1. Accent acut = Accent aigu {acsan eghiu}

Accentul acut in franceza se gaseste doar pe litera "e" si consta intr-o virgula inclinata inspre dreapta "é". Litera e cu accent acut se pronunta ca litera "e" din limba romana, in franceza moderna este folosit acolo unde inainte vocala ar fi fost precedata de o consoana.

Cuvinte in franceza care contin litera   "e"   cu accent acut:

écouter {echiute} = a ascultaétudiant {etudian} = studentcinéma {sinema} = cinemacafé {cafe} = cafeaprévenir {prevnir} = a avertiza

2. Accent grav = accent grave {acsan gravh}

Accentul grav in franceza se gaseste pe literele a, e, u si consta intr-o virgula inclinata inspre partea stanga à, è, ù . Atunci cand se afla pe literele a si u ajuta in unele cazuri la distingerea dintre omonine (cuvinte care se pronunta la fel dar au sensuri diferite) ex: à {a} = la -> a {a} = are ; ou {u} = sau -> où {u} = unde ; iar cand se afla pe litera e se pronunta ca un e mai lung.

Cuvinte in franceza care contin litera   "a"   cu accent grav:

çà {sa} = aici delà {de.la} = dincolo dedéjà {deja} = dejalà {la} = acolo

Obs!!! Singurul cuvant in franceza care contine litera "u" cu accent grav este où

Cuvinte in franceza care contin litera   "e"   cu accent grav:

fièvre {fievrâ} = febrathème {tem} = temaarène {aren} = arenacollège {colej} = colegiu

3. Accent circumflex = accent circonflexe {acsan sircumflex}

Accentul circumflex in franceza se gaseste pe literele a, e, i, o, u si consta

intr-o gamalie precum a literei "â" din limba romana â, ê, î, ô, û. Accentul circumflex are de obicei rolul de a indica ca dupa el obisnuia inainte sa fie litera s ori o vocala. De mentionat faptul ca accentul circumflex dupa literele i si u nu mai este obligatoriu deoarece el nu serveste la schimbarea pronuntiei sau pentru a face diferenta intre omonime.

Cuvinte in franceza care contin litera   "a"   cu accent circumflex:

bâtir {batir} = a construipâle {pa.lâ} = pal, palidâme {amh} = sufletâcre {acră} = acru

Cuvinte in franceza care contin litera   "e"   cu accent circumflex:

fêlure {feliur} = crapaturaconquête {conchet} = cucerireforêt {foree} = padureextrême {estremm} = extrema

Cuvinte in franceza care contin litera   "i"   cu accent circumflex:

une île {iun ilă} = o insula

Cuvinte in franceza care contin litera   "o"   cu accent circumflex:

côte {cott} = coasta (referire la mare)hôtel {otel} = hotelbientôt {bianto} = curandôter {oti} = a indeparta, a sterge

Cuvinte in franceza care contin litera   "u"   cu accent circumflex:

sûr {siur} = sigurmûr {miur} = maturfleûr {fliur} = floare

4. Accent tremă = accent tréma {acsan triema}

Accentul tremă in franceza numit si accent umlaut se gaseste pe literele e, i, u, y si consta in doua puncte deasupra literei ë, ï, ü, ÿ. Acest accent este folosit atunci cand intr-un cuvant se afla doua vocale una langa alta si ambele trebuiesc pronuntate. Litera y cu accent trema este folosita doar in unele nume proprii sau in cuvinte franceze moderne.

Cuvinte in franceza care contin litera   "e"   cu accent trema (umlaut):

ambiguë {abighiu} = ambigucanoë {canoe} = canoeIsraël {Izrael} = IsraelNoël {Noel} = Craciun

Cuvinte in franceza care contin litera   "i"   cu accent trema (umlaut):

haïr {air} = urăhéroïne {eroinn} = eroinăarchaïque {arca.ic} = arhaicmaïs {meis} = porumbambiguïté {ambiguite} = ambiguitate

Cuvinte in franceza care contin litera   "u"   cu accent trema (umlaut):

exigüe {egzighiue} = inghesuitargüer {arguer} = a argumenta

5. Sedila (cedila) = cédille {sedile} 

Accentul cedila in franceza se gaseste doar pe litera c si consta intr-o virgula atasate literei in partea de jos ç. Acest accent este folosit doar in fata literelor a, o, u. Francezii folosesc uneori acest accent la inceputul cuvintelor dar niciodata la final.

