat cearta.

Devremece Matei Basarab gaseste cu cale sa despagubeascapersonal m-rea Bistrita, insearnna ca chrisovul nu o spunea existat o indoiala asupra singurei stapaniri a Tismanei. Insa,prin evolutia proprietatii, se observa ca abia tarziu de tot Tis-mana a putut sa fie singura stapana a satului. Daca Basarab,1. e. Parvulestii, nu ar fi avut acolo o cat de mica ocina inafara de partea Iui Ligas si Rus si trebue sa fi existat, deoarece,in afara de aceasta danie mai sunt, in acelas sat, si ale altoranu s'ar fi putut da manastirii numai o jumatate de sat. Daca arfi fost confiscat satul dela Tismana, e sigur ca 1-ar fi luat totsi I-ar fi daruit tot Intreg. Asa dar nu ramane decat o posibili-tate: manastirea a fost inzestrata de trei daruitori cu partiiefor din sat, iar o parte va fi cazut in mana Parvulestilor si a-cestia o dau ctitoriei lor, Bistrita. Altfel raman inexplicabile atatintroducerea Bistritenilor prin Parvulesti acolo, cat si mai ales,si schimbul acceptat o data, cum si necesitatea care obliga peMatei Basarab sa faca un dar in schimbul unei posesiuni. Toateacestea ne

categorica,mana incaodata la constatarea ca formula de danie

nu este macar ca a fost acceptata ca atare.Luam Inca un ultim exemplu: proprietatea satului Vladesti

din Muscel.1562 (7070) Martie 23, Petru Voevod da lui Dumitru si Mu-

sat pentru ca sä le fie mosie in Vladesti tot satul cu toate ho-tarele pentruca le este batrana si dreapta mosie si mostenire",dupa cum spunea cartea lui Radul Voevod, fiul lui Vlad Voe4vod ').

1599 (7107) Aprilie 21, Mihai Voevod confirms lui TudorartPitarul si fiilor lui, stapanire in Vladesti peste o jumatate demoard si peste un tigan de cumparatura sa-i fie jumatate demoara in Vladesti partea lui Manea Capot, toata" ,caci a in-trebat Tudoran Pitarul pe fratii lui Manea... si n'au vroit niciunul s'o cumpere", si a mai cumparat un tigan anume Stan, delajupanita Rada si dela fata ei Neacsa cu 1350 aspri Bata 7L).

1604 (7112) Mai 9, Radii! Voevod confirms lui Tudoran mo-sia ce a cumparat in Vladesti dela Zoica §i de la Maria §i delaNeaga §i dela Stana, partile for de mosie toate, din camp si dinpadure si din apa si din silistea satului si de pretutindeni dope to ate hotarele 73) ".

Acelas an Mai 17, se confirms ca sa-i fie mosie in Vla-desti 3 vecini cu delnite, din camp si din padure si din apa sicu 2 vecini de pretutindeni", caci a cumparat mosia dela fia.

21

si-1

nut, Radul, Ticaul, Steful, Neagoe, Laudat, Galin, Vladul, delafiecare aratandu-se ce si cat a cumparat. Si spune documentulca Tudoran a intrebat pe toti megiaaii ai boierii dimprejurullocului, voesc sa cumpere, on nu, ai ei nu au putut sa cumperein nici un chip 76) ".

1612 Mai 27, Mihnea Voevod ii reconfirms lui Tudoran satulVladeati tot cu toate hotarele", caci au fost cneji acolo cari s'auvandut, iar Tudoran a cumparat dela Radul Brume la ai Vasiiufiul sau toate partile lui (3 delnite ai 2 vecini); dela Vladul toatepartile lui; dela Ticaul ai dela fiul sau anume Badica al Stanciultoatc parfile for de mosie; dela Visa si fiul ei Boboce (odelnita ai 1 vecin); dela cumnata-sa Zoica ai fetele ei Neaga SiMaria", cum ai dela Radul, ,steful, Banut, Neagoe, Laudat, Gro-zea ai dela fratele sau Tratea (Ciirtea) Si dela fiul Tratei (Ctir-tei) anume Manea; Radii! Paius si nepotul sau Radul care s'auvandut de multa vreme din zilele altor Domni, fara de nici osila ai de bung voie", dar Radul nepotul lui Paius s'au sculat...ca nu s'au vandut sa fie vecin nici n'a luat vre-un ban" aidandu-i lege de 4 boeri, a ramas de lege 77).

Apoi incaodata in 1612 (7121) Noemvrie 12, Mihnea con-firma stapanirea lui Tudoran ca sa-i fie satul Vladeatii tot cutoatc veniturile si cu toti vecinii de pretutindeni din hotar iar inhotar", cad la inceput satul era de cneji, insa sub Radul SerbanVoevod s'a vandut tot satul peste tot ca sa'-i fie vecini de afor bung voie ai fara nici o sila", dar ca niate vecini din satanume Stanca cumnata lui Vasiiu si cu fiul ei Radul si cu fata eiOpriaa al Vasiiu, s'au sculat tofi §i au venit la pars inainteaDomniei Me le tofi... ca nu s'au vandut ei a fi vecini de roc,nici au luat vre un aspru dela Tudoran Pitarul, ci le-a facut sil-nicie". Dar s'a dovedit ca s'au vandut in timpul lui" Radu Set-ban (nu spune insa anul chrisoavelor) ai deaceea ii da ai elconfirmarea de fafa 78).

Socoteala nu se inchee cu aceasta.In 1654 (7162) Julie 5, Matei Basarab confirms lui Badea

Paharnicul si Parvului Spatarul, fii lui Tudoran Pitarul, ca sabe fie satul Vladeati in jud. Muscel, tot satul cu toate hotarele",caci In zilele lui Serban Voevod Radul Brumela ai fiul sauVasiu si Vladul si Ticaul si fiu-sau Badea =i Stanciul ai Visaai fiul ei Bobocea si Zoica si Radul 'Steful Banut ai Neagoesi Laudat si Grozea ai frate-sau Tartea ai Manea fiul lui Tartea siRadul Pahl* si nepotu-sau Radu, s'au vandut vecini", dar oceata de vecini (Vasiiu si cu ceata sa anume Stanca cumnata-sa aifiul ei Radu, etc.) au ridicat pars ca nu s'au vandut, dar RaduVoevod a dovedit cu boeri ea s'au vandut. Apoi Matei Voevoda vazut ca s'au vandut din cartea lui Serban Voevod de cum-paratura... pe tot satul" din anul 7112 (1604) si a lui Radu Mih-nea din 7121 (1612), in care au ramas satenii de para. De aceea,dä ai el ca sa be fie satul Vladeatii tot satul cu toate hotarele

2?

si

si si

bum

si cu toti vecinii si cu toate veniturile §i de pe toate hotarele dinhotar pans in hotar mosie de mostenire si ohaba for 79) ".

Numai din analiza acestor documente pentru satul Vla-desti constatam: 'Ana in 1604 toate documentele precizeazace anume parti a cumparat Tudoran; si se vede intotdeauna caare numai parfi; in 1612 insa se constata ca se intinsese pestetot satul, dar la judecata Radii Mihnea des lege boereasca pecare nu pot putinii mosneni ce au ratnas sa o execute si ramande judecata, mai ales ca spune c i-a va'zut pe sculati vdndu(iin chrisoavele lui Radu Serban pe care le-a catit80). Dar Mih-nea nu indica anul chrisoavelor, ceeace dintr'o data nage ba-nuiaia ca nu a voit sä fie precis, intrucat in acele chrisoave nustint trecuti acesti sculati nici numele, nici filiatia unora nu

intrecorespund cu a celorlalti. Ar fi poate sa ne gandim catimp va fi avut alte chrisoave de vanzare dela Radu Serban, nunumai cele din 1604. Ceeace iar nu se poate sustine, deoareceMatei Basarab, a carui cancelarie este o podoaba a TariirRo-manesti, imitand stilul lui Mihnea, spune ca i-a vazue inscrigin chrisoavele lui (Radul) 5erban si Radul (Mihnea), insa elle precizeaza anii: 7112 (1604) si 7121 (1612), exact acelea al ca-ror continut it cunoastem. De altele nu are Mire. Asa dar e ex-clusa posibilitatea ca in cei 50 de ani de proces ad nu fi pome-nit de alte documente, daces ar fi existat, chiar false. Deci insi-rarea documentelor de fates este o dovada clara ca deg Pitaru-lui i se des confirmare pe tot satul, el nu a avut decat parti,pana la sfarsitul domniei lui Radu 5erban, cand ilegal a incal-cat si dreptul mosnenilor ramasi. Acestia nu s'au mai putut sculachiar sub Mihnea, care consfintise ilegalitatea. La prima ocazieinsa s'au ridicat, ca sa cads iar, sperand totus intr'o viitoaredreptate. Aceasta nu putea veni decat dupa moartea celui careisi intarise stapanirea pe chrisoave, deci dupa moartea pita-rului Tudoran. 5i sub Matei Basarab nu au intarziat sa o faces.Dar legea cea notia confirms ilegalitatea cea veche, intrucat fas-vratitii nu sunt pomeniti in chrisoavele de vanzare ale megie-Olor; stint insa inglobatti In chrisoave in formula generals, sideci asimilati majoriltii vandute a satului.

Sa cercetam cazul si in Moldova. Cred ca e potrivit safacem o comparatie in evolutia proprietatii, deci si sensul for-mulei de danie, la un sat asupra caruia avem 4nai multe docu-mente. Gasesc in felul acesta satul Bogdanegi, care a fost inaintein tinutul Romanului, iar acum in jud. Bacau, in care, in sec.XV, sunt 3 proprietari: in jumatatea intaia a sec. XV (1400-1450) proprietatea in Bogdanesti a fost a batranului Pojar, ina doua jumatatea... proprietatea a curs pe 2 batrani desi erau3 frati... In sec. XVI in Bogdanesti stapani erau 13 persbane"ne informeaza Ghibanescu81).

Tata ce spun documentele sec. XVI si urmator:1536 (7044) Apri lie 27, Petru Pares intareste lui Paun cu

23

fratii si surorile lui, nepotii Mihului Pojar, partea for jumatatede sat de Bogdanesti 82) ". In acela$ an tot Patin si cu fratii saiPorcul, Biche, Budic si sora lui Vascana, capita intarire pestejumatate din Bogdanesti, partea for de sat, dupa diresul ce 1-aavut bunul for Mihul Pojar dela Stefan Voevod 8i) ".

1581 (7089), Iancul Vocla Sasul intareste lui Ionasco si fe-meii sale Chelsia, fata Bechiei, a cincia parte din jumatate desat din Bogdanesti, cumparat cu 150 zloti tataresti, I de la ne-potii ei de vara primara, nepotii lui Budic 8t). Deci prin sotieIonasco se introduce in Bogdanesti.

1584 (7092). Ace las Ionasco cumpara si partea cumnatelorlui partea for din partea tataliti for Bechea 85) ".

1585 (7093) Mai 3. Acela$ cumpara si partea Vascanei, dupacum fusese mostenia88).

1605 (7113) Fevruarie 18, se intareste Catrinei lui IonascoPrajescul diac si fiilor ei Toader, Sava si Dumitrasco, staparti-rea in satul Bogdanesti pe partea cumparata... dela Bejan sisora lui, copii Nekifoaei87).

1617 (7125) Aprilie 16, Radul Voevod intareste lui Ureithe marele Vornic, stapanirea peste Coate satele sale din TaraMoidovei, precizand 52 sate intregi, 45 parti de sate, 17 mori,6 helestee, 1 loc de fanat, 1 prisaca, 45 falci de vie", intre caresi partea lui din sat din Bogdanesti 88).

1632 (7140). Parcalabul Bechea de Bogdanesti cumpara par-tea lui Stefan feciorul Galiei, luata dela unchiul sau Andreica; aldoilea act din acela$ an arata pe acelas cumparand si parteaCandachiei si fratii ei nepotii Anisiei, cari au va-ndut... din ju-matate sat din Bogdanesti, din partea de sus din a 5 parte"jumatate din partea Anisiei ce se va alege, partea fatane-nos-tru lui Gligore feciorul Anisiei" 88).

[1633 (7141), cca], Bechea Parcalabul mai cumpara din apatra parte din Bogdanesti, partea lui Ion Macau, 3 parti din5 parti ale mosului for loachim Helgiu180)".

1633 (7142) Dec. 18, Vasile Lupul cla lui Bechea sa fie taresi puternic cu cartea Domniei Meie a -si opri toata mosia si cum-paratura cats a cumparat in Bogdanesti81)".

1634 (7142), Adam si cu ai lui vand partite for din Bogda-nesti lui Bechea Parcalabul82).

1638 (7146) Aprilie 17, acelas Bechea capita intarire pestecumparaturile facute dela mai multi raza§i din Bogdanesti 6').

1638 (7146) Aprilie 27. Incepusera certurile intre mo$te-nitori, in ceeace priveste partea fiecaruia, deoarece Vasile Lupulse vede silit sa ordone o ancheta pentru alegerea hotarelor par-tilor Prajestilor si Macai lor in urma cererii lui Bechea: s'aujeluit aicea sluga noastra Bechiia... si cu alti razeasi ai lui cali s'au stricat stalpii de catra sat de catra Prajesti. Pentru aceeapre uncle yeti afla cu direptul cu sufletele voastre c'au fosthotarile de vac, pre acolo sa be ridicati stalpi sa Ii sä stie ho-k

2-1

tarele... si acum sa nu stiu ea facet' fatarie sau inblati pre voiacuiva, ce numai cum va fi mai cu direptu191).

1643 (7151) Ian. 15. Se intaresc lui Stafan Bechea cumpa-raturile facute la neamul lui in Bogdanesti98) si dela mai multirazesi 96).

1648 (7156) Aug. 12. Iarasi e silit Vasile Lupul sa ordoneo alegere a pamanturilor intre mostenitori, intre cari si moste-nirea lui Bechea: Scriem Domnia Mea... ca au parat de fatainaintea Domniei Meale Stefan Bechia cu Nechita si cu nepotu-sau cu Stefan din Prajesti si cu Davidoae si cu feciorul el, cuGurie pentru niste locuri de fanate la Bogdanesti, sa strangetioameni buni... si sa socotifi sä le impartiti acele locuri ce au demovie, sa le impartiti pre cinci batrani cum va fi mai cu di-reptul si cui unde i se va veni parte acolo sa socoteasca si Eale fie partile a(le) tuturor tot intr'un chip 97) ".

In cele din urma avem un zapis nedatat, care ne mai aratape Sava fiul lui Patrascu vanzandu-si si el partea lui din Bog-Ida n e#i 98).

Contrar de ceeace observam in Tara-Romaneasca, in Mol-dova vedem ca se tine seams amanuntit, atat de marea proprie-tate cat si cea mai mica, si de exactitatea posesiunii. Se cauta de-terminarea fieearei parti din partea stramoseasca, sa nu se gre-seasca si sa nu se incalce dreptul cuiva. Cu toate acestea nutrebue sa credem ca si acolo nu vor fi fost totusi ilegalitafi, darnumarul for va fi simfitor redus, mai ales clack' ne reportam laTara-Romaneasca. Facandu-se determinare fie pe parte de sat,fie pe mos, si fiecare document aminteste cati mosi au stapanitla un moment dat satul, e foarte usor de dedus a cata parte dinmos, si prin comparafie, din sat, s'a instrainat prin vanzare.

Cu titlul de comparatie sumara mentionam ca si in Tran-silvania documentele nu au aceeas preciziune ca in Moldova inceeace priveste posesia, insa precizeaza intotdeauna, and evorba de vre-o danie regala, ce anume drepturi se acorda ii).

Ramane sa vedem caror imprejurari se datorau aceste for-mule, cum si transformarea proprietafii.

Evident, se pune chestiunea influentelor externe. In vremece Moldova a fost in stransa legatura cu Polonia, stat rasariteande cultura occidentals, unde orice manifestare cat de neinsem,nata, era insotita de un comentar pretenfios, adeseori balast inu-til, dar in general adevarat700); Tara-Romaneasca a plutit intredoua cancelarii: ungureasca si slava de sud. Dela cancelaria ma-ghiara nu a putut profita; decat, prin imitatie, a reusit sa pro-duca o mare confuzie in acte, caci pe cand acolo exista o classde jos, jobagii, si care se putea socoti in documente ca utilitas,si darui ca atare impreuna cu satul, cu proprietatea pe carestatea, fara ca sa Sic nevoie de o specificare nets, in Tara Ro44maneasca, in lipsa unei astfel de situatii, documentele pa3treazaformulele pentru movie, insa scot cuvantul referitor la locuitori.

25

Uneori, ca orice drept regal dat inzestratorului, Voevozii nosb:iau facut acelas lucru, lasand sa se inteleaga exact aceeas si-tuatie, adeca sat si oameni dati impreuna, ceeace nu este pro -babil, deoarece cate odata se precizeaza ce anutne se :cla din drep-turtle domnesti. In afara de aceasta, pe cats vreme in lino:-ria ne referim numai la documentele pentru Transilvaniadonatiile regale au titlul de beneficium, §i deci explicand pen-tru ce §i ce s'a dat, proprietatea incetand sa mai fie a inzestra-tului indata ce nu mai exists motivul, la not deci se intrebuin-teaza in mare parte expunerea donatiei, totus se inscrie intot-deauna dreptul de perpetuitate in vecii-vecilor neclintit", a-decii perpetuo possidentas, ca pentru un allodiunr. $i totusi nuacesta era cazul marei noastre proprietati, caci putea fi oncand revocata, alta fiind situatia Tarii-Romanesti. Cu toate a-cestea in Moldova uricele (numele fiind unguresc, orok, ar a-rata o atare influents) acordate vitefilor sunt cu drept per-petuu intrucat aid e vorba de micii proprietari cari raman lamosia for $i nu se mai intereseaza de conducerea statului, aler-gand insa ca ostasi on decateori pitacele domnesti ii vor chemala lupta. Ca atare ei nu puteau face o politica impotriva Dom-nului nici nu puteau fi invinovatiti de viclenie, motivul prin-cipal al reluarii sau confiscarii mosiilor.

Dar influenta cea mai puternia exercitata asupra diplo-maticei romanesti este cea sarbo-bulgara. Din nenorocire chri-soavele particulate in aceste parti sunt ca inexistente, afarade cele cateva conservate in manastiri deci referitoare laproptietatile for $i dela o epoca mult mai veche, asa in-cat ne este aproape imposibila o comparatie amanuntita. Dinceeace s'a pastrat se poate induce ca forma dominants a dona-fiilor era perpetuitas, poate si din cauza ca se adreseaza manas-tirilor cia'rora nu se pot face daruri temporare. Si cu toate a-cestea $i aci sunt restrictiuni, intre care principaia, cum o aratachrisovul lui Dusan, este obligativitatea mergerii la caste. Asadar exists aid o nepreciziune a termenilor, atat in ceeace privestedonatia cat si clausele puce. Prin filiera aceasta slavo-sudica tre-buesc urmarite tipicurile diplomaticei din Tara-Romaneasca, in-diferent care ar fi origina lor, acolo, in ceeace priveste termi-nologia.

Intre aceste doua influente, care trebuiesc urmarite de a-proape $i cu tot materialul cunoscut, oscileaza cancelaria roma-'leased. Deaceea in documente, in asemenea imprejurari, nutrebue sa se is nici un termen ca absolut, ci numai ca relatio.

S'a cautat de mult sä se determine caror cauze se datorautransformarile teritoriale. Concluziile la care s'a ajuns nu suntin general admise. Pe baza isvoarelor putem observa: 1 . nevoileeconomice au silit satele sa ese din devalmasie, precizandu-simai intai partea in mod abstract, apoi determinand-o chiar pe

26

si

sisi

teren. Se pastry insa obiceiul ca sa nu se lase sa se introduceun strain de neam in ocina satului, pentru once vanzare megiesiiavand precadere 101). Dar a venit apoi: 2. ilegalitatea. Majori-tatea proprietatilor erau satesti si, conform obiceiului, boeriicari an format apoi marea proprietate nu se puteau intro-duce acolo; atunci a trebuit sa vie abuzul de puterea lor, ca sase introduce prin mijloace putin legale 102), deci prin sita. 1°').

Astfel documentele ne spun, in afara de cazurile mentio-nate in studiul de fats, ca Mihai Voevod au hrapitcartile in silnicia sa 01)1 deasemenea spune Mihnea la 1613(7121) Decemvrie 16, ca Mihai a facut silnicie cnejilor din A-pele-vii si le-au aruncat for aspri 50.000... de i-au facut vecinipe vremea cand au fost Mihai Voevod aproape de esirea luidin tars inaintea lui Simion Voevod 10;,) "; mai interesant ni separe procesul pe care it judeca Alexandru Ilias, la 1617 Mai 17,si prin care da satul Risipitii mosnenilor ca sa be fie lor, atlor sat mai sus zis, tot, cu tot hotarul si cu tot venitul si cuviile si de preste tot, din hotar si 'Ana. iar in hotar... pentruca....iaste a for batrana si dreapta mosie, dela mosi dela stramosi...pada' in zilele Mihnei Voevod (care) au dat leage 12 boeri... can'au fost avut Buzestii nici un amestec si nici un lucru cuDupe aceea s'au pus pe grumazii si in spatele a-cestor... mosneni cu silnicie, de le-au luat mosia si i-au rumanitsi le-au luat toate cartile for cu silnicie, fare de cale si faredreptate si fare judecata", iar dupe judecata bine am adevaratDomnia Mea, cum ca au fost impresurat acest sat mai sus zisde care Buzesti, fare de cale si fare dreptate 106)".

In afara de aceste cazuri, care sunt foarte numeroase, ile-galitatea se manifests si altfel. Un strain, de obiceiu un boar,()data introdus intro oeina cu o mica parte, ajungea sa cumperemai multe parti; la legalizarea actului, deci la confirmareaDomnului, se mentiona ca s'a vandut tot satul, spunandu-se insadela cine, dar nespunandu-se a cilia parte aveau vanzatorii, decilasand sa se nasca o conluzie, voila, sau poate din obiceiu.Dupe catava vreme noul proprietar cauza sa intre de fapt inaceasta posesie astfel legalizata; de aci procesul, intrucat ilegalel robise si partea nevanduta. Si mai intotdeauna satenii Oer-deatt procesul, deoarece actul spunea clar ca s'a vandut tot sa-tat; a doua specificare, numele vanzatorilor, adeseori fiind nu-mai iluzorie. De multe on chiar proprietarii au cerut recunoaste-rea de drept a robirei numai pe baza faptului ca mai mult timpse traise sub aceasta forma 101).

Fenomenul acesta s'a intamplat nu numai in ceeace privesteproprietatea nemiscatoare, ci chiar si pentru rumcinie. De ad s'acrezut ca, odata mosia vanduta, proprietarul devine robul ei, cutoate ca actul de vanzare nu spunea nimic. De fapt rutriniza-tea adeseori era o ilegalitate, un abuz. Un caz ne-o explica: au-toritatea oblige pe cineva sa is rumani cu sila. Astfel satenii dinHubavi, Gorj, fugisera din sat, din cauza biruiui, si atunci au

27

mosiile si

dansii...Buzestii....

fost da(i rumani lui Hamza si Gherghinii din Alunu fara voiafor [a Hamzei Gherghineil in spinare de ne-au platit de bi-ruri si di toate dajdiile", de care gasesc prilejul sä se rascum-pere acum, in 1644 (7152) Aprilie 08). In adevar ca nu se in-4tampla intotdeauna acelas lucru; multi se vindeau ei vecini,fiindca nu mai puteau face fats cheltuelilor102).

Un alt prilej pentru savarsirea ilegalitatilor erau: confir-marea, reconfirmarea si reconstituirea chrisoavelor. Un proprie-tar avea mai multe zapise de cumparare. El cauta sä intareascaprintr'o confirmare domneasca. Insa toate zapisele nu.. cuprin-deau decal o parte din mosie; atunci se putea inversa formaera un uz al cancelariei sl Domnul, care nu putea verifica,dadea sailsl tot luso ceeace in conceptia chrisovaluiinsemna tot satul. and era reconfirmarea, adeseori nici nu maispecifica partite, ci numai chrisovul prim de confirmare. Maiusor era atunci cand dispareau cartile, volt sau din intamplare,deoarece dovedirea adevarului se facea numai pe marturii prinlege. Ori cine ar fi putut avea mai multe si mai favorabile mar-turii decat cel care putea intretine procesul? Astfel Mihai Vi-teazul intareste la 1594 Ianuarie 4, cateva posesiuni ale manas-tirii Tismana dupa lege, deoarece chrisoavele doveditoare au pie-rit cu un calugar trimis la o judecata, prins si ucis in drum dehoti L10); deasemenea alte acte pier lui Stoica Logofatul canda fost jefuit1"). Este cazul eel mai des intalnit.

Se intampla Ins ca de multe on acte bune sa fie declaratefalse si deci sa se faca altele neadevarate impotriva acestora.Astfel se prezinta cazul cu actul lui Iuga din 1399, declarat falssi rupt la 1825, pastrat azi in bucati la muzeul municipal din

si despre care nu e nici o indoiala de autenticitatea lui.Cei ce 1-au rupt serviau anumite interese ale momentului "2)".Lucrul acesta se intampla si inainte, cand se intinau chrisoaveledeclarate false.

Falsificatorii cei mai renumiti erau manastirile. Acolo sepastrau multe chrisoave adevarate, cu ajuforul carora falsificaualtele dupa imprejurari. De multe on intrebuintau chiar perga-mente originale, raz-uinid partea care nu le convenea si inlo.-cuind-o cu alta, asa ca documentul e bun in totul, afara de ade-varul istoric. In asemenea cazuri naste banuiala cu toate documen-tele care confirma donatii vagi, ex antiqo fondatores", si la notca si in. alte parti 113). Si cazurile nu sunt rani. Arhivele nu potacorda intotdeauna o deplina incredere. Ajunge ca sä vedemcu cats grija trebue sa utilizam documentele sa citez dinteocuvantare "4) un pasaj referitor la aceasta: Est-ce a dire qu'ilfaut puiser sans discernement dans ces vaster arsenaux ouvertsaux travailleurs? L'historien pent -il, avec une entiere confiance,s'appuyer sur tons les documents, invoquer toutes les chartespour battre en breche les assertions mensongeres des chroni-queurs? Malheureusement non, car tout n'est pas verite dansles archives". II faut se premunir contre les actes faux ou faIsi-

98

6i

pacifies.",

fies, et nous void dans cette situation singuliere qua si, pourdecouvrir la verite, on ne petit se dispenser de recourir auxcharter, it est en meme temps necessaire de nous en defier, parcequ'elles peuvent nous induire en erreur. De la cette consequenceque, tout en proclamant l'utilite des archives, it faut signaler ledanger d'y apporter tine foi aveugle".

Tinand seama ca $i la not sunt destule falsuri, trebue safim foarte precaufi cu utilizarea documentelor, cad nefinan-du-se seama de ele, in anumite parti din istoria noastra politicasau din istoria dreptului nostru vechi, s'ar putea strecura expu-neri gresite 115) ", $i se tie ca hrisoavele sau uricele... sunt izvo-rul cel mai insemnat al istoriei Rcnnanilor116". In istrainatateexists o biblioteca intreaga de studii asupra isvoarelor diplo-matice. Nici nova' nu trebuesc sä ne lipseasca.

In consecinta, ca sa nu se intample interpretari gresite,editorii de documente si aceasta priveste in primul rand pecei cari publica intregi colecfii sa fina seama atat de intreagaevolufie a proprietafii, cand isvoarele se refers la aceasta, cat side toate posibilitafile de control pe care le ofera toate documen-tele respective. A le publica unul dupa altul; a nu to interesade valoarea lor; a trece peste orice dificultate diplomafica; a nucontrola afirmafiunile lor, este a face nu numai un fall serviciuistoriei, dar a da nastere la infinite interpretari gresite. Si sestie doar ca in sec. XVIII s'a putut constata o adevarata scoalade falsificatori 110. Deci trebue o excesiva grija; si pentru uncontrol usor este neaparat necesar un exact si minufios indice alnumelor, institufiilor, obiceiurilor, cuvintelor rare.

In urma acestor expuneri, conchidem:1. Formula chrisoavelor tot satul cu tot hotarul" nu cores-

punde intotdeauna realitaf ii. Urmarirea ei in documentele maimultor mosii (Costesti, Crasna, Risipifii mai pufinclar, Stramba,Tismana si Vladesti) o arata cu prisosinfa. Termenul trebue in-terpretat ca relativ.

2. Studierea evolufiei proprietafii, deci si istoricul clase-lor sociale si economiei politice in trecutul farilor romanesti,trebue facuta cu multa bagare de seama si numai in baza uneidepline convingeri in ceeace priveste autenticifatea documen4tului $i exactitatea dispozifiunilor lui.

. Grija cea mai mare, excesiva, chiar, e necesara la publicareadocumentelor interne. Nici o lamurire, cat de amanunfita, nueste zadarnica.

Tinandu-se seama de acestea credem ca istoricul va Ipu-tea ajunge la luminarea precisa $i definitiva a tuturor chestiu-nilor interne pendinte. Dar munca aceasta nu o poate face unsingur OM? e necesara colaboratia, care trebue sa urmeze ace-leasi principii.

Paris, Mai 1929.Aurelian Sacerdoteanu.

29

NOTE1. In afar) de T. Bogdan. Relatiile Tariz-Romanesti cu Bra$ovul $i cu Tara

Ungureasca in sec. XV $i XVI, vol. I (1413-1598), Bucuresti 19)5, in care intro-ducerea de aproape o sutA de pagini este unicul studiu special de diplomaticaromaneasca, si de acela$, Documente ial$e atribuite lui Stefan cel Mare, in .(Bul.Corn. Istorice a Romaniei, I, Buc. 1915. pp. 103-161, mai avem foarte interesantenote asupra publicarii documentelor in N. Iorga, Note critice asupra culegerilorde documente interne rotnane$4 Buc. 1903 si Id., Despre adunarea tipdrireaisvoarelor relative la istoria Romanilor, in Prinos lui D, A. Sturdza. Buc. 1903.pp. 1-127; D. Russo, Critica textelor $i tehnica ediliilor, in .Bul. Com, Ist.. I, pp.5 100, esentiale indrumari pentru editarea textelor, cum si C. C. Giurescu, DespreSirac $i Sirontalt in docutnentele slave muntene, in Revista Istoricd, XIII,

1927, pp. 23 43.2. In aceasta ordine de idei putem numi falsurile celebre, care au facut sa

se admita un principat romanesc al Barladului in sec. XII (cf. respingerea lui laI. Bogdan, Diploma barladeand din 1131 ,ci Principatul Barladului, in An. Ac.Rom, Mem, Sec. Ist., seria 2, t. XI, 1888-1889) si sa se introduce, pe tronuldovei, un voevod inexistent, Iurg Coriatovici (cf. discutia la P. P. Panaitescu, inOmagh( Itti Hru$evski, Chiev, 1927, si N. Iorga, Revista Istoricd, XIV, 1928, p. 320;si bibliografia la C. C. Giurescu, Contrzbutiuni la studittl marilor dregatorii insecolele XIV $i XV, in Bul. Com. 1st.. V, 1926, p. 33 nota 1).

3. Cf. I. Bogdan, It). 'in titlttl domnilor romanz; in Convorbiri LiterareXXIII, 1889, pp. 721-738 ; Id., Originea Voevodatului la Romani, An. Ac.-Ist. t.XXIV, 1902; Id , Despre cnejii romdni, ib. t. XXVI. 1904 ; Id., Cateva observatiiasupra indatoririlor militare ale cnejilor $i boerilor moldoveni in sec. XIVXV ib. t XXIX, 1906; Id., Documentul Razenilor din 1484 organizarea ar-matei moldovene in sec XV, ib t. XXX, 1908 (admite doc. lui Iurg Coriatovici,respingandu-1 Mo. in Bul. Com. 1st. 1, pp. 103-104); N. Iorga, Constatdri Istoriceen przvire la via /a agrard a Romanzlor, in Studii si documente , vol. XVIII,Bucuresti 1908; C. Giurescu. Vechimea rumaniez in Tara-Romaneasca $i legaturaInt Miltai Viteazul, An. Ac.-Ist. t. XXXVII, 1914-1915; Id., Despre rumanz; ib t.XXXVIII, 1915 -1916; Id., Despre boeri, Bucuresti, 1920; si mai ales I. C. Filitti,Evolutia claselor soczale in trecutul Principatelor romane, in Arhiva pentrustiinta si reforma social. V, 1924, pp. 71-113, 337-370, VI, 1926-1927, pp. 318346 ; C. C. Giurescu, o, c., 1. c.; $i 1. Vladescu, Despre ddri salt impozite, I. Birul,Bucuresti, 1925,

4. In primul rand ar fi de urmarit de unde vin scriitorii sau gramaticii, sauuncle an invatat ei sA scrie : in Ungaria, Polonia, Rusia, Serbia sau Bulgaria, netatat ortografierea numelor proprii, de localitati sau persoane, cat si a cuvintelorcare designeaza institutii sau obiceiuri, se va face imitand exemplul respectiveisari, de multe on traducand insusi numele romanesc, ash ca, mai ales pentru filo-logie, nu trebue pusa problema pentru acelas cuvantsi aceasta in special in to-ponimieca fiind transcris diferit, in consecinta ca s'ar fi si pronuntat deosebitla un moment dat, ci ca acelas sunet e redat dupa grafia deosebita, polona, ru-seasca, maghiara sau sarbo-bulgareasca. Aci, in primul rand trebue sa se tinaseamy de acei scriitori can au invatat sa scrie in tara si cart, deci, transcriufonetic si nu traduc termenii intrebuintati.

5. Datorita acestui fapt lucrarile lui R. Rosetti, Panzeintul, sdtenii $i sta-panii in Moldova, I, Bucuresti 1907, si Despre originea transformarile claseistapanitoare in Moldova, An. Ac. Ist. t. 1906' -1907, cum si cele rezultatedin polemica sa cu Gh. Panu, intitulate Retspuns la o agresiune, Iasi 1910 si Pen-Int adevdr $i dreptate, ib. 1911, ca si ale lui Gh. Panu, Cercetari asupra stdriilaranilor in veacttrile trecttte, Buc. 1910 si 0 incercare de znistificare istoricd, ib.1910, sunt deja perimate; tar ale lui C. Giurescu, Vechimea rumaniei,l. c.; Des-pre rumani $i Despre boeri, trebuesc completate; pe cata vreme studiul lui C C.Giurescu, Dregatorti, etc 1. c. nu va putea fi modificat decat numai daca nouiisvoare vor aduse ceva nou.

6. Studii $i docutnente, vol. XVIII, XXIV, XXVI, s. a.7. Relatille... ; Documentele ltti Stefan cel Mare, 2 vol. Bucuresti 1913.8. Vezi mai ales marea colectie a lui Th. Codrescu, Uricarittl, 25 vol.;

Bianu, Documente romane$ti, I, Bucuresti, 1907 ; T. Stefanelli, Documente din ve-child ocol al Campu-lungului moldovenesc, Buc. 1915, si chiar transcrierile luiT. G. Bulat, Contributittni documentare la istoria Olteniei, secolele XVI, XVII$i XVIII, Ramnicul-Valcii, 1925.

9. Aici trebue sa pomenim pe Hasdeu, care, pe langa imensele servicii aduseistoriei Romanilor, a putut sa duce in eroare pe istorici de mai multe on cu IurgCoriatovici, in Folio: pentru istorie $i literatztrel, Iasi, 1860, No, 2, p, 41 si Istoriacriticcl, p. 89; $i cu diploma lui Calliznan Assan din 1192, in Arhiva Istoricd, I, 1,

30

$i

Mol-

$ici

$iXXIX;

p. 96, itnprumutandu-1 insa dela Apri lov, Bolgarschia gramoti, Odessa, 1845, p. 31;apoi Asachi, in anexa Gazetei de Moldova, 1856, publica izvodul lui Clanau, Frag-ment istoric scris izz vechea limbd ronuind din 1495, cunoscut sub numele decronica lui Hurst (cf. respingerea izvodului la N. Iorga. o. c. in Prinos lui Sturdza,pp. 51-52 $i D. Russo, Critzca textelor,l. c. pp. 34-35, unde se da bibliografia).

10. Documentul lui Radu Serban din. 1604, Aprilie 12, in Tezaur de monomente. I, p. 393, declarat fal$ de noi.

11. Cateva exemple; 1486 Iunie 30: pentruca set le fie... Crasna toatet ,

Stefulescu Al., Schitul Crass:a, Bucure$11 1910, p. 13 ; 1502 Martie 9: set le fiesatele ce sa chiama Polovragii toti., Id , Polovragii, Targul-Jiului 1906, pp. 23-24;aici Stefulescu, nota 1, p. 24, se simte dator sa precizeze ca prin ctoti. nu trebueinteles tot satul, ci toata partea for din sat, ; 1505 Martie 26 : calugarilor delaTismana sa le fie balsa,... Bistrita $i Tanga dansa 2 sate,... cu toate silistile $ilivezile viile ce sant., Id., Mdsuistirea Tismana, Bucuresti 1909, p, 208 ; 1528August 16 : tea sa-i fie Varatnicul tot cu tot hotarul., Id ib. p. 218 ; 1554 Mar-tie 9: pentruca sa le fie mosii in satele anume Alunu $1 Baia (de fer, $1 in Po-lovragi , Id. Polovragii, p. 24; 1568 Septemvrie 3: Pentruca sa le fie for satulAlunul $i cu tot hotarul, pentru di le este batrana $i dreapta movie $i mostenireId., ib., pp 22 -23; 1569 Ianuarie 8: pentruca sa i fie satul ce sa cheama Elho-vita tot, cu toate hotarele de pretutindeni veri cat se va alege, $i din camp $idin padure $i din apt $i din uscat, Id , Tismana, pp. 261 262; 1576 Aprilie 28:set-i fie satul..,. Comanii toti cu toate hotarele. Id , ib. p. 270; 1589 Julie 19 :sa-i fie mo$ia dela Varbita, insa satele amandoua Varbitele cu tot venitul $i dinhotar pana in hotar , Id., ib., p. 275 ; 1600 Martie 25: ca sa-i fie lui satul Do-briceanii intreg, cu tot hotarul., I. Bogdan, Palm documente dela Milzai Viteazul.in Prinos Sturdza., pp. 154-160.

12. 1458 Fevruarie 13, stapanirea manastirii Neamtu peste satul anumeBillosesti.... In vechiul hotar., 1. Bogdan, Documentele lui ,Stefan cel Mare, I, p.6 ; 1468 Fevruarie 5, deasemenea lui Drago$ satele.... anume Faurii $1 Bahnenircu tot ce au pe dansele: iaz $i mori, Id., zb. p. 125; 1488 August 17 satul Stil-bicanii.... cu toate poenile muncelele. Id., p. 351, Ca sit numim numai ch-teva cazuri ; de aci inainte exemplele se inmultesc.

13, 1558 Iulie 30: Drag-oe$tii cu 6 rumani., C, Giurescu, Vechinteap. 486 ; 1580 Mai 14: cu tot hotarul $i cu rumfinii $1 cu mon ies, Id., ib.,

p. 486; vezi alte exemple In aceastel lucrare a ltii C. Giurescu, cum $i in Desprerunzani.

14. Al. Stefulescu, Schitul Crasna, pp. 67-68.15. Mai numim cateva: 1546 mania 30: epentruca sa-i fie movie in Crasna,

partea fratelui Arca, toatastt le

oricata se va gasi., *tefulescu, Crasna, p. 14 ; 1549Iunie 22 s pentruca fie movie in Stramba Lov veri cat se va alege parteafor toata, Id., Stramba, Targul-Jiului 1906, p. 14; 1583 Mal 23 pentrucafie lui movie in Stramba jumatate de sat, Id., ib., p. 16; in altul cu aceeas data:pentruca sa le fie movie in Stramba partea lui Cocos toata a treia parte dinjumatate de sat de pretutindeni., Id., ib., p. 18; 1586 Iunie 15 : . penfruca sa lefie movie in Stramba partea lui Micul., Id., ib., p. 19; 1594 Decemvrle 13, Stoicacumparet din Stramba partea Negoestilor toatA... $1.... dela Stan... partea...Id., ib., p. 23 (actul Ion personal e datat mai tarziu de Stefulescu); 1595 August 17:Stan $1 Voica vand logofatului Stoica partea Voicai .pentruca set-i fie movie insatul Stramba.,, Id., ib., p. 2 (actul e fait data); 1596 Iulie 4: Mihai Voevodtntare$te ltti Stoica Logofatul stapanirea in Stramba peste partea lui Neagul....Radoslay.... Neagoe.... Insa partea Negoestilor toata... ($i) partea Voicti, femeiaItu Stan., Id., ib., p. 29; 1601 Decemvrle 7: egumenul manastirii Stramba cum-Ora partea lui Radul in Stramba $i o da m-rii a lui ocina toot cu vii cu totalcat(u) est(e) a lui loc., Id., ib., p. 45, vanzare $1 danie confirmate in 1603 Ianuarie 3$i de Radu Serban, vezi ilnd. pp. 46-47; 1607 Martie 15: Radu Vodit intarestelui Stoica Logofatul cumparetturile lui din Stramba dela Dan Ciorelscul... delaNeagoe., intrucat cartile cumparatoare au pierit cand a fost jefuit Stoica, Id.,ib., p. 37.

16. Stefulescu, Tistnana, pp. 195-196. Cositul fanului, caraturi $1 olace,nu le puteau datora decat locuitorii satului $1 earl erau obligati fatit de proprie-tarul satului, cele aratate. Stefulescu nu da decat un fragment ; in tot cazul, re-zulta de aci ca, desi daruiti manastirii, ei nu au alte obligatii dectit acelea pecare le aveau top locuitorii satelor fast de Domnie.

17. Inca o seamy bunt de documente referitoare la Coste$ti stau transcrise,in parte, intre bartiile mete in tarn. Vor fi publicate mai tarziu.

18. Cf. St. Metes, Pdstorii ardeleni iii Principatele-Romane, in AnuarulInstitutului de istorie nationala. III, Cluj, pp. 293-355, $i in Biblioteca Serneina-torul., No. 111-113, Arad 1928; N. Iorga Politica si viata economicd, in Bule-tinul Institutului economic romanesc, VIII, 1929, No. 3-4 pp. 121-122.

31

si

si lb.,

ru-miiniei,

sisa-i

toata,

1st)

19. N. lorga, Acte rontatte.sti din Ardeal, in Buletinul Corn. Jst. a Rom.>II, 1916, p. 193; vezi gi actele urmatoare.

20, Iata, dupa N. Iorga, Histoire des Roumains et de lent civilisation, Bu-carest 1922, tableau chronologique, anii de domn e ai Domnilor cu acest flume:Vlad I, 1394 -1395; Vlad II Dracut, 1435Decemvrie 1446 Vlad III Tepesi, 1456Noemvrie 1462; Vlad IV Calugarul, 1482-1495 ; Vlad V (AMA:Intl, 1510-23 Ianuarie1512; Vlad VI Dragomir, 1521; Vlad VII Innecatul, 1530 Septemvrie 1532; $iVlad VIII Vintila, 1532 -1535.

21. A. Sacerdoteanu, Ade referitoare la cone. Costegz, in Arhivele Olte-niei VII, 1928, No. 37 38, pp. 304-305.

22. Documentul e publicat, dupa copiile lui Odobescu, in Tezaur de ;noun-menle istorice, I, pp. 391-399; el a trecut apoi in Arh Stat. mnst. Bistrita, cumne informeaza I. Bogdan, Patru docutnente.... in Prinos Sturdza p. 155.

23, A. Sacerdoteanu. Un document slavo-roman, in Revista Istorica, XIV,1928, No. 4-6. pp. 160-163.

24. Id., Un document romanesc dela Radu $erban Voevod din 1610, ibid.XIII, 1927, No. 1-3, pp. 51-53.

23. In traducerea publicata de Tocilescu «Vlasan.26. Gr G. Tocilescu, Chrisovul Buzescilor, in Tinerimea Romana pe 1898,

p. 118. Originalul este reprodus in facsimil. Dau aici $i textul slavon, intru cat egreu de gasit IA de cetit pasajul din fotografie, reprodus tot acolo, p. [98], ran-durile 23-29: H HAI: A4 Err HM CE40 1tOCIIIE1t11N WT rotrA(crito) BIM% Eche CfAW H else

filse(041) Kutnapwiti, H rite Whe(0/11) MIIHNTH, f/01031(f) npo,a4 KE4HHi 11414 KA109(9)

Miff 110KOHIldrW MHXdHA KOHLOA,d, 311H WHH H else WITCH CHHOKH HX H else frIse4X

311 WIN% WT CHJFIX AORpW RCM%) 110 HMO COMM, WW1 011:010 HC(1)111, 4-hor,1,IT H R4AHKOy4 H CIIMH H CMOHI<LI H 0011 H AOVIISk 3fT A'IsSAAT:.A11 ,poyn H RE9HIIH KOAHLIH Cf X0KfT WEI1111114111H ItIsC110 CEA 34 # 3 de(11(1H) efillq10 4 110 IIIWtIIIALIMHA fe111 (se repetti imanom Err 1n Or ) 110 CEli AdifiROKE H KHpOKE HAI H 111130A"6 HAI H

[MCI KOAHI1,11 14'dIA.fflif CS/1111 110E3 nimi inept Err MOB OX 4c. 34 MEWL'.27. Apud C. Gin rescu, Despre rumani, p 196 nota, Docum. se afla la Arltiv.

Slat. 131.strita pach. 2 netreb. d. 234).28. A Sacerdoteanu, Acte referitoare, 1. c. p. 304.29. Cf. N. lorga, Istoria bisericl romline4i, II, pp, 101-108.30. V.' $i C. Giurescu, Despre boieri, p. 59, nota 1, p. 61, n. 1 $i p. 71, n. 1,

uncle citeaza cateva traduceri de ale lui Dionisie pentru Govora $i Bistrita ; inVechimea runtaniei Despre rumani, exemplele sunt numeroase.

31. A. Sacerdoteanu, Acte referitoare, 1. c. p. 305.32. Id., Trei plangeri dijerite, in «Revista Istorica», XIII, 1927, no. 4-6 pp.

141-142 (v. ibid. pag 328 nota).33. Nu $tiu care stint observatiile lui Odobescu sau Papiu, Tesaur-ul nefiin-

du-mi la indemana ; copia textului $i a traducerii documentului le datoresc prieti-nului Valeriu Papahagt; deci pe baza acestora, fiird comentar, fac insemnarile defats. Parantezele nu sunt in Tezaur, ci imi apartin.

34. Arhivele Olteniet, VII, 1928, no. 37-38, pp. 305-306.35 Al. Stefulescu, Strdmba, pp. 30-33.36. Ch. Ghibanescu, Surete si izvoade, I, Ia$i, 1906, pp. 338-341.37. Id., :b., I, pp. 341 344,38. Stefulescu, o. c.. pp. 33 37.39. Id , ib., pp. 37-42. Nota 1, p. 40, pomene0.e, in acela$ an, de un non chri-

sov identic cu acesta, obtinut la 16 Mai, care se MIA la Arhivele Statului, Ep. Reim-nicului, pach. 100, doc. 14.

40 Stefulescu, Stramba, pp. 51-53.41. «Iata $i marturii am pus Domnia Mea) in 1602; $i documentele scrise

de ceilalti piseti. Copiile slavone$ti ale lui Ghibeinescu se pare ca nu sunt intotdea-una fidele originalului,din punct de vedere diplomatic, in ceace prive$te limba $igrafia, insa nu dau na$tere la greseli.

42. Dar in randul al 7-lea apare iar un Radul clucer (fait indoiala ca e Bu-zescul, rau plasat de copist), care nu mai apare astfel in nici un document. Tot acimai apare $1 Nica vel Vornicsingura data cand e mentionat. Documentul acesta,care cuprinde fraza citata despre scularea satelor 5i ducerea for la Belgrad(=AlbaJulia) la Mihai Voevod cu plangere, ar trebui studiat mai de aproape de cei cariii cunosc provenienta.

43. Vezi mai sus notele 11 $i 15.44. Stefulescu, Schitul Crasna, pp. 67-68.45. Al. Barcacilit, in Arhiv. Olteniet; I, 1922, no. 2-3, pp. 230-234.46. V. Arhiv. Olt. IV, 1926, no. 23, pp. 29-31.47. A. Sacerdoteanu, in Arhiv. Olt., VII, 1928, no. 35 p. 142.

32

PdArAWII

41111 #

KA'kedH

eTH

si

reninspre

48 Id., Acte dela nuindstirea Dintrunlenni, ibid., VI, 1927, no. 34, p. 452.49. V. mai sus nota 13.50. Stefulescu, Strdmba, p 113.51 Id., ib,, p. 70.52. Id., ib., p 125.53. Id., 111-dmistirea Tismana, pp. 170-171.54. Id., ib., p. 176.55. Id., lb., pp. 195-196 ; $i Venelin, rlacho bolgarschia gramoti, pp. 124

126, unde este dat tot.56. Stefulescu, o. c., p. 217 $i Documente slavo-ronuine relative la Gorj.57. Id., Tismana, p. 224.58, Id., ib., p. 227.59. Id , ib., p. 228.60. Id , ib., pp. 228-230.61. Id., ib., p 232.62. Id., ib., p 238.63. Id , ib., p 243.64. Id.. ib., pp. 243-244.63 Id., ib., pp. 253-234.66. Id., ib., pp. 278-279.67. Id , ib., p 287.68. Id., ib., p 29U $i Hasdeu, Cohtozna lui Traian, 1883, no. 3 - 6, p. 236

(facsimil). V $i Stefulescu, Gorjul istoric, p 280.69. I. C. Filitti, Banii sz Caimacamii Craiovez; in (Arhivele Olteniei'

1924, p. 211, trece pe Giurgi Rat intre marii bani la 1600 ; el apare insa ca sim-pin comis mai tarziu, in 1602, 1603 $i 1604 Mai 9 (vezi mai sus discutia, la chrisovul Bistritei). Cred ca nu putea fi comis dupd ce a fost mare ban, a$a bleat la16(10 nu se poate admite un Giurgi Rat mare ban at Craiovei, in vreme ce documentele lui Mihai Viteazul din 1600 pomenesc pe Mitialcea Banul (cf. I. Bogdan,Patru documente, 1 c., pp. 160, 163-164); cum $i de un Calotd, dupit Filitti. Dacascrisoarea lui Rat este autenticd, atunci znarele ban Giurgi Rat nu poate fi deckun banisor de Gorj sau de Craiova, devenit abia mai tarziu comis $i boer in sfatul lui Radu Serban. Scutirea pe care o face el ca ban se bazeazd pe documentele domne$ti anterioare $i nu este cazul aici de nici una din multiplele atrihutiuni ale functiunii. Poate este o sixnpla adeverire fata de birari, ca sit nu se atingdde dreptul mAndstiresc ; deci la Filitti partea aferenta dela p. 205 nota 2 cade. S'arputea totu$i ca Rat sit fi fost ban, insa mutt mai tarziu, $i atunci data documentului trebue schimbatd.

70. Al. Stefulescu, Mandstirea Tismana, p. 296 (rezumat71. Id., ib., pp. 297-298.72. Id., ib., pp. 310-313.73. Ghibanescu, Surete si izvoade, 1, pp. 334 335.74. Id., ib,, pp. 336-337.73. Id., ib., pp. 338-341.76. Id., ib., pp. 341-344.77. Id., ib, pp. 350-352.

346-347.78. Id. ib. pp.79. Id., ib., pp. 332-357.80. Id., ib., p. 345.81. Surete si izvoade, I, p. 232, nota 4.82. Id., ib,, pp 248-249.83. Id., ib., pp. 230-231.84. Id., ib., 11, pp. 88-89.83. Id., ib., pp. 123-124.86. Id., ib., pp. 90-92.87. Id., ib., pp. 92-94.88. Id., ib., p. 170.89. Id., ib., pp. 123-126.90. Id., ib., pp 122-123.91. Id., ib., III, p. 198.92. Id., ib., pp. 177-179.93. Id., ib., pp. 213-217.

201-202.94. Id., ib, pp.95. Id., ib., pp. 207-210.96. Id., ib., pp. 210-213.97. Id., ib., p. 200,98. Id., zb., pp. 84-85.99. aim cateva exemple: 1360, Ludovic at Ungariei conferd lui Drago$

tquasdam villas nostras olachales (case sate) cum omnibus earum fructuositatibusproventibus nostris quinqua gesirnalibus collectis, debitis et aliis utilitatibus uni

3 .93.

III,

,

versis, novae donationis nostrae titulo dedimus, donavimus et contitlimus prefatoDragus ; Hurmuzachi, Documente privitoare la istoria Romani lor, I, 2, p. 61;1360, o m'lnastire Driga Muncaci e inzestra.ta de ctitor (Theodor Coriatovici) cu 2sate: «cum omnibus proven tibus et contributionibus ab antiquis temporibus adeasdem de iure provenire debentibus simul cum decimis frugum et vinorum.... etmolendino itro, si deasemenea in fiecare an sa. dea (sex porcos,, cum si din alleledecimas vinorum $i «etiam decimas frugum et aliorum de campo illius

etc.; Id., tb., I, 2, pp. 62 63; 1421, Voevodtd Transilvaniei darueste lui Costa possessionem suam seu villam liberam Kis Barisor vocatam , sa se foloseasca de terris arabilibus, cultis et incultis, pratis, silvis, alpibus, nemoribus, aquis, aquarumque decursibus et generaliter cunctis utilitatibus" avute 1i de inaintast; Id , ib., I,2, p. 516; 1450, Palatinul Ungariei cere Conventului din Leles sa introduca pe unMihai in partea sa de proprietate, jurnatate din comuna Rajalea gi quator sessionum jobagionalium in possessione Polyana appellate" din Maratnures, si cumcunctis earum utilitatibus et pertinencijs quibus libet: terris scilicet arbilibus,sylvis, pratis, montibus, alpibus, alijsque quibusvis utilitatibus ad easdem undiquepertinentibus jure sibi incumbenti perpetuo possidendas", Id., ib., I, 2, p. 766; 1433,Regele Ungariei co firma credinciosilor stii Mihai, Ion 5i Basarab din Rausor sta-panirea in comunele Serel $i Rausor (Hateg) «simul cum cunctis earumdem maitatibus et pertinentiis quibus libet... sub eisdem conditionibus, servitutibus et consuetudinibus, quibus per predecessores nostros Reges Hungariae, in districtibusValachorum possessiones et vilae donari consueverant", Id., ib., II, 2, p. 18; 1496,cativa Romani sa fie pusi in posesiunile for totales possessiones Malomviz predictam Malomviztorolc... Ohaha, Sihisel... vocatas, item directas et aequales possessionorum medietates Ponor, Baar (etc...) nee non portiones possessionarias in possessionibus, Pojen, Galacz, Fisesi vocatis", Id., ib., II, 2, 378; 1496, Gaspar Blaj siLaurentiu Furca ,,perstitisse in pacifico dominio equalium medietatum prescriptarumque possessionis Kerezthwr et utriusque Boos(...)um octava parte", de oarece sivecinii marturisesc despre proprietatea acestora, macar CS fusesera pierdute car-tile for tam per incursus infidelium Turcorum, quam alijs ex causis"; Id., ib, 11,

2, p, 376. Si-Insfarsit in 1500 Romanilor Mihail si Nicolae, parasid religia catolica,li se confisca mosiile si se dau lui Ladislau si Ludovic Fiat totales portiones possessionarias nobilium condam Nicolai", Id., ib., II, 2, p. 431. Slim insa ca aci eraupretutindeni iobagi, ash incat nu avem a face decat cu posesiunile marilor gi micilor nobili. Insa actele stint interesante in ceeace prive5te ce anume concede regalitatea chiar atunci cand satul, care fusese al ei, nu numai cand confirms o stapanire deja existents.

