Arefu - scurtă descriere, obiective turistice şi informaţii utile

Scurtă descriereArefu este o localitate situată în partea de nord a judeţului Argeş, ce formează împreună cu localităţile Căpăţânenii

Pământeni şi Căpăţânenii Ungureni comuna Arefu. Localitatea este amplasată în sudul lacului Vidraru, foarte aproape de a

doua cea mai înaltă şosea din ţară, Transfăgărăşanul. Localitatea nu are potenţial turistic în sine, însă cadrul natural

pitoresc în are se află favorizează turismul montan, în special de weekend, când se pot organiza excursii pe traseele

montane existente, putându-se vizita astfel Barajul şi Lacul Vidraru, Cetatea Poenari sau Munţii Făgăraş.

Turiştii care poposesc în Arefu sunt atraşi în mod special de existenţa Cetăţii Poenari în apropiere, construcţia fiind

considerată locul unde s-a refugiat domnitorul Vlad Ţepeş după o bătălie pierdută în faţa turcilor. Pe lângă aceasta, şi

Lacul Vidraru prezintă interes, în special pentru cei aflaţi în tranzit. Astfel, în Arefu s-a dezvoltat semnificativ prin apariţia

vilelor şi pensiunilor care oferă cazare la preţuri avantajoase.

Atracţii turistice - obiective şi locuri de interes

Între obiectivele turistice accesibile din localitatea Arefu se numără Cetatea Poenari, situată în vârful muntelui, în

proximitatea barajului Vidraru, locaţia fiind aleasă strategic la momentul construcţiei sale din secolul al XIII-lea pentru a

observa împrejurimile şi eventualele mişcări de trupe ostile. Accesul la cetate este unul destul de dificil pentru turişti,

aceştia fiind nevoiţi să urce nu mai puţin de 1480 de trepte pentru a ajunge la ea.

Un alt punct de atracţie turistică în zonă este Lacul de acumulare Vidraru, la al cărui baraj popsesc toţi cei care

traversează Transfăgărăşanul pentru a admira priveliştea.

Nu în ultimul rând, Munţii Făgăraş reprezintă un obiectiv turistic la fel de căutat pentru traseele sale montane, atrăgând

numeroşi amatori de drumeţii aflaţi învacanţă, care optează şi pentru cazare pe aceste meleaguri.

Date geografice – localizare, componentă, climă

În localitatea Arefu accesul se face cu autoturismul, pe drumul care se desprinde din Transfăgăraşan în dreptul localităţii

Căpăţânenii Ungureni.Căi de accesLocalitatea Arefu se află situată la poalele Munţilor Făgăraş. Hidrografia zonei în care se află localitatea este alcătuită din

râul Argeş, pe care este amenajat Lacul de acumulare Vidraru. Clima este specifică zonelor montane, având precipitaţii

abundente pe tot parcursul anului, veri blânde şi ierni aspre, manifestând o temperatură medie anuală de aproximativ 7°

Celsius.IstorieLocalitatea Arefu a fost atestată documentar în secolul al XVI-lea, într-un hrisov emis de Mircea Ciobanul. Din acest

document reiese însă faptul că aşezarea este şi mai veche, datând de la începutul anilor 1400.

Numele localităţii a cunoscut diferite forme de-a lungul istoriei, majoritatea fiind, de fapt, forme ale aceluiaşi cuvânt scris

în limbi diferite. Astfel, localitatea a purtat denumirea de Hare sau Haref, acestea provenind din limba armeană şi

însemnând "luminiş".

