arheologia si mediul. cercetari interdisciplinare

7/25/2019 Arheologia si mediul. Cercetari interdisciplinare

http://slidepdf.com/reader/full/arheologia-si-mediul-cercetari-interdisciplinare 1/8

2. ARHEOLOGIA ŞI MEDIUL.

CERCETĂRI INTERDISCIPLINARELect.dr. Liliana Suciu

Mediul ambiant din trecut este un aspect important pentru arheologi deoareceacţiunile umane nu pot fi înţelese dacă le izolăm de ecosistemul în care acestea s-audesfăşurat. De pildă, modul de iaţă al unui grup de oameni care a trăit într-o zonăîmpădurită, temperată, este foarte diferit de cel al unei comunităţi similare care locuieşteîntr-un peisa! lipsit de arbori din zona arctică. "rebuie, de asemenea, să ţinem cont defaptul că peisa!ul contemporan din zona unui sit arheologic poate fi foarte diferit de celdin trecut. S-au putut petrece schimbări climaterice, creşteri sau scăderi ale nieluluimărilor şi oceanelor, modificări ale solurilor, plantelor şi animalelor. De pildă un sit de

coastă ocupat în antichitate poate fi astăzi submers, la fel cum o aşezare aflată acumc#tea mii de ani într-o zi fertilă este acum în plină zonă deşertică sau arctică $. situaţia%roenlandei&.

'econstituirea mediului din trecut se bazează pe mai multe tipuri de date oferitede climatologie, geologie, pedologie, botanică, zoologie etc.

(#nă în anii )*+ ai secolului trecut mediul ambiant din !urul unui sit beneficia defoarte puţină atenţie. Singurele date utile în reconstituirile paleomediului recuperate dinsăpături erau oasele de animale şi grăunţele de cereale, dar şi acestea erau discutate în principal în legătură cu economia comunităţii respectie. Desigur eistă şi ecepţii cum

au fost săpăturile lui %rahame lar din situl mezolitic de la Star arr $/0 1ngliei&.1cesta a descoperit trunchiuri de copaci asociate cu artefacte realizate din os şi corn decerb. olabor#nd cu specialiştii arheozoologi şi carpologi2 a reconstituit mediul ambiantdin !urul sitului. Mai mult, pornind de la aspectul oaselor a încercat să identifice sezonulîn timpul căruia situl a fost ocupat de către #nători.

Datele pentru reconstituirea mediului care pot fi recuperate prin săpăturaarheologică depind foarte mult de tipul solului din regiunea unde este amplasat situl.1cesta poate afecta păstrarea resturilor biologice3 siturile cu soluri calcaroase prezeră încondiţii bune oasele şi scoicile, în timp ce în zonele cu soluri acide acestea nu seconseră. 1desea, datele din situri sunt completate cu informaţii recuperate din depozite

din afara sitului $sedimente lacustre, turbării& care s-au acumulat fără să fie deran!ate de-alungul a mii de ani. 1naliza informaţiilor obţinute din aceste depozite poate să ofere datereleante despre schimbările climaterice sau ale nielului mărilor, despre populaţiile de

2 1rheozoologia este disciplina care se ocupă cu studiul resturilor osteologice de animale recuperate cuocazia săpăturilor arheologice $identificarea, analiza, interpretarea materialelor faunistice&, în timp cecarpologia studiază resturile de plante descoperite în siturile arheologice.



animale şi plante, iar cu a!utorul datărilor cu radiocarbon sau a altor metode de datare potsă fie corelate cu descoperirile arheologice.

(erioada contemporană, de stabilitate şi încălzire climaterică, poartă numele de4olocen. 5nceputul acestei perioade este plasat tradiţional acum cca 2+ +++ de ani, dar