100. Moldova a fost influentata si de Tara Romaneasca.101. C. Giurescu, Despre boeri, pp. 36 39.1(12. C. C, Giurescu, .Voi contributinni la studiul marilor dregatorh; Bu

'curesti 1925, p. 23,103. N. Balcescu, Despre starea sociald a muncitorilor plugari in princi-

patele Ronuinf 711 dijerite timpuri, in Magazin istoric", II, 1846, co. 235 (editat side P. P. Panaitescu, Nicolae Bdlcescu; patru studii istorice, Buc. 1928, vol. 2 dinI3ibl. Asez I. C, Bratianu"); cum CS sila asemenea a contribuit mutt spre deposedarea mosnenilor si robirea lor, hrisoavele cronicile care impreuna o martu-risesc, nu ne mai Lisa sa ne indoim".

104. Revzsta istortcyl, VI, p. 245 (doc. e din 1622 Julie 13 .; v. si I. Bogdan,Palru documente dela Mihai Vileazul, pp. 153-137.

105. Alagacin istoric, Ii, pp. 265 268.1(6. Al Barcacila, in .4rhivele Olteniet; I, 1922, no. 2 3, pp. 230 234, dupa

trad. eclesiarhului Dionisie107. N. Balcescu, o. c., Magazin istoric", ii, p. 236.108. T. G. Bulat, Documente dotnnesti si particulare privitoare la Oltenia,

in Revista Istoric`, XIII, 1927, pp. 69-70.109. N. Balcescu, o. c. 1. c. pp. 233 235,110. Al. Stefulescu, Tismaua, pp. 287-289. Actul insa s'a pastrat numai in-

tro veche traducere: originalul nu s'a putut gasi nicairt".Ill. Id., Stramba, p 37.112. N. lorga, now! despre Inga Voila, in Revista istorica", XII, 1926,

pp. 81 52.113. V. o amply discutie. pentru cazuri in spela, la G. Wenke, Die &lam-

denjalschungen des Klosters St. Blasien in Northeim, teza din Marburg, 1912,pp. 30 si urm.

114. St. Bormans, Les 'misses chartes et la diplomatique, extras din Bul-letins de l'Acadthnie royale de Belgique, 3 e serie, t. XV, no. 5 , Bruxelles, 1888, p. 5.

115. I. Bogdan, Documente false atribuite lui ,Stefan cel Mare, 1. c. p. 103.116. N 13alcescu, Czevant preliminar despre isvoarele istoriei Romanilor, in

Magazin istoric" I, p. 4.117. Cf. N. Iorga, Un act Pals, In Revista istorica", X, 1924, pp. 249 250.

3-1

si

.Miri

ObTENIA ISTORIC

DOCUMENTE

7) Diiata ') din 1829"

t 1829: Dechevr : 22:

De vreme ce intamplarea cea viitoare este nevazuta $i in-sasi ingerilor necunoscuta, pentru ca numai la Dumnezau toatesant cunoscute, drept aceaia eu Elene sin Hagi Dumitrache iZoita am socotit mai nainte pana a nu ma prinde sfar$itul vietiimele $i daca Inca sant mintile intregi $i sanatoasa, sa-m fac diiata

sa dovedesc gandul meu catre mostenitorii mei ce i-am $i cucare voiu sa-mi chiverniseasca ei averea mea miscatoare $i ne-miscatoare dupa petrecerea mea din viata ; $i intai ma rog luiDumnezau ca unui milostiv sa-mi ierte multimea pacatelor melecele ce am gresit ca o famee intraceasta lume. Ma rog $i tuturorcrestinilor cu ce of fi gresit sa ma ierte $i de mine Inca sa fieiertati toti cap Imi vor fi gresit veri ce rau mi-ar fi facut. Dupaaceasta mai intai rog pe Dumnealui Pitariu Ene cumnatul meu,impreuna cu Duhovnicul meu Popa Mihai epitrop ca sa-mi cautesufletul meu cu toate cele trebuincioase, din agoniselile niele caremai jos le arat.

O pravalie in ulita cea mare langa a raposatului Tanasuicao las besericei Sf-tului Gheorghe Nou; chiria ei jumatate sa fie abesericii, iar jumatate pentru sufletul mieu pe todauna dupa in-plinirea harizii de la Octovrie 26 : leat 1829 pana la doi ani mairaspunzand tl: 100 chiriasu.

3: Suflete de ligani ii las asupra Pitariului Ene ca sa-i ,

unul din ei ii daruesc vara mea Ilincai de tot, iar patru. sa savanza $i cu banii for sa mearga la beserica.

O lada mare ferecata $i pecetluita o am la Dumnealui Sul-gerul Baluta; sa sa scoata sculele ce sa vor gasi, mai fiind $i alteobraza fata, arat la vale.

12: Zarfuri de argint cu trei farfurii cu lingurilale lor.3 : Parechi cutite de argint cu lingurile for sa sa vanza, sa

dea pentru sufletul meu.O pareche de paftale de our cu colanul for le las besericii.O candela de argint sa fie la mormantul mieu la beserica.

11 Proprietatea d-lui Gigi G. Orman. Comunicata de d 1 Ioan V. Cancea.

35

$i

$i

Un saint lemn set set vanza $i din banii ace$tea set se deacopilei doo randuri de haine la mhritatul ei.

O vie la Carcea o las set set vanza $i dinteace$ti bani set setdea copilei tl : 100 $i ceelalti pentru suflet.

O giubeh de Imb lhnit de postav set set dea pentru sufletulDumnealui.

O giubeh cu miel inblanita a mea set set vanza $i set set deapentru sufletul mieu.

Taclit de doo sute de lei set set vanza set set deh pentrusu et.

O rochie de stambh sa set dea leicai Utii.O rochie de stambet set set dea, fetii leicai Utii.O rochie de batista noo cu vapeluri i alth rochie de stambet

$i cu o scurteica de pambriu set sh dea, fetii Duhovnicului mieu.O rochie de stambh nooa cu o scurteica set set facet la noo

la noo zile $i set set dea la o fata saraca.13n rand de haine set set facet la $asei salitametni sa set dea

de pomana.O fermeneh inbra'cath cu miel set' set dea nepoatei Hrisatii.2: Icoane inbracate cu argint set set, dea besericii.3: Thvi, una set set deh popii lui Baluta, una fetii mele, una

sit sa vanza.2: Pufuri de batista le dau fetii leicai Utii.O perina lunga de puf cu fata ei las fetii mele.6: Taletre de postav, patru set set vanza, doo set set deh de

pomana, unul leicai Utii, unul la copila mea cu tacamul lor.6 : tipsii sh set vanza set set dea pentru suflet.12: *Arvete i o mash mare set setO scoarta mare noo set set vanza set set dea pentru suflet.Un lighiian cu ibricul lui de tumbac set set vanza.O phreche piulitei. set set vanza.3: Tingiri cu capacele lor, una las copilei, doo set set vanza.2: Chldari mari set set varlet.O rochie noo de pambriu set set vanza.O rochie noo de fludet cu fusta ei de florati $i tl: 200: set

sit dea nepoatamea fratanemiu.O rochie de batista sa sa dea de pomana.O lady mare i oglinda mare sa set dea fetii Duhovnicului

meu sit ma pomeneasca.2: Doo inele cu diamanturi marl sa sa vanza.Un inel cu diamanturi mici sa sa dea varami Ilincai.O cruce cu diamanturi i cu rubinuri set sa vanza.O pareche de cercei cu diamanturi i cu rubinuri set set vanza.O pareche de cercei cu margaritar mici sa set dea fetii mele.Una pareche de cercei cu pietruri faramati sa sa vanza.O piatra de rubin ver. set set dea fetii Duhovnicului.O antler]. neagra sa sa dea LeicaiTrei rubinuri as sa dea fetii mele.Pietricica cu rubinuri bagatil in our set set dea feciorului de

la pravAlie anumeO tigae, pirostrii, vatrai, raman fetii mele.O scoarth $i plapoma o perina de parete las leicai Utii,

o solnip de cositor i un sfejnic de alama ipac.

36

Utii.

Nlihai.

$i

vanza.

Un lighian de arama sa-I is de la cumnatul Panait sa -1 deafetii.

Un prosop, doo mese mici sa fie ale sfintei beserici.O caruta cu hamurile sa sa vanza.O vaca i patru of ce sant la finu loan ot Ma...(lipse$te, find

rupt) sä sa vanza.Si cand sa va putea sa sa cumpere fetii mele o vaca cu lapte.Si o panza ce este ne nalbita sa sa faca popii Baluta doo

camri$i $i cealalta ce va ramanea $i cu tortul ce este sa sa deala mama prioteasa Mitrana sa sa faca ca'ma$i $i sa mi le dea depomana unde va grtsi cu cale.

4: Coturi de batist le las pentru masa de prastol.O fata de cit cu doo perine sa sa deh la Stana Dutului.Simizeturile, florile, pantofii sa mi se dea de pomana, la fete

mari.Si celelalte maruntisuri raman copilei mele.Eu roaba lui Dumnezau Ilinca daruesc pentru pomenirea

sufletului meu i la tot neamul meu eata ce aceasta voesc ca dinpravalie i din toate vanzarile sculelor mele sa-mi faca mo$teni-torii miei pe tot anul cote trei sarindare la gropi$tea mea din anin an la on ce preot va sluji hi Sf-tul Gheorghe Nou dupa moar-tea mea precum cu dreptatea mintli mele am doru sa-mi facacu$i inainte epitropi de mai sus numiti fantand, pod $i trei sa-rindare la trei beserici $i sa ma ingroape cu cinste purtandu-misoroacele Ora la trei ani $i limba mea au graft cu mina meaam iscalit punandu-mi $i pecetea.

Eu Elenca Sin,Hagi Dumitrache i Zoita Inaintea Duhovni-cului mieu $i inaintea altor marturii vrenice de credinta care s'auaflat fata m'am iscalit.

Si on care din mo$tenitorii miei mai sus numiti au din ju-decatori sau din boeri au din cei bisericesti sau din cei lumestis'ar ispiti a strica diiata mea, sa aiba a-$i da sama $i raspunsulla infrico$ata zio aceia a rasplatirii inaintea judecatorului celuidrept $i nefatarnic Domnului Nostru Is. Hs. Dumnezaul celadevarat.

La aceasta diiata am fost de fata $i le =am auzit din guraDumneaei randuri randuri puindu-le sant $i martor Popa Mi-hail ot Sfantul Gheorghe Nou du(h)omnicu cupopa Baluta ot Sfantu Gheorghe martor, Nicola Stancu martor.

Aceasta diiata s'au scris de mine Diiaconu Dumitru cu au-zul meu din graiul Dumneei Cocoanei Elencai $i cu InvataturaD-ei $i sant martor

Mihai Chiria$ul martor.Cu aceasta diiata viind $i la mine ph'rintele Popa Mihai

clericul $i duhovnicul impreuna cu Popa Baluta $i aratandu-mica cu adevarat au fost la facerea acestii dieti $i ca, ieste facutachiar din rostul bunavointa numitei $i vazfund eu asezi-mantul, am adeverit $i eu cu iscalitura

1830: Ghenar: 7.S'au cetit in Divan,

M. I. Ple$oianu.

Gligore Clirarhul

1836 N-vrie 4.

37

$i

$i

$i

si

si

Acte')referitoare la comuna Ramesti-Ursani, plasa Horez,

judetul Vaicea

I.

Ion si Dinul din Hurezi, se plang Divanului cd un neamal for vanzdnd partea tut de mo.sie, cumparcitorul nu vrea sale Intoarcel mosia, cu toate cd ei i-au inapoiat banii.

1811 August 1.

Catre slavit intaiul Divan,Jaluim slavitului Divan ca niste frati ai nostri de mosie

anume Mihaiu si Popa Grigorie din sud lce prin taica furisde noi au vandut parte for de mosie de munte, stajini 40 po tl.2 bani 60 la un ceus Gheorghe of Ursani, care vanzare s'au facutpe la lasatula secului de postul Craciunului si noi am aflat dincerta for la saptamana branzii, cand atunci ca o mosie ce estetot intr'un hotar cu a noastra am facut cum am putut de bani:7i ducandu-i vanzatorilor ei ne-au trimis la cumparator, cumpa-ratorul ne-au zis eft pa noi nu ne stie si ca din mina noastranu is nimic si cu aceasta ne-au tot prelungit. Acum acel cum-parator nu cere numai banii mosii, ci mai cere dela noi dobandacum si alti tl. 33 iarasi cu dobanda ce zice ca are datorie la nu-mitt vanzatori si asa ne va da mosiia, lucru ca doar ne vom lasanoi si dobanda o cere la lei po parale 2.

lie rugam slavitului Divan sa fie porunca la dumnelor boeriispravnici sa sa aduca fata atilt numiti vanzatori cat si cumpa-ratorul, $i on induplece a-si primi bani curati cat s'au vandutmosia far de nici o dobanda, find bani si acum la dansii si sa nune amestece pe noi in bani datorii, ca nu avem nici un amestecsi sa ni sa sloboaza, a o stapani in pace, sau cu carte de judecatasa fim sorociti toate partite aici la Divan.

slavitului DivanPrea plecati

Ion si Dinul cu frati nostri mosneni Canesti din plalulrezului, sud Valcea.

(Poarta. rezolutia:)Da la intalu Divan si comitei al Principatului Valahii.Dumneav(oastra) ispravnicilor ai judetului yeti vedea jalba

aciasta, pentru care poruncim sit cercetati pricina si on sa facetijaluitorilor indastulare la dreptatea ce vor avea, sau cu carteda judecata sa-i sorociti la Divan Craiovei.

1811 August 1.(L. P.) Vel Logofat

Observatit Pecete in chinovar. De jurimprejur 17 cercuriabbe pentru emblemeie judetelor. Intr'un cerc interior e scris<Peceate Printipatul Tara Rumanesti.. Mijlocul rupt. Foaia in-doita e scrisa pe trei pagini.

1) Transcrise de A. Sacerdoteanu. Originalele sunt in posesia d-sale.

38

sa-i

Ilu-

At

II.

Ion Ciontea vinde nepotului sdu Grl 1-I sty. nzoie InValea Cornetului.

1820 Ianuarie b.

Adeca eu celu ma[i] josii iscalitu, dau acesta zapisu ala meula mama nepotului Grua Santu Nicolae bratu Ciontea, precumsa tie vindutil 14, adeca patrusprezece stanjini de moviedinil dealu unde sa hotareste cu manastirea spre Rasarita in ta-lere lei 50, adeca cinzeci si trei stanjini i-amu daruitu de danieca sa ma pomeneasca. Si acestea totu dina Valea Cornetuluipana in deal. Si sa stapaneasca in veci, nepoti, stranepoti, catiDumnezeu i va dasui.

1820 Ghenar 8.Eu Ion san Dumitru Ciontea, vanzatori.Eu Filipu san Gligore, martor.Eu Dumitru. Dragana, martor.Eu Androni Birisoi, martor.Eu Ion Florincescu, martor.$i am scris eu Cobarascu, cu zisa si invatatura numitului

i santa martor.(Poarta. insemnarea :)'

.S'a vazut in tribunalul Valci. 1629 Dechemvrie 1-iu. Greff.G. Zak..

Acte')referitoare la comuna Pietrarii, plasa "Govora,

judetul Valcea

1.

Gherasim Eronzonakul scrisoare la mina feciorilorcum cd a cumparat livezi inzpreund cu fratele sat( Popa Simion,izz hotarul Pietrarilor.

1764 (7272) Mai 24.t Cu aceasta adevarata scrisoare a mea incredintezu la

mana feciorilor miei, pentru ca am cumparat eu Popa Grigoriecu frate-mieu Popa Simion, neste livezi in hotarul Pietrarilorunde sa chiama locul la Rapi, dela Ion Buraiana si dela fratesau Andrei i dela varu-sau Dima in bani gata tl. Si iar ammai cumparat alte livezi tot alaturea dela Stepan Gatea i delavaru-sau Grigorie in bani gata tl. 6 ; acesti i-am dat eu juma-tate si Popa Simion jumatate.

Gherasim Eromonah.Mai 24 dni, It. 7272 (1764.

1) Transcrise de A. Sacerdoteanu. Originalele sunt in posesia d-sale.

39

ca i-ama

dci

$i

13.

II.

Gherasim Eromonahul aratd fillor sdi ce locuri a dat de:estre lui Popa Constantin, gzneri-scitt.

1764 (7272) Mai 24.

Cu aceasta scrisoare a me incredintata la mana feciorilormiei pentru ca am' data Popei lui Costandin, ginere-mieu, olivade de zestre in Glavoci; care livade o am cumparat *i eudela Ivan Periianul in t[a]l. 6 pol. Iar el niiau luat o evanghelie

o au vandut-o in tl. 9. Si iar i-am mai dat un locti de zestrein Sali*te, care loc 1-am cumparat dela Sasasti in bani gata tl.2 pol. Ci de va da ginere-mieu acea*ti bani tl. 9 sa aiba a-* tinelivadc *i locul ; iar de nu va da banii sa be tie feciorii miei Caeu i-am dat toata zestre for ce ama vorbit pentru un zapis ceiaste la el pentru un loc ce 1-am cumparat dela Treptureni acelloc nu i 1 -am dat de zestre *i in jos de va fi pus sa nu sa creze.

Mai 24 dni, 7272 (1764).Gherasim Eromonah.

III.

Diata lui Niculae sin Radtt lotict din Pietrarii-de-sus,1807 Decemvrie 3.

Adecate eu Niculae sena (sic) Radu Motia, lasatamii aceastadilata a mia la mana sotii miale *i a copiilora miei, find' culimba buna $i cu mintile intregi: Salista cu casa, cu ograda sainparte cu a fratanemeu Iona in doo cheltuiala impa(r)tali 1VIure-tului talere 4 nu mi-a intorsii nisi o para *i unu narti dims bata-tura lui Glighere, nepotu lui, este alu tre(i) mer(i) in vale*i unu acasa, care sa faca cinci osabiti ai miei, de preste totifuna*i la ograzi, meri 24, care ii impartescil cu frati cine sava scula cu impartala sa nu sa criaza ca meri senta in parti;*i unu loch dela Chelomonti diva Sarata, merge drept in dialupa linga Nete*te, dela Turturia, drept' imi dela, unu locti *i lalana unit locu la Iana omui cheltuita 4 pol, unit locti dina Culicidela Manila Mani dinti vale pa linga Negote*ti, merticu mie(u) cemi s'o veni cu frati dreptil in valea Cortii ; livadia de Sufata,tine dinti goruna la vale, Marica dinti gorun la delu la rapi inpatru parti sa impa(r)teste merticu mieu este slobod6 *i coseturade doi omeni care a fosta zalojita de mo*u, amu scos-o eu cutalere 4 *i livadia dela pluta este data a mami cine va cata deis cheltuita e(u) la mortia ei sari(n)dari 16 cu cheltuialasar(in)da(ru)lui eu la morte 12 doo livezi ce senta la Floriazaloga in talere 21 pol, canda ei ora da bani sa aiba a pri(mi)bani ca nu sent' cu soroca ama vandutil su Rapa o fake *ijumatate lu Gligore Stroescu $i ceva trece din6 intr'o falce *ijumatate sa aiba a o stapani (restul unui rdnd e taiat cu cufitul,fund ultimul rdnd pe pagind).... vazatorlu *i despre toti frati cuatata ma gastiscil de amti stricata *i de aci inainte ce va fi panala o fop ei sa se imparta de frati.

Luna Dechemvre 3, (leat) 7316 (1807)Si ama scrisa eu P(o)pa Iona, cu zisa *i cu invatitura lui.

40

$i

mieu, si

$i

$i amii$i

si

Si mi-amu mai adusu ami(nte) eu Nicu(lae) fi(n)du cu limbabuna, amil la Tudor Solomon talere 3 poi, sali$ta du p(es)te vale.jumatate a Marini jumatate a mia $i pruni ce se(n)til doozaci amei $i dozaci ai Marini Ina dela locu de vie $i la vita Mar-gariti una rozora de vie dinit gardu lu Nleresii la vale $i me(r)ticumeu de padure dina Polpeta dintr'al Pricope$tilor la va(le) panain apa m....? avemu not o gradina inpreuna. cu 1\ilote$ti din li-vadiia lu Dina Motia la vale prima in scursura ') vrti de suprarapi merticu meu.

Observatie. In intregime actul are o scrisoare deosebita, in-tercaland aproape dupa fiecare silabd un D $i de multe oninversind literile; s. ex. surcusura. Formatul hartiei mare, indoit;o foaie scrisa pe amandoua partile.

IV.

Zapisul grin care Ene Antonescu vinde lui Petrascu sinPetri( un petec de nzosie.

1826 (7334) Martie 8.

Adeca eu Ene Antonescu, dat-ama incredintata zapisulumieu la mina lui Patra$cu sin Pritru Ioand i Niculae sin DumitruTandalau dinii Petrari-de-sus, precuma sa sa $tie ca i-ama van-dual locu cela desupra ripi lui Iona Moghina ; $i acesta 106 estedin piscu cu cire$u pana in piscu lui Gligore Gogu Lungu spreRasaritu ; $i sa hotara'$te spre Miaza-Noapte cu Davida Stroescu.Si 1-amil vandutil de a me buna voie, cu $tire tuturor fratilora funarilor $i a nepotilor miei, statornica, ohamn(i)ca In veci, intl. 30, adeca treizaci, sa staptinesca cu buna pacea eii $i copiifor $i cat Dumnezdu le va darui, statornica in veal. Si pentruadeverita credintri ne-mil iscalita ne-ma pusa degetele noastrein loco de peceate, ca srt sa

7334 (1826) Mar[tie] 8.Eu Ene, vanzator.Eu Iona, brat, vanzator.Eu Costandinu, brat, vanzator.Eu Tudosie, vanzator.Eu Statie, vanzator.Eu Paraschiva, vanzator.Eu Popa Marina Duhovnicu, adeverezi.Eu Popa Gligore, adevereza.Eu Popa Cheran, adevereza.Eu Mihaila Cioaca, martor.Eu Dumitru Anghelescu, martor.Eu Paunu, brat, martor.Eu Dumitru Anghelescu, martor.Eu Iona sine Ionii Moghina, martor.Si amrt scrisa eu Diaconu Dumitru cu zisa $i invatatura

numitilor.

$i acesta locit s'au masurata $i cu sta[n]jinu $i s'au gasitulunga, stanjini patruzaci $i opal curmezisu stanjini cisprdzace.

1) In orig.: surcusura.

41

$1

c

si

criaza.

si

$i.

5

Si eu Niculae Tandalau sa amu a da lui Patrascu ce vaaratfi mai susu juma'tate $i sa fimu amandoi tovarasi pa locu ;lath de nu voi da ban[ii] sa alba a stapani numitu sanguru.

Observalie. Foaie indoita in dour si o parte scrisa pe aman-doua pftrtile.

V.

Jalba prize care Ilinca Uscdtoaie se plange sub-occirmuiritin contra gtnerelitt stin Mica.

Ne datatd.Cinstita ocarmuire a judetului Valeta.

plecata jalbaCu plangere jeluesu cinstii ocarmuiri ticaloasa de-miine ca

sa amu dreptate cu unit Gtigore Ionu Mere dine acest sat, caeu avandu o fiica maritata dupa un fii-sau Diica de sant acumatrei ani trecuti $i fiemia bolnaviindu-se i-au dat drumu in lume;st viind la mine au zacut patru luni, $i pa cata vreme au zacut,pomenitulu ginerele, nu l'am vazut pa la dansa s t vaza ,murit-asau traieste. Si acuma ma pomenesc totu cu numitii tragandu-mala ale$ii satului $i printr'alte mijloace, ma sileste ca daucarte de despartanie de frich unde fiind inaintia alesilor Pauna,sotia numitului Grigorie muma gineri-meu, m'au ba'tutil fatscu alesii, darn Inca sa ma intalmasca pa alte locuri ca poatesa-mi pearza $i viata. De care amu facutil cunoscuta si cinstiteisupt ocarmuiri pentru toate cele mai susu pre zise, $i nu mi-amatlatu indestulare, din care pricina poate sa fie mijlocith numitii$i cu cinstita supt ocarmuire ce va sti ca ginere-meu sa afladorobant al cinstitii supt ocarmuiri ; De aceia e.0 plangere marog cinstitii ocarmuiri, a fi o cinstita porunca ca pa de o partesa-si dia cuvant pentru ce-si lash sotita dupace s'au lndreptatudin boala, earn pe de alta.' parte sa nu mai safe cu batae am-pra mi.

Plecata jeluitoareEu Ilinca Uscatoaie, din satul Pietrari-de-sus, plaiu Cozita.Insemnare. Diva tormatul hartiei si dupa scris, nu poate fi

mai veche de anul 1840-1850. 0 dam ca interesanta din punctulde vedere al continutului.

Sfanta Manastire Govora din Sud-Valcea)

Fiindca prigortirea dintre orosanii cernateni cu aceasta ma-nastire Govora pentru locurile ce din vechime au ocupat $i ocu-peaza fiecare inteacel ora$, s'au desavarsit: Pentru ca, dupa celeurmate *i dupa deslegarea mariei sale fostului Domn Alecsan-dru Ghica data la raportul cinstitei Eforii a Spitalurilor cu No. :

1) lnitialele si cuvintele tiparite cu litere cursive sunt in actul originalscrise cu cernealn ro.sie. Comunicat $i transcris de C. D. Fortunescu.

42

sa-i

hi

'

315: din trecutul leat : 1839: supt a cariia ing-rijire au fost acea-sta manastire, s'au cunoscut numitii de embatichieri, precum ade-vereaza hrisoavele domnesti si ravasele vechi ale acestei mamas-tiri de plata embaticurilor. Dupa care facandusa de catre pome-nita cinstita. Eforie un numar de bileturi pentru cladirile $i lo-curile ce s'au gasit la cercetarea facuta in trecutul leat: 1638:prin intradins cinovnic oranduit de catre cinstitul depertament alcredintii i hotarnic $i inginer, si de catre cinstita Eforie, in carebileturi sa arata si intinderea.acelor locuri si suma de bani ceare a da fiecare pa tot anu drept embatic. Care acestea supuin-du-sit $i la cunostinta Mariei sale prey innaljatulzzi nostru Donutprin raportul cinstitului depertament al credintei cu No.: 1943:si dupa deslegarea data si de Maria sa supt No.: 1747: au ramasnumitii a fi $i pa viltor tot embatichieri. Acura dar urmand tre-buinta a sa imparti acele bileturi fie carui orosan si a sa priimisumele de bani ce au fost indatorati a da spre clespagubirea fos-tului arendas si a manastirii s'au si oranduit de catre cinstituldepertament intradins cinovnic intru aceasta. Carele mergand laCernet facand cunoscut, au intampinat Impiedecare cu propu-nere din partele Ca nu vad prin nici un bilet a sa coprinde panauncle are a le fi.marginit si raionul acestui oral, fiindca din in-tinderea ce din vechime au avut in preajma orasului, acum sivad stramtorati de catre arendasii manastirii. pana nu li sava margini raionul nu pot raspunde nici un ban, nici a priimihileturile, mai cu seama Ca acum sa vad prin bileturi si incar-cati la pretul embaticurilor, adeca din lei doi si patru, sa ras-punza in viitor lei patru si opt ; asa dar sculandusa si insusi uniidin orosani anume dumnealor Contipistul Gheorghie Iordachecontipistul Costache Petrescu, cum $i eu egumenul, viind aiciin Bucuresti, dupa bagarile de seama facute de dare Sfanta 1111-

tropolie si de cinstitul depertament al credintii, avand in vederesi planul radicat de D: pitaru Grigorie Plesoianul pentru stareamosiei si a orasului Cernet, s'au chibzuit, ca sa lipseasca in viitoron ce prigonire si ca sa nu mai cerce dupa vremi nici o supa-rare din partea manastirii sau a veri cui, precum nici manasti-rea paguba cu a for mai multi intindere in preajma orasului pesteacest raion chibzuit, si s'au hotarit prin jurnal incheiat de catreSfanta Alitropolie dimpreuna cu cinstitul depertament la 5 alecurgatoarei luni, urmatoarele semne de raion: Adeca din apaTopolnitii cam spre rasarit si miazazi in curmezisul mosiei Cer-netului prin moara Stintei. Troiti, numita si a popii lui Ghenadie,(sa, arata pa plan supt No.: 49), drept peste coasta luncii apii To-polnitii pa camp i peste drumul Simiianului, ce merge la Cernetpana in musuroiul facut la vizunii de raposatul polcovnic Zam-lirache Caluda in mosiia Cernetului Govorii, (sa arata pi plansupt No.: 40:) stanjani 1460 5tirban Voda. Dintr'acest musuroinumit la vizunii, cam spre miaza noapte in lungul mosiei Cerne-tului drept prin patru musuroaie aratate pa plan supt No.: 39,38,37 si 36, pana in cel de al cincilea musuroi din ograda lui Du-mitru Galben, (pa plan supt No.: 35), ce sant facute aceste mu-suroaie tot de raposatul polcovnidul Zamfirache si tot in mo$iaCernetul Govorii stanjani 1160. Din acel musuroi din urma cuNo.:35: cam spre apus in curmezisul mosiei Cernetului drept inogasul sec de hotar cu mosiia Piatra Alba, insa in capul coastii

-13

si

si

si

3j

sl

$1

luncii Topolnitii, cel dupd mo$iia Piatra Alba. (pa plan supt No. :78) stanjani 940: De acilea pd scursura oga,ului sec la vale pantin apa Topolnitii $i pd. apa Topolnitii in jos pant iar in dreptulmorii Sfintei Troiti, numital a popii lui Ghenadie (No. : 49), undesa impreund aceste semne.

PA temeiul acestora s'au marginit $i de mainalstireraionul prin mai sus ardtatele semne, $i la care semne dupa co-prinderea jornalului sa vor asilza $i pietre hotard.

Drept aceia fAcandu-sa din partea acestii manastiri Govoraacest document supt iscalitura mea egumenul i pecetea !nand's-tirii $i intdrit de dare cinstitul depertament s'au dat la mrtnadumnealor orosanilor spre a le sluji de temei in viitor. Cunoscan-dusa Irish tot de embatichieri ai mrinastirii $i tot cu acela$ pret.

on calf dintransi vor mai dal:1i clupd vremi case sau pravaliiin coprinsul acestul raion. Iar acest inscris s'au trecut spre do-vadrt in condeca cinstitului depertament $i in condeca manastiriiGovora.

(Semndttu-a:) Egumenul mandstirei Govora Eftimie Furdui(?)(Pecetea in chrbune, cu chipul bisericei $i inscriptia : Nlands-

tirea GovoraDistrictu Valcea).Anul 1844, luna Februarie. 7.

Acte referitoare la Tudor Vladimirescu

La 26 Martie 1821, Vistieria trimite main' festul lui Tudw-Tzladirnirescu D-lor boeri ispravnici of Sud Teleorman, cu po-ruitca urmatoare:

Dinteaceastd oaste a D-lui Slugerului Teodor ce se tri-mite $i la acest judet ca sa o citeasca in auzul tuturor de obste,frira de indoiald urmeazd ca sa inceteze on ce duh de rdzvratireprin capul locuitorilor nici inceperea pornirii Domnii-sale nu aufost $i nici nu este dupd talmacirea locuitorilor. Sa cere drep-tatea Tarei incetarea napdstuirilor. Dar tot de o potrivrt sacere $i supunerea norodului dare stdpanire a cele intru ob$teascat$tiinta datorii fiescrtruia. A$a dar incepandu-vri $i D-stra dintruasemenea luminare de cunostinta, propovaduiti, sfatuiti ziceti$i din partevrt cate se cuvine crttre toti de obste, ca sa '$i vie incunostintA $i dupd aceasta numai dealt imbrati$ati interesele ju-detului cu tot dinadinsul. Inpliniti ral.masiturile banilor pe undese vor dovedi inteadevAr CA sunt. $i rAspundeti dupd glCtsuireaporuncilor ce sunt date de mai nainte, frtra de mai a$tepta po-runci pentru aceasta, cAci la mare stenahorie ') se an Vistieria,neputandu-$i intampina netagaduitele trebuinte frird de a D-straurnire.

1) Stenahorie necesitate strivitoare.

44

(ss) Belu Vistieru.

dar li

$1

si

si

La 25 Hartle 1821, Vistieria cdtrd Marin Butculescu, Is-pravnicul of Teleorman.

,Iath ca se oranduie$te D-lui Medelnicerul HristacheGreceanu Mumbasir2) acolea cu care impreurul imbrati$andslujba pentru trebile judetului, sa va siliti din toata virtutea stir-guindu- va cu zi cu noapte, ca -sh arihtati acum la aceasth vreme,slujbd pldcutd, credintcl $i patriotism.

(ss) Belu Vistier.

La 18 Aprzlie 1821, Ispravnicul Marin Butculescu, primestedela Secretarul Glziorghe Olimpiotis 3) urmdtoarea scrisoare:

.Frati boeri dela judetul Teleormanului biv vel SerdareMann Bulculescule $i Medelnicere Hristache Grecene, am luatinstiintare cu adevrtrath $tiinta $i mai vartos dela oamenii nostrice i-am avut intr'acest judet, ca multi pandurf arnduli umblaprin satele judetului, jefuind pe negutatori locuitori cu numede ostasi cti adunarg precum s'au prins dintre ace$tia de catsal nostru buluc ba.a 4) legiuit $i iara$i ni s'au ara' tat, ca fiindoranduiti de catra not pentru implinirea rama$itelor dajdii Vis-tieriei $i pornirea zaherelelor, unii din locuitorii satului au saritcu zurbalacuri6) asupra oranduitilor zapcii alti slujba$i. Pentruaceea dar, ca sa dea un bun nizam asupra unora ca acestora,scriem Dv. pe on cati panduri sau arnduli ii yeti dovedi urn-bland prin satele judetului, facand cea mai putina suphrare dejafuri, sh dati voie polcovnicilor, capitanilor $i zapciilor, $i latoti de ob$te ca sh sara asupra for $i cu orice fel de mijlocire

prinza, $i daca vor avea vreo te$cherea a verca'ruia din co-mandirii adundrii, prinzandu-se cercetati cu orce mijloc, spreaflarea de vreo tovara'$ie a talhariei for $i de jafurile ce vor tifacut, a$a cu tacrir 6) de vina for sh-i trimeteti cu in$tiintarecatra cinstitul comitet ce se aflft in Campulung, a li se face acoloosanda de catra judechtori. Iar acei locuitori ce se vor aratftimpotrivitori la savar$irea poruncilor ce va sunt date de catracinstitul Divan al Thrii, sa -i supuneti Dv. cu orice fel de osanda,spre implinirea poruncilor ce va sunt date.

(ss) Gheorghiadis Olimpiotis.

2) Mumbafir, executor.3) Ghiorghe Olimpiotis a fost locotenentul lui Tudor Vladimirescu. Sosirea

lui Kiaia-bey in sara noastrA, in capul ostirei turcesti, tacu pe Tudor sa se retragit la Pitesti. Ipsilante insd, temandu-se ca are sa-i taie drumul. se hotAri sAscape de el si se intelese usor cu acest grec criminal $i trAdAtor. Ghiorgachi, cinu lortlache, cu palicarii lui din cortul sau dela Golesti, ii legara mainele si-1 duserd la cartierul general al lui Ipsilanti, sub supravegherea sefului dehieroliti, Vasile Caravia,

4) Buluc Basa, seful militar al uneirezmerita,

centurii de militari mercenari.5) ZurbaMcuri, rascoala, revoltd.6 Tacrir, raport.

45

sa-isa-i

11 ridica

si

sisi

si

si

si

Acte privitoare la moia Soparlita-Brat4anii din jud. Romanati)

Adeca eu Costandin in raposatul Ionita Bratasanu lucre-dintez cu acest zapis al meu la mana dumnealor Coconu Cos-taiche Bratasanu fratelui dumisale Coconu Tomita, precum sase -tie ca am facut schimb cu dumnealor, adeca eu i-am datmosia mea ce o am in hotarul de Bratasani, ce este intre hotarulCopuzarii $i intre mosia dumnealor Gheorghe $i frate-sau Dinca13rata$anu, iar dumnealor mi-au dat partea de mo$ie ce au cum-parat o dumnealor in hotarul Dobrunu_ de la frate-mieu BanicaBratasanu i lei trei mii in naht si alti lei o mie o start cinci zecicu dobanda for sa-i raspunza Sfintiei Sale Popii lui Matei, banice am primit de la numitul preot, arenda mosii mele pe cinciani inainte, $i sa-mi osibeasca in a dumnealor cheltuiala parteade mosie ce imi da. din hotarul Dobrunu, pentru ca asa ne-aminvoit. Drept aceea sa aiba a stripani dumnealor mosia mea deBratasani cu pace in veci, iar spre mai bung incredintare amiscalit acest zapis cu mana mea, rugand $i pe alti oameni decinste au iscalit de martori.

1833 Ghenarie 18.

Costandin sin Postelnicu Ionita Brata$anu adeverez.Si am scris eu Popa Dumitru Dobruneanu cu zisa $i inva-

tatura numitului $i sant martor.Patru Gadarel ot *opal- lita martor.Radu Gadarel ot tam martor.Zamfira zet Stoichita martor.

JUDECATORIA OCOLULUI ROMANATI

Costandin sin Postelnicu Ionita Bratasanul de la Dobrun,cu jalba cea de la nr. 1217, cerand a se adeveri inscrisul acestace dau unul la mana altuia, prin schimbul ce se zice ca a facutcu dumnealor Costache Toma Bratasani, au cercetat judecatatoate imprejurarile despre cari s'ar impiedica a nu se face ade-verirea ceruta ; $i dovedind din hotarnicia a 12 boieri cu leat7205 August 12 ca mosia ce da Costandin sin Postelnicu Ionitaeste a sa buna curata, ramasa de la parinti numai pe singurchipul $i obrazul sau, fiindca arata singur cum ca nici frati, nicisurori n'are, iar din zapisele unul cu leatu 1815 Martie 15 pentru100 stanjeni din Dobrun, supt iscalitura lui &mica $i Costandincu muma for Baluta $i altul cu leatu 1826 Mai 10, tot al numitilorca vinde si cusurul de stanjeni tot din Dobrun, dovedind caCostache Bratasanul are aceasta mosie cumparata de la chiarfratele jeluitorului $i de la insusi, adevereaza schimbul ca sstse urmeze intocmai, insa Costache Bratasanul ca unul ce saleaga prin inscrisul ce sa iscale$te $i de Toma fratele dumisale

1) Nlosia Baluta Bratasani se gaseste acum in stapiinirea satenilor din !:;o-parlita. Ei au fost improprietar4i de Casa Rurala in anul 1910.

Aceste acte ne au fost comunicate de D-1 Anton Oprescu.

46

pi

si

dator sa fie ca negresit acum in primavara viitoare sa aleagapartea din Dobrunu prin hotarnicul logofatul Raducan cecerut cu poruncil, sa o dea lui Costandin lamurita despre totivecinii, ca sa nu mai aiba pricini de judecati in urma.

1834 Decembrie 4.

Prezident Sardaru Petrache Obedeanu.Sardaru Costache.

procit Grafier Toma Vasiliu.

TRIBUNALUL JUDETULUI ROMANATI

Dumnealui Pitaru Toma Bratasanu, prin reclamatia regis-trata la Nr. 4081 leat 1847, a contestat lucrarea hotarniciei mosieiCopuzaru intru invecinarea cu mosia Bratasani, supt cuvant Canu s'ar fi pazit semnele granatuitoare in urmarea carii reclamatiipunandu-sa pricina in canalu judecatii si sorocindu-sa legiuit per-tile prigonitoare, la ziva marginita de catre vatatn de aprozi s'auinfatisat amandoua partite, find insa ca dumnealui reclamantu aaratat de partasi in mosia de prigonire si pa : dumnealui PitaruGrigorie' Bratasanu, Casa mortului Pitar Costache Bratasanu,Dined Bratasanu dumneaei Uta Bratasanca s'a chibzuit de tri-bunal a se soroci si acei partasi, potrivit carii punere la cale si inurma mai multor scrisoraspunderi la 23 Iunie leat 1830, s'a in-fatisat prigonitoarele parti si intrand Tribunalul in dezbatereapricinii dumnealui Pitaru Toma Bratasanu a infatisat :

Leat 1833 Ghenarie 18 zapis supt iscalitura lui CostandinBratasanu prin care vinde partea sa din Soparlita dumnealui re-clamantului si fratelui dumnealor Costache, fa'sd a arata insasemne despartitoare, de cat ca despre apus sa invecineste cu Co-puzaru si despre rasarit cu Gheorghe si Dined Bratasani.

Leat 1838 Noemvrie 30. Cartea de hotarnicie facuta de Ni-colae Boruzescu, prin care arata despre aceasta parte ca a traslinie de la Nr 6 pana la Nr 11, unde au aratat asemenea oamenica au fost piatra de hotar despre Copuzar si ca Bratasani sa semultumeasca dupa aratarea martorilor fara a mai cere suma stan-jinilor, pe langa care alegere au infatisat si planu geometric ri-dicat de Antonie Cropelea in leat 1838.

Leat 1841 Aprilie 14, adresa dare aceasta judecatorie suptiscalitura tot a numitului Borozescu avand Nr registrului 1008 sirezolutia Prezidentului d-a sa pune la dela, coprinzatoare ca inurma indatoriri push' de tribunal mergand iarasi in fata loculuicu stapani amandorora partilor prigonitoare, insa din partea Pitarului Tarnoveanu vechil Anastasie Triandafil arendasu cu maimulti locuitori din ambele proprietati, adeca. Soparlita si Copu-zaru, cercetandu-le stiinta ce au despre acele hotare cu toti intr'oglasuire au marturisit Ca stiu si au pomenit ca hotaru mosiei Co-puzaru merge pa de la vale injugat cu mosia Soparlita din Oltetpana in valea Brancului, iar semnele despartitoare propusera canu le stiu de cat numai ca au auzit din vechime batrani spuin-du-le ca ar fi un stalpu Giocoiul din dealul Oltetului si altu laleasa lu Neagoe mai de la deal de sat. Acestor coprrnderi sa im-potrivi dumnealui Anastasie Triandafil, cel ce sa intampla fata,

47

fan

ca aratarea Boruzescului nu este adevarata caci de $i sa chemaseel insa neavand imputernicirea proprietarului mo$iei nu s'a dus.

Iar dumnealui Pitaru Ianache Tarnoveanu infatisa :Leat 1845 Septembrie 21, hotararea acestei judecatorii supt

Nr. 70, data in cursul judecatii ce au mijlocit intre arendasu nu-mitului Tarnoveanu cu reclamantu pentru niste locuri, coprinza-toare ca indata ce oameni dumnealui Tarnoveanu au facut ara-tura pa niste locuri, dumnealui Pitaru Bratasanu nu s'au ingaduit$i ca din imprejurfirile descrise in aceasta hotarare acele locuris'au lasat in stapanirea numitului Bratasanu.

Adaogand in urma acestora dumnealui Tarnoveanu ca dinstapanirea acelor locuri s'au departat prin silnica putere a nu-mitului Bratasanu ce intr'acea vreme sa afla supt administrator,iar ca au avut stapanire intr'acele locuri s'a $i folosit dinvenitu lor, infati$A $i dovezi pa: D. Anastasie Triandafil fost paacea vreme arenclas, care marturisi ca acele locuri fiind fost plinecu buturugi, le curatisera clacasi dumnealui Tarnoveanu $i cosindfan dupa dansele, el lua dijma legiuita, pana ce intr'un an nu tineminte bine 1841 sau 1842 s'a pomenit ca acel fan sa cosise nu*tie de cine, el insa 1-a.ridicat $i 1-a dus in curtea sa spre a cu-noa$te pa eel ce-1 cosise, in urma carii fapte s'a pomenit cu dum-nealui Pitaru Bratasanu, eel ce se alfla suptadministrator, trime-tand doi dorobanti ca sa.-1 is $i nevoind a-I da, in urma a trimesun caprar cu trei dorobanti, ridicandu-1 pe el fora voe $i ducan-du-1 la taht unde 1-au tinut inchis fart a-i arata cauza pana cealti oameni dorobanti au ridicat fanu din curte, precum $i paZamfir Cornea, Gheorghe Nicola $i Stefan sin Popa Andrei, lo-cuitori din satul Parscoveni marturisiti cu dovada alesilor aceluisat, adeverita $i cu pecetea, ca sant oameni cinstiti $i necazutiin nici o fapta ce ar popri a nu putea marturisi, care aratara cadin vechime, la acea parte, mo$iile nefiind lucrate, linia de hota-rele despartitoare nu o cunosc, insa locurile de dincoaci de pia-tra ce sant din lac pana in valea Brancului, adeca, spre apus,pang la o vreme s'au sta'panit de dumnealui Tarnoveanu, careau luat $i dijma de fan, iar de la o vreme incoaci, sa stapanestede dumnealui Bratasanu.

Intrebandu-sa insa numiti martori de $tiinta ce au pentrupiatra din valea Brancului, unde este, au raspuns ea piatra dinvechime au pomenit-o chiar in locu acela unde sa afla $i acum,fiind in fiinta in pa' mant, iar stapanirea nu $tiu pa unde va fi fost,neputand da nici o desplicatie lamurita de pozitia in care s'arafla acolo locuri.

A cestea desbatandu-sa. $i vazandu-sa ca dumnealui PitaruTarnoveanu nu are sinet cu semne firesti sau cu suma de stan-jeni precum $i din aratarile martorilor adusi $i din explicatiunilemartorilor adusi $i din explicatiile facute, neputandu-sa- deslusistapanirea pa unde s'au urmat din vechime $i fiindcd acele lo-curi nu sunt insemnate de enginer ca sa sa fi putut cunoaste ince departare sant de linia despartitoare facuta acum, luandu-sastiinta numai ca au fost in stapanirea numitului Tarnoveanuluate in urma in salnicie de Pitaru Bratasanu cu toate cadumnealui Pitaru Toma Bratasanu isi are act, dar nu dovede$teca a sta'panit cu el vreo data papa unde suma stanjinilor arajunge, adeca precurmand pa Copuzar de tot $i mai luand $i din

-18

$i ca

$i

sisi

Par$coveni $i nici cere sa stapaneasca multumindu-sa numai pavechia stapanire.

Insa fiindca aceasta stapanire dumnealui o cere a fi la putulTomi, iar hotarnicu shit o insemneaza pa la deal de acel put, s'avazut ca nici insusi nu cunoa$te afirmativ pa unde este $i fiindca tribunalu din toate cercetarile urmate pana 'acum a vazut eaalte temeie pa care trebue sa-$i rezeme hotararea sa nu sant decat dovedirea vechii stapa'niri fiindca nici intr'un fel nu arputea cunoa$te mai bine, de cat cercetandu-sa in fata locului, deaceea s'a chibzuit a se cerceta de un membru al sau cu cartede blestem in fata locului ph unde s'au urmat stapanirea dinvechime intre ambele proprietati si daca acea piatra din valeaBrancului este cunoscuta de cineva a fi hotar intr'aceste mosii,sau ce alt a slujit, potrivit carii puneri la cale la ziva marginita,s'a primit pd langa adresa dumnealui oranduitului membru cer-cetator la fata locului o inscrish invoire facuta de toate partiteprigonitoare in fata locului $i asa fata cu dumnealui Pitaru TomaBratasanu s'au cetit acea invoire care s'a vazut iscalita de : TomaBratasanu, Sevastita Bratlsanca, Grigorie Bratasanu, GeorgeBratasanu, Petrache Bratasanu, loan Tarnoveanu supt insemnatilde adeva'rata $i de dumnealui membru judecatorii $i cuprinza-toare intocmai:

Leat 1851 Aprilie 19, in prigonirea ce mijlocea intre noijos iscaliti proprietari ai mosiei Soparlita ce-i zice Bratasani siproprietaru mosiei Copuzaru pa toata directia vecinatati de laStalpu Ghioroiului pftna in piatra din valea Brancului insemnatapt1 planu mosiei Copuzaru cel dintai supt nr. 3 $i cel din urmasupt nr. 9, para'siram astazi toate pretinderile ce o parte $i altaftceam una de la ceailanta si de fata cu dumnealui SardaruAndrei Prejbeanu cilenu Cinst. judecatorii de Romanati ce ereavenit cu carte de blestem sa cerceteze in fata locului, ne invoi-ram ca de la zisa piatra de supt nr. 9 sa traga linie dreapta instalpu Ghioroiului de supt nr. 3 si tot aceea$ linie sa meargapana in apa Oltetului $i aceasta linie sa fie in veci hotar des-pa'rtitor intre aceste doua mosii si nici odinioara nimeni din noisa nu aibia nici un fel dd cuvant sa nu mai putem pretinde vreun fel de prefacere, intr'acest chip dar precurmand prigonireadintre noi dumnealui numitu cilen in loc de alta lucrare, va ducein Cinst. judecatorie acest inscris spre a deshvar$i la ziva ho-tarata de infatipre hotararea sa pa aceste baze.

Coprinderea acestei invoiri s'a mtirturist si verbal de ceice s'au of at fata.

Deci fiindca aceasta invoire dupa inciedintarea data dedumnealui orrInduitu membru cum $i de cei atlati fata astazidintre prigonitori, s'a urmat cu multumirea tutulor prigonitorilor,de aceea $i judecatoria in acord cu art. 20 de supt pagina 93din pravila, primind invoirea facuta, sa dicteaza a sa urma in-tocmai duph cum coprinde, adeca sa sa urmeze stapanirea prinlinie dreapta din piatra din valea Brancului la stalpu Ghioroiuluisi tot pa linie pana in apa Oltetului.

4 49

$i

Aceasta este hotararea judecatii impotriva careia apelatienu sa va putea da fiind cu multumirea tuturor prigonitorilor.

1851 Aprilie 25.

Prezident Pahar. M. Paraianu.Capitan Hr..Marghiloman.Sardar Prejbeanu.

Grefier D. Vii*oreanu.

JUDECATORIA JUDETULUI ROMANATI

D. Parucicu Joan Raio*anul cu adresa registrata la Nr. 1163din 28 Martie anul 1851, au fa..cut cunoscut judecatoriei ca dupaautorizatia ce i s'au dat prin adresa No. 2784, leat 1850, la jalbasupt Nr. 1868 D-nei Sardareasa Sevastita Rusaneasca, prin care1-au cerut a i hotarnici a-i osebi din devalma*ie partea de mo-*ie ce o are in hotarul $oparlita, cureaua numita Balutoai, aufacut urmare *i prin urmare a*ternand alegerea de hotarnicie odepune judecatii spre cuvenita formaluire dupa legi.

In urma careia chemandu-se cu legiuite titatii toate fetileinteresante *i anume :

1. SI. Manastire Brancoveni, proprietara mo*iei Ro*ienii *iparte din Dobrun;

2. Pitaru Ianache Tarnoveanul, proprietaru mo*iei Copuzarul.3. D. Sardar Grigorie Opran, proprietarul mo*iei Ro*ieni ;4. Pitaru Gheorghe Dinca Brata*ani, proprietarii parta*i

in hotarul Soparlita.5. D. Pitaru Dinca Brata*anul, proprietar parta* in hotaru

oparlita *i parta*ul reclamant in cureaua Balutoai.La eel de al doilea soroc, care au fost la 4 Iunie anul din

urma 1851, s'au aratat in judecata Dumneaei Sardareasa Sevas-tita Rusaneasca *i s'au infati*at cu din vecini *i parta*ii de laNr. 2, 4 *i 5 *i in lipsa celorlalti pe temeiu art. 251 din regula-ment, nu s'au putut insa rezulta, caci insu*i reclamanta par-ta*ul D-Sale Pitaru Toma au propus ca dupa invoiala ce au facutcu vecinul Dumnealor eel din sus, Pitaru Tarnoveanu, la prigo-nirea urmata s'au preschimbat cu totul infiintatul razor despar-titor intre Copuzarii *i Balutoai, facut de hotarnic, in cat acumcunosc trebuinta de a se infiinta alt razor, prin hotarnic potrivitcoprinderii acei desavar*ite invoeli, pe care temeiu pe de o partes'au marginit reinfati*area la 3 Septembrie, iar pe de alta s'audat in primirea reclamantii alegerea hotarnicii planul, cu in-datorire ca sa is hotarnic de iznoava in fata locului *i in temeiuhotararii urmata la prigonirea cu Copuzaru, in temeiu invoieli fa-cute, sa. infiinteze linii despartitoare intr'aceste doua proprietati*i apoi sa faca imparteala din launtru -acestui hotar, pe douaparti *i sa o aduca judecatii pana atunci a se regula formaluirea,atilt pentru ceeace se atinge de vecini raza*i, cat *i despre ose-birea din launtru a partii dumneai reclamantei *i fiindca aceastaurmare nu s'au vazut din partea hotarnicului s'au tot marginitpricina pana la 13 Septemvrie trecut, cand aratandu-se numai re-clamantul, au facut aratare ca Parucicul Raio*anul, incetand dinviata, silith au fost de au luat alt hotarnic *i imparteala acesteimo*ii, din partea caruia au *i adus cuvenita alegere precum

50

si

si

si

si

si

planul ce au aridicat mosii, dar nu s'au cercetat pricina,- caci s'aucunoscut trebuinta a se soroci sa vie spre infatisare si D. SardarGrigorie Bratasanul unul din partasii mosii Soparlita si pentruaceasta imprejurare pe de o parte s'au marginit infatisarea pen-tru 6 Octomvrie, iar pe de alta s'au dat in cunostinta numituluipartas a veni la expusa zi spre infatisare, la care soroc de $i s'auaratat iarasi reclamanta, dar pentru nefiinta dovezi sorociri datanumitului partas s'au marginit pentru astazi, cand aratanclu -senumai reclamanta in temeiu art. 231 din regulament, s'au infil-tisat atat in lipsa dumnealui Sardaru Bratasanul, cel ce primindin vreme titatia n'au venit la judecata, cat si in lipsa partasuluidumnea-ei Pitaru Toma Bratasanul, precum si a vecinilor razasisi luandu-se in bagare de seamy alegerea hotarniciei Billutoaia siSoparlita s'au vazut ca razulul vecinatatii despre Copuzari intemeiu desavarsitei invoeli s'au infiintat pe linia si prin puncteleara'tate pe plan supt litera a, v, c, d, e, i si B.

Despre vecinatatea cu mosia Dobrunul a Sf. ManastiriBrancoveni prin punctele de supt litera z, x, r si k. Despre ve-cinatatea cu mosia Rosiani, proprietatea manastiri Brancoveni sia D. Sardar Opran, pe firescul hotar valea numita Cernelile.Despre vecinatatea cu mosia Soparlita a boerilor Briltrtsani, Sar-daru Grigorie, Pitaru Toma, Pitaru Gheorghe si Dina brat siuncle au parte si flu reclamantii prin punctele de supt Nr. 1, 2,3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 si 10, iar despre vecinatatea cu Brancovenii pefirescul hotar Valea Brancului, uncle sta capul mosiei Para nicio prigonire, trasa apoi pe zece locuri cu suma de stanjini si im-partita pe in doua ca una din aceste parti sit lie a reclamanteisi alta a partasului dumneaei Pitaru Toma Bratasanul. Dupacare deslusind au zis dumneai reclamanta ca partasul dumisaleau si luat partea sa in stapanire dupa osebirea facuta pe langatrupul ,5oparlita. Iar despre cheltuelile ce s'au facut cu aceastahotarnicie n'au urmat sa o despagubeasca, infatisand tot deodatasi inscrisul cu leat 1850 Maiu 11, iscalit de numitul Pitar Brata-sanul, prin care, zice ca de va gasi reclamanta hotarnic a facealegerea si imparteala acestei mosii, pang la cincisprezece gal-beni, este dator si insusi pe jumatate sa dea, au mai dat jude-catii si o foae de cheltueli facuta cu hotarnicu, in suma de lei202 par. 20, cerand si pentru cei dintai si pentru aeestia dinurma despagubire precum si pentru taxa pricinii.

Deci fiindca razorul despartitor de Copuzari este statornicitpe temeiu desavarsitei invoeli, intre reclamanta si partasul dum-neaei, cu proprietarul acei mosii, ramane sa se pastreze stapa-nirea in viitor pe acel razor.

