arhiepiscopia ortodoxĂ romÂnĂ din cele douĂ americi...

BuletinParohial

ARHIEPISCOPIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ DIN CELE DOUĂ AMERICI

BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ din SEATTLE“Sfinţii Parinţi Ioachim şi Ana”

Adresa bisericii: 4202 34th Ave W. Seattle, WA 98199 • telefon: (206) 765-9100 • email: [email protected]

Sărbatoarea Învierii de odinioară și cea de azi

Hristos a înviat ! Adevarat a înviat!

Pentru creştini, Învierea Domnului este cea mai frumoasă sărbătoare. Prin Învi-erea Domnului am primit certitudinea iubirii lui Dumnezeu pentru oameni şi nădejdea mântuirii. De aceea, toţi creştinii se străduiesc, după puteri, să întâmpine sărbătoarea cum se cuvine. Am să vă spun astăzi o poveste despre cum era pregătită sărbătoarea în satul vechi. Părinţii roboteau, iar copiii îi ajutau şi ei cum puteau, ba chiar, în anumite zile, aveau multă treabă de făcut! Şi, dacă

o să vă placă povestea mea, spuneţi-le bunicilor să vă mai spună şi altele. Sigur, au multe amintiri frumoase pe care să le împartă cu voi!

În săptămâna de dinaintea Sfintelor Paşti, în satul de odinioară, nimeni nu-şi mai ve-dea capul de treabă. În afară de faptul că participau la denii cu mic, cu mare, toţi se străduiau să întâmpine marea sărbătoare cu sufletele purificate prin post şi spove-danie, dar şi cu toate treburile rânduite. Toată lumea muncea: gospodarii reparau stricăciunile, curăţau grajdurile şi lucrau grădina, iar femeile dădeau zor să termine cu dereticatul, gătitul, şi mai ales cu tor-sul, ţesutul şi cusutul noilor haine, pe care le făceau pentru ai lor încă din iarnă. Nu se cuvenea să meargă la slujba Învierii cu haine vechi! Iar copiii îi ajutau la treburi şi mergeau la colindat pe urmele Joimăriţei.

Deniile

Să lipseşti de la deniile din Săptămâna Mare este de neînchipuit. Acum, ca şi odinioară, biserica se umple de lume, copii, oameni mari, bătrâni… În Joia Mare, când se citesc cele doisprezece Evanghelii, toată lumea aprinde lumânări, câte una pentru fiecare Evanghelie. Mai există tradiţia prin unele locuri de a se aprinde de doisprezece ori un bulgăre de tămâie şi ce rămâne iau acasă, să aprindă la necaz. Iar bătrânele mai „ştiutoare“ fac câte un nod pe un fir de lână, să se încingă cei bolnavi cu ea, să se vindece…

Mai există tradiţia, în Vinerea Mare, după care oamenii ce se întorc de la slujbă cu

Anul 3, No. 12, Aprilie 5, 2014

Sinaxar 1

Troparul Învierii 2 Troparul Sfinților Părinți Ioachim și Ana 3

Troparul Sfântului Ioan Maximovici 3

Textele Sfintei Scripturi 3

Programul Liturgic Aprilie 2014 4

Semnificația Deniilor Săptămâna Mare 5


lumânările aprinse, să înconjoare casa de trei ori şi să facă cruce pe pereţi cu lumânarea, ca să fie ferită de foc şi trăsnet.

Cum odinioară aproape toate hainele se făceau în casă, până în Joia Mare, gos-podinele trebuiau să isprăvească hainele de sărbătoare! Pentru a le „stimula“ să lucreze, satul a „inventat-o“ pe Joimăriţa, o babă urâtă, gheboasă, cu ochii cât farfuri-ile, care umblă în seara Joii Mari prin sate şi le controlează pe femei dacă au terminat de tors. Duce o găleată plină cu jăratic şi strigă câlţii de cânepă: „Câţii, câţii, tors-ai câlţii?“ Se spunea că fuioarele netoarse îi răspund Joimăriţei de oriunde ar fi ascunşi şi vai de gospodina leneşă, căci baba o pedepseşte aspru, arzându-i degetele neîndemânatice în jar!

