apostolul - ccdneamt.ro · sindicale au fost invitaţi totuşi la o întâlnire cu noul ministru al...

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare NeamţSERIE NOUĂ, ANUL XVIII, NR. 187http://apostolul.slineamt.ro

aprilie2016

DACIAN CIOLOŞ – UN BOC TEHNOCRAT?l Interviu cu domnul Gabriel Ploscă,

preşedintele Sindicatuluidin Învăţământ Neamţ

Recent, mai exact pe 18 şi 19 apriliea.c., membrii FSLI au pichetat sediulGuvernului României, în intervalul orar15,00-17,00 . Ce v-a determinat „să luaţicu asalt” Palatul Victoria?

– Hotărârea Conducerii Federaţieinoastre de a ieşi să demonstrăm în

stradă a fost o primă măsură în încercarea dea-l determina pe premierul Dacian Cioloşsă-şi respecte promisiunile referitoare la sala-rizarea bugetarilor. Reclamăm în primul rândde faptul că Executivul nu a aprobat proiectulLegii-cadru privind salarizarea personaluluiplătit din fonduri publice, elaborat pe baza

Memorandumului aprobat de Primul – minis-tru, în data de 12 ianuarie 2016. Sunt, desigur,mai multe lucruri care ne nemulţumesc; nu lemai enumerăm aici, dar o să vă rog să publi-caţi o copie a scrisorii cu revendicările noas-tre, scrisoare pe care am depus-o la Guvernîncă din prima zi a acestor proteste.

– Sindicatul din Învăţământ Neamţ a fost„pe baricade” chiar din această primă zi…

– Aşa a fost stabilit. Alături de cei 20 de re-prezentanţi ai Neamţului, au fost sindicalişti dinjudeţele Buzău, Vaslui, Maramureş, Bihor,Constanţa, şi reprezentanţi ai organizaţiilor sin-dicale de sector din Capitală…n-are rost să lecitez acum pe toate. Important este că, pe lângădocumentul depus la Guvern, protestatarii şi-austrigat în stradă doleanţe care sperăm să ajungăla urechile care trebuie: Opriţi distrugerea în-

văţământului; Vom ieşi în stradă, lumea să nevadă; Demisia; Demisia din respect pentru ca-drul didactic; Înainte de a vă întreba cât costăeducaţia, întrebaţi-vă cât valorează ea; Vremdirectori aleşi de şcoală nu de partide; Iohannis,guvernul tău nu ne face decât rău! ş.a.

– Şi reacţia?– Pe data de 19 am participat la o şedinţă a

Colegiului Naţional al Liderilor şi s-a hotărâtca, în cazul în care lucrurile nu se rezolvă,măcar în parte, să continuăm acţiunile de pro-test în stradă. Există însă semne că se poate în-firipa un dialog. Liderii celor cinci Confederaţiisindicale au fost invitaţi totuşi la o întâlnire cunoul Ministru al Muncii şi s-a convenit faptulca în cel mai scurt timp se va relua lucrul asupra

Cu prilejul SfintelorS\rb\tori de Pa[te, dorimcolaboratorilor revistei,tuturor slujitorilor [coliinem]ene, bucurii în su-flete [i lini[te în cas\,lumin\ [i credin]\, întoate.

HRISTOS A ÎNVIAT!

–

Cervantes –Shakespeare,patru veacuride singurătate

acă ar exista un calendar mai ciudat alpersonalităţilor literaturii universale, ziuade 23 aprilie de anul acesta ar trebui mar-cată cu cinci stele, din tot atâtea posibile.E data la care comemorăm prin conven-ţie (în secolul al XVII-lea, Spania şi An-glia nu foloseau acelaşi tip de calendar),

dispariţia, în urmă cu patru sute de ani a douănume cu rezonanţă magică: Miguel de Cervan-tes Saavedra (29 septembrie 1547, Acala deHenares – 22/23 aprilie 1616, Madrid, Spania)şi William Shakespeare (23 aprilie 1564 – 23aprilie 1616, Stratford-upon-Avon, Regatul Unital Marii Britanii şi al Irlandei de Nord). Suntdouă personalităţi care au marcat profund cul-tura lor naţională, fiind creatori de limbă şi iden-titate naţională: limba spaniolă modernă a fostnumită „limba lui Cervantes”, iar Shakespearea sporit engleza uzuală de la câteva sute, la peste20-25.000 de cuvinte, punând şi bazele limbiiliterare. Dar, dincolo de aceste banalităţi şi apro-ximări, decisivă, în ambele cazuri, este opera.

A consemnat Mircea ZAHARIA(continuare în pag. 3)

M. Z.(continuare în pag. 20)

D

Activitatea sindicală, la zi

APOSTOLULPag. 2aprilie 2016

FEDERAŢIA SINDICATELOR LIBERE DIN ÎNVĂŢĂMÂNT – ROMÂNIA

GUVERNUL CIOLOŞ DEMAREAZĂ „MAREA REFORMĂ” ÎN SISTEMUL DE SALARIZARE,

FĂCÂND NEDREPTĂŢI ŞI GENERÂND TENSIUNI ÎNTRE SALARIAŢI

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

Vernisaj Parasca şi Mihai Agapee data de 25 martie, Sala Cupola a Bibliotecii Judeţene „G. T. Kiri-leanu” a găzduit vernisajul expoziţiei artiştilor plastici nemţeni – pro-fesorii Parasca şi Mihai Agape. Evenimentul a fost întregit de lansareavolumului de povestiri/confesiune „Himere”, volum pe care MihaiAgape l-a adus în faţa publicu-lui, alături de tablouri, într-unveritabil dialog cultural.

Au vorbit, despre carte şidespre pictură, Adrian Alui Gheorgheşi Emil Nicolae.

„Mihai Agape abordează o anu-mită monumentalitate a peisajului, cuculori expresive care imprimă dina-mism liniei, lucrările respiră şi seducprivitorul. Parasca Agape e un bijutiercare armonizează culoarea cu tema,care aduce pe pânză gestica plastică a

pictorilor care au împodobit pridvorul Bisericii cu imagini din marginea Ra-iului, o undă romantică face ca tremurarea imortelelor să aibă concreteţeatoamnei care se insinuează în amintire, în suflet. Evenimentul este completatde lansarea unui volum de proză scurtă, « Himere», semnat de Mihai Agape,câteva fulguraţii epice pe teme ale dialogului realitate-irealitate, schiţele fiindreflexe ale unei memorii afective care se comportă ca un adevărat seismo-graf”, a spus Adrian Alui Gheorghe.

Pledoarie pentru solidaritatea umană Pe data de 14 aprilie a avut loc, în holul principal al Bibliotecii Judeţene,

lansarea organizaţiei „Volunteer for life – România”, organizaţie ce îşi pro-pune desfăşurarea unei campanii de sprijinire a unui spital dintr-o zonă de-favorizată a capitalei Nepalului – Kathmandu, grav afectată de cutremuruldin 2015.

Campania îşi propune să sensibilizeze publicul prin imagini surprinse înfotografii ce reflectă realităţi cutremurătoare din Nepal. Astfel, peste 200 delucrări au fost expuse în holul principal al bibliotecii, într-o pledoarie pentrusolidaritate umană.

P

ult aşteptata lege de salarizare în sistemulbugetar, pe care Guvernul tehnocrat con-dus de Prim – ministrul Dacian JulienCioloş se angajase că o va finaliza pânăla data de 5 februarie 2016, sedovedeşte a fi o normă inechitabilă.

Federaţia Sindicatelor Libere dinÎnvăţământ, analizând proiectul Ordonanţei deurgenţă privind salarizarea per-sonalului plătit din fonduri pu -blice, care urmează a fi adoptatîn cel mai scurt timp, a constatatcă acesta nu rezolvă marilediscrepanţe în salarizarea per-sonalului bugetar pe care le-amsesizat în numeroase rânduri,atât guvernului actual, dar şicelor care l-au precedat!

Mai mult, din grilele desalarizare propuse de GuvernulCioloş, se constată că pentru anu -mite categorii de cadre didacticeşi pentru personalul didactic au-xiliar, salariile propuse sunt maimici decât cele actuale cu:- 7% pentru educatoarele şiînvăţătorii debutanţi, categorii care vor fisalarizate la nivelul salariului minim brut peeconomie;- până la 29% pentru învăţătorii şi educatoarelecu studii medii;- 6% pentru profesorii debutanţi;- 6% pentru informatician IA;- 6% pentru administrator financiar gradul I.

Este adevărat că prin acest proiect de O.U.se propune reducerea numărului tranşelor devechime, o creştere a salariilor pentru anumitecategorii de profesori, dar şi că unele rămân lanivelul actual.

Federaţia Sindicatelor Libere dinÎnvăţământ nu poate fi de acord cu salariile pro-puse pentru învăţătorii şi educatoarele cu studiimedii care riscă să rămână la acelaşi nivel pen-tru o perioadă nedefinit de mare, din cauzamodului în care este concepută grila.

De asemenea, salariile umilitoare propusepentru debutanţi sunt „un îndemn” pentru

tinerii performanţi să fugă de învăţământ.

Cei peste 178.000 de salariaţi dinînvăţământul preuniversitar, membri desindicat ai organizaţiilor afiliate la FederaţiaSindicatelor Libere din Învăţământ, nuacceptă o astfel de lege de salarizare!

Încă de la începutul acestui an am adus lacunoştinţa Guvernului României principalelenemulţumiri ale personalului din sistem, unadintre marile probleme ale sistemului şi salaria-ţilor fiind tocmai cea a SALARIZĂRII UMI-LITOARE a personalului, în raport cu alte

categorii de bugetari. Am informat în mod pu-blic că, după majorarea salarială de aproxi-mativ 25% din anul 2015, salariul unuiprofesor debutant este de cca.1100 de lei net,iar al unui profesor la final de carieră este deaproximativ 2400 lei.

Dacă un salariu de 1100 lei net – al unuiprofesor debutant – este mult prea mare şi

Guvernul Cioloş a înţeles cătrebuie să îl reducă cu 6%, iarun învăţător debutant trebuiesă primească salariul minimpe economie, FEDERAŢIASINDICATELOR LIBEREDIN ÎNVĂŢĂMÂNT CERECA ACTUALUL GUVERNSĂ-ŞI DEA DEMISIA DEONOARE!

Un guvern care propune oastfel de grilă pentru salariilecadrelor didactice, care nu ainvestit fonduri în dezvoltareasistemului educaţional, pentrumodernizarea bazei didactice aunităţilor de învăţământ, maiales a celor din mediul rural,pentru a oferi şanse egale la un

învăţământ de calitate pentru toţi elevii, trebuiesă plece!

În aceste condiţii, membrii de sindicat afi-liaţi la Federaţia Sindicatelor Libere din Învă-ţământ, vor recurge la toate formele de luptăsindicală, prima acţiune urmând a se desfăşuraîn zilele de 18 şi 19 aprilie, în intervalul orar15.00-17.00, când vor picheta sediul Guver-nului României.

Preşedinte, Simion HANCESCU

Bucureşti, 12.04.2016

M

Activitatea sindicală, la zi

APOSTOLUL Pag. 3aprilie 2016


Formidabilă risipa de energie, de generozitate şi de frumuseţe umanăa tinerilor de la «Volunteer for life – România», un exemplu de impli-care emoţională şi morală. Lăudabil efortul lui Ionuţ Ursu, deja o ve-detă în spaţiul public, după experienţa lui din Nepal, acolo unde a dato mână de ajutor după dezastrul produs de cutremurul de anul trecut.Fotografiile din expoziţie sunt instantanee dintr-o lume pe care con-fortul nostru occidental greu şi-o poate imagina. Cine achiziţionează ofotografie, mângâie pe creştet un copil aflat în suferinţă”, a spus Adrian

Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Judeţene.

Concursul regional „Creangă... la el acasă”Colegiul Tehnic „Ion Creangă” Târgu-Neamţ a organizat, pe data de 18

aprilie, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Neamţ, cea de-a VII-a ediţie a concursului regional cultural-artistic „Creangă... la el acasă”.

Activităţile s-au desfăşurat pe secţiuni: secţiunea I – Creaţie literară, sa-tiră şi pamflet, secţiunea a II-a – Proiecte, secţiunea a III-a – Dramatizare şisecţiunea a IV-a – Interpretare artistică.

„Scopul concursului este de a pregăti elevii pentru provocările vieţii, vi-

zând în special plăcerea de a citi, abili-tatea de a comunica şi cultivarea gustu-lui estetic”, au spus organizatoriimanifestării.

Invitaţii de onoare ai evenimentu-lui au fost: prof. univ. dr. Constantin Pa-rascan – preşedintele de onoare alFundaţiei „Ion Creangă” Tg. Neamţ şicoordonatorul Muzeul Literaturii Ro-mâne de la Bojdeuca din Ţicău, Iaşi;conf. univ. dr. Costin Claudia – Univer-sitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava;conf. univ. dr. Cristina-Emanuela Das-călu – Universitatea „Apollonia”, Iaşi;lector univ. drd. Cosmin-Mihai Iaţeşenşi lector univ. dr. Laura Bilic – Univer-sitatea de Arte „George Enescu” ş.a.

„

Irina NASTASIU(Continuare în pag. 4)

DACIAN CIOLOŞ –UN BOC

TEHNOCRAT?(urmare din pag. 1)

rdonanţei de urgenţă, astfelîncât aceasta să fie cât mai echi-tabilă şi să se aplice din lunaaugust 2016. Avem aşteptărimari de la acest document şisperăm că se vor corecta lucru-rile neplăcute care au apărut

în partea de jos a grilei de salari-zare, că vor exista măriri de salarii– chiar dacă nu spectaculoase – pen-tru întregul personal din învăţă-mânt. Vom vedea însă cum se mişcălucrurile, şi în perioada 9-12 maiîntr-un nou Colegiu Naţional al Li-derilor vom decide acţiunile noastreviitoare…

– Păreţi mai degrabă sceptic.– Nu neapărat. Mai degrabă rea-

list. Şi din cauza aceasta încrezătorîn capacitatea colegilor noştri de ase mobiliza şi schimba lucrurile.Participarea la această acţiune deprotest a implicat un efort deosebit:un drum dus-întors la Bucureşti înaceeaşi zi, demonstraţia pe o vremecaniculară, trezirea foarte devremeşi culcarea foarte târziu sunt lucruristresante, de care nimeni nu s-aplâns. Drept care adaug aici mulţu-mirile noastre şi îi felicit pe colegiinoştri pentru conştientizarea faptuluică numai unirea face puterea, că eisunt adevărata forţă a Sindicatuluinostru. Şi să nu uităm că FSLI apărădrepturile şi interesele a aproximativ178.000 de membri de sindicat dinînvăţământul preuniversitar. E un ar-gument puternic, care trebuie luat înserios.

O

Federaţia Sindicatelor Libere dinÎnvăţământ, în numele celor aproximativ178.000 de membri de sindicat – peste 60% dintotalul salariaţilor din învăţământul preuniver-sitar, ale căror drepturi şi interese le apără, văreaminteşte care sunt principalele nemulţumiriale acestora:

1. Neaprobarea, de către GuvernulRomâniei, a proiectului Legii-cadru privindsalarizarea personalului plătit din fonduri publi -ce, elaborat pe baza Memorandumului aprobat dedomnia voastră în data de 12.01.2016. Proiectulpropus de Ministerul Muncii, în urma discuţiilordintre grupul interministerial şi reprezentanţiiinstituţiilor bugetare, urma să elimine actualeleinechităţi şi dezechilibre din salarizarea personalu-lui din sectorul public. Cu toate acestea, GuvernulCioloş nu l-a înaintat Parlamentului spre adoptare!

Actualul sistem de salarizare, mai ales pentrupersonalul din învăţământ, este complet nemoti-vant, nu încurajează performanţa profesională şi nuatrage, către acest sector vital, tinerii cu vocaţiepentru meseria de dascăl.

2. Modul incorect de stabilire a costuluistandard per antepreşcolar/preşcolar/elev, atâtatimp cât se pleacă de la un „dat” al MinisteruluiFinanţelor Publice şi nu de la nevoile reale definanţare ale unităţilor de învăţământ.

3. Inactivitatea factorilor de decizie în stoparea„fenomenului” de depăşire a numărului deantepreşcolari/ preşcolari/ elevi la grupă/clasă,cu mult peste cel prevăzut de art. 63 din Legeaeducaţiei naţionale.

4. Nedecontarea, în integralitate, de cătretoate autorităţile publice locale, a cheltuielilorpentru naveta la şi de la locul de muncă acadrelor didactice şi a personalului didacticauxiliar din învăţământul preuniversitar destat.

5. Creşterea alarmantă a numărului deagresiuni fizice şi verbale asupra persona luluididactic, săvârşite de către elevi şi repre zentanţiilegali ai acestora; principala cauză o reprezintăinexistenţa unor dispoziţii legale prin care persona -lul didactic să fie protejat împotriva unor astfel deacţiuni.

6. Neadaptarea conţinutului programelorşcolare la nevoile de formare ale elevilor şi lacerinţele de pe piaţa forţei de muncă; programelepun accentul pe latura informativă a elevilor şi maipuţin pe cea formativă, iar prin evaluare seurmăreşte, preponderent, ceea ce au reţinut eleviişi nu capacitatea lor de a aplica practic cunoştinţeleacumulate.

7. Inexistenţa dreptului legal al persona luluididactic de predare cu o vechime efectivă înînvăţământ de cel puţin 34 de ani de a se pensionala cerere, cu 3 ani înainte de împlinirea vârsteistandard de pensionare, fără diminuarea cuantu-mului pensiei.

8. Neadaptarea unor măsuri legislative caresă conducă la depolitizarea funcţiilor de con-ducere din învăţământ.

9. Supraîncărcarea activităţii desfăşu rate decătre personalul nedidactic din unităţile deînvăţământ preuniversitar, generată de reducerilede posturi din anii anteriori, concomitent cumăsurile de suspendare a ocupării posturilor va-cante/devenite vacante.

10. Lipsa autorizaţiei sanitare de funcţionarepentru mii de unităţi de învăţământ.

FEDERAŢIA SINDICATELOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNT - ROMÂNIA

CătreGUVERNUL ROMÂNIEI,

DOMNULUI DACIAN JULIEN CIOLOŞ, PRIM‐MINISTRUL ROMÂNIEI

Nesfârşita noastră tranziţie


Expoziţie Mihai Chiuaru, laMuzeul de Artă

oi, 7 aprilie, la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ a avut loc vernisajul expoziţiei depictură, grafică, şi obiect semnată de MihaiChiuaru.

Evenimentul a fost umbrit de moarteafulgerătoare a directorului ComplexuluiMuzeal Judeţean Neamţ, Gheorghe Dumi-troaia în memoria căruia, la rugămintea dlui.

Ciprian-Dorin Nicola, dir. adj. al CMJ Neamţ, pu-blicul a păstrat un moment de reculegere.

După acest momentul trist, Violeta Dinu, mu-zeograf la Muzeul de Artă din Piatra-Neamţ şi cri-ticul Emil Nicolae au vorbit despre personalitatealui Chiuaru, despre evoluția artei sale, artistul

aflându-se la a doua sa expoziție înacest spațiu. „Creaţia lui MihaiChiuaru, indiferent de tehnici saumateriale, îmbină imaginile figura-tive cu cele desprinse din universulmitologic al spaţiului în care trăim,iar compoziţia şi cromatica lucrări-lor se desfăşoară deseori pe supra-feţe mari şi poartă accenteexpresioniste”, remarcă muzeogra-ful Violeta Dinu. De asemenea, s-avorbit şi despre implicare artistuluiîn cercetarea şi valorificarea patri-moniului artistic local, despre crea-ţiile monumentale religioase pecare le-a realizat în spiritul şcoliitradiţionale a zonei Neamţului (îm-binată original cu tenta personală),remarcate la biserica mănăstirii Horaiţa, cea dinDărmăneşti-Piatra-Neamţ, Vaduri-jud. Neamţ şi la

alte monumente religioase din ţară şi din străină-tate

J

(urmare din pag. 3)


Start în evaluareaprichindeilor

upă revenirea din vacanţa de Paşte2016, elevii se pregătesc să susţină te-zele semestrului al II-lea, care se vorîncheia până la data de 20 mai. Deasemenea, elevii claselor a II-a, a IV-a şi a VI-a vor susţine în perioadaimediat următoare Evaluarea Naţio-nală 2016. Elevii claselor a II-a, a IV-

a si a VI-a vor fi evaluaţi din nou dupămodelul testelor internaţionale PISA. Copiiivor fi testaţi la limba română – scris şi citit,matematică şi ştiinţe (fizică şi biologie).

Subiectele pentru Evaluarea Naţională2016 la clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a vor firealizate de Centrul Naţional de Evaluare şiExaminare (CNEE) din subordinea Ministe-rului Educaţiei în concordanţă cu progra-mele şcolare. Subiectele de la EvaluareaNaţională 2016 vor avea un nivel de dificul-tate mediu şi un format asemănător celor altestărilor internaţionale. Conform metodo-logiei publicate de Ministerul Educaţiei,Evaluarea Naţionala 2016 pentru clasele aII-a, a IV-a si a VI-a se va desfăşura în sălilede clasă, iar copiii vor fi aşezaţi în bănciexact cum stau de obicei, în timpul orelor.La clasa a II-a, învăţătorul de la clasă va îm-părţi subiectele elevilor şi îi va supravegheape parcursul testării. La clasele a IV-a si aVI-a elevii vor fi supravegheaţi de doi pro-fesori care nu predau la clasa respectivă.

Lucrările elevilor de la clasele a II-a şia IV-a vor fi corectate de învăţătorul de laclasă şi de un alt profesor. La clasa a VI-a,testele de limbă şi comunicare sunt corectatede către doi profesori, unul de limba şi lite-ratura română şi celălalt de limba modernă.Testele la matematică şi ştiinţe ale naturiivor fi evaluate de trei profesori – de mate-matică, de fizică şi de biologie.

Evaluarea Naţională 2016 la clasa a VI-a va avea loc în perioada 23-24 mai, la clasaa IV-a în perioada 30 mai – 2 iunie, iar laclasa a II-a în intervalul 6-10 iunie.

Evaluarea Naţională 2016 pentru absol-venţii clasei a VIII-a va fi susţinută în pe-rioada 15 iunie – 5 iulie 2016. (RED.)

D

Planul‐cadru pentru învăţământul gimnazialinistrul Educaţiei Naţionale şi CercetăriiŞtiinţifice, Adrian Curaj, a prezentat pe 5aprilie, planul-cadru pentru învăţământulgimnazial, aplicabil începând cu anulşcolar 2017- 2018.

Timp de mai bine de trei luni, în urmacelei mai ample consultări publice pe

care a cunoscut-o educaţia în ultimii ani, amasistat la cea mai complexă dezbatere despreeducaţie, nu doar despre planul-cadru. DeciziaMinisterului Educaţiei este expresia consultăriipublice şi a vocilor care s-au făcut auzite înspaţiul public. Cred că planul cadru pe care l-amprezentat astăzi este cea mai bună variantă po-sibilă, ţinând cont de voinţa societăţii şi de po-sibilităţile actuale. Tot ceea ce proiectămreferitor la învăţământul gimnazial este orien-tat către profilul absolventului. «Miracolul» aş-teptat ţine de noi, de paşii sistematici pe care îivom face predictibil, cu inovare şi responsabi-litate, fără a mai pune în joc viitorul copiilornoştri, a declarat ministrul Adrian Curaj.

Planul-cadru pentru clasele V-VIII este în-soţit de un profil solid al absolventului, elaboratîn parteneriat cu specialişti în educaţie şi axatpe obiective clare, la final de ciclu, pe cele 8competenţe-cheie: comunicare, matematică, şti-inţe şi tehnologii, competenţe digitale, a învăţasă înveţi, competenţe sociale şi civice, antrepre-noriale şi competenţe de exprimare culturală.

Un principiu important care stă la baza pla-nului-cadru este acela de a oferi timp profeso-rului pentru inovare şi creativitate la clasă,însoţit de resurse educaţionale deschise. Astfel,75% din timpul de la clasă va fi dedicat proce-sului de predare si evaluare, restul de 25% fiindla dispoziţia profesorului pentru recuperare, ac-tivităţi remediale sau de consolidare, în funcţiede nevoile constatate în munca la clasă.

Modificări propuse:l la clasa a V-a, aşa cum reiese din docu-

mentul prezentat, una din cele cinci ore deLimba şi literatura română a fost exclusă, înschimb fiind introdusă ca materie obligatorie ooră de Informatică şi TIC;l o altă noutate este cea legată de studierea

„noilor educaţii”, în toţi anii de gimnaziu, în ca-drul disciplinei Educaţie socială, astfel: clasa aV-a – Gândire critică şi drepturile copilului;

clasa a VI-a – Toleranţă şi educaţie intercultu-rală; clasa a VII-a – Educaţie juridică şi cetăţe-nie democratică şi clasa a VIII-a – Educaţieeconomico-financiară şi antreprenoriat.l istoria a câştigat teren la clasa a V-a, cu

încă o oră;l disciplina Limba latină a fost „salvată”

sub noua denumire „Elemente de limba Latinăşi de cultura romanică”. Aceasta din urmă va fistudiată la clasa a VII-a;l în cazul materiilor optionale, numărul

orelor de studiu va creşte până la trei ore pe săp-tămână, în clasa a VII-a, şi patru ore, în clasa aVIII-a, iar pentru studiul Artei Plastice şi a Mu-zicii se vor aloca săptămânal două ore diferite.

Alte noutăţi asociate planului-cadru pentruînvăţământul gimnazial vizează reechilibrarea

ponderii diferitelor arii curriculare, introducereaunei noi discipline (Informatică şi TIC) şi creş-terea ponderii Curriculumului la decizia şcolii(CDS): între 1-3 ore în clasele V-VII şi între 1-4ore în clasa a VIII-a. De asemenea, se asigurăstudierea sistematică a „noilor educaţii” în toţianii de gimnaziu, în cadrul disciplinei Educaţiesocială: Gândire critică şi drepturile copilului,Toleranţă şi educaţie interculturală, Educaţie ju-ridică şi cetăţenie democratică, Educaţie eco-nomico-financiară şi antreprenoriat.

Documentele integrale privind noul plan-cadru pentru învăţământul gimnazial prezentatede ministrul Educaţiei pot fi consultate pe site-ul Ministerului.

RED.

M

Rezultatele simulării naţionale

inisterul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice a cen-tralizat rezultatele celor 231.958 de elevi de clasa a XI-aşi a XII-a, care au participat la toate probele simulării na-ţionale a examenului de Bacalaureat 2016.

Datele statistice relevă că ponderea elevilor de clasa aXII-a care au obţinut medii ce asigură promovarea exame-

nului (6 şi peste 6) este de 38,39% (42.386 de elevi din 110.423 deelevi prezenţi). Rezultatul este relativ la acelaşi nivel cu cel al rateide promovare de anul trecut – 38,77%.

Pe probe, situaţia notelor peste 5 este următoarea: 64,6% laLimba şi literatura română (procentaj superior celui de anul tre-cut: 61,36%), 80,8% la Limba maternă (cu 5 procente în plusfaţă de 2015 – 75,49%), 53,2% la proba obligatorie a profilului– Matematică sau Istorie (procentaj superior faţă de 2015 –52,49%), respectiv 60,8% la proba la alegere a profilului (înuşoară creştere, în raport cu 2015 – 60,3%).

Rata de promovare la clasa a XI-a este de 25,76%, în scăderecu 3 procente comparativ cu 2015, când aceasta s-a situat la va-loarea de 28,51%. Cu alte cuvinte, dintre cei 121.535 de eleviparticipanţi la simularea din 2016, 31.313 elevi au obţinut mediipeste 6.

Pe tranşe de medii, situaţia cumulată (clasa a XI-a şi clasa aXII-a) arată astfel: 25.823 de elevi au obţinut medii între 6 şi 6,99,25.802 elevi – medii între 7 şi 7,99, 16.866 de elevi – medii între8 şi 8,99 şi 5.195 de elevi – medii între 9 şi 9,99. Treisprezeceelevi au încheiat simularea examenului de bacalaureat cu media10.

În judeţul NeamţÎn 2015, la clasa a XI-a, procentul notelor peste 5 a fost de

aproximativ 50%, iar la clasa a XII-a a fost de 62% (care a în-semnat, în realitate, un procent de promovare de 54%). Anulacesta, potrivit datelor furnizate de ISJ Neamţ, dintre elevii declasa a XI-a, au promovat (media 6) 29%, adică 1.108 elevi. Cuaproximativ 10% mai puţin (luând în calcul marja de eroarecreată de comparaţia dintre notele de 5 cu mediile de 6). La clasaa XII-a, aproximativ 39% dintre cei care s-au prezentat la simu-lări au trecut de media 6. Aceştia din urmă sunt, de fapt, eleviide anul trecut, care erau în clasa a XI-a. (Red.)

Şcoala nemţeană, la zi


Marşul pentru viaţă, pentru femeie, pentru

familie, la Piatra Neamţeste 300 de tineri, mame cu copii, cadre di-dactice, reprezentanţi ai diferitelor ONG-uricare susţin viaţa au participat, pe data de 26martie, la Marşul pentru viaţă 2016. Sub tit-lul „Pentru viaţă, pentru femeie, pentru fa-milie”, acţiunea semnalează o situaţie gravă:în prezent, România ocupă al doilea loc, peplan european, în ceea ce priveşte rata avor-

tului, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Să-nătăţii. Totodată, ţara noastră se află pe poziţia a6‑a la nivel global, cu un număr total al avorturilorde aproximativ 100.000 ‑ 128.000 pe an.

Evenimentul s-a desfăşurat simultan înaproape 130 de localităţi din România şi Republica

Moldova, scopul manifestării fiind acela de a sen-sibiliza populaţia cu privire la consecinţele devas-tatoare ale avortului asupra familiei şi societăţii.Totodată, „Marşul pentru viaţă” trage un semnalde alarmă în ceea ce priveşte respectul faţă de fi-inţa umană, încă din momentul conceperii.

Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii

Filiala „Vasile Conta”, din cartierul Mărăţei,a Bibliotecii Judeţene „G. T. Kirileanu” a organi-zat, pe data de 1 aprilie, o reîntâlnire cu anotimpulcopilăriei, prin intermediul cărţii.

Ziua de 2 aprilie – data naşterii scriitoruluidanez Hans Christian Andersen, cel mai reprezen-tantiv scriitor pentru copii – a devenit, începândcu anul 1967, Ziua Internaţională a Cărţii pentruCopii şi Tineret.

„Plecând de la premisa că obiceiurile deprinsede timpuriu intră în obişnuinţă şi sunt practicate petot parcursul vieţii, Biblioteca Judeţeană se implicăîn stabilirea relaţiei dintre copii şi cărţi.

Astfel, preşcolarii grupei mari din cadrul Gră-diniţei de pe lângă Şcoala «Daniela Cuciuc» din

P


(Continuare în pag. 6)

Simularea examenuluide Bacalaureat 2016

Buna ziua stimaţi colegi,

Urmare a adresei FSLI înaintată MENCS, a fost trimisă către unităţilede învăţământ această adresă, pentru a confirma că este zi liberă şi a treiazi de Paşti.

Simion HANCESCU

M

upă volumul „Pagini răzleţe deistorie” publicat de LudovicaTănăsescu (n. la Bălţăteşti,profesoară de istorie la ŞcoalaGenerală Specială, Nr. 2 Bucu-reşti) şi Victor Tănăsescu,(prof. univ. dr. la Facultatea deIstorie a Universităţii Bucu-

reşti), în 2012, la Editura „CetateaDoamnei” din Piatra-Neamţ (mana-ger ing. Viorel Nicolau) volum desprecare am scris pentru cititorii revistei„Apostolul” în noiembrie 2012, dis-tinşii autori au publicat în 2015 subegida aceleaşi edituri o nouă carte încare au inclus diverse scrieri apărutede-a lungul anilor în paginile diferi-telor publicaţii, dar şi alte materialesemnate de alţi coneieri, precum şicâteva ilustraţii despre unele manifes-tări, devenite în timp istorie.

Primele pagini ale cărţii conţincâteva articole semnate de cei doi au-tori, articole în care cititorii vor des-coperi informaţii preţioase despreînvăţământul destinat copiilor surziatât din România („Reeducare şi pro-tezare auditivă” I-II, publicat în re-vista „Viaţa noastră”, anul XIII –Nr.147, februarie 1969, Anul XIV –Nr.158, ianuarie 1970, şi „Carol Da-vila – iniţiatorul învăţământului spe-cial pentru surzi” apărut în revista„Viaţa Noastră”, anul XXIII, Nr. 270,mai 1979) cât şi din Franţa („200 deani de la înfiinţarea primei şcoli pu-blice pentru surzi din Franţa”, publi-cat în „Vocea tăcerii – periodic alasociaţiei surzilor din România”, fe-bruarie 1991, şi „Din experienţa şco-lii franceze/Învăţământul specialintegrat”, „Vocea tăcerii”, august-sep-tembrie 1991).

În partea a doua a cărţii intitulată„Despre eroi, locuri şi oameni” auto-rii au grupat câteva texte semnate dealţi publicişti dar realizate pe baza in-formaţiilor furnizate de prof. Ludo-vica şi Victor Tănăsescu: „Este eroulnostru”/„În memoria celor 51”/„Ca sănu se mai repete”, de Ionel Grama.Demn de menţionat este textul „Trei

ţărani talentaţi povestitori) de prof.Victor Tănăsescu (publicat în revista

Apostolul, nr. 170, septembrie 2014)în care cititorii vor afla despre ToaderI. Ştefan, ţăran autodidact din Ghin-dăoani, cunoscut prin cartea rămasăîn manuscris şi publicată în anii 70sub titlul „Memoriul meu”, dar şidespre Timofte T. Ioan din Bălţăteştişi Timofte Gh. Mihai din ValeaSeacă. Tot ca semnale despre unelemanifestări culturale devenite „isto-rie” sunt şi textele despre simpozio-nul „Bălţăteşti – file de istorie” (14septembrie 2002) şi colocviul „Das-căli nemţeni de altădată” (18 noiem-brie 2004 şi 30 iunie 2006).

În partea a treia sunt grupate maimulte materiale semnate de diverşiautori, toate având ca subiect omagie-rea lui Mihai Oprea, născut la Bălţă-teşti, fratele profesoarei LudovicaTănăsescu, erou al celui de Al DoileaRăzboi Mondial.

Iconografia cărţii conţine repro-duceri după câteva diplome de exce-lenţă, imagini mai noi şi mai vechidin Bălţăteşti, precum şi o fotografiea promoţiei 1951-1956 a Facultăţii deIstorie din Bucureşti, din care a făcutparte şi autoarea acestui volum.

Marele merit şi al acestei cărţieste că cei doi autori au scos la lu-mină, adunând între aceleaşi copertedocumente răspândite de-a lungulvremii în diverse publicaţii, punân -du-le la dispoziţia celor interesaţi.

Prof. Constantin TOMŞA

Note de lector

APOSTOLULPag. 6

D

& Note de lector & Note de lector & Note de lector & Note de lector & Note de lector &

aprilie 2016


iatra-Neamţ, călăuziţi de prof. Ioana Petruţ, au ocazia să facă primiipaşi pe drumul cunoaşterii, având ca puncte de reper cărţile şi, implicit,biblioteca, înscriindu-se în această nobilă misiune pe care instituţia decultură nemţeană şi-o asumă”, a spus Adrian Alui Gheorghe, directorulBibilotecii Judeţene.

Elevi francezi, în vizită la centrelede plasament din Neamţ

Copiii din centrele de plasament nemțene au fost, la începutul lunii apri-lie, gazde pentru un grup de elevi din Franţa. Vizita a fost posibilă datorităAsociaţiei „Piatra Neamţ – Roanne”, o mai veche prietenă a copiilorinstituționalizați, care le-a oferit acestora, de-a lungul timpului, daruri, ex-cursii sau sprijin de orice natură.

De această dată, a fost vorba despre un schimb de experienţă între copiişi o modalitate de a cunoaşte serviciile sociale acordate în România. Grupulfrancez a fost format din 17 elevi cu vârste cuprinse între 16 şi 18 ani care

P

(urmare din pag. 5)

Omagiu unui mare artistdolphe Ad. Chevallier (n. 7. 11. 1881, Barnar, Broşteni – d. 29. 04.1963) este fiu al inginerului elveţian Adolphe Chevallier, administratoral pădurilor de pe Domeniile Regale din nordul Judeţului Neamţ. De-prinde de la tatăl său mânuirea aparatului de fotografiat şi se speciali-zează la Cernăuţi, Lausanne şi Viena. A avut atelier de fotografiat înPiatra-Neamţ, între Liceul „Petru Rareş” şi Biserica Sf. Trei Ierarhi. Aprimit brevetul de fotograf al Curţii Regale (1921). A rămas de la el ocolecţie de imagini, astăzi devenite documente istorice, despre tradiţiile

de pe Valea Bistriţei. În 1945, se stabileşte la Bucureşti, ca fotograf al CurţiiRegale, apoi, la începutul anului 1950, va pleca la Lausanne, regretând „fru-mosul în care mi-a fost dat să-mi petrec o mare parte a vieţii... Bistriţa pecare n-o s-o revăz”.

Cititorilor acestor rânduri, care vor dori să afle mai multe amănunte des-pre viaţa şi activitatea acestui mare artist-fotograf le recomandăm cartea inti-tulată „Regal fotografic Adolphe A. Chevallier/Viaţa şi opera unui maestru alimaginii”, publicată în a doua jumătate a anului 2015 la Editura „CetateaDoamnei”, sub semnătura cunoscuţilor publicişti din Piatra-Neamţ ConstantinPaţilea şi Viorel Nicolau.

Această carte, pusă sub un motto sugestiv („Căci Ad. A. Chevallier- fran-cezul acesta elveţian şi pe deasupra român, căci e născut la Gura Barnarului– este un erou şi o pildă de cinste, muncă, bunătate şi dragoste”, semnat deIon Vespremie în ziarul de Piatra-Neamţ „Avântul” din 10 septembrie 1939.)

Prefaţată de prof. dr. Lucian Strochi, şi precedată de o succintă notă in-troductivă, în care cei doi autori îşi argu-mentează scopul acestei întreprinderi (un„gest de recunoştinţă al colecţionarilor deilustrate faţă de cel care şi-a dedicat viaţaartei fotografice”), cartea este structurată îndouă părţi principale: o primă parte ce con-ţine un text amplu referitor la „Viaţa şiopera unui maestru al imaginii” şi o parte adoua ce conţine ilustraţii (reproduceri dupăfotografiile realizate de Ad. Chevallieraflate în colecţiile de cartofilie ale celor doiautori, şi nu numai), la rândul ei structuratătematic: ocupaţii tradiţionale ale locuitori-lor Văii Bistriţei, ocupaţiile casnice ale fe-meilor, oieritul – creşterea animalelor,plutăritul ş.a.

Reuşind să realizeze un portret com-plex al artistului care a fost Adolphe Che-

vallier şi un tablou al vieţii oamenilor – totul imortalizat în imagini sugestiveşi artistic realizate –, cei doi autori propun conducerilor administrative alejudeţului Neamţ şi ale Municipiului Piatra-Neamţ marcarea trecerii acesteimari personalităţi prin aceste locuri, prin ridicarea unui bust al artistului înapropierea Colegiul Naţional Petru Rareş pe locul unde s-a aflat atelierulacestuia.

Poate nu ar fi rău dacă cei care se ocupă de administraţia locală ar aveaîn vedere folosirea materialului deja existent în această carte pentru editareaunui album mai amplu şi în condiţii grafice şi mai deosebite pe măsura ma-relui artist care a fost Adolphe Chevallier.

Prof. Constantin TOMŞA

Documente istorice despreBălţăteşti şi nu numai

A

Sub genericul „Shakespeare şi a lumiiscenă”, Filiala „Vasile Conta” a Bibliote-cii Judeţene „G. T. Kirileanu” a organizat,pe data de 14 aprilie, o manifestare dedi-cată marelui creator William Shakespeare,în preajma datei calendaristice care-i mar-chează atât începutul, cât şi sfârşitul vieţii

(23 aprilie 1564/23 aprilie 1616).Opera mareluidramaturg şi poet englez, devenită sinonimă cugenialitatea şi universalitatea, a fost evocată încadrul unei întâlniri cu elevii claselor a IX-a Dşi a IX-a F din cadrul Colegiului Tehnic „Gh.Cartianu”, sub coordonarea profesoarelorAdriana Popovici, Oana Gavriliu şi DanielaCozma, tinerii urmând a fi călăuziţi în lumeascrierilor „marelui Will”.Considerat cel maimare scriitor al literaturii de limba engleză, Wil-liam Shakespeare este adesea numit „poetul na-ţional al Angliei”, „poetul din Avon” sau„Lebăda de pe Avon”. Opera sa este alcătuită dinaproape 38 de piese de teatru, 154 de sonete, 2lungi poeme narative, precum şi alte multe poe-zii.

n În luna februarie 2016 s-au desfăşurat oserie de activităţi în parteneriat cu InspectoratulŞcolar Judeţean de Jandarmi, Poliţia Municipiu-lui Piatra Neamţ şi Poliţia Locală Piatra Neamţ,privind identificarea elevilor care absentează dela ore şi frecventează, în timpul programuluişcolar, unităţile de alimentaţie publică. Astfel,conform datelor centralizate de CJRAE Neamţ,în sistemul de învăţământ preuniversitar dinjudeţul Neamţ, în luna februarie s-au înregis-trat 114.481 de absenţe, din care 52.753 mo-tivate, restul de 61.728 absenţe fiind nemotivate.Potrivit informaţiilor furnizate de ISJ Neamţ înaceastă perioadă au fost exmatriculaţi, din cauzaabsenţelor, nu mai puţin de 67 de elevi, iar 399de elevi nu s-au prezentat deloc la şcoală.

n Olimpiada naţională de religie pentruseminarii şi licee teologice, clasele IX-XII seva desfăşura în perioada 4-7 mai 2016 la Semi-narul Teologic Ortodox „Veniamin Costachi”Mănăstirea Neamţ. Se apreciază că la acest eve-niment vor participa 125 de elevi calificaţi laetapa naţională, 38 de profesori însoţitori şi 20de membri din Comisia Naţională de Evaluare aOlimpiadei. De asemenea, Colegiul Naţional„Petru Rareş”, organizator al Olimpiadei naţio-nale de limbi romanice (franceză, italiană, spa-niolă, portugheză) în perioada 18-22 aprilie, va

găzdui elevi din clasele VII-XII, din fiecarejudeţ, adică 700 de copii, 70 de profesori însoţi-tori şi 90 de membri din Comisia Centrală, for-mată din profesori universitari, inspectori şiprofesori emeriţi din ţară.

n Chiar dacă astronomia şi astrofizica nusunt discipline obligatorii, în programa şcolară,la Colegiul Naţional „Petru Rareş” din Pia-tra-Neamţ, profesorul de fizică GrigoruţăOniciuc a preluat iniţiativa de a organiza un cluba celor cu capul în nori şi ochii în stele. Ani larând, rareşiştii au fost atraşi de pasiunea şi cu-noştinţele profesorului, iar acest lucru, la care s-au adăugat munca şi seriozitatea, au adus, înfiecare an, performanţe remarcabile. Astfel, lafaza naţională, ce va avea loc în perioada 20-24

aprilie, în Craiova, judeţul Neamţ va fi reprezen-tat de 8 elevi (dintre care 3 sunt calificaţi şi laOlimpiada Naţională de Fizică) de la „Rareş”,coordonaţi de prof. Oniciuc. Aceştia sunt: TudorTanasă, Cosmin Cosniceanu, Elena Filip Mu-raru, Alexandra Brănuţ, Maria Cristiana Dedu,Andra Jitaru, Sebastian Leontică, Vlad Tanasă.

n Potrivit unui comunicat remis de Minis-terul Educaţiei, inspectoratele şcolare vor cola-bora cu Agenţia Română pentru AsigurareaCalităţii în Învăţământul Preuniversitar (ARA-CIP) pentru a face publică lista actualizată a uni-tăţilor de învăţământ preuniversitar particularacreditate/autorizate din fiecare judeţ. Reamin-tim că, la începutul lunii martie, Guvernul a ho-tărât că şcolile din învăţământulpreuniversitar particular şi confesional acre-ditat vor primi finanţare de bază alocată de labugetul de stat, prin bugetele locale, la un nivelsimilar celei acordate pentru învăţământul preu-niversitar de stat. Finanţarea de bază în limitelecostului standard per elev/preşcolar va fi asigu-rată de la bugetul de stat, din sumele defalcatedin TVA, prin bugetele locale.

n La cea de-a XXVI-a ediţie a ConcursuluiNaţional de Fizică „Evrika”, desfăşurată în pe-rioada 1-3 aprilie 2016, la Brăila, jumătate din

lotul judeţului Neamţ s-a întors cu premii. Ast-fel, elevul Sebastian Leontică, elev în clasa a X-a la Colegiul Naţional „Petru Rareş” PiatraNeamţ şi pregătit de profesorul Dorel Haralamba obţinut premiul III, iar alţi doi elevi din judeţulnostru au primit Menţiune. Este vorba despreGeorge Chiriac, elev în clasa a VII-a la ColegiulNaţional „Roman Vodă” Roman, pregătit de pro-fesorul Romeo Merfea, şi elevul Constantin Asa-vinei-Apostol, elev în clasa a XII-a la ColegiulNaţional „Petru Rareş” Piatra – Neamţ, pregătitde profesorul Grigoruţă Oniciuc.

n Pe 1 aprilie, aproximativ 25 de elevi dela Colegiul Tehnic Forestier din Piatra Neamţ,specialitatea Silvicultură, însoţiţi de maiştri in-structori Florentina Popescu şi Constantin Beşicau mers la Ocolul Silvic Brateş, din comuna Tar-cău, şi au participat la plantare de puieţi (molidşi brad), în zona de la Tărcuţa şi Bobeica, de peValea Tarcăului. Liceenii, de clasa a X a, au reuşitca, de la ora 9 şi până la ora 16, cât au stat în„câmpul muncii”, să planteze în jur de 7.000 depuieţi drept care şeful Ocolului Silvic Brateş,Nelu Oniga, s a declarat mulţumit de iniţiativa şiprestaţia elevilor. Colegiul Tehnic Forestier amai avut astfel de iniţiative şi în anii din urmăacţiuni care s au dovedit utile pentru elevii atâtdin punct de vedere a meseriei pe care se pregă-tesc să o îmbrăţişeze, cât şi pentru dezvoltareaspiritului lor civic.

n Pe 31 martie, la Liceul de Arte „VictorBrauner” a avut loc diseminarea proiectului„Competenţe digitale şi antreprenoriale înformarea artistică iniţială”, un proiect în careau fost cuprinşi aproape 200 de elevi din alte ţărieuropene, 20 din România şi apoi mulţi alţii dinTurcia, Cehia sau Lituania.

Într-o atmosferă destinsă, o parte din cei 20de elevi, alături de profesorii lor însoţitori ŞtefanPotop şi Lucian Tudorache, care au fost în Bar-celos, Portugalia, pentru a învăţa grafică pe cal-culator, publicitate şi marketing şi-au împărtăşitexperienţa inedită colegilor de clasa a X-a şi IX-a (Arte Plastice).

Evenimentul a fost unul deosebit, mai alescă, din rândul elevilor de clasa a X-a (Arte Plas-tice), vor fi selectaţi în toamna acestui an ceicare vor pleca în fluxul II pentru o experienţăasemănătoare, de data aceasta în Granada, Spa-nia.

RED.




tudiază la un liceu cu profil de asistenţă socială şi două cadre didactice.Aceştia au vizitat Complexul de Servicii „Elena Doamna”, Şcoala Sa-nitară post-liceală Piatra Neamţ, iar la Târgu Neamţ, la CS Ozana. Co-piii instituţionalizaţi s-au pregătit să fie gazde ospitaliere cu plăcintetradiţionale moldoveneşti, prăjituri de casă şi multă veselie. Adoles-cenţii francezi au fost cuceriţi de bunătăţi, dar şi de farmecul copiilordin centru, vizita terminându-se cu lacrimi şi cu promisiuni ferme dea păstra legătura.

A apărut numărul 23 al revistei„Ecoul Hangului”

Semnalăm apariţia numărului 23 al revistei „Ecoul Hangului”, publicaţieeditată de Biblioteca Publică Hangu, sub egida Asociaţiei Culturale Hangu.Din sumar: „Hangu – file de istorie”; „Hangu, frânturi de trecut, fărâme desuflet”, „Micii scriitori” – rubrică dedicată celor mai talentaţi elevi ai ŞcoliiHangu, „Destăinuiri – Frica de eşec”, „Evenimente locale: Letiţia, o elevă deexcepţie” – articol care vorbeşte despre performanţa Letiţiei Asavei (clasa a

VII-a), prima elevă care reprezintă ŞcoalaGimnazială din Hangu la o olimpiadă naţio-nală, respectiv olimpiada de religie. Despreproiectul „Hangu – file de istorie” – proiect depromovare a istoriei, obiceiurilor şi tradiţiilorcomunei Hangu, de la a cărei atestare docu-mentară s-au împlinit anul acesta 558 de ani –aflăm mai multe de la bibliotecara Liliana Pân-tea, redactorul-şef al publicaţiei. Derulat în par-teneriat cu Primăria Hangu, Fundaţia Culturală„Gavriil Galinescu”, Asociaţia CulturalăHangu, Şcoala Gimnazială Hangu şi BibliotecaŞcolară Hangu, proiectul se vrea o călătorievirtuală, în spaţiu şi timp, prin „Ţara Hangului”de altă dată, o călătorie realizată împreună cuelevii, având drept obiectiv redescoperirea istoriei locale, precum şi smulge-rea din uitare a tradiţiilor, faptelor şi evenimentelor petrecute de-a lungul vre-mii, pe aceste meleaguri.

Revista poate fi răsfoită şi în format electronic, la adresa http://comu-nahangu.ro/revista/ecoul_hangului_23.pdf.

s

PANORAMICNEMŢEAN

n

Ultima oră, la Roman


PANORAMICROMAŞCANCaravana filmelor

CinEd ajunge în şcoliledin Roman

n cadrul proiectului extins deeducaţie cinematografică pen-tru elevii din Europa, CinEd –European Education for Youthla începutul lunii aprilie a fostlansată o platformă digitală careva conţine o colecţie de filme

europene (ficţiune, documentar, ani-maţie / filme recente, dar şi clasice),selectate potrivit cu vârsta şi preocu-pările elevilor din învăţământul preu-niversitar. La Roman, caravana vaajunge în luna mai. Potrivit iniţiatori-lor care implementează în Româniaproiectul, Societatea Culturală NexTşi Asociaţia Culturală Macondo, cata-logul de filme a fost realizat în urmaunor întâlniri şi sesiuni de lucru lacare au participat toţi parteneriiCinEd (Franţa, Portugalia, Spania,Italia, Bulgaria, Cehia şi România) şiinclude anul acesta 11 lungmetraje şi3 scurtmetraje de diferite genuri, dis-ponibile într-o varietate de formate şicare vor putea fi proiectate în spaţiidiverse – de la cinematografe cu stan-darde profesioniste, la săli cu echipa-ment minimal, cum ar fi sala de clasă.

Scrisoaredin Basarabia

Pe 28 martie, în sala de festivităţi aLiceului Teologic „Episcop Melchise-dec” din Roman a avut loc manifestareacultural-artistică „Scrisoare din Basara-bia”, ce a evocat evenimentul din 27martie 1918, când Sfatul Ţării de laChişinău a decis unirea provinciei din-tre Prut şi Nistru cu Regatul României.

Elementul inedit al acestui pro-gram l-a constituit faptul că în prezen-tarea lui au fost implicaţi exclusivtineri din Republica Moldova, elevi aiColegiului Tehnic „Danu biana” oriai Liceul Teologic „Episcop Melchi-sedec” din Roman. Expunerea istorieistrăvechii provincii, precum şi a unoraspecte din viaţa culturală şi econo-mică a ţării surori, a fost realizată subcoordonarea profesoarelor CristinaPăun şi Gabriela Aioanei, de la Cole-giul „Danubiana”.

Au fost interpretate piese din re-pertoriul regretaţilor Doina şi IonAldea-Teodorovici, s-au recitat ver-suri din creaţia poetului Grigore Vieruş.a. (RED.)

Î

La Colegiul Naţional „Roman‐Vodă”,

Simpozionul Internaţional„Basarabia, străvechi pământ românesc”

ea de-a VIII-a ediţie a Simpozionului Interna-ţional „Basarabia, străvechi pământ româ-nesc”, eveniment dedicat împlinirii a 98 de anide la Unirea Basarabiei cu România, s-a des-făşurat, în perioada 24 – 26 martie, la ColegiulNaţional „Roman-Vodă”. Evenimentul a fostorganizat în colaborare cu Primăria Municipiu-lui Roman, Inspectoratul Şcolar al Judeţului

Neamţ, Asociaţia Culturală „Pro Basarabia şi Buco-vina” Roman, Asociaţia „Muşatinii”Roman, Asociaţia Profesorilor de Isto-rie din Judeţul Neamţ, Asociaţia Învă-ţătorilor din Judeţul Neamţ şi Roman 24TV.

Manifestările s-au deschis cu expo-ziţia de fotografie „Moldova – spaţiu alcredinţei, culturii, istoriei şi tradiţieiprin fotografia de arhitectură”, precumşi cu vizionarea filmului „Armuri înpiatră”, la Sala de Festivităţi a Colegiu-lui Naţional „Roman Vodă”.

La deschiderea oficială a simpozio-nului au participat prof. Mihaela Tano-vici – directorul Colegiului Naţional„Roman-Vodă”, prof. dr. Viorel Stan – inspector şco-lar general al ISJ Neamţ, prof. Laurenţiu Dan Leo-reanu – primarul municipiului Roman, prof. ElenaPreda – inspector şcolar disciplina Istorie şi MarianClenciu – preşedintele Asociaţiei Culturale „Pro Ba-sarabia şi Bucovina”.

Au susţinut comunicări prof. Sergiu Mustaţă –decan al Facultăţii de Istorie şi Etnopedagogie dincadrul UPS „Ion Creangă” din Chişinău şi prof. Cris -tian Troncotă – prof. univ. dr. la Universitatea „Lu-cian Blaga” din Sibiu.

Cei prezenţi au avut ocazia să urmărească, ală-turi de prelegeri, şi un program artistic susţinut deelevii de la Colegiul Naţional „Roman-Vodă”.

Manifestările au cuprins şi vernisajul expoziţiei„Moldova – spaţiu al credinţei, culturii, istoriei şi tra-diţiei prin fotografia de arhitectură”, precum şi lan-sarea volumului „Duplicitarii”, de prof. univ. dr.Cristian Troncotă.

Prima dintre provinciile istoricecare s‐a unit cu România

„27 martie reprezintă un model, unideal, un spirit milenar. Prin acest sim-pozion ne întoarcem privirile cu respectspre trecut. Pe 27 martie 1918, unireaBasarabiei cu România, unirea era la eaacasă. Suntem siguri că activităţile dincadrul acestui simpozion, aceste vre-muri încărcate de semnificaţie istoricăromânească, fac parte şi din noi. Prinacest proiect dorim să dezvoltăm inte-resul profesorilor şi elevilor pentru isto-rie, descoperirea valorilor trecutului şirespectarea lor în prezent”, au spus or-ganizatorii.

Pe data de 27 martie 1918, Sfatul Ţării – organal Republicii Democratice Moldoveneşti, decidea cumajoritate de voturi: „Republica Democratică Mol-dovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut,Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cuAustria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine deani, din trupul vechii Moldove. În puterea dreptuluiistoric şi dreptului de neam, pe baza principiului canoroadele singure să-şi hotărască soarta lor de azi în-ainte şi pentru totdeauna, se uneşte cu mama ei Ro-mânia”. Au urmat celelalte provincii româneşti –Ardealul, Crişana, Banatul, Maramureşul şi Buco-vina – spre sfârşitul anului 1918, fiind creată Româ-nia Mare. (Irina NASTASIU)

PETRU SANDU, un titan la L.P.S. Romanocmai am încheiat una dintre activităţile speci-fice de formare pe care le desfăşor în cadrulC.C.D. Neamţ, la L.P.S. – Liceul cu ProgramSportiv din Roman şi, cu satisfacţia îmbogăţiriicu noile intervenţii la „Managementul proiec-telor” ale colegilor de la acest liceu, mă pregă-team să plec când...

Cu aceiaşi ochi ce străpungşi cele mai negre adâncuri, cuzâmbetul bucovineanului meudrag, cu mersul mai domol... măîntâmpină un personaj fabulos...

El este cel ce a dat măreţiaincontestabilă acestui liceu, faptsusţinut din toată inima de fie-care om al şcolii şi al comunită-ţii. El este cel ce s-a zidit înacest liceu care a devenit altarulvieţii lui! El este întemeietorul,directorul şi profesorul Petru

Sandu. Născut în Dolheşti (Suceava), în 1948 pe 2 au-

gust, profesorul Petru Sandu este de peste 20 de aniun Domn Trandafir aflat vremelnic (că aşa este trece-rea omului prin lume) în fruntea Liceului cu ProgramSportiv din Roman. A urmat cursurile Facultăţii deEducaţie Fizică şi Sport din Bacău, în perioada 1976-1979, pe care a absolvit-o cu specializarea Fotbal. Aînceput să profeseze la Liceul Teoretic din Dolhasca,dar avea o misiune de îndeplinit!

Nu peste mult timp a venit la Catedra de fotbal aClubului Sportiv Şcolar din Roman, care ar fi rămasla acest stadiu dacă nu se zidea Domnia sa! S-a luptatşi s-a zbătut cu vocea-i tunătoare pentru copiii talentaţiuneori provenind din medii mai puţin bogate, dar aştiut să le ofere un loc cald, o hrană pe măsură, o în-curajare şi un sprijin cum rar se mai poate întâlni!

Nici un liceu sportiv din ţară nu are o bază mate-rială, o dotare şi o aplicată dragoste pentru elevi, caaici! Toate acestea au fost create în timp, de DomnulPetru Sandu şi echipa strânsă în jurul său!

Nici nu se putea să mai aibă copiii lui pentru cătrebuia să ardă pentru toate generaţiile pe care le-a for-mat şi crescut la acest liceu. Pentru toţi le-a fost şi leeste încă: părinte, antrenor, mentor, călăuză!

Domnule Director, pentru tot ce aţi făcut, pentruzidirea Domniei voastre în această instituţie nu ştiudacă vor ajunge mulţumirile şi preţuirea pământenilorce vă iubesc şi vă respectă... dar ştiu că nu veţi fi uitatniciodată!

Să trăiţimulţi, mulţi anişi să vegheaţimereu asupra„Altarului de ta-lente şi valori –L.P.S. Roman”!

ProfesorNiculina NIŢĂ

C

T

e aflăm în perimetrul unui lăcaş de învăţă-mânt care îşi defineşte oferta educaţionalăprin calitate, performanţă, promovarea va-lorilor europene şi egalitatea şanselor. Adicăo instituţie în care elevii vor descoperi şi îşivor dezvolta aptitudinile, unde se va încu-raja competiţia şi competitivitatea, care dauşanse reale pentru un start reuşit în carieră.

Periplul nostru de o zi începe în baza de prac-tică a liceului, mai precis în laboratorul de cofetă-rie-patiserie, unde, elevii claselor a X-a I şi a X-a

H, specializaţiîn alimentaţieşi îndrumaţi deprofesoarelede instruirepractică Sto-leru Marinelaşi DochiţaElena – se în-trec în hărni-cie, dibăcie,ingeniozitatedar şi ghiduşie,pentru că neaflăm la activi-tatea concurs„Torturi Ve-sele”. Am in-terpretat va- len ţele educa-tive ale acesteiactivităţi, amin-

tindu-mi că umorul este un coagulant social, func-ţionează ca o cale de comunicare între oameni şirealizează apropiere între elevi, contribuind la evo-luţia lor personală.

Tot din baza de instruire practică face parte şihotelul construit prin Fonduri Phare, locul unde sedesfăşoară o parte a activităţilor aplicative propriielevilor de la specializarea turism. Aici, elevii cla-sei a XIa E, îndrumaţi de diriginta Buruiană Gia-nina, realizează o activitate din spectrul ecologic,în cadrul Proiectului Naţional „Patrula Eco”.Astfel, organizaţi în patrula „Spiriduşii 2016”, eiparticipă la o competiţie deschisă şi creativă întretoate patrulele din ţară, ce începe cu observarea defactori pozitivi şi negativi şi merge până la impli-carea activă în mediul în care locuiesc şi îşi desfă-şoară activitatea.

De această dată, deoarece perioada 15 martie– 15 aprilie este declarată „Luna Pădurii”, spiridu-şii s-au gândit să înfrumuseţeze spaţiul din jurulhotelului prin plantarea de molizi, pornind de ladictonul că „nu eşti om împlinit dacă: nu ai zidit ocasă, nu ai crescut un copil, nu ai salvat o viaţă şinu ai plantat un arbore”. Reuşita acestei acţiuni afost asigurată cu sprijinul acordat de Direcţia Sil-vică Neamţ – Ocolul Silvic Vaduri, care a oferitasistenţa tehnică necesară plantării puieţilor.

Ne deplasăm apoi la sala de festivităţi a liceu-lui, unde se desfăşoară activitatea „Târgul firme-lor de exerciţiu”, din cadrul proiectuluieducaţional judeţean cu acelaşi nume, iniţiat şi co-ordonat de profesoara Ciorsac Mihaela. Firma deexerciţiu, concept introdus în România începândcu anul 2001, reprezintă o metodă interactivă deînvăţare pentru dezvoltarea spiritului antrepreno-rial şi o concepţie modernă de integrare şi aplicareinterdisciplinară a cunoştinţelor şi deprinderilor.

La târgul organizat de liceul nostru au parti-cipat firme de exerciţiu ale şcolilor economice dintot judeţul, iar ca membru în juriul de evaluare, amînţeles cât de mult s-a perfecţionat acest conceptîn ţara noastră de-a lungul timpului, având senzaţia

că mă aflu la un târg internaţional al firmelor deexerciţiu, asemănător celui de la Salzburg, la caream participat cu ani în urmă. Elevii simulează ac-tivitatea unei firme reale, iar un târg este ocaziaperfectă prin care îşi amenajează un stand cu pro-dusele lor, dar mai ales le promovează prin toatemijloacele de marketing: bannere, cataloage, afişe,pliante, flyere, videoclipuri, sloganuri. Am remar-cat în mod deosebit firma „HandMade Vintage”, aelevilor clasei a XIa B de la Liceul TehnologicEconomic Administrativ Piatra Neamţ, coordonatăde profesoara Ciobănucă Liliana. Ideea de afacere,în acelaşi timp realistă dar şi rafinată, a aparţinut„administratorului firmei”, eleva Teona Cobzariuşi a constat în realizarea de bijuterii din sârmă cupietre semipreţioase. Parada elevilor în faţa juriu-lui, cu bijuteriile realizate de ei, montate pe supor-turi confecţionate tot de ei, ne-a încântat privirilecu pandantive, inele, coliere, curele din împletituri,decoraţiuni interioare. Au fost răsplătiţi cu PremiulI la secţiunea „Catalog” şi Premiul III la secţiunea„Prezentare PPT” şi cu aprecierea deosebită a ju-riului pentru originalitatea ideiişi pentru fineţea şi ingeniozita-tea bijuteriilor realizate.

La ora 14, activităţile careîi implică pe elevi s-au sfârşitdar nu şi cele ale câtorva pro-fesori care fac parte din „Gru-pul de acţiune civică” dincadrul proiectului de volunta-riat „Al treilea spaţiu al cetă-ţeniei active”, derulat prinintermediul Bibliotecii Jude-ţene G.T. Kirileanu Neamţ.Este vorba despre un proiecteuropean cu finanţare externăprin granturile EEA (EuropeanEconomic Aria), implementatîn ţara noastră de Fundaţia Progress, în colaborarecu 14 biblioteci din ţară, printre care a fost selec-tată şi Biblioteca Judeţeană G.T. Kirileanu Neamţ.Problema a cărei soluţionare o vizeaza proiectuleste rata mică de participare civică a cetăţenilor ro-mâni iar soluţia propusă este dezvoltarea unui sis-tem complet de facilitare a participării civicepentru practicarea democraţiei, prin crearea despaţii care să protejeze şi să promoveze valoriledemocratice, adică acele „cuiburi ale democraţiei”şi prin formarea de cetăţeni activi.

Totul a început pentru noi – o parte din profe-sorii Liceului Tehnologic Economic Administrativ– prin participarea la cursul de formare în dome-

niul cetăţeniei active, susţinut de doamna MihaelaMereuţă (şef serviciu relaţii cu publicul, informarebibliografică şi comunitară şi membră a reţelei na-ţionale de formatori în domeniul cetăţeniei active),care a încercat să ne transforme în adevărate surse

de inspiraţie pentru voluntari, dar mai ales înagenţi ai rezolvării unor probleme stringente dincomunitatea noastră.

Astăzi, a fost ziua întâlnirii grupului nostru deacţiune cu domnul Ovidiu Ana, reprezentantulFundaţiei Progress, prilej cu care s-a stabilit unplan de acţiuni civice care să asigure sustenabili-tatea cuibului democraţiei proaspăt creat şi s-a pre-gătit participarea la Conferinţa Naţională aproiectului.

Şi n-a fost dat, ca ziua aceasta, atât de plinăde experienţe îmbogăţitoare să se încheie încă...deoarece, la ora 17, în Sala „Victor Brauner” a Bi-bliotecii Judeţene, avea să fie o întâlnire culturalăde excepţie, sub genericul „Dialog cultural ro-mâno-lusitan”. Evenimentul i-a avut ca invitaţi peVirgil Mihaiu – ex-director al Centrului CulturalRomân din Lisabona şi pe Daniel Perdigão – di-rector al Institutului Portughez Camões în Româ-nia.

Revenind la Liceul Tehnologic Economic Ad-ministrativ, ar mai fi de adăugat două aspecte care

întregesc fresca implicării în proiecte şi concursurişcolare. În primul rând, merită menţionată şi par-ticiparea, an de an, cu rezultate excepţionale, a ele-vilor îndrumaţi de profesoara Gabriela Stafie – laconcursul de educaţie pentru protecţia consumato-rilor „Alege! Este dreptul tău!”. Anul acesta, pri-mele două clasate la etapa judeţeană au fostelevele Teona Cobzariu (clasa a XIa B) şi ŢurcanuCostin Teofana (clasa a IXa B). Astfel, Teona şiTeofana, două fete frumoase, inteligente, conştiin-cioase, cu nume desprinse parcă din calendarulcreştin-ortodox – vor reprezenta liceul şi judeţulla faza naţională a competiţie, care se desfăşoarăîn fiecare an la Năvodari. Absolut din aceeaşi ca-

tegorie face parte şi eleva PopaAna–Maria din clasa a XI-a E,care, obţinând locul I la faza jude-ţeană a olimpiadei interdiscipli-nare, domeniul turism şialimentaţie, a dobândit dreptul dea participa la faza naţională.

Am relatat o zi din viaţa liceu-lui nostru, care demonstrează cuprisosinţă denumirea de „şcoală aviitorului”, după cum, justificateste şi sloganul cu care echipa ma-nagerială (director GheorghiuDoina Georgeta şi director adjunctTodiresei Magdalena Livioara) seprezintă în faţa comunităţii localeşi nu numai: „O şcoală europeană

pentru copiii noştri!”.

Prof. dr. Gianina BURUIANĂ Liceul Tehnologic Economic Administrativ

Piatra-Neamţ


APOSTOLUL Pag. 9

N

aprilie 2016

O zi din viaţa unei şcoli a viitorului Liceul Tehnologic Economic Administrativ Piatra Neamţ

părută la Editura „Vasile Goldiş” Univer-sity Press Arad în anul 2014, lucrareaCurriculum şi reformă în predarea Reli-giei, a pr. dr. Vasile-Ioan Pop, aduce nu-meroase clarificări privind rolul formativpe care îl are educaţia religioasă în socie-tatea contemporană.

Structurată în două mari părţi (partea I, fun-damentată teoretic, cuprinde patru capitole, iarpartea a II-a, fundamentată pe cercetarea expe-rimentală ce cuprinde trei capitole însoţite degrafice şi anexe), cartea a constituit tema decercetare doctorală a autorului în cadrul Uni-versităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, sub în-drumarea prof. univ. dr. Miron Ionescu.

Având convergenţă conceptuală în ceea cepriveşte problematica şi intercondiţionările din-tre domeniile teologic, psiho-pedagogic, filoso-fic şi didactic, autorul oferă persoanelorinteresate de predarea Religiei astăzi, o lucrarerelevantă care umple un gol imens în literaturade specialitate. Investigaţia întreprinsă şi obiec-tivele bine formulate au dus la soluţii practice,care îmbogăţesc sistemul aplicativ al didacticiireligiei.

În calitatea sa de teolog, preot ortodox şiprofesor universitar, părintele Vasile-Ioan Popa evidenţiat legătura dintre Biserica strămo-şească şi şcoala românească, dintre educaţiamoral-religioasă şi sistemul de învăţământ ro-mânesc.

Subiecte precum Educaţia religioasă –componentă integrală a educaţiei (experienţareligioasă din perspectiva istorică, socială şispirituală; predarea Religiei în diferite sistemeeducaţionale), Evoluţii ale educaţiei religioasedeterminate de reformele învăţământului româ-nesc (educaţia religioasă şi reformele educaţio-nale; reformele contemporane şi educaţiareligioasă), Aplicaţii ale curriculumului în pre-darea-învăţarea Religiei (componente ale curri -culumului obiectivate în predarea-învăţareaReligiei; proiectarea curriculumului predării-în-văţării Religiei; strategii operaţionale în preda-

rea Religiei), Suporturi curriculare în predareareligiei (mijloace şi resurse ale învăţării Reli-giei; literatura suport, softurile educaţionale şiutilizarea acestora la ora de Religie), Date ex-perimentale constatative asupra predării-învă-ţării Religiei (obiectivele şi metodologia etapeiconstatative a experimentului întreprins; admi-nistrarea testului iniţial şi cuantificarea rezulta-telor; rezultatele investigaţiei), Experimentulformativ. Optimizarea predării-învăţării religieiprin reforma curriculară, Rezultate ale experi-

mentului formativ (evaluarea comparativă a re-zultatelor experimentului, furnizate de pretest,posttest şi retest) sunt doar câteva aspecte asupracărora fiecare profesor de specialitate trebuie sămediteze, studiul de faţă fiindu-i indispensabilîn dezvoltarea carierei profesionale. În anexelelucrării întâlnim modele ale ordonării conţinu-turilor pentru disciplina Religie prin comparaţiecu curriculum-ul din Grecia, chestionare apli-cate elevilor ciclurilor gimnazial şi liceal, grilede interviu pentru focus grup, chestionare adre-sate profesorilor de Religie, programă şcolară –eşantion de conţinut în experimentul formativ,chestionare privind utilizarea metodelor mo-derne în cadrul orelor de religie etc.

Premisele care au stat la baza prezentuluistudiu au pornit de la necesitatea unei reformecurriculare în predarea Religiei, reformă care s-aprodus parţial din interior, după cum reiese dininvestigarea realizată de autor.

Nu putem neglija faptul că, orice reformăîn educaţie presupune o regândire atât în planteoretic, dar mai ales practic, a programelorşcolare, a conţinuturilor, manualelor şi, nu înultimul rând o schimbare a strategiilor didac-tice. Referitor la modul în care s-a realizat re-forma curriculară a disciplinei Religie în ultimii26 de ani (de la reintroducerea acesteia înşcoala românească în anul 1990), autorul cer-cetării trage două concluzii majore: pe de oparte, modalitatea de prezentare a actualelorconţinuturi în programa şcolară este asemănă-toare perioadei interbelice (cu modificări ne-semnificative), iar pe de altă parte, lipsalegăturii dintre teologie şi pedagogie în pe-rioada comunistă şi implicit lipsa unor teologispecialişti în elaborarea programelor şcolare, adus la preluarea modelelor de proiectare inter-belică, neţinându-se cont de faptul că astăziobiectivele/competenţele specifice sunt centratepe elev şi nu pe disciplină, că numărul de oredin planul cadru s-a redus, că se are în vedereproblema abordărilor interdisciplinare, pluridis-ciplinare şi trans-disciplinare etc.

Bogată în informaţiile bibliografice (223 delucrări şi studii de specialitate, 10 surse internetşi 18 documente oficiale) şi fundamentată pecercetarea experimentală (în care s-au utilizatmetodele ipotetico-deductivă, analogică, expe-rimentală, observaţia sistematică, ancheta, in-terviul, cercetarea documentelor curriculare,testul etc.), cartea părintelui profesor Vasile-Ioan Pop oferă tuturor celor interesaţi, studen-ţilor, cadrelor didactice, teologilor etc. unsuport practic privind abordarea Religiei înşcoala românească astăzi.

Dr. Mihai FLOROAIA

Nihil Sine Deo

APOSTOLULPag. 10

A

aprilie 2016

Curriculum şi reformă în predarea Religiei

Din istoria fumatuluiuţini ştiu că tutunul sau iarba dracului, cum i se mai spune, faceparte din familia Solenacee, fiind rudă bună cu cartoful, pătlă-geaua şi vinetele; îşi are originea în America Tropicală. Despreobiceiul fumatului, primele informaţii le avem de la Columb(1492). El relatează că în insulele San Salvador băştinaşii fumaucu o pipă de bambus, frunzele unei plante căreia îi spuneau tabac.

În Europa tutunul a fost adus în anul 1519 de către marinariilui Columb, care i-au oferit un mă-

nunchi de frunze de tutun, ambasadoruluiFranţei în Portugalia, Jean Nicot, nume pecare avea să-l poarte mai târziu, alcaloidulnociv extras de frunzele plantei – nicotina.

La început fumatul era un semn de mondenitate, un privilegiu alnobilimii, dar folosit şi ca medicament presupunându-se că ar vindecarănile, sifilisul şi astmul. Pe la anul 1600 obiceiul fumatului a ajuns înTurcia, unde însă era considerat un delict, soldându-se cu schingiuirea,iar în China chiar cu decapitarea.

În principatele române cultura şi obiceiul fumatului au ajuns pela începutul secolului XVII (1606-1610). În Ţara Românească a venitprin Turcia, în Ardeal de la austrieci, iar în Moldova a fost preluat dela cazaci. Se fuma ciubuc şi narghilea. Ciubucul era o pipă de tip orien-tal, un simplu tub; narghileaua, un tub flexibil al cărui capăt de jos era

fixat într-un vas cu apă parfumată prin care trecea fumul aromat, îna -inte de a fi inspirat.

Adevărul despre Blestemul faraonuluiPovestea se referă la descoperirea mumiei lui Tutankamon, faraonul

care s-a urcat pe tronul Egiptului pe la 9 ani şi a murit misterios la 19.Mormântul lui a fost descoperit în anul 1922 de o echipă engleză condusăde Howard Carter şi sponsorizată de Lordul Carnavon.

După cum se ştie, mai mulţi partici-panţi ai expediţiei au murit după deschide-rea sarcofagului, motiv pentru care presavremii a titrat cu mare vâlvă că a fost vorbade un blestem a lui Tutankamon, drept pe-

deapsă pentru profanarea mormântului.Analiza atentă a faptelor arată însă că totul n-a fost decât o obişnuită

speculaţie gazetărească. Singurul care a murit imediat şi suspect a fostdoar Lordul Carnavon, la şase luni după, înţepat se pare de un ţânţar,avea 57 de ani. Howard Carter a murit în 1939 la 65 de ani, iar doctorulDerry care a făcut prima necropsie a cadavrului la 87 de ani. Din cei 26de participanţi la expediţie doar 6 dintre ei au murit în următorii 10 anide la eveniment. Cu alte cuvinte, se pare că toate decesele s-au succedatîn mod obişnuit şi n-au avut nimic misterios (După CARTEA IGNORAN-ŢEI, de Lloyd şi Mitchinson). (Constantin GRASU)

Caleidoscop

P

alorificând informaţii din psihologie, antropologie, sociologie, is-torie, politică, drept, management, filosofie, din asistenţa socialăşi din creatologie, ştiinţa rezolvării conflictelor se edifică pe câtevaidei fundamentale, care contrariază prejudecăţile şi atitudinilenoastre vis-a-vis de fenomenul conflictual. Dacă pe alte meleaguriaceastă problematică se regăseşte în planurile de Învăţământ de latoate nivelurile (începând cu ciclul primar şi terminând cu cel su-

perior) la noi încă se mai duce politica păguboasă a struţului, lăsând liberconflictul să se dezvolte malign.

Acceptarea, recunoaşterea omniprezenţei conflictelor şi transforma-rea lor, tradiţional percepute îndeobşte ca evenimente negative şi dis-tructive, în oportunităţi şi şanse de progres este noua „filosofie” pe carenu o putem ignora. Trebuie să învăţăm să reorientăm energia disensiuniiîn direcţii acceptate şi utile sau, cel puţin post factum, să valorificămconflictul ca experienţă de viaţă, ca act de învăţare cu beneficii profilac-tice sau diagnostice, epistemice. Să înlocuim aşadar exclamaţia „Vai, unconflict!” cu „Un conflict! Ah, ce ocazie”.

Literatura de specialitate ne oferă cu generozitate suficiente date re-feritoare la etiologia conflictelor, taxonomii multicriteriale, diverse me-tode şi tehnici de management a acestui fenomen psihosocial. Ceiinteresaţi pot consulta „Ştiinţa rezolvării conflictelor” semnată de H.Cornelius şi Sh. Faire, „Psihopedagogia rezolvării conflictului” şi „Psi-hosociologia rezolvării conflictului” de prof. Dr. Ana Stoica-Constantinsau „Conflictele şi comunicarea” de Daniel Shapiro, ca să amintesc doarcâteva titluri, într-o ordine aleatorie.

Psihologii susţin cu probe incontestabile că nu este sănătos să ne re-primăm durerea, conflictele, suferinţa. Acestea trebuie exprimate, ma-nifestate, exteriorizate. Ne sunt recomandate numeroase modalităţiinofensive şi accesibile pentru descărcarea excesului emoţional: mişcare,masaj, menaj, mişcări violente (spargerea, aruncarea, distrugerea unui

obiect, mototolirea unui ziar, stoarcerea unui prosop, izbirea ritmică aunei saltele), strigăte (la adăpost de urechile altora), confesare, plâns (nuîn exces, pentru că se produce cercul vicios între actul ca atare şi emoţiacare 1-a produs – „Nu plângi pentru că eşti trist, ci eşti trist pentru căplângi.”), schimbarea decorului, sex, cumpărarea unui cadou râvnit maidemult, scrierea unei reclamaţii, ruga religioasă.

Nu întâmplător am lăsat la sfârşit ruga religioasă; în rezolvarea con-flictelor, problematica religioasă a fost intersectată cu totul izolat. În con-diţiile în care cei mai mulţi dintre noi recurgem cu greutate la metalimbaj,nu ştim să formulăm aserţiuni şi mesaje „eu” ori să elaborăm o hartă aconflictului, putem, în schimb, pune în practică virtuţile creştineşti. Ast-fel un bun creştin ştie că există o limită peste care nu îi este îngăduit sătreacă, oricâte circumstanţe atenuante ar fi de partea lui. Altfel spus, dis-confort – da, incidente şi neînţelegeri – poate, tensiuni şi crize – în niciun caz. Tensiunea şi criza presupun atitudini ostile consolidate în timp,ori Apostolul zise: „Să nu apună Soarele întru mânia voastră”(Efes.IV.26). Desigur, greu îi este oricui să-şi iubească vrăjmaşul, să în-tindă obrazul stâng după ce i-a fost lovit cel drept, să-şi vadă bârna dinproprii ochi, să aducă la îndeplinire toate atât de subtilele şi radicaleleporunci ale Predicii de pe Munte.

Doar respectând aceste îndemnuri sunt convinsă că s-ar reduce con-siderabil numărul conflictelor interpersonale şi intragrupale.

Şi-ar mai fi ceva: să nu ne amăgim, să nu aşteptăm recunoştinţa dinlocuri sterpe. Să nu uităm că din cei zece leproşi doar unul i-a mulţumitVindecătorului!

Educatoare Emilia SAVA, Şcoala Gimnazială „Alexandru Podoleanu”

CENTRUL DE DOCUMENTARE ŞI IN-FORMARE (C.D.I.) al Şcolii Gimnaziale „Ie-remia Irimescu” Brusturi este o structurădocumentară pluridisciplinară din şcoală, în be-neficiul elevilor, cadrelor didactice şi a comu-nităţii locale.

În semestrul I al anului şcolar 2015-2016,prin activităţile pedagogice iniţiate la nivel şco-lar şi extraşcolar C.D.I.-ul a contribuit la for-marea elevilor în preluarea şi prelucrareainformaţiei documentare din fondul documen-

tar al bibliotecii şcolare incluse în C.D.I., faci-litarea accesului la documentare prin punereala dispoziţie a mijloacelor multimedia existenteşi a accesului la internet, favorizând dezvoltareaautonomiei în studiu a elevilor prin iniţierea lorîn tehnicile documentare (structura diverselordocumente, cercetare documentară).

În ceea ce priveşte activităţile pedagogice, res-ponsabilul C.D.I. a acordat sprijin şi a pus la dispo-ziţia cadrelor didactice şi a elevilor: fondul de carteal bibliotecii (400 de titluri din toate domeniile do-

cumentare); casetevideo, CD-uri şiDVD-uri educaţio-nale şi documentare;– două calculatoareconectate la internet;o imprimantă şi uncopiator; TV &DVD-player; pro-iector video; flip-chart; mobiliermodular (necesardesfăşurării lucruluipe echipe sau indivi-dual).

Acestea s-au regăsit în următoarele activi-tăţi derulate:

Activităţi pedagogice – lecţii la diferite dis-cipline din ariile curriculare la nivelul învăţă-mântului preprimar, primar şi gimnazial dinşcoală prin care s-au utilizat documentele exis-tente, mijloacele audio-video, multimedia, inter-netul, în predare – învăţare – evaluare: Educ.Gavriloae Marinel, Înv. Olariu Mariana – clasaa II-a, Înv. Strujan Nicoleta – clasa a III-a, Înv.Vrăjitoru Irina-Elena – clasa a IV-a, Înv. MovilăMonica – clasa I, Cioată Jana-Doina – Limba şiliteratura română, Onofrei Cristina – Limba şi li-teratura română, Alistar Maria – Limba franceză,Nechita Costel-Valentin – Religie, Stafie Costa-che – Matematică, Apetrei Anca – Matematică,Arsene Carmina – Muzică şi Tanase Elena –prof. Educaţie fizică (dirigenţie).

Activităţi extraşcolare: Proiectul educaţio-nal „Universul drepturilor mele” – în parteneriatcu Şcoala Gimnazială Drăgăneşti, Proiectul edu-caţional „Suntem mici, dar avem o inimă mare”– în parteneriat cu Fundaţia Filantropică „Omenia”Tg. Neamţ, Proiect educaţional „Fii inteligent, NUFI violent!” – în parteneriat cu Poliţia Locală Brus-turi, Proiect educaţional „Lectura-fereastră des-chisă spre lume” – în parteneriat cu BibliotecaComunală Brusturi „Educaţie şi educatori”.

Paleta activităţilor desfăşurate este mult mailargă şi este meritul implicării unei echipe ade-vărate, cu un manager de succes şi cu dăruirepentru şcoală şi comunitate!

Învăţător Irina VRĂJITORUŞcoala Gimnazială „Ieremia Irimescu”

din Brusturi

Pagina CCD


Pagină coordonată de Niculina NIŢĂ – profesor metodist la CCD Neamţ

Mereu prezenţi în viaţa şcolii şi a comunităţii prin CDI!

O altă abordare a conflictelor

C.D. Neamţ a valorificat exemplele de bune practici în activitatea C.D.I.-urilor din judeţşi, pentru al doilea an consecutiv, implementează Proiectul naţional „C.D.I.- Laborator deeducaţie nonformală ce ne pregăteşte pentru viaţă”, înscris în Catalogul Activităţilor Edu-cative aprobat de M.E.N.C.S. pentru anul şcolar 2015-2016 la poziţia 1262 unde C.C.D.Neamţ figurează ca organizator.

Ghidul cu acelaşi titlu a devenit un instrument de lucru foarte apreciat la nivel naţional,ceea ce a făcut să solicităm reeditarea lui la cererea solicitanţilor, o reeditare pe care ovom completa şi cu alte produse ale proiectului nostru propuse pentru acest an şcolar!

Prezentăm aici câteva secvenţe din activitatea C.D.I. de la Şcoala din Bursturi. (Prof. Niculina NIŢĂ)

C.

V

ColocviulDascăli nemţeni de altădată

n organizarea Complexului Muzeal Jude-ţean Neamţ, Fundaţiei Cultural – Ştiinţi-fice „Constantin Matasă” şi ColegiuluiNaţional „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ, pe data de 24 martie 2016, la se-diul Muzeului de Istorie şi ArheologiePiatra-Neamţ a avut loc cea de a XXXVI-a ediţie a Colocviului Dascăli nemţeni de

altădată. În deschiderea colocviului, prof. DanMihăilescu, amfitrionul şi mentorul manifestării,a mulţumit auditoriului, a salutat prezenţa dom-nilor Gheorghe Amaicei şi Paul Vasiliu, decanulnostru de vârstă şi a punctat coordonatele ediţiei.

Au evocat apoi cu nedisimulată emoţie per-sonalitatea celui care le-a fost mentor în studenţieşi după, dr. Mihai Şurubaru, şi prof. Dan Mihăi-lescu (Academicianul Gh. Platon, 90 de ani de lanaştere), cercetătorul ştiinţific Mihail Apăvăloae,a reînviat târgul Pietrei, pe Caragiale şi timpul„Scrisorii pierdute” (Un model, institutorul Zul-nia Isăcescu), iar prof. Paul Scripcaru din PoianaTeiului şi-a prezentat tema cu har şi competenţă(Un institutor merituos, învăţătorul Vasile Scrip-caru).

O intervenţie mai puţin protocolară a avutprof. Sabina Mircea Stănescu din Piatra-Neamţ(Un om dăruit meseriei, prof. Gheorghe Mircea)care a remarcat nivelul intelectual ridicat al inter-venţiilor, dar şi faptul că manifestarea are un ca-racter oarecum elitist. Sugestiile doamneiStănescu – necesitatea de a mai primeni publiculpentru a facilita schimbarea de ştafetă cu tânărageneraţie, dar şi imperativul de a aduna în volumistoria colocviilor – au intrat, alături de alte prio-rităţi, pe agenda organizatorilor.

Au mai avut expuneri docte şi fermecătoare:prof. Paul Vasiliu (O personalitate, profesorul şidirectorul Virgil Dobrescu), prof. GheorgheAmaicei (Învăţători nemţeni căzuţi pe câmpul deonoare), prof. Mihaela Gherghelescu şi prof. DanMihăilescu (O viaţă închinată învăţământului).

Cu menţiunea că lansarea cărţii profesoruluidr. Mihai Şurubaru a fost asigurată de ing. ViorelNicolau, directorul editurii „Cetatea Doamnei” şide prof. Dan Mihăilescu, că publicul a putut săviziteze expoziţia temporară Arta vânătorii, sun-tem obligaţi să salutăm un gest cultural de marcăşi să-i încredinţăm pe organizatori că paginile re-vistei noastre rămân mereu deschise, pentru ase-menea întreprinderi. Drept care, până la mereu,începem imediat.

Mircea ZAHARIA

Lecţia de istorie

APOSTOLULPag. 12

Î

aprilie 2016

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii

APRILIE 2016

1/1944, n. – FlorinFlorescu, Cândeşti,Buzău (5. 12. 2009,Piatra-Neamţ), pro-fesor, lider sindical,absolvent al Facultă-ţii de Biologie. Eleste cel care a militat

pentru înfiinţarea Sindica-tului Liber al Lucrătorilordin Învăţământ (1990) şi,împreună cu profesorii Du-mitriţa Vasilca, Lucian Corneanu şi ziaristul MirceaZaharia, a hotărât publicarea, din martie 1999, a re-vistei „Apostolul” (seria nouă), care apare şi în pre-zent ca publicaţie a cadrelor didactice din JudeţulNeamţ, editată de Sindicatul din Învăţământ Neamţ,al cărui preşedinte a fost Florin Florescu.

■ 2/1938, n. Cătălin-Florin Stupcanu, la Fi-lioara, Agapia, Neamţ (d. 26. 09. 2000, Ceahlău,Neamţ), profesor, ziarist. Facultatea de Istorie dinIaşi (1961). Ziarist la ziarele: „Flacăra” (1963),„Steagul roşu” din Bacău (1965-1968), „Ceah-

lăul” (1968-1974; 1978-1982; 1989-2000).Funcţii: inspector la Co-mitetul Judeţean de Cul-tură, director al Muzeuluide Istorie din Piatra-Neamţ (1974-1978). Volu-mul „Zăpadă şi fum,scrieri de tinereţe” a apărutpostum, prin grija soţiei,Maria Stupcanu.

■ 2/1952 – n. Vladi-mir Tescanu (pseud. luiViorel Buruiană), la Tes-cani, Bacău (tatăl din Do-breni, Neamţ), profesor delimba franceză la Piatra-Neamţ; scriitor, traducător,editor. După absolvirea Li-ceului „Petru Rareş” dinPiatra-Neamţ, a absolvitFacultatea de Litere a Uni-versităţii din Bucureşti(1975). A debutat cu proza scurtă „Secţia”, în Re-vista „Ateneu” (1985), iar editorial, cu romanul„Palimpsest” (1988), urmat de „Negru şi roz”(1997). A tradus din F. Scott Fizgerald („Dincoacede Paradis” / „This Side of Paradise”, 1995), dinWilliam Blake, Aldous Huxley, William Styron ş.a. Este membru al ASPRO şi al S. S. din Neamţ.LA MULŢI ANI!

Rememorări nemţenen

O viaţă închinată învăţământului nemţeandiţia de acest an a colocviului „Dascălinemţeni de altădată”, organizat de Mu-zeul de Istorie şi Arheologie din Piatra-Neamţ, a prilejuit evocarea unor figuriemblematice ale învăţământului nem-ţean. Două dintre ascestea sunt Paul Va-siliu – „un profesor cu vocaţie” şi

Gheorghe Amaicei – „un Domn Trandafir” alînvăţământului nemţean.

l Profesorul Paul Vasiliu, născut la Pia-tra-Neamţ, la 4 mai 1923, va absolvi cursurileprestigiosului Liceu „Petru Rareş”, ca mai apoisă urmeze Facultatea de Litere şi Filosofie dincadrul Universităţii Bucureşti, specialitatea pe-

dagogie. Între anii 1946 –1948 va fi profesor depedagogie la Şcoala Normală de Învăţători„Gheorghe Asachi” Piatra-Neamţ, iar în pe-rioada 1948-1950 a fost profesor la Gimnaziuldin Roznov. Va reveni în 1950 ca profesor depedagogie la Şcoala Pedagogică de Fete dinPiatra-Neamţ. În anul 1954, când autorităţilecomuniste de atunci începuseră ofensiva împo-triva învăţământului pedagogic – Şcoala Peda-gogică de Fete a fost desfiinţată – tânărulprofesor Paul Vasiliu se va înscrie la cursurilefără frecvenţă ale Facultăţii de Construcţii Ci-vile şi Industriale din Bucureşti, în paralel pre-dând diferite discipline la şcoli dinPiatra-Neamţ. O perioadă va lucra în cadrul

şantierului care va construi zona centrală a ora-şului nostru.

Anul 1965 va marca un nou statut pentruprofesorul Paul Vasiliu: va deveni directorulnou înfiinţatului Grup Şcolar de Chimie dinPiatra-Neamţ; în 1968, pentru o scurtă perioadăde timp va fi inspector general adjunct al In-spectoratului Şcolar Neamţ, iar între anii 1969-1983 va fi profesor de pedagogie-psihologie laLiceul Pedagogic „Gheorghe Asachi” din Pia-tra-Neamţ. Între 1974-1975 va fi şi directorulacestei prestigioase unităţi de învăţământ. În in-terviul acordat de profesorul Paul Vasiliu înseptembrie 2012, în cadrul proiectului de istorieorală „Memoria şi identitatea unei şcoli cente-

nare – Colegiul Naţional GheorgheAsachi din Piatra-Neamţ” era evo-cată prima zi de şcoală dintr-o ca-rieră exemplară: „Am urcat primadată pe aleea ce ducea la ŞcoalaNormală de Băieţi cu emoţie, caorice începător care nu ştie ce-l aş-teaptă, dar de cum am intrat în can-celarie emoţia mi-a trecut, deoareceam fost primit prieteneşte, cu zâm-betul pe buze. Mi-a plăcut foartemult faptul că întotdeauna în cance-larie domnea buna dispoziţie. Încele 10 minute ale pauzei profesoriimai hâtri, cum era Virgil Dron sauAlexandru Vicol spuneau glume şiuneori Neculai Buium ne cânta dinvioară Balada lui Ciprian Porum-bescu... încât ne reîntorceam recon-fortaţi la ora următoare... Maitârziu, în perioada 1969-1983, când

era frumos afară jucam în recreaţie sau după orevolei (uneori şi cu elevii) sau tenis (amenaja-sem un teren de tenis în curtea şcolii)”. Mărtu-riile oferite de domnul profesor ne dezvăluie oremarcabilă solidaritate, coeziune între mai ve-chii profesori ai Şcolii Normale şi profesorii ti-neri veniţi în şcoală, spiritul de cooperare şi detoleranţă manifestat între colegii de cancelarie:„Când am venit la Şcoala Normală de Învăţătoriam colaborat cu profesorii de pedagogie cu ex-perienţă... cu învăţătorii de la Şcoala de Apli-caţie. Erau nişte oameni valoroşi... talentaţi...cu experienţă în munca cu copiii”.

Personal am cunoscut ceea ce înseamnă cuadevărat „un profesor cu vocaţie” atunci când

E

Profesorul Paul Vasiliu și clasa a XIII‐a A

Lecţia de istorie



4/1937 – n. Ioan Mitrea, la Căciuleşti,Girov, Neamţ, arheolog, profesor, doctor înistorie (1979). După absolvirea Liceului„Petru Rareş” din Piatra-Neamţ şi a Facul-tăţii de Istorie-Filozofie a Universităţii dinIaşi (1958-1963), asistent la catedra de is-torie-geografie de la Institutul Pedagogicdin Iaşi, transferat la Bacău, unde a devenit

lector titular, prodecan (1971-1972), decan (1972-1975). Director (1976-1982) şi muzeograf la Mu-zeul Judeţean de Istorie din Bacău. Săpăturiarheologice în Dorohoi, Neamţ, Bacău. Cărţi: „Te-zaurul de la Măgura”; „Bacău – reşedinţă voievo-dală”, „Comunităţi săteşti la Est de Carpaţi înepoca migraţiilor”; „Membrii Academiei Românedin Judeţul Neamţ” (colab.); „Din arheologia şiistoria Moldovei…” ş. a. LA MULŢI ANI!

■ 5/1940 – n. Ioan Gherasim, la Piatra-Neamţ, memorialist, licenţiat al Facultăţilor deTeologie (Bucureşti, 1968) şi de Filologie (Iaşi,

1995). Hirotonit preot (24. 06. 1969), pe seama Pa-rohiei Văleni, Piatra-Neamţ, transferat la ParohiaVânători, Piatra-Neamţ (1. 08. 1981). A colaboratşi a făcut parte din consiliul de redacţie al revistei„Credinţa neamului”, Neamţ (1990-2008). Coor-donator, director şi profesor al Seminarului Teolo-

gic Ortodox din Piatra Neamţ (1996). Cărţi: „PetruPogonat. Meditaţiunile unui călugăr surghiunit”(2009), „Profeţie mincinoasă. Lamentaţie la un zidal plângerii în construcţie” (2010) şi „Ortodoxia.Dimensiunea românească” (2013). LA MULŢIANI!

■ 7/1953 – n. Daniel Corbu, la Târgu-Neamţ,scriitor, editor, muzeograf la Casa Memorială „IonCreangă” Iaşi, absolvent al Liceului din Roznov şial Facultăţii de Limba şi Literatura Română, Bu-cureşti. Membru al U. S. Volume: „Naştere vino-

vată”; „Intrarea în scenă”; „Preludiu pentru trom-petă şi patru pereţi”; „Documentele haosului”;

„Spre fericitul nicăieri”;„Cântece de amăgit întu-nericul”; „Manualul bunu-lui singuratic”;„Intimitatea publică a poe-ziei”, „Postmodernismulpe înţelesul tuturor”,„Evanghelia după Corbuşi alte poeme”, „Neoavan-garda românească”, „Ur-mele lui Dumnezeu şi altepovestiri”, „ Viaţa de fie-

care zi la Iaşi, pe vremea lui Daniel Corbu, poves-tită de el însuşi” ş, a. LA MULŢI ANI!