Fiindca sf. ma'nastire Brancoveni, ca proprietary in hotarulmosii Dobrunu si Rosienii, n'au urmat a veni in judecata ca sase declare de n'ar fi avut multumire pe hotarnicie, precum nicidespre hotaru Soparlita n'au urmat boierii Briltasani sa vie dupaindatorirea ce li s'au pus prin jurnalul Nr 223, leat 1831, si so-rocirile date cu doua zile ce ar fi avut de impotrivire.

Judecata hotaraste in temeiu art. 2, fata 7 din pravila, cadespre vecini razasi sa'-si aiba aceasta hotarnicie umarea intocmaiiar despre ceea ce se atinge de partasul dumisale, de vreme cezice ca s'au luat partea despre Soparlita, ramane si jeluitoareasa stapftneasca partea despre Copuzari, cu urmare si intocmai

5/

pc linia ee s'au infiintat intre dumnealor de hotarnicu, punandusain vreme si pietri, avand drept reclamanta ca sa-si ardice patulusi bordeiu ce are pe partea ce au cazut in stapanirea PitaruluiToma.

$i tiindca dumnealui Pitaru Bratasanul este dator a Natipe jumatate cheltuielile ce s'au facut de reclamanta cu aceastahotarnicie, judecata alegand acele cheltuieli si anume:Lei par.236 10 pe jumatate dirt 15 galbeni plata hotarnicului, de-si reclamanta arata ca au dat lei 689.101, 10 pe jumatate cheltueala facuta cu hotarnicu din lei

202 parale 20.63: pe jumatate taxa pricini.

400: 20 adica lei patru sute parale doua zeci.Hotaraste ca sa le plateasca reclamanti, iar cei lalti doi

galbeni din taxa, sa-i plateasca reclamanta ca una ce aceastalucrare s'au facut ca sa-si aleaga partea dumnea-ei.

Aceasta este hotararea, pe care partea ce nu va fi multu-mita, are.drept a da apelatie la Cinst. Curte Apel Sectia 2-a dinCraiova, in soroc de doua luni, socotit din ziva ce va primi . copiade anafora.

Au drept cei judecati in lipsa a da apelatie .i catre aceastajuclecatorie in soroc de opt zile, socotit iarasi din ziva ce va primicopia de anafora, aducand mai intai dovezi de pricina ce i-auzaticnit a veni la soroacile ce li s'au pus si apoi on insusi sauprin vechili sa staruiasca'. ca in legiuitul soroc sä se .i dea pri-cini legiuitul curs.

1852 Noemvrie 11.Prezident Paharnicu M. Paraianu.

Capitan Hr. Marghiloman.Sef grefier lord. Balaceanu.

Documente privitoare la comuna Par§cov 1)

INoi trei boerena.i ce am fost oranduiti din cinstita po-

runca dumnealui Costaiche Caragea hatmanul Caimacanul Cra-iovei $i din porunca D-lor boerilor ispravnici de sud Romanati$i ceruti de mosneni din satu Parscovu anume Diaconu Gheorghesi Diaconu Mihai cu cetasi for Rabeg-esti ca sa le alegem o partede mosie din hotarul Popelui Ene i a cetasilor lui care si)". vazu.si de not ca este bagat in hotarniciea de la 24 de boeri intrucare arata stanjeni 13 de mostenire iar stanjeni 14 de cumpara-toare ce iau avut iscaliti aceea nu iau fost dat 14 i nici de cumla care in hotarniciea cu 24 de boeri cu leat 1762 le au fost datnumitilor Diaconi buni stapanitori, iar numitul Popa En6 autinut ocolnica la el si nu le au fost aratat acesti stanjeni 13 ce

1) Comuna Ptirscov e numita azi oficial Celar, din jud. Romanati. Rebe-gestii e o mahala din Celariu.

Comunicat de d-1 Ion I. Celarian, din Celar. Originalul acestui act este lad-nul Petrache Ionescu din Soreni.

Traducerea documentului e ftcuta de D-nu Profesor Ilie Constantinescu, dela Liceul din Caracal.

5 9

sunt de cumparatoare deosebit le au fost mai dat stanjeni 13 inMarotin. Ci acesti stanjeni 13 nu iau fost ingaduind ca sa sta-paneasca din cap pana in cap, ci numai pan in jumatate lungul.Tar din, jumatate stapania tot numitul Pop Ene la care pentruacesti stanjeni 13 de Marotin nu iau fost subt stapanire deplinci numai jumatate iar in hotarniciea cu 24 de boeri si in carteade judecata a cinstitului divan sunt dat toti pe deplin numitilorDiaconi Rabegesti la care $i noi prin cartile cele vechi si curazasi batrani cu oamin am cercetat si tot asa ne au ara tat, decinoi dupa cinstita porunca am luat stanjan domnesc cat si am trasmosiea la capu din jos despre rasarit din branistea lui Stanislav dinherul Puiului spre amiaza-noapte stanjeni 26 in lat facand fier inpamant deci in sus tot pe langa Puiu la fierul drept vartopul Jun-gheatului al doilea trasura stanjeni 26 din herul Puiului spre miazanoapte tot pe langa Puiul in sus drept in piatra vanata a treileatrasura stanjeni 26 in hotarul Bratei, iar de aci tin Bara'cesti stan-jeni 48 in curmezis care tae toate trasurile dintracest hotar insus tot pe langa Puiu iar sa mai tie tot numiti Diaconi Rabe-ge$ti pana in capul mosiei despre apus pana, in fantanele stan-jeni 26 care stanjeni numeste ocolnica de camp si iar sa maitaie deosebit in hotarul Marotinului stanjeni 13 din pieatra Dom-neasca despre Pasarei spre amiaza'-zi 'Dana in capul mosiei indrumul Sohotestilor dupe cum $i ocolnica arata. Asa sau gasitprin toate cartale cele vechi Si noi asa am ales si le am hotarittsi am dat aceasta carte la mana Rabegestilor care sa stapanea-sea aceasta mosie ce scrie intransa cu bun pace.

1794 Februarie 19.Eu Radu Prejbeanu Capitnu

MarotinescuDelcea Logofa'tu ot Parscov.

sud RomanatiCu acest Zapis viind innaintea noastra Popa Gheorghe RA-

beg-ea sau cetit $i sau tras in condica si sau intarit cu iscalituraacest. 1802 Aprilie 20.

IIAdeca, noi mosneni din Parscov anume Patru Galca i Stroe

brat ego i Nicoara i Radu sin Ionita(?) Mocan (?) i alti cetasi mos-neni ai nostri datam aceasta scrisoare a noastra la mana Diaco-nului Badei i Diaconului Eane sin Popa Mihai i Tudorache sinMurat i Marin Gristei (?) din Parscov precum sas stie ca avandpricini intre noi pentru venitu mosiei Parscovu i pentru cheltu-eala hotarniciei mosiei cu 24 de boeri ne am socotit intre noipentru toate cate am avut ne am impa'ciuit, ca de acum inna-inte sa nu mai avem a cauta uni la alti nici venitul mosiei deani trecuti nici cheltueala pentru hotarniciea ei, ci sa avem a necauta de acum innainte venitu mosiei frateaste dupa cum aratahrisovul, iar de ne vom mai scula vre unul din noi a cauta vre osocoteala sau judecata pentru ceale ce arata mai sus sa fie suptgloaba domneasca pedeapsa pentru credinta ne am iscalitca sa s creaza. lunie 15. 1765

Eu Patru Galca ot ParscovEu Stroe Brat ego.Eu Nicoara ot tam.Eu Radu sin Ionita (?) ot tam.

53

'i

§i

si si

INSCRIPIIII.

Biserica Si Nicolae din comuna Dobrosloveni, judelut Ro-manali.

In ziva de 31 August 1929 am vizitat hiserica ciz hramulSfAntului Nicolae din comuna Dobrosloveni, judetul Romanati, $iam rdmas urat impresionat de modul cum se repara acest vechiuloca$ de inchinilciune.

lnscriptia de intemeerea sfantului ldca$, pictata pe ziduldin lduntru deasupra u$ei dela intrare, a fost $tearsa prin repa-ratia prosteascd ce se face bisericii fard nici un control dinpartea Comisiunii Monumentelor Istorice de oameni neprice-puti. De asemenea nu se pot citl nici inscriptiile din jurul cape-telor ctitorilor. In naos, if ngd fereastra, jos pe podea, la picioa-rele ctitorilor zugraviti pe perete, se a$terne o frumoasa lespedeornamentatd ; ea acopere mormantul unuia din ctitori $i poartidin litere cirilice urmatorul cuprins :

Itt SUPT ACEASTA PIATRA SA ODIHNESC OSALE RAPOSATEI ROBEI LUI DUMNEZEU

CATRINA, SOTIA DUMNIALUI VEL PITAR DUMITRACHIE BERINDEL LEAT 7320 ( 1812)."

Dumitrache Berindei, precum imi comunica preotul parohal satului vecin Re$ca, a avut o fata anume Maria, mdritatadupa Nae Poenaru din Craiova, $i un fiu Grigorie, care a muritin 1877.

II.

Biserica Nicolae din comma Re. ca, judelul Romanali.

Tot in aceea$i zi, 31 August 1929, am cercetat $i sfantabiserica din comuna Re$ca, cu hramul Sfantului Nicolae, sat vecincu Dobroslovenii.

Inscriptia de intemeerea sfantului laca$ este sdpata in piatracu litere cirilice $i se afla pusa deasupra u$ii, la intrare, cu ur-matorul cuprins

Ipt ACEASTA SFANTA DUMNEZEIASCA J3ISERICA, UNDE SA PRAZNUE*TE HRMILT

SFINTILOR APOSTOLI PETRU *I PAVEL SI SFANTULUI ERARH NICOLAE ESTE ZIDITA DIN

TEMELIE SI TNFRUMUSETATA, PRECUM SA VEDE, CU TOATA OSARDIA SI CHELTU1ALA A

DUMNEAEI SETRARESII ILINCAI DOBROSLOVEANCAI, IN NICOSIA DUMNEAFI CE SA CHIAMA.

RECICA, IN ZILELE PREA INALTATULUI DOMN ION ALEXANDRU JOAN 1PSILANT volvon, CU

BLAGOSLOVENIA PREA SFINTII SALE PARINTELUI CHIRIO CHIR FILARET, EPISCOPUL RAM-

NICULUL §I AM INCHINAT -O PREA CUVIOSULUI PARINTELUI NOSTRU ORIOORIE DECAPO-

LITU LA SFANTA MANASTIRE BISTRITA, CA IN VECI SA SA POMENEASCA LA ANII DELA

ADAM 7289 1781, OCTOMVRIE DIN 5 ZILE*.

5-I

St. Nicolaescu.

S/.

:

$1

ObTENIA FObNbORISTIC

Cuvinte dialectale 1)

Cateva vorbe inainte0 parte din .Cuvintele dialectalea ce urmeaza, le-am avut

culese $i insemnate de mai multi vreme; in ziva de 14 Ianuarie1929 crizandu-mi in mama cartea .Glosar dialectal. 2) alcatuit dupamaterial lexical cules de corespondenti din diferite regiuni, ded: Stefan Pasta, am citit-o si mi-am insemnat mai toate cuvintele,care, in satul meu au alt inteles. Notarea $i explicarea for amfacut-o cu toata ravna si aka cum m'am priceput eu mai bine,rarprinand ca cei in drept pregatiti, filologii, sa redea forma desavarsita a fiecarui cuvant, cu toate amanuntele lui.

Caci, la pag. 1, zice d. St. Pasca: .Asemenea colectii decuvinte regionale nu pot fi ignorate de filologi ; adesea, in hainaunui cuvant sau a unei forme gramaticale dosita in infundaturaunui catun, filologii au grtsit cite un element vechiu, odata ge-neral in limbo, inlocuit in cursul timpului de altul'..

Iar la pag. 2, scrie .Credem chiar ca e bine sa se por-neasca o actiune de indemn printre intelectualii dela sate, ca saadune $i sa dea la iveala asemenea material, de care studiile despecialitate pot profita. Preofii .i invalcitorii dela sate pot .fi decel mai mare Jolos 111 aceasta privinfit .

Potrivit acestui indemn, m'am ostenit $i eu sa dau la ivealacele ce urmeaza, spre folosinta lexicografilor nostri.

A.aca, /ca.! = interjectie de negare; raspunsul cuiva, care nu vrea

sa faca ceeace ii zici.a alb? = 1) a starui necurmat $i intens pe langa cineva, sa obtii

ceeace doresti ; 2) 1-a scuipat pane 1-a albit inscuipeti ; 3) ochi albi ; eel care are ochii albastride tot, se zice ca are ochii albi ca ai gascanului;4) 1-a albit de minciuni!, l'a plictisit cu ele.

a alinta = a desmierda, a mangaia pe cineva, mai ales pe co-piii mici.

a amirid, miruiala = a adunri cite putin, ca n'ai de unde maimult!

1) Adunate si explicate de Ion N. Popescu, InvatAtor, StefAnesti-Villcea.2) Academia Romani, Memoriile Sectiumi Literare, Seria III, Tom, IV,

Mem. 3, 62 pag. Bucuresti 1928, tip. Cultura Nationale , pretul 32 lei,

55

anincit a = ag-atat, atarnat ; ceva, care abia se mai tine lipitintr'o parte.

apa oxigenata.aVedatatu = a se lud dupd cineva, a-I pandi de aproape, a-1 su-

praveghia spre a-1 surprinde asupra unei fapte.a (tutor') = a incepe sä inghete putin namolul, sa-1 mai stranga.

B.

bald numai la singular) = un copil mic, prizarit, pipernicit,slabanog.

a se bdleiban?, balabaneala = a se casni sa ridice ceva greu, pesteputerile lui.

a se bdlacari, balacareala = 1) copiii mici, cand apuca p'afara, sebalacaresc in balta, joaca 'n apa de -$i uda, $iumplu toalele de noroiu ; 2) a se ocari cu fel defel de vorbe triviale.

balbcird = foc cu flacara mare.balbataie-i = foc cu flacara mare.bale (numai la plural) = 1) scuipatul boului ; 2) bale de dovleac,

dupa ce i s'au luat semintele.brarloaie-i, bradoita, bradoaica = putina mica, in care se acres c

muratorii ; putina mica in care se face $i se tineotetul.

bejnila = neagra besnita, despre o fata sau muiere cu pieleaneagra, prea oachese.

a beVell, besteleala = a 'nfrunta pe cineva, a-I obraznicl.a benchelit2, benchetuiala = a petrece si cu lautari, cateodata.bleasc, blescaiala = 1) ud de ploaie, plin de apa, cu hainele bleasc

de apa ; 2) fata aia a pus prea multi fluturi pecamase, d'a facut-o bleasc, ca nu se mai cunoscbine nici florile.

bob)ai-i = ulcica, ulceluse de pamant mica cat o ceasca cucare se bea rachiu, tuica fiarta, mai ales indulcitacu

buburos, arareori bubos = plM de bube.boalca = apa calda si statuta, care nu mai e buna de baut, fiindca

a stat prea mult in vadra, s'a clocit ; vara, lalucru, pe camp, cand nu se poate aduce apaproaspata, fiind fantfma prea departe de locuri,apa se 'ncalzeste $i se face boalca 'n bola.

a bokcin) ii bOlcane apa'n burta cand bea prea multi, se audeun sgomot din stomac.

boroboaid-e = napaste ; a face ceva neplacut, nepotrivit ; dracie ;brasoava, gresala, pozna, nefacuta, nasaramba,prostie.

burdt0t-A, burdusald = 1) 1-a batut rau de tot, de 1-a burdusit ;2) cand tencuiala nu e lipita bine de perete, seburduseste, adica se face loc Tiber intre tencuialasi lemn.

billure-i = bucata mare de came taiata din pulpa, mai ales.butuhan = s'a umflat butuhan peste tot trupul, din boala.budurbiu-oaie = un lemn gros, care s'a scobit $i care se asaza

in loc de vizduri la unele fantani.a bodied?, bodicaiala = a cauta ceva prin intuneric, a dibui.

56

sirrilirtd = apa

zahar.si

a beilmcljt, balmajala = a vorbi degeaba, ca nimeni nu-1 asculta.a bojbdca bojbacaiala = a dibui, a cauta ceva prin intuneric.a bolborosi = a vorbi multe neintelese, ca curcanul.bolbor4i (numai la plural) = afara ploua cu bolborosi, ploua de

varsa, ploua cu ba$ici, e ploaie mare potop,nu al'ceva.

bonthr-rt = rotund la varf.a boscorodi = a vorbi multe degeaba.bulitg, imbulugealtt oile s'au strans bulug, gramada, inghesuite.bard = ploaie ma'runta.; se mai zice $iborob6I = ai venit borobot peste mine, adica nechemat.1-a bu.pt = 1-a batut pe 'nfundate, de nu tie nimeni.buWci = ca treaba asta e busita ? am nemerit-o pe negandite.

= fum mult gros ; fumul iese pe cos, busneag.bulvan-i = trunchiu de lemn mare $i gros.a se bd. cd1u1 = a imparti averea basca, despartindu-se.a se bdlcibdn2 = a starui cu inzistenta pe langa cineva, ca sa-ti

implineasca voia.bertelle-ii = banta, facie de start.bleojcite = urechi bleojate : urechi maxi $i aplecate in afara, la unii.a se Indic? = a se casni cu de toate ca sa munceasca, sa ago-

nisasca, ca sa nu duca lipsa. Se zice despre unom vrednic, harnic.

Brebenel = nume de bou.bumben, bumbentta = blestem: duce-te-ai bumben sa te duci !

Duce-te-ai la maru rosu te vaz, cand oiumai vedeft pa mosu 1

bujclitici-e = casa mica, neingrijita, acoperita cu paie on coceni.= pacla, ceata groasa.

busceci-ele = zavelca aleasa cu flori de lanita $i cu fluturi pe ea,foarte frumoasa; acum vreo 30 de ani era la.moda., iar azi nu se mai poarta de fete on femei.

budenci, budeanca = flori galbene cu miros frumos, placut.boroghina (f. pl.)-----boascaramrtsita de struguri, tescovina ce ra-

mane pe fundul bradoii de otet.baschialci =-- batjocura ; a-1 lua peste picior!

= naray.

C.

coco16.-e = 1)dumicatul, bucata de mamaliga care se baga 'ngura ; 2) mamaliga ce se aduna cu lingura, candse rciaiie caldarea on tuciul, dupa ce s'a rastornatmamaliga pe masa ; 3) copiii se joaca cu coco-loase de zapada.

childci-e = o bucla de par, o suvita.ccijc2u-ie = necopt bine, mai mult crud.cldddrie ii = flori multe gramadite la un loc in pamant ; urzicile

cresc in cladarii.clipici = porecla, unuia, care cand vorbeste, clipeste des, inchide

mereu pleoapele.ccitrcinit-rt = nacajit $i amarIt rau de tot, mahnit peste masura.

57

$i

(bitrhid..

in. ueelg-bunigdi $i

si sa

bunginedld-li

bd,addc-uri

si-

stii

dipistere i = o postavh' de lemn mai mare, $i mai Mica dealtalbia, in care se cerneptelrnul (faina de porumb).In care se face turta on malaiul,ori se frAmantrecoca de paine.

a ccircall, carcalit-a = a incurca o treat* a n'o face cum trebuie ;se zice $i a micdrceilt, tot cu acela$ inteles.

a ceirti, cartealh' = a vorbi de rau pe cineva.fiarele de impiedecat caii se incuie cu catal.

cebdlutt-A, a cebalui = rupt, stricat; mi-a cebaluit lemnul, de numai poci face nimic din el!

ciongririt-a, a ciongari = rupt, stricat; a ciuguli dintr'un codrude turta.

chiabar-A = om bogat, cu avere.chichtrez = n'are chichirez, haz, la vorba; nu ne place cum vor-

beste $i ce spune el!chidcl (numai singular) bruma crroasa.ciocan e 1) ciocan de but tuica; 2) a sta ciocan pe capul cuiva,

a starui fara intrerupere, ca sa fad], o treaba.a onion, contini = a incetinh mersul, vorba.a cog cobeala=a trage rau; a to vaieta cam degeaba, uneori.carcota-e = afacere incurcata.cribda = a umblh cu cribda, sa insele. Vorba aceasta o 'ntrebu-

inteaza mai mult copiii in jocurile lor.a crunA crunteala, cruntatura = a crests putin marginea pan-

zei, a taia marginea foarte putin.loc curatat, de pe care s'au scos maracinii, facandu-1

bun de munca.curniete (fara plural), curmeizt = funie rupta, scurta, numai un

crtinzpeiu.coppenit-a = se zice despre cineva care e pus intr'o slujba de

. care nu e demn.cd /a = un carlig de tier pus intr'o prajina lunga, cu care se scot

unele lucruri ce cad in fantana.cala-cala, ditaneala = se zice despre cineva care vorbe$te in-

tr'una vrute $i nevrute, sarate $i nesarate, Ca-Vine ca o cotofana.

clanIcin = bun de gura, rau de lucru; se zice unuia care vra-je$te, vorbind multe $1 degeaba.

rettyitanie = nu mai e de caratenie ! s'a 'ncurcat, de nu-i mai da,de cap!

crepat de zilpuc! = caldura mare, de nesuferit, vara; crapi dezapuc!

ciojlecit-A = ai imbatranit, nu mai esti bun de nimic !cocarld s'a facut cocarla de frig, a dormit ghemuit, cu .genun-

chii adu$i la gura.a carman), curmaneala = a intrerupe o lucrare.

cocove = parnant negru foarte greu de muncit ; nepro-ductiv, fiind prea brazdos.

copreci-ele = prajina lunga.ciuciuvase, ciuciuveie = toate vasele din bucataria sateanului.a cefldi, ceflaiala = a manes cu sgomot.ctok21c1 = came multi taaata', gramada.ciomp = cama$e" scurta, dar mai ales fusty on rochie prea scurta

afara din cale; ciomp, de ! cum e moda acum.,

58

curatttni-i =

ctilErze,

a ciopcirfi = a taia carnea buca tele.a ciocarti, ciocarteala = a strica un lemn, necioplindu-1 bine.ciorojleacd = namol apatos, mocirla subtire.cioclana-e = capetele selii de lemn, care se pune pe cal ; de varful

ciochinelor se atarna capastrul, vreo traista, iarde ciochina dela spate se atarna disagii.

cesvdrte-ti = bucata mare de carne.a ciordi, ciordeala = a fury (vorba Imprumutata dela tigania se ciuci = a sta starcit pe vine.

porecla, unuia mic de statura, scund.a ciull = calul ciuleste din urechi, nu te lasa sa te apropii de

el, mai ales despre un cal rau.ciulit-A =-- se zice despre cineva care a facut o fapta rea §i urn-

bla ciulit, cu frica'n san, ca. 1-o dovedi.ciupag-e =-- partea din camash dela brau in - sus ; partea de jos

se zice poaki-e.chipor-oare = of stranse gramada la un" loc ; si despre oameni,

cu acela§ inteles.coada de biciusca.

c6dose (numai la singular) = 1) cand o femeie se tine cupatanare dupa cineva, ca sa-i afle un secret, sezice cedosa ; 2) cOdose mai e si aceia, care facepe mijlocitoarea cu felurite vorbe intre alte per-soane.

cemaluith = ametit de bauturfl.dochinip = piciorul vartelnitii In 3 picioare.cc-trete-0 = viermi in branza.ceas! ceas ! (interj.) i se zice vacii, ca sa stea la muls.chionip = chior.ciovicd, chivied = frica, teams.a ciumbri (-esc) = a stirbi un vas.coparsteOi (numai p. masculin) = baiat inalt §i subtire.coto/dnos-oaki. = bun de gura, vorbaret, ; ii tacane gura

ca cotofana.coconeald-e = o azma mica cat podul palmei care se coace

inainte, pentru a face proba daca coca s'a dospit,ca pe urma sa faca paini; coconetele le manancamai mult copiii.

cocosneatd-e = cocoana dela mahala (ironic, si pentru altele, carese cred a fi cocoane ; cocoana...cu...burta goala !).

chiantaiir-rt = zmintit, nebun, cam intr'o parte, cam pe-o ureche ;zanatic, stricat, pa.rlit, pacatos.

D.

Deresa = nume de iapa.a ddrdpand = a frange mai toate crecile unui porn, a-1 dareima.darjald-i = prajind lunga.a docani, docianeala 1) a starui pe langa cineva ; 2) a povatul

spre bine.clocki (numai la singular) zic fratii cei mici surorilor celor maxi ;

dada, se zice si oricarei femei.daturnit-à, v. a datumi = alungat, gonit de acasa ; Petric'al Stanii

un baiat a avut si 1-a daturnit d'acasa, ca p'uncaine al nimanui !

59

citcciu =

coddlie-i'nca-

limbat

do/oftin-a = copil gras $i bine facut trupe$te.dalmel-e = dunga.dugos-oasa = om hain, cainos la inima, cu care nu to poti inte-

lege in niciun fel.drughinecild (1. pl.) = tandara mare de lemn.a dukaM, duhaneala = a mirosi greu, de nesuferit ; duluine a

bautura.Apia = a lua cu nemiluita ; i-am zis sa ia $i el cativa porumbi

sa coaca ; dar, vazandu-se 'n gramada, ia cu dupla.a dagrabi, nagrald = a umbla repede, sa faca o treaba.ddsmanddu-i = haimana, mare $i prpst.dajghinat-a = s'au desfacut cradle de tulpinil.

dicea = d'aici, d'aicea.dandndie-di = belea pe capul cuiva, napaste.dranganie-anii = 1) belea ; 2) am o dranganie de copil, care se

tine numai de dracii.a se desb4calia = a se' desparti ; fiecare cu partea lui ba$ca.dasmd/rit-a = tont, haimana, dasmandau.dodreanc-uri = treasc, tarhot, tbriste, rama.$ita dela nutretul vi-

telor, coceni, paie, gunoaie.dudulan-e = lujerul cepei, care creste umflat ca fusul la mijloc

$i face seminte in varf.Didcl = porecla de om pe care-1 chiama Ilie.Dula = porecla de femeie.

F.

lete se zice unei fetite; fete, ia vino 'ncoace!fleanca, floanca = mai taca-ti fleanca (gura) $i nu mai vorbi

degeaba!jle4cd = 1) ud, plin de apil ; m'a plouat, de sunt fleanca ; 2) na-

mol, noroiu amestecat cu ploaie zapada.fleodria = muiere rea de gura ; curva, in sens de batjocura.a flusturd, flu$turatura boul asta are narav de flustura din

cap, ameninta sa 'mpunga.falfan-i = varza care creste numa 'n foi, fara ca'patana.

fololOg,ldfdlog = bobocii mici de gasca $i de rata abia merg....a for/on, forfoteala = 1) varza 'n sala, mamaliga 'n caldare,

adica pasatul, fierb cu sgomot; 2) betivul forfo-teste, adica nu mai poate vorbi deslusit, lamuritromaneste.

a fasdi, fasaiala = a rilsufla greu.a se frichini, frichineala = a se tine de capul cuiva in fel $i fel

de chipuri, spre a-i face rau; cutare se frichinede mine, cauta nod in papura, motiv de cearth ;se tot freaca de mine, dar i-o fac $i eu lui!

/OW, fhanfa = fitra dinti; e fonf n'are cu ce mai roade cojilede tuna $i de paine.

= baltat, pric, cu pete albe printre celelalte; bou tloriu.fundOin = un mat gros la porc, care, dupa ce se spala bine de

tot, se umple cu tocatura de came $i ficati, dupacare se fierbe $i se mananca in zilele Craciunului.

60

dra,

=

fulfan,

$i

jlothe-ie

$i

Canteen' GranicerilorDin colectia lui George Catena.

Frunza verde lemn uscat,E frumos a fi soldat,Dar nu la graniceri dat.Frunza verde a florilor,Soartea granicerilorCa $i soartea robilor:Nu e$ti libar,.viata meaNla nacajesc cu pu$ca ;In tot timpui pe hotar,Viata 'mi trece cu amar.Cand imi aduc eu aminteCum traiam mai dinainte,Imi scapa Doamne sä plang,Si viata sa mi-o stang.Cand eram acas la mine,Umblam sara prin gradineCu mandruta mea de mana,Ori sub poale de padureSi mancam cu mandra mure.Aici insa, pe hotar,Mi-i viata cu amar.Fie noapte, fie gura ( ?)Noi tot mergem in patrula;Stam la panda pitulati,Tot gata $i Inarmati,Ca nu cumva Unguru,Unguru $i MuscaluSa ne calce pamantu.

Facuta de doi graniceri: Maginaghita Nicolae din Farliug, Banat.

Ca Muscalu 'i mare cane :De nu iai to sama bine,Ili pune capu stab tine.Dar eu nu ma tern ca mor,Ca mi-s Roman bray feciorSi stau vecinic la hotare,Apar Romania mare;Sant al tarii mete scut,Apar cinstea,al ei avut.Ca de mutt, dinspre hotare,Bate vantul de perzare,Bate vantul 'nstrainariiDin adancurile zarii.Dar noi ni-s in a$teptare,Tot cu arma pe spinare.Veniti dusmani de voiti,Pe noi aici neVeniti du$mani deaca vrati,Aicia sa va 'ngropati.Ca noi a$a am juratCand graniceri ni-o luat:Fie ploaie, fie vant,Toti cu arma la oblanc,SA pazim acest pamant,Ca-i mo$ie stramo$asca,D-zeu sa ni-o fereascaDe robia ungureascaSi urgia muscaleasch.

Iona$ din Brebu $i Dra-

Descantec de intors"

Nu intorc asta stat$i intorc aruncaturile,

facaturile,uraciunile,legaturile,

de pe capul meu,de pe scrisa mea.Ea mi-a aruncat cu una,$i eu intorc cu patru.Ea mi-a aruncat cu doua$i eu intorc cu cinci.(Se numara pang la zece).

Cruce dreapta,dracul ei sa $eadA$i-al meu sa mearga.Adunai toate aruncaturile,

dataturile,facaturile,legaturile,

de pe capul meu,de pe trupul meu,de pe scrisa mea,le facui manunchi in mann.

dreapta,

61

gasiti.

le pusai intr'o tecsaie boie-reasca.

Ea mi-le-a trimis rasa vas-poama,

eu le'ndesai le calcaiE?i le ardeli$i le sarai

facui braut colac$i le manai in cai de olac,in batatura cui mi-a dat.De-o fi vie in batatura,de-o fi moarta la mormant,acolo sa la'cuiasca, ca nu-i

pacat,ca §i ea mi-a aruncat.Plecai pe cale, pe carare,cu sfantul soare ra'sare,olicaindu-ma,g-evelindu-ma.Nima nu m'auzia,nima nu ma vedea.Decat maica sf. Maria din cer

m'auzi,pe scara de argint se cobori,de mama dreapta ma lua,din sfantul grai imi cuvanta:

Ce tece te geveleti?

Cum sa nu rna olicaisa nu ma gevelesc, caci

pe mine m'au urat fratii,m'au urat surorile,m'a urat scrisa mea de la ur-

soaica ursata,de la Dumnezeu data.Buna Precista cand auzi,tare rau se crucisi de mine secaci de mana dreapta, ma lua§i 'n leaganul lui Jordan ma

ba'ga,ma spala pe.fata,pe brata,

peste trupul tot,cu stebla de busuioc ;Si-mi lua de pe cappiele de tap,§i de pe umereidoi catei,de pe truppiele de lup,de pe picioarecerga de canepa.Ma lasa curat, luminat,ca steaua 'n ceri,ca roaua de pe camp,ca'n ceasul nascutpe piimant,si-mi pusa pe fruntestelute marunte,sa amurtalumea cu ochii la ele.Si-mi pusa pe umereidoi luceferei,sa amurta toti baietii fetele

cu ochii la ei.Iar la picioare,doua aripioaresa pot zbura, unde soarele

rasare.In fata, pe brate, soarele ;in spate luna.Cum lumina luna peste tot

pamantul,cum incalze§te soarele toate

apele toate ogaele,a§a sa se'ncalziasca toate fe-tele toti baietii de vorbamea, de cuvantul meu.Si to apa, cum speli toate ru-

giniturile,toate spurcaciunile,sa ma. speli §i pe mine de toate

facaturile,de toate aruncaturile,de toate dataturile.

Se descanta cu un fir de matasa de masura celui de -'$i in-toarce. Aceasta masura se numeste stat. Firul se leaga pe bu-suioc sau pe matura, se descanta' intr'o sticla cu apa. Cu aceasta,apa apoi se spala pe tot corpul §i pe fata. Descantecul se spuneinsa de vrajitoare, in numele baiatului sau fetei.

Se descanta in orice zi.Spus de Ilinca V. Ghinescu, de 38 de ani; din corn. Zegaia

jud. Mehedinti.Cules de : losif N. Dumitrescu-Bistrita,' invatator.

6?

$i

$i

$i

mill,

$i

$i

§i

$i

yi

Jocuri copilare*ti din Banat 1)

De-a malaiu spartDe-a malaiu spart sa joc copii de ambele sexe, $i adeca ti-

nandu-se unii pre altii de mani $i formand un cerc. Doi din ceimai maxi ridich manile in sus, prinzandu-se de ele, iarrt copiiiprinsi in cerc trec pe subt manile celor doi, fara insa a se des-prinde unii de altii. In urma tree, adeca se intorc $i cei doi presub bratele for proprii, asa ea, duph ce au trecut top, stau cudosul unii catre altii $i se intorc strigand : Hai de-a malaiu spart. !

Cand au ocolit asa de mai multe ori, cei doi iar ridica ma-nile in sus, ca cercul de copii sa treaca indarapt; atunci, carecum a trecut dincolo, se pun fath in fata, tinandu-se crucis demani $i formand asa doura randuri sau coloane. La urma, venindrandul $i la cei doi ce au tinut manile in sus, acestia Inca seintorc, toti copiii isi ridich' manile in sus, $i trec pre rand uniipre sub bratele altora, pang la eel din urma, formand din nouun cerc in care stau cu dosul unul catre altul. Se repeth iar ri-dicarea manilor in sus a celor doi, pe sub care tree ceilalti perand indarapt ; $i care cum trece, tine manile la spate crucis, casa treaca toti pe sub ele. Jocul se urmeaza astfel, pang ce scapavreunul de mani. Atunci acela sau ambii tree pe sub manilecelorlalti jucatori, cari dau in el cu pumnii in spate, zicand :aNaS ca voi ati spart malaiul!. Apoi jocul se incepe din nou.

Obrocjoc de tineri, cunoscut si in satul Parcosova, jud. Timis

Juni cu june formati pareche se preumbla unii duphUnul care n'are pareche merge 'naintea lor, $i urandu-i-se a sepreumbla singur, sta'. in loc intors cu fata catre parechi $i strig-rt :Obroc. Atunci pitrechea cea dintai, $i duph aceia toate celelalte,care cum ajung 'naintea lui, se desprind si fug: fetele, ca sascape a nu le prinde eel ce strigh .Obroc., iar ficiorii sit nu belase a fi prinde.

Daca '$i poate prinde vr'o fata, se pune in rand cu ea inurma celorlalti, iar in locul lui ramane eel fora pareche.

Nu e slobod a cure (a alerga decat duph o fath de care iplace feciorului.

TupaSe face o zgarda (cerc) de feciori $i tete. Imprejur, se pre

umbla parechi de juni $i fete. Cand fetele din cerc striga :phrechile se las de mani, $i fiecare june cure a prinde o fathdinaintea sa, ce a lh'sat-o altul din mama.

Daca vre-unei fete i se uraste a se preumbla, desprinde preuna din zgarda (cerc), $i o da junelui spre a se preumbla cu eamai departe, iar ea se pune in cerc.

Vd. nr. 39-40, pact,. 511-517 din 1928, nr. 41 42, pag. 132-131 nr. 4546, pag. 494-496 din 1929.

63

altii.

tupa,

$i

Intoarcerea pe sub maul, sprijinit de batSrt ia un bat' carele sa pune cu un capdt in pamant, iar de

capdtul de sus se prinde cu arnandourt manile dupa vointd., selasa pre o parte sprijinit fiind cu manile care tin batul, cu pu-tere proptit in pamant, si se intoarce cu dosul in jos pre submini de cealalalta parte, pand iar vine cum a fost la inceputulexercitiului, insd frill a clinti batul din loc.

Daca intorciitoriul nu are muschii tari, cade pre spate lain cercare.

Ridicarea sau luarea unui ban de jos cu guraSe pune un ban pe vatra (pamant), iar cel voinic va avea

sa -1 radice cu gura de jos, tinand manile la spate. Acesta isi im-preund mai intai manile la spate, se pune in genunchi, apoi selasa Meet cu fata in jos la pamant, cercand sa ajungd a luabanul cu gura de jos, ceea ce este foarte greu, daca nu e exer-citat de mai inainte.

Radicarea banului, luat cu gura de jos, Hindculcat pe spate..

tin om sa culcd pre spate. La crescet se pune (pre podele)un ban, carele va trebui sa -1 ia cu gura de jos, ffira a se intoarcede pre spate, ci va avea a-si ridica corpul pre mini si pre pi-cioare ca o coardd, ca sa -si poata intoarce capul preste fruntespre paviment, si a lua cu gura banul, care sty in dungy jos.

Luarea unui ban cu gura, Hind lipit de parete.Un ban sr'. lipeste de parete la o inaltime de 24 25 cm.,

de paviment. Voinicul carele se prinde a-1 ridica cu gura de preparete, se intoarce cu spatele care parete, se lasa cu fata inainte,sprijindndu-se pre mini si, cu picioarele proptite de parete, leridica inset -incet pre zid in sus, iar manile si le muta mereu,apropiindu-si-le de parete, din ce in ce mai mult. Cand s'a apro-piat de tot de parete, sat cu picioarele in sus si cu capul in jos,sprijinit pre palme. Dacia banul ar sta lipit de parete la inaltimeagurei, 1-ar lua usor ; dar banul fiind mai jos, este silit a manevracu manile cum sa pricepe, ca sa -i fie banul in dreptul gurei, cricialtfel nu-1 poate lua de pre parete. Dacd nu se stie sprijini inmani, cade cu capul de vatra, sau pre spate jos. Lasfindu-se insa(mai intai pre cdpatand sau cealmft craniul capului), se va rddicainset cu manele prtna-i va fi gura in dreptul banului, si atunciit va putea lua.

64

R. S. Molin.

Patru haiduculFoaie verde iarba cruda,Striga, Doamne, cine striga,Striga 'naltatu 'mparatDin mijloc de Tarigrad."Cine man s'o aflaSau marl s'o adevaraTot mari ca sa-mi aducaTot pe Patru, haiduc Patru,Din muntii Sarmonului,Din codrii Cadrinului 1),De sub frunza teiului,Din floarea vizdeiului 2),De la gazda Patrului,Patrului, haiducului?"Nimenea nu se aflaFara trei turci mari viziri,Vinovati cu capetile3),Cu capetile la pierzare,Cu ochii la dogoreala.Tara Turcii ce facea ?Voe din temnita-$i lua,La 'mparatu se ducea,De departe 'ngenunchiaSi de-aproape cuvanta:"'N1parate 'naltimea ta,"Din capete sa ne ierti,"Tot noi mari ti-om aduce"Tot pe Patru, haiduc Patru,"Din muntii Sarmonului,"Din codrii Cadrinului,"Ca stim gazda Patrului..Imparatu i-auzia,Arestu ca li-1 ierta,Numai ei ca sa aducaTot pe Patru, haiduc attru.Da Turcii ce faceh?De bine ce le pared,Nici merinde nu-si mai lua,Drumul la plai apuca,Pe plaiul Sarmonului,In codrii Cadrinului,Tot trei zile $i trei nopti,Nebeuti 4) $i nemancati,Tot ca niste vinovati.Acolo cand ajungeaEi pe Patru ca -ml gasia,El un somn ca dormea.

Da Turcii cand it vedea,De gros mare ce-mi era,Aproape ca $i butea.Turcii rau se spaimanta,De capete se lipsiaSi 'napoi se 'napoia.Dar un mic de turculetNumai atata gresia,De-o frunza se atingea,Putin frunza ca-mi sunaPatru 'n picioare sarea,De-adurmit ce mi-si era,Si-odata cand imi racnia,Toti muntii se legana.Turcii 'n loc Inmarmuria,Si Patru cand ii vedea,El la ei ca mi-si strigh:"Turcilor, vizirilor,"Mai mutt ciohodarilor,"Si 'nca voi femeilor,"Cine pe voi v'a manat,"Capetele v a mancat,"Zilele voastre cele scurte,"Pacatele mele multe ",Turcii jos ingenunchiaSi din gura ca strigh:"Petre, Petre, haiduc Petre,"Cine pe noi ne-a manat ?"Tot 'naltatu de 'mparat"Sa to cuprinza de nas,"Sa-i botezi un coconas..Da Patru cand auzia,Mustacioara ca -i zambia:"Bine, hai, fie $i -asa."Da de n'o fi nici asa,"Bine-ati vedea ce-oiu lucra."Duce-vh-ti voi inainte,"C'oiu veni eu pe urma,"Pana m'oiu inciocala,"Bine-ati vedea ce-oiu lucra..Turcii 'nainte plech,Iar Patru se 'nciocalaPaloselu si-ncingea,Pe alt drum ca-mi apuca,Si 'nainte le iesia.Cand is Turcii in Balgrad,Tata' Patru 'n Tarigrad,

1) In (Novae si Cerbulo Codrii Catrinului.2) Vizdeiughizdeiu,o plantti.3) Ostinditi la pedeapsa capital.4) "Nebeuti', in loc de nebauti . E o pronuntare particularft a vorbirii

din Gorj.

5 65

mi-si

mi-si

si

La 'naltatu de 'mpitrat.Cand la poarta ajungea,De tare ce mi si racnia,Portile se deschidea,Imparatu-afar' iesia,Din palat mi se uita ;Gaud pe Patru mi-1 vedea,Imparatul se'ngrozia,Jos din palat cobora,Maria cu Patru ca-mi da,Sus in palat mi-1 poftia,Si la masa s'asezaTot cu Patru-alaturea,Si amandoi imi petrecea.Iara Patru ce graiA?«'Mparate 'naltimea ta,«Dupa mine c'ai manat«Si m'ai poftit la palat,«C'ai cocon de botezatSau armata de tocat.

«De nu ai nadejde 'n mine,«Ca sa..-ti arat, sa vezi bine,«Scrie carti in multe parti«$i ravase 'n multe-orase,<Strange oaste 'mparateasca,«Ca frunza si ca iarba,«Ca sa-mi rapuna viata..5i pe mine sa ma legi«Cu cinci sfori de ibrisin«Si cu case de matase,«Sa ma cuprinda la oase.

rupi paloselu 'n doua,«Jumatate mi-1 da 'n mina,«Jumatate mi-1 da 'n gura.«De-oiu pied, pierit sa fiu«De-oiu seal* sa. mai fiu viu..Imparatul auzia$i pe umar mi-1 ba..tea:(SA vad una c'aceasta..Scria carti in multe partiSi ravase 'n multe orateStrangea oaste 'mparateascaCa frunza si ca iarba,Si pe Patru mi-1 lega,Mi-1 lega, mi-1 fereca,Cu cinci sfori de ibrisinSi Cu case de matase,De mi-1 cuprindeA la oase.Rupea paloselu 'n doua,.TurnAtate i-1 da 'n mina,Jumatate 1-1 da 'n gura.

Colectia T. D. Marutil. Auzitcembrie 1925.

5) te-a 'flaltatte-a crescut.

66

Zara Patru ce fAceft?'N mijlocu' lumii intraSi-odata. Patru racnia,Toata lumea spaimanta,$i cinci sfori di se rupea.A doua oar' cand racnia,Toate sforile rupea.A treia oar' cand racnia,Palosel InzdrA'venia$i prin fume c'apuca,Ca un vant inviforit,Printr'un pomet influrit.Cum pica, zau, florile,Asa pica capetile;$i nu trtia cum sa taie,Ci taia ca verzeleSi cladiA caCat s'o coace-o pane 'n foc,Imi facea lumea polog.Imparatul cand vedea,De-aceasta se minuna,Iara Pram ce graia?«Wparate 'naltimea ta,«De mai ai, mai da-mi sa-ti tai.«SA fi lasat Dumnezeu«SA se taie 'mparatii,«Acu ti-as zbura capu..Imparatul auzia,Mustacioara ca-i zambiaSi pe Petre mangaia,Sus in palat imi suiaSi sedea de hodinea$i cu Patru petrecea,Amandoi alaturea.In camara ca-mi intraTot cu Patru alaturea5i pe Patru-1 daruiaC'un caftan, c'un buzdugan,Cu cinci ferdele de bani,5i din gura ca-mi graia:«Petre, Petre, haiduc Petre,«Haiduceste tara'n pace,«N'are dracu ce-ti mai face.«De cand dracu te-a 'naltat5)«Multi Tatari ca mi-ai taiat,«Tataroaice-ai vaduvit,«Multi coconi mi-ai sriracit.«Cat oiu fi eu in domnie,«Tu sa fii in haiducie,«Tu cu haiducia ta«$i eu cu domnia mea..de la Ion Straca fer, in De-

'Sa-mi

chile.

OLTENIA ARBEObOGICA

Dacii la DrobetaAsezarea daco-romana Drobeta, azi in mare parte ingropata

sub orasul modern T.-Severin, a fost desigur unul dintre cele maiimportante si infloritoare centre ale Daciei pre-romane si romane,dupa cum ne dovedesc si urmele arheologice de aci.

Admirabil punct strategic *i economic, ea atrase de tim-puriu atentia Romanilor si, dupa cucerirea Daciei, Drobeta e ri-(Licata in cur and la rangul de municipium de dare imparatul Ha-drian '), *i apoi la eel de colonia, de Septimiu Sever 2).

Viata orasului Drobeta e asemanatoare cu a surorilor saledela Dunare : Viminacium, Sucidava si Troesmis. Pans la actiu-nile militare ale lui Traian in stanga Dunarei, cate-si-patru orasedunarene au indoita importanta: economics si strategics, pentruca apoi dupa cucerirea Daciei sa devie numai mari puncte detranzit ale provinciei ; si desigur ca Drobeta, gratie podului con-struit de Traian aci, sta in fruntea lor. Deaceea ele atrasera devreme o populatie foarte eterogena si din cele mai indepartatecolturi ale imperiului roman.

Romanismul trecuse de mult in dava Drobeta, care avea opopulatie si viata romana mult desvoltata 3). Repedea inflorire avietii romane a facut pe unii sa creada, din citirea gresita a uneiinscriptii 4), ca orasul nostru ar fi capatat dreptul de municipiuInca din timpul lui Domitian 5).

De fapt, cum a dovedit W. Kubitschek 6), Drobeta e muni-cipiunz numai dela Hadrian, si deci nu poate fi un municipiumFlavium,

Orasul intra definitiv in stripanire romana abea dupa pri-mul razboiu al lui Traian cu Decebal, cand Imperiul capata dela regele dac o facie de parnant dealungul Dunarii, din Banat siOltenia 7),*i de acum Traian incepe construirea marelui pod, careva aduce avantul economic al Drobetei 8). La Drobeta se mai in-talniau si trei mad artere de comunicatie : una care venea delaViminacium pe malul drept al tluviului, o a doua care venea dinBanat pela Ad Mediam si Dierna, si in fine o a treia din inirnaDaciei Mal vense.

Fata de o asa frumoasa pozitie economics, nu e de miraress g-asim la Drobeta o populatie foarte impestritata : Daci, pe cariii vom analiza mai la vale ; Romani, putini si mai mult treca-tori, ocupand functiuni militare si municipale 9); Celli; 0), dintrecari un negustor Lucius Sanzognatius Terlius Trever este tocmaidin Belgia "), cum si numerosi Greco-orientali9, intre cari si unPrimus Aelnts Ionic-us negotiator").

67

Asupra persistentii elementului dac in epoca romana la Dro-beta avem marturii linguistice $i monumentale. Dacii stint inra-dacinati aci de mult $i au privirile indreptate spre S.-V., de undese apropia romanismul. Inca din secolul al II-lea a. Chr., avemo puternica orientare geto-daca spre S.-V., dupa cum a aratatV. Parvan 14), $i astfel orasul Drobeta capita inca din aceastavreme o deosebith importantrt pentru Daci.

Daci marturiile despre Dacii din Drobeta ne sunt putine,se datoreste lipsei de informatii arheologice, caci tocmai aseza-rea civila a Drobetei, unde trebue sa fi fost focarul dac, e in-g-ropata sub orasul modern, $i numai cand municipalitatea dinT.-Severin intreprinde lucrrtri de canalizare mai iese la ivealacite un monument.

Sd examinrtm acum marturiile, care ne indreptatesc a con-sidera Drobeta ca ora$ cu un puternic element etnic dac:

1)Mai intaiu numele orasului : Drobeta, e dac $i ramaneacelas $i in epoca romana, dovadh de persistenta unei populatiigete, care-1 impune $i mai departe.

Numele orasului se intftlneste in inscriptii $i itinerarii subdourt forme : Drobeta Drubeta.

Credem ca trebuesc fricute oarecare deosebiri intre celedourt feluri de pronuntie al numelui orasului. Forma Drubeta ointh.lnim mai rar, $i anume in dour' inscriptii '5): pe o caramida 16)$i in Tabula Peutingeriana 17); pe cand forma Drobeta se gasestemai des $i mai ales in inscriptiile care emanrt dela autoritatileorasului 18).

Drubeta ar fi adevdrata fornid dacui a numele orasului,care ramane $i mai departe in epoca romana, dar numai la po-pulatia de jos, asa ca lucratorul care a facut caramida amintita maisus, a scris pe ea numele urbei sale, asa cum it pronunta el, tar nucum it rostiau domnii din fruntea orasului, can erau straini deneamul lui. Drobeta e deci forma romana, pe cdnd Drubeta esteforma geta.

Sh cercetam acum numele orasului din punct de vedere eti-mologico-semantic.

Tomaschek 16) it gaseste a fi format din radacina thraco-geta : drobe=a despica, desface, chreia i s'a adaogat terminatiu-nea ta, frecventrt la numele multor orase thraco-gete ca : EgetaGenzlata etc. 29).

Vasile Parvan 21) admite etimologia data de Tomaschek (inDie alten Tltraker) in plus o intareste, aducdnd Inca vre-o cdtevaradacini thraco-gete, in legatura cu radacina drobe, pe care le ga,seste in numele thraco -gete ca: 44Pos, A?4(3Ty340s $i probabil $i Drippa-4,-;EEct (cf. Tomaschek. II. 2. 73 sq) ' ).

Am avea, dupa Parvan, traducerea exacta a cuvrtntului Dro-beta in limba romana cu Despicata, ceeace e foarte admisibil,crtci dupa cum observa insusi Parvan, in toponimia Daciei re-zulta o mare puritate thracich e plina de formatiuni trans-parent thrace de un vechiu rasunet indo-european : Deusara =A pa Zeilor, Sclaieta=Petera, Resculum----Bogata,Bersovicz=1\les-tecani$uL, etc. -3).

Regretatul profesor G. G. Mateescu a emis ipoteza, nespriji-nita documentar, cum ca Drobeta ar fi luat numele sau prin me-tateza, dela epitetul eroului thrac Deus Dobrates 2 ).

68

$i

$i

si

Deocamdata not ramanemla parerea lui Tomaschek $i Par-van, din care tragem concluzia amintita deja mai sus, ca avemde a face cu o asezare thraco-geta populatia autochtona enumeroasa la Drobeta $i dupa cucerirea Daciei.

Nu numai Drobeta mentine vechiul sau nume, dar $i alteora$e dace ca: Sucidava, Buridavu Malva, Capidava, Bersoviaetc., iar Sarmizegethusei, desi i se schimba numele de catre cuce-ritor in Ulpia Traiana Augusta, tort* revine la vechiul saunume de Sarmizegethusa

Astfel -avem dovedith in intreaga Dade din epoca romanaprezenta unei numeroase populatii bastinase in ora,e, $i care mergecu pa$i grabnici spre romanizare.

2)Sub -No. 1585 e publicatil in C. I. L. III urmiltoarea inscrip-tie gasita la Cerneti, sat asezat in apropiere de T.-Severin(Drobeta) 26) : [D(is)] 111(anibus) iac interfecta a latro(ne) etvindicata, Ulcudius Baedari et Sutia Epicadi p(arentes) p(ienlis-shnae) fil(icze) tit(ulurn) p(ostierunt).

Ais) I(n feris) 31(anibus) Ulcudius B(ae)dari v(i)xi(t) an-nos) L. 27).

Avem asadar in aceasta inscriptie : o fata, al carei nume nuni s'a pastrat, omorlita de hoti,$i parintii ei Ulcudiu al lui Bae-dar cu sotia sa Sutta lui Epicad ii ridica monumentul. Mai jos afost sapat mai tarziu $i numele tatalui, care a trait 30 de ani.

Dupa cum au observat toti cercetatorii (v. nota 26, jos), avemin aceasta inscriptie o familie de Daci romanizati, care traestecel mai tarziu in a doua jumatate a secolului al doilea d. Chr.

Numele Ulcudius nu se mai intalneste in imperiul roman ;Baedarus, it mai aflam intr'o inscriptie dela Turda (Salinae C. 1.L. III 917) $i are terminatiunea asemanatoare cu un alt nume dac,Audarus, pe care it vom vedea in inscriptia urmatoare, iar Sutta,nume femenin, are corespondentul masculin Suit°, finis (C. I. L.III 1262, Dacia).

Epicadus e pomenit de cinci on in tablele cerate din Tran-silvania 18) $i de trei on in inscriptiile din Dacia 18). Tomaschek 80)a sustinut ca Epicadus e un nume curat illyric, citand pe: Tit.Liv. 44, 30, 3 $i § 13; Sueton. Aug. 19 precum $1 o inscriptie dinLychnidos (Hahn Nr. 1.), unde intalnim numele Epicadus ca $iin inscriptia noastra 30).

Fata de $tirile actuale, nu putem preciza dacii acest numee illyr sau thraco-get ; e probabil insa ca el era la fel raspanclit$i in N. ca $i in S. Dunarii.

In partea de jos inscriptia are $i un basso-relief pe jumataterupt: in mijloc o niensa tripes (-cp=ov;), iar alaturea un cos imple-tit, din care s'a pastrat numai un fragment. Intre mensa tripes

laturea stanga a inscriptiei avem infatisate doua personagii,pare-se in lupta cu doua animale, pe care Tocilescu 81) le soco-teste a fi doi ur$i. Deasupra mescioarei se aila un vas cu douatoarte, $i 'care nu e asezat pe ea, cum crede Tocilescu, ci e inde-pendent 32). Comentand acest basso-relief, Tocilescu e inclinat avedea in aceasta reprezentare plastica o scena din religiuneadaca, in care ursul nu ar fi strain de credintele religioase aleGeto-Dacilor, ca $i la Greci").

Observand cu atentie cele doua animale de pe basso-reliefulinscriptiei noastre, suntem inclinati a crede ca avem de aface cu

69

$i ca

isi'3).

Si

isi

cloud. animate nesigure, pe care, probabil, doi sclavi le injunghie,spre a fi sacrificate, asa ca am avea o scenes de sacrificiu 34).

In ceeace priveste afirmatia lui Tocilescu, ca ursul ar fi jucatun rol in credintele religioase ale Geto-Dacilor, ramane de vazut,cci nu avem nici o marturie scrisd sau monumentala 35).

3)Tot in C. I. L III 1559 = 8009 mai gasim publicata ur-miltoarea inscriptie:

D is) M(anibus) P. Aelio Ariorto (?) vtr o) an(nuali)m(unicipit D robetae inter fect o) a latronibus vix(it an(nos) L.Ulpia Digna con tug!) pientissimo et P. Ael(ius fil(ins) et. P-Ael Val(ens) e Audarus n(epotes b(ene erenti)] p(osu-erunt). 36).