Cuvinte in franceza care contin litera   "c"   cu cedila:

garçon {garson} = baiatleçon {leson} = lectieça {sa} = acesta, aceastafrançais {franse} = franceza

Cand se folosesc ligaturile   œ   si   æ   in limba franceza:

In limba franceza aceste ligaturi se numesc "e dans l'o" / "e dans l'a" si sunt folosite deseori in cuvintele de origine latina sau greaca, din pacate nu exista o regula anume pentru cand se folosesc.

Cuvinte in franceza care contin ligaturile   œ   sau   æ :

œuvre {ovră} = muncaœil {oil} = ochisœur {soor} = sora

æquo {ecu} = cravatacurriculum vitæ {curiculum vitee} = curiculum vite (CV)Zilele saptamanii in franceza:

zi lucratoare = jour de travail {jur de travaie}

luni = lundi {landii}marti = mardi {mardii}miercuri = mercredi {mercrădi}joi = jeudi {jodii}vineri = vendredi {vandrădi}

sfarsit de saptamana = fin de semaine {fan de semenâ}

sambata = samedi {samdii}duminica = dimanche {dimanș}

In franceza zilele saptamanii nu se scriu cu litera majuscula decat daca se afla

la inceputul propozitiei, sunt de genul masculin si toate denumirile zilelor se

termina in ' -di ' cu exceptia zilei de duminica. Calendarele franceze incep

saptamana ca cele romanesti cu ziua de luni si se termina cu ziua de

duminica.

Alte cuvinte in franceza ce au legatura cu zilele:

o zi = un jour {an jur}o saptamana = une semaine {iun semenâ}ieri = hier {ier}azi = aujourd'hui {ojurdui}maine = demain {dema}saptamana aceasta = cette semaine {set semenâ}saptamana viitoare = la semaine prochaine {la seman proșenâ}saptamana trecuta = la semaine dernière {la seman dernier}

Partile zilei in Franceza:

zori de zi = l'aube {lobă}

rasarit = le lever de soleil {le levee diu soleil}

dimineata = le matin {le matan}

amiaza, pranz, miezul zilei = midi {mi.di}

seara = le soir {le suar}

apus de soare = le coucher de soleil {le cușe de soleil}

noapte = la nuit {la nuii}

miezul noptii = minuit {mi.nuii}

unile anului in franceza cu pronuntie:

ianuarie = janvier {janvie}februarie = février {fevrie}martie = mars {mars}aprilie = avril {avril}mai = mai {me}iunie = juin {jun}iulie = juillet {juile}august = août {ut}septembrie = septembre {septambră}octombrie = octobre {octobă}noiembrie = novembre {novebră}decembrie = décembre {desambră}

Mai jos veti invata cum sa folosesti in exprimare lunile anului in franceza

impreuna cu diverse prepozitii sau structuri:

'en' + numele unei luni = ' în ' + numele unei luniEx: en mars {an mars} = in martie

O expresie foarte folosita in limba franceza in legatura cu denumirea lunile este 'Au mois de ... ' traducerea exacta fiind 'In luna lui ... ' Ex: Au mois de juin {u moa de jua} = In luna lui iunie

Daca vrei sa spui ca ceva s-a intamplat dupa o anumita luna folosesti prepozitia'depuis' Ex: depuis octobre {depuii octobă} = dupa octombrie (din

octombrie incoace)

un mois {an moa} = o luna ce mois {se moa} = luna aceastale mois prochain {le moa proșan} = luna viitoarece janvier {se javie} = in acest ianuarie (in luna ianuarie a acestui an)en janvier dernier {an javie dernie} = ianuarie trecut (luna ianuarie a anului trecut)en janvier prochain {an javie proșan} = ianuarie viitor (luna ianuarie a anului viitor)de janvier à avril {de javie a avrilă} = din ianuarie in apriliele 8 janvier {le 8 javie} = (pe) data de 8 ianuariele mardi 8 janvier {le mardi 8 javie} = marti 8 ianuariedu vendredi 10 janvier {du vandrădi 10 javie} = din data de 10 ianuarie

Anotimpurile in franceza cu pronuntie:

primavara = printemps {prantam}

vara = été {etee}

toamna = automne {otonâ}

iarna = hiver {iver}

Mai jos veti invata cum sa folosesti in exprimare anotimpurile in franceza impreuna cu diverse prepozitii sau structuri:

in timpul primaverii = au printemps {o pranta}in timpul verii = en été {an ete} in timpul toamnei = en automne {an otonâ} in timpul iarnii = en hiver {an iver}

in aceasta primavara = ce printemps {se pranta}in aceasta vara = cet été {set ete}in aceasta toamna = cet automne {set otonâ}in aceasta iarna = cet hiver {set iver}

vara trecuta, in vara trecuta = l'été dernier, en été dernier {lete dernie, an ete dernie} 

vara viitoare, in vara viitoare = l'été prochain, en été prochain {lete proșan, an ete proșan}in timpul verii = pendant l'été {pandaa lete}in vara anului 2013 = pendant l'été de 2013 {pandaa lete de 2013} in timpul lunilor de vara = pendant les mois d'été {pandaa le moa dete}o vara ploioasa = un été pluvieux {iun ete pliuvio}

Culorile principale in franceza:culorile =  les couleurs {le culioor}

Culori Masculin sing Feminin sing Masculin plural Feminin plural

alb blanc {blaa} blanche {blanș} blancs blanches

negru noir {nuar} noire {nuar} noirs noires

gri gris {gri} grise {griz} gris grises

maro marron {maruu} marron {maruu} marron marron

rosu rouge {ruuj} rouge {ruuj} rouges rouges

roz rose {rooz} rose {rooz} roses roses

portocaliu orange {oranj} orange {oranj} orange orange

galben jaune {junâ} jaune {junâ} jaunes jaunes

verde vert {veer} verte {vert} verts vertes

albastru bleu {bleo} bleue {bleo} bleus bleues

violet violet {viole} violette {violet} violets violettes

Pronuntia pentru toate culorile in franceza o gasiti intre paranteze, de retinut

faptul ca la forma de plural culorile se pronunta ca la singular.

In limba franceza toate cuvintele pentru culori sunt adjective, acestea preiau

genul si numarul substantivului sau pronumelui pe care il descriu. Este foarte

important sa inveti forma de masculin singular al culorilor in franceza deoarece

pentru forma de feminin singular sau formele de plural trebuie doar sa adaugi

niste terminatii. Unele culori sunt mai simplu de invatat pentru ca raman la fel

precum 'orange'.

Cu unele exceptii terminatiile pentru culorile in franceza sunt: la feminin

singular se adauga un 'e' , la masculin plural se adauga un 's' iar la feminin

plural un 'es'

Daca vrei sa faci referire la o nuanta a unei culori folosesti cuvant 'clair' pentru

nuantele mai deschise si 'foncé' pentru culorile mai inchise. De retinut faptul

ca aceste doua cuvinte nu se modifica in functie de gen si numar.

albastru deschis = bleu clair {bleo cler}

albastru inchis = bleu foncé {bleo fonse}

Animale domestice in franceza:

vaca = la vache {la vaș}porc = le cochon {le coșon}oaie = le mouton {le moton}capra = la chèvre {la șevrâ}cal = le cheval {le șeval}soarece = la souris {la sori}

gaina, pui = le poulet {le pulee}rata = le canard {le canaar}gasca = l'oie {loie}

Animale de companie in franceza:

pisica = le chat {le ceat}catel = le chien {le șian}hamster = le hamster {le amster} 

Animale salbatice in franceza:

urs = l'ours {le urs}porc spinos = le porc-épic {le porc epic}lup = le loup {le lu}elefant = l'éléphant {elefan}girafa = la girafe {la jirafâ}leopard = le léopard {le leopaar}leu = le lion {le lio}urs panda = le panda {le pandaa}pantera = le panthère {le panteer}tigru = le tigre {le tigră}zebra = le zèbre {le zebră}antilopa = l'antilope {antilop}castor = le castor {le castoor}caprioara, cerb = le cerf {le ceer}vulpe = le renard {le renaar}vidra = la loutre {la lutr}iepure = le lapin {la lapan}raton = le raton-laveur {le raton laver}veverita = l'écureuil {echiureil}maimuta = le singe {le saanj}bivol = le buffle {le buflâ}camila = le chameau {le șamo}ghepard = le guépard {le ghepaar}gorila = la gorille {la goriie}cangur = le kangourou {le cangaruu}rinocer = le rhinocéros {le rinocerosâ}

Animale acvatice in franceza :

peste = le poisson {le poason}delfin = le dauphin {le dofaan}rechin = le requin {le rechian}balena = la baleine {la belenâ}

Reptile in franceza :

crocodil = le crocodile {le crocodilâ}broasca = la grenouille {la gronuil}soparla = le lézard {le lezaar}sarpe = le serpent {le serpo}broasca testoasa = la tortue {la tortiu}

Insecte in franceza :

furnica = la fourmi {la furmi}albina = l'abeille {labee}fluture = le papillon {le papi-ion}gandac = le cafard {le cafaar}melc = l'escargot {lescargo}paianjan = l'araignée {larainee}

Legumele in franceza:

o legumă = un légume {a leghiumă}

legume = les légumes {le legiumă}

ardei gras = le poivron {le poavroo}

cartof = la pomme de terre {la pom diu teer}

castravete = le concombre {le concombră}

ceapă = un oignon {a oni-o}

ciupercă = le champignon {le șampinion}

conopidă = le chou-fleur {le șo-flior}

dovlecel = une courgette {iun curjet}

dovleac, bostan = la citrouille {la sitroile}

mazăre = les petits pois {le petit poa}

morcov = la carotte {la carot}

porumb = le maïs {le maisă}

praz = le poireau {le puaro}

ridiche = le radis {le radi}

roșie = la tomate {la tomat}

spanac = les épinards {lez epinaar}

țelină = le céleri {le seleri}

usturoi = l’ail {lail}

varză = le chou {le șo}

vânătă = l'aubergine {l'oberjină}

Fructe in Franceza :

fruct = le fruit {le fruii}

fructe = les fruits {lez fruii}

ananas = l'ananas {lananas}

banana = la banane {la bananâ}

caisa = l'abricot {labrico}

capsuna = la fraise {la frezâ}

cireasa = la cerise {la serizâ}

coacaze = la myrtille {la mirtiie}

grefa = la pamplemousse {la pamp.le.muus}

lamaie = le citron {le sitron}

lamaie verde = le citron vert {le sitron veer}

mar = la pomme {la pomâ}

mure = la mûre {la miur}

nuca de cocos = le noix de coco {le nua du coco}

para = la poire {la puar}

pepene galben = le melon {le meloon}

pepene verde = la pastèque {la pastec}

piersica = la pêche {la peș}

portocala = l'orange {loranj}

prune = la prune {la priuun}

stafide = le raisin sec {le rezan secâ}

strugure = le raisin {le rezan}

zmeura = la framboise {la frambuazâ}

Alimente in franceza:

alimente, mancare = la nourriture {la nurituur}

branza (cascaval) = le fromage {le fromaj}carnat = la saucisse {la sosis}friptura = le bifteck {le bif.tec}galbenus de ou = le jaune d'oeuf {le jon diof}iaurt = le yaourt {le iaurt}orez = le riz {le rii}ou = l'oeuf {leof}peste = le poisson {le puason} paine = le pain {le pa}salam = la salami {la sa.la.mi}salata = la salade {la saladâ}sunca = le jambon {le jamboo}unt = le beurre {le beer}piper  = le poivre {le puavrâ}sare = le sel {le selâ} zahar = le sucre {le sucrâ}sos = le sauce {le sosâ}ulei = l'huile {luilâ}

otet = le vinaigre {le vinegră}

Tipuri de carne in franceza :

carne = la viande {la viandâ}carne de curcan = de la dinde {deo la dandâ} carne de gaina = de la poule {deo la pulâ}carne de iepure = du lapin {diu lapan}carne de miel = de l'agneau {de lagneo}carne de porc = du porc {diu porh}carne de pui = du poulet {diu pu.lee}carne de rata = du canard {diu canaar}carne de cerb = du chevreuil {diu șevroil}carne de vita = du boeuf {diu boof}carne de vitel = du veau {diu vo}picioare de broasca = des cuisses de grenouille {de chius de gronuile}

Tipuri de peste in franceza :

hering = du hareng {diu haran}macrou = du maquereau {diu macro}pastrav = de la truite {deo la triitâ}sardine = des sardines {dez sardinâ}somon = du saumon {diu so.mo}ton = du thon {diu to}

Deserturi in franceza :

desert = le dessert {le desert}

biscuite, frusec = le biscuit {le biscuii}bomboane = les bonbons {le bon.bon}ciocolata = le chocolat {le șocola}inghetata, gheata = la glace {la glas}placinta = la tarte {la tart} tort = le gâteau {le gato}vanilie = la vanille {la vani.ie}

Bauturi in franceza :

bauturi = les boissons {le boason}

apa = l'eau {lo}apa plata = eau plate {o plaat}apa minerala / carbogazoasa = eau minérale / pétillante {o mineral / petiant}bere = la bière {la bier}cafea = le café {le cafee}cafea cu lapte = café au lait {cafe o le}ceai = le thé {le te}ciocolata fierbinte = chocolat chaud {șocola șo}cola = Coca {co.ca}lapte = le lait {leo le}limonada = la citronnade (limonade) {la sitronad / limonad}suc = le jus {le ju}vin = le vin {la van}

Partile corpului omului in franceza:

corp = le corps {le coorp}corpul omenesc = le corps humain {le corp hiuman}

Cap, fata si gat in limba franceza:

cap = la tête {la tet}păr = les cheveux {lez șovoo}față = le visage {le visaj}ureche = une oreille {iun oreii}urechile = les oreilles {lez oreii}frunte = le front {le fron}ochii = les yeux {le io}un ochi = un œil {an oie}nas = le nez {le ne}obraz = la joue {la ju}obraji = les joues {le ju}gură = la bouche {la buș}buză = la lèvre {la levrâ}buze = les lèvres {le levrâ}dinte = la dent {la dahn}dinți = les dents {le dahn}

limbă = la langue {la langâ}bărbie = le menton {le manto}gât = le cou {le cu}ceafă = la nuque {la nucâ}interiorul gâtului = la gorge {la gorjâ}

Partea de sus a corpului in franceza:

spatele = le dos {le do}umeri = les épaules {lez epolâ}umăr = une épaule {iun epolâ}piept = la poitrine {la poatrinâ}sâni = les seins {lez san}sfârc = le mamelon {le mamelon}abdomen = l'abdomen {labdomenâ}buric = le nombril {le nombrilâ}stomac = un estomac {an estoma}șold = la hanche {la anș}brațe = les bras {le bra}braț = le bras {le bra}subraț = aisselle {eselâ}coate = les coudes {le cudâ}cot = le coude {le cudâ}incheietura mâinii = le poignet {le poa.ne}mâini = les mains {le mahn}degete = les doigts {le dua}degetul mare = le pouce {le pus}arătătorul = l'index {landex}degetul mijlociu = le majeur {le majoor}inelarul = l'annulaire {lanuleir}degetul mic = le petit doigt {le petit dua}unghii = les ongles {lez onglâ}

Partea de jos a corpului in franceza:

fese = les fesses {le fesâ}picior = la jambe {la jambâ}picioare = les jambes {le jambâ}

coapse = les cuisses {le chiuis}genunchi = le genou {le jenu}genunchii = les genoux {le jenu}gleznă = la cheville {la șevi.ie}glezne = les chevilles {le șevi.ie}călcâie = les talons {le taloon}călcâi = le talon {le taloon} talpă = le pied {le pie}tălpi = les pieds {le pie}degetele de la picioare = les orteils {lez orteie}

Denumirea membrilor unei familii in franceza:

familie = la famille {la famie}parinti = les parents {le paraan}sot = le mari {le marii}sotie = la femme {la faam}mama = la mère {la meer}mama vitrega = la belle-mère {la bel meer}tata = le père {le peer}tata vitreg = le beau-père {le bo peer}copil = l'enfant {lanfa}bebel = le bébé {le be.be}frate = le frère {le freer}sora = la sœur {la soor}baiatul = le fils {le fis}fica = la fille {la fiie}bunici = les grand-parents {lez gran paraan}bunic = le grand-père {le gran peer}bunica = la grand-mère {la gran meer}nepoti = les petits-enfants {lez petits-anfaan}unchi = l'oncle {lonclă}matusa = la tante {la taant}nepot = le neveu {le nevoo}nepoata = la nièce {la nies}verisor = le cousin {le cuzaan}verisoara = la cousine {la cuzin}

Membri familiei in urma casatoriei:

cumnata = la belle-sœur {la bel soor}cumnat = le beau-frère {le boo freer}soacra = la belle-mère {la bel meer}socru = le beau-père {le bo peer}

nora = la belle-fille {la bel fiie}ginere = le beau-fils {le bo fis}

Familia inaintea casatoriei :

iubit, prieten = le petit-ami {le petii amii}iubita, prietena = la petite-amie {la petit amii}relatie = le relations {le relasion}

Obs!!! In limba franceza sunt trei forme de a spune 'al meu', in functie de gen

este'mon' pentru masculin (mon frère), 'ma' pentru feminin (ma mère) si

pentru plural folosesti intodeauna 'mes' (mes parents).

Intrebari si raspunsuri posibile despre membrii familiei in franceza:

eu am = j'ai {je}

Ai frati? = Avez-vous des frères ? {Ave-vu de freer?}Da, am un frate = Oui, j’ai un frère. {Ui, je an freer}

Ai copii? = Avez-vous des enfants? {Ave-vu dez anfaa?}Da, am copii. = Oui, j’ai des enfants. {Ui, je dez anfaa}

Esti casatorit(a) = Êtes-vous marié ? {Ete vu ma.ri.e?}Da, sunt casatorit(a) = Oui, je suis marié {Ui, je suii ma.ri.e}Nu, nu sunt casatorit(a) = Non, je ne suis pas marié {No, je ne suii pa ma.ri.e}Sunt singur(a) = Je suis célibataire. {Je suii selibateer}Suntem divortati = Nous sommes divorcés. {Nuz soom divorsee}

Acestia sunt bunicii mei = Ils sont mes grands-parents. {Ilz son mez gran-paraan}Acestia sunt bunica si bunicul meu = Ils sont ma grand-mère et mon grand-père{Ilz son ma grand-meer e mon grand-peer}

Fie ca vrei sa vizitezi Franta sau poate planuiesti sa te muti definitiv in aceasta

tara este esential sa inveti toate formele de salut in franceză pentru a te

putea integra mai usor in diverse situatii. In aceasta lectie vei invata

toate saluturile in franceză, atat formule de salut formale cat si cele

informale impreuna cu traducerea si pronuntia acestora.

Cel mai comun mod de a saluta pe cineva in franceza este spunand Bonjour!

{bonjur} insemnand 'salut', 'bună dimineata', 'bună ziua' asadar poate fi

folosit pentru toate perioadele din zi pana la ora 18:00 dupa aceasta ora poti

spuneBonsoir! {bon.suar} care practic inseamna 'bună seara'.

Daca vrei sa saluti pe cineva la orice ora din zi sau noapte intr-o maniera

informala, potrivita doar pentru prieteni sau cunostinte apropiate

folosesti Salut! {saliu} care tradus in romana inseamna 'bună', 'salut', 'hi'.

Atunci cand vrei sa intampini pe cineva in casa ta sau o alta locatie

folosestiBienvenue! {Bien.veniu} care inseamna 'bine ai venit'.

Este foarte important sa inveti si cum sa-ti iei la revedere de la oamenii cu

care tocmai te-ai intalnit, mai jos vei gasi toate formulele folosite pentru a

spune la revedere in franceză:

bonne journée {bon jurnee} = o zi bună

bonne soirée {bon soaree} = o seară / dupa-amiază bună

bonne nuit {bone nuii} = noapte bună

au revoir {o revoar} = la revedere (cel mai comun mod de a spune la revedere

in franceza)

à bientôt {a biantoo} = pe curând

In acest articol vei invata cum sa citesti ora / ceasul in limba franceza cu

ajutorul unor reguli si expresii folositoare. Ar fi de ajutor sa recapitulezi

lectia Numerele 1-100pentru a te putea concentra doar pe regulile si expresiile

noi.

In limba franceza nu se folosesc termenii a.m. si p.m. in schimb poti folosi

cuvintele'du matin' pentru a.m. si 'de l'après-midi' pentru perioada dintre

pranz si ora 18:00 dupa care poti folosi 'du soir' pana la miezul noptii. (invata

mai multe despre Partile zilei). Este totusi bine de mentionat faptul ca de

obicei in limba franceza timpul este exprimat pe 24h.

In limba franceza atunci cand vrei sa scrii ora, in loc sa desparti ora de minute

prin doua puncte folosesti litera 'h' precum : 15h23

Atunci cand doresti sa intrebi 'Cat este ceasul?' in franceza se foloseste cel

mai des expresia 'Quelle heure est-il ?' {Che oor et il?}, mai jos vei gasi o

serie de raspunsuri posibile pentru a intelege mai bine cum se citeste ora in

limba franceza.

1:00

- Il est une heure  {Il et iun oor} = Este ora unu 

- Il est deux heures {Il et doz oor} = Este ora doua

Obs!!! In limba franceza nu poti citi o ora fara sa precizezi si

cuvantul 'heure(s)'

Politicos este ca raspunsul sa inceapa intodeauna cu 'Il est ...' care ar fi

precum in limba romana 'Este ora ...' insa este un raspuns acceptat ca fiind

corect si daca contine direct ora: (Ex) 13h00 - Une-heure de l’après-midi

1:10

- Une heure dix {Iun oor diz} = unu si zece

- Une-heure dix de l’après-midi {Iun oor diz de la premidi} = unu si zece

dupa-amiaza

- Une-heure dix du matin {Iun oor diz du matan} = unu zi zece dimineata

3:30

- Il est trois heures et demie {Il e troaz oor e demi} = Este ora 3 jumate

- Il est trois heures trente {Il e troaz oor trant} = Este ora 3 si 30 minute

4:45

- Il est cinq heures moins le quart {Il et sanc oor moa le caar} = Un sfert de

ora pana la ora 5

- Il est cinq heures moins quinze {Il et sanc oor moa canză} = Este ora 5

fara 15 minute

- Il est quatre heures quarante-cinq {Il et catră oor carant sanc} = Este ora 4

si 45 minute.

Alte intrebari si raspunsuri posibilie referitoare la ora in limba franceza :

Auriez-vous l'heure, s'il vous plaît ? {Aurie vu leoor, sil vu ple?} = Imi

spuneti ora, va rog?

C'est à quelle heure ? {Set a cheel oor?} = La ce ora este? (un eveniment,

ceva ce urmeaza a se intampla)

Le concert est à quelle heure? {Le consert et a cheel oor?} = Concertul la ce

ora este?

Il arrive dans trois quarts d’heure {Il ariv dan trua catr deoor} = Vine in 45 de

minute

Il est cinq heures pile / cinq heures précises {Il et sanc oor pilâ / sanc oor

presisâ} = Esta ora 5 fix

Il est presque minuit {Il e presche mi.nuii} = Este aproape miezul noptii

acum = maintenant {man.te.na}

mai tarziu = plus tard {pliu tar}

inainte = avant {avan}

cu putin timp in urma = il y à peu de temps {il i a peo de tamp}

imediat = tout de suite {tut de suit}

la timp = à l'heure {a loor}

mai devreme = en avance {an avans}

mai tarziu = en retard {an retaar}

minut(e) = minute(s) {miniut}

ora / ore = heure(s) {oor}

ieri = hier {ier}

azi = aujourd'hui {ojurduii}

maine = demain {demaa}

zilnic = quotidien {cotidiaan}

in fiecare zi = tous les jours {tiuz le jur}

saptamana trecuta = la semaine passée/dernière {la semen pasee / dernier}

saptamana viitoare = la semaine prochaine {la semen proșenă}

o data pe saptamana = une fois par semaine {iun foa par semen}

in fiecare saptamana = toutes les semaines {tut le semen}

lunar = mensuel {mansuelâ}

anual = annuel {anuelâ}