Obiective turistice în oraşul Arefu

Cetatea Poenari

Cetăţi, Monumente arhitecturale

Barajul Vidraru

Baraje

Lacul de acumulare Vidraru

Lacuri

Transfăgărăşanul

Platouri montane, Vârfuri şi pasuri montane

Munţii Făgăraş

Vârfuri şi pasuri montane, Platouri montane

Prin 1400 satul Arefu se numea Hareş (adică “Luminişde soare” in limba turcă). Acolo locuiau şapte familii mari,fiecare fiind condusă de către cel mai în vârstă bărbat dinfamilie numiţi şi “moşneni” (înţelepţi). În acea vremedomnitorul Ţării Româneşti era Vlad Ţepeş. Acesta era undomnitor drept, care cerea ca legile şi datinile ţării sa fierespectate întocmai, iar pe cei care nu le respectau îi pedepsea foarte tare, mai ales prin tragere în ţeapă. Intimpul domniei sale. Vlad Ţepeş s-a supărat foarte tare pe boierii din cetatea de scaun (Târgovişte) pentru că îiasupreau prea tare pe ţărani şi nu erau drepţi cu aceştia,iar drept pedeapsă i-a obligat să construiască cu mâinile lorcetatea Poenari. Aşa a fost construită cetatea. La câţiva anidupa aceasta, Vlad Ţepeş s-a hotarât să nu mai plătească“peşcheş” (tribut) turcilor. Turcii s-au supărat, iarsultanul Mehmet al ii-lea (cuceritorul Constantinopolului) a pornit cu oaste spre Ţara Românească să-l pedepsească pedomnitor. Vlad Ţepeş şi-a dat seama că la câmpie nu poate săizbândească în lupta cu turcii, aşa că s-a retras către munţi, ajungând în cele din urmă împreună cu o mână de oştenişi slujitori credincioşi în cetatea Poenari, unde a fostîncercuit de duşmani. Dându-şi seama că cetatea va ficucerită de către turci, Vlad Ţepeş s-a hotărât să fugă peste munţi în Ardeal ca să ceară ajutor. Atunci a trimis uncălăreţ către satul vecin Hareş ca să cheme nişte oameni pecare să-i întrebe dacă nu cumva cunosc poteci ascunse prin munţi astfel încât să poată să ajungă în Ardeal. La lăsareaserii călăreţul s-a întors împreună cu cei şapte moşneni dinHareş. Aceştia au spus că ştiu destule cărări ascunse prin munţi şi că îl vor conduce pe domnitor până în Ardeal. De asemenea l-au sfătuit pe domnitor să întoarcă invers potcoavele de la cai, astfel încât turcii să nu-iurmărească “pentru că ei vor vedea urme de cai intrând încetate, nicidecum plecând de acolo, şi astfel vor staliniştiţi crezând că nu a plecat nimeni”. Vlad Ţepeş le-aascultat sfatul, iar la miezul nopţii a plecat la drum împreună cu câţiva slujitori credincioşi fiind călăuziţi deherişani. Mergând fără popas, au ajuns până dimineaţa pe muntele Paltinul, de unde se vedea hotarul cu Ardealul.Deoarece nu mai era nici un fel de primejdie din parteaturcilor, moşnenii herişani au hotărât să se întoarcă în satşi i-au arătat domnitorului drumul mai departe. Vlad Ţepeş i-a întrebat câţi galbeni să le dea pentru că l-au ajutat. Atunci cel mai bătrân dintre moşneni i-a spus că “galbenii seduc, dar dacă vrea să-i milostivească să le dea pământ, că pământul dacă este muncit le asigură traiul şi lor siurmaşilor lor”. Lui Vlad Ţepeş i-au plăcut vorbele bătrânuluişi a poruncit să se scrie pe loc un “hrisov” prin care adăruit herişanilor 16 munţi şi 10 înţărcători să le fie lorşi urmaşilor lor “habnică moştenire” (proprietate ce nu poatefi înstrăinată pe veci). De atunci arefenii stăpânesc o seriede munţi în masivul

Făgăraş, fiindcă aşa a ştiut domnitorul Vlad Ţepeş să-i răsplătească pe cei care i-au fostcredincioşi şi i-au venit în ajutor. Povestea m-a impresionat foarte mult. Atunci când am ajuns înapoi la Piteşti l-am întrebat pe tatal meu dacă povestea este adevărată. Tatăl meu mi-a spus că povestea estereală, că sătenii din Aref stăpânesc şi în ziua de astazio parte munţii respectivi in coproprietate (sub denumireade “Obştea Satului”), doar că cetatea nu a fost construită de Vlad Ţepeş ci a fost construită mai înainte, iar Vlad Ţepeşdoar a refăcut-o prin pedeapsa dată boierilor. Oţelea Adriana, clasa a vii-a CScoala 14 Pitesti2011, noiembrie Observație:Potrivit informațiilor de pe site-ulhttp://chemareamuntilor.blogciting.com/comuna-arefu/,numele comunei se explică astfel:Toponimul Aref, inregistrand si formele “Hares” si ulterior, “Haref”, provine, probabil, din limbaarmeana, “Hares” avand semnificatia de “luminis” sau ”răsărit de soare”. Prezenta armenilor