Deci, decurionului municipiului Drobeta, ajuns quatuo;--irry vir, find omorat de hoti, i se ridica un monument desopa sa, fiul sau $i de cei doi nepo(i, intre can unul e : Audarus37).

Numele AriorIus (?) e singurul exemplu cunoscut, $i deci arfi specific pentru Dacia. Dar ceeace ne face sa vedem in acea-sta inscriptie o familie de Daci pe deplin romanizati, e numeleAudarus, nume curat dac, ce poate fi pus alaturea de Baedarustiin inscriptia de mai sus.

Desi sunt romanizati, Dacii nu -$i parasesc vechile for nume$i le intrebuinteaza alaturea de cele romane.

Pe langa ca populatia dacica imbratiseaza repede romanismul,incest poate aspira $i ocupa functiuni, cum e in cazul nostru qu-ator vir-ul Ariostus ?), rAmane $i acum traditionalists fate deviata stramwasca; acel traditionalism respingator, din protois-toria getii, se mentine $i acum asa, cum nil-a descris in cuvinte

fapte vii Vasile Parvan in Getica sa.4) In sapaturile de canalizare ce s'au facut la T.-Severin in

1913, s'a afiat un relief de o executie cam primitive, reprezen-tand pe Jupiter stand pe tron $i cu sceptrul in mana stanga.

Ceeace ne dovede$te ea avem in acest relief opera unuimeter tdran dac, e felul cum e tratat chipul zeului : parul taiatin felul dacic, retezat scurt de-asupra fruntii, cu o coroana pe cap$i cu barbs lunge 38).

E de notat ca aceasta reprezentare a fost gasit t in a$ezareacivila a ora$ului Drobeta, unde roiau Dacii cu obiceiurile $i tra-ditiile, for ce capatasera coloratura latina, $i nu in castrul militar,unde era viata cu adevarat romana.

5)Tot la Drobeta s'a mai gasit un frumos cap de statue, alunui bogatas Sill frunta$ dac ; e un pileatus 39).

Am incercat sa reunesc in acest mic studiu toate marturiilereferitoare la existenta unei populatii dace la Drobeta, in epocaromana.

Putine la numir, dar totusi foarte multe fates de cele ce ne-au dat alte orase din Dacia; ele merits o deosebita atentie $i con-tribue foarte mutt la urmarirea autochtonilor in viata provinciei,de dupes anul 106 d. Chr.

Ele pot fi insa inmultite numai din studierea serioasa a ma-terialului gasit la Drobeta, in sapaturile ce le-a facut Tocilescuaci in 1897 $i 189S, material care se atla Inca nepublicat la Mu-zeul National de Antichitati din Bucure$ti 4 ).

70

$i

rnT

ii) ti fin

$i

$i

Cercetarea acestui material, ceramica, diferite armee de o mare valoare pentru cunoasterea vietii gete in mij-

locul vietii romane si pentru liimurirea unor capitole din proto-istoria $i viata daco-romanh de mai ttlrziu a Daciei.

Dimitrie Tudor.

NOTE11 C. I. L. III: 1581-9 )17 ; 1559; 80( 9 ; 1579 $i inscriptia publicata de D-1

Al. BArcaci16. in Bill. Comis. Horizon. 1st, p. 192, 1915.2) C. I L. III, 1209 ; 1570 ; 1580; 2679 si 8319. cf. V. Parvan, 'total din

Dada Malvensis, p. 3 sqq in Anal. Ac Rom. Tom. XXXVI. Hem. Sect. 1st. 1913.3 V. Yaryan, Getica, p. 121.4) C. I. L. III, 1581 81 17.5) Domaszerwski, Reihn. Has; XLVIII p. 240 si C. Patscb, Zuni Daker-

kreiege des, C. Fuscus, Iahr. d. Est. arch. Inst. VII, p. 71.6) W. Kubitschek, Drobeta in Dacien, Klio, X, p. 253.7 Dio Cassius, LXVIII, 9.8) V. Studiul meu Podia Jul Traian dela T.-Severin, in Cronica monis. si

arheol. sub tipar).9) C. I. L. III: 1584; 14484; 142162; 142165; 142168; 142167; 14216810) C. I. L. Iff. 8014 si 14216 8; (cf. Holder, Alt. Keltischer Sprachschatz

p. 289 si 207, vol. II.)11) C. I. L. IT1, 8314; cf. V. Parvan, Die Nationalitat der Kaufleute irn ro-

;nisch. Kaiserreiche p. 53.-Breslau, 4969.12) C. I. L. III: 14216 1) ; 14216 4; 14216 73: 14216 14 : 14216 5; 628C 8 20 (cf.

Dr. W. Pape, Worterbuch der griech. Ergenruthnten, 1875).13) C. I. L. III, 14216 11.14) V. Parvan, Getica, p. 72-73.15 C. 6309 =8129HI, Viminacium) si C. I. L. Ill, 1570 (Ad. 31ediam).16) In Muz. din T.-Severin (probabil nepublicattt17) Tab. Peuting : Drubetis (cf. K. Miller, Itineraria rornana, p. 513).18) C. I. L. III: 1579 ; 1209; 2679 ; 8 )17; 8019; Parvan, ,Stiri..... p. 11, No. 5

$i Al. BaraciltI, But. Comis. Mouton. 1st. 1915, p. 192 ; Not Dig. Orient. XLII ;6=16 ; 24, 35 (ed. Otto. Seeck, p. 95).

19) W. Tomaschek, Die alten Tlzraker, If 2., 73. f.20) Cu aka. ocazie (Les restes de la Mrigue dace, Louvain, 1883, p. 15.)

Tomaschek se exprimase: Drobeta ort Drobeta..... pent velar tres bien de cdrtt-vant,, abondant en

b .arbres; it est certain que pour le thrace it _taut admettre le

passage de v en Din cercettirile ce am fitcut, nu am putut gasi nicaeri cu-vantul thrac frantuzit de Tomaschek druvant, care sa ni se fi pitstrat dela Thraco-Geti.-De fapt Tomaschek petraseste aceasta, in cea de a doua cercetare (Die altenThralter 1. C.).

21) V. Parvan, Getica, p. 263, 265 si 286.22) Atat Parvan, cat $i Tomaschek, transcriu gresit numele Drobetei pitstrat

de Ptol. III, 8, 10. Geograful ni-Ida sub o format conrupta : Apou,nrtS; §i nu Acoupp".);cum ni-1 dau Tomaschek (1. c.) §i Parvan (1. c).

23) V. Parvan op. cit. p. 286.24) G. G. Mateescu, Grattila de apes a Thracilor, in Antral-. Instit. de

1st. Nation. din Cluj, 1924-1925, p. 378.25) V. Pauly-Wissova, Real Encyclop. der class. Allertumstviss, II A, 1.

p. 25 sqq.26) Tocilescu, Dada intunte de Romani, p. 223; acelas, Monumente epigra-

fice si sculpturale, p. 290 sqq; L Jung, Die romanisch. Landschal ten d. roemisch.Reiches, p. 398 ; Goos, Archzw. 'fir Siebenb. Landeskunde, Hermannstadt, 1874, p.128; Otto Hirschfeld, Eptgr. Nachlese, p. 57 ; Comaszewski, Suppl. C. I. L. III, 8021.

27 Din desenul pe care-1 da Tocilescu (Monumente 1. c.) acestei inscriptii,cred ca in randul prim poate sa fie si interjecta a latro nibus), in loc de a la-tro(ite). (Monumentul nu 1-am aflat la Muz. Nat. de AntichitAti).

28) C. I. L. III, Tabellae Cerate II (text .29) C. I. L. III: 1784 ; 1820 si 1550.3 )) Literatura si amanunte mai multe pentru numele din aceasta inscriptie,

vezi la Tocilescu, Monumente, p. 292-293.31) Op. cit. p. 290.32) idem.33) ibid. p. 295.

71

stusten-sile,

,Stiri

§i

L,T.

34) Ma folosesc de desenul dat de Tocilescu, op. cit. p. 289.35) Referitor la antropomorfismul $1 zoomorfismul in religia geta, v. la V.

Parvan, Getica, p. 637 $i urmat.36) Literatura priv. la aceasta inscriptie: Tocilescu, Dacia inainte de Ro-

mani, p. 217-239; acela$ Momtmente, p. 289 sqq ; Torma in Arch. epigr. Mitth,p. 123 n 71; Arneth, Sitzungsber. d Wiener Akad. vol. 40, p. 357 I. Jung op.cit. p. 398 $1 Tomaschek, Die alien Thraker iSitzungsberichte der. Wien Akad.vol. 131, p. 1 sqq).

37) Multimea de inscriptii in Dacia, ce vorbesc de cetateni interiecti a Intronibus, ne face a crede ca aci prin latrones s'ar intelege barbarii dela granita,despre jafarile carora avem destule $tiri. Numai la Drobeta intalnim trei inscriptii cut rives interjecti a latronzbas C. I. L. III; 1583; 1579 $i 1559 =8009.

38) V. Parvan, ,Stirt p. 14 $i pl IV, fig. 1. cf ; ace,as, Neue Funde inRumanien, in Iahrbuch d Deutsch. Archilol. lustit., Bd. XXVIII, Arch. Anzeiger1913, 3. V. deasemenea Parvan, Getica, p. 124 $i Inceputurile vigil romane Ingurtle Duneirii, p 176 Pentru relief. analoage v. Kalinka, Auttke Denkmeiler titBulgarien, col. 121, sqq, si 126 sqq.

ZeusWien 19 6; iar p. Jupiter = Zamolxis, v. G.

Seure, Les Images thraces de Kerattnos, in Revue des Etudes Grecques,tom. XXVI, p. 225-261, 1913.

391 Nu putem da mai multe amanunte asupra acestui cap de dac, aeoarecenu a fost Inca publicat, $i cred ca-1 va da la lumina d-1 prof. Al. Barcacila, dirmuzeului local, in articolul d-sale ce va aparea in curand in (Dacia) vol

4'1) As-t de ex vizitand muzeul, am observat o frumoasa sabie clacl (incovoiata), gasita de Tocilescu la Drobeta $i nepublicata.

Cercetarile preistorice cuaternarul

Cercetarile noastre asupra paleoliticului $i mezoliticului s'auindreptat deocamdata mai mult asupra industriilor omului cua-iernar.

E drept ca s'a dat destula importanta $i faunei ce insoteaaceste industrii; dar cum aceste cercetari sunt abea la 'nceput,am putea spune ca chestiunea geologica paleontologic) a cua-ternarului nu e nici macar in fase.

E vorba de cea mai recent) epoca, dar in acelas timp ceamai putin studiata la noi.

Cercetarile asupra epocei paleolitice mesolitice trebuescneaparat sa mearga mama in mina cu geologia $i paleontologiacuaternarului. Orice strat cuaternar, in care se gaseste trre-o

oare care, trebue amanuntit cercetat, in vederea stabilireistratigrafiei $i cronologiei acestei epoci.

Observatiuni asupra cuaternarului se pot face cu mare u$u-rinta, fiindca it intalnim aproape pretutindeni.

Dupa cercetarile de pana acum, se vede ca pamantul tareiromanesti a fost populat in epoca cuaternara cu o bogata fauna.

In catalogul vertebratelor fbsile din Romania, intocmit ded 1 A. Barba (Va apare in Mem. Sec. StiMt. a Academiei Ro-mane), gasim intreaga lista. a vertebratelor cuaternare descope-rite pan) azi la noi in tara.

Este ins) pana acum o simpla lista muta, caci aproape nuavem nici un fel' de observatiuni intre stratigraaa depozitelorcuaternare $i fauna descoperita; cum de aVel nu $tim aproapenimic asupra raporturilor dintre stratigrafia cuaternarului $i gla-ciatiuni.

72

$i

III.

§i

si

fo-sila

Studiile facute pana acum asupra perioadei glaciare ') in Car-pad, precum studiile asupra depozitelor cuaternare, in specialasupra loessului 2), sunt din cele mai savante $i temeinice ince-puturi ; dar incepetiuri. Cuaternarul nostru inset, atat de variat,trebue adancit mult.

Dela cunoasterea lui aprofundatiti se asteapta stabilirea pre-eisa a vfirstelor industriilor paleolitice $1 mesolitice ; fiindc(l suntpe deplin incredintat ca paleoliticul $i mesoliticul, atat al tareinoastre, cat $i al tinuturilor inconjuratoare, se prezinta nu numaica industrii putin diferentiat de culturile corespunzatoare din.\pus, dar difera $i ca vechime.

Perioadele geologice ale pleistocenului, cuprinse intre sfar-situl pliocenului $i holocen, trebuesc rand pe rand cunoscute,studiate intelese, cu clima, flora $i fauna lor. aceste peri-oade trebuesc stabilite precis pentru tara noastra, caci ele nu potcorespunde perfect cu cele stabilite pentru alte regiuni.

numai pe o puternice temelie geologica $i pale-ontologica se pot sprijini cercetarile serioase asupra paleoliticului$i mezoliticului Daciei.

Vom cunoaste cuaternarul, vom putea pa$1 la studiul cul-turilor umane din aceasta epoca ; nu-1 vom cunoaste, cercetarilenoastre vor pluti in vant, ne sprijinite pe nimic temeinic.

N. Plop§or.1) Duni. de Martonne. Contribution a l'etude de la periode glaciaire dans

les Karpathes meridionales (Bulletin de la Societe geologique de France. T.XXVIII, Paris 1900).

Acelas. Recherches sur la periode glaciaire dans les Karpathes meridio-nales (Buletinul Societatei de 5tiinte, Bucuresti. An. IX, 1900).

Acelas Nouvelles observations sur In periode glaciaire dans les Karpathesmeridionales. Comptes-rendus de l'Academie des sciences de Paris, 11 Fevrier 1901).

Remarques sur le climat de la periode glaciaire dans les Karpathesmeridionales (Bulletin de la Societe geologique de France, T. II, 1902, Paris).

Acela. Sur les anciens glaciers des Karpathes meridionales (Asociatiunearomana pentru inaintarea si raspandirea stiintelor, Congresul II, Bucuresti 1903 .

Acelas. La periode glaciaire dans les Karpathes meridionales. Comptes-endus du Congres international de Vienne, 19(3.

2) G. M. Murgoci. Clima si solurile din Romania in decursul erei cuater-n ire (Viata agricola, An. 1920)

G. M. Murgoci, Em. Protopopescu-Pache 1. P. Ionescu-Argetoaia Cua-ternarul din Oltenia, Dari de seama ale sedintelor Institutului Geologic al Roma-niei, vol. VI (1914-1913), Bucuresti 1923.

N. Florov. Cuaternarul in Basarabia (Buletinul muzeului national de istorienatural, din Chisindu, I. 1926).

N. Florov. Die Untersuchung der fossilen Bi3clen als 1NIethode zur Erfors-cluing der klimatischen Phasen der Eiszeit. (Die Eiszeit, Zeitschrift f. allg. Eiszeitforschung, IV. Wien 1927).

P. Enculesco. Le loess de la Roumanie et les sols zonaux formes a sesdepens (Annales Scientifiques de l'Academie de Hautes Etudes Agronomiques deBuc,arest, Tom. I, 1929).

J. Bayer. Zur Horizontierung der Li sse Bessarabiens, in Die Eiszeit, 1926.

Arta rupestra in BulgariaNu pot marturisi bucuria ce am avut, tend d-1 Dinu V

Rosetti mi-a spus ca $i in Bulgaria s'au descoperit picturi $i gra-vuri rupestre. Pentru a cunoaste in deaproape cum sta aceastachestiune, am facut o calatorie de studii pana. la Sofia. Iata ceam aflat aici cu privire la arta rupestra.

73

$i

.si

Va-sa-zica,

Acela$.

$i

MO OOOOO BOOMS

Aproape de satul Kart-Iglu; districtul Pleven, arheologulbulgar d-1 V. Mikov a descoperit gravate pe o stanca dune mul-titude de figures variees, tint humaines qu'animales, differentesincisions et des cupules simples ou formant des groupes. (v. V.Mikov, Skalni iz (obrajenia) va Balgaria. Gravures rupestres enBulgarie, Bulletin de l'Institut archeologique bulgare, vol. V,1928 1929, Sofia 1929). Un mulaj al acestei stanci se poate vedeala Muzeul National din Sofia.

Figuri asemanatoare s'au mai gasit gravate si pe un blocde piatra, rupt din stanca $i cazut intr'o vale aproape de satulOrecak, districtul Trojan. Blocul acesta se pastreaza la muzeuldin Lovet.

Studiind aceste gravuri, d-1 Mikov crede ca dles figures hu-maines et animales de Karagouy et d'Orechak ressemblent auxgravures rupestres de Portugal, des pays scandinaves et de l'Italie,qui toutes proviennent de la fin de repoque du bronzed p. 30S.

Intre gravurile bulgare si gravurile oltenesti descoperitede mine Inca nepublicate se gasesc unele asemanari; totusiele alcatuesc un grup cu totul aparte, pe care it numim grupulbalcanic, mult deosebit de grupul nostru carpatic.

Ceace insft va face valva in restransul cerc al cercetatorilorde arta rupestra, va fi faro indoiala publicarea desenurilor sche-matice descoperite in fundul pesterei Magura.

Alaturi de satul Rabica, in districtul Belogradcic, la circa400 m. adancime spre fundul pesterei Magura, d-1 V. Mikov adescoperit aproape nouazeci de figuri, majoritatea reprezenta-tiuni umane si animalice.

Stilul ]or este cu totul aparte. Daca gravurile rupestre apar-tinand grupului balcanic au uncle asemanari mai ales cu celedescoperite in Spania (v. M. l'Abbe Breuil, Roches gravees dela Peninsule Iberique, Compte-rendu du Congres de Rouen,1921, de ('Association Francaise pour I'Avancement des Sciences,Paris, 1921), desenurile dela Magura sunt, dupa cunostintele mete,o aparitie cu totul neobisnuita.

Cercetari serioase in alte pesteri ale Bulgariei, n'au maidat la iveala asemenea desenuri, pestera Magura prezentftndu-sesingura in fata cercetatorilor cu un sir de intrebari, asupra var-stei, stilului, influentelor ariei de raspandire.

Insemnam faptul ciudat, $i in acelas timp cu totul neobis-nuit, ca toate aceste desenuri au fost facute pe peretii pestereicu guano de lilieci.

Nu ne este ingaduit sa spunem mai mult decat atat ; as-teptam insa pe curand cuvantul fericitului descoperitor.

Ceace trebue sa se desprinda limpede din cele spuse maisus, e faptul interesant ca, pe cand eu urmaream cu staruintapricing artei rupestre in Oltenia 1uptand cu neincrederea mul-tora, aproape in acelas timp d-1 Mikov descoperea gravuriledesenurile balcanice. Fara ca unul din not sa cunoasca descope-ririle celuilalt, fiecare lucram in aceias directie, deplin incredin-tati ca. ne Whim in fata unor manifestatiuni artistice stravechi.

Continuarea cercetarilor asupra artei rupestre carpato-bal-canice ne rezerva dar frumoase surprize. Istoria artei nu are de-cat de castigat de pe urma acestor cercetari.

Sofia 8 I III 930. N. Ploppr.

74

si

si

ObrIENIA LITeRA RA-ARTISTICA

Singe ou oiseau ?

Darwin et son ecole, surtout Haeckel, veulent A tout prixnous persuader que l'homme descend d'une variete simienne,dune sorte de gorille ou de chimpanze. Et la preuve? C'est l'a-natomie comparee.

1\Iais ce n'est pas par sa carcasse que l'homme est homme ;it l'est plutet par sa perfectibilite indefinie et par le don de laparole.

Le singe est-il perfectible? Peut-il jamais parvenir a parler ?Possede-t-il un rudiment dont nous puissions raisonnablemenfdeduire le de veloppement du langage? Est-il tout au moins ca-pable d'apprendre et de repeter un mot ? Voila la question.

Il y a des oiseaux qui imitent la voix humaine, qui ap-prennent des phrases, qui reussissent A les employer a propos.

Eh bien, essayez A faire dire A un singe rien qu'un simplebonjour ou bonsoir.

Par ce trait vraiment specifique, l'homme est plus pros del'oiseau que du singe.

On pourrait facilement bath- 1A-dessus une theorie entiere.Il n'y a que l'homme et l'oiseau qui chantent. Ce que Dar

'vin nous dit quelque part d'un gibbon produisant une octaveentiere, s'applique tout aussi bien a un chat. Ce n'est pas duchant, ca.

Or, le chant est un trait plus caracteristique pour l'hommeque l'os intermaxillaire ou telle autre particularite anatomique.Plus l'homme est primitif, et plus it chante. Il y a des peupladessauvages qui ne parlent guere qu'en chantant. C'est la civilisationqui affaiblit graduellement ce penchant et qui le rend moinssensible.

Il faut done supposer que l'etre qui aurait servi de soucheii l'humanite aurait ete tout chanson.

Certes, ce ne pouvait etre un singe ; et, si on veut couteque coute que ce soit un vertebre inferieur quelconque, cela nesaurait etre qu'un oiseau.

On nous dit que l'embryon humain reproduit exactementpar atavisme celui du singe. Nous opposerons un atavisme d'uneautre espece chaque enfant, sans exception, et quelquefois jusqu'

un age assez avance, rove souvent qu'il vole Bans les airs.Ne serait-ce pas un souvenir de son existence anterieure commeoiseau ?

Et puis notre gout pour les couleurs et pour les ornements,

75

un gout singulierement propre aux sauvages, ne rappelle-t-ii pasle plumage des oiseaux?

Pour mon compte, je crois a la serie harmonique des es-peces, sans jamais les faire descendre les unes des autres ; mais,si l'on veut absolument m'imposer une pareille descendance,alors je prefere etre oiseau plutOt que singe, et mes raisons sontdes raisons, sans etre anatomiques.

Julie Hasdeu 9.le 3 Aoitt 1887.

Epigram ede H. P. Hasdeu.

I.

Spirit spirit.Lumina vreu! Dar niciodataLumina 'ntreaga nu ni-i data,Ci totdeauna cu-un mister :Spirit acum si spirit mane,Un i tot fara punct ramane$i pe pamant si chiar in cer !

II.

Sci razz. !Mucenicii din vechimel3lestemau pe g-azi;Tu, nu blestema pe nime,Dar de toti sa razi!$i vei rade si mai bineDaca razi intai de tine!

III.

Lacrimanoroiu.Pe masa mi-e corpul intins;Cu duhul, din sus Ira zic voua.:Durerea de 'i mare, nu 'i plans;De 'i mare furtuna, nu ploua.Al vostru fatarnic siroitiPreface tarana 'n noroiu.

1V.

Moartea femee.Moarte strig si zi si noapte ;Insa moartea sugubeataPune proapte Dings proapteDe-mi lungeste hada viata.Dansa e-o muere rea:De-o iubesti, ea nu to vrea!

I) Manuscrisul acestei fantezii a genialei copile moarta asa de timpuriu,precum acet al versurilor situ, l'am aflat, impreurul cu the maruntisuri,printre hartiile /In-lase d-lui C. M. Ciocazan dela prietenul situ Hasdeu.

In numarul viitor vom mai publica altele. C. D. F.

76

Si tats lui

si

5i

IeleleCine geme 'n pragul portii ?Strai tesut din spaima mortii,Ochi cu lungi pareri de rau,Ruga fara Dumnezeu,Maini ce tremurti'. cheamaCu nadejde $i cu teamaDragostea de alta data,Obosita, sfasiata,Nedorita,Nechemata !

Iar tu, dragoste de-acum,Tremura plangi pe drum.Geamul dinspre sat e inchis,Foc in vatra n'am aprins,Cainii latra te-alunga,Noaptea cata sa te-ajungti,$i to mina inapoi,Umbre albe de strigoi....

Eu pandesc din intunerecSi tot ferec si desferecVraji ascunse, vraji de noapte,Murmur despicat in soapte ;Ingrop fara tamaieriVisul dragostei de ieri,Suflu prin gatlej de caineDupti dragostea de maine,Si iar ferec desferecHohotind in intunerec.

Iata, gem vazduhurile,Se alunga duhurile,Se ivesc in dant de ieleDespletite ganduri rele ;Iese luna ros-aprinsttSi 'ngenunche mila 'nvinsa,S'o sugrume ne'mpacataPrima dragoste 'nselata.

Sabina Paulian.

77

si

§i

si

si

Socrate Carticel

Domnul Socrate Carticel era profesor de istorie la un liceude baeti. In oraselul uitat de provincie, daca nu-i surasese nicicand soarele unui triumf, anumite amanunte dibuite $i ingrijitcultivate ii inra'dacinasera neclintita credinta ca inteo zi, fie eacat de indepartata, ostenelile lui pentru scoala, pentru cultura $ipentru... partid, vor fi insfarsit cunoscute de .cei in drepts $irasplatite.

D-1 Socrate Carticel era un cercetator $i un colectionar pa-timas de piese istorice. Desirat, chel $i timid, forfotea neobositpe drumul dintre casa $i scoala, avand vecinic sub brat un mal-(Jar de ziare, reviste, carti, acte $i diferite obiecte mai mult saumai putin istorice...

Casa dumnealui devenea din ce in ce mai neincapatoare,din pricina materialului istoric pe care it agonisea cu lacomie $tpe care it insira pe mese, pe rafturi, pe zidurile casei...

.Socrate, fi-ti-ar vechiturile ale dracu, din ce gunoaie le-aimai adunat ?, it dojenea cu amaraciune sotia..Ce mai faci cu ele,Socrate? Nu ti-a fost rusine sa vii cu ele in brate, omule? Ca lu-benite spui ca ti-e rusine sa aduci copiilor in manal... Ai sa tofaci de rasul targului $i al profesorilor cu damblalele tele....

Domnul Socrate inghitia $i tacea. Peste toate ocarile con-soartii, simtea Ca i se aburesc ochelarii de placere, privindu-$iagoniseala. Lua binisor $i cu grije fiecare obiect $i incepea sa leinsire pe. mese, pe rafturi, pe zidurile casei. Tot astfel cu zia-rele, revistele, cartile $i alte tiparituri, cu care venea regulat in-carcat : le randuia in saltare, in la'zi, in dulapuri. Dupe ce -$i ter-mina munca, defila multumit prin fata comorilor stranse, le za-vorea cu grije $1 pleca fie catre scoala, fie pe la libriarii $i anti-cari, pentru a mai iscodi vre-o carte, vre-un ziar, vre-o revista sauvre-un obiect istoric.

Pasiunea aceasta a domnului Socrate era fara'. urmari : dum-nealui cumpara, strangea, randuia, citea, descifra, studia..., dar nuscria, asa dupe cum poate era firesc sa se intample.

Sa nu se creada insa ca 'scrisul' erea o problema fora, in-teres pentru dumnealui. Din contra, era problema care -1 munceanecontenit...

'Uite Domnule, vezi dumneata, asi scrie $i eu, ca slavaDomnului ! asi avea ce scrie; dar e o chestie care ma opre$te..:stilul... Stilul domnule, asta ma mananch'

Retezat de neincrederea in .stilul. dumnealui, domnul So-crate erea condamnat sa ramana un simplu colectionar de pieseistorice $i un arhivar al belsugului de tiparituri adunate.

417erice, domnule, de-al de are stil!.... incheia oftand adanc$i cu durere.

lnfirmitatea aceasta, a lipsei de stil, marturisesc Ca ma in-duiosa $i pe mine. De cite on it intalneam, in cunoscuta-i for-fota pe drumul dintre casa $i scoala, desirat, chel $i timid, cubratul incarcat de carti, ziare, reviste $i maruntisuri istorice, numa puteam opri sa nu-1 compatimesc din suflet :

.Ce se mai osteneste, saracu, daca n'are stil...!..Intr'o bunk.' zi insa, Domnul Socrate veni la mine radios, cu

78

st

palaria data pe ceafa, intinse o bro*urica de patru pagini,scrisa de dumnealui.

.Uite, domnule, am inceput sa public... Te rog s'o cite*ti *idumneata... Este un act de hotarnicie dela 1848, pe care 1-am des-curcat eu. Asta insa n'are importanta... Te rog sa cite*ti .comen-tariu.; noteaza bine : .comentariu. asupra acestui act, scris demine personal.

Ii multumii *i ma despartii cu bucuria sincera profunda,ca in sfar*it, inlaturand infirmitatea lipsei de stil, Domnul Socrateisbutise sa dea publicitatii traducerea unui document, complec-tata cu un .comentariu, scris de dumnealui personal. Nerabdator,rasfoii bro*urica *i ma opri la pagina 4-a, la capitolul .comen-tariu., capitol numarand *ease randuri complecte.

.Artul este scris pe piele de caprti sau de oaie; chestia ma-terialzilui nu se poate sti exact.

Actul este man cat pe la colluri, de vrenzuri sau de soared;nici chestia asta nu se poate sti exact. Artul este scris cu cer-nealci neagrd. Chestia asta este absolut sigurd si se poate con-trola. Tot sigurd mai este .i chestia cd stunt actului este at anu-lui 1848, aunt aind a lost redactat'.

.Uite, Domnule, ce va sa zica sa ai stil !. cugetai eu bucuros.Cu acest comentariu, Domnul Socrate incepu a dobandi

incredere in dumnealui, ceeace 11 facu sa se lege ca, in maximum4-5 ani, va da publicitatii traducerea unui nou act, evident in-sotita de un nou comentariu'.

Succesul primei publicatii Meuse ca in raporturile familiareDomnul Socrate sa fie mai putin timid. Cand se intampla sa -1 isconsoarta la ocari, in legatura cu vre-un nou transport de eve-

d-1 Socrate cuteza sa raspunda :aLasa-ma, draga, noi intelegi tu... avem nevoie

*i de material.....La masa, cand era in mijlocul familiei, infierbantat de gan-

dul aceleia*i publicatii, Domnul Socrate se rostea cu incredere:dragii mei, daca ar veni ai no*tri la putere... inte-

legeti voi, in primal rand noi, publici*tii, vom fi pu*i in frunteabucatelor...!.

ce-or sa te faca, taticule ?., intreba bucuros baiatul celmare...

.Vreun Ileac de deputat, ba'iete.....

.Ce deputat ?! se indigna consoarta dumnealui, ministru sa tefaca... ! Nici nu te mai primesc acasa daca nu te-or face ministru...Auzi vorbal... la dracu te-ai mai omorit aiscris .comentariu. ala...?'

Domnul Socrate se lasa convins :.Sigur, trebuie sa ma faca Ministru : sa *tii, draga, ca daca

nu m'or face ministru, dimisionez'. In lume, Domnul Socrate con-tinua sa ramana acela*i timid, iscodind permanent *i pretutin-deni dupe carti, ziare, reviste *i obiecte istorice. Catre nimenialt, *i pentru nimic n'ar fi indraznit sa ridice pretentiuni, ca acelepe care le ridica hotarit in jurul mesei familiare *i in volburaaburilor de bor* cu peri*oare.

79

si-mi

$i

* *

chituripublicistii...

Ehei,

Si

si

Daces isbutise sa inyingri pe chestia (stilului., se parea de-finitiv condamnat sa ramana toatrt viata un timid.

**

In ziva in care vanaltorii de ziare anuntau grilagios forma-rea noului guvern, din sanul partidului Domnului Socrate, bucu-ria familiei era fora margini.

(Si cand to face deputat, taticule ?..(Ce deputat, mucosule ?... Intreaba -1 $i to cand 11 face ministru!(Sigur brtiete, ministru...(Sri-0 cauti cases buna, Socrate... $i mai aproape de Minister.(Lases, frate! Ce ? n'o sa am ma$ina ?! Voi sa aveti grija de

muzeu $i de bibliotecrt...La club, schimbarea guvernului produsese o ne mai pome-

nita fierbere. Se faceau propuneri pentru candidaturi la camera,la senat, la primarie, la prefecture. De d-1 Socrate iard$i nici po-meneala. Se discuta chestiunea slujbelor mai marunte, de consi-lieri comunali, judeteni, agricoli. De d-I Socrate iarrt$i nici pome-neala. Se inainta in discutia numirilor de inspectori scolari, di-rector de liceu, revizor 5colar.... Par'cri le luase Dumnezeu mintile, ea de d-1 Socrate nu ponienea nici unul. Se complectase toatelistele, se multumiserrt toti partizanii, afara numai de d-1 Socrate.

Noroc de d 1 Tache Cerneleanu, patronul magazinului de (li-brarie, papeta'rie $i anticarie., care, recules $i indraznet, pusechestia mu$teriului sau, a d-lui Socrate.

(SA-1 facem inspector la infranarea speculei...(Agent acoperit la sigurantri...(In vreun comitet parohial.(Lases -1 domnule, ca i-am gasit $i dumnealui rostul : trece-1

inspector al monumentelor locale.. Hotarise $eful organizatiei $iramanea bun hotrtrit.

D-1 Socrate primi yestea.cu resemnare $i nu intarzie sa -$iis slujba in serios :

(Draga, maine plec in inspectie... mrt due in mahalaua Or-betilor, la monumentul celor $eapte vardisti...

«Du-te, Socrate, da sa nu vii cu ceva cioburi, ca inebunesc ;$i vezi, daces gasesti ceva lubenite bune pe la gradini...

Constiintios, d-1 Socrate se scula cu noaptea 'n cap, ki luageanta cu acte multe $i diferite, $i se indrepta dare mahalauaOrbetilor. Trecea pe la comisariatul respectiv, se legitima in re-gula $i lua un sub-comisar insotitor. Cand ajungea in fata monu-mentului scotea ochelarii, steargri cu Batista, ii da ocol decateva ori, it masura cu atentie, de par'ca ar fi fost amator sa -1cumpere, dupa care se rostea gray :

(Domnule Comisar, ce sa zic ?... nu-mi place... Rau construit,rau intretinut ; peste tot urma indiferentii, caria nestavilita avremurilor, de care in primul rand D-vs suntett vinovati.

Sub-comisarul holba ochii aiurit.(Da, sa sta.. D-vs sunteti Pentru asta am sa in-

chei proces-verbal, fiindca eu, domnule, sunt om al dracului $i nuiert... Asa, sa $tii ca sunt om al dracului... $i inchei proces verbal.

D-1 Socrate se pare ca izbutise sa se debaraseze $i de marelesitu cusur: timiditatea. Noul situ serviciu it formase indraznet $iautoritar... Ameninta incheia procese-verbale.

80

*

ki sa-i

vinovati...

$i

Dui:a inspectii da o mita, pe la gradinile bulgarilor, cu gandsa-i cumpere consoartei vre-o lubenita, doua. Se incurca insa re-gulat in tocmeala pentru cote -un pistol turcesc, sau vre-o altascula acoperita de rugina istorica, cu care Linea sa-$i multumea-sca bogatele sale colectii.

Acasa, dupa ce potolea inevitabilul scandal pe chestia eve-chiturilor= proaspat aduse, se aseza la masa in mijlocul familieisi in volbura placut mirositoare a bor$ului cu peri$oare. Aci, insetsi cu dichis, printre sorbituri, povestea felul infricosetor in carea decurs .inspectia..

Hotarit, d-1 Socrate devenise indraznet. Cand le povesteacum rabufnise dumnealui in amenintarea cu incheierea procesu-lui verbal, toata familia 11 sorbea din ochi ca pe un erou maretsi temerar... Singura care nu prea ramanea impresionata, eranumai consoarta dumnealui ; poate ca unde era prea ocupata cuadusul si impartitul bucatelor...

Intr'o zi, picat tocmai dintr'o asemenea inspectie, d-1 So-crate se aseza la masa. In mintea dumnealui se insirau, exacte,amintirile inspectiei proaspat facuta : cum lipase, cum amenin-tase, cum dresase procesul-verbal. Vedea intregul comitet al mo-numentului inspectat, dardaind de frith si implorandu-i din ochiindurarea. Iar dumnealui ca un inspector ce era, executandu-i pehitrtie, fara crutare...

Insirand aceste amintiri, d-1 Socrate se simtea ridicat inset,inset de pe scaun dare inaltimile la care ii da drept functia dum-nealui de inspector al monumentelor locale. Si intr'un momentde uitare cu totul a locului unde se aloft, infricosetor $i plin desine, tuna ca'n ceasurile inspectiei, in urechile celor prezenti.

xAsta este ciorba, domnilor ? Ce, credeti ca va puteti hatejot ? SA nu uitati ca eu sunt om al dracului si nu iert : va dis-trug pe WO.

In mijlocul stupefactiei generale, madam Socrate, care nu seprea lasa impresionata, se ridica ameninta' toare.

.Asculta ma, maimutoiule, unde te trezesti aici ? SA nu maisufli, ca-ti torn castronul cu ciorba in cap de te oparesc... Auzicapiatu!...

D-1 Socrate, recules, cu frica de a nu se da loc la regrete-tabile puneri in practica a amenintarilor consoartei, tacu chitic siincepu sa soarba cuminte din ciorba. In sufletul sau insa, simtiaadanch durerea prestigiului terfelit. Dupa masa, ca niciodata, iesiin ora$ sa se plimbe, sa intalneasca vre-un prieten, $i tine $tie...poate ca sa bea $i un pahar cu here. Colinda strazile orasuluiOita tarziu, fara sa intalneasca prietinul dorit si fara sa simtaceva din placerea celor ce's impatimiti dupe plimbare. Faramatde oboseala $i atras de sgomotul veseliei unei gradini de yarn,intra inauntru si, insusindu-si comanda unui consumator vecin,ceru asa la intamplare.

Un semplu mare, Mete..Sgomotul paharelor, cantecul Idutarilor $i veselia clientilor,

topite intr'un huruit asurzitor, isbuti sa ameteasca putin din du-rerea .Inspectorului.. Ceata chelnerilor card neobosita tapi spu-moni de bere, fripturi si baterii de yin. Sub nasul vecinului sauaseza un pahar mare cu yin simplu. Constatand ca fusese uitat,

6 81

domnul Socrate batu cu ciocul bastonului in masa si intrebara stit

Asculta, Mete: ce sunt eu aici?.Un semplet mare, ma rog. raspunse chelnerul, cu aerul ca

tine cont de ce anume trebue sa-i serveasca.Domnul Socrate simti prin crestetul chel al capului ca o

lovitura de maciuca, lovitura unui rapuns naiv, care-i lamureatotus locul pe care-1 ocupa in targul in care aprinsese focul uneivieti intregi de munca, fara sa poata raspandi un fir macar decaldura...

Asculta, baete: ce sunt aici?.Un seneplu mare, ma rog!....Desnadajduit, isi aduna palaria, bastonul si teancul obicinuit

de publicatii, pentru a se indrepta catre casa lui, cetate cu averizavorite cu ziduri taxi si protectoare inpotriva pacatoseniei ome-nesti, uncle it asteptau vrafuri de carti, reviste, ziare, acte siobiecte istorice, pentru a fi randuite in rafturi, in lazi, in sertare,pe paretii casei...

Si pentru a stinge procesul care-i pricinuise atata amara-ciune, duse mai intai la consoarta dumnealui, cu umilinta caresimtia ca-i face atat de mutt bine:

.Draga mea, ciorba dela pranz... a fost mi-nunata... Te rog sa mai faci ciorba si maine, si poimaine si infiecare zi, daca vrei tu.

Pentru tot restul vietii, domnul Socrate Carticel a ramasun om chel si timid, hamal permanent pentru transportul braefor de ziare, reviste, carti, acte si obiecte istorice...

Asa a inteles dumnealui viata, si nu se stie... poate ca aveadreptate.

Paul Constant.

Toamna

Tata Toamna ; a venit faraveste.

Ea apusuri rosii cladeste,Dar in zadar :Munca toata se prabuseste.E ca mesterul zidarDin poveste.

Vai, desigur un suflet a zidit,De s'a ridicat zidu 'n infinitSi-acum plange ceva,Cineva.Vai, Toamna... Toamnal...

Ea din caramida si varcladit si pe mine.

Iata-ma.

Mestere zidar,Ce suflet ai inchis in mineDe m'am prabusit in ruineDin picioare?

L-ascult zilnic cum plange,suspina,

CA se 'nabuse, moare....SA-1 scot la lumina....

82

Gabriel Mar.

:

sa

iarta-ma.., $tii,

M'a

Nec pluribus impar

Dorinta neinfranta de-a iesi la iveala, de-a domina prin stiintata, prin vointa ta, prin toate manifestarile personalitatii tale,fii binecuvantata!

Elan turburator si furtunatec, dornic sa ma impingi Inainte,to imi Incordezi bratele cand sunt pe punctul de a sovai, ma tiitreaz in orele tarzii ale noptii, scriindu-mi cu litere de foc devizamagica: «Inainte!. si ma scoli in orele senine ale diminetelor inritmul launtric, dar tumultuos, al marsului tau: «Inainte!.

Fiinta ciudata., de care nu mil pot desparti, degetul tau imiarata zarea depa'rtata, muntii Inalti, zorii luminosi. Dece imiarati stralucirea atat de departe? Cat imi va trebui sa o ajung?

Dar degetul tau ramane nemiscat. Inteleg ca pentru tinenu exista timpul, nici spatiul, nimic; exista numai tinta pe carevrei s'o atingi!

Sunt una cu tine, gandul tau e gandul meu, $i nu mai va'dacuma decat tinta,. miragiul stralucitor falnic; drumul a dis-parut in fata ochilor mei invapaiati, timpul a incetat sa se maidesfasoare!

Inainte deci, tot inainte!Pe varful muntilor spre care ma indrept cu infrigurare, imi

spui ca vom avea multumirea deplina. Astept si grabesc aceaclipa, si Ora atunci ma bucur gandindu-ma la freamatul inde-lungat al codrilor ce se vor Intinde la picioarele mele, la mu-getul valurilor care se vor sfarama neputincioase de stancile pecare voiu sta, la zarea larga pe care o voiu imbratisa cu ochiimei -- dornici sa cuprinda «marele. , la ecoul ce-mi va purta de-parte pe aripele sale cuvintele mele vestitoare ale frumosului $iale adevarului, la mule de fiinte carora le voiu arata cum seface binele ; in sfarsit ma bucur, gandindu-ma ca pe culmeaacelor munti voiu gasi tot ce e maret $i nobil.

Sentiment neimblanzit, ce faci sa ma tulbure clocotul mo-cirlei vulg-aritatei prin care trec; flacara arzatoare, care ma con-duci, in noaptea mediocritatii ce ma invalue; vant prielnic, careumfli panzele corabiei mele,fii binecuvAntat!

Inainte !

Februar, 1925.

Nicolae Segarceanu.

83

si

--

Altum silentium

Priviti bolta albastra,Natura 'nfioritoare

Si universul cel nemarginit!Caci clopotele sfinte vestesc

azi nemurirea;Iar eu canta-voiu pana in ul-

tima clipa :Frumosul sail creator!

Sunete care veniti de departe,Sunete prelungi, sau repezi,grave si usoare,luminoase si intunecate,Glasuri ce-mi povesti;i trecutul,imi ridicati prezentul,

16 April 1925.

si-mi prevestiti viitorul;porfiiti din nou cascada raco-

ritoarea glasurilor voastre de anima

Spre cer,dar mina -mi nu se mica,$i glasul imi-e mut.Voi care altfa data mi-ati dat

cuvinte inspirate,tot voi acum imi inspirati

tacerea.Tacere !S'auzim prin clopote cantand

Universul.

Prin sat

Nicolae ,egarceanu.

isi scalcla aripioarele din floare 'n floareSfatoasele albine, fluturii zglobii:Surad ciresii 'n horbota de sarbatoarei blanzii ghiocei, ai primaverii cei dintai copii.n ulita atatea crisantemeflori de snare ,Ici-colo isi rasfira umbra imensele-i petale;Feresti deschise larg isi sorb al linistei nectar,Surad livezile in verdea broabada de har.Sub prispa caini cu ochii lenesi, grei,hi dorm in ticna pacea for dulceagaCiulind arar urechile spre-o mierla sus in tei.Un car la carciuma asteapta 'n lung popas....Balanii '$i rumega un pumn de iarbaPrivind din cand in cand spre mosul prins intre pahare...Un roiu de maruntei cu cartuliile botiteimplut-a ulita din stupul cel de scoalaSi-atatea maini s'agita pe rachiti, iar dupa cuiburi, dupa oauaSi-atatia '$i implu sanul for cu puisori si oaua.Prin bataturi intra amiaza... calma, dulce, blanda ;La vatra incarcata sta, diretica in ceasu-i de ortinda ;Cucosi din aripi bat, in prag ii cer o biata boaba.Prin nucii somnorosi si-arunca cosul din plamani iar

caiere de fum.$i iarasi nime'n jos si nime'n sus pe drum....

La poarta tarinei o many 'ntinde uratul, ca un cersitor,Spre sat o is apoi tragand incet picior dupa picior....

Lucian Costin.

84

si-al. . . . .

Valea sufletului meu.

In valea mea e freamat de paduri,Chemari din codrii nostri seculari,In valea mea e traznet de securi,Ecou prelung din vremurile mari....

In valea mea e muget din Carpati,E chiot dela horile din sat,In valea mea e sopot dela frati$i doina plange-acolo pe 'nserat...

In valea mea e tropot de voiniciBatatorind pamantul stramosesc,E ruga 'nsangerata-a celor mici,Ce fara scut in umbra se-ofilesc....

In valea mea e tanguirea lor,A celor multi, umili, necunoscuti,In valea mea e plansul tuturorSi graiul viu al celor orbi Si muti....

In valea mea e dragoste $i cant,E balsam pentru ranile ce dor,In valea mea e para din pamantSi apa cristalina de izvor....

In valea mea e fosnet de dureriCe-si cata 'nfiripirea 'ntr'un cuvant,In valea mea e lacrima de ieriSi scancetul al celor din mormant.

In valea mea sunt vechi chemari ferbinti,Nostalgicul indemn spre departari,Si sunt atatea sacre nizuinti,Icoanele apropiatei intrupari....

In valea mea e mandrul coloritAl pacinicului, vesel curcubeu,E cite -un strop din largul infinit,Un zambet dela bunul Dumnezeu....

In valea mea e seva de apoiCe va tasni din trunchiul genuin,In valea mea e clocotul din voi,Potopul slant al cerului senin....

1. Al. Bran-Lemeny.

85

Ruga

Pumnal de foc inlipt de veci in minteE ruga mea, cerescule Parinte;Un liliac orbit de zarile senineE ruga mea 'ndreptatri catre Tine....

E ruga de ateu setos de nemurire,E urlet de revolta

Vulcan aprins de secoli, cu lava 'n clocotireO ruga patimase de ateuGelos pe Dumnezeu$i pe-omenire

Imi iarta, Doamne, palida scanteieCe-aprinse 'n suflet ultima lumina,Ultima faclieEn sufletul de tinyIntrat in agonieNu ma lasa, PArinte, pe strinca colturoasnPe care mintea mea morbidaM'a aruncat cu urn;Asvarle din inalt pe trupul meu de sguraO cat de rea hlamida$i da-mi in ochi tot focul ce-1 ai la tine 'n vats ;Trimete 'n ochi tot duhul,srt 'nsangerez vrtzduhulArunca 'n brate fulgerul peirii,SA sfarm puterea firiiSi da-mi sa pun pe pieptul sangerandTrlioase zale de granit$i cerne 'n sufletul flamandDe pofte ametitoareTamaie arzatoareSi da-mi in maini puteri de heruvim,SA scot pe morti din tintirimSi 'n fundul gropilor pustiiSA 'nmormantez pentru vecie,Cu sufletul inteansii, pe cei vii.

86

Aurel Chirescu.

ObTENIA ClibTVRAb

Miscarea culturala" In Cratova

Societatea Prietenii Stiinteb) a continuat seria conferin-telor sale in 1930 dupa cum urmeaza :

12 Ianuarie 1930, d-1 prof. N. G. Dinculescu: Rolul Oltenieila intemeierea Tdrii-Roincinesli.

19 . . d-1 C. V. Obedeanu : Portretele lid MihaiViteazul.

26 . . d-1 prof. I. Dongorozi: Doud aspecte dinactivitatea pro fesorului Meliedinti.

2 Februarie . d-1 Dr. M. Ufa : Freudism.9 . . d-1 Dr. A. Metzulescu : Noui indruniciri in

tratanzentul tetanostiliii.16 . d-1 G. Giugiuc, magistrat : Uzi prometeu al

picturii noastre: Lachlan.23 . ' d-1 I. G. Duca : Reforma agrard.2 Martie -1 prof. C. Bradeteanu: Parfumul, Pudra

.fi Crenzele.9 . . d-1 prof. T. Stefanescu: Tomas G. Masaryk.

16 . d-1 Liviu Rebreanu: Co,sbuc.23 . . d-1 J. Th. Florescu, avocat : Romantismul

in politica.30 . . d-1 C. Garoflid : Criza agricold.6 Aprilie . d-1 prof. I. A. Basarabescu : Sinitul reali-

Mei.

Din partea Societatei a conferentiat d-1 prof. C. D. Fortu-nescu la T.-Severin in ziva de 22 Decemvrie 1929 despre PoetulAl. Vldhu(ei $i la Caransebes, in ziva de 10 Martie, despre JuliaHadelt, iar d-1 magistrat Giugiuc a conferentiat la T.-Severinin ziva de 8 Decemvrie 1929 despre Arta Munteniei.

Universitatea Libera Prietinii Stiintein $i-a urmat prele-guile in cuprinsul acelora$i trei cicluri, $i anume :

D-1 prof. C. D. Fortunescu: Romance care au scris in fran-tuze$te : 1) Luella Chiiii; 2) Elena Vaceirescu; 3) $i 4 Julia Ha-deu.Carti oameni: 3) Arghe47i.

D-1 prof. dr. Mih. Uta $i-a continuat lectiile sale de Esteticci.D-1 dr. a tinut prelegeri in chestiuni

medicale.

87

/

$i

Liceul aCarol I», urmandu-$i seria sezatorilor sale publice,inregistreaza inca urmatoarele conferinte:

8 Ianuarie 1930, d-1 prof. Avr Vasculescu : Obicezuri de alterdatcl.

24 . d-1 prof. G. Tomescu : 24 lanuarie in isto-ria noastrci.

25 , d-1 prof. I. Dumitriu: Soarele si via fa pepcimtint.

1 1- ebruane d-1 prof. C. Iliescu: Tuburile Geisler siCrookes.

28 , r, d-1 prof. C. D. Fortunescu : Pro fesorul inliteratura roincinci.

1 Manic Sf. sa Pr. Gh. I. Ghia : Dumnereu vdzut innaturd.

15 . d-1 prof. Ilie Ion : Natztra enzopei estetice.22 z. d-1 prof. V. Turtureanu : Hipnotisnzza.29 . Sf. sa Pr. Anghel Prirvilnescu : Misticisnzul

cretin.5 A prilie D di prof. I. A. Basarabescu : Insenincitatea

soczalci a ronzanelor lui Duiliu Zanifirescit.

Liceul «Fratii Buzeqtb, a organizat de asemenea, cu anulscalar 1929-1930, un ciclu de conferinte, care se in saptamanalin aula scoalei respective. .

Notam cu acest prilej ca acest local a fost ridicat din te-melie, in excelente conditiuni de soliditate, confort si esteticrt, sinu a costat decat 16 milioane,in vreme ce etajul ridicat (faroa rrtspunde vreunei nevoi a $coalei) deasupra Liceului Carola carui meremetisealrt ca fel de constructie $i ca material intre-buintat a descoperit-o cu indiscre ;ie tutulor ochilor incendiul deacum doua luni, a costat, impreunri cu alte ziduri incepute $i totasa de inutile, peste 42 de milioane ! Si not nu mai avem azila liceul Carol nici salrt de gimnastica, nici amfiteatru! Gos-podrtrie $i gospodrtrie, ca sa nu mai zicem altceva. La liceulFr. Buzesti era insa director d-1 prof. Ionescu-Argetoaia, dar laliceul nostru, era, vai! altcineva.

S'au tinut urmatoarele conferinte:D-1 prof. Stet'. Ciuceanu : Arta Renasterii.

D. Teodorescu: Petrarca.M. D. Ioanid : Realuatea fantasticul in literaturd.

. D. Drtnescu : Universul unitatea sa materialci.Alex. Teodorescu: Societatea ronzand in epoca de-

cadentii (Juvenal, Tacit.), A. Schenker : Curentele principale in literatura

germancl.Gh. Neagoe: Educalia nzorald.N. Cruceru: Cand au apdrut Slavii la Dundre.

Sf. sa Pr. V. Marghescu : CreVinisnz Ortodoxie.

Teatrul National se apropie de sfarsitul stagiunei, cu unbilant de sfortriri meritorii din partea Directiunei casi a colabo-

88

** *

I,

I;

sisi

si** *

=

ratorilor sai directori de scena $i actori, cu cateva succese deinreg-istrat $i cu inerente neisbutiri pe alocurea.

S'au jucat pang la inceputul lui Aprilie urmatoarele pieseca premiere: Vlaicu Vodci, Bit jorestir; Puisorul meu (trad. Hen-nequin), Diavolul (trad. Fr. Molnar), In,sird-te margarite, Erouls-i soldatul (trad. B. Shaw), Un /ailment (trad. Bj. Bjornson),Corbii (trad. Becque), Calcitoria lui Perrichon (trad. Labiche), Unflu din America (trad. Veber $i Gerbidon), Noaptea regilor (trad.Shakespeare) $i Boubourroche (trad. Courteline).

Vom observa mai intai ca, din 12 piese jucate, numai 3sunt originale, ceea ce e prey putin pentru .Teatrul Nationals.Din toate acestea constatam insa cu placere ca Vlaicu VodaBujorestii, alaturi de alte doua piese straine: Diavolul si Un fit-liment, au obtinut un succes adevarat, fiind pretuite dupa va-loarea for artistica evidenta, tot casi dup. ingrijita for prezentarepe scena. Caci, desigur, nu putem lua drept criteriu al calitateifor numarul de reprezentatii.

Notam de asemenea ca, atunci cand e vorba de traduced,teatrul trebue sa adopte un text dat pe romftneste de un cunos-cator al limbei din care se traduce, iar nu de un carpaci. Mi -afost dat sa and astfel la .Calatoria lui Perrichon. tradus .huis-sier prin usier, .Vallee cle, Glaces. prin valea inghelatcl, .potau feu prin oala la pc alte nasdravanii de felul acesta.

0 masura excelenta este acea a mentinerei traditiei seza-torilor de Vineri, cu cite o conferinta 5i putina muzica, citiri,cleclamatie piese intr'un act. Ele urmeaza insa' a capita unmai pronuntat caracter educativ, pentru ca sa poata atrage .maimutt $i tinerimea scolara.

S'au tinut la aceste sezatori urmatoarele conferinte :Literatura de detpci razboin, de d-1 Ion Foti.Scrittorul illerejleovskv, de sf. sa Pr. A. Parvanescu.0 personalitate a scenez romanesli: Ion Anestin, de d-nul

Radu Gyr.Un trio artistic disparut: Anestin, Popescu, Tancisescu, de

d-1 G. Mil. Demetrescu.Evolutia teatrului roninesc, de d-1 C. D. Fortunescu.Amoral In sec. XIX In Principate, de d-1 Romulus Dianu.G. Clemenceau, de d-1 Pamfil Seicaru.Menirea teatrului, de d-1 Victor Eftimiu.Technica teatrului roman, de d-1 Ion I. Demetrescu.

Cercul cultural al Corpului Contabililor adaoga la cele 17conferinte anterioare, tinute in anul trecut, pe urmatoarele:

Patruzeci de ani dela moartea lui Erninescu, de d-nul prof.Paunescu-Ulmu.

Electricitatea in industrii, de d-1 L. Ionescu.Comerlul in anticitate, de d-1 Eugen Constant.Industria itz Romania dupci rdzboiu, de d-nul prof. N. G.

Dinculescu.Evolutia monetary In sec. XIX .sz XX-lea, de d-1 Iul. Proorocu.Concordalul preventiv, de d-1 avocat N. D. Fortunescu.Culturd artodoxtsm, de sf. sa Preot Anghel Parvanescu.

