a_prelegerea 5 constructii foc.pdf

10
91 PRELEGEREA 5 CONSTRUCŢIILE ÎN CONTEXTUL SECURITĂŢII LA INCENDIU ÎN ROMÂNIA Generalităţi Performanţa unei construcţii poate fi tratată pentru fiecare cerinţă esenţială în parte; astfel, putem discuta despre performanţa privind securitatea la incendiu în construcţii. În particular, performanţa privind securitatea la incendiu a construcţiei este dată de: - performanţa produselor pentru construcţii cu rol în securitatea la incendiu; - performanţa întregului ansamblu construit . 5.1 Abordarea construcţiilor din punctul de vedere al securităţii la incendiu Măsurile de prevenţie şi de protecţie la incendiu, precum şi nivelurile de performanţă impuse unei construcţii se stabilesc după destinaţia/funcţiuna, categoria construcţiei etc.; în acest sens, reglementările româneşti privind securitatea la incendiu a construcţiilor (cuprinzând clădiri, instalaţii şi amenajări) fac deosebire între acestea. Practica securităţii la incendiu în construcţii, în România, în cazul construcţiilor supraterane (cu sau fără subsoluri sau demisoluri), precum şi a celor subterane distinge destinaţii/funcţiuni precum (P 118-99): - civile (publice): cazul clădirilor pentru locuit, comerţ, sănătate, cultură, învăţământ, sport, turism sau administrative etc.; - de producţie şi/sau depozitare: cazul clădirilor pentru activităţi specifice de bază sau auxiliare (hale, ateliere, depozite etc.); - mixte: cazul clădirilor care adăpostesc simultan spaţii cu destinaţii civile publice diferite sau cazul celor care adăpostesc simultan spaţii de producţie şi depozitare sau al celor care adăpostesc simultan spaţii cu funcţiuni civile publice şi/sau de producţie şi/sau depozitare etc.. Construcţiile agroindustriale şi agrozootehnice se tratează, după caz, prin asimilare cu construcţiile civile sau de producţie sau depozitare, în conformitate cu destinaţia/destinaţiile acestora. Practica securităţii la incendiu în construcţii, în România, distinge construcţii precum (P 118-99): - înalte: cele civile supraterane, la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la minimum 28 m (dar sub 45 m) faţă de terenul (carosabilul) accesibil autovehiculelor de intervenţie a pompierilor, aferent clădirii; nu sunt considerate clădiri înalte construcţiile care nu adăposteasc persoane, clădirile civile la care deasupra nivelului limită se află un singur nivel ce ocupă maximum 50% din aria construită a clădirii şi cuprinde numai încăperi pentru maşinile ascensoarelor, spaţii tehnice aferente construcţiei şi circulaţii funcţionale; - foarte înalte: cele civile supraterane la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situată la minimum 45 m faţă de terenul (carosabilul) accesibil autovehiculelor de intervenţie a pompierilor, aferent clădirii; - deschise: cele descoperite sau acoperite (tip şopron) nedelimitate perimetral pe minimum două laturi sau delimitate de elemente neetanşe (plasă, trafor etc.);

Upload: aurel-ivancu

Post on 29-Sep-2015

224 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

  • 91

    PRELEGEREA 5

    CONSTRUCIILE N CONTEXTUL SECURITII LA INCENDIU N ROMNIA

    Generaliti

    Performana unei construcii poate fi tratat pentru fiecare cerin esenial n parte; astfel, putem discuta despre performana privind securitatea la incendiu n construcii.

    n particular, performana privind securitatea la incendiu a construciei este dat de: - performana produselor pentru construcii cu rol n securitatea la incendiu; - performana ntregului ansamblu construit.

    5.1 Abordarea construciilor din punctul de vedere al securitii la incendiu

    Msurile de prevenie i de protecie la incendiu, precum i nivelurile de performan impuse unei construcii se stabilesc dup destinaia/funciuna, categoria construciei etc.; n acest sens, reglementrile romneti privind securitatea la incendiu a construciilor (cuprinznd cldiri, instalaii i amenajri) fac deosebire ntre acestea.

    Practica securitii la incendiu n construcii, n Romnia, n cazul construciilor supraterane (cu sau fr subsoluri sau demisoluri), precum i a celor subterane distinge destinaii/funciuni precum (P 118-99):

    - civile (publice): cazul cldirilor pentru locuit, comer, sntate, cultur, nvmnt, sport, turism sau administrative etc.;

    - de producie i/sau depozitare: cazul cldirilor pentru activiti specifice de baz sau auxiliare (hale, ateliere, depozite etc.);

    - mixte: cazul cldirilor care adpostesc simultan spaii cu destinaii civile publice diferite sau cazul celor care adpostesc simultan spaii de producie i depozitare sau al celor care adpostesc simultan spaii cu funciuni civile publice i/sau de producie i/sau depozitare etc..

    Construciile agroindustriale i agrozootehnice se trateaz, dup caz, prin asimilare cu construciile civile sau de producie sau depozitare, n conformitate cu destinaia/destinaiile acestora.

    Practica securitii la incendiu n construcii, n Romnia, distinge construcii precum (P 118-99):

    - nalte: cele civile supraterane, la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situat la minimum 28 m (dar sub 45 m) fa de terenul (carosabilul) accesibil autovehiculelor de intervenie a pompierilor, aferent cldirii; nu sunt considerate cldiri nalte construciile care nu adposteasc persoane, cldirile civile la care deasupra nivelului limit se afl un singur nivel ce ocup maximum 50% din aria construit a cldirii i cuprinde numai ncperi pentru mainile ascensoarelor, spaii tehnice aferente construciei i circulaii funcionale;

    - foarte nalte: cele civile supraterane la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situat la minimum 45 m fa de terenul (carosabilul) accesibil autovehiculelor de intervenie a pompierilor, aferent cldirii;

    - deschise: cele descoperite sau acoperite (tip opron) nedelimitate perimetral pe minimum dou laturi sau delimitate de elemente neetane (plas, trafor etc.);

  • 92

    - nchise: cele acoperite i delimitate perimetral cu perei; aici pot fi ncadrate i construciile:

    - monobloc: care au aria construit minimum 20000 m2 i limea minimum 72m; - blindate: care sunt supraterane i n interiorul crora activitatea se desfoar

    numai la lumin artificial, precum i cele care au acoperi i perei de nchidere perimetral plini (n care se prevd numai goluri psihologice i ui de acces); ncperile blindate care au aria construit minimun 700 m2 sunt considerate construcii blindate. Practica securitii la incendiu n construcii, n Romnia, face distincie cu privire la

    spaiile interioare: (P 118-99): - ncperi cu aglomerri de persoane: cele pentru care numrul persoanelor ce se pot

    ntruni simultan este minimum 50, fiecreia revenindu-i o suprafa de pardoseal cu aria sub 4 m

    2;

    - sli aglomerate: ncperi sau grup de ncperi ce comunic direct ntre ele prin goluri protejate sau neprotejate, n care suprafaa de pardoseal ce i revine unei persoane are aria sub 4 m

    2 i pentru care numrul persoanelor ce se pot ntruni simultan este minimum 150 sau

    minimum 200 n cazul slilor situate la parter; practica securitii la incendiu distinge, dup destinaie, sli aglomerate codificate S1 i S2 (tabelul 5.1).

    Tabelul 5.1 Sli aglomerate (P118-99)

    Codul

    slii aglomerate Destinaia slii aglomerate

    S1

    Teatru dramatic i muzical, sal de spectacole, circ, expoziie comercial, muzeu cu exponate combustibile, magazin cu mrfuri combustibile etc.

    S2

    Sal de proiecii cinematografice, cantin i restaurant, sal de lectur, muzeu cu exponate incombustibile, expoziie permanent de art, auditoriu, sal de ntruniri, saloan de dans, sal de concert, sal de sport, sal de ateptare sau de cult, vestiar etc.

    Not:

    1. Slile aglomerate a cror destinaie nu este cuprins n tabel, se ncadreaz prin asimilare.

    n practica securitii la incendiu n construcii, n Romnia, se mai utilizeaz termeni ca (P 118-99):

    - utilizatori: persoane, animale sau obiecte care utilizez o construcie; - nivel: spaiu construit i delimitat de planee, suprateran sau subteran, nchis sau

    deschis;

    - supant: planeu intermediar deschis pe una sau mai multe laturi spre ncperea n care este dispus, figura 5.1a; supanta care ocup din suprafaa ncperii/spaiului n care se afl minimun 40% constituie nivel;

    - demisol: nivel al construciei prevzut cu ferestre n pereii de nchidere i cu pardoseala situat sub cota terenului amenajat (carosabilului) cu maximum jumtate din nlimea liber a acestuia; se consider nivel suprateran al construciei;

    - mansard: spaiu funcional amenajat n volumul podului construciei; se consider nivel suprateran al construciei;

    - atrium: spaiu din interiorul construciei nchis la nlimea a cel puin patru niveluri ale construciei, dispuse pe una sau mai multe dintre laturile acestuia, figura 5.1b;

    - degajament protejat: spaiu al unei construcii, nchis cu elemente de construcii, orizontale i verticale, incombustibile i rezistente la foc, conform P 118-99, realizat astfel pentru a nu fi inundat cu fum un timp determinat i destinat circulaiei utilizatorilor; este luat n considerare la stabilirea timpului/lungimii de evacuare n situaia de incendiu;

  • 93

    - ncpere tampon: ncpere pentru protecia golurilor din perei, conformat, alctuit i realizat ca s corespund prevederilor normativului P 118-99 (dup rolul pe care l are n cazul incendiului);

    a. b.

    Figura 5.1 Spaiul construit n contextul securitii la incendiu a. supant (Universitatea din Lund), b. atrium (Universitatea Tehnic din Iai)

    - tambur deschis: subansamblu construit n vederea protejrii la foc, adiacent golurilor destinate circulaiei funcionale, din pereii antifoc sau rezisteni la foc sau rezisteni la explozie;

    - perete cortin: nchidere perimetral a construciei, cu structur de rezisten proprie (independent de cea a construciei la care se ancoreaz) sau panouri de faad fixate structurii construciei; dup caz, pot fi utilizate i combinaii ale celor dou sisteme de nchidere perimetral.

    Un caz aparte l constituie conceptul compartimentului de incendiu, care trebuie abordat ca o msur de protecie la incendiu cu privire la cldire (fiind tratat, extis, alturi de alte msuri de protecie la foc), dar care poate fi definit i n acest context:

    - compartimentul de incendiu (raportat la interiorul construciei) este partea cldirii (n extremis cldirea), coninnd una sau mai multe ncperi i/sau spaii, delimitat prin elemente de construcii destinate izolrii de restul cldirii pe o durat determinat, n scopul limitrii propagrii incendiului;

    - compartimentul de incendiu (raportat la un grup de construcii) este grupul cldirilor, delimitat prin spaii i/sau elemente de construcii destinate s l izoleze de un alt grup de cldiri sau alte construcii pe o durat determinat, n scopul limitrii propagrii incendiului;

    - compartimentul de incendiu (la modul general) este entitatea minim construit i delimitat specific prin spaiu de siguran sau elemente de construcii antifoc destinate s l izoleze un timp determinat, n scopul limitrii propagrii incendiului.

    5.2 Riscul la incendiu asociat construciilor

    Nivelul de risc la incendiu se asociaz (i se precizeaz n documentaiile tehnice) zonelor, spaiilor, ncperilor, compartimentelor de incendiu i cldirilor sau instalaiilor tehnologice (P118-99).

    n cazul construciilor civile, nivelul de risc la incendiu asociat se stabilete, n mod obinuit i simplificat, dup densitatea sarcinii termice, qs, sau dup destinaia atribuit, cum urmeaz:

  • 94

    - nivelul mic de risc la incendiu, pentru qs 420 MJ/m2 sau, indiferent care este

    densitatea sarcinii termice, pentru spaiile i ncperile avnd alte destinaii dect cele menionate la alte niveluri de risc;

    - nivelul mijlociu de risc la incendiu, pentru qs = 420840 MJ/m2 sau, indiferent care este

    densitatea sarcinii termice, pentru spaiile n care se utilizeaz focul deschis (pentru buctrie, zon central termic, oficiu preparri calde etc.);

    - nivelul mare de risc la incendiu, pentru qs 840 MJ/m2 sau, indiferent care este

    densitatea sarcinii termice, pentru spaiile n care se utilizeaz sau se depoziteaz materiale sau substane combustibile (pentru arhiv, bibliotec, zon multiplicare, parcare autovehicule etc.).

    Riscul asociat compartimentului de incendiu este dat de riscul cel mai mare dac spaiul cruia i corespunde ocup minimum 30% din volumul ntregului compartiment.

    n cazul ncperilor i spaiilor echipate cu instalaii automate de stingere, riscurile la incendiu mari pot fi considerate mijlocii i cele mijlocii pot fi considerate mici.

    n cazul construciilor de producie i/sau depozitare (industriale), nivelul de risc la incendiu asociat se stabilete, n mod obinuit i simplificat, dup categoria de pericol de incendiu (AE) la care se ncadreaz procesul tehnologic adpostit; nivelurile de risc la incendiu asociate construciilor civile pot fi extrapolate i la construciile de producie i/sau depozitare, cu precizrile:

    - nivelul mic de risc la incendiu se asociaz n cazul adpostirii unui proces ncadrabil categoriei de pericol de incendiu E;

    - nivelul mijlociu de risc la incendiu se asociaz n cazul adpostirii unui proces ncadrabil categoriei de pericol de incendiu D;

    - nivelul mare de risc la incendiu se asociaz n cazul adpostirii unui proces ncadrabil categoriei de pericol de incendiu C.

    Categoriile de pericol de incendiu se stabilesc avnd-se n vedere natura activitilor desfurate, caracteristicile arderii materialelor i substanelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, precum i densitatea sarcinii termice (tabelul 5.2).

    5.3 Gradul de rezisten la foc asociat construciilor

    Generaliti

    Gradul de rezisten la foc (GRF) asociat construciei este conceptul care apreciaz rspunsul global al construciei/compartimentului de incendiu la aciunea focului, i este definit funcie de combustibilitatea i rezistena la foc a principalelor elemente de construcii care o alctuiesc; reglementrile romneti definesc cinci grade de rezisten la foc, GRF IV (tabelul 5.3).

    Gradul de rezisten la foc asociat construciei, dup destinaia i, eventual, nivelul de risc la incendiu/categoriea de pericolului de incendiu, se coreleaz cu aria construit, numrul nivelurilor i, eventual, capacitatea atribuit acesteia (numrul persoanelor adpostite).

    5.3.1 Gradul de rezisten la foc asociat construciilor civile (publice)

    Gradul de rezisten la foc asociat construciilor civile supraterane, dup destinaie, se coreleaz cu:

    - capacitatea construciei i numrul nivelurilor; exemple: - pentru cele avnd asociat gradul de rezisten la foc I i II, numrul nivelurilor

    supraterane nu se limiteaz (oricare ar fi capacitatea lor), cu excepia construciilor avnd gradul de rezisten la foc II cu sli aglomerate;

  • 95

    - pentru cele avnd asociat gradul de rezisten la foc IIIV, numrul nivelurilor se limiteaz funcie de destinaie i numr de persoane adpostite, tabelul 5.4; - aria construit admis, tabelul 5.5.

    Tabelul 5.2 Categoriile de pericol de incendiu (P 118-99) Categoria

    de pericol

    de incendiu

    Caracteristicile substanelor i materialelor ce determin ncadrarea

    Observaii

    A

    (BE3a)

    Substane a cror aprindere sau explozie poate s aib loc n urma contactului cu oxigenul din aer, ap sau alte substane sau materiale.

    Lichide avnd temperatura de inflamabilitate a vaporilor sub 28

    0C, gaze sau vapori cu limita

    inferioar de explozie pn la 10%, cnd acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive.

    Nu determin ncadrarea n categoriile A i B (BE3a) i (BE3b) de pericol de incendiu: - folosirea substanelor solide, lichide sau gazoase drept combustibil de ardere;

    - scprile i degajrile de gaze, vapori sau praf care sunt n cantiti ce nu pot forma cu aerul amestecuri explozive.

    n asemenea situaii, ncadrarea se face n categoriile C, D sau E (BE2, BE1a, b), n funcie de densitatea sarcinii termice de incendiu i pericolul la incendiu n ansamblu.

    B

    (BE3b)

    Lichide avnd temperatura de inflamabilitate a vaporilor 28

    0C1000C, gaze sau vapori cu limita

    inferioar de explozie mai mare de 10%, cnd acestea pot forma cu aerul amestecuri explozive.

    Fibre, praf sau pulberi care se degaj n stare de suspensie, n cantiti ce pot forma, cu aerul, amestecuri explozive.

    C

    (BE2)

    Substane i materiale combustibile solide.

    Lichide avnd temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare ca 100

    0C.

    Nu determin ncadrarea n categoria C (BE2) de pericol de incendiu, oricare din urmtoarele situaii: - folosirea substanelor solide, lichide sau gazoase drept combustibil de ardere;

    - utilizarea lichidelor combustibile avnd temperatura de inflamabilitate mai mare ca

    1000C la comenzi hidraulice, rcire, ungere,

    filtre i tratamente termice, n cantiti pn la 2 m

    3, cu condiia lurii unor msuri locale pentru limitarea propagrii incendiului; - folosirea echipamentului electric care conine pn la 60 kg ulei pe unitatea de echipament, precum i a fluxurilor de cabluri cu mai puin de 3,5 kg material combustibil/ml de flux;

    - materialele i substanele combustibile din spaiul respectiv, inclusiv cele din utilaje care nu se ncadreaz la aliniatul 2 sau cele utilizate la transportul ori depozitarea materialelor

    combustibile, a unor ambalaje, palete sau

    rafturi combustibile dac nu se depete, n totalitate, 105 MJ/m

    2.

    n situaiile de mai sus, ncadrarea se face n funcie de pericolul la incendiu n ansamblu, n categoria D sau E de pericol de incendiu

    (BE1a, b).

    D

    (BE1a)

    Substane sau materiale incombustibile fierbini, topite sau incandescente, cu degajri de cldur radiant, flcri sau scntei.

    Substane solide, lichide sau gazoase care se ard n calitate de combustibil.

    E

    (BE1b)

    Substane sau materiale incombustibile, n stare rece, sau materiale combustibile cu umiditate

    peste 80%, pentru care posibilitatea aprinderii

    lor este exclus.

  • 96

    Note:

    1. Cea mai important categorie de pericol de incendiu existent ntr-o ncpere (spaiu), compartiment de incendiu sau construcie determin, de regul, categoria de pericol a acestora, cu urmtoarele excepii:

    - categoriile A i B, al cror volum aferent este mai mic dect 5% din volumul ncperii sau compartimentului respectiv;

    - categoriile C i D, cu un volum aferent mai mic dect 10% din volumul ncperii sau compartimentului respectiv, fr a depi 40 m2. 2. n cazurile exceptate se iau msuri care s reduc posibilitile formrii concentraiei locale cu pericol la explozie i propagrii incendiului spre spaiile nvecinate din cadrul ncperii sau compartimentului respectiv. 3. n cazul existenei mai multor categorii de pericol de incendiu asociate unor spaii distincte ale ncperii sau compartimentului de incendiu, se iau n considerare sumele volumelor aferente i respectiv ariilor efective ale fiecrei categorii a pericolului; pentru categoriile C i D, nsumarea se aplic numai dac distana dintre spaiile respective este mai mic de 40 m (msurat pe orizontal). 4. Pentru compartimentele de incendiu sau construciei, categoria de pericol de incendiu cea mai important se extinde la ntregul volum al acestora, cnd spaiul avnd cea mai mare categorie a pericolului reprezint peste 30% din volumul construit al compartimentului sau construciei analizate. 5. Pentru determinarea concentraiei amestecului exploziv, se au n vedere scprile i degajrile privind gazele, vaporii sau praful, att pe timpul desfurrii normale a activitii, ct i pe timpul avariei stabilite prin proiect la instalaiile i utilitile aferente.

    Tabelul 5.3 Gradele de rezisten la foc (P 118-99)

    Nr.

    crt.

    Tipul elementelor

    de construcii Gradul de rezisten la foc

    I II III IV V

    1 Stlpi, coloane, perei portani

    C0(CA1)

    2ore C0(CA1)

    2ore

    C1(CA2a)

    1ora

    C2(CA2b)

    30min

    C4(CA2d)

    -

    2 Perei interiori neportanti

    C0(CA1)

    30min

    C1(CA2a)

    30min

    C2(CA2b)

    15min

    C3(CA2c)

    15min

    C4(CA2d)

    -

    3

    Perei exteriori neportanti

    C0(CA1)

    15min

    C1(CA2a)

    15min

    C2(CA2b)

    15min

    C3(CA2c)

    -

    C4(CA2d)

    -

    4

    Grinzi, planee, nervuri, acoperiuri teras

    C0(CA1)

    1ora

    C0(CA1)

    45min

    (30min)*

    C1(CA2a)

    45min

    (30min)*

    C2(CA2b)

    15min

    C4(CA2d)