Prin unele părţi, ca să scape de Joimăriţă, femeile le pedepseau ele însele pe fetele lor, dacă nu apucau să-şi termine cusăturile. Aşa, mai cu pedeapsa, mai cu lauda, copiii se obişnuiau să devină harnici şi să îşi facă treburile după rânduială.

Cu vremea, copiii au început să colinde prin sat în locul Joimăriţei, iar gospodinele se bucurau şi le dădeau în dar ouă sau fuioare de cânepă. Prin unele părţi, pe lângă copii mai colindau şi unii flăcăi, mascaţi şi zdrenţăroşi, purtând obiecte de fier în mâini şi o găleată cu jăratic.

Strigatul peste sat

Nu ştiu de ce, dar, pe vremuri, nu numai părinţii îşi certau copiii leneşi în Joia Mare, ci întregul sat era criticat şi luat în râs. În ajunul Joii Mari, flăcăi şi băieţi se adunau pe un loc mai înalt de lângă sat, pe un deal de obicei, iar alţii se duceau pe alt deal, astfel încât să se audă între ei, dar să-i audă şi satul. Aprindeau focuri mari, dădeau drumul unor roţi legate în paie şi

aprinse de pe deal şi strigau:

- Auzi, măre, auzi?

- Ce ţi-i, măre?

Atunci primii flăcăi povesteau toate neregulile pe care le făceau cei din sat, arătând cine este leneş, care nu şi-a terminat curăţenia de Paşti, care minte, care cleveteşte şi multe altele. Se spune că tot satul asculta şi se ruşina ori se amuza, după caz.

Nici de Joia Mare gospodinele nu-i uitau pe morţii din familie, şi-şi arătau grija pentru cei plecaţi prin tradiţii care acum au cam dispărut. Le aprindeau în curte focuri, le aşterneau pături, să se aşeze, le pregăteau apă, să nu le fie sete… Din bătrâni se spunea că e ziua când se întorc sufletele şi rămân prin preajmă până la Înălţarea Domnului. Dădeau de pomană săracilor şi mai ales copiilor colaci şi mâncăruri de post, în oale de lut noi. Unele gospodine mai dădeau de pomană un colac numit „uitata“, anume pregătit pentru morţii care nu au fost pomeniţi, din greşeală, peste an.

Parcă nu poţi sărbători Sfintele Paşti fără ouă frumos colorate, cozonaci şi pască! Ele se pregătesc joi, vineri sau sâmbătă în Săptămâna Mare. Oamenii mai din vechime credeau că ouăle făcute în aceste zile şi sfinţite la biserică în noaptea de Înviere au puterea de a feri gospodăria de fulgere, de grindină sau de boli. Iată de ce au apărut tot felul de obiceiuri: unii îngro-pau un ou roşu în livadă sau în vie, iar în dimineaţa primei zile de Paşti, toată lumea se spăla pe faţă cu apă în care puneau coji de ouă roşii şi un ban de argint, să fie sănătoşi şi roşii în obraji cum sunt ouăle şi curaţi ca argintul!

Pasca şi cozonacii nu se fac oricum şi oricând. Poveştile spun că pasca este rotundă, pentru că scutecele Domnului au fost rotunde, sau dreptunghiulară, cum a fost mormântul Său. Cozonacii reprezintă, de asemenea, sicriul Domnului.

Sâmbătă seara, toată lumea merge la biserică, aşteptând Învierea Domnului. După slujbă şi sfinţirea bucatelor aduse, oamenii se întorc cu lumânările aprinse acasă. Când se trezesc, gustă întâi din paşti, abia apoi din bucatele sfinţite. De pe masa de sărbătoare nu lipseşte mielul, simbol al jertfei Domnului Hristos, dar, prin unele locuri, nici peştele, un alt vechi simbol creştin.

Urmează apoi distracţia pe care o aşteaptă copiii de un an: ciocnitul ouălor roşii. Să ştiţi că ouăle nu se ciocnesc oricum. Mai întâi, ciocnesc părinţii. Abia apoi părinţii cu copiii şi la urmă fraţii între ei.