89

$i

* *

** *

.51

si

Espozilii de pictura in Craiova am avut in timpul dinurma mai multe, cateva din ele organizate de artisti veniti dinBucuresti, cum au fost bunioara acea a Doamnei Baca login $imai ales acea a D-lui Maria Georgescu, un maestru al culoarei.

D-sa e un pictor consacrat, pe care Craiovenii ii vedeaula ei pentru intaia data $i cu incantare. ,Si totusi, lucrarile ex-puse aci nu erau de fora acelor pe care le-a infatisat Bucures-tenilor in ultima sa expozitie din Capitala, de acum doi ani, incare se intrecuse pe sine insusi.

In timpul de fata imobilul Winch Comertului gazdueste douaexpozitii : una a Doamnei Maria Strambeana $i a D-lui GeorgeBillele, craioveni amandoi, iar cealalta a pictorilor din CaransebesGheorghe Baba (tatal) $i Cornelia Baba (fiul).

D-na Strambeanu, din diletanta timida de acum 2-3 ani, aajuns sa manuiasca pensula cu o vigoare adesea barbateasca,atacand subiecte $i teme variate in peisagii, llori $i naturamoarta, acestea din urma mai cu succes.

D-1 Billek invedereaza simtitor progres in aquarelele salecand lucreaza dupa natura cu o siguranta de sine deosebitremarcabila de asta data in punerea coloarei $i a accentelor delumina, in asa fel ca de acum desenatorul coloristul ies infata, lasand in planul din urma pe arhitect.

D-1 Baba senior merita adevarata admiratie, de a fi pastrat,in mediul micului oras de provincie in care s'a asezat de ani dezile, Inca destul din focul sacru ce l'a insufletit odinioaraacum25 de ani , cand picase in orasul nostru din Munchenul in care

desavarsise studiile sale picturale.Tanarul Baba, ale carui inceputuri scolaresti le-am urmarit

cu interes plin de sperante in ajunul razboiului, si-a implinit cuprisosinta promisiunile. A zi e un artist care intelege a-si cautaun drum al lui, $i mi se pare ca l'a $i dibuit. Cele 3-4 portreteale sale, de o atmosfera $i coloratie putin misticii, dar calda $ioglindind in el o via sufleteasca intensa $i spiritualizata par'ca,sunt chezasia unui mare talent in devenire.

Mentionam ca in lunile acestea de iarna au expus in Bu-curesti pictorii craioveni I. Nitescu, Sever Burada, D-na VeraNitescu-Veslovschi $i Teodorescu-Romanati.

De dincolo de ocean gazetele americane aduc vestea succe-selor artistice repurtate de Eastatia Gr. Stoenescu la New-York,unde a expus, in sala Durand-Ruel, peste 60 de pan7e alese, in-vederand calitatile sale de maestru colorist elegant $i robust inacelas timp, in nud $i portrete casi in peisagiu, flori $i tablouride gen.

A 12-ea comemorare a Unirii Basarabiei s'a facut in ora-sul nostru in ziva de 6 Aprilie a. c., prin grija societatilor urma-toare: Asociatia «Cultul Patriei., Soc. «Prietenii $tiintei., LigaCulturala., sectia Craiova, Federatia Corpului Didactic doljean,«Uniunea ofiterilor de rezerva. $i Societatile unite de demobi-lizati.

Intrunirea a fost prezidata de d-1 general C. Dumitrescu,fostul comandant al Corp. I de armata.

Au luat cuvantul d-nii Marin Steffinescu, prof. universitar

90

si

isi

dela Bucuresti, General Popovici, fost inspector general de ar-mata, prof. C. D. Fortunescu, General Referendaru, fost inspectorgeneral al Artileriei, General Anastasiu, Dr. A. Metzulescu, G.Mil-Demetrescu, Vintila Ardeleanu $i C. M. Ciocazan.

Sarbatorirea lui Toma Garrigue Masaryk, pre.sedinteleRepublicei Cehoslovace, cu prilejul intrarei sale in al 80-lea an deviata, s'a facut $i in orasul nostru cu toati cinstea cuvenita bar-batului de stat, profesorului $i amicului Romaniei, in ziva de 7Martie trecut.

Potrivit unei sugestii bine venite, inspectoratul scolar locala dispus ca in dimineata acelei zile in ultima ora de claw totielevii invatamantului secundar sa fie adunati in scoalele respec-tive, unde un profesor a schitat viata $i opera lui Masaryk, unuldin fauritorii $i aparatorii pacei $i a concordiei popoarelor declupa razboiu.

La Liceul «Carol I. a conferentiat in acest sens profesorulC. D. Fortunescu.

In prima Dumineca ce a urmat dupa aceasta data, D-1 prof.Teodor Stefanescu, inspector secundar, a tinut o conferinta la Soc.Prietenii Stiintei., in care a scos in evident). activitatea stiinti-(Ica $i politica a marelui om de stat cehoslovac.

La sfarsit s'au infatisat pe panza proiectorului o serie devederi din Cehoslovacia, $i mai ales din Praha, menite a invederafrumusetile naturale ale acestei taxi amice, casi bogatia ei, realizata prin disciplinata rnunca a ornului in industrie, comert, con-structii, casi in domeniul artistic.

In vreme ce in chip sincer $i entusiast o lume intreaga sar-batoria, la not casi aiurea, pe profesorul $i invatatul care esteactualul Presedinte al republicei cehoslovace, un alt profesor $imai invatat Inca, $i tot asa de luminat patriot ca acesta unulde al nostru colinda intinsul noului continent intre cele douaoceane, ca -sa ridice prestigiul Orli sale $i sa dreaga multe dinrate au stricat $i strica atatia acestui prestigiu. Si cum Masarykin Cehoslovacia este presedinte al Republicei, valorificandu-$iaceasta calitate prin faptul de a ti $i profesor $i invatat, in Ro-mania profesorul $i savantul Iorga este contestat de politicianulfury profesiune $i scrupule $i .trimis la catedra., asa cum ei artrebui sa fie trimisi la $coala muncii $i a cinstii, prin care n'autrecut

Fortunato.

Sarbatorirea: profesorului Titeica

Cu ocaziunea implinirei a 10 ani de cand institutiunea Caselor Nationale este condusa, ca autoritate culturala, de d-nulprofesor Titeica, Societatea a tinut, impreuna cu atatia prieteni,admiratori $i fo$ti elevi ai profesorului, sa -$i sarbatoreasci pre-edintele $i animatorul ei.

In zilele de 3 5 Martie trecut, aceasta festivitate culturala s'a desfasurat, in ciuda modestiei $i discretiei celui sarba-

91

niciodata.

si

* y

torit, cu participarea a tot ce are mai distins intelectualitatea ace-stei tari: Academia $i Universitatile$i cu reprezentantii oficia-litatii, Scoalei $i ai Presei.

Rand pe rand omagiile, ca drapele plecate inaintea invingato-rului, s'au adus omului, profesorului, savantului, aceluia care, cumbine zicea d-1 Onicescu te constiinta insasi a activitatii noastrestiintifice.. In repedea curgere a orelor, amintiri s'au depanat evo-cative $i emotionante, elogiile cele mai fastuoase avea aerul inre-gistrarilor unei simple recunoasteri de demult $i unanim accep-tata ; $i cine nu $i-a $ters o lacrima la citirea mi$catoarei scrisoria d-lui G. G. Longinescu ?

Liceul t Carol I. soc. tPrietenii Stiintei. $i-au exprimatde asemenea sentimentele for de aleasa pretuire pentru acelacare a onorat cea mai inalta $coala. a Craiovei ca elev, $i care ainfiintat cu Victor Anestin societatea noastra.

George. Titeica s'a nascut la Severin in anul .1873. Liceulla facut la Craiova, ca bursier, find $eful promotiunei sale. Inultima claw a fost printre acei cativa cari au infiintat tRevistaScoalei. (1891-1892), $i in care, fire$te, dansul era titularul ru-bricei tMatematice., unde semna Getit or Gerati. Aceasta nuimpiedeca insa de a ne da articole de critica (Cicerone, Lu-cretiu, E. Caro, Guyau). Studiile universitare $i le-a fCtcut laBucuresti, unde a trecut licenta in Matematici. In 1895 a luatparte la infiintarea minunatei Gazeta Matenzatica pe care a sus-tinut-o pana astazi. La Paris se duse sa-$i desavarseasca studiile,intrand ca bursier la $coala Normala Superioara, unde se dis-tinse printre cei mai inzestrati elevi ai maestrului geomecru G.Darboux. La sfar$itul anului al treilea, in Iunie 1899, obtine cumare succes doctoratul la Sorbona, cu teza sa: Sur les con-gruences cycliques et sur les systltenzes triplement conjugues,dupa care, intorcandu-se in tara, este numit, in 1900, prin con-curs, profesor de geometria analitica la Universitatea din Bucu-resti. Infiinteaza, cu prof. G. G. Longinescu, revista Natura, carecontinua a apare azi. Dirijeaza o vreme publicatia infiintatade Spiru Haret: Revzsta generald a lnvtitclincintulizi. La moarteafostului mare ministru al $colii, in 1914 Titeica e ales membru alAcademiei Romane. Din multele sale lucrari de specialitatecele mai numeroase raspandite prin reviste franceze, italiene,germane, engleze, etc. $i necunoscute de publicul nespecialistcitam Geontetrie dillerentielle projective de reseaux, din 1924,sinteza a conceptiilor sale geometrice.

Cunoscut in lumea savanta de aiurea ca.$i la noi, d-1 Titeicaa fost solicitat sa tiny prelegeri la universitati straine $iexpuna luminoasele sale conceptii originale la congresele Inter-nationale de specialitate, cum a fost in 1908 in Italia, in 1912 laCambridge, in 1924 la Toronto in Canada, cum $i de mai multeon la Sorbona.

Nlatematician cu reputatie mundiala, profesor stralucit, sti-mat $i iubit de elevii sai dela Universitatea $i la Scoala Politechnicadin Bucuresti, vesnic insufletit $i insutletitor, organizator indru-mator fara pereche, suflet de elita, tom intreg= in cea mai nobilaacceptiune a cuvantului, George Titeica cinste$te nu numai Tarasa, dar Umanitatea ea insasi.

Arhivele Olteniei.

92

si

si

si

sa-si

si

Non SI COWINICARI

Testamentele Craiovenilorcari au avut ganduri bune pentru ora*ul Craiova ')

HI.

Testamentul defunctei Sofia Caneciu

TESTAMENTIn numele lui Dumnezeu, zic ca ultima mea vointa cste

aceasta:Neavand rude in linie directs, nici de alaturi, care chiar

de ar fi, fara sa le stiu eu, le departez, as sa ma mosteneascasi institui legatara universals a intregei averi, dupa moartea mea,pe Primaria Orasului Craiova, cu conditiunile sarcinile ce-ipun mai jos, ca sa conserve, sa administreze $i sa intrebuintezeaverea $i veniturile ei in mod strict asa cum ii prescriu.

Averea mea $i veniturile ei ss nu se confunde cu bunurilesi veniturile comunei, ci sa constitue o casa deosebita sub nu-mele de .Fundatiunea Alexe si Sofia Caneciu'. Tot capitalul mo-biliar, precum numerar, creante, depozite sau efecte la purtator,ce se va gasi la decesul meu, dupa ce se va lua din el numai ce tre-bue pentru cheltuelile de inmormantare, se va realiza sau incasa$i se va transforma in renta de Stat sau scrisuri funciare rurale,care se vor consemna la casa de depuneri, ca sa formeze un fondde ale carui venituri, impreuna cu veniturile imobilelor, sa sedispuna pentru scopurile ce arat aci.

I. In casele mele din Calea Targului sa se faca un ospiciunumit .Alexe si Sofia Caneciu., unde sa se primeasca doua sprezece femei vaduve, trecute de patru zeci de ani, de buns MOrnlitate si conditie sociala, lipsite de mijloace de trai prin impre-jurari de care ele nu sunt de vina.

Admisiunea in ospiciu se va face de Consiliul Comunal prinalegere, $i dadt sunt mai multe cereri decat locuri, prin tragerela sort in sedinta publics. Nu sunt admise ca pensionare rudesau afini pang la gradul al patrulea inclusiv cu vreunul din mem-brii Consiliului Comunal sau secretarul Primariei. Pentru intre-tinerea acestui ospiciu destin sa se cheltuiasca anual lei cincispre zece mii, iar nu mai mutt adidt lei trei mii pentru repa-

1) Comunicate de D -1 Dem. D. Stoenescu. Vezi Arhivele Olteniei*, Nr.39-40, An. VII, 1928, pag. 534 Nr. 41-42, An. VIII, 1929, pag. 161.

93

$i

ratii, fonciera $i salarul unui servitor $i lei dour], spre zece mii(cate o mie de fiecare) ca ajutor in plati lunare sau trimestriale,pensionarelor. Nici un personal afaria de un singur servitor nuse va numi, $i privegherea interioara se va incredinta unei pen-sionare, fard nicio retributiune. Economiile ce vor rezulta dinlocurile vacante sau alte cauze se vor intrebuinta, ajutand lainmormantarea pensionarelor.

Acest ospiciu se va deschide in primul an duph decesulmeu. Se va elabora un regulament de ordine $i discipline.

2. In al doilea an dupa deces pe fiecare an sa inzestrezecate trei fete shrace, romane, de bung moralitate ele $i parintiilor, &Ind la fie-care cate trei mii lei sub regim dotal $i cu vor-hire in act ca este data dela Alexe $i Sofia Caneciu. Alegereafetelor de inzestrat apartine Consiliului Comunal $i de vor fimai multe cereri deck zestre, vacante, se vor trage la sort insedintA publica. Se vor prefera $i avantaja, pe cat e posibil, ca-satoriile cu meseriasi.

3. In al doilea sau al treilea an dupa deces, Prim Aria (SofiaA. Caneciu) a orasului Craiova va da sease burse, a cate o suthlei lunar, la ease elevi buni $i saraci, ca sa invete $i sa absolvescoalele de meserii din Bucuresti $i cea de agriculture (cite treiburse de fie-care scoala. SA se prefere la aceste burse, inainte,copii de sateni, mai ales cei dope mosiile mele Grecesti $i Fru-mu$ei din Gorj, $i numai in lipsa de copii de sAteni sa se deaburse copiilor de oraseni. Celor corigenti sau cu aplicatie slaba,sh li se retraga bursa $i sit o dea altora. Va ingriji $i va luagarantii ca aceste burse sa -$i atinga scopul, adica sa producameseriasi $i agricultori buni, iar nu postulanti de functiuni.Bursierilor absolventi le va da un ajutor de cate lei o mie douasute, ca sa se poata stabili ca meseriasi sau agricultori. Decipentru executarea acestei dispozitii se va cheltui anual lei saptemii doua sute pentru ease burse ; iar dela data cand Incep saiasa absolventi, alti seapte mii douA sute lei ca ajutor lor.

4. In al treilea an al decesului meu, sa dea anual EpitropieiBisericii Madona-Dudu din Craiova suma de lei trei mii, ca sainfiinteze patru posturi in ospiciul de alienati $i sa tuna in elgratuit patru bolnavi, asezati in o camera, sub denumirea Alexe$i Sofia Caneciu.

5. Bisericei din comuna Grecesti, judetul Dolj, ii va da pefie-care an, incepand in al doilea an al decesului, cate lei cincisute, care sa se intrebuinteze pentru tinerea ei in bung stare,cumpArare de vestminte preotului, de carti, lumanari $i alteobiecte necesare cultului.

6. De patru mii lei pe fie-care an din venitul a verei ce-i lasPrimAria Craiova va dispune, intrebuintandu-i la lucrari de fobsobstesc in oras, iar dela data stingerei datoriei la Creditul Ruralva mai putea dispune inch de alti doua mii lei anual pentruacelas scop $i destinatiune.

7. sa dea D-lui Ghita Popescu din Craiova cate lei o miepe fiecare an $i cat va trai pentru serviciile ce mi-a facut.

8. SA dea asemenea D-lui Avocat I. Peruianu din Craiovacate lei doua mii anual $i cat va trai, ca legat remuneratar.D-sa va continua $i va termina procesele mele pendinte la in-stantele judecAtore$ti din Craiova la decesul meu.

94

$i

Este in acela$ timp executowl meu testamentar cum ariamai jos.

Ca legate in numerar, obiecte de valoare $i imobile, ce maiindatorez Primaria Craiovei sa dea, sunt acestea :

a). Epitropiei Bisericii Sf-tii Apostoli din Craiova ii va dapogoanele de livadie din comuna Balta Verde, ce le-am inchiriatD-lui Titu Andreescu.

b). In credinta ce am ca un popor cade nu numai prin vitii,dar $i prin lipsa de virtuti, dispun ca in al doilea sau al treileaan dela deces, sa se dea Academiei Romane din Bucure$ti, o sin-gura data, suma de lei cinci spre zece mii, ca sa-i intrebuintezepentru a premia $i imprima una sau mai multe opere scrise in-tr'o romaneasca frumoasa. $i pe Intelesul tutulor, $i in care sa setrateze cu citatiune $i exemple, alese de on unde, subiecte caacestea : .Munca $i datorie, Moralitate, Religie Iubire de Pa-trie. Aceste publicatii se vor scoate in editii populare eftine(urmeaza coala a doua (ss) Sofia A. Caneciu).

c). Finelor mele Eliza $i Sofia, nice ale doctorului Gh. Mi-letici din Craiova, le va da la fie-care cate lei zece mii, in ceidoi ani dupa decesul meu, $i tot for la amandourt le las cele noun$iruri de margaritare, iar in parte Eliza va mai lua fermoarulde briliante cerceii solitari $i cerceii de briliante, $i Sofia valua de asemenea bro$a de diamante solitarii cei mici de bri-liante, zaharnita cu ele, stele de argint. d). Lucretiei AnastaseCionea, ca semn de dragoste, ii las acul de palarie de briliante.e). Las Angelei Julian Vrabiescu, nepoatei mele, ca amintire, cloudbratari, una de email impodobita cu rubine $i briliante, $i altacu trei rozete impodobita cu briliante. f). Tava mare de arginto las Margaretei Marascu. g). Candelabrele mari de argint sa fieale Constantei Colonel Goruneanu. h). Portretul sotului meu $ial meu be las, impreuna cu cele trei gobelinuri, brodate de mine,lui Iulian $i Elvira Vrabiescu. i). Candela de argint din odaiamea de dormit o las Bisericei Sf-tii Apostoli din Craiova. k). A-vocatului meu I. Peruianu, ca amintire, ii las pendula cu statuetade bronz din salon. 1). Fetelor Sappha $i Maria Hariton Pascalibe las cate lei cinci mii de fie-care, care li se vor plati la trei anidupa decesul meu, cu conditie pentru Sappha, dace la aceaepoca a platei legatului nu va fi maritata.

Tot Sappha Hariton Pascali va mai avea un porte-bonheurimpodobit cu patru rubine $i doua briliante, serviciul de cafea,adica, tava, ma$ina $i ibricul de lapte, serviciul de ceai de douaspre zece persoane cu 12 lingurite, tava $i cosuletul de argintde China, iar sorei sale Maria Har. Pascali ii las cerceii de bri-liante cu lega' tura la fel cu ai mamei sale Elena Pascali $i totserviciulSofia A. Caneciude argint pentru masa de doua sprezece persoane, cu tacamurile tot de argint pentru desert $i sol-nita. m). Femeei din casa, aceia care ma va ingriji pang la ceasulmortii, ii las lei cinci sute, mobila din odaia mea de dormit, ro-chiile $i rufaria mea. n). Servitorilor mei dela epoca decesuluile va da salariul pe doua luni. o). Obiectele de arta, precum $igobelinuri sau covoare de perete, tablouri, vase de portelan etc.se vor pune la Muzeul Aman sub numire de Colectia Caneciu.p). Finei mele Elvira Caton Simion, nascuta Strambeanu, ii las

95

*i

$1$i

$i

beosa de diamant cu o singura piatra $i sfesnicile de argint dela pian. 2. Lei cinci mii ii las D-nei Maria Caletzeanu. .

Toate aceste legate se vor da sau servipersoanelor desem-nate, libere de taxele de inregistrare, care se vor Oki din ave-rea mea.

Primaria, dupa ce ma va inmormanta cu pompaimi va face un monument la mormantul meu, pomeniri $i pa-rastase in fiecare an.

Fara pasuiri sau straganiri, care sa dea loc la pierderi, vacauta sa realizeze $i sa incaseze curand creantele' active $i satransforme banii in efecte la purtator producatoare de venit,cum arat mai sus. Dupa ce va achita taxele de inregistrare, vaplati $i preda legatele particulare, va infiinta ospiciul de femei,zestrele fetelor, bursele si toate cele prevazute aci, numai dinvenituri. Orice bani ar mai prisosi din venituri, ii este interzisin mod riguros Primariei ca sa-i intrebuinteze in lefuri pentrufunctionari, creante, gratificatii, subventiuni, sub orice denumire,caci sa-i fie bine cunoScut gandul meu, ca nu voesc ca avereamea veniturile ei sa serveasca a declasa lumea, $i a o stricamai rau, facand-o sa fuga de munca folositoare producatoare,ca sa umble dupa. capatueli.

Prin urmare orice venit va prisosi, se va capitaliza si in-trebuinta astfel : De va veni rasboi peste tarn, venitul capitalizatsi aflat in acel moment 11 va da Ministerului de Resbel sau CruceiRosh Romane, ca sa caute pe raniti. Pans atunci, va ajuta sausubventiona pavilionul de boale contagioase, ce se va infiintaprin initiativa privata a mai multor doamne din Craiova, si lacare am contribuit si eu cu 17.000 lei.

Sub ventia sau ajutorul sa fie de lei 3000 pe an. Tot dinvenit va cumpara loc spatios la marginea orasului, va zidi unospiciu sau azil de copii gasiti, sub numele de Alexe si SofiaCaneciu. Pe scurt, va intrebuinta venitul la opere de folos public.

Numesc executor testamentar pe D-1 Avocat I. Peruianu,cu insarcinarea sa ceara sa staruiasca pentru indeplinirea in-tocmai a tuturor dispozitiunilor prevazute in acest testament $irespectarea intentiunilor ce am manifestat prin el, ca sa nu secalce sau sa se abata de la el. Nerespectarea neindeplinireaacestor dispozitiuni si a intentiunilor mele ce doming in ele,atrage pentru legatara universals, Primaria Craiovei, decadereadin beneficiul acestui testament ce se revoaca, iar averea meaintreagrt sa fie a Academiei Romane, cu aceasta indicatie gene-rala ca sa intrebuinteze pentru institutiuni sau fondatiuni, caress formeze, prin o educatie national& $i desvoltarea energiilorin lupta pentru existents, buni, morali, muncitori $i folositor ce-tateni ai trtrei noastre.

Pentru publicarea acestui testament nu va putea cheltuimai mult de 50 lei, de va voi Primaria sa-1 publice.

Localul Azilului de copii gasiti, despre care zic mai sus,sa se Inca pe loc afara din oral. Se poate infiinta pe un loc laperiferia orasului, dar spatios.

(ss) Sofia A. Caneeiu,tNotal.Testamentul a fost depus la Tribunalul Dolj. s. III, la 6 Februar

1906, sub forma mistica. Pe plic actul de subscriptie poarta No. 801 $i autentifi-carea facuta de D 1 Presedinte C. Caletzeanu.

96

cuvenita,

.

$i

$i

$i

$i

2i

AP141,19ftliwirar. 414 1 frr"'1 "F"..

'op

itoroomo, 111110'

irtolbms:clor.e4.4

Viata Maiorului D. Pappasoglu

Dupa o brosura de 8 pagini 21X14, fora coperta indicatiea tipografiei unde a fost trasa, scrisa cu litera marunta, culegemurmatoarele note- biografice privitoare la acest ofiter, care a traitsi in Craiova. Maiorul Pappasoglu e cunoscut ca autor al multorgravuri, in care .a popularizat pt-in creionul sau figurile domni-torilor oamenilor de stat ai Romaniei $i a lasat mai multescrieri, intre care *i Istoria Bucurestilor. (Enciclopedia Romanya D-rului Diaconovici, tom. III, p. 522). Brosura ne-a fost pusa ladispozitie de D-1 C. C. Neamtu.

D. Pappasoglu s'a nascut in Bucuresti la 28 Martie 1811. La1815 parintii sai fug cu el la Ploesti, apoi la Campina, din pri-cina ciumei. La 1817 intra in scoala de clinica a lui Vardala. La1821, fugind cu familia, din cauza eteriei grecesti, la Brasov, edat aci la scoala saseasca, unde invata nemteste ¢i ungureste.La 1827 inapoiat in Cara, ia lectii de desen cu pictorul francezJaquin. La 1830 intra in armata nationals, de curand organizata,cu gradul de iuncar in reg. (polcul) I Inf., bat. 2, comp. (roata) 5si este pornit la Craiova, unde se organiza ostirea sub ingrijireageneralului rus Staroff, si avand ca comandant de regiment pecolonelul (polcovnicul) Em. Baleanu. In anul urmator se duce curegimentul la Bucuresti, chemati pentru a face streaje it1 jurulcapitalei, bantuita de holera. E facut sub-locotenent (praporgic)in acelas an 1831, cand se dau pentru prima data epolete ofite-rilor, dupa moda celor rusi. In 1832 e comandant al postului depaza al granitei dunarene dela Oltenita, pichete care de acuminlocuesc capitaniile de margine ; in aceasta calitate e avansatlocotenent (parucic). In 1833 e numit comandir al comp. I din reg.2, servind apoi in oaste si la Focsani, Telega, apoi in 1836 in Bu-curesti $i Ploesti, $i dupa, aceea doi ani la Braila. In 1839 it allamiar in Bucuresti si in urmrt la Celeiul din Romanati strajuind laDunare cu compania sa. Trece in 1840 la Reg. 2, sub comandaexcelentului instructor Col. Engel. In 1844 e trimis cu un bata-lion la Zimnicea, iar de aci in mars fortat la Braila, unde era.rasvr'atirea bulg-ara., cu care prilej fu decorat cu ordinul NisanEftihar. In 1842 ia pane la .potolirea celei de a doua revolutii,numita a Dascalului.. Casatorindu-se in 1843 in Bucuresti, pesteputin e permutat la Calafat, cand pentru prima 'pars s'au facutpichetele pe stalpi la Dunare, si cand a dat Turcia 4 tunuri Ro-manilor.. In 1846 iar la Bucuresti, unde se distinge in lucrarilede ajutor *i de pastrarea ordinii in marele incendiu al capitalei.In 1848, la 13 Septemvrie, fiind de serviciu la cazarma din Dea-lul Spirei, se lupta cu coloana de armata otomana ce intra inBucuresti. Atasat dupa aceea la ostirile turcesti ce pornesc delaCotroceni spre Craiova, in calitate de ofiter de ordonanta pe Tangacomandantul de divizie turc respectiv, facu maxi servicii ca a-gent de legatura intre ostirile turcesti si rusesti ce cantonau incapitala Olteniei. In 1850 fu numit aghiotant atasat pe langa gen.rus Danieleschi, comandantul garnizoanei din Bucuresti. In 1853,in timpul rasboiului ruso-turc, primeste insarcinari de increderedin partea sefilor armatelor rusesti. In 1855, dupa un serviciu de

7 97

$i

$i

si

25 de ani in armata, printul Gh. Stirbei 11 inainteaza maior albat. 2, reg. II in Braila. Dupa putin timp apoi Pappasoglu dem i-siona din ostire, trecandu-se la pensie. De atunci, devenind liber,isi utilizes vremea desemnand $i publicand tablouri istorice in li-tografie, chipurile domnitorilor, vederi ale monumentelor vechiale tarii, a podului lui Traian eintocmai precum s'a vazut la sca-derea apei., monumentul lui Leon Voda Tom$a $i altele. Tot ela publicat prima harta a Principatelor Romane Unite, .de un stan-jen quadrat., in 1300 exemplare, $i lucrata dupa harta austriaca.Activitatea aceasta fiindu-i pretuita de guvern, Pappasoglu fuoranduit in 1860 comisar 1nsarcinat cu revizuirea manastiri-lor din jud. Olt, Muscel, Dambovita Prahova. In aceasta cali-tate, anticipand grijile de mai tarziu ale Corn. Mon. 1st. actuale,el inspecteaza 60 de manastiri, catalogand obiectele pretioasede arta ce a aflat aci, desenand, copiind inscriptii, pe care le-apublicat in buna parte cu propriile lui mijloace. Dela el au ra-mas tablourile cu Unirea Principatelor, Lupta din Dealu Spirei,Defilarea din Craiovape care o reproducem in acest numar9,chipuri de domnitori cu for in facsimile, cum $i portretelelui Voda Cuza $i a Doamnei Elena. Din acestea din urma a tri-mis gratuit .ofiterilor din deta$amentul ce au luat parte la lovi-rea cu Polonezii la Costangalia., iar 50 sä se daruiasca bisericeidin zisa comuna, (uncle s'au inmormantat cei cazuti in acea lo-vire..

Alta lucrare a sa este un ghid in romfineste $i frantuzeste,al cursului Dunarei, cum $i un .Raspuns ortodox contra criticu-lui Renan, pentru viata lui Isus., ambele tiprtrite in 1864.

Pappasoglu s'a ocupat $i de arheologie. In 1864, din insar-cinare oficiala, face o excursiune arheologicrt in districtele Ro-maniei mici, unde in curs de 4 luni descopere cateva monumenteistorice ignorate, recolteazrt pentru muzeul statului 115 obiecte,intre care un mare sacrofag de piatra. Muzeul sau particular fuvizitat in 18b5 de arheologii francezi Budry $i Boissier, trimi$.aci pentru studii arheologice de Napoleon III; francezii Baligotlsecretarul Domnitorului, Marsillac, redactorul foaiei franceze,bucurestene La voix de la Roumanie, Insotesc pe oaspeti.

Pentru ultimul an ce consemneaza brosura aceasta in viatamaiorului Pappasoglu, se spune ca a mai publicat un tablou re-ligios .dupa copia adusa din Vatican, in onoarea inaltului sinodal Romrtniei..

La urma autorul brosurei $i care se vede a fi chiar. ma-iorul Insusispune ce proiecte de lucrari artistice are in minteor chiar schitate, sfarseste, dupa ceva cuvinte elogioase, dan-du-si adresa : Bucuresti, str. Vacaresti, 151.

Maiorul Pappasoglu a incetat din viata in anul 1893.

1) Textul tiparit sub aceasta gravura, cdedicatd bravei ostiri a regatuluiroman,, a fost publicat in aceasta revised, an. III, p. 527.

98

$i

$i

iscaliturile

$i

$i

$i

0 cronica a Moldovei la Monaco 1)

La sedinta extra ordinary din 17 Iu lie 1929 a A cademieidin Varsovia, sub conducerea D-lui X. Jan Fijatek, profesorulpolon Olgierd GOrka face cunoscuta o cronica a istoriei Mol-dovei, scrisa in limba germana si atlata la KOnigl. Hofbibliotek(Staatsbibliotek) din Monaco, in colectia de materiale istoriceSchedeliana (dupa numele istoricului din Norymberk, HartmanieSchedel, autorul acelei .Chronicon mundin din anul 1492).

Codexul cu No. 952, in 23 pagini, cuprinde o cronica a luiStefan cel Mare, intre anii 1457-1499, intitulata : .Dv Kronyckedes Stephan Vayvoda aus der Wallachay., iar sub acest titlu estealtul, in limba latina .Cronica breuiter scripta Stephanus deigratia Vayvoda Terrarum Moldannensis, nec non Valachyensis.Manuscrisul, scris inainte de Schedel si pastrat in parti, se ter-mina cu data de 28 Mai 1502.

Urmeaza apoi o serie de liste, cuvantari, satire, fora nici-olegaturi cu cronica, dar cu cuprins si de inspiratie humanisticii.

Prima parte a acestui codice s'a pierdut. D-nul Gorki credeca ar fi fost un fragment cu totul necunoscut. Cronica este scrisain limba literary germana si cu ortografia schimbata destul dedes. Pana la anul 1457 sunt expuse in mod cronologic toate eve-nimentele crea'rei lumei ; urmeaza apoi, mai pe scurt, evenimen-tele din Valahia, iar mai pe larg cele intre anii 1457-1498, candrevine la epoca lui Christ.

Fiecare eveniment este insotit de multe detalii. Este pe largexpus razboiul lui Stefan eel Mare cu Matei Corvin, din 1467,razboiul cu Radul Vv. 1472 cu Tepelus, luarea Caffei, razboiulcu Turcii, luarea Brailei, Romanului, asediul dela Colomea, luptadela Catlabuga, razboiul cu Hroiot, lupta pentru Pocutia, delaRohatyn. Despre razboiul din 1497, la Codrul Cosminului, nu sepomeneste aproape nimic si se trece deadreptul la anul 1499, inIulie, unde se termini cronica.

Pentru epoca dintre 1457-1486 sunt aproape aceleasi stiricasi in cronicile moldovenesti cunoscute, adicia, tot ca in Letopisetuldela Bistrita, Putna si Brzeski. Intre anii 1486-1499 sunt datemulte alte fapte noi, proprii.

D-1 GOrki, dupa multe fapte care ii dau de banuit, credecy autorul acestei cronici este Hermann, parcalabul de CetateaAlba si apoi staroste de Hotin, un personagiu foarte apropiatde Stefan, si care a obtinut cariere diplomatice intre 22 IV 147514 IX. 1499, la regele Jan Albert.

Din Cracovia trebue sa fi trecut la Norymberk, uncleSchedel cauta material pentru istoria moldoveneasca.

Cronica aceasta pare a fi cea mai veche cronica din isto-riografia romaneasca, inainte de opera calugarilor din manastiri.

Elena EftimiuPraga, 1930.

1) Notele cuprinse la aceastit cronica le-am gasit in RSprawodzania Z czynnoscii posiedzen Polskiej Akademiji umiej, entnosci). Tom. XXXIV, pg. 29, No, 6,Iulie 1929.

99

In chestiunea monumentului Ec. Tudoroiu

In nr. 43-44 al revistei noastre, la pag. 377 din an. VIII,este publicat un articol: Monumental Ecaterinei Tudoroiu ?, incare se pune intrebarea: ce s'a facut cu sumele de bani trimiseComitetului?

Cum eu sunt easier al comitetului infiintat la Craiova, la10 Mai 1919, in scopul de a strange fondul necesar unui monu-ment in satul natal al eroinei, dau urmatoarele lamuriri, sprea lua cunostiintrt de e .i ziarul .Gorjanuli :

1. Pana la data d 31 Decembrie 1929 sub-semnatul aveamdepus la Banca Comertului din Craiova, pentru acest fond, uncapital de lei 651.200 (sease sute cinci zeci si una de mii douilsute), pentru care se tin.scripte in bung regula.

2. La 26 Februarie 1929, D-na Atena C. Calugareanu, aziFiintescu, mi-a comunicat, in scris, ca din sumele ce a primitd-sa, exista depus la Banca Chrisoveloni, un capital de lei 625.690(cease sute doua zeci si cinci mii lei cease sute noua zeci), la 31Decembrie 1928.

3. Sumele acestea depuse pot fi controlate de oricine.Noi suntem in asteptarea primirii unei cantitati de .bronze

oferit, prin promisiune, pentru a putea infaptui un monument dearta, pentru ale carei fonduri, noi, personal, ne-am straduit, casa le strangem.

Dem. D. StoenescuAvocatCraiova.

17 Martie 1930.

IndreptariAsupra Tezaurului dela Coveiu", :tudiat si descris ama-

nuntit de d. Nicolaescu-Plopsor in No. 39-40 din Arhivele 01-teniei pe 1928, si de d. Sic Georgescu in No. 43-44 pe 1929,atragem atentiunea, ca s'a cetit si tradus gresit inscriptia slove-neascd de pe e vasul cu sfintiD, si anume data de an, care sunsdin sloveneste pe romaneste exact : sante mii si doudzeci si trei(Sedcinz hiliadi i dvaiset i tri) §i se indreapta astfel intreaga ci-tire si traducere in romaneste:

Fauritu-s'a acest pahar in anul sapte mii si doudzeci sitrei. S'a cumparat a bea intru slava lui DumnezeuD.

Ceea ce arata in anii dela mantuirea lumii data de :7023=1515, iar nu : 1500.

Si ca este ass, se poate vedea adevarul si din faptul cadupd fiecare Melt' cirilicd, ce reprezenta data de an, este pusdeasupra fiecdreia din litere semnul de cifrd si punct dupa ea.In inscriptia de pe cupd nu exista nici un nume de cucernic.

St. Nicolaescu.

100

et

ReCeNZII

CARTI

giornale difiolitica e di let.teratura, Roma, V, Dec. 1929, apa-rand sub directia d-lui Umberto Bis-cottini, e .dedicat in Intregime tariinoastre. Primul articol e : Italia $iRomdnia, semnat de directorul revistei, care lamureste cu sinceritate, faradeserte complimente de circomstanca,raporturile actuale ale celor douacu neintelegerile ce le separa Inca pu-tin si posibililatile ce le pot apropiafoarte mult ; ar clod politica noastrAexterna condusa nu de interese schim-batoare ale partidelor, ci de o intele-gere pretuire reciproca mai !nye-derata pentrn viitor, fara not ul pe carealianta cu Jugoslavia tl proiecteaza a-supra prieteniei ce trebue sä ne legede fratii italieni.Lineamentele geo-grafice ale Romdniei Mari, de Ric-cardo Riccardi, surprinzator de bineinformat, depasind titlul articolului, In-tru cat cuprinde note cu privire la et-nografie, geografie economics, obi-ceiurl, imbracaminte, locuinta si alteamanunte interesante.Din lirica ro-mdneasca de azi se dau cate o tra-ducere in versuri albe din poetli NI-chifor Crainic, T. Arghezi, Adrian Ma-niu, Ion Pillat, Camil Baltazar, IonAl. George 4i V. Voiculescu. Tradu-c5tor : Al. Marcu.In Arta roualnea-

Italia, d-1 prof. N. lorga sem-naleaza asemanarea batatoare la ochia unor fresci vechi, descoperite subtencuelile posterioare in Biserica Dom-neasca dela Curtea de Arges pic-tura lai Giotto. Penetratle si influ-ents artistica occidentala venita la notindirect pe cafle Orientului bizantin,or ale vre-unor mesteri sal umblatiprin lumea Apusului ? Calea negotu-lui Venetiei Genova ne va fi a-dus si ea multe asemenea Inrauriri,in stole, arm , giuvaieruri imbra-c5minte. Influente italiene se constatasi In caligratierea cirilicelor din in-

scriptii, ca la mortnantul ltd Neagoc,la acel at lui Radu dela Afumati, cumsl In felul de a lucra baso-reliefuri cacel dela Vieros, sau cel reprezentandlupta lui Preda Buzescu cu Tatarul laStanesti. Tot asa $i cu primele noas-tre tiparituri, prelungiri ale unui mes-tesug trecut poate prin Raguza Ii por-nit dela Venetia, casi cu vignetele,ornamentele florale gravurile Inlemn, ce impodobeau vechile noastretiparituri religioase. Lapusneanu cereprintr'o scrisoare pictori la Venetia,ca jugrAveasca manastirea la Sla-tina, ctitoria lui. Sub Brancoveanu In-raurirea artel italiene culmineaza, cain pictura dela manastirea Hurezi. Intimpurile not un Gh. Asachi unTatarescu leaga iar firul influentei ar-tei italiene asupra celei romanesti.Curente in lit. rom. contemporand,de Ramiro Ortiz, informeaza suficientpentru straini despre miscarea noa-stra literara, chiar data nu totdeaunadestul de obiectiv. Poezia romd-neascd din zilele noastre, de Pomp.Constantinescu, se estinde in carac-terizari judicioase, care completeazaschitarea evolutiei trasatil de d-1 Ortiz,fixand mai precis locul fiecarui scrii-tor In cadrul acestei evolutii. Castudii privitoare la folklor publics D.Gazdaru : Literatura populard roma-neascd, cu o privire speciald asu-pra basmelor, §i D-na Venera lio-pescu : Costumele nationale roma-nesti. Prozd romdneascd contern-porand, de R. Ortiz.Italia lace -puturile teatrului dramatic mu-zical romdnesc, de Claudiu Isopescu,e un studiu foarte conftiintios $i a-profundat, dovedind inraurlrea exerci-tata asupra debuturilor teatrului nos-tru de catre repertoriul teatrului Ita-lian sl de catre muzica Italians, pecare artistii for au adus-o la noi.Despre Teatrul roman contemporannoteaz5, G. Mih. Zanfirescu cateva tn-semnari critice, limitandu-le la 'Hera-

101

Ii

tari,

sea $i

ci$i

pi

pi

Pb

pi

pi

sad

p1

si

tura dramatics de dinaintea razbolu-lui mondial.La Cronica semnalam :Cultura romlina in Italia, de Au-gusto Garsia, bogat informata, si Ita-ha in Romdnta.-- Recenzii, intre al-tele, despre cartile romanesti Sufletetail" a lui Camil Petrescu, Servilia"(o parte din Adam si Eva") a luiL. Rebreanu, Madam Cup arencu a a luiD. Patrascanu, Doug iubiri" a luiAgarbiceanu, Divortul" de Caragiale,$i O scrisoare perduta" de acelasRevista e infrumusetata si cu multe sifoarte reunite ilustratii, infitisand ti-purl, monumente vederi din TaraRomaneasca.

Cuvine-se directorului revistei e-ditorulul o multumire recunoscatoaredin parte-ne.

L'ivolution de la peinture re-ligieuse en Bucovine et en Blot-davie, depuis les origines jusqu'auXIX-e siecle. Noavelles recherches.Etude iconographique, par I. D Ste-fdnescu, Paris, Libr. orientalisie PaulGeuthner, 1929. Apare ca vol. VI dincolectia publicata de Millet sub titlulgeneral Orient et Bytance", fiind ocomplectare a volumului anterior a-cestuia : <L'evolution de l'art reli-gieux en Bucovine et en Moldaviea,mai ales cu privire la pictura si de-coratia bisericilor din sec XV si XVI.Studiile acestea noui stabilesc maibine lozul picturei moldovenesti $i aiconograflei sale In cadrul artei, pre-cizandu-i caracterele distinctive aleei. Se cerceteazA rand pe rand int&tisarea arhirecturei, decoratia externs,planul, mormintele pictura din in-teriorul bisericiior urmatoare : Dol-hestli-mari a lui Stefan-cel-Mare, -if.Nicolae din Dorohoi, Sf Nicolae dinBalinesti, manastirea din Dobrovat,Sf. Nicolae din Popauti, man. Hu-morului, min. dela Vatra-Moldovitei,man. Sf. Die a lui tefan-cel-Mare,bis. Sf Dumitru din Suceava, man.dela Voronet, deosebit de remarca-

paraclisul dela Zemca, bis E-piscopiei de Roman, bis. Sf. Gheor-ghe din Harlau, man. Sf. Gheorghedin Suceava, man. Neamtului, bis.din Patrauti, man. Secu, man. delaHlincea, man. Cetatuia, bis. Golia-Iasi, man. dela Putna sl bisericile re-facute in sec. XIX: Sf. Nicolae si TreiErarhl dela Iasi. Partea doua, cea maipretioasa prin informatie sinteza,cuprinde iconografia Decoratiunile

102

bisericesti din Moldova, zice autorul,rformeaza un ansamblu de o mareunitate artistica... Ele reveleaza deasemenea un sistem iconografic, o Cu.getare de ordin religios. 0 riguroasalogica de executie se aliaza, in an-samblurile picturilor moldovenesti, culogica de cugetare ; ad se gasesteadica imaginea cu sistemul icono-grafica. Urmeaza o cercetare compa-rativ5 a elementelor constitutive dinarhitectura unei biserici : cupola, al-tarttl, naosul, apoi gropnita, nartexulsi exonartexul, cad exteriorul nu pre-zinta nimic deosebit. Comparatia seface !Titre bisericile din Muntenia sicele moldovenesti, cu referinte si lacele similare din afara hotarelornoastre. Inceputurile artei moldove-nesti nu se pot studia tusk din lipsaprimelor monumente religioase si avechilor jugraveli, care s'au tot re-facut, stricandu-se de cele mai multeori. Admitand o influenta a mes-terilor straini veniti la noi, autorulcrede c5 se poate afirma ca arta mol-doveneasca nu e facuta din Impru-muturi ; ea are o evolutie proprie,logica unitara. Tehnica stiluldecorativ provin fireste din arta bi-zantina, ale card caractere s'au con-servat in Moldova in esenta lor. Lasfarsit d-1 Stefanescu preci/eaza ac-ceptiunea ceva mai redusa in spatiuce trebue data azi termenulul de artabizantina" fata de cea de odinioar5,insa avand rad5cini mai indepartatede cum se crezuse.

Albumul care ilustreaza textul a-cestui volum formeaza un corp se-para t, cuprinzand 2 planse coloratesi 58 in fototypil, dupd fotografiileluate de insusi autor In stAruitoarelesale cercetari prin bisericile Moldovei

Bucovinel.

Traduceri din literatura ro-mind in italienefte ne aduce, caun dar de mare pret pentru tara sa,profesorul Clauchu lsopescu dela Ro-ma. Aaezat de multi ani in capitalsItalie', d-sa a muncit nestiut ne-ajutat de oficialitate, scriind la zia-rele st revistele din Peninsula arti-cole de informatie binevoitoare pen-tru tara sa, stabilind legaturi cu

oameni de litere gi stiinte deacolo, facand us curs liber de limba$i literatura romana la Facultatea delitere din Roma, care de cu anal a-cesta a devenit oficial, iar d-1 Isope-

bila,

ai

zia-risti

$i

ni

sl

si

at

al

sl

si

si

scu a fost numit profesor conferen-liar al Universitatei regale italiene.Cu concursul si sub directia sa, 14din studentii studentele italienecare urmeaza cursul d-lui Isopescu autradus o seams de scrieri romanestiIn italieneste. Din acestea un numarde schite nuvele au fost publicateIn doua numere, dedicate scriitorilorroman', din colectia d-lui Alf io Berretta (Due lire di nov elle) (nr. 14 din1928 si nr. 6 din 1929). In timpuldin urma, in mai Kiln de un an, afacut minunea de a tiparl 7 volume

anume : 11 dtvorzio, bozzetti, di I.L. Caragiale, in traducerea d-lui LilioCialdea, cu prefata de Liv. Isopescu;La sinfonia fantasttca, romanzo diCesare Petrescu, in traducerea d-neiA. Silvestri-('iorgI, cu prefata de Au-gusto Garsia, profesor si apreciat poet

romancier modern; Due amori, diIon Agarbiceanu, traducere de d-naNella Collini, prefatata de Aug. Gar-sia ; La Signora Cuparencu, novelleumoristiche di Demetrio Patrascanu,in traducerea d-nei Venere Isopescusl cu prefata de Umberto Biscottini ;La pazzia di Andrea Pietraru,d r a m m a in tre atti, di CamilloPetrescu, tradusa de d-na Silvestri-Giorgi, prefatata de d-1 Cl. Isopescuacestea toate in editura La nuovaItalia", Venezia-Perugia ; Servilia,capitol din romanul lui Rebreanu A-dam si Eva", tradus de Enzo Loreti ;Nicoltno Bugta, in traducerea ace-luiasi, de J. Al. Bratescu-Voinestiacestea dou5 din urma publicate Ineditura Mafia" din Milano. In rastimptrebue sa fi aparut traducerea NA-pastel" lui Caragiale, poate al-tele Inca. Deosebit de aceasta a is-butit a pregati un numar special, de-dicat Romaniei, din pretuita revistaIl Giornole di Politica e di Lette-ratura" de sub directia d-lui Biscot-tini, pretuit scriitor, lnsusi d-1 Mus-solini, caruia d-I Isopescu i-a prezentatin omagiu traducerile sale st pe tra-ducatorii for studenti studente inNoemvrie trecut, in prezenta dluiBalbino Giuliano, ministrul de in-structie at Italie', a apreciat In modelogios opera solidi rodnica ce in-semneaza aceste traducer', menite ainitia publIcul Italian in cate cevadin frumusetile noastre literare.

Pentru informatle consemnez acstitlurile lucrarilor de natura stiintificaale profesorului Isopescu : I) Alcuni

document' inediti della fine del '500,Roma, 1924.-2) Alcuni document'inediti della fine del '500 (secondaseria), h oma, 1925.-3) Antiche attes-tazioni itallane della latinita dei Ro-meni, Roma, 1928 4) L'ltalia e le-origin' della nuova letteratura ro-mena, Livorno, 1929.-5) 11 poeta ro-meno G. Asachi a I, oma, 1808-1812,Roma, 1929 6) Notizie intorno asRomeni nella letteratura geograficaitaliana del '500 (Atti dell'Accad.Romena di Bucarest), 1929.-7) Unapredica romena tenuta a Roma net1608, Ginevra, 1929. 8) La pitturasacra moldava nelle chiese di Bu-covina, Milano, 1929.-9) Documentiinediti della fine del '500 (Atti dell'Accad Rom. di Bucarest), 1929.

La loi des trois itats dans laphilosophie d'Auguste Comte, parMichel Ufa, docteur es lettres. Paris,Libraria F. Alcan, 1928. Autorulcauta sa precizeze care anume surd- in-fluentele exercitate asupra lui Comtede filosofii secolului al XVIII-lea. Cate-va din acestea le marturiseste chiarfilosoful francez; sunt Insa altele cetrebuesc descoperite. E ceea ce lacec11 Ut5 In remarcablla sa lucrare ceprezentam cititorilor nostri. Notam cad-sa este autorul operei La crise dela theorie du Savoir", publicata totIn 1928 la acelas editor din Paris.Legea celor trei stars (nu e decat oforma particulars a ideei de progres,care incepe a se invedera cu cugeta-rea franceza In a doua jumatate a sec.XVIII*. In Enciclopedia lui d'Alem-bert nu se gaseste cuvantul progres'.In filosofla lui Turgot apare intaiadata ideea de progres, legata de stu-diile istorice sociale in evolutia po-poarelor. D-I Uta examineaza rand perand conceptla despre acest progresIn filosofla lui Turgot, a lui Condor-cet, a lui De Bonald, a lui Joseph deMaistre, a Jul Saint-Simon, cars tots,intr'o oarecare masura au anuntat, ma-car partial, ideia legei celor trei uni-tati inaintea Jul Comte. Dup5 aceastapregatire autorul trece la insasi filo-sofia lui Comte, asa cum reiese dinopusculele sale care au precedat ma-gistralul sau Curs de filosofie pozi-tiva. Din cercetarea acestor lucrari ve-dem ca filosoful ajunsese la un sis-tern : coordinarea cunostintelor pozi-tive lute° conceptle globala gi creia-rea sociologiei, care vor constitui cele

103

5i

5i

5l

51

at

sisi

si

5i

douA probleme principale ale cursuluisau de filosofie pozitiva", stabilind Inacelas timp raportul care exists intrelegea celor trei star' si principiul cla-sificarii shintelor". Un capitol de fondface expunerea generala amanuntitaa legii celor trei start, corespunzandla trecerea succesiva a cugetarii ome-nesti prin starea teologica or fictiva,starea metafizica sau abstracts si sta-rea stiintificA or pozItivA. De aci treifcluri de filosoffe, care se exclud unape alta: prima este punctul de ple-care necesar al inteligentei omenesti ;a treia, starea sa tiara definitiva; adoua este destinata numai la a servide tranzitle". Stint deci trei atitudiniin cercetarea natures, trei metodetrei conceptii deosebite: una indls-pensabila dar provizorie, a doua cri-tics tranzitorie, far ultima singurae organics definitiva. Spiritul teo-logic explicit un fenomen natural prin-ir'o cauza supranaturala ; spiritul me-tafizic printr'o cauza abstracts, si nu-mai spiritul pozitiv Ii explicit printeunalt fenomen natural: legea. Legeafiind un raport constant intre feno-mene, ea nu

maie In realitate decat un

fenomen mult or mai. putin ge-neral. *Uinta e produsul observatiunii,constant controlat5 de ratiune. E unraport social Intre ordinc progres :ordinea e baza progresului, far pro-gresul este desvoltarea ordinei. Filo-sofia pozitiva sistematizeaza concep-tiunile stiintifice ale societatii si Inacelas timp provoaca reorganizareavietei active. Tot legea celor trei st5riconstitue legatura fondamentala intrefilosofia pozitiva si sociologic; ea esteIn acelas tamp baza coordin5rei cu-nostintelor si principlul fondamentalal sociologic!.

Despre L iconum", de Carlo Tagliavini, mem-bru coresp. al Acad. Rom. si profe-sor la Univ. din Bologna. Ed. AcRom Mem. s. lit. 1929. Invatatultanar Italian, care ne cunoaste binelimba si ne iubeste, face o intere-santa comunicare asupra unui dictio-nar latin-roman-maghiar din secolulX V II - I ea, aflat de d-sa, si careeste cel mai vechi si mai importantdin cele cunoscute Oita azi, anted-oare Lexiconului de Buda. Manu-scrisul lui Marsigli continand acestdictionar se pAstreaza In Bibl. Uni-versitatii bologneze ; are 81 de foi,

104

cuprinzand in el 2394 de cuvinte.Partea latina arata ca autorul stie binelatineste; partea romaneascA e scrisacu caractere latine, dar cu o orto-grafie ungureasca. D-1 Tagliavini cer-ceteaza am5nuntit particularitatile fo-netice ale textului, ca cele morfo-logice si mai ales lexicale. MarsigliinsA nu este autorul dictionarului.Acesta, dupa particularitatile scrisulul,va fi fost un sas care stia ungureste.

Alumna Comis. ItIonum. isto-rice pentru Transilvania, pe anti1926-1928, Cluj, 1929. Problemeci metode arheologice in Dacia Su-perior, de Em. Panaitescu. Desi Intotalitatea for aceste probleme si me-tode sunt aceleasi pe tot intinsul Ro-mantel, exists insa si unele particulare,de natura regionals. Astfel cele ar-heologice din Transilvania, asa dedeosebite de cele din Dobrogea bu-nioara, stint tot atat de importante,variate si bogate ca si cele din urma.IncepAnd cu perioada migratiilor, pro-blemele din Transilvania par chiarmai compiexe si mai complicate, ziceautorul. Se face un scurt istoric alcercet5rilor arheologice din Ardeal desub stapanirea ungureasca pand azi,mentionand ce s'a facut ce ar urmasä se realizeze de acum Inainte, a-nume: ridicarea unei h5r11 arheolo-gice a Daciei, publicarea unui Corpuscare sit cuprincla Inscriptiones Da-ciae", cum si saparea, cercetareastudierea completa a cet5tilor dacicesi a limesului roman danubian, castal celui din nordul si estul Ardea-lului.Zugravii bisericilor romdne,de St. Metes, se deschide cu o bi-bliografie a chestiunel. Urmeaza apoicapitolele : *collie de zugravi dintrecut (ad se citeaza un 1- IristacheMladenovici, care studia la Viena,in 1822, zugrafila"), ca acea delaR.-Valcii, a lui loan zugravul, dela1785, al dna elev trebue sä fi fostun Mincu, cel care la 1800 se aflaIn satul Ciardesti (jud. Valcea), undeinvata pe niste copil mestesugul zu-graviei ; Breslele zugravilor si picto-rilor ; Cartile pentru mestesugul zu-grAvitului ; Zugravii bisericilor dinTara-Romaneasca In veacul al XIVXVII-lea aci se citeaza zugravii Do-bromir, Dumitru si Chit-top, cars lu-creaza la man. Bistrita a Buzestilorolteni (cel d'intai din ei e si faimosulzugrav al man. dela C. de ArgeS) ;

$i

gi

stsi

si

Illarsilia-

nt

si

la schitul Stanesti-Valcea e zugravun grec Eratudi ; la Cozia ieromo-nahul Maxim, cu un David si Huiacestuia Radoslav ; la Caluiu (R-ti)aflarn pe Mina zugrav ; la manastireaStramba (Dolj) este un Matei ; icoa-nele dela A rnota sunt ale lui Stroiezugravul din Targoviste; la Topol-nita aflam zugravi posteriori,in 1878, un Gheorghe grecul si Dimaromanul ; la schitul Fedelescoiu (Val-cea) sunt jugravi Lupul Popa Gri-gorie din Costesti ;Zugravii biserici-lor din Moldova in sec. XVXVII-lea,zugravii din Tara-Roman. in veaculXVIII si XIX-lea, in care epoca nu-marul zugravilor creste mult, plctoride biserici cast de icoane; cei dinMoldova in aceleabi cloud veacuri ;cei din Ardeal, Banat si Maramuresin sec. XVXIX-lea ; la sfarsit catevaconsideratiuni generale : tipicul bi-zantin in zugraveala bisericeasca, cu-rente apusene ce vin strabat Incetin pictura noastra, din Italia si Polo-nia. La sfarsitul studiului un inditealfabetic si 48 de ilustratii. Catevarapoarte §i dad de seams, anume :Un glad latinesc al Transilvaniei,comunicat de I. Martian Cercetartpreistorice in Ardeal in 1928 deDr. M. Roska. Cercettiri la Get&ruin dela Otomani, de M. RoskaRaport asupra cercettlrilor arheo-logice dela Sgrmisegetuza in anii1924-1928, de C. Daicovici.Asu-pra sapaturilor dela Cristesti, deAl. Ferenczi. Descoperiri arheolo-gice in Cluj, N. D. Covaciu. Ra-port despre sapoturile dela mdn. dinCdrta saseascd, de Dr. V. Roth.Doud biserici din Tara Oltuluicea din Oprea Cartisoara cea dinStreza Cartisuara, de Val. Literat.O excursie arheologicd in Ind. Trei-Scattne, de Al. Ferenczi. La urmaun Necrolog al lui M. Csaki, fostulcustode al Muzeului Brukenthal dinSibiu.

