Managementul stresului este abilitatea individului de a face faţă presiunilor de zi cu zi. Prin

managementul stresului se urmăreşte iniţial identificarea cauzelor acestor presiuni şi apoi reechilibrarea

şi reducerea reacţiei prelungite a corpului la factorii interni sau externi cauzatori de stres, prin aplicarea

unor tehnici specifice.

Indiferent de ceea ce facem în viaţă, experimentăm deseori stresul. Un studiu recent desfăşurat de către

Reader’s Digest în 15 ţări europene a demonstrat că, în momentul de faţă, românii au „reuşit” o contra-

performanţă spectaculoasă: suntem pe locul 1 în Europa la nivelul de stres perceput: 52% consideră că

stresul este cea mai mare problemă de sănătate, în raport cu media europeană de 33%.

Hans Selye care s-a dedicat studiului stresului, a concluzionat încă din 1956 că

stresul NU este în mod necesar ceva negativ;

caracterizarea stresului ca fiind negativ sau pozitiv se face în fiecare situaţie în parte. De asemenea,

până la o anumită limită, stresul este chiar necesar activităţii noastre cum ar fi, de exemplu, pentru

protecţia noastră, în cazul reacţiilor necesare pentru evitarea unui accident rutier prin mobilizarea tuturor

resurselor organismului. În acest caz, vorbim de un stres pozitiv, deoarece este vorba despre o siutaţie

stresantă în care se sesizează reacţii la stres ale corpului tipice - inima începe să bată mai tare, creierul

primeşte mai mult oxigen, muşchii se încordează, etc. - dar pentru o rezolvare pozitivă a situaţiei. 

 

Însă, stresul susţinut cauzează oboseală, căderea părului, insomnii, hipertensiune şi afecţiuni ale inimii,

scăderea sistemului imunitar, obezitate, disfuncţii sexuale, etc.

Sursele stresului pot fi de mai multe tipuri. De exemplu, puteţi avea o viaţă liniştită şi deodată are loc un

eveniment, care poate fi minor (v-aţi zgâriat maşina) şi simţiţi deodată cum stresul vă intră în viaţă. În

acest caz stresul provine din exterior. Tot din exterior provine şi stresul de la locul de muncă, cel cauzat

de probleme relaţionale şi conflicte, sau de anumite situaţii familiale (căsătorie, deces, divorţ) ori dificultăţi

financiare.

Unii dintre noi trecem prin senzaţii de stres în cazul în care doar ne gândim la asemenea evenimente

stresante. În acest caz avem de a face cu un stres interior, cauza provenind din interiorul nostru. Unii

dintre noi ne gândim zile în şir la ceea ce s-a întâmplat chiar şi după finalizarea unor evenimente

neplăcute, amplificând senzaţiile şi trăirile de stres. 

De asemenea, stresul poate avea cauze emoţionale sau psihice. De exemplu, în cazul femeilor care îşi

doresc să devină mame şi nu reuşesc, încep să se streseze, întrebându-se „de ce tocmai eu am

probleme?”

Chiar şi evenimente fericite, precum căsătoria, naşterea unui copil, cumpărarea unei noi case,

promovarea la locul de muncă, pot cauza stres.

Printre semnele timpurii ale stresului sunt probleme de concentrare, nerăbdare, dureri de cap, infertilitate,

ulcer, hiper sau hipotensiune, insomnie, slăbire sau îngrăşare rapidă, răceli repetate, dureri musculare,

căderea părului, dureri în piept, nervozitate, concentraţie mare de colesterol în sânge, oboseală cronică,

etc. Este foarte important să recunoaştem cauzele şi semnalele stresului şi să le înlocuim cu un stil de

viaţă sănătos cât mai repede.

Aveţi o stare de nervozitate şi nu sţiti de ce? 

Aveţi dificultăţi în menţinerea relaţiilor?

Aveţi un sentiment persistent de vinovăţie?

În permanenţă revin în mintea dvs. incidente sau probleme din trecut?

Este timpul să căutaţi soluţii!

Atenţionare: În situaţii extreme stresul poate cauza chiar moartea! Tehnicile de management al stresului

au efecte pozitive asupra organismului dvs., dar în afecţiuni grave şi în forme agravate de stres este

necesar să vă adresaţi unui medic!

Reacţia corpului nostru la stres se produce în trei etape:

1. Reacţia de alarmare: se declanşează mecanisme psihologice: corpul produce adrenalină pentru a

combate stresul şi a readuce totul sub control, inima bate mai tare, respiraţia devine mai rapidă, muşchii

se tensionează – aceste reacţii au rolul de a ne proteja.

2. Reacţia de adaptare: dacă după reacţia de alarmare persistă stresul, în a doua etapă apare reacţia de

adaptare prin secreţia de hormoni, ca răspuns al corpului pe termen lung la stimulii stresanţi. În cazul în

care reacţia de adaptare durează mult în timp, fără a fi întreruptă de etape de relaxare, poate apărea

dezechilibre, oboseală, iritabilitate, lipsă de concentrare.

3. În etapa a treia apare epuizarea fizică şi mentală, corpul îşi pierde rezervele de energie şi imunitatea,

declanşându-se boala.