În multe sate, în prima zi de Paşti oamenii se întâlneau cu toţii în preajma bisericii şi se luau la întrecere, care sparge mai multe ouă. Lua oul cine îl spărgea. Oamenii trebuiau să fie cinstiţi: să nu ciocnească decât ouă de găină, nu de raţă, gâscă sau bibilică, care sunt mai tari. Se spunea că cei ce înşală mănâncă ouăle furate cu viermi pe lumea cealaltă!

Prin unele părţi, flăcăii şi băieţii încingeau şi anumite jocuri cu ouăle! Jucate numai de Sfintele Paşti, acestea măreau bucuria sărbătorii. De exemplu, puneau un ou jos şi aruncau, pe rând, cu un băţ în el, de la o anumită distanţă. Dacă loveau oul, prime-au unul, dacă nu, dădeau ei un ou. Vă închipuiţi ce haz era şi câte ouă trebuiau să vopsească gospodinele, ca să le ajungă!

Troparul ÎnvieriiHristos a înviat din morţi, Cu moartea pre moarte călcând, şi celor din morminte Viaţă dăruindu-le!

Troparul Sfinților Părinți Ioachim și Ana:Pomenirea drepţilor Tăi, Doamne, prăznuind, pentru dânşii, rugămu-ne Ţie, mântuieşte sufletele noastre.


Troparul Sfântului Ioan Maximovici:Slăvit urmaş al Apostolilor lui Hristos, trimis ai fost ca să ne izbăveşti pre noi, cei slabi în credinţă şi cu inima răcită. Cu harul şi nevoinţele pustnicilor din vechime înveşmîntîndu-te, întru aceasta de la Dumnezeu tainele cele cereşti ai primit. O, preabunule ocrotitor al orfanilor, care ai dat o nădejde acestei lumi decăzute! O, luminătorule al lui Hristos, în zorii înfricoşătoarei Judecăţi aprins! Roagă-te pentru noi, Sfinte Ierarhe şi Părinte Ioane, ca să se aprindă şi inimile noastre de flacăra iubirii mîntuitoare pentru Hristos şi să se mîntuiască sufletele noastre în vremurile de apoi.

Condacul Sfinţior Părinţi Ioachim şi Ana, glasul al 2-lea:Veseleşte-te acum, Ana, dezlegându-te de legăturile sterpiciunii, şi hrăneşte pe cea Preacurată, chemând pe toţi să laude pe Acela ce a dăruit din pântecele ei oamenilor pe singura Maică ce nu ştie de bărbat.

Rugăciune către părinţii Ioachim şi AnaDumnezeieştilor părinţi Ioachim şi Ana, cei ce aţi născut pe Maica Vieţii noastre, binecuvântată de Dumnezeu Născătoarea şi Pururea Fecioară Maria, cântări de laudă aducem vouă noi, rugătorii voştri, iar voi ca cei ce aveţi îndrăzneală către Dumnezeu, păziţi-ne cu rugăciunile voastre de toate primejdiile pe noi, cei ce cântăm: Bucuraţi-vă, părinţi de trei ori fericiţi!

Sfânta Evanghelie Ioan I, 1-17;

1. La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. 2. Acesta era întru început la Dumnezeu. 3. Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut. 4. Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor. 5. Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o. 6. Fost-a om trimis de la Dumnezeu, numele lui era Ioan. 7. Acesta a venit spre mărturie, ca să mărturisească despre Lumină, ca toţi să creadă prin el. 8. Nu era el Lumina ci ca să mărturisească despre Lumină. 9. Cuvântul era Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul, care vine în lume. 10. În lume era şi lumea prin El s-a făcut, dar lumea nu L-a cunoscut. 11. Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit. 12. Şi celor câţi L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu, 13. Care nu din sânge, nici din poftă trupească, nici din poftă bărbătească, ci de la Dumnezeu s-au născut. 14. Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr. 15. Ioan mărturisea despre El şi striga, zicând: Acesta era despre Care am zis: Cel care vine după mine a fost înaintea mea, pentru că mai înainte de mine era. 16. Şi din plinătatea Lui noi toţi am luat, şi har peste har. 17. Pentru că Legea prin Moise s-a dat, iar harul şi adevărul au venit prin Iisus Hristos.