Dacoromania, an. V, 1927-1928,Cluj, 1929, cuprinde studiile urma-Ware : Schell dela Cergou fol-klorul lor, de Ion Muslea Sunt lo-cuitorli unui sat dela sud de Flabde pe valea Secasultd, cari vor-besc romaneste, dar stint luterani,fiind bulgari romanizati in Ardeal.Satul c asa de noroios, ca umblaoamenii pe chicioroage" o bunsparte din an. I a port nu se deose-

besc aproape deloc de romanil nostri.De limba for veche bulgareasca aumai pastrat doar arnintire si cafe uncantec pc care 11 cants fara a-i inte-lege textul. Se descrie cu amanuntulobiceiurile for in ceea ce au original,apoi ni se dau mostre de folklor va-riat cules de la ei Cdteva capitoledin terminologia Calului, e un extrasdin lucrarea de doctorat a d-lui SeverPop, pe care o Intregeste studiuld-lui St. Pasca : Terminologia cab,-lui: pc rtile corpulut. Din Etimo-logiile domnilor N. Draganu, A. Pro-copovici, C. Lacea, S. Puscariu, G.Dom Serra, Leo Spitzer, Th. Capi-dan, C. Daicovici, Dr. V. Bologa, Em.Petrovici gi Eug. Herzog. Articolemdrunte diferite ; de remarcat noti-tele d-lui G. Liiuglea despre uncleasemanari intre poezia sarbeascaacea a noastra poporana, cum bu-nloara pentru gMiorita,, in variantadela pag. 526 Canteculcare ai zice ca este o continuare acelei d'intai si un epilog at ei. lnte-resante, ca curiozitate doar, noteleunui rus de pela 1844 despre litera-tura romaneasca, extrase din o re-vista germana a timpului, de dired-1 V. Bologa. Despre cel mai vechirojdanic (zodiar), din 1620, aduce obogata comunicare d-1 N. Cartojan.Intregiri pentru aBibliografia noastraveche, ne cla d-1 Aurel Filimon. Cu-vantul <teleleica., de care vorbested-1 Muslea ca folosindu-se la aromani,se intrebuinteaza curent In Oltenia ;e o femeie ilecara, care umbla cuvorba dela unu la altu.Recenzii siDdri de seams la sfarsit.

Anuarul Institutului tie Isto-rie Nationald, vol. IV, pe 19261927, Cluj 1929.Regele Ferdinand

discurs comemorativ, rostit in Si-biu la 4 Dec. 1929, de I. Lupas, incare se pun in evidenta inaltele cab -tati patrotismul regre-tatului rege. Articolul e insotit de ogravura reproducand un bun portretal lui Vocla, de Costin Petrescu.Documente noun privitoare la rela-(iile Tdrii Romdnestt cu Sibiul insec, XV ,i XVI, publics Silviu Dra.gomir. hunt 70 de scrisori scrise inlimba medio-bulgara, adresate unorsibieni. Documentele se dau mai in-tal In regeste, apoi textul cu carac-tere slavone, $i la urma in traducereromaneasca. Cel mai vechi, dela Radu

105

$i

si

Dunarli*,

sulletesti

IM-r9

si

si

sl

sl

sl

--

si

III cel Frumos, find din 1467. Fie-care act e insotit de o notita privi-toare la monogram, pecete, }Artie, sem-naturi sau alte Insemnari lamuritoare.Cele 20 ultime din aceste acte pro-yin dela mitropoliti, boeri st obstiimanastiresti sau orasenesti. La nr. 55,In 1454 or 1455 scriu cbanil din Tis-meana jupan Stan i jupan Craciun.pentru o pricinA cu tin cal furat. Lanr. 56 din 1504 1508, ,jupan Bar-bul ban' catre burgherme§terul dinSibiu si celor 12 pargari de acoloprin cnezul Dumitru din Saliste, cu-rler de Incredere. La nr. 57 tjupanParvul, mare ban at Craiovei. scrie,intre 1523 51 1528, un ravas prin 0-pris, cnezul de Cacova. La nr. 60scrie Stan, Parcalabul cetatii Poenari,cerand sa i se trimita Gaspar si Ivan(cnezul) dela Rasinari, nentru lamuri-rea unei neintelegeri. Se adaoga si 8facsimile din aceste scrisori Un e-pisod din anii 1848-49 in Transil-vania : Apararea Muntilor Apuseni inprimavara st vara anului 1849, de R.R. Rosetti, cu o harts si mai multeschite ale terenulul.Adaos la rela-title bailului Marco V enier, cu privireIa campania din 1595 a Domnitorilornostri, de N. Banescu. Se in'regestepovestirea luptelor lui Mihai Vitea-zul cu Turcii, prin publicarea unorrapoarte ce au scapat vederet lui Esar-cu din publ. Col. Hurmuzachi III, a-pend.Zavera din 1821 fi regimen-tal ndsdudean, de V Sotropa, aratagrija ce avea comandamentul militartransilvanean, ca nu cumva miscariledin Tara RomaneascA sa aiba vre-orepercusiune 51 pe acolo. In acestscop se iau masuri severe de preve-nire. Be/enari din Ardeal, de I.Martian. In sec. XI incepe cucerlreaArdealului de dire Unguri ; suprema-tia for nu s'a putut loss valida aci decat in a doua jumatate a secol. XII,prin mijlocirea colonizarei de Sasi stSeal' In masse compacte printre Ro-mani. Primele bejenii vor ft tnceputdecl de atunci, si anume In spre Mol-dova. Se citeaza o asemenea menti-une la 1359, ca cea d'intai. Emigrarlmai puternice au pornit dupa 1789,de cu oprimarea crescancla a Unguri-lor. Regimentele de graniceri, instt-tuite de cu 1762 pentru paza frunta-riilor-47 Ia numar spre Moldovapazesc trecatorlle, sa nu fugal beje-naril romani. Macedoromanii; ve-chimea si Insemnatatea for istorica In

106

Peninsula Balcanica, de Th Capidansubiect al unei conferinte.Cladirea$coalei romdnegi din Bra$ov de cd-tre popa Mihai, in anul 1597, deA. Muresianu. Descoperirea e scoasadintr'un document scris Intr'o nem-teasca saseasca, si aflat In arhlva o-rasului Brasov. In el se spune ce banis'au cheltuit spre a se ridica un nouturn bisericei, a o acoperi cu tigla sia face o cladirc Tanga biserica, dindania tut Aron Voda at MoldoveiDoud zect de scrisori ale lui MoiseGrozea din Rdzboial dela 1877, deSextil Puscariu. Ofiterul ardelean cademort la Grivita, la asaltul cel mare.Scrisori $i acte privitoare la mi$-carea revolutionard a Romdnilor dinArdeal Ungaria la 1848-49, deSt. Manclulea, culese din Arhiva luiLadislau Csangi din Arad.Cinci a-cuarele inedtte de Ch. Doussaultprivitoare la Tara Romaneascd, deG. Oprescu, cu reproducerile lor.Antecedentele istorice ale Indepen-dentli romdne, de At Lapedatu.Doud leciii de epigrafte, tinute laUniversitatea din Cluj in lunie 1927,de regretatul si Invatatul profesor G.G. Mateescu : una despre .Monumen-tum Ancyranumb, inscriptie bilingvauriasa, gastta In Asia MI6', si alta :Contributie epigrafica la istoria re-gelui Byrebistas".Doi umani$ti ro-mdni in sec. XV1lea: Nicolae Ola-hul si Mihai Valahul, comunicare laAc. Rom. de I. Lupa5. Cateva ex-trase din presa englezd, dela 1877-1878, de gen. R. Rosetti, arata apre-cierea magulitoare ce fac reporteriimarilor gazete straine cu privire lacontributia armatelor si comandamen-tului nostru In acest razbolu. Do-cumente privitoare la domnia lulConst. Movild, de I. Moga. Ceid'intdi studenti ardeleni la univer-sitlifile apusene, de N. Draganu.Un nou exemplar din MantuirelzPdcoto$ilor", de acelas. Inscripiiide la mandstirea Neanzfu, de Ioa-chim Craciun.Un inventar romd-nesc de haine scale din 1778, dinarhivele Brasovului, de A. Muresla-nu.Contribuiii la eraldica vechiu-lui Ardeal, de 1. Martian. 0 notAinteresantA : Cum a scdpat N. Bal-cescu din mdna Ungurilor in 1849.Chr. Schesaeus despre Romani, deSt. Bezdechi, cu niste note scoase din,Ruinae Pannonicae' a umanistuluisas, scrise in versuri latinesti.Nole

$i

Si

bibliografice de V. E. Bo loga Dailde seam& din care notam interesfin-du-ne mai mutt: cGli Illiri dell'ItaliaImperiale Roman), de Radu Vulpe.La urma un Repertoriu bibliogra-fie al istoriografiei romane din anti1925 si 1926, intocmit de 'oachimCrAciun De data asta autorul a gru-pat materialul dupa fazele principaleale desvoltArei noastre istorice, pre-cedand bibliografia de un studlu a-supra lucrarilor bibliografice ce s'aufacut pana azi la not. Lucrarea poatesta cu cinste alaturi de cele mai bunesimilare ce s'au tiparit undeva inApus.

Glozel. 0 mare afacere" arheo-logic& de P. Constantinescu-lap.1929, Chisin5u. Chestiunea pentrucare s'a vhsat foc par5 in taberelearheologllor, intr'o discutiune contra-dictorie, care a ajuns la parchet lasentinte judecAtoresti, dar care no seconsiders o afacere inchis5, pasio-neaza pe autor, care ne-a expus-osumar, pentru informatia noastra. Sta-tiunea aceasta preistoricaadmitAnd-o

not ca ataree la vre-o 20 de kim.de Vichy In 1924 s'au aflat acolo pri-mete materiale. Dr. Modet, arheolog,atrage atentia savantilor asupra des-coperirilor facute acolo, din care ceera mai deosebit era o scriere necu-noscuta, presupusa ca egeanb. E unentusiasm la inceput, furtuna In urma ;de cu 1926 Reinach e convins, Mar-celin Boule de asemenea; cAtiva suntsceptici; unii se Inscriu in fats, con-testand autenticitatea lucrurilor des-gropate si socotindu-le falsificari deacum. 0 literatura pro ft contra gfo-zelianA se produce, bogata pasio-natA. D-nu 0. Tafrali s autorul ace-stet brosuri se duc s5 se informezepe teren la Glozel; cel d'intai sem-naleaza analogii cu ceramica dela Cu-cuteni Pornarla. Anchete peste an-chete, polemici nesfarsite, azi cevamai potolite Oblectele aflate sunt dinpiatra cioplitA sau slefult5, obiectede os or dinti de animate, harpoane,ceramics decorate si cu inscriptii in-descifrabile, idoli de argils", caramizicu amprente digitate pe ele si in-scriptii, gravuri artistice pe oase, pia-tr5, galeuri, reprezentand mai alescervidee, rent, cat, bovidee. Taina ceamare a for sunt inscriptiile cu un al-fabet necunoscut nou5, din 106 sem-ne, cu asemanare a celui fenician, al-

fabet ce pare a ft tat51 scrierilor cu-noscute pAna azi. Monet socotefte caaceasta statiune arheologica ar ft deIa finele paleoliticului, intre acesta sineolitic, vecht de 8-10 mii de ani.Admitand ca autentice descopeririledela Glozel, Insemneaza a convent ca1) n'a existat hiatusul inchipuit intrepaleolitic neolitic (el ar fi glozelia-nul) ; 2) alfabetul no e o inventie fe-niciana orienta15, ci s'a format In Eu-ropa vestic5 mai dinainte ; 3) civili-zatia nu e exclusiv orienta15, ci s'acontinuat din paleolitic prin gloze-Han pana la neolitic.

Un student roman la PisaParis, cdtre 1820: Simimt Mar-covici, de Alex. Marco. Valenii-de-Monte, 1929. Adeptul lul Eliade,profesorul Simion Marcu, zis Marco-vici, a fost un faspanditor al cultureifranceze si italiene la not in Munte-nia, acum 100 de ani ceva E unuldin cei patru bursieri trimisi la Pisain 1822 pentru studii, de unde trecudupa Oliva ani la Paris, spre a sefnapola in tars in 1827. Eforia 5coa-lelor, care IIInlesnise studiile In still-natate, it lua pe el profesor de ma-tematica elementara Ia Sf. Sava, Co-legiul National". Dela 1831 trece lacatedra de frantuzette, apoi la cea deretorica. F, un aparator at cultudi fran-ceze, fat5 de Ion Maiorescu. Ocupala sfArsitul vietit inalte demnitati po-Mice si administrative. Moare in 1877,fiind de 76 de ani. A lasat multe tra-duceri din literatura francezA 1ta-liana ; traducerea lot din Saul a luiAlfieri e cea mai buns sl mai exactace s'a dat, intre mai multe, In lotsec. XIX-ea la not.

Catagrafie oficiald de toff bo-erii Tdrii Romaneqti la 1829,publicata de /. C. Filitti, Buc. 1$29..Acest recensemAnt e f5cut pan mij-locirea ispravnicilor de judete, dupaporunca gen. Jeltuhin, in vremea ad-ministratiei provizorii ruse sti din Sept.1829. Tablourile formulare au rubri-cele : numele si porecla, locul nasterli,I/51.sta, cinul, al cut fiu este, locul ha-15duiril si starea ce are fiecare. Do-sarul p5strat Ia Arhivele Statului dincapitals, poarta tttlul: (Dela pentrucatagrafia boerilor caftanlai, dup5 ce-rerea prezedentului comitetului dinBucurefti. Leat 1829. Sepremvrie 11..Adaogirile nouei catagrafii din 1830

107

si

si

gi

,ci

si

91

si

si

sl

91

-1831 o complecteaza. Pentru Bu-curesti, unde sunt boerii mars (adnu sunt notatt ai cui fii sunt), in-semnam ca adsculi in Craiova peNestor Predescu juristul logofat deCara de jos, Dumitrache Bibesc ulvornic, Serban Gra clistea nu clucer mare,Barbu tirbty, viitorul Domnitor, mareclucer si el, apoi Gheorghe Bibescu,de asemenea viitor Domnitor, atuncicaminar. Din furl. Olt sunt : serdarulGr. Urianul, lonita Gigartul pitar,Andrei Balsam,' pitar, Mihalache Iz-voranul clucer za arie, Gh. Urianul,treti logofat, Const. Ratescu idem,Const Linaru, vtori vistier, deosebitde numerosi feciori de boerl. DinCraiova: vel clucer Loan Vladalanul,vel clucer Const Brailoiu, vel cami-nar St. Bibescu, vel caminar C. V15-daianu, vel paharnic N. Brailoiu, velpah. St. Ganescu, vel pah. StanutJianu, vel pah. Gh. Cotofeanu, vetstolnic C. Zatreanu, vel st. I. Otete-lisanu, vel st. C. Brailoiu, vet stolnicDina Zatreanu, vel st Barbu Soco-teanu, vel st. Gh. Argetoianu, velcomis C. Glogoveanu, vel serdar Du-mitrache Haralamb, vel serdar TituBengescul, vel serd. Petrache Obe-deanu, vel serd N. Prisaceanu, velserd. Iordache Otetelisanu, vet serd.C. Otetelisanu, vel serdar DumitracheCnezu, vel serd C Brailoiu, vel serd.

Bengescu, vel medelnicer ScarlatMainescu, vel med. Gh. lordache Ma-cescu, vel med. C. Argetoianu, velmed. Dumitrache Bibescu, vel slugerBaluta Goescu, vel sl. C. Viisoreanu,vel sl. Marco Mainescu, vel sl. IonSolomon, vel sl. I Samboteanu, velsl. C. Argetoianu, vet sl. C. Soco-teanu, vel pitar Nita Aiboteanu, velpit. I. Plesoianu, vel pit. Mih. Albo-teanu, vel pit. Dumitrache Urianu,vel pit. Nic. Vladimirescu, vel pit.Gh. Tetoianu, vel 5etrar TeodorachePaianu, vel setrar Ion Riosanu, clucerza arie Ion Sandulache. Din j ad. Doll:Grig. Murgasanu, clucer za arie, Ma-nolache Paraianu, vtori logofat, NicGeoroceanu polcovnic, Teodor Tar-

veanu polcovnic, Ion ache Cacale-ceanu polcovnic si Nic. Strambeanupolcovnic, apoi vel post. Alecu Ar-gheropol, vel clucerul Alecu Samurcas,caminarul Iancu Teohari, sardaril Pa-nait Dalgeanu, Costache Teoharl, Dem.Aman si Dumitrache Polizu; medel-nicer!! Nic. Caloianu si Petrache Po-enaru; prapargicii N. Paianu, N. 0-

108

tetelisanu, Oh. Otetelisanu, St. Ben-gescu, St. Vladaianu, Barbu Vlada-ianu, loan Laloescu si N. Plesoianu ;clucer za arie Hristache zetboernasii N. Rustinescu, R. Fratosti-teanu, N. Chintescu, V. Lacusteanu,St. Zatreanu, Dumitrache Poenaru,D. Mtisceleanu, Statie Stolojanu, lo-nita Stanescu, Manolache Paraianu,Mth. lliescu, Teodoras Craioveanu,Sc. Protopopescu, C. Stanescu, I Sul-tanoiu, N. Andreescu, T. Cernilescu,Sc. Stanescu $i D. Polizu. Urmeazaapoi lista boerilor -din judetele Gorj,Mehedinti, Romanati Valcea. Re-zulta din aceasta catagrafie ca, in 1832,erau in Muntenia 566 de familii boe-resti, cum si vre-o 200 familit deboernasi, fata de o populatie de 165,000de

Un project de consul:1/1e inedital lui Gaza Todd, dela 1863, de I. C.Filitti, 1929, tip. Cluj.Improprieta-rirea taranilor prin exproprierea mo-siilor, tema decum am zice azi: re-clama electorala pentru multi dinluptatorii politici dela 1842 nu a ga-sit mai statornic curajos sprijinitorca in N. Balcescii, dupa cum tot a-cesta se pronuntase singur atunci pen-tru votul obstesc si direct. Teama deexpropriere unise pe boeri, asa ca a-ceasta reforms no afla sprijinitori incele doua partide politice existente,care menajau pe boeri. I. Bratianu noa cutezat s'o propuna in 1859 in me-moriul sau din Febr. catre Domnitor.Cuza insa dela inceput a voit-o. Pen-tru a isbuti in reforma sa agrara, infata partidelor politice interesate, segandi la o modificare a constitutiei

regimului electoral. Kogalniceanuvedea la fel. La 1863 Voda incearctisa obtie dela puterile garante dicta-tura pe cinci ani, tocmai spre a is-buti sa infaptuiasca gandul sau. I.Bratianu, B. Catargiu, casi Eliade, de-opotriva nu inteleg pe Cuza. In ast-fel de imprejurari, era flresc ca Dom-nitorul sa voiasca a inlatura aduna-rea. El planuia o constitutie cu ur-matoarele idei generale: scaderea cen-sului pentru alegatori, fuziunea cole-giilor, limitarea definirea atributii-lor adunarei, crearea unui Senat nu-mit de Domnitor, unui consiliu destat pentru elaborarea legilor si a u-nei curti de conturi Credea ca votulobstesc ar fi prematur pentru un po-por Inca prea incult usor de rata-

Urig.

na

f

Deslim

ni

amilii.

si

si

It

st

cit de demagog'. Dad nu puteacu adunarea, &idea s'o disolve,

suspencland-o pe 5 ani, In care vremeavea de gand sa faca el reformele ne-cesare tali!. La 30 Julie 1863 trimitelui C. Negri proiectul de constitutieelaborat de el. Acest protect, necu-noscut 0115 azi, este anignuntit stu-diat si comentat de d-1 Filitti. Dinel reiese °data mai mult in relief no-bila figura a lui Voda Cuza, inteli-genta sI patriotismul sau. Prolectul,revizuit de Domnitor, se cid in ane-xele cArtii d-lui Filitti. El ,se paresa fi fost acelas cu cel pe care l'apromulgat prin lovitura sa de Stat la2 Mai 1864. La 21 Ian. din acel anKogalniceanu anuntase intentia luiCuza de a propune adunarii schim-barea Constitutiei. La 13 Martie sepropune adurfarli de Kog5Iniceanu le-gea ruralA. Actul dela 2 Mai se pe-trece f5r5 turburare si Vara amestecdin afara ca urmari, gratie Intelege-rii situatiei poltice din afar5, si acurajului sau inteligent hotarit Ina-untru, Consecintele fericite ale aces-tui gest sunt recunoagerea puterilorgarante, apoi legea rurala din 15 Au-gust $i deschiderea In Decemvrie aunei adun'ari iesite din noua lege e-lectoralA a lui Cuza.

0 paging din istoria medici-nei in Muntenia (1784-1821) deI an C. Filitti Buc. 11329, extras dinRevista $tiintelor medicate". Pri-mete noastre informatiuni despre ve-chii nostri medici le afla autorul Incartea greceasca a doctorului Const.Caraca$, tiparit5 de Eliad in 1830:Topografia Tar!! Romanesti cerce-tad antropologice privitoare la sAna-tatea $1 balite locuitorilor acestei tad'si a carei traducere In romaneste, deG. Sion, a aflat-o d-1 Filitti si a c1A-ruit-o Academiei. Cartea merits tipA-rirea, confirms $i d-1 N. lorga. Cara-cas ne cid am5nunte cu privire la ni$temedic! vechl Tatal sau, tot doctor,Dim. Caracas, a fost 'indult medical Bucure$tilor in 1784. Citeaza peSilvestru Filitti $i Const. Darvari, me-dia cad Intrebuinteaza pe atunci vac-cinarea. In 1802, zice Const. Caraca$,

el invatase la Viena vaccinareaera generala in Capitala noastra. Doc-iori stabiliti la nos, veniti din str5-inatate, greci mai ales, aflam dela fi-nele sec. XVII. In timpul lui. Branco-veanu gAsim 6 medic! nezati In Bu-

curesti. Din acestia cei mai multi stu-diasera la Padova or la Venetia. In-tre 1685 $i 1785 gasim 18 medic! sta-biliti statornic in Bucure$ti, mai totidin universitatl italiene. Dimitrie Ni-colae Luca, zis Caracas, tatal lui Const.Caracas, de fel din Macedonia, a statsi in Craiova Intre 1782 1784, dupace fusesese chemat $i la pa$a din VI-din. Primul serviciu sanitar in Ro-mania se poate zice ca dateaza dinvremea domnie! lui Al. Moruzi (1793

1796), care spori numarul medici-lor politiei dela 1 Ia 3, anume HindDim. Caracas, Silv. Filitti Const.Darvari. Aflam o orfanotrofie",adica azil de orfani, in Capitala, in-fiintat de Al. Ipsilanti in 1781, cu me-dicul Polihronie Dimitriu. Sunt, fire-$te, $arlatani, pseudo-medici in Bu-curesti, zice Caracas in cartea sa. Ceitrei media ai politlei introduc vac-cinarea in tars dupa 1801; trebue ti-nut seams c5 Jenner abia cu 5 aniinainte pusese descoperirea sa la punct,iar in Franta ea nu se raspandise decat _cu un an inainte doar, din 1800.Tot ei au intrebuintat chinchina ceid'intai la nol. lar Silv. Filitti, cu gi-nerele sau C. Caraca$, au introdus inMuntenia cultura cartofului, in gra-dina Ion dela Clurel, de langA Bucu-resti ; in Moldova ea s'a rAspAndit depe vremea lui Sc. Calimah (18121819) La 1799 se stabileste In tars,venit din Germania dela studiu, doc-torul Panaiotache (Panait) Nicolaide,a$ezandu-se la inceput vreo 10 ani IaCraiova, de unde a trecut apoi la Bu-cure$ti. Din 1804 se urea la 6 numa-rul doctorilor politiel. Pe la 1824 erauIn capitals 15 medici inv5tati, Depela 1809 era la Craiova un medic in-vatat, Petre Ferrari, zis Fierarul, doc-tor in medicina dela Padova ; mai tar-ziu a plecat si acesta in Bucuresti.Dupa rate a putut culege stir! d-1Filitti, se mai g5sesc citati ca doc-tor! in Craiova, afara de Dim. Cara-cas, Nicolaid $i Ferrari, cativa ca :Hagi Gheorghe lithe 1764, 1785; In1795 Pal Spiru, in locul unui oarecare Palas ; tot atunci un GheorgheMartin Heinlein ; In 1797 losif Botca,molt In 1801 ; Petru Veron (Berovici),care a avut proprietati pe locul undeazi se afla Prefectura de Politie amunicipiului.

.tstoria Ronuinilor din DaciaTraiand, de A. D. Xenopol, ed.

109

lu-cra-

si

$1

sisi

sl

si

111-a, rev5zutA de autor, IngrIjita sltinu Ca la curent de I. VIAdescu, Ineditura ,Cartea RomaneascP, a iesitde sub tipar In iarna aceasta cu vol.lx si X, epoca fanariotilor. Cel d'intaicuprinde domniile Mavrocordatilor siurmasilor for dela 1711 OM la Paceadela Bucuresti. far al doilea dela a-ceasta data p5n5 la rasturnarea fa-nariotilor (1812-1821). Intre gravu-rile volumului din urma, o litografiedin Col. Ac. Rom. Int 5tisand pe Tu-dor Vladimirescu In fruntea pandu-rilor. Casl celelalte volume anterioare,acestea din urma sunt tiparite Ingrijit,pe hartie bun5 cu adnotatii nume-roase $i gravuri alese

Libraria editoare face un frumosdar culturei romanesti prin retip5rireaistoriei lui Xenopol si un act de po-menire pentru cei 10 ani ce s'au lin-plinit dela moartea marelul nostruistoric $i filosof r are a fost Xenopol.Am don s'o vedem cat mai repedeterminate In intregime aceasta mo-numentala opera.

Des survivances pale'olithiquesdans le milieu neolitique de laDacie, par I Andriwicu, Directeurdu Musee d'antiquites de Bucarest.Bul. Sect. Ist. al Acad. Rom. torn. XV,Buc. 1929 Dare de seams a rezul-tatelor s5p5turilor f5cute de autor Ina-inte si In urma r5zboiului (1916, 1919,1920) la Salcuta, comuna de langaVela din Dolj In timpul ocupatiuneigermane C. Schuchhardt, arheologuldin Berlin, a cercetat de asemenea a-celeasi locuri. Recolta consist5 In multeinstrumente de silex, de piatr5 si deos. ceramics interesant5, $i chiar decea cu desenuri colorate, statuete depamant ars Infatisand animate si chi-puri umane. D-1 Andriesescu prezintaad In special cateva vase si torsulunei figurine modelata tntr'un chipremarcabil Se adaog5 cateva obiectede bronz si aram5, constituind act unterminus ad quem al acestei statiunipreistorice, cu urmele sale de locu-inte si de vetre de incineratie si mor-minte. Remarcabil5 si o statueta din-tr'o rocs foarte dura, neagr5, cu gra-nulatii alburii, si In chip de cap deoarecare animal, aducand cu hipopo-tamul, descoperita la 6 Sept. 1920. Seface o comparatie intre aceasta figu-rin5 si o alta, aflata la Fedeleseni In1927, cu care prezintA oarecare simi-litudini. Statueta de traditie (?) paleo-

110

Mica dela Salcuta s'a aflat Ins5 intr'unstrat de teren superficial, la 40 ctm.dela nivelul solului, cu abia 10 ctmmai jos de unde incepe stratul civi-lizatiei noastre, In mediul ceramiceizugravite. E un exemplar, care, a-vand in vedere mediul caruia apar-tine, casi materialul din care e tacut,aceste reprezentari constituesc, dup5p5rerea noastra, un element de pre-tioasa orientare in plastica zoomor-lid a epocei neolitice, plastic5 atatde bine reprezentata de altmintrelea(desi Intr'un material putin durabil)in Europa sud-estica si in Dada maiales" zice autorul. E ad un docu-ment al persistentel unei arte paleoli-tice care nu a disp5rut, pretios pen-tru istoria artelor. Ele Indeamn5 acrede ca faimosul hiatus Intre paleo-title si neoliticca manifestare artis-ticanu exists, dar 6 e o continui-tate intre aceste dotia epoce.

Protoistoria Daciei. Opera lui V.Parvan, de Em. Panwtescu.1929, Cluj.Notele despre opera lui Parvan, cucare se Incepe volumul, au fost scrlsepentru Dacoromania"; ele privescdeci latura filologica a activitAtii in-vatatului nostru, din operele : Contri-bu(ii epigralice la istoria crectinis-mului dacoroman (1911), unde ex-plica genetic termenii crestini dinlimba romana ; Considerafa asupraunor nume daco-scitice, cu explica-rea numelor Arges, Buzeu, Siret $iPrut, primele dotia dacice, iar ulti-mele scito-dacice ; Gelica cuprindede asemenea studil filologice cu pri-vire la elemente trace si scitice. Toateacestea demonstrand ca la asezafeaSlavilor la not in Dada toponimiaera In majoritate tracica, si mai rareon romanic5". In Protoistoria Da-ciei" se ()curia In special cu Getica,opera monumentala a lui Parvan. Prinacest studiu se 15mureste, intrand inlumina istoriei, o perioada lung5 de12 secole, Intre epoca micenian A siceatact

romans a Daciei, dela primul con-al acestei tad cu cultura villano-

viana si pans la sfaramarea regatuluilui Decebal". Opera se imparte in 6capitole : c. I migratiunile cimmero-scite, c. II, III si V cerceteaz5 isvoa-rele literare si interpret5rile glotolo-gice ale materiel de studiat, c. IV darezultatul sapatutilor dela Cr5sani, iarIn c. VI infatiseaz5 protoistoria Da-ciei pe baza materialului arheologic

prezentat, anume din varsta fieruluiIn Dacia, Hallstattianul si epoca LaTette. Protoistoria zice Parvanesteintroducerea cea mai potrivita la is-torla romanismului oriental. Ultimulcapitol din lucrarea lui Parvan in en-glezeste, continand lectiile pe care elle-a tinut la Cambridge in Martie1926, poarta titlul .Carpato-Danubi-enii Romanii`. Acest capitol Intre-geste opera complete constructive alui Parvan Getica" sa ; el ar fitrebuit sA inceapa o noun opera, a-supra Romanismului" din centrulrasaritul Europei, pe care nu a maiavut vreme si o scrie. Va ramane decica altcineva sä scrie cartea asupra ro-manismului Dade' in legatura cu Pa-nonia, cu Moesia inferior, cu Dalma-tia cu Moesia superior, de oareceacest romanism dacic nu poate fi pusin legatura cu eel balcanic, Intru cat,cum o afirma Parvan, Balcanii nicinu au fost romanizati.

7udefele din Ardeal i din Ma-ramuref pand in Banat; Evolu-fia teritoriald, de V. Merutiu,prof. la. Univ. din Cluj. 1929, Cluj,tiparit in seria Lucrarile lint, deGeografie al Univ. din Cluj", vol. V.Un istoric al vechilor diviziuni te-ritoriale la inceput. Pena In sec. XIIXIII Romania au trait de ambele la-turf ale Carpatilor de-a'mpreuna, ne-despartiti, cu organizatil patriarhale,conduse de cnezi sau chineji voe-vozi. Cnezatcle dureaza in Maramu-res 'Ana In sec. XVI, far In Transil-vania pans la finele sec. XVII. Cu a-§ezarea Ungurllor intinderea for decu sec. XI pane la al XIII, autoritateavoevozilor romans incepe a scadea,ajungand a fi supusi castelanilorcomitilor regesti. Conditiunile geo-grafice alt asezarilor romanesti neinduc a crede ca a fest o vreme stra-veche In care populatia noastra eraorganizata pe vat. Numele de TaraBarsel, Tara Oltului, Tara Ault'', TaraCrisurilor ne-arata aceasta. Peste ace-ste asezari an venit Unguri In pal-curl Imprastiate, apoi scaunele sacu-esti $i cele sasesti, adese-ors cu pri-vilegii speciale paguba bastina-silor Romani. Astfel s'au inecat trep-tat vechile organizari, vechile °ran-dueli si jurisdictiuni romanesti. SubUnguri, in afara de tinuturile Sasilor

Secuilor, cu scaunele lor, erau 7comitate si 2 districte. Autorul urma-

reste modificarile suferite in cursultimpului cu privire la aceasta impar-tire administrative. Tinuturile dinNordul Vestul Ardealului, Banatul

tinuturile denumite din Tara Un-gureasca" a u trecut prin aceleasischimbari $i au suferit aceeasi soartarea, ajungand de asemenea a fi im-partite Intre comitatele unguresti, dinMaramures pand to Banat. Unele aufost alipite Ardealului pe urma dateiar Ungariei. Or cum, aceste Impar-tid s'au facut fare voia si In potrivaintereselor romanesti, cu Intentia dea ajuta la imbucatatirea apoi ma-ghiarizarea fratilor de sub stapanireaungureasca. Studiul urmareste apoievolutia teritoriala a judetelor (comi-tatelor, cum li se zicea) Maramures,

Salaj, Somes, Nasiud, Cluj,Bihor, Turda, Mures, Odorhel, Ciuc,Treiscaune, Brasov, Fagaras, Sibiu,Tarnava-mare, Tarna va -mica, Alba, Hu-nedoara, Arad, apoi fostul comitat alZarandului, jud. Caras-Severin, jud.Timis-Torontal. Capitolul finalCon-cluziuniconstata ca diviziunile ace-stea teritoriale romanesti vechi au a-juns sa fie In majoritate ca ale Un-gurilor, iar pamanturile for instrainate.Satele s'au pastrat Ina mai toate caromanestl ; putine s'au desnationali-zat inspre Tisa or printre Secui. 0-data Romania retntregita, s'a cautat ase face o nod, mai buns st maidreapta oranduire a judetelor de pestemunti, in cadrul interesele statuluinostru unitar. Proectele realizarilein acest sens sunt expuse aci. Lu-crarea deosebit de meritoasa a d-luiMerutiu e insotita de 16 planse geo-grafice vechi nos, un indice de altehart' vechi privitoare la Ardeal si olista de numiri de localitati asa cumau fost schimbate in 1925 si asupracaror autorul socoteste ca ar trebui sase revina la vechea numire, sau sa omodifice altfel. La sfarsit un rezu-mat in frantuzeste al lucrarii.

Arborele genealogic al Fami-liei Bujoreanu, originara din Val-cea. Note si acte cu privire la acea-sta familie, alcatuite culese de Alex.Al. Fdlcoianu. Buc. 1928. Se pu-blics in regeste acte incepand cu anul1561, Mai 31, hrisovul de danie almosiei Bujoreni (si Olteni) din jud.Valcea, din partea lui Dumitru Bu-joreanu catre sora lui Stanca. Altelesunt reproduse In Intregime sau par-

si

lor

si in

i

Satmar,

$'

al

ai

$1

II

$1

$1

II$i

$1

al

$1

$1

$1

Ill

tial, cum §i inscriptii din biserici,diate, jelbi, scrisori, etc. Oa la datade 19 Aug. 1864. Urmeaza apoi untablou arbore genealogic al Bujore-nilor, de cu inceputul sec, XVI 'AnaIn zilele noastre, cu cinci anexe, Cu.prinzand descendenta din parteafemeiascA a familiei, prin Zoe Bujo-reanu, Maria Bujoreanu, Elena Bujo-reanu, Ancuta Bujoreanu §i Olga Bu-joreanu.

miirunte i note relativela istoria arnsamentului la noi;Mud s'a adoptat steagul tricolorla noi, de Gem Radu R. RosettiMem. Ac. Rom. sect. 1st. 1930.Au-torul aduce informatia ca Niculai Ola-hul, umanistul din sec. XVI, a fost Iiun militar distins, f5cand lucrari defortificatie ; el a pus sä se toarnedou5 tunuri, unul hind la Viena §ialtul la Pe0a. SemnaleazA ni0e scu-turi din muzeul Ermitage, ce sunt lafel cu cele noua existand la Viena,provenind de la ,,un voevod valah.0 alt5 mentiune dintr'un muzeu dinMoscova arata ca exists acolo o sabiemare, daruita de V. Lupu Tarului Mi-hail in 1641. In privinta sabiiror cese atribuesc lui Brancoveanu, d-1 Ro- .setti crede ca sunt de provenient5constantinopolitanA, c5ci in Moldovanu s'au putut fabrica in asemeneaconditiuni de finete. Cateva cuvintedin terminologia militara veche : arc,arbalet5, tunuri alti cativa termeniarhaici. Despre adoptarea tricoloru-lui,despre care s'a crezut ca pornestedin Ardeal dela 1848, sau dela tine-retul revolutionar din Bucure0i dinaceeasi vreme, sau ca el a provenitla 1859 din unirea steagutui munte-nese cu cel moldovenesc,d-1 Rosettiarata c5 tricolorut nostru a fost adop-tat ca steag al armatei muntene01 in1834, sub Alex. (Mica Vd. Colorileerau insA asezate orizontal, deci per-pendicular pe hampa. La 1867 dom-nitorul Carol modific5 asezarea cu-lorilor in pozitie §I ordine fats dehamp5, asa cum au r5mas pana azi.

Documente privitoare la Isto-ria Ardealului, Moldovei qi PIMRomtinefti. Vol. I. Acte §i scrlsori(1527-1572), cu 4 facsimile, publi-cate de Dr. Andrei Veress. Bucu-re0i, Cartea Romaneasca", 1929.Publicatie BOMA' sub auspiciile Fundatiunei Regele Ferdinand I", iii

112

propune sa continue marea preti-oasa Fontes Rerum Transylvanica-rum", preluat5 In chip firesc de Ro-mani, si din care au ap5rut 4 volume1nainte de r5zboiu, al treilea Bind alprofesorului Veress, cu privire la re-Iatiile Ungarta Tarile Roma-ne0i intre anti 1468 si 1540. Docu-mentele ad publicate, sub ingrijiread-lui Const. C. Giurescu, au fost re-vazute de d-sa ; sunt cele mai muneinedite, putlne din ele retiparindu-sedupA cele ce an fost date necompletsau cu erori in alte colectiuni. Vo-lumul de 368 pagini este editat in-tr'un chip ireprofabil, ca tehnicA atiparului cat ca prezentare a ma-teriaiului istoric In Introducere d-1Veress dA cateva note biografice 1A-muritoare pentru obiectul studillor incare d-sa s'a specializatpaleografiasi In deosebi literatura istorica a Ar-dealului din epoca prIncipilor Bathory,dintre anii 1571 1613. Tot ad d-sane spune ca, In editarea actelor a ur-mat regulele stabilite de istoricii ger-mani in congresul for dela Frankfortdin 1895, adoptate apoi de toatepublicatiunile apusene moderne despecialitate, con f or m urmatoarelornorme Publicarea documentelor e-xact a§a cum ele se prezinta in textuloriginal, pAstrand particularitatile, ca-racterul lor, cum si gre§elite Ion chiar.Textul documentelor se publics con-form regulelor paleografice, iar seri-sonic autografe ale oamenilorMeta cu !Reit relevand curiozitatilescrisului or ale stilului in note. Totin note se dau gI deslusirile cerutc,Ma a folosi pe sic in corpul textului.Micile erori cmintele gre0te dindocumente se indreanta farA obser-vatli, punand insa in note pe celegresite. Cuvinte a caror citire e du-bioasa se inseamnA cu un (?), iar ex-presiunile or formele gramaticale neobipluite cu un (!), data sunt preabatatoare la ochi ; cuvintele omise orramase in condeiul scriitorului sa seintregeasc5, in paranteza dreapta [ ],iar cele necitete or sterse, disparute, sevor insemna cu , pe cand partitedin text ce nu voim a le mai repro-duce, ca f5rA interes, sa le Insemnamcu...... Vara a indica lungimea acestor5tersaturi sau omisiuni. Partite dintext scrise in alts limbs decat a do-cumentuluf, or scrise cu semne tai-nice (cifre), se vor reproduce in cur-siva, cast interpolarile §i transcrierile

.,5tiri

dintre $i

si

si

$i

et

si

gl

el

dishes'

dupa acte mai vechi, la toate acesteament onandu-se faptul in nota. Nu-mele proprii se vor da exact ca inoriginal, chiar cand un cuvant e re-dat intr'un acelas act In forme dife-rite. Datarea documentelor sa fie ri-'guros exacta; data sa se puna sus,In capul lor, intr'un rand deosebit,dupa numele oficial respectiv de a-stazi al locului (fqa Bucuresti,Warszawa, Praha, Beograd, Istambol,etc.) cu trimiteri la indicele volumului.Punctuatia rea sau superficiala trebueindreptata dupa sensul adevarat alactelor. (In aceasta privinta, not in-clinam a crede ca e de preferat sarespectam aci exactitatea formalsa textului. N. R.) Autorul publicsin acest volum 395 de acte scrisecele mai multe In latineste sau ita-lieneste, far un numar mai redus descrisori in ungureste, nemteste si spa-nioleste, dupd normele de mai susenuntate, adica 1) datarea si data,2) tine scrie catre tine, 3) obiectulscrisoarei In 2-3 randuri rezumative,4) actul, cu note in josul paginefcand e cazul, si .5) note eventuateprivitoare la locul de provenienta ac-tuala al documentului, or alts insem-nate cu privire la forma or rosin'sau in desfasurarea evenimentelor.

Contribution a la question d'Orient. Esquisse historique suiviede la correspondance inedite des en-voyes du Roi des Deux-Siciles a Con-stantinople (1741 1821), par AndreOfetea (prof. conferentiar la Univer-sitatea din last), 1930, Cultura Na-tionala, Buc. Ed. Acad. Roum Etu-des et recherches. Autorul pleatsde la 1deea ca asa zisa chestiune aOrientului" a mai degraba o pro-blems esential europeana in sec. XVIII,problems ai caret factor' determinantitrebue cautati In decadenta Impe-riului Otoman si in rivalitatea dintremarile puterl europene, abandonan-du-se procedarea incadrarei sale In-teun plan national or geografic. Pre-cedata de o simply bibliografie a is-voarelor de natura speciala sau ge-nera15, lucrarea d-lui Otetea cuprindemai Intai o schita istorica, tratata inpatru capitole, o conctuzie, apoiprez en tar ea documentelor pe carese intemeiaza cercetarea de fata.Cap I : Factorii chestiunei Orientului;Cap. II: Preoonderanta rusa in Orient(1768-1774), incepand cu urcarea pe

tron a Ecaterinei II si piing la Paceadela Kuciuk-Kainargi ; Cap. III : A-plicarea acestuf tratat intelegereaaustro-rusa In vederea impartirei im-periului otoman (1774-1792), adicapans la Pacea dela Iasi ; Cap. IV :Chestiunea Orientului In timpnl Re-volutiei si a Imperiului (1792-1815),Incheindu-se prin Congresul dela Vi-ena.In rezumat vedem din aceastaexpunere urmatoarele : Interesul sta-telor europene se Indreapta cu pd-cAdere asupra Orientului, de andRusia Prusia infra activ in joculpoliticel europene, deplasand astfelcentrul de gravitate at politicei con-tinentale. Decadenta Turciei cres-terea puterei moscovite, dupd ce a-ceasta redusese la tacere pe Suedezi

Polonezi si c5patase un prestigiufata de ceilalti crestini ortodoxi or--entail, fac sa se destepte gelozia ce-lorlalte mad puteri. Jocul aliantelor sedeplaseaza si el : rand pe rand Franta,Prusia, Eng'itera iau partea Impe-riului Otoman ski cer conservarea,contra intereselor rusesti. Rusia in-cearca a pune myna pe Constantino-pole cu complicitatea tivalelor sale,pe care le momeste cu impartireaprazei, dar 15ra a isbuti nici astfelAustria si mai ales Franta stau intales dorintelor de cucerire a Bizan-tului. In timpul lui Napoleon, rivalita-tea franco-englezagaranteaza si ea exis-tenta Turciei. Rolul de garanta a inte-grItatei teritorului turcesc ilia asuprasiAnglia, de cu sec XVIII; rivalitatea an-glo-ruseasca doming tot veacul al XIX-lea. Aceasta rivalitatelntre marile puteripentru hegemonia orientala folosesteemancipate' popoarelor balcanice cres-tine. Istoria desteptarei acestor nati-uni si constituirea a noui state pe rui-nile imperfului otoman este sham le-gat5 de istoria razboaielor ruso-turcesi de raspandirea ideilor Revolutieifranceze in Balcani. De cu aceste e-venimente incepe Ins5 o nou5 perl-°an' a chestiunei Orientului. Docu-mentele ce urmeaz5-344provin dinArhivele Statulul Italian, sectia Napoli,si au apartinut legatiei napolitane dela Constantinopole. Nr. 86, din 14tulle 1773 spune ca umbla vestea(la C.-ple) ca Izet-Ahmud Pasa dinVidin a trecut In Oltenia cu un corpde 12 mii de oameni, ca a isbutit aIna In stapanire Craiova gi judetul.Nr. 132, din 14 lunie 1777 si urrna-torul despre creiarea unui inceput de

8 . 113

Iasi,

$i

$i

$i

$t

$i

$i

flota comerciala a Principatelor. Nr.165, din 20 Ian. 1787, despre son-dagii facute pe Dunare Intre Belgrad§i gura fluviului pentru Austria. Nr.186: cucerirea Lugojului si Caranse-besului de catre Turd, In Oct. 1788.Nr. 188 din 24 Nov. 1788 cu privirela luptele de mai jos de Craiova, undesunt batuti Austriacii. In cea urma-toare, cu data 10 Ian. 1788 (daca nue gresit anul, adica 1789) si consem-neaza svonul unel victorii a Rusilorcontra Turcilor In Imprejurimile Cra-iovei. Nr. 324 din 10 Martie 1821foarte interesanta pentru apreciertlelacute de3pre Tudor Vladimirescu, omfara avere, care ar fi putut punemana pe banii ridicati de Domnitordin biruri, dar care a lasat libera tre-cerea acestei convoi, ca un lucru cenu-i apartine, si ca el Isi plateste

intretine pe socoteaia sa, asasarac cum e, trupele sale. Note intere-sante ale calatoriei ministrului Const.Ludolf dela Bucuresti spre Sibiu prinTurnu-Rosu, pe Oltul ce duce pul-bere de our In valurile sale si pecare tiganii 11 strang pentru jupaneasaDomnItorului. Ultimul act e un me-tnoriu al aceluiasi Ludolf despre taranoastra, cuprinzand Intre altele con-sideratiuni Insufletite de simpatie de-osebita pentru tad si locuitoril eiOran' (Vd. In special capitolul : Po-pulation, pag. 350, cum si 351-2).

Existd o scrisoare de trddarea lui Dliltai Viteasul 1), de N. Iorga.Comunicare la Acad. Rom. Mem Sect.1st. 1929, Buc. In arhivele Vieneise pastreaza o scrisoare, WA data siindicatia locului de provenienta, ces'a atribuit lui Mihai Viteazul, cafiind scrisa de el in 1601 viziruluiIbraim, cand tocmai se tntorcea delaViena ; in ea Voevodul indeamna pevizir sa lupte contra Imperialilor, pecart tocmai el, to numele lui RudolfII si cu ostasi platiti din banii aces-tuia spre a servi pe Imparat se an-gajase a-i fi credincios slujitor. In !aft-neste, s'a publicat textul to Hurmu-zaki IV, 278, far In 1925 s'a dattextul slavon. Abla acum, in 1929 s'aputut procura de Acad. Rom. o foto-grafie a documentului, prin d-I Prof.Bianu. Abia acum deci se poate puneserlos Intrebarea si a se raspundedaca acest act e autentic or nu. Esteceea ce face d-1 N. lorga. D-sa damai intai textul In reproducerea sla-

114

voneasca, apoi traducerea latina ceacunoscuta, si la urma cea romaneasca.Se constata mai Intai ca traducerealatina e defectuoasa, eronata uneori.Lasand la o parte logica lucrurilorsi a imprejurarilor istorice neacepta-bile ca cuprins al actului si ca psiho-logie, oblectiunile In contra admi-terel autenticitatii acestei scrisori suntmulte, in ce priveste forma diploma-tira sl cea grafica a actului. Cerce-tate din acest punct de vedere, corn-parat documentul acesta cu specime-nele autentice ale scrisului lui MihaiViteazul cate le avem, rezulta dintoate ca aceasta scrisoare e un fals.Mai mult : el se poate atribui vre-unui secretar din Moldova ai Miles-tilor, dusmani neImpacati ai lui Mihai.

Educatia i invtildmantul inRusia sovieticd, de Dr. lout Ga-brea, cu o prefata de d-1 prof. G. G.Antonescu. 1929, Buc. ed. (Institutu-lui Pedagogic Roman,.Lucrarea a-ceasta face parte dlntr'o serie de co-municari pe care numitul Institut dinCapitals le-a organizat cu privire lainvatimantul actual din diferitele OltAm citit-o cu un interes crescand lafie-care paging si nu o pot indestulrecomanda atentiunii colegilor mei dinInvatamant, cast orcui socoteste ea nutrebue sa ignoreze ce se face la ye-cini, la niste vecini asa de putin co-mozi ca Sovieticil, nebuni umblandpe cat ratacite, dar la cars afli une-ori idei ce to retin, si care sunt deluat In consideratie de cel cuminte.

Bolsevismul e un fenomen social-politic post-belic, nascut, crescut sihranit de mentalitatea specials" rusea-sca In cuprinsul fostului imperiu ta-rist. Spre a studia educatia si Inva-tamantul lor, se Incepe prin a expunecum se prezentau, Inainte de razboiu,scolile for de toate gradele, si care erauinapoiate ca desvoltare si insuficienteca numar pentru atata populatie. Ur-meaza o schitare a sistemului de fi-losofie a bolsevismului cad el areuna aratand cum raspunde el laIntrebarile pe care si le pune o mintecugetatoare cu privire la lume, laviata, la rostul omului pe pamant.Din aceste raspunsuri reiese ca bol-sevicul e materialist (in Mara de ma-terie nu exists alt nimic) ; el e me-canicist, considerand lumea ca o maremasinarie ce se misca dupe legi ge-nerale fixe, excluzand urmarirea unui

si-si

scop, si ca omul trebue sa tindA a sedepersonaliza, a deveni o rotita auto-mata a unui mecanism colectiv ; epragmatist, c5ci tot ce cunoastem,numai min simturi, prin experienta,le cunoastem ; este ateu; este de-terminist, caci t5gadueste libertateaomului exprimata prin vointa ju-decata. Morala bolsevismului e ca fe-ricirea omenirii poate ft indeplinitAnumai prin constrangere, iar liberareasa numai prin oprimare terorist5",moral fiind numai ceeace serveste in-teresului de clas5. Dispret deci pen-tru personalitate robie de stat.Trecand la functiunea social-politicaa Invatamantului, arata cum toate os-tenelile lor au fost la inceput sa pre-gateasca o generatie de adepti fana-tici at ideilor lor, 1u5ndu-si Statul a-supra-si cresterea educarea copiilorsi a tinerimei In sens comunist".Scoala urmareste un scop politic uti-litarist, punandu-se in slujba unui re-gim de class socials (Un fapt de re-cunoscut ins5 analfabetismn1 a sc.&zut simtitor in Rusia). Spre a isbutimai repede, activand indirect si asu-pra adultilor recalcitrant! la comu-nism, au pornit lupta de distrugere adoua Institutii sociale : familia si bi-serica. Familia o disolva prin starpi-rea sentimentelor ce leaga pe copiide p5rinti; religia o prigonesc cu tur-bare. Exemplele din aceste capitoleluate din scrlitori rusi cum si anche-tatori nepreveniti in contra bolsevIs-mului sunt Inmarmuritoare, spre ainvedera ce spirit anarhic, pAgAn, s51-batic de brutal domneste azi in Rusiasovietica Invatamantul este integralin slujba clasei muncitorestl, inculte,condusa in taina de o infim5 minori-tate de nebuni iluminati sau de ci-nice brute ; el este numai in functiesocial-politica bolsevica. Practica luie o minciun5, o falsificare a tot ceeste mai bun In sufletul omenesc.Foarte interesant5 si instructiva par-tea studiului care ne prezinta orga-nizarea Invat5mantului, din punct devedere teuretic, tehnic, filosofic aszice. F5cAnd abstractie de scopulrezultatul ce urmareste, acest sistemeste minunat construit, coordonatlogic. Scoala cu tendinte clasice, cauna ce era cetate a culturei burgheze",e InI5turata ; teoria, abstractizarea einlocuitA prin practica profesionalADana chiar la .inv515mantul superior.Din teoria marxismului raporturile

fortelor de productie se inspira totInvAtamantul sovietic, in programemetode : scoala activa-materialistA or-ganizata pe baza principiului coedu-catiei antereligioasa. Astfel conce-put, coborat la mijiociul intelectual alpaturei plebei, nivelul inv5tAmantuluia scazut foarte mult in adancime,chiar data in suprafat5 s'a intins subcomunisti. Din 100,000 de membri aicorpului didactic din Rusia, abia 250sunt comunisti. Leafa profesorului estede abia 750/o din cea mai mica leafsce o primeste un lucrator de ultimacategoric inferioara a unui muncitorIndustrial. Dezastrul moral al coedu-catiei In scoli, cu asifel de crestere,este de neinchipuit. In privinta incur-carilor facute in pedagogie, ca pro-grame metode, sunt de luat insa inconsideratie multe din ideile venti-late in scoala lor.