analiza sedimentelor din lacuri, a inelelor copacilor sau a gheţarilor din %roenlandaindică apariţia schimbărilor cea mai dereme, acum aproimati 226++ de ani.5ncălzirea climaterică în această perioadă a fost etrem de rapidă. 5n %roenlandatemperatura a crescut cu cca 267 într-un deceniu, urm#nd apoi o perioadă de încălziretreptată pe parcursul următorilor 2+++ de ani. 0ste interesant să ne g#ndim că oameniicare trăiau în aceea perioadă au simţit schimbările climaterice pe parcursul unei ieţi,asociate cu schimbările de egetaţie şi plante generate de această încălzire. /uînt#mplător constatăm arheologic că mezoliticii dein mult mai inentii şi mult maidinamici. 8dată cu încălzirea climei #natul mare tinde să se retragă către latitudineanordică şi locul lui în fauna 0uropei este luat de animalele de talie mică. %rupurile deoameni sunt neoite ca atare să se adapteze la acest nou tip de #nat, de regulă mult mai

agil şi mult mai greu de capturat cu armele pe care le aeau la dispoziţie. 8 primăadaptare, izibilă în siturile arheologice, o reprezintă utilizarea pe scară largă amicrolitelor $micros-mic, lithos-piatră&. 9olosite adesea ca #rfuri de săgeată acesteademonstrează trecerea la o nouă strategie de #nătoare3 #nătoarea la distanţă, fără decare capturarea păsărilor, căprioarelor, mistreţilor sau iepurilor ar fi fost mult mai dificilă.8 a doua consecinţă a schimbărilor în tehnicile de #nătoare pare să fie domesticireac#inelui, folosit ca a!utor pentru hăituirea sau prinderea animalelor. :rmărirea #natuluidetermină comunităţile umane să ocupe şi teritorii p#nă atunci considerate impropriilocuirii $eschimoşii par să fie descendenţii direcţi ai grupurilor mezolitice plecate înurmărirea #natului&. Modificarea faunei generează şi modificarea dietei. "ot mai mult înalimentaţia comunităţilor mezolitice or intra peştii, melcii, scoicile, laolaltă cu o gama

diersificată de plante, rădăcini, tuberculi.5ncălzirea climatică a duce la topirea calotei de gheaţă care acoperise mare parte

din nordul 0uropei gener#nd creşterea nielului mărilor şi modificarea topografieicoastelor. 5n epoca glaciară ;rlanda şi <ritania făceau parte integrantă din continentuleuropean, dar ridicarea nielului mării a dus la formarea Mării ;rlandei şi puţin mai t#rziula apariţia analului M#necii $care separă Marea <ritanie de continent, pe la *=++ <..&.(ractic coastele moderne ale 0uropei sunt foarte diferite de cele de la începutul4olocenului.

După relati rapida încălzire de la începutul 4olocenului clima a rămas aproapestabilă pe parcursul preistoriei şi istoriei $cu c#tea ariaţii în temperatură şi regimul precipitaţiilor >&.

> (ornind de la aceste ariaţii 4olocenul a afost împărţit în mai multe perioade, în funcţie de climaspecifică3 (reboreal $cu climă subarctică, de la ?6++ <&, <oreal $cald şi uscat, de la ?+++ <&, 1tlantic$cald şi umed, de la @+++<&, Subboreal $cald şi uscat, de la AB++<& şi Subatlantic $rece şi umed, de laB++<&. 1ceasta este împărţirea pe care o propun <lCtt şi Sernander, şi care este astăzi utilizată de către toţicei care studiază climatul în (ostglaciar lucrarea lui '. Sernander, Studier öfver den Gotländskavegetationens utvecklinghistoria, Akademisk anhandlng, :ppsala, 2B?=, fiind cea care este în generalrecunoscută pentru consacrarea diizării <lCtt E Sernander.



0oluţia climaterică este adesea considerată principala cauză a schimbărilor înregistrate în siturile arheologice, ca de pildă adoptarea agriculturii. 5n 0uropa, tranziţiade la #nătoare şi cules la agricultură a fost legată tocmai de aceste modificari ale climei.1nalizele recente pe gheaţa din calota %roenlandei au arătat că temperaturile maime din

4olocen au fost atinse între @@++ şi >A++ <, aproimati în aceeaşi perioadă curăsp#ndirea agriculturii în 0uropa. Studiile pe polen au demonstrat de asemenea că lami!locul acestei perioade temperaturile estiale aproape peste tot în 0uropa erau cu cca>7 mai ridicate dec#t astăzi. 1ceastă încălzire a aut efecte at#t asupra egetaţieisălbatice c#t şi asupra plantelor cultiate, dar ca aceste efecte să fie benefice era necesar ca şi alţi factori climaterici să fie implicaţi, cum ar fi distribuţia sezonieră a precipitaţiilor şi cantitatea acestora, detalii pe care nu le cunoaştem. Mai mult, climatul în dierse zoneale 0uropei este destul de diferit şi este puţin probabil ca el să fie singura cauză a treceriila agricultură peste tot în 0uropa, într-o zonă cu ecosisteme totuşi at#t de diferite.

Studii recente au pus în eidenţă şi eistenţa unor schimbări pe termen scurt în

climat rezultate în urma actiităţile solare sau datorate erupţiilor marilor ulcani. :nastfel de eemplu îl constituie modificarea climei de la sf#rşitul epocii bronzului $cca.B6+ <& respecti trecerea la o climă rece şi umedă, care pare să fie rezultatul uneiintensificări a actiităţii solare. 5n 8landa mai multe aşezări de coastă sunt părăsite acum,din cauza ridicării nielului apelor. La fel erupţiile ulcanice din ;slanda au pututmodifica, pentru scurte perioade de timp clima în /F continentului şi odată cu aceasta şiactiităţile umane în respectiele regiuniA. 1semenea erupţii au putut determina scădereatemperaturilor cu c#tea zecimi de grad şi par să coincidă cu datele arheologice careindică abandonarea terenurilor din ţinuturile muntoase $utilizate intensi în 0poca<ronzului& din nordul şi estul Marii <ritanii. :n alt mecanism prin care ulcanii din;slanda au putut afecta mediul îl reprezintă creşterea acidităţii solurilor. 5n zonele unde

solurile erau de!a acide, ploile care urmează după o erupţie ulcanică pot să le mareascăgradul de aciditate şi să le facă inutilizabile pentru agricultură.

5ncălzirea de la sf#rşitul ultimei perioade glaciare a modificat radical flora şifauna. /ordul 0uropei, rămas fără calota de gheaţă a fost foarte repede acoperit detundră, dar cum climatul a continuat să se încălzească de-a lungul 0uropei încep să serăsp#ndească pădurile. 'ăsp#ndirea pădurilor este doedită de analizele de polen sau alteresturi biologice dscoperite în sedimentele lacurilor, în turbării sau în straturilearheologice. (e la B+++ < mare parte a 0uropei a fost acoperită cu păduri a căror compoziţie aria în funcţie de climă şi de tipul de sol. 5n multe zone pădurile de alun$Coryllus avellana& erau predominante iar alunele constituie o sursă iumportantă de hrană pentru populaţia mezolitică după cum o doedesc descoperirile arheologice din siturileaparţin#nd acestei perioade. 5n situl de la Staosnaig $insulele 4ebride& au fost descoperitemii de alune carbonizate, suger#nd că această resursă de hrană a fost intens folosită.

După cum precizam anterior polenul recuperat din depozitele naturale sauarheologice constituie una dintre cele mai bune surse pentru reconstituirea mediului

A 0rupţia ulcanului 4ela pe la 22+= 1D a îngropat de pildă în întregime aşezarea StGng în SF ;slandei.1ceaşi soartă au aut-o mai multe aşezări din zonă.



ambiant şi a paleoclimei=. Mai mult, analizele de polen pot să ofere informaţii importantelegate de impactul pe care omul l-a eercitat asupra mediului. De eemplu #nătoriimezolitici au creat mici poieni în păduri, care pot fi detectate în spectrele polinice prindeclinul polenului de arbori şi creşterea celui de plante erbacee. :neori aceste schimbări pot fi greu deosebite de eenimente naturale3 căderea unor copaci, actiitatea castorilor,

impactul animalelor de talie mare etc. ă aceste despăduriri de mică amploare sedatorează actiităţii intenţionată a omului o doedesc micile particule de cărbune prezente în straturile analizate. Se pare că focurile naturale de mare amploare sunt destulde rare în 0uropa, dar ştim că mezoliticii au folosit focul pentru modificarea mediului. :neemplu de acest fel aem în aşezarea de la Star arr. 1nalizele făcute aici sugerează căoamenii au ars intenţionat $în !ur de ?+++ <..& stuful din !urul lacului pentru a-şiamplasa aşezarea sau pentru a încura!a animalele să pască în luminişul nou creat. 1cestaar putea să fie cel mai timpuriu eemplu de management enironmental din 0uropa.