Apostolul Fapte I, 1-8;

1. Cuvântul cel dintâi l-am făcut o, Teofile, despre toate cele ce a început Iisus a face şi a învăţa,

2. Până în ziua în care S-a înălţat la cer, poruncind prin Duhul Sfânt apostolilor pe care i-a ales,

3. Cărora S-a şi înfăţişat pe Sine viu după patima Sa prin multe semne doveditoare, arătându-li-Se timp de patruzeci de zile şi vorbind cele despre împărăţia lui Dumnezeu.

4. Şi cu ei petrecând, le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte făgăduinţa Tatălui, pe care (a zis El) aţi auzit-o de la Mine:

5. Că Ioan a botezat cu apă, iar voi veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt, nu mult după aceste zile.

6. Iar ei, adunându-se, Îl întrebau, zicând: Doamne, oare, în acest timp vei aşeza Tu, la loc, împărăţia lui Israel?

7. El a zis către ei: Nu este al vostru a şti anii sau vre-mile pe care Tatăl le-a pus în stăpânirea Sa,

8. Ci veţi lua putere, venind Duhul Sfânt peste voi, şi Îmi veţi fi Mie martori în Ierusalim şi în toată Iudeea şi în Samaria şi până la marginea pământului.

Textele Sfintei Scripturi din (†) Duminica Sf. Învieri (Sf. Paşti)


PROGRAMUL LITURGIC APRILIE 2014Sâmbătă 5 Aprilie Vecernie şi repetiţie corală orele 19:30 ( Spovedanie)

Duminică 6 Aprilie †) Duminica a V a din Post ( a Sfintei Maria Egipteanca) Utrenie 9.30 şi Sf. Liturghie orele 10.00.

Sâmbătă 12 Aprilie Vecernie şi repetiţie corală orele 19:30 ( Spovedanie)

Duminică 13 Aprilie †) Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor) Utrenie 9.30am şi Sf. Liturghie orele 10.00am Masa fraternală de pește orele 1 pm

Slujba Deniei zilei de Luni orele 18:00 Luni 14 Aprilie Slujba Deniei de Marți orele 18:00 Marți 15 Aprilie Slujba Deniei de Miercuri orele 18:00 Miercuri 16 Aprilie Slujba Deniei de Joi orele 18:00 Joi 17 Aprilie Sf. Liturghie a Sf Vasile cel Mare orele 10.00 Slujba Deniei celor 12 Evanghelii orele 18:00 Vineri 18 Aprilie Vecernia Scoaterii Sf. Epitaf orele 15:00 Slujba Deniei Prohodului orele 18:00 Sâmbătă 19 Aprilie Sf.Liturghie- Împărtășirea copiilor și a bolnavilor orele 10.00 Duminică 20 Aprilie †)Duminica ÎNVIERII (PAȘTILOR) Canonul Patimilor orele 23:00 Slujba ÎNVIERII-MIEZUL NOPȚII SF.LITURGHIE ORELE 1:30 Slujba celei de-a doua Învierii orele 12.00 Agapa de PASTI orele 13:00

Luni, 21 Aprilie A doua zi de Sfintele Paști Utrenie 9.30 și Sf. Liturghie orele 10.00

Marți, 22 Aprilie A treia zi de Sfintele Paști Utrenie 9.30 și Sf. Liturghie orele 10.00

Miercuri, 23 Aprilie †) Sf.Gheorghe Utrenie 9.30 şi Sf. Liturghie orele 10.00

Vineri, 25 Aprilie †)Izvorul Tămăduirii Utrenie 9.30 şi Sf. Liturghie orele 10.00

Sâmbătă 26 Martie Vecernie şi repetiţie corală orele19:00

Duminică 27 Martie †) Duminica a 2 a după Sfintele Paști ( a Sf. Ap. Toma) Utrenie 9.30 şi Sf. Liturghie a Sf. Vasile orele 10.00


Deniile sunt slujbe de dimineaţă (utrenie) care se săvârşesc în seara zilei precedente ca o formă de priveghere prelungită a zilei, ca umplere a serii cu lumina duhovnicească a rugăciunii şi a cântării. Pe de altă parte slujbele deniilor arată şi puterea pocăinţei.

Duminica Florilor – Slujba Deniei

Prima denie pascala se tine chiar in seara zilei de Florii, Duminica, in care poporul care peste cateva zile Ii va cere moartea, Il va intampina pe Iisus cu ramuri de finic si cu osanale.

Lunea Mare-Slujba Deniei

In Sfanta si Marea Luni, la denie, este pomenit Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament in care Biserica vede o preinchipuire a lui Hristos. Acesta fusese vandut de fratii sai pe 30 de arginti. Iosif iesise viu din groapa unde il azvarl-isera fratii lui, ajunsese stapanul Egiptului si salvase poporul de foamete, sfarsind prin a-i ierta pe toti pentru raul pe care i-l facusera. Tot in timpul deniei de luni se face pomenirea smochinului neroditor, care s-a uscat blestemat fiind de Domnul. Smochinul inchipuie pomul pacatului si secatuirea Legii celei vechi. Dumnezeu cere de aici inainte roada Legii celei noi, a harului venit prin Iisus Hristos.

Martea Mare- Sluba Deniei

In Sfanta si Marea Marti, denia aminteste de sirul predicilor in care Hristos a pre-vestit distrugerea templului din Ierusalim, moartea si invierea Sa, dar si semnele vremurilor de pe urma. Un accent deose-bit se pune pe parabola celor 10 fecioare care zabovesc la usa camarii Mirelui: 5 in-telepte, care asteapta cu candelele pline, si 5 neintelepte, care asteapta cu cande-

lele ramase fara ulei. Refrenul acestor zile este indemnul la priveghere.

Miercurea Mare- Slujba Deniei

În această seară, slujba Deniei aminteşte de ultima sfântă spalare a picioarelor, Cina lui Hristos împreună cu ucenicii Săi, la care a săvârşit prima Sf. Euharistie; Trădarea lui Iuda şi prinderea Mântuitorului-

Joia Mare- Sfânta Liturghie a Sf. Vasile

Slujba Deniei celor 12 Evanghelii

a) - În cadrul slujbei Sfintei Liturghii, în toate lăcaşurile de cult se oficiază un act liturgic deosebit, şi anume scoaterea Sfântului Agneţ. Din acest Sfânt Agneţ se împărtaşesc bătrânii, copiii şi bolnavii. Joia Patimilor este ziua în care, pe lângă Sf. Agneţ care se foloseşte la Sf. Liturghie a Sf. Vasile cel Mare, se mai scoate încă un agneţ care se va sfinţi odată cu celălalt, fără să se rostească de două ori rugăciunile epiclezei, fără să se binecuvinteze fiecare separat, şi se aşează pe acelaşi disc şi împreună sunt aduse pe Sf. Masă la vohodul mare. Din acesta se vor împărtăşi credincioşii care nu pot participa la Sf. Liturghie în timpul anu-lui bisericesc, şi anume bonavii, fie că sunt în spitale, fie că sunt la casele lor, precum şi copiii de vârsta preşcolară care nu sunt supuşi unui regim de post aşa cum trebuie să se supună oamenii în vârstă. –

b) - Cea mai însemnată e Denia din Joia Patimilor, cunoscută şi sub numele de Denia celor 12 Evanghelii care recapitulează istoria mântuirii, în-cepând cu Cina cea de Taină şi până la judecarea de către Pilat, răstignirea şi

cununa de spini, moartea şi punerea Sa în mormântul tăiat în piatră. În Joia Mare se înroşesc ouălele şi se coc colacii. Tot astăzi se pregăteşte pasca. La fiecare Sf. Evanghelie se bate clo-potul ştiindu-se că până la Paşti nu mai este îngăduit. Când se citesc cele 12 Evanghelii, credincioşii bănăţeni care se duc la biserica obişnuiesc sa ia cu ei un fir de aţă albă. După citirea fiecărei evanghelii, bănăţenii fac un nod pe firul de aţă. Cele 12 noduri aduc liniştea sufletească, de-a lungul anului pascal. In clipele nefaste se desface câte un nod, cu credinţa că Dumnezeu îl va ajuta să treacă hopul. La slujba Deniei va avea loc şi Scoaterea Sfintei crucii în mijlocul Bisericii.

Vinerea Mare- Vecernia Scoaterii Sfântului Epitaf

Slujba Deniei Prohodului

a) - Ultima vineri din Postul Mare este numită Vinerea Paştelui, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Astăzi este ziua în care Hristos a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoşesc. Din acest motiv, Vinerea Mare este zi de post negru. În timpul slujbei, într-un anumit moment, numit Stihoavna, se scoate Sfântul Aer sau Sfântul Epitaf - o bucată de pânză pe care este zugrăvită pogorârea în mormânt a Mântuitorului. Sfântul Epitaf, aşezat pe o masă în mijlocul bisericii, în faţa crucii, stă încon-jurat de lumânări şi cu Evanghelia deasupra. Credincioşii trec prin faţa lui, îngenunchează de trei ori şi sărută picioarele Mântuitorului. Apoi credincioşii, aducând florii

SEMNIFICAȚIA DENIILOR SĂPTĂMÂNA MARE


şi aşezându-le pe Sf. Epitaf, trec pe sub această masă pe care este aşezat Sfântul Aer, reflectând în plan simbolic pogorârea în mormânt. Acest lucru va putea fi posibil oricând între orele 4pm şi 7pm

b) -După Psalmii Utreniei, soborul de preoţi iese în mijlocul bisericii, în faţa Sfântului Epitaf. Se oficiază Prohodul Domnu-lui, poate cea mai gravă, solemnă şi tristă slujbă a ortodoxiei. Credincioşii, cu lumânări în mâini,cântă împreună cu soborul . Se citesc câteva stihuri în care este vorba despre moartea Mântuitorului, despre pogorârea Sa în iad şi în care se anunţă Învierea. La sfârşitul acestei Denii, preoţii iau Sfântul Epitaf şi, urmaţi de credincioşi, înconjoară biserica, cu lumânări aprinse în mâini. Dupa aceasta, se intra iarăşi în biserică. În timp ce preoţii ţin ridicat Epitaful la intrarea în biserică, credincioşii trec pe sub el, atingându-l cu mâna. La sfârşitul slujbei, se mai oficiază două cântări şi se citeşte o Evanghelie, după care credincioşii se retrag, cu lumânările în mâini, către case.

Sâmbăta Mare - Sfânta Liturghie (Împărtășirea copiilor și a bătrânilor)

Sâmbătă este ultima zi de post şi în acelaşi timp ultima zi a pregătirilor pentru ziua de Înviere a Domnului. La Sfânta Liturghie

are loc împărtăşirea copiilor şi a bătrânilor. -În Sâmbãta cea Mare este ceva deosebit la Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare; în loc de imnul heruvimic pe care îl cunoastem si pe care îl cântãm în zilele obisnuite când se face Sfânta Liturghie, avem o alcãtuire care se cântã numai în vremea Sâmbetei celei Mari, si anume: „Sã tacã tot trupul omenesc si nimica pãmântesc întru sine sã nu gândescã cã Împãratul împãratilor, Domnul domnilor se junghie si se duce sã se dea de mâncare crediciosilor si merg înaintea Lui toate cetele îngeresti, heruvimii cei cu ochi multi, serafimii cei cu câte sase aripi, fetele acoperindu-si si cântând cântarea: aliluia, aliluia, aliluia”. Prin aceste cuvinte se aratã semnificatia Sâmbetei celei Mari, adicã se aratã cã Cel care era în mormânt cu trupul, în iad cu sufletul, în Rai cu tâlharul, nu este înmormântat întru neputintã, ci este înmormântat cu bunãvointa Lui, ca o jertfã adusã de El pentru mântuirea oamenilor. El se dã spre mâncare credinciosilor, spre întãrirea credinciosilor în viata cea nouã si rãmâne în aceeasi cinstire pe care a avut-o întotdeau-na din vesnicie si în fata îngerilor care aduc mãrire lui Dumnezeu si cântare „aliluia” si în aceastã zi în care se pomeneste moartea Mântuitorului, înmormântarea, asezarea în mormânt, petrecerea în mormânt a Mântuitorului.

Slujba de Înviere sau Sfânta Liturghie este cea mai importantă slujbă din Săptămâna Sfântă şi, alături de Sărbătoarea Crăciunului, reprezintă cel mai aşteptat eveniment de către toţi credincioşii. Lumânarea din noaptea de Paşte (sâmbătă spre duminică) reprezintă lumina Învierii Domnului, a biruinţei luminii lui Iisus asupra întunericului iadului, a binelui asupra răului şi a vieţii asupra morţii. Preotul aduce lumânarea aprinsă de la altar, iar creştinii se apropie şi aprind lumânările. Cei mai mulţi duc “lumina” în casele lor şi păstrează lumânările pentru a le aprinde în zilele în care

sunt supăraţi sau au necazuri. Ouăle vopsite – un simbol important al Sărbătorilor Pascale. Ouale reprezintă simbolistic mormântul purtător de viaţa al lui Iisus Hristos, care s-a deschis la Învierea Sa. Culoarea roşie cu care sunt vopsite ouăle simbolizează sângele lui Iisus vărsat pe cruce pentru iertarea păcatelor şi mântuirea oame-nilor. După Slujba Învierii din curtea Bisericii, credincioşii primesc Paştele sfinţit, ouă roşii şi apoi în timpul Sfintei Liturghii preotul sfinţeşte coşurile cu bucate-branză, carne, ouă.

Mai este cunoscută ca şi Vecernia zilei de Luni din Săptămâna Patimilor, numită şi „A doua Înviere“, care se oficiază în Duminica Paştilor în jurul orei doisprezece. Sf. Evanghelie la această slujire

se roşteşte în mai multe limbii străine subliniind generalitatea adevărului de credinţă a Mântuitorului Iisus Hristos.

Slujba ÎnvieriiCanonul Patimilor-Slujba Învierii

Sfânta Liturghie a Învierii

Slujba celei de-a Doua Învieri (citirea Sf Evanghelii în 12 limbii străine)

AGAPA de Paști

Arhiepiscopia Ortodoxă Română din cele două Americi anunţă a cincea ediţie a OLIMPIADEI DE RELIGIE 2014

cu tema generală: „Tainele care mântuiesc: Sf. Spovedanie și Sf. Împărtășanie”

Arhiepiscopia Ortodoxă Română din cele două Americi anunţă a cincea ediţie a OLIMPIADEI DE RELIGIE. Olimpiada de religie reprezintă un concurs de excelenţă care se adresează copiilor din parohiile Arhiepisco-piei noastre, cu aptitudini, înclinaţii şi interese deosebite pentru Religie. Participarea la această olimpiadă este opţională şi individuală. Copii, între 9-18 ani înscrişi sau nu în programul Şcolilor parohiale, pot par-ticipa la olimpiadă la nivelul uneia dintre cele două categorii de vârstă.

Aceste categorii sunt:

• Între 9-13 ani • Între 14-18 ani

Etapele, datele şi locul desfăşurării olimpiadei.Etapa locală (parohie)

• Va avea loc Duminica 6 Aprilie 2014, Duminica a cincea din Postul mare. • La etapa parohială pot participa şi filiile acolo unde este cazul. • Olimpiada este de preferabil să aibă loc după Sf. Liturghie.

Etapa pe centru metropolitan

• Va avea loc în Duminica a treia dupa Paști, 4 Mai 2014. • Centrele Metropolitane si parohiile arondate sunt după cum urmează:

• Estul SUA– va fi găzduită de Biserica Sf.Treime din Rochester NY (NYC, Rochester, Syracuse, Philadelphia, Reading, Norfolk, Rockaway, Worcester, Southbridge, Boston, Atlanta, Orlando, Nashville, Austin, Houston, San Antonio*)

• Centrul SUA- va fi găzduită la Biserica Sf. Treime din Troy MI

(Detroit, Troy, Windsor, Cleveland, Chicago, Fort Wayne, Lansing, S.Saint Paul)

• Vestul SUA* (Los Angeles, Sacramento, Las Vegas, Hayward, Tor-rance, Seattle)

• Edmonton* (Boian, Calgary, Edmonton, Winnipeg, Vancouver, New Westminster, Victoria, Saskatoon)

• Toronto area – va fi găzduită de parohia Sf.Dumitru/Sf.Trei Ierarhi,Richmond Hill ON (parohiile din Ontario mai puțin Wind-sor și Ottawa)

• Montreal area- va fi găzduită de parohia Sf.Maria, Gatineau QC (parohiile din Quebec plus Ottawa)

* Datorită distanțelor dintre orașele acestor centre metropolitane, Comisia de Educație a elaborat anul trecut, strict pentru California și Edmonton și parohiile din sudul SUA o modalitate diferită de participare, prevăzută de Regulamentul Olimpiadei.

Tematica pentru olimpiadă atât la etapa pe parohie cât şi la cea metropolitană este constituită din programa analitică pentru Școlile parohiale al Arhiepiscopiei noastre pentru anul școlar 2013/2014. Ea este următoarea:

La etapa metropolitană, premiile I aduc participarea gratuită la tabăra de vară a Arhiepiscopiei din vara lui 2014. Fiecare parohie şi centru metro-politan va avea un regulament precis cu precizări cu privire la desfășurarea Olimpiadei. Mai multe informații se pot obține de la părintele Daniel Ene, secretar Eparhial și îndrumator al Comisiei de Educație a Sfintei noastre Arhiepiscopii.

pentru grupa între 14-18 ani:

• Deschiderea anului Scolar • Dumnezeu Creatorul

• Crearea lumii văzute; Zilele creației, conform referatului biblic • Crearea omului. Viața primilor oameni în Eden.

• Căderea primilor oameni în păcat (explicarea evenimentului, defini-rea conceptului de păcat strămoșesc, păcatul personal – reiterare a celui strămoșesc )

• Răscumpărarea omului prin Întruparea Fiului – Iisus Hristos, Dumnezeu și Om

• Sfintele taine Generalitati • Sf. Botez

• Sf.Taina a Mirungerii • Sf. Taina a Impartasaniei • Sf. Taina a Cununiei

pentru grupa între 9-13 ani:

• Biblia sau Sf. Scriptură -descriere generală (cărți, scriitori)

• Dumnezeu a facut cerul si pamantul • Dumnezeu i-a facut pe ingeri si pe om

• Greseala primilor oameni, faptele rele incalcarea voii lui Dumnezeu • Cain si Abel-Om Bun si om rau

• Moise. Primirea Legii pe muntele Sinai. • Decalogul – datoriile față de Dumnezeu part 1 • Decalogul – datoriile față de Dumnezeu part 2

• Decalogul – Datoriile fata de aproapele part 1 • Decalogul – Datoriile fata de aproapele part 2

SUCCES TUTUROR !


Agapa de pește din DUMINICA FLORIILOR

Parohia Sf. Ioachim și Ana cu ocazia praznicului Întrării Dom-nului nostru Iisus Hristos în Ierusalim va organiza tradițională

agapă cu pește de Florii. Cei care doriți să donați masa din acest an vă rugăm să ne trimiteți un email la

[email protected]

Agapa va avea loc dupa Sfânta Liturghie și binecuvântarea stâlpărilor în sala socială a bisericii noastre.

“Pentru a fi lumină în lumea ta” este tema activităţilor pe care biserica noastră le va desfăşura cu tinerii din parohie în Săptămâna Mare. Programul se adresează tinerilor cu vârste între 8 şi 18 ani şi va cuprinde următoarele activităţi:

• Joi 17 aprilie 2014 începând cu orele 3 pm toate fetele între 8 şi 18 ani au fost invitate în sala socială a bisericii noastre unde, sub îndrumarea doam-nelor din AROLA vor învăţa să facă COLIVĂ. Nu doar reţeta şi pregătirea colivei vor sta la baza acestui demers, ci şi implicaţiile duhovniceşti pe care pomeni-rea celor trecuţi la Domnul le pot avea şi semnificaţia aces-tei tradiţii atât de importante pentru vieţuirea fiecărui creştin ortodox român.

• Vineri 18 aprilie 2014 băieți și fete între 8-18 ani începând cu orele 4 pm sunt așteptați să vizioneze o prezentare cu tema “Pe urmele Mântuitorului Hristos-Țara Sfântă”, prezentare susținută de Ștefan Dumitrescu.

“Pentru a fi lumină în lumea ta”

arhiepiscopia ortodoxĂ romÂnĂ din cele douĂ americi...

Documents