Documente inedite din preaj-ma Unirii Principatelor. Uin ac-tele austriace pAstrate in arhivele Mi-nisterului de Rasbolu dela Viena, pu-blicate de Mikall Popescu, Bibl. 4A-sezArnantul Cultural Ion C. Bratianup,IV, Buc. 1928 E vorba de epocainceputului Rasboiului Crimeei, andTarul Rusiei,impotriva promisiuneifacute Imparatului Austriei ca va pas-ha statu quo ante bellum" In tim-pul conflictului cu Turcii fn ce pri-veste teritoriul Romaniei (Museordin trupelor sale sa tread Dun5reasi sa atace Silistra, ocupand Princi-patele romane. La somatia Austriei,Rusii incep din April 1854 evacuareaOlteniei mai Intai, pe care o ocupaatunci trupele turcesti comandate deSami Pasa dela Vidin, pe lang5 carese aflau Oliva refugiati munteni Incadin 1848: Tell, Magheru, un Golescu,P esoianu altii, in vreme ce laSumla se g5seau altii din comitetulnational revolutionar, ca un alt Go-lescu, Eliade, Cernatescu altii. La22 August trupele turcesti infra in Bu-curesti, stabilindu-si cartierul la man.Cotroceni. Intre 19 si 22 Aug. 1854trec si trupele austriace Carpatii, subgen. Coronini ; ele antra in Capitalsla 6 Sept. Astfel, in toamna lui 1854Tara Rom5neasc5, evacuatA de Rusi,sufere dubla ocupatie, si mai apas5-toare, a Turcilor Nemtilor. Moldovacel putin avu numai ocupatie aus-triad, ostirea intrand in Iasi la 2 Oct.1854. Austriacii cer revenirea la tron

115

o

,

si

si

ll

li

5l

It

a domnitorilor fugiti din Cara, a5a caB. *tithe' vent Ia 5 Oct. In Bucure5ti,far Alex. Ghica sose5te la la5i in 4Nov. 18E4. Administratia tariff antradzci in normal, cu toata ocupatiastrains. Nemtli 151 cauta de interese,as' guranduli foloase materiale ; In-cearca, dar nu isbutesc, a ra5lui iron-tiera noastra dinspre Bucovina. Se lu-creaza cu bani spionl la formareaunei partide p olit ice filo-austriace,persecutand pe cei independenti E-hide e exilat; gazete sunt suprimate.Memoriile baronului Wimpffen pen-t; u Muntenia 51 ale lui Stokera, co-misar imperial in Moldova, sunt pu-blicate de d-I Mih. Popescu spre ajugravi tocmai aceasta atmosferaaceasta politica a timpului Caracte-rizarile boerilor 5i inaltilor demnitari

personalitati ale timpului sunt re-marcabil de exacte, meticuloase, chiardata sunt 5i putin rautacioase 'me-wl Ia Wimpffen. Proorocirile sale Irmano au fost exacte Memorille lui Sto-kera, mai plitin Indernanatec scrise,au o egala importanta. Singurul foldsce ramane Austriei din aceasta efe-mera ocupatie de doff ani este infiin-tarea Comisiunei Danubiene Euro-pcne, care stinghere5te azi desvol-tarea comertului nostru gi jigne5teamorul nostru propriu de Cara de sinestatatoare.Un al treilea act publicataci este un raport adresat de agentulaustriac Simon pre5edintelui VonKrieg, povestind incercarea de rebe-liune a Sarbilor Bulgarilor de laBraila, din 23 26 tulle 1841, subprotectia Rusilor. Faptul are impor-tanta, cad de pe urma lui se trageIn parte scoaterea din domnie a luiAl Ghica Se dau mai Intai textelein nemte5te, apoi traducerea for inlimba romana. Ln indite alfabetic lasiar5it.

Nicolae Bdlcescu, de P. P. Pa-nortescu. Bib'. A5ezamantul Cultu-ral Ion I. Bratianu" II Buc. 1928.Volumul acesta s'a publicat cu prl-lejul implinirei a 75 de ani delamoartea scriitorului nostru. Studiuldela inceput este numai un rezumatal valoroasei lucrarl a d-lui Panai-tescu: Consideratiuni Ia o biografiea lui N. Balcescu", din 1924. Carteaa fost recenzata la vreme. Ne mar-ginim a nota ad punctele atinse intratarea rezumativa a acestui articol:Balcescu In cadrul lstoriei culturit ro-

116

mane5ti ; copilaria 51 prima tinerete ;primele studii ; legaturi literare po-!Rice ; calatoria in Apus ; rolul sauin revolutia dela 1848 ; exilul luila Constantinopol In Ungaria, laParis $i la Londra ; sfar5itul sau ; N.Balcescu ca istoric ; ideile sale poll -tice.Bibliografia cuprinde scrierilesale tiparite, manuscrisele ; scrieriledespre Balcescu.Urmeaza reprodu-cerea a patru scrieri din ale istori-cului nostru, care nu au mai lost ti-parite pana azi in volum, 5i care seaflau inmormantate In vreo veche $iinaccesibila tiparitura din timpul vleteiautorului. Acestea sunt: 4Iersul Re-voluttei in Istoria Romdnilor, ex-tras din ziarul Romani a Viitoare"din 1850, Paris; Govfiftul MironCostin, istoricul Moldaviei, total ne-cunoscuta pana azi in aceasta formaamplificata, fata de articolul publicatin Mag. 1st. p Dacia, I, din 1845 ;

Comentarii asupra bataliei delaCtimpit Rigdi sau Cosova, extrasadin Propasirea" Bela 1844 ; Desplestarea sottalli a muncitonlor plu-gar: in Principatele Romdne in deo-seInte timpuri, tiparita intai in Mag.Ist. p. Dacia, II, 1896, apoi reprodusaprintre articole cu privire la Chesti-unea Agrard de catre Sturza-Sche-ianu. Volumul are 5i doua repro-duced dupa portretul lui Balcescufacut de Tatarescu in 1851, cunoscut,$i unul inedit, din 1852, dupa o fo-tografie apartinand Bibliotecei lui IonI. C. Bratianu, infati5andu-1 in timpuldin urma al vietei.

Documente inedite privitparela Is t o ri a Transilvaniei intre1848 1859, din actele Arhivei deStat a Ministerului de Interne $1 Jus-title dela Viena, publicate de MihailPopescu in Biblioteca A5ezarnantulCultural Jon C. Bratianu", Vii, din1929, Bucure5ti. Ca introducere Iapublicarea acestor documente, auto-rul face un scurt istoric asupra mis-carei dela 1898 in Transilvania. Mi5-circa revolutionary incepe In Martiela Viena. Incurajati, Unguril cer con-cesiuni speciale unirea Ardealuluicu Ungaria. Constrans, Ferdinand ad-mite aceasta unire, pe care parlamen-tut imperiului o voteaza la 11 Apri-lie. De aci agitatie intre natiuni: Se-cull 51 Lingual satisfacuti, dar Roma-nil 5i Sa5ii ingrijorati de noua situa-tie creiata acum. Dieta transilvaneana

si

si

si

sl

si

sl

si

si

dela Cluj urrna sa ratifice aceastaunire. Slavii din imperiu, condusi debanul lor, colonelul Ielacici, far dupaei Sarbii din Banat, OA ca interesulfor e sa lupte alaturi de Romani siSasi. Intruniri pe nationalitati se suc-ced La 3 Mai fac si Romanic una laBlaj, ca natiune, nu ca confesiune.Cei peste 40.000 de Romani, cu $a-guna in frunte, hotarasc a trimete odeli gatie de 30 persoane la Imparatsi o alta de 1L0 la dieta dela Cluj.La Impirat n'au ajuns; la dicta n'aufost lasati sa vorbeasca. Ramanea ca-lea revolutiei. Romanii s'au organizatsi au pornit la lupta crancena, infrantiici, dincolo invingatori pans la star-sit, ca In Muntii Apuscni, cu Avramlancu, regele Molitor. Itascoala in-franta, reincep tratativcle cu Viena,Romani' ardeleni, casi cei din Banat,cerand unirea pe picior de eplitatecu celelalte nationalitati. 0 nand de-ziluzie a fost tratamentul aplicat Ro-manilor de catre imparatul cel tartar.Atunci si-au dat seams ca nu pot as-tepta ajutor dela attic si ca manfuireanumai prin ei insist le poate vent.Aceasta e epoca si imprejurarile incare se incadreaza documentele pu-blicate aci de d 1 Mih. Popescu. Ace-ste acte sunt foarte pretioase Ele nureprezinta decal o mica par e dincele care se pastrau in subsolul Pa-latului de Justitie dela Viena, si careau ars complet in vara lui 1927, cand cumiscaril comuniste din Capitala

Pentiu istoria Romantlor incen-diul acesta insemneaza o foarte marepaguba. Volumul cuprinde 83 dedocumente, cu bibliografie, nume delocalitati in ungureste $i nemteste cutraducerea for rn romaneste, apoi unindite alfabetic.

Stuctii asupra folkloralui ba-nd/eau, partea I, de Lucian Costin.Tip. Cartea Romaneasca", Timisoara,1930. Cartea folkloristului dela Ca-ransebes si studios profesor, poet inorele de ragaz, este dedicata ,deca-nului specialisblor romani°, d-lui Ar-tur Gorovci. A fost distinsa si cu unpremiu pentru folklor. Cuprinde inprimul capitol consideratiuni generaleasupra Esteticei artei poporane si rea-lizarei sale artistice in operele In pro -za in versuri ; Morfologie si lirism;Balada banateana, gen in care exce-leaza provincia sora a Oltenief ; Re-flexe ale vietei sale istorice si suite-

testi ; Fragment dintr'un studiu asu-pra ghicitorilor banatene ; Dragos-tea" in folklorul banatean, cu nume-roase mostre exemplificatoare pentrufiecare din capitole; Concepya taranu-lui banatean despre Viata, cum sidespre Moarte, in lirismul nostru po-poran.

Amintim ca d-1 Lucian Costin a fa-cut sa apara in ,Biblioteca folklorts-tica a Banatului 8 brosuri cu urma-torul cuprins : Dofne si romante ; Ba-lade ; Basme si istorioare; Legende ;Strigaturi la joc ; Snoave ; Anecdote,formand toate o contributie pretioasade specialitate 0 asteptam insa con-tinuati.

Stindtatea fericirea iu vialti.reeducatia prin sine insusi, de mato-rul I. M. Petrescu. ,Scrisul Roma-nese', Craiova, 1930 Este o cartecare suprinde, fiincica iese din co-mun. Ea isi propune sa initiLze pecifItor intro chestiune care nu pre-ocupd azi nici pe unul singur dintr'omie de fnsi: acea cu privire la nece-sitatea reeducatiei, cat si asupra mij-loacelor de intrebuintat in educatiaprin sine insusi". Autorul porneste dela constatarea ca viata infrigurata deazi face Ca cei mai multi se agitasi se istovesc privind tot spre zivade maine, si nu dau atentie clipei cetrece. Fialucinati de o ambitie, or depofta de imbogatire, no se ingrijescnici de trupul tor, pe care iI ruins,si prin belsug necumpatat tot atat catprin lipsurile mizerieisi mai putinInca de sanatatea for morals". Dusma-nib fericirei ne asteapta cu momelimestesugit e, intoxicandu-ne sana-tatea sufleteasca si echilibrul ei. Sitotusf, putem hal o alts viata de-cat acea mizera, pe care noi Insinene-o pregatim Sanatatea si fericireanoastra atarna in buns parte de noi,de vointa noastra ; noi suntem fauri-torii sanatatei noastre trupesti Si mo-rale. Nu cautati fericirea aiurea, childo puteti afla in vol insiva, zice au-torul, cad fericirea nu consta in aavea, ci In a fi ; nu consta in a po-seda, ci In a se bucura de ce al".Isvoarele feridrif sunt optimismul,veselia, voia bunk rasul si surasul,speranta, credinta, iubirea si armoniasufleteasca, far mai presus de toatesanatatea, caci fara aceasta din urmanicio satisfactie deplina nu poateexista. Fa c torn sanatatei corporate

117

Aus-triei.

pi

sunt aetul, apa si alimentele, careIntretin economia generala norrnalaa organismului. La acestea se

fi-adaoga practicarea unor exercitilzice rezonabile, bat, viata cumpa-tata, liniste sufleteasca In plus,practica auto-sugestiei optimiste". 0lacuna a educatlei noastre pe carenici scoala nici familia nu o urn-plu este ea nu invatam din timparta de a &di, adica modul cumtrebue sa ne comportam in viata pen-tru a putea avea un fizic sanatosarmonie Intre toate facultatile suite-testi". Aceasta arta se poate Invata.La cunoasterea ei s'a ajuns prin lungitatonari, experienta amar de aniHigiena ne este in acest sens un in-drumator, dar numai pentru corp ; a-supra spiritului tot prin spirit trebuesa actionezi. De ad necesitatea a-cestei reeducatii" a omului de orcevarsta orce conditiune. Scopul cese urmareste prin cultura umanacum o numeste Paul Nyssens estedesvoltarea fiintei noastre din punctde vedere fizic, intelectual, practic,energetic, moral si social. De cu a-cest capitol autorul ne expune isto-ricul educatiunei prin sugestie, apoiprin autosugestle, oprindu-se pe largasupra sistemului Cott& legilor f or-rhulate de discipolul acestuia: Bau-douin. Despre practica acestei me-tode, asupra theta nu s'a scris, inafari de traducerea d-lui Barnovschl,nimic in ronianeste, amintesc pentrucraiovenl interesanta conferinta ce atinut acum doi ani la Soc. PrieteniiStiintei" d-5oara Colette Colin. Lasfar5it ne initiaza in acest secret allul Polichinelle care este mestesugulde a contracta o deprindere, asa incat, d n voila, cum trebue sa fie la In-ceput, s5 devina inconstienta, auto-mata, prin aceasta sa inraureascaviata noastra fizica si sufleteasca. A-ceste deprinderi sunt referitoare 1) lasanatatea noastra, 2) la fericirea noa-stra $i 3) la succesul nostru in viata.Despre partea aceasta urmeaza sa setrateze intr'un al doilea volum.

Cartea de fats poate fi citita cu ne-t-A-mit folos de orsicine. Ea e ca undar care se Brunch' in drum de unfacator de bine Ridice-1 foloseasca-1cine afla vreme sä se opreasca cevamai mult la ale suiletului.

Lucrdrile Inst. de Geografie alUniv. din Cluj, de sub directia d-lui

118

prof G %Wuxi, vol. III, 1926-1927.Cluj, Tip. Ardealul", 1929.Contri-buttons a l'etude de la formationdu delta du Danube, par Gr. Vasi-lescu, articol destinat, a determina,in limita posibilului, rolul jucat devanturi in formatiunile deltei". Ti-natal S dead° r. Contributiuni de geo-grafie amend ii de etnogralie, deSabin Opreanu, este un studiu caredepaseste cu mult modestul titlu decontributie". Urmeaza un rezumatIn frantuzeste si bune gravuri cu pri-vire la tipul Sacuilor, portul, locuin-tele $i satele lor. Judetul Clue, SamtToplita, and der Muresenge, vonHeinrich Wachner, urmata de tradu-cerea In romaneste a textului, facutade d-na Herta R. Calinescu. Lucrareae insotita de planuri, gravuri.

Inifiale, litere ornate, chenareinflorituri din doeumente mun-

tene si ,noldovene din veaculXVII VM, culese reprodusede d-ra Magdalena N. lorga. 1928-1929. Tip. e Scrisul Romanesc, Cra-iova. Publlcatie din colectia Docu-mente de miniaturistica romaneasca",scoasa la lumina tiparului prin ingri-jirea d-lui Const. Moisil, directorulgeneral al Arhivelor Statului. Subforma unui album 24X32, cu un in-velis-coperta in stil, delicat colorata,se prezinta cu o paging de introdu-cere de d-I N. lorga una de noteinformative asupra subiectului de d-IC. Moist!, urmate de 6 planse pe foiseparate ; cele d'intai patru cuprindlitere initiate, lar celelalte doua orna-mente vignete. Fondul pe care suntreproduse este galbui-deschis, tona-litate discreta placuta ochiului, pecare se detaseaza policromia variataa acestor podoabe grafice. Ele suntnumai Inceputul unel serif ce urmeazaa se continua. Se cuvine toata laudagustului fin care a prezidat la ale-gerea motivelor si la copierea lorceea ce este al d-rei lorga, cum sid-lui Wolin, directorului tehnic al Ti-pografiei, care a isbutit sa reproducaatat de exact si perfect nuantat is-voadele modelelor.

Stampe privitoare la IstoriaRomanilor, de loan C. &fella, extrasdin Anuarul Institutului de IstorieNationals", vol V. Cluj, 1929. Aca-demia Romans pastreaza intre bog&title ei si o remarcabila colectie de

$i,

si

hart'

si

Alr

$i

5i

5I

si

Si

5l

SI

0 5i

51

St

stampe MAL cum si oarecare dis-cursuri, aquarele fotografii picturireferitoare la istoria Romani lor. D-1profesor Blab', director al acesteisectiuni, face un mare serviciu cerce-tArilor trecutului nostru publiand a-ceastA articic5. E o bibliografie agravurilor cu privire la luptele pur-tate de str5ini pe teritoriul romanescsi la cele ale Romanilor, cum si lachipuri de voevozi, personagii isto-rice, cet5ti, steaguri si armament, ne-lipsind nicf gravurile ce InfAtiseazatipuri de locuitori de pe Ia noi, prinsede &Mori strain! In drumurile forprin tars. Cel mai vechi documenticonografic de acest fel este o mi-niature din sec XIV, reprezentandlupta lui Basarab Voevod cu regeleCarol Albert, de mare interes pentrucostumele militate de pe la 1330.Din cele 371 de piese inregistrate Inacest catalog, sunt multe referitoarela Oltenia si Banat. Revista noastrAar trebui sa reproduce In paginelesale pe cele mai insemnate ; ea arface-o bucuros, dace am fi ajutati Inacest sens de vre-o autoritate, care

la asupra-si cheltuiala coulee-tionaril cliseelor necesare.

Biserica Basarabiei, deEm.HagiMosco, brosurA cuprinzand un extrasal unui articol de gazeta din 1929,face un scurt istoric al bisericei a-cestei part! a Moldovel, care nu aavut nici odatA un Mitropolit) al el,in afarii de rusificatul Gavril B5nu-lescu, considerandu-se ca parte Jute-granta a Moldovei, de a carei mitropo-lie eparhia basarabeana Mol-dova a avut odinioara un singur mi-tropolit ; astazi are trei, pe and Mun-tenia numai unui. E o mare gresealafapta politicianilor de a fi creiat noui

inutili mitropoliti In Moldova, ne-respectandu-se traditia. Ea ne-a dusla actul de razvratire schism, alcelor cars au impartit noporul in dou5tabere la pr5znuirea Sf Pasti de anultrecut !

Atitudinea Illantuitorului fatade Legea Vechiului Testament.Contributie la exegeza Noului Testa-ment, de Pr. prof. Gh. I. Ghia. .Ra-muri" Craiova, 1929. -- Indemnul dea scrie aceasta carte a pornit, spuneautorul, din anumite constatari : Evreiisunt azi definitiv educati pentru aIra ca popor international, risipit

ptintre alte nationalitati.Cei ce, foarteputin numerosi, s'au dus sa coloni-zeze Palestina, sunt bieti °amenls5raci necbjiti ; cei bogati s'au ti-nut Ia locurile for unde, prin comer]

finante, ocup5 o situatie privile-giata NA de bAstinasi. Coloniile pa-lestiniane sunt mai mult cloturi demon-strative si creatiuni artificiale ale unuicapitalism generos (cu conationalii e-vrei) b' de cei saraci, cleat intru-pad ale unor energii nationalea. Ara-bii s'au asezat statornic in Palestina,dup5 risipirea Evreilor, si-au munchpArnantul azi formeazA o majori-tate ; fata de dreptul for real istoric,romanticul drept al poporului lui Israeln'are valoare. Protectorutul Englezilorasupra Palestinei indica mai putin oprotejare a Evreilor, dar mai multun interes al for de a se instapani Inapropierea Canalului de Suez, andEgiptul be scapa din mans. Un statnational evreesc este o utopie. Sin-gura for coeziune o formeaza ze-strea for sufleteasca : religiunea Ve-chiuiui Testament". Pe nedrept insas'a condamnat in bloc adesea de uniicrestini clalci acest V. T., sustinan-du-se chiar ca trebue inlAturat dininvatamantul nostru religios. Lucrareaparintelui Ghia propune a dovedicA problema raporturilor dintre LegeaVeche Legea Noua intereseaza petoga lumea cresting, a ea trebuevazuta obiectiv, lucru ce sf. sa in-ceara a face. Dui:4 o introducere,autorul trateaza despre atitudinea e-vlavioasa a Domnului nostru (susChristos fata de V. T. in general, all-thud cum Isus s'a folosit de V. T.In cursul activitatei Sale de propo-v5cluitor in popor, a nu a desa-brobat niciodat5 asez5mintele si obi-ceiurile cultului mozaic curent. In adoua parte, intitulatA : ConsiderareaLegit V. T. de dire Mantuitorul subraportul explicArel ei traditionale si aformulArei in Pentateuh, discutA ches-tiunea aiitudinei lui Isus fata de c5r-turari si farisei, pe Carl El II cle-masa in fata poporului; arata apoi an-titezele din Predica de pe munte,privite prin prizma morale si In le-gatura cu Legea mozaica capitoldeosebit de larnuritor al superiori-tAtei morales noastre crestinetrite meiat pe foarte multe pildeluate din Noul Test st cel vechiu;conchide ca Legea nou5 a Mantuito-rului intrece Legea veche, pAstrand

119

4i

141

4i

fi

st-ti

atarna

si

Si

fi

51

fi51

totu$1 o legAturd organic5 cu ea. Par-tea trete: Un cult nou pentru Legeacea noun, dovede$te cA lsus a pusun duh nou In interpretarea legit mo-zaice, fixandu-1 nou' idealuri morale,rezumate in legea iubirel de oameni.In general, nu e o contrazicere intreV. $i N. T. Spiritul conservativ al celuld'ntai cel Inoitor al Domnulul nos-tru lsus Christos se armonizeazd inpersoana Sa, a Flului lui Dumnezeu, cudrept cuvant oblectiv al unui nou cult.El a spiritualizat Legea veche, lntru-pare vie a unei noui legi morale. Inlocul templului din Ierusalimsimbolal mozaismulul El rldic5, a treia zidupd moarte, unul nom, care este alcre$tinismului Invingator. Iar prin in-stituirea Sf. Eucharistii,jertf5 $1 °spatin acela$ timpEl statornice$te lega-tura mistica intre Christos cretin.C5ci, dupd cum V. T. tindea spre ve-nirea a$teptatulul Mesia, T. N. rldicatern plul in care Mantuitorul ocupa lo-cul central : Novum Testamentum inVetere latet, Vetus in Novo patet.

Rontanii ardeleni din vechiulregat activitatea for pawl lardsboiul intregirei neamului, de/u/iu Mosa, se incepe cu un scurtistoric al imprejur5rilor In care an traitRomanic ardeleni in trecut, in epocaUnirii cu biserica Romei secoluldin urma, al rede$teptarei ideei natio-nale, pand in vremea Memorandului.Dup5 aceasta face o catagrafiere aArdelenilor cars s'au manifestat InRegat In dlferite ramurl de activitate:cler ; armata (Vlad Victor dela Ma-rina, care a fdcut Scoala Milliard inCraiova); Invat5mant primar (Axentedela T.-Severin, Ardeleanu tats luiP. S. Aureliandela Slatina, D. Pam-filiu dela Craiova); cel secundar (Dr.Banciu dela Craiova, Tr. Biju delaSlatina, St. Bobancu dela T.-Jiu, St.Bodiu dela T.-Severin, N. Bran plc-torul, I. Bumbacila dela Craiova, I.Faur dela Craiova, cal St. Fontanin$1 Simion Mihali-Mihalescu ; tot a$aAurel Mircea, Nic. Saftu, Mih. Stra-janu $i St. Veloven, tot din Craiova);cel superior (Ion Maiorescu, dascaluldela Umanioarele din Craiova ; apolacademicieni, scriitori (Co$buc, St 0.losif, Nicoleanu, Veronica Miele, I.Creang5, Rebreanu, Slavici) ; ziari$11,oamenii de $tiintd, artIsti (pictorulC. Lecca a stat o vreme in Craiova);arti$ti dramatic' (Bobescu, infiintato-

120

rul operetel la Craiova), apol magis-medici (Dr. D. Culcer din T.-Jiu,

tatal generalului, $1 care a fost medicprimar Ia Doij intre 1858-59; deasemenea, tot la T.-Jiu, Dr. Urbeanu);farmaci$ti, inginerl (Paul Lazar, fostinginer-$ef Ia Olt, apoi a$ezat la Cra-iova); comercianti $i agricultori deseams In$irarea nu poate pretindea fi completa nici f5ra erori; eaimpune Ins5, dovedind cu evidentdce parte Insemnata de contributie audat Ardelenii patriei for mame.

Calendarul revistei Dana`, pean. 1930. Tip. Lupa$cu, Barlad.Publicatia care scoate acest almanacheste o revist5 pentru limb5, litera-tura $i arta populara", tipdrita de sf.sa Preot P. Gh. Sevin, din Jortti-Covurlui.,Autorul unor pove$ti ro-mane$ti transpuse in frantuze$te, decare nu $tie nimeni", cum se nume$tepe sine d-1 prof. forge In articoluld-sale despre chipul cum se culeg po-vestirile populare, da judicioase sfa-turi celor ce se Indeletnicesc cu adu-narea folklorului. Ace$tia trebue s5 fiecca un om din multime, al carui felde a simti $i a gandi cauta a-1 re-produce, creindu-I din nou in sine",refacandu-1 cu suflet tardnesc", orcatde c5rturar $i de artist ar fi culega-torul. Cuvdnt thud la desvelireabustului Loc -Col. Tudor PamJile, la17 Iunie 1928, tinut de I. P. S. S. Ia-cov,biografie

episcopal cu o scurtda folkloristului moldovean.

Un alt discurs, in aceeasi impreju-rare, de sf. sa Pr. econ. U. Furtund.

Amintiri despre St. St Tutescu,de L Costin Note $i biografti des-pre folklorlstii $i scriitorii cart au facutdiverse cercetari asupra taranului, caPompeiu Hossu Longin, some$andin colectia druia se publics basmulcu Mandra lumii"; Aurelian Bor-ganu, mure$ian; L. Costin, bucovi-nean ; N. I. Dumitrwcu, doljean ;Mihail Lupescu, moldovean; losif N.Dumitrescu- Bistrita, mehedintean ;

atatia atatia $1 mai bitrani $1mai tineri colaboratorl ai acestei co-lectii de folklor ce este CalendarulDoinei. Atrag in deosebi atentiaasupra culegerei de la pag. 111-119,cu privire la credinte, cantece $1 jo-

-curl pentru prunci, din col. profeso-rului Virg. Tempeanu din Falticeni

C. D. Fort.

5i in

trap,

Hu5ilor,

St

si

pi

ai

si

REVISTE

L'Europa Orientate, Roma, IX,1-2, se deschide cu articolul d-luiprofesor N. lorga : Venezta si Ro-mclnii. Primele atingeri Intre elemen-tele Inrudite prin sange, Venetieni $iRomani, von fi lost foarte vechi, pecoasta dalmatina, In special in zonaalbanez5, In vremea cand aceste re-giuni erau ale Venetienilor, cars nu-meau Adriatica mare nostro" ; aci ele-mentul roman era foarte vechi pu-ternic. Patrunzand de pe coasta InAlbania Intalnira si act pe Romani.Statul Zeta, treat pela 1370, e al di-nastiei aromatic a Balscizilor. Uscocil

Modadi de langa coasta istrJanasunt folositi de Venetieni in luptelecontra Turcilor. Cand cu a IV -a cru-ciat5, condusa de Venetieni si insta-lati la Constantinopole, dau piept curomanii lui loanita Asan, fundator altaratului romano-bulgar. Principatelenoastre intemeiate, leaga intens ra-porturi comerciale cu Venetienii,cast cu Genovezii rival! tor. De aciincolo se urmaresc istoriceste rapor-tulle dintre acei frati italieni si ceidin Principatele Romane pe cale cub-turala tipografie, picture , politicasl comerciala. 0 multirne de amanunteistorice, drame cast idile, evocate derondeiul magic al autorului, de prinsec. XVI si XVII, cad, de cu sec. XVIIIraporturile acestea scad, cast influentavenetiana in Orient. Urmeaza sfar-situl articolului Evolu(ia regimuluifluviilor Internationale europene, cucapitolul Conventiei cu privire Ia sta-tutul definitiv al Dunarei, dela Paris,23 lulie 1923, care tie intereseaza,studiu de Roberto Chastel. Consti-tutia dela Vidov-Dan,.in continuare.

Arta ¢i Arheologia, an. II, fast.IV, Iasi, 1930, incepe cu s t udiu 1d-lui Louis Brehier, Les visions apo-calyptiques dans l'art byzantin. Dis-tinsul specialist semnaleaza faptul ca,pe cand viziunile temele apocalip-tice sunt frecuente In Occident, indecorattunea murals pictata, la vitra-lit, pe timpanurile portalurilor si Inmotivele sculpturilor de pe capiteluri,ele nu apar decat exceptional In de-corul bisericei din Rasarit, inainte desec. XV. Articolul explica pentru ceeste asa. 0 cercetare critics, In modcronologic, urmareste desvoltarea sievolutia iconograliel bizantine. Tex-

tul apocalipsului e socotit necanonicIa inceput in Constantinopole; abiadin sec. XII, si mai ales din at XIVse revine asupra acestei pared, ad-mitandu-1 cate putin in biseric5. InEgypt, Siria si Occident el e admisfoarte de. timpuriu. In Peninsula bal-canic5, arta bizantina reinoindu-se decu sec. XIV, decoratia bisericilor de-venind mai vie si mai bogata, viziu-nile apocaliptice incep a patrunde, cade ex. Ia Mistra, unde Millet nu le-aremarcat. Asa si la mt. Atos. Plc -torul Octav Btincildcu numeroasereproduceri dupa tablourile sale, cupronuntat caractir national si social,de C. Sateanu.Despre arta in generesi ceramica romdneascd, de VI. Mi-ronescu.Incercare de creare a finer°Wit cu motive curat nationaleprezinta d-1 Tafrali o planse cii de-senuri colorate, modele pentru olarie,ale arhitectului Mironescu. Noutachizitiuni ale Muzeutui de antt-chitatt dtu la,si: o oenochoe ba-chica de but ars; o statue de femee,marmora, capul un brat lipsa ; ostela funerara de piatra calcara ; oicoana datata din 1589, $1 care e muttmai veche ; cateva fragmente de vasegrecesti, prezinta d-1 Tafrali. Totd-sa descrie Un Panaghiarion in-teresant, de fins sculpture In lemn,din sec. XVIII poate. Palatul cul-tural at Dobrogei, unul dupa planularhitectilor I. A. Popescu, Mosinskisi H. Teodoru, $1 al tut dup5 sal alarhitectilor Horia sl I. Creanga, ridi-cate cu prilejul serbarilor semi-cen-tenarului Unirei Dobrogei la tara-mama. Ecouri despre ante, cu re-cenzii de cart', reviste si chestiuniin legatura cu istoria artelor la not

aiurea.

Analele Dobrogei, an X, 1929,cu un bogat cuprins istoric, etno-grafic, artistic si literar, din care ci-tam : Informatiuni etnograftre simiscciri de populatiune itt Basarahiasudicd si Dobrogea in sec. XVIIIsi XX, cu speciald privire la colo-niile bulgaresti din aceste regiuni,de Al. P. Arbore, profesor la Focsani.Din nomenclatura geografica a su-dului Basarabla deosebita de a nor-dului, dar asemanatoare cu acea anordului si centrului Uobrogei, cum

cu a campiei muntene din fata ei,reiese ca au fost locuite de aceiaspopulatie, Romani can circulau !titre

121

sl

si

si

si

ambele tarmuri ale Dun5r11, clupi im-prejurari istorice necesit5ti econo-mice. Autorul cerceteaz5 cu de-am5-nuntul aspectul etnografic al acesteiregiuni, care a luat caracterul actualdin a doua jumatate a sec. XVIII In-coace, de cand cu ciocnirile ad pe-trecute Intre Ruff §1 Turci. Toponimiae act turco-tatara. Pe la finele sec.XIV se intlreste aci elemental WA-resc In paguba celui romanesc. Insec. XVIII Rusii colonizeaza aci Bul-gari, iar de cu sec. XIX se aducGermani In sudul Basarabiei, cum siputini Francezi. La gurile Dunarii seaseaz5 Ucraineni cazaci, cum si Rini.Bulgarii sunt amestecati printre cele-lalte populatii. Urmeaza o cercetarea localitatilor populate din noua Do-broge romaneasc5, si la urma se re-produce manifestul Ecaterinei II din1763 pentru a atrage colonisti inRusia.Studiul d-lui C. Blum despreZalmoxis, referitor la viata religioasaa poporului geto-dac, reia adan-ceste o problems pe care o atinsesein treacat, In a sa Getica", raposatulParvan. Zalmoxis a fost un adept alorfismului track, miscare etico-reli-gioas5, care a Inceput a se raspandiprintre triburile tracice Inca de cusec. VII a. Cr. El a introdus mistereleorfice la Geto-Daci, orfismul devenin Iact o religie populara, pe and laTraci el s'a introdus numai Ia o tni-noritate din stratul de sus. Arta-tectura noud ,ci cea romdneascd inlumina 'teorillor lul J. Guadet, dearh. G. Br5descu.Romdmi transil-vaneni In Dobrogea cu, la sfarsit, ogingase creatiune a geniului popular,o poezie culeas5 dela acesti dobro-gent, de I. Georgescu,Note asupraex pozi fie' lui Stoica din Mart ie 1929,de L. Bachelin, cu cateva reprodu-ced dup5 compozitiile pictoruiui.Istoricul comunel Inancesme, dinjud Constanta, de lul I, Sassu, mo-nografie deosebit interesanta pentrunotarea obiceiurilor si apucAturilor spe-dale ale Bulgarilor din partea lo-cului. Constanta consideraliunigenerale pentru sistematizarea ora-sului, de arh. G. Bratescu. IntreDundre si Mare, de N. Al. R5dule-scu Cdteva noti(e despre Greciedin satul regele Ferdinand (jud.Tulcea), de C. Bratescu, urmate deInsemnari etnografice folklor dinacel sat, culese de N. Bonjug. Seintercaleaza acestor articole literatur5.

122

Revue Historique, VI, 4-6, pu-blic5, din conferintele tinute de d-1profesor lorga Ia Sorbona : Crea(iuneareligtoasa din sud-estul european.E un ciclu format din trei prelegeri,cu incercarea de a da o sinteza, dea propune o solutie cu privire la ori-ginea unor oarecare legende impras-tiate in largul lumei, despre Dum-nezeu, Diavol, Sf Fecioara, Inger' siSfinti. Care e origina lor, cum s'auimprastiat in sud-estul european $1pentru ce cutare din ele prezint5 omai mare importantd ici si nu din-colo ? Acei cars stiu ce osteneala demigala adesea ingrat5 este cerce-tarea nenum5ratelor legende ce auservit conferentiarului pentru a teseaceste studii, vor fa mane minunatide cat a trebuit sa citeasca sä cu-leag5 d-sa pentru a face din asemeneamaterial interesante si luminoase con-tributii la cunoasterea filosofiei po-porului roman.Scrisori militare ro-mdnesti (1862-1863) publicate ded-1 Gen. R Rosetti, arata interesulce purta Cuza Vod5 armamentuluiostirei sale, secondat de Gen. I. Em.Florescu.

Nr. 7-9 cuprinde seria intreaga aconferintelor pe care d-nul CharlesDiehl, bizantinologul, Ic -a facut laBucuresti in Aprilie 1929, sub titlulgeneral : Societatea bizantind la e-poca Comnenilor. Palatul imperialgi viata de curte la epoca Comnenilor;Viata religioasa, cu asezamintele debinefacere ; Astrologia, magia si gus-tul miraculosului la Bizant; Bizantul

Ras5ritul in epoca Comnenilor. In-valatul francez face o evocatoare des-criere a variatelor aspecte ale socie-t5tei bizantine din sec. XII, Bizantulfiind pentru Orientul european ceeace a fost Roma pentru Occident pevremea evului-mediu, adica educe-toarea marea initiatoare a lumiipe care o Linea sub influenta sa.Terminand, d-1 Diehl exprima ideeaca ar fi de dorit sa se infiintezela Bucuresti un Institut de studii bi-zantine.

Nr. 10-12 cuprinde articolele : Unmartor critic austriac de pe la In-ceputul razboiului cel mare: Baern-reither, de d-1 N Iorga. Memoriileacestea sunt interesante mai ales pen-tru cA nu sunt ale unui diplomat decabinet, ci ale unui om care a tinutsA se informeze la fata locului s5vorbeasca cu tots cel ce pot fi ascul-

51

51

St

51

St

at

Sf

tats cu folos. Pentru aceasta a venitsi in Romania. Vede obiectiv politicalui Aehrenthal si a lui Berchtold, pecare le critics, cum si intransigentatrufase a U gurilor fata de Romani.Atrage atentia Germaniei ca s'ar pu-tea prea bine sa iese invinsa dintr'olupta pe cloud fronturi Dora seri-sori ale dragomanului Alex. Amin-tas, din 1739, comunicate de d-1 CI. Karadja.Observatiunile d-lui dePeyssonnel in 1777 asupra execu-tarii tratatului dela Kuciuk-Kai-nargi, de d-1 G. I. Bratianu Cdtivacellatori stralni prin Basarabia, deC. J. Karadja.

Revista 'storied, XV, 10 12,continua seria cartilor reprezentativedin viata omenirei, a d-lui prof lorga,cu urmatoarele opere: Viata lui Storza(de Lodisio Crivello), Bontinru napo-Iltanul, istoric, lurnalul lui Bartllondin sec. XIV, Macchiavelli nouapolitica europeana, apoi Erasm olan-dezul din Rotterdam.Incd o bucataa lui Ion Vdcdrescu socoteste d-Ilorga a fi aflat in stihurile de circom-stanta puse langa sterna Catavasieruluidela 1793 Notele lui Rolamb des-pre Muntenia ( 1657) ni le comunicad-1 C. J Karadja. Dad de seams

Cronica la sfarsitul fiecarui fas-cicol.

Arhiva p. Reform:asociald, VIII, 1-3, de 524 pag. cuurmatorul cuprins : Cu prilejul ani-versarii de 10 ani dela Unire, ded-1 D. Gust1.Physiologie des mo-ears, de G. L. Duprat, prof. univ. laGeneva. Se intelege prin aceastal'etude scientitique des comporte-ments collectifs habituels et caracte-ristiques de chaque groupe humainpersistant, au point de vue des rap-ports constants entre les variationsde ces comportaments et celles desdiverses fonctions sociales ou dumilieu social dans son ensemble. Ellea pour objet ('explication des mani-&es d'être et d'agir des groupementshumains de toutes sortes, dans cequ'ils ont de stable pour une periodedorm& ". Studiul cuprinde partiteurmatoare : 1) moravurile si firea o-mului ; 2) mediul social si moravu-rile; 3) factorii religiosi ai transfor-marilor moravurilor ; 4) factorii forpolitici-judiciari ; 5) factorii for tehnicigi economics ; 6 factorii !or intelectuall

si afectivi ; 7) civilizatia transfor-marile moravurilor. Aceasta civilizatieinsasi tinde spre o emancipare dince in ce mai mare de sub imperiulautomatismulul, recherche une au-tonomie morale conciliable avec lesexigences de la vie en commun°.Trends of social science, de Edm.E. Dag. Tenaintele stiintelor socialetrebue sa fie mai intai obiectivitateacat mai mare si un standard stiin-tific mai ridicat, cad nu oricine aredrept sa se numeasca economist orsociolog pe baza unui articol dediletantism in materie de stiinte so-ciale.Soziologre a/s Forschungsge-biet and Lehr) adz, de L. von Wiese.Evolutia demografica a oraselor siminoritatile etnice din Transtivania,de Dr. Sabin Manuila. Autorul cer-ceteaza problema populatiei in sine,apoi a populatiei noastre dela satesi din orase ; infatiseaza evolutia stariidernografice a Transilvaniei, cu o pri-vire deosebita pentru Cluj, problemaaglomeratiei la orase $i in starsit si-tuatia Ungurilor Nemtilor in ora-

populatiasele Transilvaniei fata deromaneas:a ; la urma, relevand de-zastrele biologice ale civilizatiei ora-selorunde Romanii au un excedentde natalitate mutt mai redus ca cele-laite nationalitati minoritareautorulconstata necesitatea interventiei gu-vernantilor intru ajutarea si salvareaelementului autohton din orasele Tran-silvaniei, ferindu-I de o descresterenumerica. Trebue sä existe la noto .politica de populatie, 5i o actiuneintru sustinerea ei. Improprietarireaa fost impusa ca o reforma de ordinsocial, Si rezultatele ei sunt bune peteren economic. Intronarea unei nouipolitici 5tiintifice de populatie, pre-conizata de eugenisti straini, se as-teapta Inca. Din punct de vedere na-tional ea e de mare urgenta, caciinaugurarea unei politici nationalede populatie are ca scop influentareaprin Coate mijloacele a populatiei tarnspre o cafe menita sa asigure, atatdin punct de vedere cantitativ cat sicalitativ, progresul optimal al natiuniinoastre°. Trebue sa evitam proleta-rizarea populatiei, casi emigrarea ei.Pentru garantarea existentei neamuluinostru, Statud trebue sa inaugurezeo politica permanenta si definitivade protectie a capitalului uman, tospecial a celui rural. .Studiul d-luiManuila e impresionant. Ar trebui

123

Stiinta

al

5i

si

st

si

sad citeasca mai ales toti acei cariau pretentia sä guverneze de celemai multe ori fare voia noastra sinici a lui Dumnezeutara aceasta.Conceptia na(ionalista ci zstorica aculturii dela Rousseau la Nietzsche,de Tudor Vianu. Cum sif sistema-tizdm Bucurectul P de Cincinat Sfin-tescu, director general at Casei Lu-crarilor orasului Bucuresti. La ru-brica Arhiva documentara" notamtitlul articolelor : Politica Romdnieiin marele rdzboiii, de V. G Cadere ;Principiile condualoare ale ante-proiectelor unui cod penal unitarpentru Austria $i Germania, de C.Chiselita ; Filosofia culturii, de Tu-dor Vianu ; Legi asupra bibliotecilorpopulare.Din cArhiva legislative):Anteprotectul organizarh culturale.Bogate recenzii si cronica.

Arhiva, XXXVI, 2, cu articolele :I uga Ologul Korialovici, domnulMoldovei (1399 1400), de C. Ko-galniceanu.Contributiuni la istoriaSpeitarului N. Milescu 0 a lut GILStefan, cu documente, de I. Hudita.Motive romdne$ti in lit, semi po-natal-a cehd: teatru de marionete :Horia sf Crisan (in urmare din nr.trecut), de Dr P. Caraman Boeriilui Mihai Viteazul: Mitrea Vornicul,(din fam. Gr.xeanu), Cesar vornicul,Dan vornicul, Nica Vornicul, Danciulvornicul (OM Jul Matei Basarab),Vintila vornicul, in urmare din nu-merile trecute, de Th. Holban. Fa-milia Hdicleilor, in coutinuare, cuanume viata sl opera lui Alexandruliajdeu. La Comunicariu insem-nam : Mornidntul lui Radii I. Basa-rab din Bis. domneasca Sf. Nicolaedin C. de Arges, recunoaste d-I C.Kogalniceanu Ca este cel pe care Itindicase d-I V. Draghiceanu, adicgcel ctitoricesc, iar nu, cum crezuseocitnioara d-sa, Vladislav I zis Vlaicu.Acesta din urma e inmormantat Ingroapa din mijlocul blsericei.

Nr. 3-4 reia continuarea intreruptaa marelui studiu al d-lui Iiie Barbu-lescu: Individualitatea limbei romdne$i elementul slay. In urmare, dinBoerii lui Mihai Viteazul se mai daulogofetii Teodosie Rudeanu, StoichitaRiosanul dela (iorj, Mirislau (zis Mt-riste si Miroslav), Andrei, Barcan, Bu-zescu, credinciosul lui Vocia, cel carei-a ingropat cu evlavie capul la m-reaDealu.Codex Dragomirnensis, din

124

vremea lui Stefan-eel-Mare, de ero"monahul Rafail dela Dragomirna (Bu_covina), manuscris aflator la Pragase infatiseaza in studiul constiintios'al d-rei Margareta Stefanescu. Ro-mdnii de dincolo de Carpati sub do-minapuilea Ungurilor pdnd la lute-meierea Tarii-Romrine$ti $i a Mol-dovei, de C. Kogalniceanu. Primaparte urmareste intamplarile de Oitala navalirea Tatarilor din 1241. E de-osibit de interesanta pentru not, caOlteni. Studiul pleats dela constata-rea ca insasi cronicele unguresti, casiprimele for diplome, afirma ca la ye-nirea Ungurilor In Ardeal au aflat acipe Romani, cu organizatia lor, cu cnezi,voevozi si un jus valachicum. Ma-ghlarii dau chiar ei numele de voe-vod celui mai inalt demnitar romandin Ardeal, cum dau nume de bani

sau pani, or iupani capeternilorsarbo-croate. Primul voevod at Ardea-lului se mentioneaza la 1091. Institu-tia cnejilor vor fi luat-o Romani( dela Sloveni, cu cari au trait la un locmulta vreme, dar nu dela Bulgari ;tot dela aceia trebue sa fi adoptatsi institutia voevozilor, cu oaresicaremodificari. Aceste capetanii militatecum vor fi lost la inceputau de-venit sub Unguri mai mutt sefi ad-ministrativi si judecatoresti, superioricnejilor. Dincoace de Carpati, deja di-nainte de ocuparea Ardealului de Un-guri, ailam dealungul muntilor maiales asezarile Romanilor, organizaticu cnejii for si sub dominatia Cu-manilor sau chiar sub a Pecenegilormai inainte. Ungurii nu incep a seintinde din Panonia in Ardeal decatdupe anul 1000, sub regele St Ste-fan. Acesta cuceri intre anul 1000 si1010 ducatul slavo-bulgar al lui Keande pe Some§ ; In 1028 cuceri duca-tul lui Ohtun din Banatul Timisoarei,intins cel mult pans la Severinul deazl. Spre sfarsitul veacului aceluia re-gele Sf. Ladislau isi Intinde st5pani-rea peste valea Muresului si Tarna-vei mid, tar la jumatatea sec. XII re-gele Gheza II in valea Tarnavei marlpane 'n Olt, si Insfatsit pe la incepu-tul veacului XIII se instapaneste si inTara Barsii si In Trei-Scaune. Primamentiune despre existenta Romanilorla sudul CarpatilorVlahii e a is-landezului Gnorri Sturlson in parteaistorlei sale unde descrie o expeditiea lui Alexis Comnenos (1080-1118)In potriva barbarilor nord-dunareni,

In care deosebeste tinutul sesulut, lo-cuit de Pecenegt, de al Vlahilor desub linia muntilor. Acesti Peceneginomazi supun dominatiei for toata po-pulatia dintre Carpal' Dunare. Intimpul ocupatiei for (Ia 892 apar In-taia data la Dunarea de jos) popula-tia slava dispare, mai ales prin emi-gratie peste Dunare, restul romani-zandu-se Intre noi. Urmele for ramandoar In topografie. Romani! impreunacu Pecenegii fac uneori incursii Inimp. bizantin, cum va fi lost s1 subAlexis Comnenos, ceeace a nevoit peacesta a face expeditia de pedepsirea sa pomenita de Sturlson. De subPecenegi, Romanii acelor vremi, ase-zati In masse compacte dincoace deCarpati, trec sub dominatia Cumani-lor, cart apar la Dunarea de jos la fi-nele sec. XI. Stapanirea pecenega eefemera, cad au lost putin numerosisi mai slabi. Cumanii, de aceeas vitacu Pecenegii, raman la noi Oa lasfarsitul veacului at XIII-lea, cand suntsdrobiti de Mongol'. Pe atunci se nu-meste de strains Cumania pamantulromanesc dela sudul muntilor ; Ceta-tea Alba si Chllia sunt orasele for deseam& In 1147, sub stapanirea lor,Romanii din Muntenia sunt pomenitisub-numele de Brodnici". In 1150aflam pe cei din nordul Moldoveica Bolohoveni". E deci un fapt do-vedit existents neamului nostru delaSeverin si pang in Galitia chiar Ina-inte de asezarea Ungurilor in Ardealsi Banat, asezati In grupurl, pe re-giuni, mai ales in Oltenia, tinutulCampulungului si Argesului, al Brod-nicilor, milcovean, moldovean si atBolohovenilor. Ce au cucerit Unguriidincoace de munti a lost In tot ca-zut dela Cumani, tar nu dela Bul-gari, cart no mai aveau nici o sta-panire dincoace de Dunare, ()data cetrecusera dincolo. In 1165 Romanlisunt mentionati in nordul Moldovei,cand Andronic Comnen e prins a-colo de niste V lahi". Primul tinutromanesc dincoace de munti care fusupus de Unguri sustragandu-1 delaCumani a fost neaparat, dupa cum erasi firesc, tinutul oltean sau severi-nean". Dupa 1028, cand au cuceritducatul tut Ohtun, regele Stefan atUngurilor ImpInse hotartil stapanireisale elective pana la Severin. Tot Un-guilt numira dupa aceasta localitateTara Severinului" twig Oltenia, cumo aflam intala data la 1236 ca ,terrac

Cevrin° Intr'o hula papala. Numelede Oltenia nu-i fu dat, probabil, decat dupa intrunirea deosebitelor cne-zate romanesti care cxistau In acea-sta regiune, cel putin de trei ; cumrezulta din diploma ungara din 1247".Pe Ia finele sec. XI, regele Ladislaual Ungurilor intinde stapanirea asu-pra vaii Muresului si a Tarnavei-maripang in Carpati. Astfel Ingloba.a Intreteritorit cuprinse de ei, era firesc sapuns stapanire pe Oltenia, ceeace trebue sa se fi intamplat pe lafinele secolulul XI, de buns seamszice autorulcand regele a infrantpe Cumani Ia Poganis si Orsova Dintributari Cumanilor. Romanii din ti-nutul Jiului trec sub dominatia Un-gurilor. Ei formau act cel putin treicnezate, dar nu voevodat ; ,organi-zatia Voevozilor nu le-a lost adusadecat de catre Romanii de dincolode munti, dupa supunerea for de Un-guri". Prima descalecare este In Ol-tenia, a unui Voevod venit din Hateg ;a doua a lui Negru-Voevod din FA-garas la Campulung; a treia a luiDragon -Voda si a patra a lui Bogdan,ambit veniti din Maramures In Mol-dova. E de remarcat ca, dad tinutu-rile de dincolo de Carpati au fostincorporate regatului ungu re sc, te-ritoriile, ca Tara-Severinului, ce auocupat dincoace de munti, le-au nu-mit chiar ei confinii", tart supuseinfluentei for tributare, dar numaiatat. Mai multe diplome dovedescaceasta distinctie intre Regnum siRegni confinia. Doar tinutul Lovisteiva fi facut efectiv parte din regatulmaghiar dincoace de munti, cum re-icse din diploma din 1285, unde sespune ca voevodul Litovoi cel dinCara Hategului a ocupat ,aliquam par-tern de regno nostro ultra Alpes e-xistentem". Voevozii romanl dela noierau stapanitori ; cei de. dincolo eraudomnitort exercitand o autoritate innumele patronilor for Unguri. BanulSeverinului exercita autoritatea sa nu-mai In Banatul Severinului, care nuera identic cu Tara-Severinului. A-cestei Imprejurari fericitementinereaorganizatiei romanesti si lipsa dedemnitari unguri se datoreste des-voltarea organizatiei politice, sub su-prematia ungara, dupa eliberarea desub stapanirea pecenega, cumana simai tarziu Mara, formarea unorstate autonome si apoi chiar de sinestatatoare dincoace de Carpati, pe

125

sl

9

si

ei

and dincolo incetul cu incetul orceorganizatie romans fu distrusa sI po-porul roman adus la stare de iobagi".Asteptam urmarea acestui interesantarticol.Familia Hdjddilor, in con -tinuare, de L. Predescu. Cu privirela Doull cuvinte specifice Moldo-venilor, dela Comunicari, insemnamca expresla de atata aman de vreme"bunioara, cast .amar de vreme' efoarte raspandita si in Oltenia, undese spune si a amirosi

An. XXXVII, nr 1 cuprinde In con-tinuare : individualitatea limbit ro-mdne ci elemental slav, de Ilie Bar-bulescu.Boerii lui Mthai Viteazul,anume Vistierli Stoica, din familiaMehedintanu, Andronic Cantacuzino,Nita' Filipescul sl Pangratie; SpatariiStanciul, Negrea, Marza, Leca Ru-deanu si David din Brancoveni; Pahar.nicul numit Radu dupa moar-tea lui Mihai Viteazul Familia Hal-de:tor cu bibliografie la sf arsitulacestui studiu asupra lui Tadeu si A-lexandru Hajdau. Erori pintiftcein manualele de limba romeind pen -tru Liceu semnaleaza in cartile decl. VI a d-lui G. Nedioglu st a d-torAdamescu, Russu, Drag-omirescu, d-raMarg. *telanescu. D-sa ii invinuestede a nu se fi pus In concordanta curezultatele not ale stiintei in uncleafirmari cu privire la influentele slaveexercitate asupra limbei si literaturiinoastre vechi. Din darea de seamsa Congresulul filologilor slavi inPraha notam ca dintre Romani anfacut o comunicare d-I P. P. Panai-tescu. Dintr'o mita a d-lui L Pre-descu reiese ca Ion Ghica s'a nascutIa 25 Dec. 1817. De acelas mai multerectificari Insemnate pentru istorialiteraturii noastre (Car'ova, Russo, St.0. Iosif. Despre acesta din urma,cele Patru scrisori" publicate de minein Ramuri", 1913, p. 369, vor fi la-murit Inca de atunci locul nasterii,numele, origina familiei si studiilesale). Cu privire Ia proiectul uneiReforme a onto. rallei Acad. Rom.d-1 Hie Barbulescu sustine socotimsi not ca dansul ca trebue Si ne in-toarcem la folosirea lui I sf u, abso-lut necesari organismului fonetic alUmbel noastre, cum si la insemnareasunetului d exclusiv prin 1, §1 altelucruri mai marunte. In concluzie sepronunta pentru un fonetism complet,pe baza de pronuntarea generals alimbli literare.

126

Revista Criticd, III, nr. 2-3, estededicat d-lui profesor dela Facultateade litere din Iasi, Alexandru Philip-pide, cu prilejul implinirii varsteisale de 70 de ani. D-I G. Pascu neinfatiseaza mai Intai Omul 0 opera.D-1 1. Iordan se ocupa cu lucrarea decapetenie, sinteza stiintel invatatuluifiloIog : Originea Romdnilor, in cloudvolume ; in primul se cerceteaza pro-blema acestei origini din punct devedere istoric, iar in al doilea dinpunct de vedere filologic. D-1 Iordanse ocupa aci numai de cel de at doi-lea, dand largi citate cu concluziileautorului.Princrpiide Istoria lzmbii.lntroducere in glinfa limbti Fi-ziologia sunetelor, apoi Operele luiPhilippide, de Rosculet. Alte arti-cole s u n t Arheologia preistoricd,epoca neolitica anume, articolul fiindIn continuare din nr. anterior, de P.Constantinescu-Iasi. Un ep!sod is-tonic in istoria problemei agrare dinRomania, de St. Zeletin.Urz molit-velntc romano-slav din sec. X VII-lea,aflat de d-nul file 13 ar bul es cu inTransilvania, se cerceteaza de d-raEufrosina Simionescu.Studirle ftlo-sofice carlera administrativd, deI. Petrovici. Domniea lui SimionMovild in Muntenia, cea mai bunssi mai completa monografie asupraacestui subiect, de N. C. Bejenaru.Edifirle lui Creangd ce avem sentdefectuoase. Manuscrisele originate Inbuns parte nu mai exists. Pacatuleditiunilor existente e ca nu au res-pectat limba lui Creanga si nu an datexplicatia buns si exacta tutulor cu-vintelor dialectale, zicatorilor si ex-presiilor ce aveau nevoe de a fi la-murite.Note de istorie literard ro-mdneasca di d-1 D. Gazdaru despreun manuscris italienesc al ,,Ceasor-nicului Domnilor de Nicolae Costin,si despre probabilul imprumut al su-biectului ,Pastrami trufanda" dintr'onuvela italieneasca.

