ARGOUL

Ion Pachia Tatomirescu:

argoul este un mod de exprimare nonliterar, specific anumitor grupuri sociale certate cu legea i cu codul manierelor elegante grupuri alctuite din vagabonzi, delincveni, dar i din elevi, studeni, militari . a. , care i-au format un vocabular special, cuprinznd cuvinte cu sensuri deturnate, din limba comun, ori din sfera regionalismelor, neologismelor etc .

Exemple:marf, meseria, valabil, vrjeal, trombonist, trotilat,a se da rotund, a zemui, venit cu pluta (sau pluta),czut odat cu ploaia, venit cu roata de cacaval pe dunga gardului,e groas, mcne, biniri, a drincui (din engl. (to)drink), menar (persoan care nal n schimbarea ilegal a banilor), a pgui (< pag) .

Argouri recenteMECHER

Cuvant polsemantic: verbul a mecheri n construcie tranzitiv, a mecheri pe cineva sau ceva nseamn a nela; a truca, a falsifica; iar ca reflexiv a se mecheri are sensul a deveni (mai) abil e, ne-am mecherit!

Familie lexicala: mecherete , mecherie, mechereal, mecherlc , mecherit (ferche, puin neserios, puin mecherit)

Camp lexical: cuprinde aciuni generale a se nvrti, a se descurca, a se orienta, a se prinde, a fenta, a mbrliga , strategii punctuale miculaii (micoraii), combinaii, manevre, lipeli, mistreuri, momande , simulri trucaje de Buftea, figuri, la to, la ciuciu , mijloace verbale papagal, texte, vrjeli, caterinci, abureli etc.

II. MARFA

Substantivul capata valoare substantivala si adverbiala (uneori superlativa):

O tip cu totul superb marf!Unul peste alta, butur peste butur, a fost marf Marf bun se spune, depreciativ, despre un om mecher sau imoral Marfa de marfa a cumparat (calitate).

III. Expresia colocviala De cartier intalnita azi in toate mediile, pornind din muzica pana in paginile ziarelor.

bieii de cartier viaa bieilor de cartier menar de cartier Limbaj de cartier muzic de cartier viaa de cartier gaca din cartier.

IV. Expresia "biat de biat "

biat cu ochi albatri,biat de biat,biat de ghind, biat detept, biat de traseu,biat salon, biat solvabil.

V. Mito este folosit mai ales n calitate de adjectiv i adverb ca echivalent pentru bun, bine, frumos, potrivit etc.

Un sens cu totul diferit presupune construcia fix a lua la mito a-i bate joc (unde mito este tratat ca substantiv). Prin analogie cu expresia sinonim din vorbirea familiar a lua peste picior, a lua la mito se modific n a lua peste mito. Cu acelai sens se folosete i a face mito (de).

Un derivat, recent s-ar prea, al lui mito este mitocar, folosit cu sensul ironic, batjocoritor, zeflemist (deci semantic, derivatul are ca punct de plecare expresiile a lua la mito, a face mito).

VI. Expresie argotic Aa vrea muchiidestul de recent, a cunoscut un succes rapid.

m-a ghicit c mi-e mil de tagma martalogilor, nu numai de muchii mei

noi, cu muchii de oel / la cules de mueel .

VII. A se lasa cu

Verbul a se lsa se folosete, impersonal, cu sensul a se produce, a se ntmpla; a fi iminent: se las cu nori dinspre U. S. ;

se las i pentru bietu' Gigi cu un week-end scurt Se va lsa oare cu epurri la Interne?

Cnd verbul are un subiect sensul su este a produce, a avea ca efect .

VIII. Sufixul familiar-argotic -ar:

prietenar, ciumecar, menar, gcar,giolar,(mi)tocar strinar, jupnar.

IX. Derivat (din Sufixul -ist) : ist cu tem neologic:

alarmist, analist,colonist, congresist, miniaturist, propagandist, romanist etc., fripturist,zeflemist, bonjurist.

X. Sufixul an de origine slav :

meran,lungan, grsan,beivan;bdran, ghiorlan,modrlan, toprlan, barosan.

XI. Sufixul -os:

lexic de baz (brbos, ruinos, bclios, btios, pontos, pricinos, drcos, lenevos, fnos );

neologisme (dubios, religios) ;

formaii populare i familiar-argotice (pgubos, haios).

Zicea c i-am vrjit nasol, / c fac mito la parastase / ... m tot miram ce-o gdilase / de-a dichisit-o-n ochi un trol. // i mi-a suflat-o, m... de-a gata, / clca-i-ar dricu' artarea... / Cntai, cntai, dar vezi, cntarea / mi-a nclzit doar beregata. // M arde sub cma coasta, / m seac dur, prea dur, abraa, / sau b... m-o fi durnd cmaa / i eu nu tiu nimic de asta. // Sunt mecher, eu? Eu, m? Ce zici... / C-aa-mi turn la-nghesuial... / Dar vezi, m-am prins: e pe gineal, / c-o arde-n musc d-un carici. // M-a uns cu gina de zn / i tocmai cine... O cartoaf, / o toalf talciocar, oaf... / Ei i? De-o gdil... rmn! // Ochitul, vorbele i put, / Dar d-o-n suflet de gagic / ....... / Ai oasele la tine, Gic? / Te fac pe zece un barbut...

Nichita Stnescu, La Calul Blan, crcium i han.

Bibliografie :

1.Valeria Guu Romalo. Corectitudine i greeal. Limba romn actual

2.Rodica Zafiu. Diversitate stilistica in romana actuala. Bucuresti, 2003

Material: Nae Roxana