    -

    5

    Acoperiuri autoportante fr pod (inclusiv

    contravntuiri), arpante ale acoperiurilor fr pod

    C0(CA1)

    45min

    (30min)*

    C1(CA2a)

    30min

    (15min)*

    C2(CA2b)

    15min

    C3(CA2c)

    -

    C4(CA2d)

    -

    6

    Panouri pentru

    nvelitoare i suporturi continue ale

    nvelitorilor combustibile

    C0(CA1)

    15min

    C1(CA2a)

    -

    C2(CA2b)

    -

    C3(CA2c)

    -

    C4(CA2d)

    -

    Not: 1(*). Valorile rezistenei la foc din paranteze se pot aplica la cldirile i compartimentele de incendiu n care densitatea sarcinii termice a incendiului nu depete 840 MJ/m2 (cu excepia cldirilor nalte, foarte nalte, cu sli aglomerate, care adpostesc persoane care nu se pot evacua singure i cele cu echipament de importan deosebit).

  • 97

    Tabelul 5.4 Construcii civile supraterane: corelaii (1) la GRF III, IV, V (P 118-99)

    Nr.

    crt. Destinaia cldirii Capacitatea

    (numrul maxim al persoanelor)

    Numrul maxim al

    nivelurilor

    pentru

    cldirea avnd GRF

    III IV V

    1 Cldiri care adpostesc persoane ce nu se pot evacua singure

    150 2 1 1

    2

    Cldiri pentru muzee sau expoziii, care nu adpostesc valori deosebite i nu sunt sli aglomerate

    300

    3

    2

    1 Cldiri pentru cazare temporar 200

    Cldiri pentru nvmnt de cultur general i licee 480

    3 Cldiri pentru locuit 200 5 3 2

    4 Cldiri cu alte destinaii, fr sli aglomerate 300 5 2 1

    Tabelul 5.5 Construcii civile supraterane: corelaii (2) la GRF (P 118-99)

    Nr.

    crt.

    GRF

    Aria maxim construit (la sol) a compartimentului de incendiu

    ( m2)

    cazul cldirilor cu un nivel

    cazul cldirilor cu mai multe niveluri

    1 I, II 2500

    2 III 1800

    3 IV 1400 1000

    4 V 1000 800 Note:

    1. Pentru cldirile echipate cu instalaii automate de stingere a incendiilor, ariile se pot majora cu 100%; n situaia prevederii instalaiilor automate de semnalizarea incendiilor, ariile se pot majora cu 25% . Majorrile nu se cumuleaz.

    Gradul de rezisten la foc asociat construciilor civile cu sli aglomerate se coreleaz cu:

    - amplasamentul slii, categoria slii, numrul locurilor i numrul nivelurilor, tabelul 5.6; - numrul nivelurilor supraterane admis, tabelul 5.7. Gradul de rezisten la foc asociat construciilor nalte i foarte nalte (P 118-99) trebuie

    s fie I, dar se admite s fie i II, n situaia n care au poriuni cu nlimea sub 28 m i, n cazul incendiului, nu este afectat stabilitatea cldirii (acoperiurile sau terasele acestor cldiri se realizeaz din materiale incombustibile).

    Gradul de rezisten la foc asociat construciilor de nvmnt (coli, licee) se recomand (nu se impune expres prin normativul NP 010/1997) s fie I sau II; n condiiile utilizrii, n acest scop, a unor construcii avnd gradul de rezisten IIIV, trebuie luate msuri corespunztoare pentru a realiza securitatea acestora n cazul incendiului.

    Gradul de rezisten la foc asociat construciilor spitaliceti trebuie s fie minimum II (NP 015/1997).

  • 98

    Tabelul 5.6 Cldiri civile ce adpostesc sli aglomerate: corelaii (1) la GRF I, II, III (P 118-99)

    Nr.

    crt.

    Amplasarea slii aglomerate

    Categoria

    slii

    Capacitatea

    (numrul maxim al locurilor) pentru cldirea avnd

    gradul de rezisten la foc

    I II III

    1 Independent sau compartiment de incendiu

    S1 nelimitat 5000 1000

    S2 nelimitat 1500

    2 Alipit pe o latur la construcii cu alte destinaii sau mai multe sli aglomerate comasate ntr-o cldire

    S1 5000 2000 1000

    S2 6000 4000 2000

    3 nglobat n construcii cu alte destinaii

    S1 3000 2000 1000

    S2 5000 3000 1500

    Tabelul 5.7 Cldiri ce adpostesc sli aglomerate: corelaii (2) la GRF I, II, III (P 118-99)

    Nr.

    crt.

    Categoria slii Numrul maxim al nivelurilor supraterane admis, dup gradul de rezisten la foc

    I II III

    1 S1 nelimitat 5 2

    2 S2 nelimitat 6 3

    5.3.2 Gradul de rezisten la foc asociat construciilor industriale

    Gradul de rezisten la foc asociat construciilor industriale, dup categoria de pericol de incendiu asociat procesului tehnologic adpostit, se coreleaz cu ariile construite i numrul nivelurilor maxim admis, tabelul 5.8.

    Tabelul 5.8 Construcii industriale: corelaii la GRF (P 118-99)

    Categoria

    de pericol

    de incendiu

    Gradul de

    rezisten la foc

    Numrul nivelurilor

    admis

    Aria maxim construit (la sol) admis pentru construcii sau

    compartimente de incendiu

    dup numrul nivelurilor (m

    2)

    1 2 > 2

    A, B

    (BE3ab)

    I, II 6 nelimitat nelimitat nelimitat

    III, IV, V nu se admit nu se admit nu se admit nu se admit

    C

    (BE2)

    I nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat

    II 6 nelimitat 11700 7800

    III 3 5200 3500 2600

    IV 2 2800 2000 nu se admit

    V 1 1200 nu se admit nu se admit

    D

    (BE1a)

    I, II nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat

    III 3 6500 5200 3500

    IV 2 3500 2600 nu se admit

    V 1 1500 nu se admit nu se admit

    E

    (BE1b)

    I, II nelimitat nelimitat nelimitat nelimitat

    III 3 7800 6500 3500

    IV 2 3500 2600 nu se admit

    V 2 2600 1500 nu se admit

  • 99

    Note:

    1. Ariile construite se pot majora (majorrile menionate nu se cumuleaz) cu : - 100%, pentru construciile, compartimentele i celulele de incendiu echipate cu instalaii automate de

    stingere;

    - 50%, pentru construciile, compartimentele i celulele de incendiu prevzute cu sisteme corespunztoare de evacuare a fumului i gazelor fierbini produse n timpul incendiului;

    - 25%, pentru construciile, compartimentele i celulele de incendiu echipate cu instalaii automate de semnalizare a incendiilor.

    2. La construciile i compartimentele de incendiu cu dou sau mai multe niveluri, se poate mri aria parterului acestora, n limitele admise, numai pentru construciile parter, dac planeul amplasat peste parter este incombustibil, rezistent la foc minimum 2 ore i nu are goluri.

    Bibliografie

    1. Blulescu P., Crciun I., Agenda pompierului, EdituraTehnic, Bucureti,1993. 2. Crciun, I., Secar, V., Calot, S., Ni, A, erbu, T., Gherghinoiu, I., Roth, M.,Vale, I., Blulescu, R., Protecia mpotriva incendiului, ghid pentru aplicarea normelor generale de prvenire i stingere a incendiilor, Editura Service Pompieri, Bucureti, 2000. 3. Calot, S., Lencu, V., erbu, T., Protecia mpotriva incendiilor, vol.1, Editura Service Pompieri, Bucureti,1998. 4. ***, Termeni i expresii P.S.I., Ministerul de Interne-Comandamentul Pompierilor, Serviciul Editorial, Bucureti, 1991. 5. ***, Regulamentul privind stabilirea categoriei de importan a construciilor, aprobat prin Hotrrea Guvernului nr. 766/1997, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 352 din 10 decembrie 1997.

    6. ***, Norme generale de prevenire i stingere a incendiilor aprobate prin Ordinul nr. 775 din 22 iulie 1998, Monitorul Oficial partea I, nr. 348 din 09.10.1998, Bucureti, 1998. 7. ***, Normativ de siguran la foc a construciilor indicativ P.118/1999, IPCT, Bucureti 1999. 8. ***, Manual privind exemplificri, detalieri i soluii de aplicare a prevederilor Normativului P.118/1999-Sigurana la foc a construciilor. Indicativ MP008-2000, IPCT, Bucureti, 2000. 9. ***, Norme generale de aprare mpotriva incendiilor aprobate cu ordinul nr. 163 din 28.02.2007.

  • 100