ARÀDÙ, 1/13. Ianuariu 1889. Nr. 1 .

BISERICA si SCOI/A. Foia biserieésea, scolastica, literara si economica.

lese odata in septemana: DUMINECA. D j£

PEETIULU ^ONAlflSNTULUI. Pentru Anatró-Ungari'a :

Pe min &nu 5 fi.—cr., pe Va a n n 2 fl. 50 cr. Pentru Romani'* si strain etate: 9m rara ann 14 fir., pe jnmetate ann 7 franci.

PRETIULU INSERTIUNILORU: Pentrn pnblicatinnile de trei ori ce eontienn eam 150 coviate 3 fi.; pana la 200 cuvinte 4 fl.;

si mai gas 5 fl. v. a.

Corespondentiele sè se adreseze Redactiunei „BISERICA si SCOLA."

Ér banii de prennmeratinne la TIPOGRAFI'A DIOCESANA in ARAD.

INVITARE DE PRENOMERATIONE LA

„ B I S E R I C A s i S C 6 K A . " JT6ÎM bisericesea, scolastica, literara si

economica.

Cu inccpatulu a n a l a i 1889 deschidemu abo-aamentu nou la „Biseric'a si Scol'a."

Bugâmu pre toti domnii abonenti de pana a-©uma, cari dorescu a ave fCi'a nostra si pe viitorul, se bineyoiesca a tramite la „Tipografi'a diecesana"

j S o l i a l u de pmameî&Mune care e : J - * E N T R U ^ U S T R O - J J N G A R I ' A

P E TJNT7 A N U S fl. — cr.

„ V, . . . . . . . 2fl.S0cr.

j P E N T R U J ^ O M A N I ' A SI S T R A I N E T A T E :

P E U N U A N U 14 franci. « V» » 7fr.

Sprijinulu rnoralu si materialu, de care pana acuma s'a bucuratu fâi'a nostra, ne indreptatiesce a speră, ca si in viitoriu vom fi imbratisiati de aseminea simpathii caldurâse precum si de buna-vointi'a nestrămutata a On. Publicu cetitor iu.

R e d a e t i i m e a .

In diu'a anului nou 1889. Unu viitorin mai bunn ne ascepta! Mergemn incetn in mersnlu nostra cultaralu;

dar unu ochiu agera, stăruim a crede, ca p<Jte ob­servă in mersnlu nostra o pornire, carea dilnicu va-desce mai multa gândire si lucrare cu trăinicia, mai multa vfâtia si in urmare mai multa garanţia pentru H m viitoriu mai bonn.

In vieti'a publica si prin vieti'a publica florci'a Jucrârii nu este indreptata intra atât'a pentru actu­alitate, pre cât este atientita asupra viitoriului. De .aceea adeveratulu muneitoriu in ale vieţii publice nu

canta succese momentane; ci privirea lui este in dreptata a lucra si a produce prin activitatea s'a fapte, a căror valóre se-se veda, si se-se semta preste sute de ani înainte.

Esaminanda din acestu puncta de vedere, dnpa noi nnicu indreptatitu si decidietoriu in vieti'a pub­lica, — activitatea nóstaa pre terenolu vieţii bisericesei-eonstitutionale din anulu espirata, speràmn ca nu gresimu, daca repetimn, ca ocMulu agera potè in multe se observe o pornire, carea dilnicu vad esce mai multa trăinicia, mai multa viétìa pentru vii­toriu prin presente si prin vièti'» actual».

Acost'a este resultatulu bilantiului, cn care ne despartìmu de anula trecuta.

In anulu 1888 biseric'a ortodocsa din provin-ci'a nòstra metropolitana s'a intrunitu in congresu. Maturala corpa a resolvita in congresala din anulu trecuta agendele eurente, avisate de legea organica la competenti'a s 'a; ór cu privire la viitoriu in regu­lamentara pentru procederea la alegerea de protopres-viteri a resolvita o însemnata cestiune de organisare,

enunciandu principiele si modulu, dupa care au se concurgă factorii îndreptăţiţi la instituirea acestora dig­nitari bisericesei, chiamati a conduce si controla mer­snlu vieţii si activităţii bisericesci-constitutionale din parochiele si protopresviteratele Metropoliei nòstre naţionale.

Prin acestu regulamentu coiigresula din anulu 1888 a resolvita in parte, si anume in ceea ce pri-vesce instituirea protopresviterilora, — cestiunea a-pelabilithtii afaceriloru de natura administrativa dela consistoriele eparchiali la consistoriulu metropolitanu. Si noi, — cari in decursulu anului 1887, pre cand adeca in colonele acestei foi am tractatu cestiunea apeìabilitàtii din punctnlu de vedere generalu cano­nica si din punctulu de vedere ahi principieloru de dreptu depuse in statutulu organica — huliţi si reu judecaţi am fost din o parte — avem satisfacerea, ca maturala corpa ne-a data dreptate, cand a enun­ciata, ca la alegerea de protopresviteru in materia

forala si instanti'a ultima este consistoriala eparchialu, ér eonsistorinla metropolitana eá forala suprema ad-rainistrativu si judecatorescu, judeca, si se pronuncia, la cererea factoriloru îndreptăţiţi numai asupra for­mei, si anume in acele caşuri, in cari nu s'ara fi observata formele procedurei.

Vorbindu de congresulu din 1888, — si ase-manandu acesta congresu cu celu din 1886, — ale cărui kcràri ne sunt inca la tota próspete in memo­ria, aflama o mare deosebire intre aceste doue con­grese.

La anula 1886 s'a întrunită congresulu nostra naţionala sub pressiunea unoru mari nedumeriri, pro­duse prin o mulţime de vorbe, latite prin graiu si sensóre facia de organulu esecutiva alu Metropoliei. Sub aceita pressiune congresulu s'a ocupata multa a cauta si a-se convinge, dasa este cev'a adeveru, seau na, din multele vorbe latite. Si maturala corpa a pipăita, a vediutu, si s'a conviusu, — ca nimicu a-davera nu a fost din tòta marea de vorbe, vorbite la adres'a organului esecutiva alu Metropoliei nòstre na­ţionale.

Omenii, cari vorbiseră la 1886, au vorbitu multa si la 1888 chiar înainte de întrunirea congre­sului. De asta data inse nedumeriri nu au mai po­tuta provoca acesta soiu de vorbe ; si congresulu si-a urmata lucràriie cu demnitatea, ce caraeteriséza pre maturata corpu alu bisericei nòstre naţionale.

Am amintita aici faptulu acest'a, pentru ca in trensuîu vedemu o pornire cu mai multa trăinicia in gândirile si acţiunile nòstre. \

* * * Unu alta fapta memorabila pentru istori'a si

desvoltarea bisericei nòstre este incorporarea unui nu­mera de vre o 4000 de romani, fosti pana aci sub ierarchi'a serbéses — la bisenVa nòstra romana.

Gestiunea despartirei ierarehice a unui însemnata numera de romani din comunele asia numite meste­cate, remasi sub ierarchi'a srbésca, — devenise in timpulu din urma o cestiune, ce parea, ca multa vreme au va poté primi o buna solutiune. Prin in­corporarea fratiloru nostri romani din Mehal'a si Satu-Chinezu la ierarchi'a romana — anulu 1888 a făcuta multa lumina. Ér acesta lamina ne da garan­t i i , — ea manuandu bine mij lócele, pre cari ni-le da legea, in curend vom deveni biruitori asupra tuturor greutatilora, si oestiunea se va resolví dupa dreptate sí ecuitate si in conaonantia CE dorintiele fratiloru nostri romani, pre cari ii-privesce.

Cá unu bnnu inceputu seversita in servitiulu carităţii crestine si intru ridicarea semtiului de pie­tate ne lasa anulu 1888 si faptulu, ca biseric'a cu averea ei a verità in anulu acest'a in ajutoriulu cre-dintiosiloru persecutaţi de sórte, — cumperandu a-deca atât unele comune bisericesci, cât si unele fon­duri diocesane pamenturi de ale eredintiosilora nostri, si facendu-le possibilu, ii se-le folosésca mai departe,

jj si se-le p6ta rescumperâ dopa vreme in conditiuni \ favorabile pentru câ astfeliu, si pre acesta cale, a-ij vutulu parintilora noştri se nu treca in mani streine. \ Ne mai lasa apoi anala' 1888 o frum6ss save-\ nîre in speciala noae celora din eparchi'a Aradului < in faptulu ca din incidentala jubileului de 40 de \ ani ala gloridsei domnii a Maiestăţii Sale, augustului l nostru Imperatu si Rege Apostolica, Francisca Iosif j Antaiulu, si spre a perena pentra t6ta timpurile ia l sinulu bisericei si poporului nostru gloriosulu nume | ala Maiestăţii Sale, — consistoriala eparchiala ara­şi dana a iniţiata infiintiarea unui gimnasiu diecesana; \ pentra completarea si întărirea institatelora si asie-\ diaminteloru ntfstre de cultura. Is te o necessitate ? devenita urgentissima in desvoltarea nâstra cultu-\ rale infientiarea unui gimnasiu diecesanu; si as-j tadi avem puternice motive a dechiarâ, ea reali-i sarea cât mai grabnica a acestui instituta de cultura I depinde numai dela insufletirea, cu carea clerulu sî \ poporala diecesanu va respunde la apelulu consisto-\ riului nostru prin contribuiri benevole si in genere | prin sprijinulu, pre carele lu-merita acesta institut» \ de cultura, si-lu reclama dela fiecare din noi. < * * < * < Cele amintite pana aci, si altele multe de a-\ casta natura, seversite in biserica in decursula anulai \ trecuta au formata in noi convingerea, ca desi mergem \ încet in mereulu nostru spre desvoltare; dar intrâmu \ tota mai multa pre terenulu fepteloru.' Si cine are" la \ activ'a s'a fapte, are viâtia, are viitoriu. \ Sunt lucrări de valdre istorica faptele amintite, si ii staruimn a credo, unu easciga pentru biserica si popora. < Noi ne intrunimu regulata in sinCdele eparchiale si in | congresu. Desbatemu, si tractamu aici in armonia fra-l tlesca si dragoste evangelica cestiunile mari, cari ne \ preocupa, — in timpu ce daca ne uitămu in apropiia-i rea n6stra imediata, vedemu, ca biseric'a sora serbâsca, \ odinitfra fosta stepana si preste destinele n6stre abia se j p6te întruni in congresu; ei daca se intrunesce, se in­ii trunesce numai in presenti'a unui comisariu guverniala, \ — si are a lupta cu multe alte neajunsuri, 6Î starea | interna a acestei biserici foile o descriu in colori forte l negre. i| Merita mare au deci bărbaţii, cari eonducu desti-\ nele bisericei n6stre atât cu privire la modula, cum bi-\ seric'a si-indeplinesce agendele prin sinCdele eparchiale l si prin congresulu nationalu, — cât si cu privire la mo­li dulu, cum lucreza pentra infiintiarea si intarirea insti-î tuteloru de cultura, la ajutorarea poporului prin opera-

i tiuni economice in favorulu lui, — preeam si in ceea ce privesce staruinti'a de a aduna la sinulu si sub scutalu bi­sericei mame pre toti credintiosii de naţionalitate ro­mana, remasi dupa despărţire sub ierarchi'a serbesca.

Si daca am accentuata câ unu fapta de unu bonn augura incorporarea celora 4000 de romani din Me­hal'a si Satu-Chinezu la ierarchi'a romana, — o am

Anula XIII. B I S B B I C ' A si S C O L ' A 3

Stenta na nomai pentru ea ne este senmpn si pre-linitn, este una capitala pentm noi fiecare snfietn romana ; ci o intonàmu si pentru ca prin sententi'a Cariei adusa in Gestiunea Sataloi-Chinezo s'a pasa basa la o bona solutiune prin procesa a incorporării tuturor romanilora din comunele mestecate.

Si acóst'a este ana mare cascigu !

Am vorbita pana aei despre cele bone, pre cari ai-le a lăsata anala 1888. Ne ceremu scasele, daca àlit i suntem a aminti ea acesta oeasiune si ana fapta regretabila :

De ani aprópe 200 incòce vióti'a si desvoltarea poporului romana din acésta tiéra a fost mai farà in-trerampere conturbata prin cestiunea odiósa a trecerii «lela o confessione la alta.

In ponetela acest'a program'a nòstra este cu­noscuta. Noi cei de confessionea ortodoesa orientala ma Toima se facem cuceriri.

Si na esista caso, ed vre una preota de ai nos­tri se fi intrata Tre odata in paroehi'a vre unui preotu greeo-catolica — spre a-i conturba pacea religionara. Dorimu, si staraimu, câ fiecare omo se traiésca in convingerea s'a religiósa ; si daca din cand in cand s'a intemplata, câ altii se na gandésca câ si noi, — si-se luere la conturbarea pàcii religionarie dintre doue biserici surore, — anula trecotu a venita la rondala sea, si prin easula concreta dela Ohab'a lunga a venita si a fecutu lnmina asupra mijóceloru, «ari se folosescu din alta parte intra înmulţirea cre-dintìosiloro. Am semnalata faptalu la timpulu seu, si am invocata asapra-i judecat'a si ajatoriolo natiu-iiei. Yom vede cele ce vor arma, pana atonei se firn In asceptare.

Uno bine speràmn, ca s'a facutu si in acésta regretabila Gestione prin lomin'a, ce o lasa asupra-i arala 1888.

Dar astadi intrama in ano ana noa, si nomai Ddieu bunulu scie, prin câte lapte voma ave se tra­sento in decorsola lai.

Sunt in man'a lai Ddieu intemplàrile si ceea ee vom ave a petrece in annlo acest'a. Noi nu le potem sci. Tota ceea ee scima, si ceea ce ne da feria si coragia este, ca voma lacra, si respective vom eontinoâ pre calea, pre earea am pornita. Ne vom înregimenta in servitiula fapteloru. Si cine are fapte, are viétia, are viitoriu. pentru ca prin fapte, M nomai prin fapte se regeneréza, se ridica, si se intaresen popórele.

Fomiti la lucra si stanando in o lucrare cât mai intensiva si mai spornica pre tòte terenele vietai po­porului nostra, repetimu : nno viitoriu mai bonu ne aseépta si pre noi !

Si in aeésta basata sperantia traimu, si voma trai. Si in acésta sperantia dicem astadi publicului .nostra si intregu neamului romanesca :

Ana noa tericita !

ţ Santirea foisericei din Chisindi'a. ì Care romana cu semtiu curatu este se nu se [ bacare vedienda cà se sporeseu asiediamentarile de < coltura ale poporului romano ? care crestina vlaviosa ì este, care se na semtia in peptulu sen mângâiere si l veselia vedienda cà se radica undeva locasia santa, \ cas'a Ini Ddieu pe pamentu, unde creştinii se se a-< dane spre a landa pre Ddieu, spre a-se mangaiâ in ì necazuri si din care se-se latiésca intre ómeni lomin'a ? cea adeverata, coltur'a binefacetória, moralitatea si i semtiulo de pietate? < la tiór'a nòstra, precum scimu, poporulu romanu | gr. orientalo e celo mai seracu de fonduri si fonda-l tiuni, farà averi mari comune, cu putieni barbati in 5 stare buna; proprietarii dominieloru sunto de alte ' confessioni, la diregatoriele publice chiar sunto spli-ì cati mai tote barbati, cari no sunto de religiunea

nòstra ; cu tòte acestea pre terenulu culturalo facemu pasi neaşteptaţi inainte; credintiosii nostri! par'ca

\ emuléza a radica scoli si biserici care de eare mai X pompòse, mai solide ; co tòta seraci'a materiala ce ) caracteriséza biseric'a nòstra, vedemu cà pe tere-\ nulo bisericesco-scoiario inaintàmu binisiora adese-ori l potemn ceti in diurnale, cà s'ao santità nndev'a bi-\ serica ori stòla nòna par' cà insosi Doninolo po-ì terilora se bucura de noi, càci nomai Eia e, carele j ne imbarbata si co man'a sa cea tare si ca bra-$ tiolo Seu celo inalta ni sta intr'ajatoriu. „Inzadar ne-l amu ostaniden'ar zidi Domnolu cas'a Sionnlui." Dona­li nolo Poteriloru este, carele ne ajota none. Celu-ce \ face dreptate colora apesati, Celu-ce dà pane celomi \ flamandi, Domnulo desìóga pre cei fereaţi in obedi, ], dà orbiloru vedere, indrépta pre cei rateciti, iubesce i pre cei drepţi si pierde calea celoru fara-de-lege." 5 Parochianii nostrii din Chisindi'a in tractulu Bu-s teniloru vedienda cà biseric'a cea vechia slabesce, \ zidurile ei crèpa prin mai molte locuri deci, amenin-ì tia cu minare, in deplina contielegere se sfatuira se \ vendia o parte din pădurea comunala si pe pre-s tiolo ei se radice o nóua biserica. I înaintară deci rogare catra eongregatianea cot-i tensa si acest'a aplaeidà rogarea. Chisindanii capetara | din lemnele pădure! siese mii si optu-sute fiorini, le-i gara contracta cu architectulu Slavitsek din Aradu ; \ la o septemana dnpa Eusaliile a. c. se apucară de ì lucra ; timpulu secetosu de asta-véra li favori, cea ì mai mare parte a materialului s'a folositu din pa-

> reti! cei vechi si in loculo edificiului vechio se ra-ì dica o biserica marétia, asin potea dice : maiestatica, \ dopa tòte regalele architectonice moderne, co pareti ì solidi, acoperisinlo de tinichea, tumulu provediutu ea l parafnlgeru, zugravitur'a corespondiatòria, pardositor'a > din cementa, ingraditur'a juru-imprejuru frumósa si ì tare, cu unu cuventu aeésta biserica radicata pe o co­ji lina nalta din mijloculu comunei ni rechiama in me­li moria Sionula din Ierasalimu si poporala ca mica ca < mare aştepta sosirea dilei, in earea se-se deschidia

uşile ei spre jertfa do rugatiune, câ se se inchine intr'ens'a Domnului Ddieu, carele l'a învrednicită de acesta bucuria.

Pe diu'a de 20 1. c. la Stulu Ignatu s'a pusu terminulu santirei, ceea-ce s'a si seversitu cu pompa cuvenita.

Prea-Santi'a S'a Părintele Episcopu diecesanu nepotendu-se presentâ, a concrediutu conducerea san­tirei părintelui protopopu tractualu Constantinu Gur-banu, carele asistatu de panntii preoţi; Miehailu Su-ciu si Ioanu Gurbanu din Buteni, Lazaru Oprea din Vasdia, Teodoru Eada din Paiusieni, Âtanasiu Bra-deanu din locu, Zacharia Milianu din Dezna si Au-gustinu Mihulinu din Gbvojdia dimpreună cu părin­tele protodiaconu si secretariu consistorialu Ignatiu Papu au indeplinitu actulu santirei, la carea s'au presentatu poporulu cu mica cu mare si alti creştini evlaviosi din eomsnele învecinate in câtn nu încăpeau in spacios'a zidire. Cântările rituali le-a esecutatu ehorulu plugariloru din Buteni sub conducerea cle­ricului ab3olutu Dimitrie Muscanu si a invetiatoriului Georgiu Popoviciu; — cu antâi'a-data a cantata a-cuma ehorulu acest'a si merita tata land'a. C aven ta­rea festiva a tienut'o părintele protopopu zugravinda cerintiele bisericei si invetiandu poporulu ca se cu-n6sca scopulu si folosulu bisericei, apostrofaudu la fine pre cei cari s'au ostanitu pentru radicarea aces­tui Sionu.

Intreguln actu s'a inceputu cu santirea apei, a urmata incanginrarea, apoi doue rogatiuni din ge­nunchi, liturgi'a, la capetulu carei'a apoi stropirea poporului. In urm'a tuturora s'au făcuta pomenirea mortiloru, pentru cari cea mai mare parte a popore-niloru au adusu jertfe si prinCse intru iertarea peca-teloru iubitiloru sei reposati. — Pota dice: raru mi s'a data in vietia a lua parte la o serbatdre atâta de evlavidsa, mare'tia si edificatdria. Intregu poporulu se vedea mişcata, inaltiatu de bucuria si petrunsu de santienia si nu me indoiescu ca toti lauda si pră-mar seu pre Ddieu pentru acesta daru ce ni-a data noua dmeniloru.

Părintele preota din locu a poftita la meVa sa pre toti preoţii, invetiatorii si alti inteligenţi presenti era poporenii singuratici au poftita le densii pre plu­garii veniţi din comunele vecine si de catra'nsera ne'ndepartaram din comuna ducendu cu noi cele mai evlavi6se impressiuni.

Si pe acesta cale lnandu-ni remasu bunu dela bravii Chisindani li multiamimu de bun'a primire si­li dicemu: „Lăudaţi pre Domnulu in muntele celu santu alu lui; cântaţi numelui lui câ-ci e bunu, că­ci in vdeu e indurarea Lui." f.

T Î M I i < > o i i i i 1 1 1 r i comitetului 'parochialu din Socodoru despre activitatea

s'a din anulu 1888.

Dlu invetiatoriu si presiedinte alu comitetului parochialu din Socodoru Simeon Paguba — prin o

; corespondentia, pre carea ni-o tramise septeman'a » trecuta, — ne aréta, ea intrunindu-se in siedint» > comite tu lu nostru parochialu din numit'a comuna, si

facendu o privire asupra activităţii sale din anula \ trecuta, — a constatata urmatòrele : \ 1. Spre a-se potè tiene cimiteriulu bisericesett \ in ordine si in euratienia, in decursulu anului trecuta i comitetalu parochialu a dispusu a-se ingradi cn gardu | corespundietoriu, ór o parte din cimiteriu s'a sepa-\ rata pentru că se servésca de scóla de pomi. \ 2. In decursulu ferieloru tòte 3 edificiele sco­li larie s'au reparata, si s'au adusu in stare corespun-> dietoria. i 3. S'au dispusu si ingrijitu a-se asigura preten-

siunile bisericei facia de credintiosi. ? 4. Din capitalulu bisericei o suma de 400 f t \ v. a. s'a depusu spre fruptificare in cass'a de păs­

trare. 5. S'a cumperatu pre seam'a bisericei o cassa

de feru-Werthaimiana. 6. S'au regulata, si adusu in ordine soeotile

cultului. Luandu actu despre acesta raiâoeiniu in colonele

foii nòstre, — constatam cu plăcere, ca comitetalu nostru parochialu din Socodoru prin activitatea de­pusa in decursulu anului trecuta in servitiulu biseri­cei, — si-a împlinita conscientiosu detorinti'a. Co-mun'a nòstra bisericésca din Socodoru este o comuna frumósa si puternica in comitatulu Aradului. Paro-chi'a are in fruntea s'a 3 preoţi si 3 inv3tiatori, ér in poporu avem multi frantasi, cari grupaţi fiend toti in jurulu bisericei si scóleloru nòstre de acolo, spe­rarmi, ca vom potè lucră multa pentru înaintarea bi­sericei si poporului nostru de acolo.

Ddieu se-le ajute fratiloru nostri din Socodoru, câ fiecare ratiociniu anualu urmatoriu se fia mai bo­gata in fapte si mai manosu in fructele sale facia de biserica si poporn !

O suvenire din anulu 1888. (Meditatinne.)

FOCHIU de pe vetra pîraindu înfrunta cerbieiea ghiatiosului de crivetiu. Pre afara ti-se pare cà vedi unu tablou de tandra, cà-ci nici paserile nu se mai încumeta a ciripi. — Numai chiliea cea ealdutia ti-oferesce unu picutiu de locu distragatoriu !

Ca si caletoriu pribeagu, ne mai potendu su­portă asprimea gerului, intrai a trei'a dì de cretiunu in cas'a, ce o afla mai curend ; si aceea eră bine im-popolata, cu atât mai vertosu, cà mosiu-Nitia intre-tienea pre nepotieii sei cu câte si mai câte din bă­trâni, despre Feta-Frumosu, despre Dean'a-Cosan-dian'a, despre imperati, smei, mam'a padurei, etc. ete.

„Tote-su bune si frumose, dragii miei" dicea mosiu-Nitia, — „dar câţi òmeni suntu in lume, cari n'au nici cu ce se faca adi focu pe vetra, nici eu ce se-se imbrace, si nici cu ce se se nutresca ! Unii

Aaulu XIII. B I S E R I C A si S C Ó L ' A 5

safern din vin'a loro proprie, altii din vin'a parin-tiloru, si cei mai multi din vin'a imprej urărilor a ne-aternatorie de densii. Cand privesci, s'au ti-aduci a minte de densii, simtiulu de compătimire te face se suspini, deca nu li-poti tinde mana de ajutoriu ! Ce frumosu este a face bine celui lipsitu, dar mai alesu acum, cand si natur'a si-a subtrasu gratiele dela mo-ritori ! Fapt'a buna tot-de-un'a este jertfa, ce are mirosu cu buna miresma si pre care Domnulu o pri-mesce cu piacere!"

Intru aceete se implù cas'a de ómeni, bagu-seama rudenii de alle betranului, cà-ci asia e da-tin'a la serbatori. Nepotieii si cu baba-s'a se joca la vetra eu alune, ór mosiu Nitia salutandu-si neamu­rile continua asia :

„Yedeti dragii miei, chiar si la noi in satu suntu multi ómeni necăjiţi, parte din caus'a neajun-suriloru dìlnice, parte din cause de alta natura. Intre multi altii eu cunoscu pre unu tineru P., carele este frumosu, sanetosu ei are de tote in abimdantia, dar to­tuşi e neferieitu. din causa cà acuta de 12 ani voesce se-se insore si se iae de socie pre o feta orfana C, ca-rea n'are paréchia in frumsetia si bunătate numai dora in Ilean'a Cosandian'a. Este adeveratu cà dupa junele P. ambia fete bogate si de ranguri, care i-promitu bu­nătăţile lumei ; dar elu nu vrea se scie de nime, cà-ci pentru densulu numai angerasiulu seu C. este, care l'ar potea face fericitu. — La C. inca ambia peţitori multîme, fetiori de domni mari, de regi si imperati si i-punu la dispusetiune raiulu pamentescu ; dar ea n'are trebuintia de nicl unulu, cà-ci P. este pentru dens'a raia adeveratu. Si despre acést'a scie tota satula, dar nime nu sare intru-ajutoriu. - P. are multe rudenii, care lu-sfatueseu neincetatu se-si alega de neamu mai bunu, de ora-ea C. este orfana, a crescutu cum a datu Dumnedieu, dar pre langa aceea părinţii sei au fostu ómeni serad, si apoi — cum se dice adi — onwlu se-racu nu se prea potè lauda in lume. Pre de alta parte nici neamurile fetei nu se învoescu tote, ca C. se-se mărite dupa P., de ora-ce audîsera inca din betrani, cà părinţii acestui'a au fostu de multe ori crudeli, si intru ajungerea scopuriloru loru n'au crutiatu cemicu, fle-fostu aceea chiara spre horórea omenimei. — Nici na alfa, fora ti-se para cà e făcătura, de asia paréchia de ómeni nu potè se devină fericita. Amblat'au si unulu si altulu chiar si pre la vrăjitorie, dora-dora se voru as­tupa gurile ómeniloru, dar nici un'a, nici alt'a nu li-au spusu altu leaeu, fora se merga la pop'a Ioanu, cà acel'a e omu cu fric'a lui Ddieu, si pre unde a amb­iata, multa bine a făcuta. Elu e bana la Ddieu, potè se-se roge pentru ei cà-ci se scie roga din tota anim'a, din tota Bufletulu si din tota cugetulu sen. Si Ddieu asculta pre atare eervu de aîu seu, cà-ci scie, eà omulu are trebaintia de grati'a s'a."