Nr. 4 infatiseala, prin G. Nichifor,un manuscris din Biblioteca Semina-rului Veniamin Costache din Iasi :Aritmeticd, traducere dupa un cursal lul Bezout. Traducatorul e mol-dovean de pe la inceputul sec. XIX.Name de plante, etimologii populare,de G. Pascu.

An. IV, 1, este In intregime ocu-pat de articolul din! Pascu despreExamenul de Capacitate de L. Ro-mdnd din Bucuresti, April 1929.

$erban,

ci

ci

Tara Barsei, Brasov, an 1, 2.Ce e romanesc in literatura noas-tra? (continuare din numArul ante-rior), de S. Puscariu. Plecand de laconstatarea generals cA avem o adap-tabilitate deosebita din punct de ve-dere artistic, autorul crede ca si dinpunct de vedere literar suferim delipsa de originalitate. Avem insa sim-tul pentru armonie". Arta noastra po-pulara seam5n5 mult cu acea a Sat.-bilor sI Bulgarilor. In literatura popu-lard elementul predominant e cel uric,in special din doine ; forma de ex-presie este ad deosebit de original5,fats de acea a popoarelor Invecinate,unde fondul e adesea acelas In lite-ratura cults tot prin lirism ne distin-gem. Schitand evolutia curentelor dinliteratura si intreaga noastra culturaa sec. XIX, d-nul Puscariu ne sur-prinde cu fraza Hasdeu, care acorn30-40 de ani trecea de cel mai mareinvatat al neamului ,..". Dece: trecea?Au nu era inteadevar pentru vremealui un mare invatat? !Din istoriateatrului roman in Brasov, de U.Bogdan-Duica. Prefectura romanaz Tarii Barsei din 1848 si 1849, deit. A. Muresianu.Tard, Tara Bar-sei si Ardeal, de Dr. C. Lacea. Tara"e pentru cei de dincolo de muntiTara Romaneasca, Muntenia, termenpe care l'au inprumutat sl tradusexact asa Sasii cu acelas sens Cutotul alt inteles are, tars" in de-numirea de Tara Barsii", care desig-neaza cutare anumit tinut din sudulTransilvaniel, numire veche dela 1211,Tot asa se zice si Tara Severinului slTara Maramuresului. Numele oficialmaghiar de ,Ardeal", cu intelesul ge-neral de tot tinutul Transilvaniei, dela Carpati la nord si vest, nu esteacceptat de poporul de dincolo demunti cu aceasta acceptiune larga.Prin Ardeal un brasovean intelege ti-nuturile de dincolo de al Brasovuluisi de Tara Oltului sau a Fagarasului.Sasii tot asa. Ar fi deci sä intelegem,prin Ardeal, dupa cei vechi, mijloculOrli romanesti de peste munti, Paramarginiie ei dlnspre vechiul regat.Observafiunt morfologice in reglu-nea Brasovului, si anume basinulVIAdeni si basinul *Inca-Noua, de N.Orghidan.-0 comemorare a d-rululAurel Muresianu.Cronici si Recen-zii la sfarslt.

Analele Banatului, Timisoara,II, 2.Necrolog pentru Emanuil Un-

gureanu, indrumator al celor din ju-rul sau si sprijinitor al institutiiiorculturale din orasul Timisoara.Datesi-documente noui referitoare la pic-torul banafean Nicolae Popescu, in-sotite de multe ilustratii, de Dr. Joa-chim Miloia, directorul revistei.Valurile romane din Banat se intinddela Dunare Oita peste Mures, for-mand thin duble, paralele, iar pe alo-curea triple, trecand peste v5i, culmi,ape si mocirle. Linia intaia pornestedela hotarul comunei Grebenat s1 tre-ce grin Oresat, Parta, Zagaita, Pod-porani, Vat- se t, Jamul mic, Gher-man, Butin (aci cu o intrerupere devreo 10 km.), apoi prin Sipet, Stamona-roma)* Mosnita, Bucovat, Remeta,lanova si Bencecul-roman A douaplead dela Cuvin pe Dunare, apoiprin Deliblata, Mramorac, Petrovo-selo, Alibunar, cu intrerupere de 3040 km. In regiunea mlastinelor, con-tinuandu-se prin Opatita ; aci dupa Galts intrerupere a liniei Intaia, por-nesc prin pAdure trei santuri paralelela interval de 5 m. intre ele, apoiurmeaza spre nord prin Folia, Jebel,PAduricea (Lighed), Chisoda, Timisoa-ra, Cerneteaz, Fibis, unde dispar spreMures, apoi iar reincep valurile ro-mane si merg pans la corn. Giorocdin jud. Arad. Din asezarea for reiesecA au fost facute de Romani in con-tra Dacilor, sau a popoarelor de ra-sarit, care locuiau in partile muntoaseale Ardealului, si anume inainte decucerirea Daciei, dupa ocuparea Pa-noniei. Drumurile romane din Ba-nat se infatiseaza tot de d-nul lug.Adam Cucu, cu noui si personale con-tributiuni, autorul cunoscand bine lo-curile. Valea Almajului din Banatse cerceteaz5, din toate punctele devedere, de d-I P. Nemolanu, care facepropuneri pentru ridicarea materialssi morals a acestei regiuni.Distric-tus Walachorum, de Iuliu Vuia,foarte interesant pentru noi, cu stir!despre Cipitanul Severinului" sf Ba-nul Severinului", demnitate care fiintadin anul 1387 cu Banul Stefan Lo-sonczy, si de care depindea Almasul.Cetatea Severinului, cade in manaTurcilor, dar in 1424 este reluat5, re-zidindu-se atunci, sub regele Sigis-mund La 1430 era Ban al Severinu-lui Nicolae Redvicz La 1432 cetateae cuprins5 iar de Turd, cu ajutorullui Vlad Dracut al Munteniei. TotusiRedvicz continua a purta titlul de Ban

127

al Severinulul. In 1440 alts ravala §1jaf al Severinulul de catre Turci. Re-gele Albert cla fratilor Huniade Ba-natul Severinulul, ca sa -I apere deTurci La 1463 altA pustiire turceasca.Banul era seful civil al celor 8 dis-tricte romanesti, Caransebesul fiindprincipalul, asistat de 2 castelanior parcalabl, judetul fiind condus deun solgabirau Elemental de bay-tina in Banat, de P. NemoianuEftinue Murgu si marea adunarenationala din 1848 dela Lugoj, deDr. Aurel Cosma jun.Colontgt ar-meni in Banat, de I. Miloia.

Nr. 3, de pe lul.Dec. 1929, con-tinua articolul d-lui Nemoianu : Ele-mental de bastind in Banat. P..truicoane de zugravul Nedelcu ne pre-zintA d-I Miloia.Populatiunea Ba-natului la diferite epoci, dupd au-tori straInl, arata in ce chip nerusinatfalsified Sarbii, bunil nostri allati, sta-tisticele for coficiale, aratand ca notaproape nu existam In romanescul ti-nut ocupat pe nedrept de ei. Dts-trictus Valachorum, In continuare, ded-1 Iuliu Vuia. Inventarul vecheibtsertci ortodoxe-romdne din Bu-zt is, de Protop. loan Getia.Biblio-gratta Banatului, contributie la acestsubiect, de Vicentiu Bugariu Cro-arca artistica in ambele numere alerevistei, de 1. Miloia. 0 Dare deseams asupra activitatei MuzeuluiBandtean pe anul 1929, aratand cu

ravna se munceste la Imbogati-rea colectiunilor si bibliotecei

Banatul turistic e un preafolositor ghld al regiunei.

Analele Brdilei, an. I, nr. 1, a-parut cu anul 1929, sub conduceread-lui lug. Gh. Marinescu, isi pro-pune sa studieze de aproape viataorasului si tinutului Braila, In toateaspectele ei', cAci numai un asemeneastudiu poate conduce la o conceptiestlintifica a vietei locale, singura pecare se poate sprijini o Malta si o-biectiva politica de indrumare a vietiiunui oral si a unui tinut". Via(adin 1927 a portului Braila fata deactivitatea din trecut, de lug. PaulDemetriad.Monogra ia lipovenilor .(staro-obreacifilor) din orasul si ju-detul Braila, de Andrei Antipov.Emigrantii ci relugiatti bulgari in

rolul Brand In renastereanationals sl culturala bulgara, de SSemillan in jurul pregatirii mare'.

128

sdrbatori a Brailei: 100 de ani delaeliberarea de sub Turd, de lug. GhT. Marinescu.Talcul bibliotecei Pe-tre Armencea" din Braila, de V.Bancild.Consideratiuni asupra tn-clustriei Brdilei, de Mihail Trufasu.Documents ci informatti privitoarela Braila, far la urma Note si In-semnari.

Nr. 2, numar festiv, scos cu prile-jul comemorarei centenarului elibe-rarii Brailei de sub stapanire turcea-sca, se deschide cu articolul d-lui prof.lorga : Uncle e istoria Brailei? D-saIndeamna sa se cerceteze cu rAbdare,pe nepripite, arhivele turcesti. Acolose poste afla material pentru clue arintreprinde aceasta cercetare. La Ruside asemenea va trebui pe viitor sa seporneasca cercetari, intru cat au sta.-panit ei o vreme acest tinut dun&rean, cand l'au luat de la Turci. LaViena de asemenea ramane de cautatprin bogatele-i arhive Pana atunci, sase cerceteze hartiile vechi ale negus-torilor si autoritatilor brailene. Ra-iaua $t cetatea Brdtlet, de Mih Po-pescu. Raiaua Brailei, de SerbanCiuntu.Asedtul din 1828 al cetatiiBraila, compilatie dupa memoriileMaresalului Moltke, care a asistat Inluptele ruso-turce de atunci, de Col.C. G. Demetriade. La Braila inprealma Unzrii (1857), de Emil Vir-tosu. Din aspectele Braila in pri-ma jumatate a sec. XIX-lea, de IonVartosu. Evolutia nego(ului inter-national al Broad, nrobleme eco-nomice regionale, de R. PortocalaBraila -port, de lug Cor. Stanulescu.

loan Slattneanu, cel d'intai ocar-muitor al Brailei dupd 1829 Notitabiografica, de I. C. Filittl,Tztu Dina,amintiri despre acest tank cu apli-care pentru claslcism, cu remarcabiltalent poetic, traducator, in colabo-rare cu Pomp. Paltanea, al Satirelorlui Horatlu si Comediilor lui Plaut,si care a semnat multe pagini buneIn Viata Noub si 4Graita Nostrup.

La 100 de ani de la eliberareaBrdilei de sub Turci, de lug. Gh. T.Marinescu.Documente ci informa-tiuni privitoare la Braila.

revista regionala de stu-dii, An I vol. 1, Focsani, Tip. Car-tea Putnei", 1930. Pe drumul

cu noroc de Analele Dobroget"si precizat apoi la Arhivele Olte-niei" porneste si noua publicatie de-

Mikovia,

des-chis

5i

caM.insti-

tupei.

Braila,

tl

la rocsanl, sub conducerea d-lui pro-fesor N. Al. Radulescu. Primul ar-ticol e semnat de d-1 prof. I. Mehe-dinti-Soveja : 0 socoteald pentrutineri, cu sfaturl indrumari pentruorganizarea unui muzeu etnograficsi colectionarea de material etnograficsi folkloristic pentru acea regiune detriplex confinium care e tinutul put-nean vrancean. Toponimie put-neand, de Al. P. Arbore, cla catevainsemnari asupra unor name topono-mastice mai caracteristice din tinutulVrancei, dela Ajud, Alba, etc. etc. siOra la Zabala Zeica. Note isto-rice asupra mosiei Campurile, vecheorganizare razepasca din tinutul Put-nei, de d-I Sava V. Aurel. Aceastamode era prin sec. XVII mult maiintinsa ca acum, cuprinzand sateleSoveja, Campuri, Racoasa Verdea,stapanita de urmasi a patru mosi,curgatori din Patru Rugina, batranul,stapanind toll in devalmasie pamantullor.Date asupra orasului Focsani,in legit' turd cu planul de amenojare,cu privire la situatia geografica, cli-matologic5, populatie, situatia econo-mica, apol ceva despre edificiile pu-blice, pietele, strazile gi lucrarile edi-litare, de lag. T. Radulescu.Aspectedin folklorul vrdncean (fragment din-tr'un studiu in pregatire), de prof.Ion Diaconu. Dat fiind ca poeziapopulara dinteo regiune oarecare estereflexul sufletesc al ei lntr'un timpdat corespunde stadiului sufletesc ac-tual°, aspectul folklorului din Vranceaoglindeste sufletul localnicilor in ceeace are el mai autentic. Sunt In acestepagini foarte juste consideratiuni ge-nerale asupra subiectulul, cum si ametodel de lucru. In genere poeziaaceasta poporang e lirica, genul epicne Mud zice autorul, dupa DuiliuZamfirescucaracteristic rases latine.Aid e insa leaganul Miciriteia, dincare ar fi 90 de variante locale, Po-eziile lirice sunt act spuse mai multde fete si femei ; baladele aproapeexclusiv de barbati ceea ce nu seIntampla aiurea. Interesanta aci dis-cutia problemel disparitiei folklorului;el se datoreste patrunderii civilizatieiorasenesti stiintei de carte SA* negrabim deci a-I culege in ce a mairamas, 'Ana mai e vreme. ClimaMoldovei de sud, de N. Al. Radu-lescu Condica bisericii din He-rdstrdu, a preotului Toader Tataru,cu privire la date meteorologice, is-

torice si economice, din 1848 phila 1882, transcrise de d-1 A. V. SavaDocumente rdmnicene din 1698, 1748si 1786. Folklor: o variantd a

Cantecu Mioarli", culeasade I. Diaconu.

Arhiva omesand, revista Isto-rid culturala din Nasaud, an. I, nr. 10,cuprinde : Militarizarea vdiei Bar-gdului, de Virgil Sotropa. (TaraNdsduduluis, de 1. Martian. Suptaceasta denumire, cea mai veche men-tiune istorica se gra inter:, diplomaa lui Stefan IV din 1264: terra Naz-wod, adica satele din basinul superioral Somesului mare, in frunte cu Na-saudul. Autorul urmareste cele maivechi asezari omenesti din aceste lo-curl, cu datele arheologiel. Celtii aulasat aci In sec. III urmele for in to-ponimie ; Rodna si Rocna pot pro-veni dela el chiar. Regiunea aceastaminiera va fi atras, sub Dad, apoisub Romani, diferite elemente roma-nizate ca gl strainebunioara sirieniprin sec. 11 a. C , cum si Evrei. DupaRomani, Gepizii stapanesc valea So-mesului pans la disparitia lor. Prinsec. VII se aseaza ad si Slavii, carsluptau sub scutul Avarilor. Cei vre-o200 de ani cat au stat act au lasaturme in toponimia limba roma-neasca. Dupa disparitia acestora sipang la venirea Ungurilor Mara NA-saudului facea parte din unul dinvoevodatele romanesti care se formarain aceasta epocb. In acest timp in-dustria miniera trebue sa fi dechzutcu totul.Un capitol din litigiul Bis-tritenilor cu Somecani, de V. Lichi-gean, Corespondenta lui Naccu cuMoisilqi Petri (1860 1864), in ches-tiunea averilor graniceresti, comunicaV. Sotropa. Jurnalul locotenentuluiloan Tomuta, tradus din nemtestede I. Martian, povesteste Intamplaridin 1848 - 1849, foarte interesante,pentru a invedera cum se foloseaude ostasii vrednici roman! nevred-nicii comandanti nemti In campaniiletimpulul de atunci. Comunicarimarunte la sfarsit.

Revista Filologicd, organ al Cer-cului de studii filologice de pe TangaFacultatea de Litere din Cernauti. An.II, nr. 3, se deschide cu un cuvantde omagiu pentru colaboratorul pre-tios invatatul filolog care a fostEugen Herzog, despre a chili opera

9 129

si

si

si

51

Ii

si

51

Monter:

4-

1i

hoteaza insemnarile sale N. Meyer-Ltibke, urmate de un repertoriu bi-bliografic at lucrarilor celui decedat.Rumdnisches in albanischen, de Nor-bert Joki, valoroasa contributie la pro-blemele influentelor exercitate de lim-ba noastra asupra celei albaneze Inmai multe domenii. Die altfranzo-sischen infinitive q u e r r e" andcorre", de Adolf Zauner. Catevaetimologii : a rdzgdia, de S. Puscariu ;ciofligar, incoderat (sau incondurat),de-a steamdtu, a se rdde (poporul inpartite oltene zice deobicei numai asa,pentru a rade", casi pentru a -¢i radede cineva"), de I. lordan; arom. mire(dacorom. miriste), pururea, de Th.Capidan ; a desfata, atom. ancu-n'are, proor, pram* de L. Spitzer ;a intuneca. a intoned, misitd, a mi-sind, musunoi (cu variantele sale), deN. Draganu. Chestiuni sintactice,de N. Draganu.Din istoria pronu-melui in iimba romaneasd, In con-tinuare, de Al. Procopovici.Despregenetivul-acuzativ slay, de Gr. Nan-dris Acezarea definitivd a lut Co-resi la Brasov este de rectificat, im-preuna cu alte amanunte de istorieliterar5, potrivit acestui articol al d-luiConst. Lacea. Asa Triodul-Penticos-tar slay " (Bibl. Rom. Veche, I, p 31)e tiptirit de Coresi In Targoviste la1557-1558, far asezarea definitive alui Coresi la Brasov a fost din toam-na lui 1558, dupe terminarea cartiide mai sus.

Revista aroindneased, publicatade Tache Papahagi si Victor Papa-costea. Vol. I, nr. 1, cu articoleleRomdnii medievali in Epir se con-stata din sec. XIII dintr'un documentgrecesc aflator Ia Munchen publi-cat de G. Murnu.Les relations bul-garo-roumaines an moyen age incepprintr'o recenzie a cartii lui Mutaf-ciev, publicata In Anuarul Universi-tatli din Sofia In 1927, si care e plinade injurii Ia adresa d-lui Iorga si aRomanilor, D-1 P. P. Panaitescu res-tabileste si pune la punct falsificarileistorice ale sovinistului bulgar.Dinliteratura graiul Romi2nilor: oproblems nationals, de T. Papahagi.

Insemnartle lui loan $omu To-mescu privitoare la ArhimandritulAverchie, insemnate ca valoare, pen-tru ca aduc lumini asupra epocei deredesteptare nationala la Romanii dinPind, de Viet. Papacostea. Origt-

1 30

hea geograficd a Pomdnilor, notebibliografice de Valeriu Papahagi.Conflict aromdno-bulgar la Vele,, re-latat de un diplomat austriac, din1874. Harti cu privire la elemen-tul romdnesc din Pen Balcanied, deI. C. Baci15.Documente aromdnestidintre 1860 si 1870. Cronied lite-rard, rubrics ce propune a repro-duce in Hecate numar Cate o bucatadin literatura cults sau populara a A-romanilor Se da poezia lui Zicu Araia :Urfanamea di la noi.

Nr. 2 cuprinde: Colonizarea Aro-mdnilor in Dobrogea s'a facut in ur-ma razboaielor din deceniul trecut,cand Grecii, Sarbii Bulgaril maimutt, Turcii mai putin, au voit sa seomogenizeze populatia respective prinschimb de locuitori de aceiasi originacu cei straini de pe teritoriul for noudelimitat. Romani' din regiunile ne-norocite luate in stapanire de Greci

Vodina, Veria, Meglenia com.Pleasa din Albaniaau pornit emigra-rea inspre ,tar a", pamanturile for fiindcutruptte ; cel din sudul muntos alBulgariei au inceput ei emigrareain Cadrilaier, cam 3500 familii cu to-tul pans In prezent. Au fost primitineprieteneste, adesea In folosul But-garilor, cari abla de pe la 1840 sepomenesc pe aici. Consulatele noa-stre din Serbia, Bulgaria, Grecia re-fuza Aromanilor viza pasapoartelor,spre a-i impiedeca de a se InapoiaIn tare, In vreme ce deschid grani-tele pentru toate lepadaturile balca-nice si cele unguresti, nemtesti, e-vreo-bolsevice de aiurea, mai ales subguvernul actual. Trebue negresit o-prita aceasta ,,mica monstruozitate depolitica nationala`, zice d-nul TachePapahagi, autorul articolului. Btse-rictle de rit grecooriental din Vie-na: bis. Sf. Gheorghe biserica Sf.Treime, rapite prin uzurpare de Grecidela Romanii macedoneni cari le-auridicat. Articolul este al d-lui Mih.Popescu. O naratiune bulgara des-pre Aromdnii din regiunea Ohrida-Mot:astir, In prima jumatate a sec.XIX, de V. Papacostea. Aromdnii,dupd colatorit apuseni din sec. XIX,de Val. Papahagi. Miccarea Aroma-nilor din Pind in 1917, In urma per-secutiunilor grecesti, pentru ca Roma-nii erau francofili, pe cand Greet' eraucontra Aliatilor mai toti. Carvanariinostri transports alimentele ce ne daufratii italieni in portul Santi Quaranta

5i

5i

pi

si

11

si

pentru populatia aromana Infometata.Raporturile sunt excelente Intre Aro-maul gi Italieni, pe cat de rele suntfata de banditii oficiosi greci, cars je-fuiau si macelareau pe ai nostri.Documente aromdnesti dintre 1860si 1870 cu privire la infiintarea pri-melor noastre scoli in Orient 0finfarima de D. Popovici, cuprinzand:Conflictul cu Aromanii In Soborul dela Timisoara din 1790, si Sarbizareagt disparitia Aromanilor.Cronica ii-terara dA poezia DimcInddri, a d-lulMarcu Beza.Insemnari: Odysseia inlimba romand ; Aromdnii la Kra-guevatz ; Ce sunt Macedo-romdnit ?

Revista Muzeului Geologic-mineralogic al Univ. din Cluj.Vol. III, nr. 1, din 1929 Apercusynthetique sur la structure des re-gions carpathiques, par le prof. Dr.I P.-Voitesti Cilteva date asupravdrstei calearelor metamorf ice dinvalea leri (muntii Apuseni), extrasdin teza de licenta a d-lui ing -geologValeriu Luca. Contribufiuni la ex-plicarea fenomenului de fricalzire alapelor lacurilor sdrate din Tran-silvania, anume lacurile dela Sovata,Mai ales lacul Ursului, apoi lacul A-lunis gi lacul Negru, cu constatareac5 temperature si concentratia apelorfor e variabil5, ca. lacul Negru se pre-zent5 ca un lac termic gi ca panzade apa dulce dela suprafata acestorlacuri are rol pur pasiv In incalzire,prin mentinerea caldurli odata pri-mit5 de apa sarata din jos.

Revista Wisp:fiat V. Adarna-chiu, Iasi, vol. XV, nr. 4, se deschidecu articolul d-lui I. G Botez asupralul Lamarck, cu prilejul centenaruluimortei fondatorului Biologiei gi crea-torului doctrinei transformiste Pro-prtetafile piezo-electrice ale cuar-tului ci intrebuinfarea for in T.F. F.,de Dr. C. Mihu.-0 familie de plantecarnivore, Sarracenaceae, de PaulCretoiu. Rolul organelor de sim-iuri in cautarea hranei la Teleos-teeni, de C. S. Antonescu Note srInformafiuni variate, din care notamrezultatele unor cercet5ri, care au dusla o determinare noua a iutelii luminel,cercetandu-se datele pans aci accep-tate de stiint5 : viteza luminii e de299796 = 4 kin. sec. Masuratorile aufost facute de savantul american Mi-chelson.Dati de seamy §i Biblio-grafie stiinfified la urma.

Die Verstlindigung Zeitschriftftir den Austausch rumanischer unddeutscher Literatur. Bukarest, stradaPopa Soare, 59. Herausgegeber undVerlager : Beatrice Harden. Primulnumar al acestei publicatii binevenita,raspunzand unel necesitati culturalesi insemnand si o propaganda pentruCara noastra, a aparut in Sept. 1929,urmand regulat cu fie care luna, ul-timul fiind nr. 6 din Febr. 1930, Fiecare brosurA, de ate 32 de pagini,cuprinde traduceri din scrlitorii nostricei mai insemnati, mai vechi si mainob, ca Alecsandri, Eminescu, Cara-giale, Bratescu-Voinesti, Sandu-Aldea,St. 0.Iosif, Radulescu-Motru, Sado-veanu, G. Galaction, L Rebreanu,Cezar Petrescu, Em. Bucuta, Tzigara-Samurcas, I. Andr esescu, L. Blaga,V. Eftimiu, A. Maniu, Ione! Teodo-reanu, R. D. Rosetti, C. Nottara, Tr.Bratu si Elena Farago. Se dau ad,pe langa traduceri, notije biografice,cum sunt acelea despre D-na Farago,Caragiale, Cosbuc, Alecsandrl, Emi-nescu si Grigorescu pictorul. Nu lip-sesc nits gravurile cu portrete, repro-duccri dupA tablouri gi alte vederi.Contactul cu prezentul este de ase-menea mentinut prin articole de in-formatie asupra vietei artistice, lite-rare si industriale din Romania si prinrecenzlile de cart' noul

Revista doamnel Harden, o inte-lectuala distinsa, deopotriva cunosca-toare a literaturei noastre ca§i a celelgermane, se cere IncurajatA gi ajutatade cei in drept gi In cadere de a o face.SA speram si-i dorim calduros a-ceastaca va fi mai cu adevarat spri-jinita de autoritati de cum e publi-catia in care Inscrim aceste insem-nari.

Convorbiri Literare, a caret apa-ripe tanjea in acesti doi ant dinurma, a reinceput sa iese regulat,lunar, de cu an. LXIII, adica din Ia-nuarie 1930. Din anal 1929, in nu-marul unit, notam la pag. 106-109doua documente publicate de d-I St.Nicolaescu, cu privire la CaimacamiaCraiovei. Cel d'intal, din 5 Decemvrie1821, orandueste portar bas al Cra-iovei pa dumnealui Hristea Evinea";semneaza : Postelnic loan Samurcas.Cel de al doilea, din 28 lunie 1822,emanat dela Costache Samurcas, bivvel cameras, caimacam acestor clodsjudete", catre paharnicul Hrlstea, re-

131

cunoscAndu-i serviciile aduse, cAnd alost vtori portar al Craiovel, cum siM5rii Sale D5rvis Papa Vidin Mu-havAz", II darueste cu Jude 25 oa-meni, WA de pricing de dajdie".

Nr. de lanuarie cuprinde, in earlde studli bucati literare: OcupafiaPrincipatelor Romdne de Rust ciAustriacl metre 1853 si 1857, de Mi-hail Popescu.

Nr, de Martie : Rdzboial austro-ruso-turc intre 1783-1792 si Pan-cipatele-Romdne, In continuare deMih. Popescu.

Buletinul Comis. Monum. into=rice, an. XXII, fasc. 60, pe Apr.tun. 1929 Tip. Datina Romaneasc5",Valenti -de-Munte.Les chdteaux oc-cidentaux en Roumanie, conferintApronuntat5 de d-1 prof. N. lorga InCapitala Frantei, la 25 Ian. 1929,lnaintea societatei Les Amis de l'U-niversite de Paris". In imperiul bi-zantin propriu zis sunt putine con-structiuni de acestea ; puterea impe-rialA nu admitea autonomie or or-ganizatie militara locals particular*ce ar ft putut prezenta vreodat5 unscop de rezistentA acelei puteri. Actdoar zidurile Constantinopolului, In-tAriturile Bosforului alte mid apa-rari pe coastele Marii Negre. In Bul-garia tot cam putine, dup5 chipulByzantului. In Grecia si Serbia Ins5sunt multe variatecum n'am gAsila not , mai ales In Grecia ce a fostsub dominatia franc5, unde au r5masatatea castele. In Bosnia si Herzego-vina, regiunea de senforicnezi $ivoevozicu caracter de independentACala de taratul sarbesc, sunt cele mainumeroase si mai pictoresti castelemilitare. In Dalmatia e influent5 ita-liana. Romania are putine astfel demonumente; ele Inf5tiseaza de cusec. XIV si XV o influenta bizantin5de star-sit al evului mediu, pAna lainfluente noui, venetiene in sec. XVII,iar in sec. XVIII si XIX de formafrancea De-a lungul Dunarii castelelese insira pe malul drept, propriu a-pArarei ; pe cel stang foarte putineludiri. La gura fluviului au fost nu-meroase, genoveze mai ales; din elea farnas mai spre est castelul bizantinla origine Maurocastron, pe care Ge-novezii I'au numit Moncastro, Jar Mol-dovenii Cetatea alba Turcii Aker-man, foarte bine p5strat. In Olteniaafl5m, la Severin, resturlle unui caste!

132

unguresc in griclina publicA. In a-ceastA regiune se gisesc culelecasefortificate din sec. XVI si XVII,casi in Serbia si Albania. Alte forti-ficatii nu aflAm pe aid decat spremunte; la Curteade-Arges Poenarisunt resturi. Oltenia si Muntenia auins5 din sec, XVI XVII man5stiriInt5rite, ca la Cozia, ce este de sigurmutt mai veche, din sec, XIV. Au-striacii au folosit aceste cetati si auvolt sa le organizeze sistematic cafortificatiuni inspre munte. In Moldovafortificatiunile sunt mai dese ; ele nevin din Transilvania, dela Ungurii ceau ocupat-o, si nu Incep deck cu sec.XV. Cele mai marl si mai interesantesunt spre Nistru Marea Neagra, caHotinul, Ismail, Teghenea, Soroca.Dincoace de Prut avem cetatea Su-ceava §1 a Neamtului. Palatele dom-nesti ce avem Inc5 sunt din sec. XVII,cum e cel de lang5 Bucuresti al Bran-coveanului, cu influente italiene ve-nite prin prietenul sau Const. Canta-cuzino, cel ce facuse studiile la Pa-dova, sau cel dela Potlogi.Pope#iiye Argec, cateva note asupra acestelblserici cu o pictura remarcabil5 siarhitectur5 brAncoveneasc5, de N.lorga .Sultana, in continuare, cer-cetand tehnica ceramicei de acoloornamentarea ei, de I. AndriesescuUne ic6ne byzantine au Portugal co-munica tot d-1 N. Iorga Dornniitanarioti ctitoriile de acelas.Biserici muntene de curdnd repa-rate sunt, spune d-1 Iorga, cea dinUrlati altele in lucru, pe soseauadin Ploesti spre:Capitala, cum si inBucuresti.

Reviste noui au ap5rut mai multeIn ultimele luni, cu toat5 criza cebantue, materialiceste mai ales, pu-biicistica noastrA. Idealistii nu se des-curajaza uscr. Dintre acestea am pri-mit pe urmAtoarele :

Darn/ vremii, din care au iesitdotra numere, In Febr. in Mart.,revista lunar* ocupandu-se de lite-raturA, arts si stlint5, apare in Cluj.Ea caut5, dincolo de preocuparile es-tetice, a da o albie nova fluidului denelinisti In care se leagAnA astaziviata Ardealului. Cad exists un gandr5zIet si o vorbA nerostitA Inca, ele-mente de pret, tainuite in ascunzi-suri cast comorile -pe care le anuntadoer valvatai in noapte. In nadejdeaca vom putea sa dibuim macar aceste

$i

si

pi

,siIt

If

It

It

st

fi

si

&turf, pornim Ia drum", zice cu-vAntul introductiv al Darului Vremil.

Bilant ardelean, at d-lui I. Chi-nezu, explica bine mentalitatea spe-ciala, care poarta in ea urmele unuisecol de opresiune educatie ma-ghiara, instrainatoare de suflet, a celorde peste Carpati, cum 5i zabava pul-sulul sau de viata Incetinit, dar caredin fericire nu i-a atins Ins, (sub-stanta intima, spontaneitatea de a seregasi In consensul vietei romane5tiIn ceasul hotarator. Or cum, dadne-a dat pe Co5buc, pe Goga, pe A-garbiceanu, pe Blaga pe Rebreanu,bilantul Ardealului nu poate fi con-siderat deficitar. Consideratiuni In-teresante in articolul Folkloral in li-teratura cultd, de d-1 H. Teculescu,directorul liceului din Sighi5oara.La partea literara Insemnam proza deI. Agarbiceanu, Victor Papilian, PaulDan 511. Munteanu ; versuri de Justin

51 G. Retezeanu Cronicd li-terard, Cronicd artistica, cu repro-duceri dupe cateva *turf. Cronicdsociala gi o rubrics copioasa de re-cenzii de cart' reviste romane5ti

straine.

Indreptar, reviste de literature,aparand lunar In Bucure5ti, de cuIan. 1930. Este o prelungire, ziceaproape o reinvlere a Vietel noua",pe care, dace vrem sa fim drepti,trebue s'o primim cu bucurie. Cacior ce intelectual judicios 51 obiectivdeci lath' aderente cu clanurile literare

artistice ale Capitalei va fi re-gretat disparitia reviste1 pe care d-Iprofesor Ovid Densu5ianu a sustinut-oaproape doua decenii 51 care a con-trabalansat curentul semanatorlst, aju-tandu-1 prin aceasta, caci l'a impie-decat de a cadea astfel In cli5eu 51a se anchiloza prea curand. Regasimact o parte din vechii colaboratori airevlstei pomenite ; sunt 51 not veniti.Colaboreaza de asemenea $i cate unscriitor francez, cum e Mme Aurel51 Emile Vitta. Dintre oamenii no5tride litere semneaza 1. M. Ragu, Eu-gen Sperantza, C. Narly, Mia Frollo,Mih. Cruceanu, Virgil Huzun 51 D.N. Theodorescu.

Boabe de grdu, reviste de cul-tura, organ al Directlei Educatiei Po-porulul, sub conducerea redactionalaa d-lui Em. Bucuta, a ie5it °data' cuprimavara, to Martie. De un aspect

seducator, pe baffle excelenta, luxostiparIta ilustrata In bel5ug, publi-catia aceasta se prezinta In irepro5a-bile conditiuni de estetica. Cuprinsule la acela5 nivel. Despre AcademiaRomdnd $i Biblioteca el ne cla am-ple $1 amanuntite lamurtri acel careo cunoa5te azi mai bine ca or carealtul, 51 care este spiritul of protector,batranul profesor unlversitar, neobo-situl d -1 I. Bianu Bucegii iarna, cupoezia for salbatica 51 captivanta to-tu5i, ni-i prezinta d-1 Mihai Haret,pre5edinte at Turing-Clubului roma-nesc.Statui echestre, de I. Jalea.Cetatea albd, de Gr. Avakian.Ca-sele Nationale: zece ani de expe-rienti cu o s cr is oa re inteadevarmi5catoare, primita dela un profesorspaniol cu privire la o excursie facutala Breaza, de scrlitorul Jean Bart.CumptIna Pdrintelui Teodorit, de GalaGalaction. Cronicd despre cart!,conferinte, congrese expozitli, apoiteatru, muzica, cinemalograf 5i radio.

Romania Literard, pentru lite-rature, arta, culture, cea mai nou ie-Oa la lumina din publicatiile noastre,a aparut tot In Martie, Ia Arad, re-dactia flindu-i la Aiud. Revista, avandca prim redactor pe d-1 Ovidiu Hulea,151 propune sä rela firul acolo undea fost Intrerupt, prin disparitia iTrf-bnnei, 5i (Luceafarului din Transil-vania, intr'un (spirit de Infratire atutulor prin literature, arta 51 adevarl.Respect pentru principiile de ordinetic tradltionale romane5ti ; ingradireImpotriva extremismelor nesabuite :laca ce vrea Romania Literara, Inchestiune de literature $1 arta. I-nimi simple, nuvel5 de I. Agarbi-ceanu. Basarabia in 1838, de G.Bogdan-Duica. Domnul Consilier,de Al. Ciura. Cand a plecat Gh.Lazar din Sibiu ?, de Cor. Suciu.Insemnari as up ra lui Pirandello,de N. Margineanu. Dela criticismla sociologism, de R. Demetrescu.Poezti §1 la sfar5it Cronicd.

Revista Clasicd, publIcatie tri-mestriala, an. V, condusa de N. I.Herescu, a aparut de cu anul trecutsub acest titlu, din contopirea revis-telor Favonius din Craiova $l Or-pheus din Bucure5t1.CuprInde arti-colele urmatoare : Gandirea epicd e-Una ; Homer ,s1 Hesiod, expresiuniale vietei sociale ; Gandirea epicd

133

§I

sl

iliesiu

sl9

as

si

9

sl

end': Hes lod ; Ey Olutla gandlreleline ; Heslod, Theogonla, de C. Pa-pacostea ;Doi elegiac! greet: Solon$1 Mimnerm ; ArztemergOtorii luiPindar In lirica corals; Stesihor,Ibicos,Sanonide din Ceos; Pindur;Antichitatea pagans ci cre$tinismul,de I. Val ori; Julius Caesar; Ver-gilius, de 1. M Marinescu ; Obser-vatiuni la Virgiie, Bucoliques, Texteetabli par Goelzer; 0 formula astiltilui epic, de N. I. Herescu;Numele secret al Romei, de M. G.Nicolau ;Luna in traditiile romaneagricole de origins magica, de D,M. Pippidi ; Traducer! din latine$tede G. Murnu, N. I. Herescu, Val. Al.Georgescu, T. A. Naum, N. Laslo, iardin grece$te de C. Papacostea.Cro-nica de cart' $1 reviste foarte bogata$1 deosebit de con$tiintioasa. La sfar-$1t o rubrics cu interes mai de ac-tualitate, cuprinzand: Discufil, in-semnari ci rectilicari. 0 Biblio-grafie clasica in Romdnia pentruanul 1928 ne da N. I. Herescu.Fiecare numar at revistei se incheie princateva pagini in frantuzeste, continandrezumatul studillor articolelor acicuprinse. E de pomenit faptul caRevista Claslca se publics in celemai bune conditiunl ca esteticaingrIjire a tiparului.

Ardealul trinar, revista bilunarade ideolovie democratica, An. f, nr.1, Ian. 1930, Cluj. Director V. V.Tilea. Redactia vede in Unire doarun punct de plecare pentru o seriede realizari not, In al caror duh ori-ginal, stropit $i de contactul prudentcu vechile culturi apusene, valorile

. pozitive ale trecutului -ardelenesc safie desgropate evlavios $1 generos a-runcate in largul vietei publice ro-manestl". Nu nazuesc a da o revistaregionalists; doresc numai cultivareacon$tlenta a ideei natfonalismului or-ganic".Ardealul si detnocratia deN. Buta. G. Clemenceau, de IonBreazu. Organizarea. raporturiloreconomice internationale (intre Ro-mania $1 Polonta), de Dr. V. Jinga.Din literatura ce se intercaleaza dis-tingem versurile tut Cotru$ (reprodu-cere) $i a emulului sau viguros Teo-dor Bugnarlu.

Buletinul Soc. de Stiinte dinCluj, tom V, fasc. 1, pe Ian. 1930,ocupandu-se exclusiv de Viintele ma-

134

tematice, fizice §I chimice, cu urm5torul sumar: Sur une formula deM. Pompelu, de A. Angelescu.Une nouvelle methode macro-etmicrochimique pour le dosage rapidedu bismuth, de G. Spacu G. Su-ciu. Recherdies sur une equationintegrate lineaire, de R. L. Badescu.Sur le theoreme de Sturm, de M.Niculescu.Etude sur les cuprothio-sulfates complexes d'ammoniuer, depotassium et de sodium. de G. Spacu$i I. G. Murgulescu Observationsel nouvelles propositions relativesaux regles de la nomenclature off!cielle pour les composes anorgani-ques, de A Ostrogovici.

Nature, revista pentru raspand irea$tiintei, a intrat In al 19-lea an deaparitie cu 1930 Nu se va putea nicio-data multumi dupe drept cuviintacelor cars conduc aceasta publicatie,care apace sub Ingrijirea d-nilor G.Titeica, G G. Longinescu 0. Oni-cescu pentru cats osteneali $1 catdevotament pun in scuaterea revisteiNatura'. Deopotriva distant' de eru-ditia specialistului (ca In BuletineleUniversitatilor respective) $1 de vul-garizarea $tiintifica ($1 aceasta, in de-finitiv, folositoare $i adresata uneianumite clase de cititori putin pre-tentio$1 putin pregatiti, cum ecazul cu Ziarul calatorilor $i at

editat de ziarul ,Universal "),publicatia aceasta ridica pe cititor lasine, in loc de a se prea cohort sereel, tratand subiecte de ordine $tiintif Icavariate, eliberate de aparatul for savant,dar pentru intelesul celor de o culturemijlocie chiar, pastrand in acela$ timptotdeauna legatura cu actualitatea, cuchestiunile ce infra In orizontul preo-cuparilor zilci $1 care suscita intere-sul curiozitatei ve$nic treze a cartu-rarului $i a oricarui intelectual. Ne-obositul sustinator al acestul organeste d-I G. G. Longinescu in primufrand, d -s3 imparta$indu-ne in fiecarenumar cu 2-3 articole, daruri alestiintei sale $1 intrupari in cuvinteale sufletului sau Intraripat. Chestiunide fizica, chimie, mecanica, fiziolo-gte, aeronautics, radiofonie, medicine,descried ale frumusetilor f ir i 1 dinlumea large, cum $1 din cart' $1 re-viste, atrag, incanta $1 instruesc. Preo-cuparile speciale, reglonaliste ale Ar-hivelor Olteniei" afla $i eie foarteadesea multumirea for in paginele

sistiin-

telor,

1st

51

st

at-

ii

It

Naturei. Citesc asifel din numerlledin urma, articolul La castrul romanBersovia din Banat, de ing. AdamCucu, in nr. 10, din 1929 sl &Yr-botorirea lui George Tifeica, de G.G. Longinescu, din nr. 3 de pe 1930.

Cronica Numismatith si Ar-heologicci, an VIII, nr. 83-88.D-1 Const. Moisil scrie o paging deregrete pentru mort sl de eloglu pen-tru cel ramas totusi viu in istoria ar-telor noastre : Medalistul C. Krts-tescu, fost ofiter si sculptor animalierde mare talent. In ramura medalis-tic5, dupe ce rAmasese invalid pi-cioarele li fusesera fracturate dintr'ocadere de aeroplan intro luptA ae-riana pe vremea rhboiuluis'a spe-cializat in aceastA arta, dand un marenumAr de plachete -medalii admi-rate In stralnatate cast Ia no!. Notelecaracteristice ale tehnicei sale, ziced-I Moisil, sunt cfinetea executiei $irelief ul extrem de mic al planurilor).

Plachetele municipiului Tg -Muresdin timpul rdzboiului mondial, deDr. Justin Nestor.Cu privire la pla-chetele de mai sus, de C. MoisilDespre Podul lui Traian dela T.-Se-verin aduce di Mih. Popescu o in-formatie nou5: In atlazul lui Spaar din1751 se d5 gravurA in care se vede,pe jumatate in perspectiv5, resturilepodului de peste Dun5re tel qu'ilest aujourd'huy existant, cum spunelegenda de deasupra. In primul plandin dreapta e un copac, lang5 pi-ciorul podului, pAstrat destul de bine,jar dela el pornind spre stanga, pestefiuviu, picioarele destul de mult iesitedeasupra nivelului apei.Noile noa-stre monete de aur,Doud statueteecvestre, prolectate in 1860, cu in-tentia de a se executa in bronz alelui Mihai-Viteazul gi Stefan-eel-Mareau format obiectul unei corespon-dente intre comisul loan Fatu dinlags gi sculptorul francez E. Forachon,cum descoperA d-1 Em. Virtosu inniste manuscrise dela Acad. Rom.Vechile cupe de argint, de C. B5-naru. Din condica schrtului Cor-netu (Vdlcea) se dau, de Em. Vir-tosu, cateva insemnari 15sate de CA-Motif In trecere pe acolo in condica

Medalti si plachete, deFery Ilionete dace din Muscel, de

C. M.- Informafil diferite, in lee-tura cu lucrurlle ce intereseaza pu-blicatia, se dau la urm5.

Gallia, revue d'etudes francaises,nr 4-5.Un Centred'amitiefranco-roumaine: Lille, de amicul nostru,care se designeaza singur ,un rou-manise encore tout chaud de ce so-leit qui merit les grappes sur les co-teaux de Dr5g5san1 ou de Cotnari",d-1 prof. universitar Marcel Emerit.D-sa face o propaganda cAlduroas5peutru tara noastra, ajutand pe stu-dentli romani inca putiniaflatoriin acel oras, indemnandu-1 sa vinela studil in acest oras ce prezintatoate avantagiile unui centru unive-rator ca Parisul, dar Bra desavanta-giile acestuia, gi luand parte Ia orceinitiative de manifestari in favoareaRomaniel E bine sA stie orsicinedintre Romani c5 nu au alt prietenmat devotat si mai sincer in acestoras, pays de brumes et de bierelourde", care este Lille. EdmondJaloux et le roman lyrique, de J.Voilquin. L'Art roumain, articolap5rut ci in numArul din Illustration"dedicat Romaniei, din !unite trecute,de Henri Focillon. La conceptionde la douleur chez les romantiquesfrancais, de D. I. Rascanu.Revistase terming cu o rubricd de foiletarea cartilor : Les livres.

Soveja, revista SocietAtei studen-tilor in Geografie, Bucuresti an. II,nr. 1-2, pe 1930, care pare a fi con-tinuarea celei de mai sus, cuprinde :Cdteva obseraa(iuni asupra roma-nizarei numirilor de sate din fi-natal Sacuilor, adaoga Ia contribu-tiunile aduse asupra aceluias subjectde d-1 prof. Sabin Oprean in volumulLucfarile Inst. de Geogr. Cluj. It',prin condeiul cl-lui V. Ghibedea.Originea locuitorilor de pe valeardului Bdsca Chiojdului (afluent pedreapta al Buz5ului) este din Tran-silvania, cu elemente amestecate deacolo : roman' in primul rand, apoiS5cui gl lingua, de V. Dumitriu.Excursia Bucuresti-Turtucaia, de VDimitriu si I. BAdescu SingureanuLa sfarsit recenzil gf informatii.

C. D. Fort.

135

7

5i

mtntstirli.

Carti primite la Redactie

Ed. Cartea Romaneasca", Bucure§ti:Damian St Dul:ovnicul maicilor, roman. Lei 75.Mihai Codreanu: Turnul de fildes, poezii. Lei 60.G. Ibraileanu: Studii literare, Lei 75.Cedar Petrescu: La Paradis general, roman. Lei 96.Lucia Mania: Urnbre chinezesti, proza. Lei 75.Harry Tramp: Inelul fatal, roman. Lei 90.Oc lay Dessila: Zvetlana, roman. Lei 120.Const. Kiritescu: Porunca a emcee:, schite. Lei 75.Gh. Brdescu: La clubul decavafilor, schite umoristice. Lei 60.Livia Rebreanu: Crdisorul, roman. Lei 100.Th. D. Sperantle: Inceput de vialti, proza. Lei 75.I. M. Sadoveanu : Cdutece de rob, poeme. Lei 60.Mihal Ttcan: Lacul cu elefattli, povestiri. Lei 75.0. Ciernenceau:Marelia antdrticiunea unei victorii (traducere). Lei 180.Emilio Salgari: Smaragdul din Ceylau, (traducere). Lei 75.D. D. Xenopol: Istoria Romlinilor, vol. X. Lei 180.Const. D. Mereanu: Neguldtorul de povesti, Lei 80..Livia Marian: B. P. Hasdeu, schita biografickTeodor Refugia/a moldoveni in Bucovina.Constanta Marino-Moscu: Fdclii in noapte, schite §i nuvele. Lei 75.Adrian Maniu: Yupdnul care fdcea aur, ni,vele. Lei 60.

Diferite edituri:H. Jarnik: 0 galicismech v rumunstiue (din Sbornik predndsek). Praha.Michel Uta: La crise de la The'orie dtt savoir. Ed. F. Alcan, Paris, frs 25.Alex. Vilencu: Documente moldovenesti din Bucovina, Cernauti, Lei 60.Ion San-Giorgiu : Mih. Eminescu si Goethe, Ed. Ramuri. Lei 60.I AgdrOiceanu: Dolor, mic roman. Ed. Scris. Rom. Lei 60.Mircea Damian: Eu sau frate-meu PI schite, Ed. Ramuri. Lei 70.Al. Popescu-Telega: Idolul vremii, schite, Ed. Ramuri. Lei 80.Leca Morariu: Lu fratii nostri, cartea Romanilor din Istria. Lei 180.George Dumitrescu: Ptetate, spovedania unui suflet.Artur Gorovel: Atte vrenturi, amintiri literare. Lei 65.R. I. Calinescu: Intre vtinatoare fi stiinfd, Lei 10.Calendarul gospodarilor pe 1930. Lei 30.Almattahul Banatului pe 1930. ei 40.Dr. Iosit 1. Gabrea: Nalionalismul creator, Ed. Casei Sc. Lei 15.P. Nemoianu: Ptin Iugoslavia, Lugoj 1929. Lei 20.

11 Bdnatu -i fruncea, Lugoj 1929. Lei 20.Ion Muslea: Invd/iitorii si Folklorul, Cluj.

Scheii dela Cergdu si folklorul lor. Cluj.RUM Vrabiescu: Le conseil legislatif de Roumanie, Ed. F. Alcan,

Paris.Al. 016reanu: Insemndri p. o istorie a teatrului craiovean, Lei 60.Const. Tomescu: Catagrafia Basarabiei la 1820, ChiOnau.Stef. Metzulescu: Dinteun carnet, schite §i povestiri, 1930, Lei 20.

136

Man:

si

pi

:

Livia Rebreanu-Hulea: Reivase 'n tabard', poe:ii ed. 11 Cluj. Lei 60.Ovidiu liulea: Invierea, poem. dramatic in versuri, Cluj.Emit Ludwig: Julie 14, trad. V. Turtureanu. Lei 100.G. Nrculescu-Varone: Paris, ed. ll-a. Lei 20.

Ce am vazut in Eivetia, 193). Lei 40.

Din tiparitarile Academiei Humane":

N. Banescu: Acte venetiene despre Petre Schiopul.Sextil Puscariu: Studii istro-romeine, partea 11I-a.G. Bals: Biserica din Lujeni.

Andrei Verr2s : Pictorul Barabas Romanii.Claudiu Isopescu: Documenti inediti della fine del cinguecento.Miron Costtn: Istorie in versuri polone, Trad. P. P. Panaitescu.s. Mehedirai : Coordonate etnografice, Civilizatia si caltura.Const. Donciu: Cliinatologia Basarabiei.N. Macarovici: Depozitele Pliocene din sudul Moldovei.Sabin Anca: Elemeutul eseutial in arid, Oradea.G. Cantacuzino: Colonisarea orientala itt Dlyricum

ULTIMELE PUBLICATIUNI PRIMITE :

Siredni Skola, Praha, X, nr. 4. - Vestnik, Praha, XXXVII, 14-15. -L'Europa Orientale, Roma IX, 1-2. - Storia ed Arte, Roma XXIII, 134. -L'Art a tecole, Paris, XXII, 120.-Journal des Colleges, XXIII, 237.-Anna-les de Paleontologie, Paris, XVIII, 2-3. - Bulletin International des prof,secondaires. Paris, nr. 27. Revue historigoe du sud-est europeen, Buca-rest, VI, 10-12.-Die Verstandigung, Bukarest, I, 6.- Viata Ronzaneasca,

XX,, 11-12.-Revista istorwei, buc. XV, 10-12. Buletinul Soc. detiirite din Qui, V, 1. - Revista de lilosofie, Buc. XV, 1. - Natant, Buc

XIX, 3 Cronica numismatica si- arlzeologica, Buc. VIII, 83-88. -Gallia,Iasi, I, 4 -5.- Revista critics, Iasi, IV, 3. - Transilvania, Sibil, LX, 1). -Revista stiintitica V. Adanzaclzi, Iasi, XV, 4.-Arhiva, Iasi, XXXVII, 1.-Analele Dobrogei, Cernaiti, X, 1-12.-Convorbiri Literare, Bu:. LXIII, 3.- Revista Muzeului Geologic-Mineralogic, Cluj, III, 1.- Arta si Arheolo-gia, Iasi, II, 4.-GtIndirea, Buc. X, 4.- Propilee Literare, Buc IV, 8 -9.-Cele trei Crisuri, Oradea, XI, 3 4. - Jun'mea Literarei, Cernauti, XVIII,9 -12 - Analele Brailei, Braila I, 2 -3. Analele Banatului, Timisoara, II,3.-Tcua Bdrsei, Brasov, I, 2.- Fat-Frumos, Suceava, IV, 5. Societateade =line, Cluj, VII, 8-9. -Independenta Economic& Buc. XIII, 1.-OrIzonturinoui, Buc I, 10. - Buletinul Ferteratlei Corp. D.dactic din Romania, Buc.I, 1. Ritmuri, Brasov, I, 7. - Revista Filologica, Cernauti, II, 3.- Revistartromeineasca , Buc. I, 2. -Arhiva Somesattei , Nasaud, I, 10.-Milcovia, Foc-sani, I, 1.-Indreptar, Buc. I, 2 -Actiune si reactiune, Buc. I, 2. - GraiulRomanesc, Buc. III, 8-10.-Revista gen. a invateimantului, Buc. XVIII, 3.-Democratia, Buc. XVIII, 1.- Vista Ltlerara, Buc. V, 127. -Tinerimea ro-'nand, XI, 7.-Revista clasica, Buc. V, 4.-$ezatogrea, Folticeni, XXX VII,11-12 - Fdntdna Darurilor, Buc. II, 4.-Scrisul nostru, Barlad, II, 1-2.-Darul vremii, Cluj, I, 2 -Ardeatul tartar, Cluj, I, 1.-Soveja, Buc. II, 1-2. -Bob de grau, Buc. I, I. - Romania literary-1, Aiud, I, I. Opaitul satelor,Bistrita-Mehedinti, III, 14.- Revista Funct. publics, Buc. V, 2. - Studentul,Chisinau, III, 12 -13.-Buletinul cartii romanesti, Buc. II, 4.-.5coalalean& Timisoara, IX, 8.- Semmicul, Lugoj, III, 3-4. - Datina, T.-Severin,VIII, 1 - 3. - Ramuri, Craiova, XXIII, 12. - Grafica ronzana, Craiova,VIII, 85-86. -Renasterea, Craiova, IX, 3.-G/zeta Craiova, XII.3 - 4.-Miscarea nzedicala, Craiova, III, 2.

bawl-

)5'coalel,

:

De.

Iasi, -

-

ARHIVELE OLTENIEIPUBLICATIE BIMESTRIALA

Abonamentul pentru anul 1930, in Mira :

Pentru Ministere, Prefecturi, Primarii, Banci 5i alteinstitutii similare, pentru un an 500 lei.

Pentru .5coli 5i particulari 400 lei anual, abona-mentul putandu-se plati in doua rate de carte 200 lei.

Cine din aceasta categorie achita integral abona-mentul inainte de 1 Martie 1930, va plati numai 350 leiin loc de 400.

Pentru strainatate : In Europa 80 franci francezianual; in America 3 dolari.

Orcine refine un numar, se considerA prin aceastaabonat pe anul in curs 5i obligat a plati abonamentul.

Pentru orce schimbare or completare de adresa,rugam a vesti la timp Administratia.

Abonamentele, ca5i manuscrisele, cartile pentrurecenzat, schimbul de publicatii 5i orce corespondentsreferitoare la redactia 5i administratia <Arhivelor Olteniei,, se vor adresa Directiei revistei : Craiova, str..Jules Michelet, 2.

Domnii colaboratori pot avea extrase din artico-lele publicate in revista, platind tipografiei numai costuthartiei 5i trasului, in cite exemplare doresc, conformurmatorului tarif:

0 coals de 16 pagini, formatul si hartia revistei100 ex. Lei 550, plus coperta si bro5atul Lei 200200 ' ) 800 ) ) ) ) » 300500 » ) 1050 » » >> ) ) 700

1000 ) ) 1700 » >> a 1400'

Pretul acestui numar : 150 lei.

. . . ,

. r

. .

, .

) t

.

, .1. A

. .

.

,

.

)

: