ARGOULARGOUL

Ion Pachia Tatomirescu:Ion Pachia Tatomirescu:

“ “ argoulargoul este un mod de exprimare nonliterar, este un mod de exprimare nonliterar, specific anumitor grupuri sociale „certate cu specific anumitor grupuri sociale „certate cu legea“ şi cu „codul manierelor elegante“ – grupuri legea“ şi cu „codul manierelor elegante“ – grupuri alcătuite din vagabonzi, delincvenţi, dar şi din alcătuite din vagabonzi, delincvenţi, dar şi din elevi, studenţi, militari ş. a. –, care şi-au format elevi, studenţi, militari ş. a. –, care şi-au format un „vocabular special“, cuprinzând cuvinte „cu un „vocabular special“, cuprinzând cuvinte „cu sensuri deturnate“, din limba comună, ori din sensuri deturnate“, din limba comună, ori din sfera regionalismelor, neologismelor etc .”sfera regionalismelor, neologismelor etc .”

Exemple:Exemple:1. marfă, meseriaş, 2. valabil, vrăjeală, 3. trombonist, trotilat,4. a se da rotund, 5. a zemui, venit cu pluta (sau plutaş),6. căzut odată cu ploaia, 7. venit cu roata de caşcaval pe dunga gardului,8. e groasă, măcăne, 9. bişniţări, a drincui (din engl. (to)drink), 10. şmenar („persoană care înşală în schimbarea

ilegală a banilor“), 11. a şpăgui (< şpagă) .

Argouri recenteArgouri recenteI.I. ŞMECHERŞMECHER

Cuvant polsemantic: verbul Cuvant polsemantic: verbul a şmecheri a şmecheri în construcţie în construcţie tranzitivă, tranzitivă, a şmecheri pe cineva a şmecheri pe cineva sau sau ceva ceva înseamnă „a înseamnă „a înşela; a truca, a falsifica“; iar ca reflexiv – înşela; a truca, a falsifica“; iar ca reflexiv – a se şmecheri a se şmecheri –– are sensul „a deveni (mai) abil“ „e, ne-am şmecherit! “ are sensul „a deveni (mai) abil“ „e, ne-am şmecherit! “

Familie lexicala: Familie lexicala: şmechereşteşmechereşte , , şmecherie, şmechereală, şmecherie, şmechereală, şmecherlâcşmecherlâc , , şmecherit şmecherit („fercheş, puţin neserios, puţin („fercheş, puţin neserios, puţin şmecherit)şmecherit)

Camp lexical: Camp lexical: cuprinde acţiuni generale – a se învârti, a se descurca, a se orienta, a se prinde, a fenta, a îmbârliga –, strategii punctuale – mişculaţii (mişcoraţii), combinaţii, manevre, lipeli, mistreţuri, moşmande –, simulări – trucaje de Buftea, figuri, la şto, la ciuciu –, mijloace verbale – papagal, texte, vrăjeli, caterinci, abureli etc.

II. MARFAII. MARFA

Substantivul capata valoare substantivala si adverbiala (uneori Substantivul capata valoare substantivala si adverbiala (uneori superlativa):superlativa):

„„O tipă cu totul superbă – O tipă cu totul superbă – marfă!marfă!““ „„Unul peste alta, băutură peste băutură, a fost «Unul peste alta, băutură peste băutură, a fost «marfămarf㻓 »“ Marfă bunăMarfă bună „se spune, depreciativ, despre un om şmecher „se spune, depreciativ, despre un om şmecher

sau imoral“sau imoral“ ““Marfa de marfa” a cumparat (calitate).Marfa de marfa” a cumparat (calitate).

IIIIII.. EExpresia colocvialaxpresia colocviala “De cartier” “De cartier” intalnita azi in intalnita azi in toate mediile, pornind din muzica pana in paginile toate mediile, pornind din muzica pana in paginile ziarelor. ziarelor.

băieţii de cartierbăieţii de cartier ; ; viaţa băieţilor de cartier ;viaţa băieţilor de cartier ; şmenar de cartierşmenar de cartier ; ; limbaj de cartierlimbaj de cartier ; ; muzică de cartier ;muzică de cartier ; viaţa de cartier ;viaţa de cartier ; gaşca din cartier.gaşca din cartier.

IV. Expresia ’’băiat de băiat ’’ - expresie tautologicaIV. Expresia ’’băiat de băiat ’’ - expresie tautologica

băiat cu ochi albaştri,băiat cu ochi albaştri, băiat de băiat,băiat de băiat, băiat de ghindă, băiat de ghindă, băiat deştept, băiat deştept, băiat de traseu,băiat de traseu, băiat salon, băiat salon, băiat solvabil. băiat solvabil.

V. V. MiştoMişto este folosit mai ales în calitate de adjectiv şi adverb ca echivalent pentru „bun“, „bine“, „frumos“, „potrivit“ etc.

Un sens cu totul diferit presupune construcţia fixă a lua la mişto „a-şi bate joc“ (unde mişto este tratat ca substantiv). Prin analogie cu expresia sinonimă din vorbirea familiară a lua peste picior, a lua la mişto se modifică în a lua peste mişto. Cu acelaşi sens se foloseşte şi a face mişto (de…).

Un derivat, recent s-ar părea, al lui mişto este miştocar, folosit cu sensul „ironic, batjocoritor, zeflemist“ (deci semantic, de rivatul are ca punct de plecare expresiile a lua la mişto, a face mişto).

VI.VI. Expresie argotică „Aşa vrea Expresie argotică „Aşa vrea muşchii…“muşchii…“destul de recentă, a cunoscut un destul de recentă, a cunoscut un succes rapidsucces rapid..

„ „m-a ghicit că mi-e milă de tagma martalogilor, m-a ghicit că mi-e milă de tagma martalogilor, nu numai de nu numai de muşchii meimuşchii mei““

„„noi, noi, cu muşchii de oţel cu muşchii de oţel / la cules de muşeţel/ la cules de muşeţel . .

VII. A se lasa cu…VII. A se lasa cu…

Verbul Verbul a se lăsaa se lăsa se foloseşte, impersonal, cu se foloseşte, impersonal, cu sensul „a se produce, a se întâmpla; a fi iminent“: sensul „a se produce, a se întâmpla; a fi iminent“: „„se lasă cuse lasă cu nori dinspre U. S. “; nori dinspre U. S. “;

„… „…se lasăse lasă şi pentru bietu' Gigi şi pentru bietu' Gigi cucu un week-end un week-end scurt“scurt“

„ „Se va lăsa Se va lăsa oareoare cu cu epurări la Interne? “ epurări la Interne? “

Când verbul are un subiect – sensul său este „a Când verbul are un subiect – sensul său este „a produce, a avea ca efect“produce, a avea ca efect“ . .

VIII. Sufixul familiar-argoticVIII. Sufixul familiar-argotic --arar: :

prietenar, prietenar, ciumecar, ciumecar, şmenar, şmenar, găşcar,găşcar, giolar,giolar, (mi)ştocar(mi)ştocar străinar, străinar, jupânar.jupânar.

IX. IX. Derivat (din Derivat (din SufixulSufixul -ist-ist) ) :: istist cu cu

temă neologicătemă neologică::

alarmist, analist, colonist, congresist, miniaturist, propagandist, romanist etc., fripturist, zeflemist, bonjurist.

X. Sufixul –X. Sufixul –an an de origine slavăde origine slavă : :

merţan,merţan, lungan, lungan, grăsan,grăsan, beţivan;beţivan; bădăran, bădăran, ghiorlan,ghiorlan, modârlan, modârlan, topârlan,topârlan, barosan. barosan.

XI. Sufixul -XI. Sufixul -osos::

lexic de bază (lexic de bază (bărbos, ruşinos, băşcălios, bătăios, bărbos, ruşinos, băşcălios, bătăios, pontos, pricinos, drăcos, lenevos, ţâfnospontos, pricinos, drăcos, lenevos, ţâfnos ); );

neologisme (neologisme (dubios, religiosdubios, religios) ;) ;

formaţii populare şi familiar-argotice (formaţii populare şi familiar-argotice (păgubos, păgubos, haioshaios).).

„„Zicea că i-am vrăjit nasol, / că fac mişto la parastase / ... Zicea că i-am vrăjit nasol, / că fac mişto la parastase / ...

mă tot miram ce-o gâdilase / de-a dichisit-o-n ochi un trol. // mă tot miram ce-o gâdilase / de-a dichisit-o-n ochi un trol. // Şi mi-a suflat-o, mă... de-a gata, / călca-i-ar dricu' Şi mi-a suflat-o, mă... de-a gata, / călca-i-ar dricu' arătarea... / Cântai, cântai, dar vezi, cântarea / mi-a încălzit arătarea... / Cântai, cântai, dar vezi, cântarea / mi-a încălzit doar beregata. // Mă arde sub cămaşă coasta, / mă seacă doar beregata. // Mă arde sub cămaşă coasta, / mă seacă dur, prea dur, abraşa, / sau bă... m-o fi durând cămaşa / şi dur, prea dur, abraşa, / sau bă... m-o fi durând cămaşa / şi eu nu ştiu nimic de asta. // Sunt şmecher, eu ? Eu, mă ? Ce eu nu ştiu nimic de asta. // Sunt şmecher, eu ? Eu, mă ? Ce zici... / C-aşa-mi turnă la-nghesuială... / Dar vezi, m-am zici... / C-aşa-mi turnă la-nghesuială... / Dar vezi, m-am prins: e pe gineală, / c-o arde-n muscă d-un carici. // M-a prins: e pe gineală, / c-o arde-n muscă d-un carici. // M-a uns cu găinaţ de zână / şi tocmai cine... O cartoafă, / o uns cu găinaţ de zână / şi tocmai cine... O cartoafă, / o ştoalfă talciocară, oafă... / Ei şi ? De-o gâdilă... rămână ! // ştoalfă talciocară, oafă... / Ei şi ? De-o gâdilă... rămână ! // Ochitul, vorbele îi put, / Dar dă-o-n suflet de gagică / ....... / Ochitul, vorbele îi put, / Dar dă-o-n suflet de gagică / ....... / Ai oasele la tine, Gică ? / Te fac pe zece un barbut...Ai oasele la tine, Gică ? / Te fac pe zece un barbut...

NichitaNichita StănescuStănescu, “, “La La CalulCalul BălanBălan, , cârciumăcârciumă şişi hanhan”.”.

Bibliografie :Bibliografie :

1.1.Valeria Guţu – RomaloValeria Guţu – Romalo.. Corectitudine şi greşeală. Limba Corectitudine şi greşeală. Limba română actualăromână actuală

2.2.Rodica Zafiu. Diversitate stilistica in romana actuala. Rodica Zafiu. Diversitate stilistica in romana actuala. Bucuresti, 2003Bucuresti, 2003

Material: Nae RoxanaMaterial: Nae Roxana