„E lucra cunoscuta si prin vecini, cà intre a-cesti juni se nascura simpathii, chiar de pre timpuìu cand venise părintele Ioanu la noi de popa. Densulu,

l ca omu agera de fire, observa indata, ca din acei i tineri pate se fie cândva o parechia cinstita, deci

inca de pre atonei si-puse ochiula pre densii. — \ Lui P. i-dedea in totu-de-un'a cinstea cuvenita, In­ii distingea la ocasiuni alese-dora chiar demonstrativa-, \ âr cand amblâ ca crăcea, la densulu pansa mai ea \ plăcere. Pre fetiti'a cea orfana C. inca o priviâ eu > multa bunavointia si nici cand nu trecea pre langa

dens'a, fora se-i dee o vorba bana. La ocasiuni mai j însemnate nu uita a-i tinde chiar mana de ajutoriu,

câ-ci sciea bine, ea ajutoriulu intînsu la timpu ajunge ? forte malta." \ „Si vedeţi dragii miei" continua moşia Nitia, / „părintele nostru duse lucralu atât de departe, in

cât — dupe cum am intielesu eu din tote apueatu-' iile sale (câ-ci se sciţi, câ popa ca ala nostru jj na se afla prin preginrulu nostru), si vecinii -voru se

se mire cand voru afla câ din P. si C. s'a făcuta o parechia fericita. Cam acum cinci septemani a spusa

\ elu celoru mai de aprope ai sei, câ se-lu constee ori si ce, dar na se va lasă pana cand nu va implora binecuventarea ceriului asupra acestora doue fiintie, pre care densulu voesce se le impreuneze pentru

\ vecie! — Asia dara scumpiloru miei, câ pop'a Joann \ va face o fapta marâtia, va ferici doue suflete, care \ din mestesiagirile reotatiose ale celoru mai de aprope i ai loru nu fura in stare se guste fericirea, dupa care ^ amendoi amblâu si visau necontenita ? ! Câ, ce este mai

maretiu in acesta lume, de câta a pote* dâ multia-{ mita lui Ddieu pentra-câ ti-a ajutata se vedi pre \ cineva fericita prin sudorea si lueruln maniloru * tale?!" | Intre aceste mosiu Nitia obosita, se scolâ de < pre lavitia si mai pase ana lemna pre focula ce abia ij mai licuriâ, câ-ci frigulu ne-cum se-se mdie, dar \ făcea ca lemnele se crepe, er paserile se nu cuteze < a sburâ. Eu inse ca si caletoriu, dupa-ce m'am in-J caldîtu bine, multiumindu pentra ospitalitate, esîi din l casa, fora ca se fiu intielesu cele ee le-am audîta • dela mosiu Nitia. \ In calea mea spre munţi, in satulu B. convenii i cu nnu cunoscuta vechiu, cu carele de odată ambla-l remu la scola. întrebata fiindu, de unde vinu, i-spu-\ sei fora de amenare; ma! petrecund la densulu < preste nopte i-descoperii si cele ce le-am audîta dela ij mosiu Nitia. E i ! Dar ce se vedi ? Ca omu mai de-l prinsa la vorb'a in Slova — dape cum se dîcea

mai de multa cunoscutulu mieu, carele fusese o-^ diniora perceptorii in satula lui mosiu Nitia, me lu-i mina pre deplinu, si abia acum fusei in stare sein-> tîelegu, câ mosiu Nitia un'a a disu si alt'a a pri-l ceputu! \ P. va se dica Progresii, na e nume de fetiora,

de asemenea C. ceea ce insemneza Cultura inea nu. s este nume de feta. Si pop'a Ioanu din aceşti doi i voiesce se faca o parechia. Invitârile la actulu fiden-< tiarei s'au si espedatu. Domnedieu se-I ajute pariu-

teîui Ioanu ca se-si vâda visulu cn ochii si impre­gna se dansâmu la uspetiulu junei parechi, care va şortâ nnmele de gimnasiu romanu greco-orientalu!

Peregrinulu.

1 > i i i s c ö l ' a v i e ţ i i . I.

Se diee, ca s'a schimbaţii lumea. Si adevfrulu «ste, ea lumea s'a schimbata intr'atât'a, incât daca •s'ar sculă din morţi unu omu, care & muritu Înainte m 30—40 de ani o ar gasi atât de schimbata, in­cât de mirare, ar dori se se intörca erasi in mor-mentu, câ se-si continue odichn'a. Galatorimu cu dru-mulu de fern, scriemu cu telegrafulu. Ne imbracâmu m haine făcute la cutare fabrica din Yien'a, seau din Londr'a. Purtamu papuci fini, si cand mergemu la o-rasiu, ni-se perdu ochii pre multele lucruri frumöse pro cari le vedemu. Â esitu, si s'au aflata o mul­ţime de lucruri noue. Si nu este tocma greu se-le teumperi, pentru ca sunt eftine, si incât nu ajungu ianii, se vendu si pe datorie. S'a schimbata lumea, m se-i faci, seamănă a lume noua, si numai este lu­mea cea betrana si cea ruginita de odiniöra.

In serile lungi de ema omenii se gandescu la multe. Si omu fiindu si eu m'am ganditu, ca öre cu schimbarea Înmii, cu asia numit'a civiiisatiune, tră­iască omulu astadi mai bine, seau mai reu ? Nu este usioru se respundi la acest'a intrebare, pentru ca sunt omeni mulţi, caror'a le place lumea de astadi, si dicu, ea asia este bine nu cum era mai de de multu. Ea inse mi-aducu aminte de unu lucru, si anume: pre cand eram mai teneru me duceam la orasiu cu nocii'a si câte odată si pre jos, — dar era mai bine. Âveamu bani mai mulţi, decât astadi, cand ca-latorescu la orasiu ca drumulu de fern. Si nu me aairu de locn de acâst'a, pentru ca pre atunci cala-tori'a ia orasiu fiind mai scumpa, călătoream mai rar; si nu aveam ocasiune se cheltuiescu. Acum inse fiind călătoria cu drumulu de feru eftina si usiöra, eala-torescu mai desu; si in orasiu fiind, — omulu vede aici unu lucru, dincolo altulu, si erasi dincolo altulu. Si cand stai se gandesci, töte lucrurile, pre cari le vedi sunt bune, sunt frumöse ba se para omului, ca-i sunt chiar si de trebuintia. Apoi moda este, câ daca mergi la orasiu, se cumperi câte cev'a. Si cumperi as­tadi, cumperi mane, er poimane te trediesci, ca ti-mai trebuiescu multe; dar ochii vedu, inim'a cere, ce folosu inse, ca nu este ce trebue spre a cumperâ cele de lipsa. Eu am patitu de multe ori astfeliu. Si daca in acesta lume, numai eu asi fi patitu astfeliu, n'ar fi paguba mare. Tare me temu inse, ca vom fi mulţi, tare mulţi, cari voru fi patitu si mai reu, decât mine. Dar, alţii câ alţii. Pre mine me döre de patianiele mele; si eu am patitu adese ori, se cheltuiescu mai multu, decât mi-a fost cascigulu. Si totdeun'a am vediutu, ca daca nu

! cumpeiamu eutare lucru, fara de care mai ea asi fi potutu se fiu, nu ajungeam in lipsa de bani; dar după

\ ce ajungeam de nou la bani, făceam erasi câ mai na-\ inte, si erasi ajungeam in lipsa. Si este rea lips'a in \ cas'a omului. Cu t6te acestea multa vreme nu me po-\ teamu desvetiâ de invetiulu mieu celu reu. Si tare me \ temu, ca vor mai fi mulţi timeni cu acestu reu invetiu \ câ alu mieu. { Mi-s'a intemplatu inse anulu trecutu o intemplare, \ earea precum s'a schimbatu lumea dia vechia in noua: • tocma asia a produsn si in mine o mare schimbare. | M'am recita, si m'am bolnavitu; si doctorulu mi-a sfa-\ tuitu, câ se remanu câtev'a dile in pata, câ se-mi \ traca vremea, am luata in mana o carte, si am cetitu ] dintrens'a o poveste. In acâsta poveste era scrisu, ca \ calatorindu odată printr'unu satu un omu invetiatu cu | numele Franclin, — a vediutu la o casa poporu multu i adunate, si deci câ se vdda si densulu, ca ce este, si > ce se lucr6za, s'a dusu si densulu. Âjungendu acolo a i vediutu, ca era o licitatiune. Omenii cumperau lucrurile, | cari se licitau; intrebandu densulu pre unulu, care era l mai lacomosn la cumperare, ca pentru ee le cumpera, '? si daca are trebuintia de ele — acest'a i-respunse, ca

trebuintia tocma asia mare de acele lucruri nu are; dar sunt bune si sunt eftine.

\ Cetindu acest'a mi-am adusu aminte, ca si eu am \ patitu de multe ori astfeliu. M'am dusu la orasiu mai i desu, de ce mi-ar fi fost trebuintia, pentru ca a fost l eftina calatori'a cu drumolu de feru; si acolo am cum-> perat de multe ori unele lucruri nu pentru ca asi fi > avuta trebuintia de ele, ci pentru ca le-am aflatu pre

eftine ; er sfersitulu la tete acestea a fact, ca de multe \ ori am ajunsu in lipsa, si nu am avuta pre ce se-mi cum­

pera ceea ce mi-era de neaperata trebuintia. Este unu anu, de cand mi-s'a'intemplatu acâsta

< intemplare; si de atunci incdce lucrulu celu mai în­semnata, de carele me ocupu este: se sciu, si se aflu,

) cari lucruri mi-sunt neaperata de trebuintia, cari sunt bune si folositdrie, si cari sunt lucruri de lnxu. De

<( cand facu asia vedu si eu, ca sum mai intielepta, si de cand am acesta intieleptiune, mi merge mai bine.

\ Celu putien nu viu in lipsa de bani. U.

i Drepturile si datorintiele cetatienesci. | (Prelegere tienuta poporului.)

< Oms'lu fratiloru, precum bine sciţi, inca dela nas-) cere are lipsa de ajutoriulu altui'a, căci omulu, când se \ nasee, fara ajutoriulu altui'a, ar peri. De aici apoi se vede, J câ omulu in lume nu p6te trai singura, ci mai mulţi la \ olalta, in societate, căci in lipse mari se se ajutore unulu ; pre altulu. \ In vremile cele de multu dmenii n'aveau orendueli

că si acum; de sate nu eră nici pomana, ci dmenii se 'i mutau dintr'unu locu intr'altulu, adecă acolo, unde eră \ 6rba mai buna, câ se-o pasca vitele loru. Cu timpulu a-\ poi oru vediutu, câ nu prea bine li-merge loru asia, câ \ se se tot mute dintr'unu locu intr'altulu, câ ţiganii cu ; corturile, si si-oru făcuta câsi si satulu tu gafa.

ÂBUIU xm. B I S E B I C A si S C O L 'A 7

Ei, dar1 unde sunt omenii mai mulţi la olalta, a-colo se intempla si gâlcevi, pentru-câ nu toţi dmenii sunt intr'unu chipu crescuţi, n'au un'a si aceeaşi inima; nnulu ar dori un'a altulu alfa si asia nu se potu neravi unulu cu altulu, de unde apoi vine certa si alte lucruri necu-viincidse. Intemplandu-se odată astfeliu de lucruri, acelea nu potu se tiena pana e lumea, ci trebue se se faca o-data pace, er pacea are se-o faca cinev'a, er acela cine-v'a, facendu pace, are se faca dreptate, adeea celu vino­vata se fie pedepsita dupa faptele sale, câ asia, vediendu alţii, se n'aiba pofta a amblâ in urma-i. Au vediutu dmenii din trecuta, câ omulu dela firea lui, si mai alesu omulu prostu, e cam reu, nu prea in totdeun'a face bine, de a-ceea s'or ingrijitu, câ unulu câ acest'a se nu p6ta face aceea ce lui ii-place, dupa drag'a lai voia, eu vieti'a si averea altui'a, dieu s'or ingrijitu, câ se-si alega din satu pe celu mai de omenia omu, câ acel'a se grigesca de or­dinea din satu, avându poterea de a pedepsi pe fie-care facetoriu de rele asia, dupa cum se cuvine, dupa pur­tarea s'a.

Pentru-ca se sciţi, fratiloru, fara a fi einev'a in satu, care se faca orendueli, adecă se pedepsesca pe ceîu vino­vata, deca acel'a ar face ce nu se cuvine, atunci dieu, n'am sci de buna sema nici aceea, câ camasi'a d'ipa mine e a mea ori ba, ar fi o mare desfrenare, s'ar omori omu pre omu si la unn'a urmelora nu s'ar alege nemica de acelu satu, abuna-6ra câ si de albinele unei cosnitie, din care matc'a (regin'a) au peritu.

Asia apoi incetulu cu incetulu, câ punendu-se mai multe sate la olalta, au formata unu stătu, o tiara in fruntea carui'a inca 'si-alesera unu capu, unu omu, care are se grigesca de trebile statului asia, câ supuşii sei se traesca in buna orendudla, pedepsindu totodată pe face-torii de rele. Si câ se scie omulu de ce anum<» are ?e se tiena, s'au -faeutu legea, adecă aceea orenduela, carea ni-spune, câ ce este ertatu si ce nu este ertatu a face; er pentru a d; ce acest'a la îndeplinire si a pedepsi pe celu vinovata, s'au pusu judecătorii, cari se judece sssia, dupa cum dice legea. Mulţi au fostu apoi pedepsiţi, dar n'or ascultata de lege, n'or voitu se primesca pedeps'*, de aici apoi s'au formata politi'a, adecă acei dmeni, cari deca nu mergi de voia buna, te ducu de hâtiu — dupa cum dice romanulu.

Asia e, s'au pusu pretutiadenea dmeni, cari se gri­gesca, câ lucrurile se mdrga bine: se nu fare unulu dela altulu, se nu-se omdre si altele de acestea.

Ce e dreptu este si lege Ddieesca, carea inca ni-spune, câ ce anume e ertatu si ce nu e ertatu a face; sunt inse mulţi 6meni de acei'a, fara sufletu cum am dice — cari nu baga in sema legile lai Ddieu si pentru ast­feliu de dmeni s'au creata legile pe pamentu. Ei, dar cei-ce facu legile si cei-ce grigescu de ele inca nu potu trai numai eta-asia, din aeru, ci si ei trebue se traesca de a-colo de unde lucra. Ei ni-dugescu noue, grigindu de vie­ti'a si averea ndstra, er noi in schimbu, pentru acesta lucrare, li-dâmu hran'a de tdte dilele.

Ce e drepte, deca am fi noi toti dmenii cinstiţi, nu ne-am bate, certa si fura unulu dela altulu, cu o vorba: dmeni de omenia, atunci, vai, ce bine mare ar mai fi; n'am avea lipsa de judecători, jendarmi si asia apoi n'am avea se platimu atât'a dare, seu deca am si plaţi, am plaţi fdrte putiena. Fiindu inse, câ ni plăcu certele si alte lucruri urîte, caută se ni placa a si plaţi. Si stându lu­crurile asia si nu altcum, caută se fimu dmeni cu buna orenduela in ale ndstre, se ascultâmu de ce ni spune le­gea si se ne supunemu ei.

Mai avem apoi datorintia, câ atunci când dusima-nulu ar voi se faca vre unu reu Tierii ndstre, se sârimu

i cu toţii si se dâmu avutulu si sângele nostru pentru A -< perarea ei. 5 In schimb pentru tdte acestea, tîer'a ni-au data > nesce drepturi fdrte însemnate. Adecă ni-au data acela | dreptu, câ noi înşine se ni-facemu legile si se ni ale-< gem« pe acei'a, cari se-ni padidsca legea. Veti diee — 5 pdte — Dvdstra, ca n'ati facutu nici o lege si ca pe > bsna cale nici nu sciţi unde si cum se face. Ba da, pe ? langa tdte acestea, Dvdstra le faceţi. Au nu noi alegem* \ ablegatii, cari ii-tramitemu la dieta, câ se faca legile in \ numele nostru ? Eta deci, fratiloru, câ noi facem legile, < pentru-câ cu voi'a ndstra s'au alesu ablegatalu acera al l i-amu data prin votulu nostru dreptulu si poterea de a ? face legile in numele nostru, pentru-câ toti dmenii din ţ, tiara nu potu merge se faca legile, pentru-câ nici n'ara > avea casa unde se inchapa toti. • Va se dica dela noi aterna, câ cum au se merga l trebile la noi in tiera: bine ori reu. D6ca voim se merga ? trebile bine, avem se alegemu ablegati numai de aceei'a, l cari ii-cundscemu de dmeni, cu tragere "de inima cat» < noi, pentru-câ dreptulu e in man'a ndstra si nimenea nu-\ no pdte opri dfla asia ceva, ba chiar scrisa sta in leg», <; câ are se fie pedepsita acel'a, carele voesce se-te inaiele 't cu beuturi ori cu altcev'a, câ se-ti dai votulu cuiv'a, \ precumu si pe acel'a, carele si-dâ votulu pentru beuturi ) ori altcev'a. \ Nu e vorba, drepturile suntu de^tulu de frumdsa, \ dsr durere, câ nu-ne prea seim folosi de ele; unii chiar \ si vendu dreptulu lom atât de frumosu pentrn unu blida > de linte. Ce e dreptu, câ toti cei-ce facu un'a ca ast'a, o

facu pentru aceea, pentru-ca n'au ajunsu pana acolo, ca ^ se scie, câ dre bine face elu ori reu. Daca ar sci ei, eâ > nu facu bine asia cum facu, atunci n'ar fiee asia cev'a, ( pentra-ca nu suntu ei tocmai asia de scurţi la minte, eâ \ se nu scie, câ reu e atunci, când ti-tai creng'a de sub l picidre. Pentru-câ bine se-ni insemnamu, celu ce ambla

se-ne cumpere cu beuturi, nu-ne cumpera, câ se-ni fiica < noua bine, nu Ddmne feresce, ci lucra numai pe pagub'a \ ndstra si spre binele lui. Ceîu ce ni voesce ndua binele, \ acel'a nu vine se-ne cumpere, pentru-câ unuia câ acest'a \ nu pdte se-te platesta si se-te si apere patine si dreptu­

rile tale. Avându noi, câ drepturile ndstre se-le apere, nu ; câ se-ni platesca, ci noi se-i platimu, ca se merga deca

ar cere, ceea-ce nu sta ca se merga pentru noi. Si atunci, dar numai atunci, potemu fi siguri, câ acel'a se va lupta pentru orendwelile cele bune, pentru binele acelora, care loru alesu.

Bune e inse Ddieu santulu, câ-ci luminandu-ne la minte, fara de care suntemu perduti, de-dre-ce âmblându

<t totu in intunerecu, nesciindu deschilinii binele de ren, pe :> celu-ce ni-voesce bine de celts-ce ni-voesce reu, atunci \ dieu vom alege pre acel'a, care e cu tragere de inima

'< catra noi si ni-cundsee durerile si suferintiele ndstre. Nu < ne vom lasa se-ne cumpere câ pe nisce dobitdee si se-ne

batjocuresca atunci, când ne-cumpera, pentru-câ atunci? \ când te cumpera, te tieae de unu omu prostu, câ nu seie

'{ nici atât, câ tu singura ti-tai prin aceea erdng'a de sub \ picidre. ; Er noi, Romanii, in vremuri de acestea, se nu-ne ) facem de rîsulu si batjocor'a lumii, dandu-ni dreptulu "? nostru pentru nu sciu ce. Se-lu dam acelui'a, carui'a se-{ lu damu, la unulu, carele ni-voesce binele nostru, câ se \ veda lumea câ suntemu vrednici de dreptulu, ce ni-l'au ? datu Tiara in schimbară pentru a^eea ce-ii damu noi ei. \ Er câ-se facemu un'a ca ast'a, avemu se fimu luminaţi la \ la minte, er mintea se lnmineza prin invetiatura — deci

înainte ! pentru-câ na-ni potemu închipui unu omu prostu, i care se fie in stare a deschilki pe celu-ce-i voesce binele

iăe cela ce ii-voesce reulu, âe 6rece si anula si altuia li-vorbesce bine si apoi bine se fi deschisa la minte, câ se vedi ascunsu in vorbele Ini misieli'a, câ voesce se-te in-siele. Forte bine se potrivesce dical'a aceea: „ai ochi si n vedi."

Gals i 'a , la 27. Noemv. 1888. I nve t i a to r iu lu .

I D i T7- e r s e . ^ * JTaptu laudabUu. Comitetulu parochialu din \

oomun'a Comlausiu a cumperatu in licitatiune publica di- \ Me trecute cas'a si pamentulu unei veduve si a 4 orfani > cu intentiunea, câ se vina in ajntorinln numitiloru orfani, \ lasandu-le si mai departe in folosintia pamentulu parin- < tescu snb conditiunea, câ dupa pretiulu de cumperare se \ solvésea bisericei interese, si se amortiseze capitalulu in '/ rate, pana cand vom potè desplati intréga sum'a, când i apoi li-se va reda dreptaîu de proprietate. \

Felicitam pre comitetulu parochialu din Comlausiu i pentru acesta lăudabila fapta. Ì

* Multiamîta publica. Credincioşii Simionu Ci- < uita, Onutiu Luca, a daruitu pe sém'a st. bis. din loeu 20 l H. pe cari s'a cumperatu unu rându de vestminte, a caroru > necesitate de mnltu s'a sîmtitu. — Dreptu aceea subscrl- ? sulu me sîmtu motivato a le esprime in numele comunei \ bis. si pe acést'a cale caldurósele nòstre multiumiri. — \ rcgandu pre Ddieu se le resplatésca insutitn acesta fapta i nobila. Poeni-supers'ori 18 Decern. 3888. Pentru comitetu: l Invetiatoriulu. >

* JHultiurnita publica. Din partea comitetului ? psrochialu de Toboliu, pentru ofertele trimise pre seam'a i sfintei biserici : Reverendissimului domnu protopop alu Tin- l eei Iosifu Vessa: deìa Domni'a S'a 1 fl, Teodoru Papp > Berechiu 50 cr, Tanasie Florutieu 20 cr, Georgiu Papp l 30 cr, Ioanu Romanii 20 cr, Petra Bomanu 20 cr. Meo- < Iau Botai 20 cr, Vasiliu Boehsiacu 10 cr, Demetriu Gli- > gora 10 cr, Ioanu Balog 10 cr, Demetriu Bontor 10 ? er, Simeonu Pecuraru 10 er, Demetriu Petea 10 ci, i locuitori in CseiFa sum'a 3 fl 20 cr, Iosifa Nagy pa- s îochu in Eojtu 1 fl, pentru cari offerte primésca, susu > titulatii Domni, multiamit'a nòstra publica. — pentru co- \ mitetulu parochialu: G e o r g i u D r i m b e a , parochu. i

* Piatila Aradului din Vinerea trecuta : Grâu i de celu mai greu 6.90 fl. ér acelu amestecata 6.60 fl.— Ì Secara 5.10 fl. — Orzulu s'a venduta cu 5.— fl. — > Ovesulu 4.80 fl. — Cucurczulu 4.20 fl. — Mazerea —.— \ fl. — Fasolea — fl. — Lintea 24 fl. — Cartofii 4 fl. per \ 100 chgr. |

C a r n e a de vita chil'a 52 cr, cea de vitielu chgr. ] 80 cr, cea de porcu 52, cea de oie 32 cr, unsorea chil'a j 75 cr, ér clis'a per chil'a 70 cr. v. a. t

C o n c u r s e » \ Se escrie de nou pe parochi'a vacanta gr. or. rom. \

din Checîa-romana, cu emolumintele si conditiunile provo- > cate in concursulu publicata Nrii. 47. 48. si 49. din 1888 \

cu terminu de 30 de dile dela prim'a publicare a con­cursului.

Din siedinti'a comitetului parochialu tienuta la 27. Decemvre 1882. In contielegere cu mine : PAULU TEMPEA, m. p. adm. prot.

—•— Pentru parochi'a gr. or. romana vacanta din opi-

dulu Ving'a, eu terminulu de alegere la 5. Febràarin c 7- 1889.

Emolumintele sunt: Locuintia in cas'a parochiala, folosirea a loru 30 jugere pamentu aratoriu, liberu de dare, si putiena stola. Tòte computandu-le la olalta, este la anu venitu siguru de 600 fiorerà v. a.

Dela competenti se pretinde cualificatiune de clas'a a Il-a, si pana la alegere, in vre-o Dumineca sóu serba­tóre, a-se presenta in biserica, pentru a-si aretâ desteri-tatea in predicare.

Recursurile adresate comitetului parochialu, sunt a-se trimite Prea On. Domnu M e l e t i u D r e g h i c i u protopresviteru in Timisiór'a.

Ving'a, la 31. Decemvre 1888. Comitetulu parochialu.

Cu scirea si invoirea mea: MELETIU DREGHICIU, m. p. protopresviteru.

—•— Pentru deplinirea parochiei gr. or. romane de clas'a

III. din comun'a Brestovâcz, — cottulu Temes, — se es­crie concursulu cu terminu de alegere pe diu'a de 30. Ia-nuariu 1889 st. vechia.

Emolumintele sunt: Un'a sessiune de 30 jugere pa­mentu cu unu venitu anualu de 300 fl. ; casa parochiala cu V2 jwgeru intra si % F'geru estravilanu ; biru paro­chialu câte un'a mesura bucate — parte grâu, parte cu­raro zu, — dela 40 numeri de case ; pentru un'a „molitva" 20 cr. ; si dela moşia separatu 10 cr. ; pentru un'a logodna' 1 fl. ; pentru 3 promulgări 1 fl. ; pentru cununia 4 fl. ; dela inmormentari, pentru cei sub unu anu 1 fl. ; pentru eei de 1—2 ani 1 fl. 20 cr. ; pentru cei de 2—5 ani 2 fl. ; pentru CPÌ de 5—7 ani 2 fl. 40 cr. ; pentru cei dela 7 ani in sus 3 fl. ; pentru ducerea mortului la biserica 2 fl. ; pen­tru unu „evangelisti!" 1 fi.; pentru un'a liturghia 1 fl.; pentru unu „parastasu" 1 fl. ; pentru santirea unei case 1 fl. ; pentru unu estrasu matricularu 1 fl. ; si pentru un'a „informatiune familiara" 2 fl. v. a.

Recursele sè se transita Părintelui protopresviteru tractualu G e o r g i u C r e c i u n e s c u , in Belincz, p. u. Kiszetó, pana in 28.1 a n u a r i u 1889.

Recurenţii sunt poftiţi in vre-o Dumineca ori serbai tóre a-se presenta in biseric'a locala spre a-si aretâ des-teritatea in cantari séu cuventeri biaericesci.

Comitetulu parochialu. In contielegere cu mine: G. CRECIUNESCU, m. p. prot.

—•— Pentru deplinirea parochiei vacante de class'a a treva

din Fadlmacu, protopresviteratulu Belintiului se escrie con-cursu cu termin de 30 de dile dela prim'a publicare-

Emolumintele inpreunate cu acesta parochia sunt: O sesiune de pamentu, birulu ei stolele îndatinate.

Recurenţii suntu avisati a-si substerne recursele loru pana la terminulu indicatu părintelui protopresviteru Georgiu Cretiunescu in Belintiu si a-se presenta in vre-o Dumineca, seau serbatóre in sant'a biserica de acolo — spre a-si aretâ desteritatea in cantu si rituale.

Arad, 16/28. Decemvre 1882. Consistoriulu aradanu.

—•—