aprinderea clasica

Upload: cristys6

Post on 14-Feb-2018

241 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 7/23/2019 aprinderea clasica

    1/19

    MINISTERUL EDUCAIEI SI CERCETRIIGRUPUL COLAR INDUSTRIAL DE TRANSPORTURI AUTO TIMISOARA

    ROIECT DE DI LOM

    ENTRU EXAMENUL DE

    ABSOLVIRE A SCOLII

    ROFESIONALE

    Meseria Electrician Auto

    Partile componente sifunctionarea Instalatiei de

    aprindere

    Coordonator CandidatProf.Melnic Alina Floarea Cosmin

    2004

    0

  • 7/23/2019 aprinderea clasica

    2/19

    Cuprins

    Cuprins.........1

    Memoriu Explicativ.2

    Capitolul 1Instalatia de aprindere...3

    1.1 Introducere

    Capitolul 2Componentele instalatieide aprindere a automobilului...4

    2.1Bo!n" de !nduct!e.42.2 Ru#tor $ D!%tr!u!toru&62.' Bu(!"13

    Capitolul 3Instalatii electronice de

    aperindere...16

    '.1 In%t"&"t!" de "#r!ondere cu tr"n)!%tor %!ru#tor *ec"n!c..17'.2 In%t"&"t!" de "#r!ndere cu tr"n)!%to"re %!ru#tor e&ectro*"+net!c %"u ,otoe&ectr!c.18

    1

  • 7/23/2019 aprinderea clasica

    3/19

    Memoriu explicativ

    In cazul motoarelor cu ardere interna cu carburator

    aprinderea amestecului se ace electric! cu a"utorulinstalatiilor de aprindere.

    #atele statistice demonstreaza ca peste $0 % dindeectiunile in exploatare apar la instalatia de aprindere.

    #in acest motiv multe din cercetarile le&ate de

    optimizarea unctionarii automobilului au ost

    conditionate de &asirea unor solutii noi in ceea ce

    priveste constructia si unctionarea instalatiei de

    aprindere. #e la instalatiile de arindere clasice! pana la

    instalatiilede aprindere electronice! constructia de

    automobile a inre&istrat pro&rese substantiale. In acelasitimp specialistii ' de la muncitor pana la cercetator ( au

    ost nevoiti sa opereze cu un volum din ce in ce mai mare

    de inormatii si sa)si dezvolte deprinderi noi in ceea ce

    priveste exploatarea ! intretinerea! veriicarea! re&larea!

    dia&nostcarea si repararea instalatiilor de aprindere.

    *ucrarea prezinta constructia si unctionarea

    instalatiilor de aprindere clasice si electronice. #easemenea sunt prezentate cateva procedee de testare

    rapida a instalatiilor de aprindere.

    +

  • 7/23/2019 aprinderea clasica

    4/19

    C"#!to&u& 11.1Introducere

    *a motoarele cu carburator! dupa aspiratia si compresia

    amestecului carburant in cilindru! amestecul carburant este

    aprins de ctre o scanteie electrica produasa de bu"ie. ,entru

    producerea scanteii intre electrozii bu"iei nu este suicienta o

    tensiune de 6 sau 1+! respectiv tensiunea pe care o are bateria de

    acumulatoare. -canteia nu se poate produce decat daca bu"iaeste alimentata cu tensiunea de 1$ 000 +0 000 /. ,entru a se

    produce o tensiune atat de puternica! este nevoie de un ansamblu

    de piese care! lucrand impreuna! sa transorme curentul electric

    de "oasa tensiune in curent electric de inalta tensiune.

    In sistemul de aprindere prin scanteie cu baterie) bobina!

    prin intermediul unui transormator de tensiune denumit

    bobina de inductie se transorma curentul de "oasa tensiune!

    provenit de la bateria de acumulatoare! in curent de inaltatensiune necesar producerii scanteii inre electrozii bu"iei. In

    aara de acest sistem mai exista aprinderea electrica cu

    m!a&netou! intalnita mai rar ' in special la automobilele de curse

    si la unele tractoare si motociclete (.

    2i& 8.

    -cema

    instalatiei de

    aprinere cu

    baterie

    )bobina

    3

  • 7/23/2019 aprinderea clasica

    5/19

    C"#!to&u& 2Co*#nente&e !n%t"&"t!e! de "#r!ndere

    Instalatia de aprindere prin bateria bobina are doua

    circuite si anume circuitul primar! prin care trece curentul de

    "oasa tensiune! si circuitul secundar! prin care trece curentul de

    inalta tensiune.

    Circuitul primar se compune din bateria de

    acumulatoare10! 5mpermetrul! Contactul8! abloul de

    si&urante! inasurarea primara a bobinei6! variatorul ' rezistenta

    suplimentara (! ruptorul cu contactorul mobil 3! si contactul ix4

    si masa .

    Circuitul secundar cuprinde inasurarea secundara din

    bobina de inductie +! distribuitorul 1+! si bu"iile 14. #e la bu"ii!

    curentul trece sub masa si se intoarce la inasurarea secundara.

    2.1 Bo!n" de !nduct!e

    2i& 8.10 obina de Inductie

    4

  • 7/23/2019 aprinderea clasica

    6/19

    obina de inductie este un transormator de curent! care

    transorma curentul de "oasa tensiune de 6 sau 1+ / in curent de

    inalta tensiune! de 1$ 000 +0 000 /.

    obina de inductie ' i& 8.10 (ste constituita dintr)o

    inasurare primara 3! ormata din +00 300 de spire din sarma

    de cupru! izolata! de circa 1 mm &rosime! inasurate pe un miez

    de ier moale 1 si o inasurare secundara +! care are 1$ 000

    +0 000 de spire si este acuta dintr)o sarma de cupru izolata

    oarte subtire ' 0!1 mm &rosime (. 5ceste inasurari sunt

    prote"ate de un invelis de tabla 4! in interiorul caruia se ala

    ixat! printr)o masa izolanta! capacul de protectie $! acut dintr)

    un material izolant ' bacelita (.

    Capetele inasurarii primare sunt le&ate la cele doua borne

    6 si 7! ixate in capac. Inasurarea secundara are unul dintre

    capete le&at la un capat al inasurarii primare! iar celalalt capat

    este le&at la borna isei centrale 8 a capacului izolant al bobinei

    de inductie.

    2unctionarea bobinei de inductie se bazeaza pe enomenul

    inductiei electroma&netice! potrivit caruia! prin intreruperea

    curentului de "oasa tensiune din inasurarea primara! ia nasterein inasurarea secundara un curent de inalta tensiune. 5cest

    enomen se explica prin variatia campului ma&netic! creat de

    inasurarea primara! care scade de la valoarea de re&im la zerosi

    ale carei linii de camp ma&netic ' de orta ( intretaie spirele

    inasurarii secundare.

    /aloarea pana la care creste curentul in inasurarea primara

    si deci! tensiunea in inasurarea secundara! deoind de intervalul

    de timp in care contactele stau incise. Cand turatia motoruluieste mai redusa! acest interval este mai mare si deci! curentul va

    creste mai mult decat in cazul turatiilor mari! cand intervalul de

    timp este redus. #aca rezistenta electrica a circuitului este mica!

    la turatii mici ale motorului! curentul creste mult si are loc

    supraincalzirea bobinei datorita eectului 9oule.

    Introducand in circuitul inasurarii primare intre bornele 6

    si 7 o rezistenta suplimentara ' variator (! a carei marime variaza

    cu temperatura! se va evita supraincalzirea bobinei. *a aceasta

    $

  • 7/23/2019 aprinderea clasica

    7/19

    rezistenta! rezistenta sa electrica creste odata cu temperatura

    care! la randul ei! este in unctie de intensitatea curentului ce o

    parcur&e. #e aceea! pentru a se obtine scantei mai puternice la

    pornire! cand motorul este rece! intrebuinteaza bobine cu

    variator.

    /ariatorul se monteaza in serie cu inasurarea primara a

    bobinei de inductie si rolul de a marii intensitatea curentului

    produs de bobina! la pornire si la turatii ale motorului.

    2.2 Ru#tor $ D!%tr!u!toru&

    :uptor distribuitor ' 2i& 8 . 11 ( se compune din ruptorulpropriu)zis! care intrerupe curentul primar! distribuitorul inaltei

    tensiuni catre bu"ii! condensator si re&ulatoare de avans.

    a( Ruptorul Momentul exact al producerii scanteii

    electrice de catre bobina de inductie este determinata de

    momentul intreruperii curentului in circuitul primar al bobinei.

    5ceasta intrerupere este produsa de catre ruptor. :uptorul 18

    este ormat din doua contacte; unul mobil 1si unul ix +0.

    Contactul ix este le&at la masa! iar contactul mobil este izilat demasa masinii.

    In momentul in care contactul mobil se indeparteaza de

    contactul ix! curentul se intrerupesi apare tensiunea inalta in

    inasurarea secundara catre cama ruptorului $! careeste ixata pe

    axul distribuitorului si are un numar de proeminente! e&al cu

    numarul cilindrilor. Contactul mobil este ixat pe o mica par&ie

    ce oscileaza in "urul unui ax si intrerupe circuitul atunci cand o

    proeminenta vine in dreptul sau si roteste aceasta par&ie!desacand contactele.

    :educerea in pozitie initiala a contactului mobil pentru

    restabilirea circuitului primar se ace cu a"utorul unei lame arc!

    care este montata in spatele contactului mobil.

    6

  • 7/23/2019 aprinderea clasica

    8/19

    b) Distribuitorulare

    rolul de a distribui

    curentul de inalta

    tensiune la bu"ii! in

    conormitate cu

    ordinea prescrisa de

    aprindere a

    amestecului

    carburant in

    cilindrii motorului.

    #istribuitorul 14

    ' i& 8. 11 ( se

    compune din ;

    axul

    distribuitor 1! cu

    piesele sale

    componente + 8!

    care este antrenat

    prin intermediul

    pompei de ulei

    rotorul '

    luleaua (17! pe care se &aseste o lama metalica

    capacul distribuitor 14! prevazut cu borne laterale si

    cu o borna centrala ' numarul bornelor laterale corespunde cu

    numarul cilindrilor motorului (

    peria de carbune16

    #istributia curentului de inalta tensiune la bu"ii se

    realizeaza in elul urmator ;Curentul de inalta tensiune a"un&e de la bobina de

    inductie! prin intermediul unui conductor! la borna centrala a

    distribuitorului< Contactul intre borna centrala si rotor se ace

    prin intermediul periei de carbune 16! care este mentinuta in

    contact cu lama metalica a ruptorului de un arc 1$. In tipul

    rotatiei rotorului 17! lama va trece la o distanta de 0!+ mm de

    bornele laterale. Miscarea de rotatie a rotorului rezulta din

    antrenarea acestuia de catre axul distribuitorului1.

    7

  • 7/23/2019 aprinderea clasica

    9/19

    8

  • 7/23/2019 aprinderea clasica

    10/19

    #eci transmisia curentului de inalta tensiune de la lama

    rotorului la bornele laterale ' ploturi ( din capac nu se ace

    prin contact! ci prin scantei. In continuare! transmiterea

    curentului de inalta tensiune de la bornele laterale la bu"ii se ace

    prin intermediul unor ise.

    b( Condensatorul ruptorului. *a desciderea

    contactelor ruptorul apare intre acestea o scanteie. 5ceasta

    scanteie se produce din cauza bobinei de inductie! care se opune

    intreruperii bruste a curentului. :olul condensatorului este de

    inma&azina ener&ia electrica provocata de inductia proprie a

    inasurarii primare.

    Condensatorul electric 1+ ' i& 8.11 (este ormat din doua

    placute metalice oarte subtiri ' cateva sutimi de milimetru

    &rosime (! izolate intre ele cu o oita de artie parainata. Cele

    doua placute metalice se numesc armaturile condensatorului. le

    sunt stranse sul si introduse intr)o capsula metalica. = armatura

    este le&ata la carcasa metalica a condensatorului ' care se

    ixeaza la masa ca si contactul ix al ruptorului (! iar alta

    armatura este le&ata la un conductor ce iese prin capacul izolator

    al condensatorului. 5ceasta se lea&a la contacul mobil alruptorului. Condensatorul este montat in paralel cu contactele

    motorului si trebuie sa aiba capacitatea eletcrica cuprinsa intre

    0!1 si 0!+$ microarazi

    c( Regulatorul de avans. In timpul unctionarii

    motorului! avansul la aprindere se re&leaza automat in unctie de

    turatie si sarcina cu a"utorul re&ulatorului de avans centriu&al si

    a celui prin depresiune ' acuumatic (

    In aara acestor re&ulatoare de avans automate! ruptoruldistribuitor este prevazut si cu un dispozitiv de re&lare manuala

    a avnsului! numit re&ulator de avans octanic sau corector de

    cira octanica.

    :e&ulatorul de avans centriu&ar 1 8 ' i& 8 . 11 (

    modiica automat avansul la aprindere! in unctie de turatia

    arborelui cotit.:e&ulatorul este ormat dintr)o placa suport pe

    care se &asesc trei axe ; doua axe laterale! in "urul carora

    oscileaza &reutatile mobile 6! si un ax central! pe care poate

  • 7/23/2019 aprinderea clasica

    11/19

    oscila cama ruptorului $ cu lansa sa. >reutaile 6 sunt tinute in

    pozitie initiala de repaus de arcurile 7. >reutatile sunt prevazute

    cu un cui cu rola care intra in crestaturile alun&ite ale lansei

    camei.

    -uportul ruptorului se roteste odata cu axul ce comanda

    distribuitorul si! in miscarile lui! antreneaza &reutatile 6! iar

    acestea la randul lor cama $! prin intermediul cuielor cu rola.

    *a cresterea turatiei! &reutatile se indeparteaza de ax si se

    rotesc in "urul punctelor de articulatie. Cuiele descriu un arc de

    cerc si rotesc cama ata de pozitia initiala in sensul de rotatie a

    rotor ) distribuitorului! marind in elul acesta avansul din i&. 8.

    1+.

    *a turatii mici ale motorului! acest re&ulator nu realizeaza

    un avans suicient! de aceea este a"utat de re&ulatorul de avans

    prin depresiune.

    :e&ulatorul de avans prin depresiune ' vacuumatic ( este

    comandat de presiunea care exista in conducta de aspiratie a

    motorului. 5ceasta depresiune este cu atat mai mare cu cat

    clapeta de acceleratie este descisa mai putin! si! invers cu cat se

    descide mai mult clapeta cu atat depresiunea scade.

    10

  • 7/23/2019 aprinderea clasica

    12/19

    #epresiunea provoaca miscarea unei membrane! care

    printr)o ti"a deplaseaza! la dreapta sau la stan&a placa pe care

    asezata ruptorul.

    :e&ulatorul ' i& 8.1+ ( se compune din ;

    Corpul re&ulatorului! ormat din doua compatimente

    separate intre ele printr)o membrana

    i"a ' levierul ( 3! care ace le&atura dintre intre

    membrana si discul contactelor ruptorului

    5rcul +! care mentine membrana in pozitie de repaus

    si care este plasat in unul din compartimentele corpului.

    Conducta de le&atura ' teava ( 1! dintre le&urator si&aleria de aspiratie al motorului din apropierea clapetei de

    acceleratie ' putin deasupra ei (

    Cand motorul unctioneaza cu clapeta de acceleratie incis

    la mersul in &ol depresiunea in &aleria de admisie este mare!

    insa in dreptul prizei de depresiune presiunea este cea

    atmoserica. In acest caz re&ulatorul nu intra in unctiune

    deoarece nu exista depresiune. 5cest lucru este necesar intrucat

    la turatii reduse ale motorului! avansul trebuie sa ie minim.*a desciderea partiala a clapetei! deci cand motorul este

    cu sarcina mica! apare in dreptul prizei depresiune care se

    transmite re&ulatorului! membrana este aspirata si invin&and

    orta arcului +! acctioneaza prin ti"a 3 asupra discului ruptorului!

    rotind in sensul avansului la aprindere.

    Cand clapeta este complect descisa! deci motorul este in

    plina sarcina! depresiunea din dreptul prizi este oarte mica!

    cresterea avansului iind de asemenea mica.5cctiunea comuna are&ulatorului centriu&ar si

    are&ulatorului prin depresiune asi&ura un avans de aprindere

    corec la orice re&im de lucru al motorului.

    :e&ulatorul de avns octanic! stabileste avansul la aprindere

    in unctie de unctia octanica acombustibilului. #aca se

    scimba cira octanica a combustibilului este necesar sa se

    re&eleze avansul ix al motorului! pentru a se pute obtine puterea

    maxima intr)un re&im de unctionare ara detonatii.

    11

  • 7/23/2019 aprinderea clasica

    13/19

    :e&ulatorul se compune din doua placi! care se pot rotii!

    asezate una peste alta . ?na din placi este ixata la corpul

    ruptorului distribuitor! iar cealalta este ixata pe blocul motor.

    le se ixeaza cu un surub.

    ,e placa de baza! ixata de blocul motor sunt marcate

    &radatiile! iar placa mobila are un indicator al un&iului de

    avans. 2iecare diviziune corespunde unui avans de +o masurat de

    volumul motorului. #eplasarea placilor se ace cu mana prin

    blocarea surubului de ixare sau printr)un dispozitiv. ,ozitia zero

    a re&ulatorului de avns octanic corespunde la utilizarea unei

    benzine de cira octanicade abrica constructoare

    5vansul se mareste prin rotirea corpului ruptorului

    distribuitor in sensul inver de rotire a axului distribuitorului si se

    micsoreaza prin rotirea corpului in sensul de rotire a

    distribuitorului.

    :e&larea instalatiei de aprindere ' ,unerea la punc a

    aprinderii ( este operatia de care depinde buna unctionare a

    motorului! puterea! economicitatea etc.! de aceea se recomanda

    sa ie executata in atelierele specializate! dotate cu aparatura de

    testare electronica.

    =peratia de re&lare se ace dupa curatirea contactelorruptotului si corectarea distantei dintre contacte. #istanta dintre

    contacte se mareste cu a"utorului unui spion! in momentul cand

    pintenul contactului mobil se ala pe un var al camei axului

    ruptor distribuitorului.inand seama de uzura neunuorma a

    varurilor camei si de unele "ocuri ale axului ruptor

    distribuitorului! este posibil ca distanta dintre contacte sa nu ie

    aceeasi pentru iecare pozitie a camei! astel incat timpul

    corespunzator un&iului de incidere a camei sa nu ie constant!ceea ce produce o unctionare neuniorma a aprinderi. #e aceea

    este recomandabil sa se masoare cu aparate speciale! in timpul

    unctionarii motorului! un&iul camei in &rade sau procentul

    #@ell! care se determina cu relatia ;

    % #@ell A ?i . B 100!

    ?i ?d

    1+

  • 7/23/2019 aprinderea clasica

    14/19

    in care ?i este un&iul de incidere a camei si ?d un&iul

    de descidere a camei.

    ,unerea la punct a aprinderii se ace prin metoda clasica a

    rotirii rotor distribuitorului in sensul invers acelor de ceasornic

    pana se aprinde lampa de control bransata cu un ir la borna de

    alimentare de "oasa tensiune a ruptor distribuitorului si cu

    celalalt ir la masa. #e asemenea se poate olosi o metoda

    dinamica de veriicare a avansului la aprindere cu o lampa

    stroboscopica si un turometru electronic! in conditii normale de

    unctionare a motorului.

    2.' Bu(!"

    u"ia serveste la producerea

    scanteilor electrice! necesare aprinderiiamestecului carburant. -canteia se

    produce intre electrozii bu"iei! aceasta

    iind insurubata in ciuloasa motorului!

    intr)un oriiciu iletat ce patrunde in

    camera de ardere a motorului.

    u"ia ' i& 8. 13 ( este ormatdintr)un corp metalic1 prevazut cu o

    portiune iletata si un cap exa&onal

    pentru acctionare cu ceia. ,e corpul

    metalic este ixat unul din electrozii

    bu"iei.

    5cest electrod lateral + ace

    contact cu masa prin intermediul

    corpului metalic al bu"iei ce seinsurubeaza in ciulasa motorului. 5l

    13

  • 7/23/2019 aprinderea clasica

    15/19

    doilea contact al bu"iei! electrodul central 3! este ixat intr)un

    izolator 4! prins la randul sau in corpul metalic. lectrodul

    central are la capatul exterior borna de care se lea&a isa ce

    aduce cxurentul de inalta tensiune.

    ,entru asi&urarea etanseitatii camerei de compresie! intre

    corpul bu"iei si ciulasa se aseaza o &arnitura metalo plastica $

    *a unele constructii! etansarea se asi&ura prin supraete conice.

    #istanta intre electrozii bu"iei este de 0!$ 0!7 mm.

    Curentul adus prin ise trece de la electrodul central la

    electrodul lateral sub orma de scanteie si de aici a"un&e prin

    corpul bu"iei la masa. 2iind vorba de curent de inalta tensiune!

    izolatorul bu"iei care este acut din portelan trebuie sa ie in

    buna stare! ara crapaturi sau isuri! si curat! altminteri curentul

    trece direct la masa ara sa mai produca scanteia intre electrozi.

    5ceasta cu atat mai mult cu cat curentul circula mai &reu prin

    &azele comprimate din camera de compresie decat prin aer.

    Caracteristicile principale ale unei bu"ii sunt;

    #iametrul si lun&imea partii iletate ce se

    insurubeaza in ciulasa motorului.

    2elul iletului

    /aloarea termica a bu"iei

    #iamerul partii iletate poate i de 10 1+ mm sau 14

    18 mm! dar cele mai des utilizate diametre sunt cele de 14 mm si

    18 mm. *un&imea partii iletate este variabila si depinde de

    &rosimea ciuloasei in care se insurubeaza bu"ia.

    /aloarea termica a unei bu"ii reprezinta o cira de

    comparatie care arata comportarea bu"iei ata de solicitarea

    termica. #in punct de vedere al valorii termice! bu"iile pot i

    calde sau reci. *a motoarele cu turatie mare si cu raport de

    compresie ridicat! se olosesc bu"ii reci! iar la motoarele cu

    turatie mica si cu raport de compresie scazut! se olosesc bu"ii

    calde! tipul respectiv de bu"ii iind precizat de uzinele

    constructoare pentru iecare tip de automobil.

    14

  • 7/23/2019 aprinderea clasica

    16/19

    lectrozii bu"iei si varul interior al izolatorului sunt

    supusi incalzirii! datorita exploziei! la o temperatura oarte mare

    ' peste 1$00 oC (. 5ceste explozii se repeta oarte des! astel

    incat incalzirea bu"iei ar creste mereu! daca nu s)ar evacua in

    acelasi timp caldura pe care o inma&azineaza. #eoarece

    electrodul lateral este ixat de corpul metalic al bu"iei! care la

    randul sau este in contact cu ciulasa ' in ma"oritatea cazurilor

    racita cu apa (! el se raceste mai usor decat electrodul central si

    astel caldura inma&azinata de bu"ie trece! prin conductibilitate!

    spre ciulasa. In elul acesta temperatura bu"iei nu se ridica

    peste $00 600 oC .

    Cu cat partea interioara a

    izolatorului este mai lun&a

    ' i& 8.14 a ( cu atat drumul de

    evacuare a caldurii este mai

    lun& si! deci! cu atat

    electrodul central si varul

    interior al izolatorului se

    incalzeste mai mult. 5ceste

    bu"ii se numesc bu"ii calde.#aca lun&imea partii

    interioare a izolatorului este

    mica ' i& 8.14 b (! caldura se

    evacueaza mai usor!

    temperatura bu"iei este mai

    mica! in acest caz iind vorba

    de o bu"ie rece.

    #aca bu"ia este bine aleasa din punc de vedere al valoriitermice! atunci la mersul indelun&at al motorului! cu putere

    mi"locie! temperatura interioara a bu"iei trebuie sa sa ie de

    $00 600 oC. In acest caz! daca si amestecul carburant este

    normal cand se demonteaza si se examineaza bu"ia! ea se

    prezinta curata! cu izolatorul usor colorat in castaniu.

    Cand amestecul carburant este prea bo&at! bu"ia se prezinta

    aumata din cauza aprinderii incomplete a carburantului!

    carbonul nears depunandu)se ca o unin&ine pe bu"ie.

    1$

  • 7/23/2019 aprinderea clasica

    17/19

    #aca bu"ia este prea calda! atunci electrodul central se

    incalzeste exa&erat! pana la alb! putandu)se ciar topi. #aca in

    acest caz se intrerupe aprinderea! motorul va continua sa

    unctioneze cateva secunde din cauza aprinderilor ce au loc de

    aceste puncte oarte calde ale bu"iei.

    2unctionarea motorului cu bu"ii prea calde este deectoasa!

    deoarece aprinderile au loc mai devreme decat in momentul

    potrivit si nu sunt provocate de scanteie.

    #aca bu"ia este prea rece! temperatura ei iind prea mica!

    uleiul ce se depune cu timpul pe ea nu poate i ars! ci numai

    carbonizat si! astel! bu"ia este scoasa din unctiune din cauza

    cocsarii sale! a umezirii cu ulei si a slabirii izolatiei! iar scanteia

    trece direct prin stratul de carbune cocsiicat la masa. -e zice ca

    bu"ia este ancrasata . 5ncrasarea se poate produce si in cazul

    in care bu"ia este bine aleasa! dar motorul este uzat si consuma

    ulei.

    /aloarea termica a bu"iilor se noteaza prin numere

    incepand de la 1 ' la bu"iile cele mai calde ( si pana la 4$0 ' la

    bu"iile cele mai reci (. ,entru motoarele moderne de automobile!

    valoarea termica a bu"iei romaneasca este de 1+$ +40.

    C"#!to&u& 'In%t"&"t!! e&ectron!ce de

    "#er!ndere

    -istemele clasice de aprindere de la bateria de

    acumulatoare si cu ma&netou nu se comporta satisacator cand

    se utilizeaza la motoarele moderne care se caracterizeaza printr)

    o turatie mare! multi cilindrii si un raportde comprimare! de

    asemenea ridicat.

    5prinderea clasica cu ruptor distribuitor cu contacte este

    limitata de valoarea curentului de intrerupere si de vitezacresterii acestui curent in inasurarea primara. ,rimele incercari

    16

  • 7/23/2019 aprinderea clasica

    18/19

    de scimbare a sistemului de aprindere s)au acut in directia

    limitarii curentului din ruptor.

    #intre sistemele electronice! cele cu tranzistoare raspund

    mai bine cerintelor impuse de motoarele moderne.

    #upa modul de intrerupere a curentului care comanda

    aprinderea! sistemele de aprindere cu tranzistoare pot ii cu

    ruptoare mecanice! sau ara contacte ' ruptor electroma&netic

    sau otoelectric (.

    '.1 In%t"&"t!" de "#r!ondere cu tr"n)!%tor %!ru#tor *ec"n!c

    -cema instalatiei de aprindere cu tranzistor si ruptor

    mecanic se compune din ;

    :uptor mecanic ' conectat la baza tranzistorului (

    obina de inductie

    ateria de acumulatoare

    :ezistenta

    #istribuitorul

    Curentul primar al bobinei de inductie este curentul decolector al tranzistorului! iar curentul de intrerupere este

    curentul de baza care are valoare oarte mica.

    Intre electrozii tranzistorului se ormeaza doua circuite; un

    circuit de comanda si un circuit principal. ,rin circuitul de

    comanda emiter baza trece un curent de 0!+$ ) 0!$ 5! iar prin

    circuitul emiter colector trece curentul de $ 1+ 5.

    #aca ruptorul este descis! baza tranzistorului nu este

    conectata in circuit si tranzistorul este blocat. In momentul incare contactele ruptorului se incid! curentul de comanda trece

    de la bateria de acumulatoare si prin circuitul emiter baza al

    tranzistorului la ruptor. Curentul principal va avea circuitul ;

    ateria de acumulatoareCircuitul emiter colector al

    tranzistorului si la primarul bobinei de inductie.

    In momentul in care contactele ruptorului se descid! se va

    intrerupe curentul de comanda si! in acelasi timp ! se va

    intrerupe si curentul principal.

    17

  • 7/23/2019 aprinderea clasica

    19/19

    *a aceasta instalatie ruptorul serveste pentru comanda

    tranzistorului. 2ata de sistemul de aprindere de tip clasic

    condensatorul din circuitul primar! care atin&e scanteile! nu mai

    este necesar.

    Intreruperea curentului in circuitul primar al bobinei de

    inductie se ace mult mai repede decat in sistemul clasic! astel

    incat valoarea tensiunii curentului din secundarul bobinei! in

    mod practic! nu depinde de turatia motorului.

    '.2 In%t"&"t!" de "#r!ndere cu tr"n)!%to"re %!ru#tor e&ectro*"+net!c %"u ,otoe&ectr!c

    In cazul acestei instalatii! ruptorul mecanic este inlocuit cu

    un &enerator de impulsuri care poate i un sistem

    electroma&netic sau un sistem cu o celula otoelectrica.

    -cema de principiu a sistemului de aprindere cu ruptor

    electroma&netic se compune din &eneratorul de impulsuri

    ma&netice! ormat din inasurarea! continuta in circuitul bazei

    tranzistorului! excitata de impulsurile electrice de la polii rotitori

    ai ma&netului permanent. ,rin circuitul primar al bobinei deinductie trece curentul colectorului tranzistorului. -istemul de

    aprindere mai cuprinde bateria de acumulatoare si distribuitorul.

    In cazul ruptorului oto electric el contine o inasurare in

    circuitul bazei tranzistorului pe care periodic o excita cu un

    ascicul luminos ce trece printr)o anta rotitoare.

    #in analiza instalatiilor de aprindere cu tranzistoare cu

    roptor mecanic sau cu &enerator de impulsuri electrice! se

    constata ca au circuitul bazei ara inductie si curentul de ointensitate oarte mica. #atorita acestui apt se poate olosi un

    curent mult mai mare in inasurarea primara a bobinei! dar

    micsorand numarul de spire. ,rin reducerea numarului de spire

    al primarului bobinei se micoreaza si prin curentii de

    autoinductie! iar curentul in bobina creste mult mai repede decat

    la sistemele clasice. *ipsa condensatorului elimina oscilitatiile

    electrice care iau nastere la intreruperea curentului.