Din fericire, avem la îndemână mai multe abilităţi pentru managementul strărilor de stres prelungite,

pentru a rămâne calmi chiar şi în situaţii de presiune mare:

abilităţi de acţiune – în care acţionăm pentru confruntarea cu problema care cauzează stresul, adesea

prin schimbarea mediului sau a situaţiei în sine;

abilităţi emoţionale – atunci când nu avem puterea de a schimba situaţia, dar putem schimba modul de

interpretare a situaţiei şi emoţiile sau sentimentele pe care le avem faţă de acea situaţie dată;

abilităţi de acceptare – în cazul în care ne confruntăm cu situaţii pe care nu le putem schimba şi nici nu

ne putem controla emoţiile, atunci trebuie să ne focusăm să supravieţuim stresului.

2

Vă oferim câteva sugestii pentru atingerea stării de bine:

învăţaţi să spuneţi NU

planificaţi-vă timpul şi a munca; faceţi în fiecare zi o listă cu ceea aveţi de făcut în funcţie de priorităţi  

terminaţi lucrul de care v-aţi apucat înainte de a începe altceva

luaţi pauze regulate – la fiecare 2 ore câte 10 minute, exersaţi meditaţia şi respiraţia adâncă

învăţaţi să recunoaşteţi propriile simptome ale stresului şi sursa stresului

recunoaşteţi situaţiile în care nu puteţi schimba nimic şi utilizaţi-vă energia în situaţiile pe care le puteţi

influenţa

cultivaţi o atitudine pozitivă

păstraţi-vă simţul umorului

învăţaţi să vă manifestaţi mânia într-un fel constructiv şi să o transformaţi în performanţă

mergeţi pe jos zilnic minim 20 de minute

ţineţi un jurnal al stresului

 "A trăi o zi de relaxare netulburată înseamnă a trăi o zi de nemurire."                                                                                                                                 - proverb chinezesc

În cazul în care vă confruntaţi cu stres, există mai multe căi de rezolvare:

1. Schimbaţi-vă modul de a gândi! Cum?

prin reevaluarea situaţiei, conştientizaţi faptului că fiecare situaţie are mai multe căi de interpretare;

exersând gândirea pozitivă, focusaţi-vă pe punctele dvs. forte, nu pe slăbiciuni, căutând astfel

oportunităţile;

învăţaţi din aceste situaţiile stresante.

2. Schimbaţi-vă comportamentul! Cum?

fiţi asertivi, organizaţi, cu simţul umorului, etc.

3. Schimbaţi-vă stilul de viaţă! Cum?

practicaţi alimentaţia corectă, exerciţiile fizice, meditaţia, tehnicile de respiraţie, plimbarea în natură,

hidroterapia, meloterapia, aromoterapia, tehnicile de relaxare, Reiki, tehnicile de vizualizare etc.

3

Managementul furiei

În limite normale, furia poate fi o emoţie sănătoasă care ne ajută instinctiv să detectăm o situaţie

ameninţătoare şi să îi răspundem pe măsură. Mai mult de atât, când este canalizată în mod corect, furia

poate fi transformată într-o forţă motivaţională puternică.

Totuşi, furia poate deveni o emoţie distructivă, care ne poate face să ne pierdem controlul; astfel ea ne va

afecteza viaţa personală şi profesională, cu repercursiuni grave asupra respectul de sine şi asupra

sentimentului de fericire proprie.

Oamenii experimentează furia în mod diferit – ceea ce pentru unii este enervant, pentru alţii este doar

iritant sau nu are nici un efect.

Este necesar să învăţăm folosirea furiei în scop pozitiv, să învăţăm cum să ne calmăm şi să dispersăm

emoţiile negative.

Câteva recomandări pentru calmare:

1. faceţi o listă cu ceea ce vă declanşează cel mai des accesele de furie – doar dacă deja sunteţi conştient

cauza care vă declanşează furia, sunteţi în măsură să vă pregătiţi o strategie de canalizare, deoarece nu

puteţi schimba ceea ce nu cunoaşteţi;

2. lăsaţi ca oamenii importanţi din viaţa dvs. să cunoască faptul că doriţi să vă schimbaţi şi acceptaţi

suportul lor;

3. folosiţi tehnicile de managementul furiei. Există tehnici simple şi uşor de aplicat, cum ar fi să vă acordaţi o

pauză, sau exersaţi respiraţia profundă, dar şi tehnici complexe, cu efect imediat;

4. folosiţi empatia – când o altă persoană este sursa furiei dvs., încercaţi să vedeţi situaţia şi din celălalt

punct de vedere şi amintiţi-vă că oricine poate greşi;

5. folosiţi umorul, învăţaţi să râdeţi de propriile greşeli – este cel mai bun medicament;

6. învăţaţi să vă relaxaţi;

7. aveţi încredere în dvs. şi obţineţi încrederea celorlalţi;

8. învăţaţi să ascultaţi – uneori lipsa de comunicare duce la situaţii confuze;

9. faceţi pe ceilalalţi să vă cunoască aşteptările şi scopurile;

10. trăiţi fiecare zi ca şi cum ar fi ultima zi din viaţa dvs. şi atunci realizaţi că este mai bine să o trăiţi într-un

mod pozitiv;

4

11. învăţaţi iertarea.

"În viaţă omul învaţă mai întâi să meargă şi să vorbească. Mai târziu, el învaţă să stea pe loc şi să-şi ţină gura."

  - Marcel Pagnol

5