1lte indicii cu priire la modificările de mediu datorate interenţiei umane oferitede studiile palinologice sunt cele legate de plantele strict asociate cu actiitatea umană şi

care apar într-o anumită zonă doar odată cu oamenii. :n eemplu în acest sens îlconstituie pătlagina $ Plantago lanceolata&, o plantă ce creşte în zonele de păşune sau înapropierea terenurilor arate. (lanta începe să apară în spectrele polinice din 0uropa laînceputul neoliticului timpuriu, c#nd au fost din nou despădurite zone limitate pentrucreşterea animalelor şi cultiarea la scară mică a plantelor. 1lte plante legate deactiitatea umană sunt buruienile şi plantele cerealiere. Ma!oritatea cerealelor lasă puţineurme de polen, dar răsp#ndirea cultiării plantelor peste tot în 0uropa este demonstrată deseminţele de cereale carbonizate descoperite în siturile neolitice. (rincipala limită aanalizelor palinologice o reprezintă conserarea polenului. /u toate tipurile de polen auaceeaşi rezistenţă la coroziune, astfel înc#t grăunţele cele mai fragile sunt rapid distruseduc#nd la o îmbogăţire artificială a taonilor rezistenţi şi ca atare la interpretări eronate

ale spectrelor polinice.9ructele, cerealele şi plantele descoperite în siturile arheologice pot să ofere de

asemenea informaţii utile legate de economia aşezării sau de dietă 6. arpologia poate săofere însă date utile şi pentru reconstituirea mediului ambiant din !urul unei aşezări.

= Metoda folosită de palinologi pentru obserarea schimbărilor climaterice este foarte simplă3 în interiorulunei faze palinologice a 4olocenului, o deteriorare climatică - de durata a minimum 6+ de ani - se facesimţită asupra arborilor situaţi la trecerea dintre pădure şi peluza alpină şi face să coboare această limită,$numită timberline) o ameliorare climatică produce efectul iners. (rin urmare perioadele de aansare atimberline trebuie interpretate ca perioade de incidenţă crescută erilor mai calde şi lungi, iar perioadele deretragere ca interale cu frecenţă crescută a erilor reci şi scurte. a regulă generală creşterea

procenta!ului polenului arborilor corespunde unei creşteri de temperatură, cu nuanţe importante în funcţie

de eigenţele ecologice ale diferitelor specii prezente3 unele sunt legate de un climat rece $pinul,mesteacănul& altele de un climat temperat $teiul, ulmul, ste!arul& iar altele de un climat mediteraneean. 5nregiunile deşertice şi subdeşertice interpretarea diferă3 prezenţa arborilor indică un climat mai umed dec#tcel actual, erbaceele stepice reflectă un climat cald şi uscat sau un climat rece. :nele studii efectuate în1lpi au arătat că scăderea temperaturii medii estiale cu 2,6H , corelată cu scurtarea cu 6 săptăm#ni a

perioadei egetatie poate aea ca efect o retragere a timberline cu >++ m în 2+ ani. 0stimările sunt însălocale şi nu pot fi generalizate pe arii etinse.6 ;nteresante sunt cazurile oamenilor descoperiţi în turbării, cum este omul de la "ollund sau omul de la%rauballe $epoca fierului&. Stomacul acestora conţinea seminţe de plante şi fructe. 1naliza acestora a arătatcă masa omului de la %rauballe s-a compus din @@ de specii de plante din care doar * erau cultiate.



ompoziţia de plante este interpretată plec#nd de la principiile phCtosociologiei3 plantele posedă anumite afinităţi cu mediul în care se dezoltă $temperatură, umiditate,luminozitate, tetura solului, aciditate, prezenţa nitraţilor etc.&. Dacă luăm în considerarefactorul lumină eistă specii de umbră, semi-umbră, lumină şi iubitoare de soare. :nele plante preferă solurile silicioase, altele solurile calcaroase etc. a atare, pornind de la

prezenţa în situri a anumitor plante se poate reconstitui cu o oarecare precizie paleomediul local. Din păcate şi această metodă are limitele ei. 5nregistrarea prezenţeiunei specii depinde de numeroşi factori printre care cei mai importanţi ţin de conserareasa şi de posibilităţile de identificare oferite de resturile descoperite. antitatea mare deseminţe ale unei plante într-un sit arheologic nu reflectă neapărat locul ei preeminent încadrul mediului. Speciile produc o cantitate diferită de seminţe şi trebuie să ţinem seamaşi de importanţa lor în alimentaţie, medicină sau artizanatul uman. Mare parte din speciiledescoperite în siturile arheologice sunt plante domestice şi au a!uns acolo datorităutilizării lor în dietă. :n eemplu în acest sens în reprezintă aşezarea de la %rădiştea deMunte $Sarmizegetusa 'egia E epoca dacică&. (entru această aşezare s-au făcut cele maimulte analize de seminţe. :n prim lot a fost analizat de Laboratorul pentru ontrolul

seminţelor din lu!, în diersele probe predomin#nd gr#ul, orzul sau meiul. (e l#ngăacestea au mai fost descoperite seminţe de secară, linte, bob, mac şi foarte mult muştar.:n alt lot de analize a fost efectuat de S.M. IarJood $publicate în 2?B2 de către K.%. /andriş&, rezultatele obţinute fiind asemănătoare cu cele ale probelor anterioare. 5n fine,ultimele analize îi aparţin lui M. #rciumaru. 5n ma!oritatea cazurilor predominant în probe este gr#ul $mai precis Triticum aestivum& urmat de orz, orzoaică, secară, mei, oăzla care se adaugă bob, măzăriche, linte, spanac, usturoi, şteie şi plante oleaginoase3muştar $în cantităţi mari&, lubiţ, mac. 1şezarea se află la o altitudine destul de mare $cca.2+++ m& şi astăzi este clar că respectiele plante nu au fost cultiate, dec#t în proporţiemică, în !urul sitului. Marea lor ma!oritate proin din Falea Mureşului şi au a!uns aicifoarte probabil pe calea schimburilor între comunităţi. De aceea reconstituirea mediului

pornind de la aceste ecofacte trebuie sa se facă cu deosebită gri!ă.(e l#ngă polen şi resturi de floră în siturile arheologice, mai ales în cele

preistorice, apar frecent oase de animale. Ma!oritatea o reprezintă resurile osteologiceale animalelor domestice care au intrat în alimentaţia curentă sau au fost utilizate îndiferite actiităţi economice. (e l#ngă acestea apar însă şi oase proenite de la animalesălbatice, uneori în proporţii destul de mari. Speciile sălbatice sunt foarte buni indicatoride mediu şi climă mai ales dacă prezintă un habitat strict dependent de condiţiile degeografie, climă şi egetaţie@. 1ceste specii pot fi luate în considerare pentru definireaunui anumit mediu din !urul unei aşezări. De eemplu aşezările hallstattiene $prima epocăa fierului& din "ransilania, studiate arheozoologic, erau plasate în medii bine împădurile,doadă fiind preponderenţa speciilor de pădure, eentual cu poieni sau rarişti, deoarece şi

@ erbul $cel mai frecent înt#lnit în loturile faunistice din preistoria 'om#niei& preferă pădurile întinse,dese, cu sol fertil, ape curgătoare şi mocirle pentru scăldat mistreţul preferă pădurile de foiase unde găseştedin abundenţă hrană $!ir, ghindă& şi are neapărată neoie de terenuri înmlăştinate şi de apă potabilă bourul

preferă liziera pădurii şi zonele de silostepă :rsul preferă pădurile de conifere sau fag, compacte castorul preferă păduri de esenţă moale $ulmi, plopi, sălcii& luminoase, cu porţiuni de apă cu curs lent iepurele esteadaptat ieţii de stepă, prefer#nd solurile argilo-nisipoase, fertile pisica sălbatică, r#sul şi !derul preferă

pădurile cu arbori bătr#ni, scorburoşi, aflate departe de aşezările umane bursucul trăieşte la marginea pădurilor, în apropierea terenurilor cultiate etc.



speciile de lizieră sunt bine reprezentate. 1celeaşi specii de pădure sunt predominante şiîn toate aşezările dacice, cu procenta!e destul de ridicate, peste 2+ , în zona Depresiuniiimleului sau în S0 "ransilaniei.

1ceastă metodă de reconstituire a mediului enironmental are limitele ei. 5n

primul r#nd spectrele faunistice realizate pentru fiecare sit în parte nu oglindesc întotalitate speciile de animale din respectia regiune. 5n aceste spectre apar în primul r#ndanimalele care au o importanţă alimentară pentru comunitate $cerb, mistreţ, căprior etc&,speciile de carniore sau rozătoare apar doar în măsura în care erau #nate pentru blanăsau pentru înlăturarea distrugerilor pe care acestea le puteau prooca turmelor de animalesau recoltelor. (e de altă parte nu toate oasele se conseră la fel. 5n solurile acide, oaselemici proenite de la păsări, peşti sau animale de talie mică se păstrează destul de rar.1bsenţa lor într-un eşantion nu înseamnă neapărat că respectiele specii nu fac parte dinfauna locală.

Studierea resturile de scoici, melci şi moluşte din siturile arheologice

$malacologia& poate oferi informaţii interesante despre schimbările de climă, soluri saumediu ambiant. După cum bine se ştie, moluştele, ca şi plantele şi animalele, suntadaptate unui anumit tip de ecosistem. 8rice schimbare a acestuia poate determinadiminuarea sau chiar dispariţia unor specii şi înlocuirea lor cu altele, specifice noului peisa!. De eemplu, pentru faza Subatlantic în siturile din :ngaria s-a constatat căfauna de moluşte cuprinde specii care preferă clima umedă şi caldă şi care sunt specificeunei egetaţii forestiere închise. De cele mai multe ori specii de scoici sau melci au intratîn alimentaţia comunităţilor umane şi astfel apar în aşezările preistorice în cantităţi destulde mari. a şi în cazul resturilor faunistice şi analizele malacologice trebuie să porneascăde la premisa că nu toate speciile din regiune au intrat în dietă $şi ca atare nu apar încadrul aşezărilor dec#t rarism& şi nu toate resturile s-au păstrat p#nă la noi $cochiliile se

conseră cel mai bine în soluri calcaroase, solurile acide determin#nd distrugerea lor destul de rapidă&.

(entru înţelegerea ecosistemelor antice cea mai bună soluţie o reprezintăutilizarea combinată a tuturor informaţiilor oferite de descoperirile arheologice $resturi deanimale, plante, artefacte etc.&. Dacă la acestea se adaugă datele furnizate de studiulsolurilor *, al fluctuaţiei nielului apelor din lacurile subalpine şi !urasice de-a lungul

* De pildă în epocile Atlantic şi Subboreal , datorită împăduririlor progresau solurile brune de pădure, întimp ce graţie despăduririlor din Subatlantic progresează formarea cernoziomurilor.



4olocenuluiB precum şi cele priind avansarea sau retragerea ghe!arilor 9 se poateîncerca astăzi o reconstituire destul de eridică a mediului ambiant din antichitate şitotodată a impactului pe care omul l-a eercitat asupra ecosistemelor în care şi-a stabilithabitatul. 1proape tot peisa!ul pe care îl edem astăzi a fost la un moment dat afectat de prezenţa, în dierse epoci istorice, a comunităţilor umane.

Bibliografie

D. <indea, Arheo"oologia Transilvaniei #n $re% &i $rotoistorie, lu!-/apoca, >++BM.#rciumaru, onsideraţii paleoetnobotanice şi contribuţii la agricultura geto-

dacilor $;;;&, în Thraco%'acica, F;, 2->, 2?B6,;dem, Paleoetnobotanica, ;aşi, 2??@M. #rciumaru, M. (leşa, M. Mărgărit, (mul &i $lantele *anual de anali"

car$ologic, "#rgoişte, >++=4. Daicoiciu, 'acia de la +urebista la cucerirea roman, lu!-/apoca, 2?*>,(. Dar, 1chaeologC and 0nironment, în Ancient uro$e -./// +C 0 A'

1///) ncyclo$edia of the +arbarian 2orld, ol. 2, editori (. <oguci, (.K. rabtree,"homson-%ale, >++=

%. 0l Susi, 34ntori, $escari &i cresctori de animale #n +anatul mileniilor 35 #Chr % 5 d Chr, "imişoara, 2??@

L. 9uoh, 0olution of the Mollusca 9auna of the 4ungarian :plands in4olocene, în ol. 6olocene nvironment in 6ungary, 8ttaJa, 2?B* $editori M. (ecsi, L.Nordos&,

;. %lodariu şi colab., Sarmi"egetusa 7egia Ca$itala 'aciei Preromane, Dea,2??@.

M. MagnC, 1tlantic and Subboreal3 Dampness and DrCnessO în Climatic Changein 8ater Prehistory, -editor, A9 6arding) 0dinburg, 2?B>.

B Se consideră că fazele transgresie reflectă perioade de bilanţ hidric ecedentar determinat de deteriorareacondiţiilor estiale E scăderea temperaturilor medii, scurtarea erii şi mai ales creşterea nielului

precipitaţiilor. 9azele regresie reflectă perioade de deficit în bilanţul hidric al lacurilor, efect al erilor lungi, calde şi mai ales uscate, Scăderea nielului apelor lacurilor în dierse epoci istorice a fost de obiceilegată de o climă uscată, însă nu întotdeauna lucrurile stau aşa. Se pare că nielul de reărsare a r#urilor şifluiilor din 0uropa a fost mult mai !os în epoca neolitică şi în epoca bronzului, eemplul ăii 'onului fiindsemnificati din acest punct de edere. 5n Subboreal nielul de reărsare al acestui r#u era cu B m sub celactual, acest fenomen obser#ndu-se şi la ăile r#urilor 'in, Dunăre şi Saone. De la începutulSubatlanticului procesul a fost inersat implic#nd o progresiă creştere a fundurilor ăilor şi o creştere anielului de inundaţii. 1şadar în aceste cazuri s-ar putea lega nielului scăzut al r#urilor nu de o climăsecetoasă ci de fenomene geomorfologice, la care se adaugă eentuale îmbunătăţiri ale climei. :n cazcelebru este cel al sitului de la La "Pne din lacul /euch#tel, al cărui niel este scăzut încă din timpul

Atlanticului t#rziu - cunoscut pentru clima umedă. 1mplasarea unei aşezări umane aici în plin Subatlantic -

considerat la fel ca fiind etrem de umed - se poate eplica printr-o fluctuaţie climaterică, respecti oîmbunătăţire a climei pentru o perioadă de timp? Mişcările de aansare şi retragere a gheţarilor reflectă ariaţiile masei acestora. #nd masa gheţaruluicreşte, limita lui inferioară E sno:line E aansează, c#nd masa acestuia scade limita inferioară se retrage, înurma gheţarului răm#n#nd depozitele morenice. 1ansările sunt determinate de eri reci şi umede în timpce retragerile sunt determinate de temperaturile mari din anotimpul cald. 1şadar retragerea sno:line esteefectul unui interal de timp cu frecenţă crescută a erilor calde, uscate şi eentual mai lungi. ;ners, unecedent în bilanţul de masă al gheţarilor şi deci aansarea sno:line, este efectul unui interal dedeteriorare a condiţiilor climaterice estiale $eri scurte, cu temperatură scăzută, cu un niel al

precipitaţilor mai ridicat&.



M, MagnC, 4. 'ichard, L) 0olution du climat entre 6++ < et 6++ 1D. QuelRueelements de refleion, în 8;nvironment du *ont +euvray, 2??@.

9. Malrain, F. Matterne, (. Meniel, 8es $aysans gauloius -555e si<cle 0 => av ?C), 0rrance, >++>.

S. SomogCi, 'elationship betJeen 0nironmental hanges and 4uman ;mpact

until the ?th centurC, în ol. 6olocene nvironment in 6ungary, 8ttaJa, 2?B*M. "omescu, 4olocenul E date cronologice şi climatice, în Cercetri Arheologice,<uc. ;, 2, 2??B->+++

arheologia si mediul. cercetari interdisciplinare

Documents