■ 9/1949 – n. Gheorghe Diaconu – Gdia, laGalda de Jos, Alba (d. 2008, Piatra-Neamţ), artist

Rememorări nemţene

Constantin TOMŞA(continuare în pag. 14)

n

O viaţă închinată învăţământului nemţeanomnul profesor Paul Vasiliu, în perioada1992-1996, va reveni la catedră într-o pe-rioadă când era o acută lipsă de profesoride pedagogie. Rigoarea, măiestria didac-tică, corectitudinea în evaluarea elevilor,calităţile empatice, ţinuta ştiinţifică a lec-ţiilor – toate au fost apreciate în egală mă-

sură de elevii şi profesorii de atunci.Mărturisesc că de multe ori m-am simţit în faţadistinsului profesor Paul Vasiliu ca un discipolcare mai are multe de învăţat de la maestrul său.În anul 1995 am participat împreună la Confe-rinţa Naţională a Liceelor Pedagogice din ţară– desfăşurată la Iaşi – conferinţă în cadrul că-reia domnul profesor a exprimat cu convingerepunctul de vedere cu privire la locul pe care îlmerită acest tip de şcoală în cadrul sistemuluide învăţământ românesc. Oare a fost şi ascultat?

Devotamentul faţă de ceea ce a reprezentatşi reprezintă încă învăţământul pedagogic azi –Şcoala Normală de altădată – este probat de olucrare exemplară depre istoria tumultoasă aŞcolilor Normale din Piatra-Neamţ scrisă dedomnul profesor Paul Vasiliu: „MonografiaŞcolilor Normale din Piatra-Neamţ 1912-2002”şi apărută în anul 2003.

l Dintre absolvenţii de marcă ai ŞcoliiNormale de Băieţi din Piatra-Neamţ se distingeGheorghe Amaicei, cel care va fi un „DomnTrandafir” al învăţământului nemţean. S-a năs-cut la 28 martie 1933 într-o familie de gospo-dari de pe Valea Cracăului; educat în spiritulmuncii şi al dragostei faţă de învăţătură, vaurma şcoala primară în satul natal, CracăulNegru. De remarcat este faptul că dintre cei 6copii ai familiei Amaicei, 3 au absolvit ŞcoalaNormală. Între anii 1946-1953, GheorgheAmaicei va fi elev al Şcolii Normale „Gheor-ghe Asachi”, într-o perioadă foarte dificilă dinpunct de vedere politic şi social – ne aflam înplin proces de stalinizare a învăţământului ro-mânesc. Dar domnul profesor Gheorghe Amai-cei, un spirit de învingător de altfel, va depăşitoate obstacolele. Iată cum evoca anii petrecuţiîn internat, în interviul acordat în cadrul proiec-tului nostru de istorie orală „Memoria şi iden-titatea unei şcoli centenare – Colegiul NaţionalGheorghe Asachi din Piatra-Neamţ”:

„Am avut 7 ani de internat şi nu regret

nimic, pentru că acolo am învăţat foarte multelucruri care mi-au folosit în viaţă foarte mult”.Va evoca cu deosebit respect profesorii care aucontribuit la formarea sa ca personalitate: „Dis-tinşii mei învăţători şi profesori – înv. Gh. Şer-ban, Teofil Macovei şi profesorii GrigoreCapşa, Dumitru (Ailincăi) Almaş, Mircea Dan,Victor Savin, Romulus Popovici, DumitruAnton – au ştiut să ne insufle dragostea de ţară,de carte, de popor, şi să ne convingă că numaiprin instruire, educaţie şi disciplină ne vomforma ca adevăraţi luminători ai satelor”. Cumultă nostalgie şi cu umor pe alocuri, profeso-rul Amaicei va rememora momentul când vahotărî ce cale va alege după absolvirea ŞcoliiNormale: „Ceea ce m-a legat mai mult sufle-teşte de iubitul profesor de matematică era căîn timpul ăla trebuia să ne recruteze,..., că eraarmata obligatorie şi fără armata făcută nu tevoia fata ca să te căsătoreşti cu ea şi am mers larecrutare şi acolo o vrut să mă deie la Securitateşi n-am vrut, ştiam că tata nu-i de origine sănă-toasă, că-i ţăran înstărit... Nu-i nimic, dacă nuvrei să te duci, te trimitem la muncă, la Bicaz,la TIR. Era târnăcop, lopată, roabă, nu ştiu ce...Şi veneam amărât de acolo şi m-am întâlnit cudirectorul când am intrat în şcoală şi cu profe-sorul care a spus „păcat”. Nu-i nimic, lasă că îţifacem în aşa fel să te duci mai departe...”.Gheor ghe Amaicei va urma cursurile Facultăţiide Matematică-Fizicădin cadrul Universităţii„Al. I. Cuza” Iaşi, undea avut profesori-modelprecum Octav Mayer,Gheorghe Gheorghiev,Nicolae Negoescu.Anul 1957 va marcaînceputul carierei di-dactice ca profesor dematematică la ŞcoalaMedie Mixtă Bicaz(azi Liceul TeoreticBicaz), apoi va fi pro-fesor la Şcoala Gimna-zială nr. 3 din PiatraNeamţ. Spirit neobosit,va fi nu numai profesorde matematică, ci şimetodist la Casa Cor-

pului Didactic Neamţ, colaborator al revistelor„Gazeta matematică”, „Preocupări didactice” şi„Apostolul”. Iubitor statornic al muntelui, alăturide dr. Gheorghe Iacomi a participat la înfiinţareaAsociaţiei „Prietenii Ceahlăului” în anul 1980.

Domnul profesor Amaicei a fost legat pro-fund de destinul Şcolii Normale, azi ColegiulNaţional „Gheorghe Asachi” din Piatra-Neamţ.Nu a existat aniversare a acestei prestigioaseşcoli la care să nu participe. De exemplu, înanul 1997, când Şcoala Normală împlinea 85de ani de existenţă, mesajul din partea „Asocia-ţiei Învăţătorilor” a fost transmis de profesorulGheorghe Amaicei. La sărbătorirea centenaru-lui Şcolii Normale de Băieţi din Piatra-Neamţ,unul dintre cele mai emoţionante discursuri afost rostit de absolventul de altădată, profesorulGheorghe Amaicei. Considerăm că una dintrereuşitele activităţii sale este momentul februa-rie 1991: ca urmare a demersurilor făcute dedomnul profesor, printr-o sentinţă civilă a jude-cătoriei din Piatra-Neamţ, Asociaţiei Învăţăto-rilor din Neamţ îi revenea, în chip firesc, CasaÎnvăţătorului de pe strada Petru Rareş nr. 24, unloc simbolic pentru tot ceea ce înseamnă învă-ţământul nemţean.

Profesor Mihaela GHERGHELESCUColegiul Naţional „Gheorghe Asachi”

Piatra-Neamţ

d

Colocviul Dascăli nemţeni, Piatra-Neamţ, aprilie 2016

Nihil sine Deo



lastic. A absolvit Facultatea de Arte Plastice,Iaşi (1964). Membru al U. A. P. (1991). Ex-poziţii personale(1972-2007): (la T.T. Piatra-Neamţ şi laGaleriile de Artă dinP i a t r a - N e a m ţ ,Roanne – Franţa

(1992), Valencia şiPeñiscola – Spania, Veneţia– Italia (2000), Nazaret şiIerusalim – Israel (2002),Sydnei – Australia (2004).Între 1973-2006, expoziţiide grup la Piatra-Neamţ. A participat în Taberelede la Almaş, Borca, Ardeluţa, Toşorog. Premiul„George Apostu”, la Saloanele Moldovei Bacău-Chişinău (1999). În 2009, i s-a organizat o ex-poziţie comemorativă la Galeriile „Lascăr

Vorel” din Piatra-Neamţ şi la Muzeul de Artă dinBacău.

■ 11/1962 Dumitriţa Vasilca (pseud. Diana),la Piatra-Neamţ, profesoară, poetă, absolventă aLiceului Pedagogic „Gheorghe Asachi” din Piatra-

Neamţ (1981) şi a Facultăţii de Istorie-Filosofie,din Iaşi (1985). Fondator al Editurii „Alfa” a C. C.D. Neamţ (1996), al revistei „Apostolul” (1999).Debut cu versuri în „Ateneu” (1991), editorial cu„Aproape amintiri” (1997), urmat de „Ducatul ino -cenţei” (2003). Colaborări la: „Ceahlăul”, „Anti-teze”, „Apostolul”, „Asachi”. LA MULŢI ANI!

■ 14/1935 – n. Dumitru Bostan, la Şipote,Bacău, artist plastic, absolvent al Facultăţii deChimie din Iaşi. A studiat pictura cu PantelimonVedenivschi, fost rector al Academiei de Arte

Frumoase din Kiev(1958-1962), apoi cu Şte-fan Hotnog şi sculpturacu Pompiliu Clement.Debutează cu deseneumoristice în reviste stu-denţeşti din Iaşi (Premiulal II-lea al Revistei „Viaţastudenţească”, 1961). Lasugestia lui Marin So-rescu, deschide mai multeexpoziţii personale de ca-ricatură la Palatul Culturii din Iaşi (1960-1962).Din 1963, este prezent în expoziţii de grup la:Iaşi, Bucureşti, Bârlad, Piatra-Neamţ. Personale:New York, o colectivă în Germania (2002). Lu-crări în colecţii: Franţa, Suedia, Olanda, Cuba,U. S. A., Israel, Republica Dominicană, Cuba. Apublicat „Pictura pentru amatori”, 2008. LAMULŢI ANI!


(urmare din pag. 13)

p

Cultura organizaţionalăşi comunicarea

interconfesionalăânărul Alexandru Mălureanu, doctor înteologie şi absolvent al masterului de Ma-nagement Educaţional şi Comunicare In-stituţională, ne surprinde plăcut culucrarea Cultura organizaţională şi comu-nicarea interconfesională, apărută la Edi-tura Presa Universitară Clujeană, 2016,sub coordonarea referenţilor ştiinţifici, pr.

prof. univ. dr. Ştefan Buchiu şi conf. univ. dr.Diana-Maria Cişmaru. Materialul, sintetizat înpeste 120 de pagini, a fost prezentat drept lu-crare de absolvire a masteratului în ManagementEducaţional şi Comunicare Instituţională din ca-drul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Admi-nistrative din Bucureşti.

Elaborată din perspectiva interdisciplinari-tăţii şi structurată în două mari părţi (Funda-mente teoretice şi Studiu de caz), lucrareaabordează subiecte precum: cultura organizaţio-nală – cadrul conceptual, definiţii, fundamente,funcţiile culturii organizaţionale, specificul şitrăsăturile culturii instituţionale, dimensiunileculturii organizaţionale în instituţiile religioase,importanţa comunicării interconfesionale, cul-tura organizaţională în cadrul Secretariatului deStat pentru Culte, comunicarea în situaţii decriză etc.

Având o bogată experienţă în domeniul cer-cetării instituţionale, autorul şi-a valorificat cu-noştinţele în domeniile teologic şicomunicaţional, evidenţiind importanţa cunoaş-terii culturii organizaţionale în dialogul intercon-fesional, aspect ce nu poate fi neglijat încontextul actual.

Pornind de la ideea conform căreia, culturainstituţională reprezintă „sufletul” unei organi-zaţii, un adevărat ghid pentru membrii acesteia,în contextul multicultural şi multireligios, oriceproblemă de natură religioasă poate fi gestionatăprintr-un dialog interconfesional şi interreligiossincer, deschis, bazat pe respect reciproc şi cu-noaşterea specificităţii celuilalt.

În concluzie, recomand lucrarea tuturor per-soanelor interesate de acest subiect, cu atât maimult cu cât rezultatele cercetării prezentate înpartea a doua a cărţii pot constitui exemple debune practici şi adaptate altor organizaţii în ceeace priveşte comunicarea instituţională.

Dr. Mihai FLOROAIA

T

Aprilie 2016 – luna evenimentelor culturalem intitulat prezentul articol aşa deoareceluna aceasta s-au desfăşurat mai multeevenimente culturale de anvergură, dintrecare voi prezenta, sumar, trei.

Primul eveniment, Congresul Inter-naţional Lumen intitulat Logos Universa-lity Mentality Education Novelty, cu

prilejul aniversării a 15 ani de activitate a Aso-ciaţiei Lumen, desfăşurat în perioada 12-17aprilie la Suceava şi Iaşi a reunit peste 400 departicipanţi din ţară şi străinătate (academicieni,cercetători, masteranzi, doctori în ştiinţe uma-niste, cadre medicale, cadre didactice din învă-ţământul universitar şi preuniversitar, studenţietc.) din domenii precum: sociologie, psiholo-gie şi ştiinţe ale educaţiei, filozofie, teologie,

management, medicină etc. În primele două zile,

12 şi 13 aprilie 2016, acţiu-nile s-au desfăşurat la Uni-versitatea „Ştefan celMare” din Suceava, careeste partener în organizareaevenimentului, iar în urmă-

torul interval, 14-17 aprilie 2016, la Iaşi (Uni-versitatea „Petre Andrei”, Hotel Unirea etc.).

Participanţii au avut prilejul să comunicematerialele de specialitate fie on-line, prin sus-ţinere directă (prezentare orală şi dezbatere) sauposter.

Intervenţiile participanţilor de anul acestas-au concentrat pe interferenţele dintre noileabordări teoretice, practica socială şi educaţio-nală, luându-se în considerare necesitatea uneiredimensionări a eticii acţiunii sociale.

Ca element de noutate s-a evidenţiat pro-blema generată de nevoia de adaptare perso-nală, instituţională şi socială a ceea ce este nou,atât în planul cunoaşterii cât şi şi al acţiunii so-ciale. Aceasta a determinat o reflecţie asupraacceptabilităţii noilor dimensiuni ale cunoaşte-rii şi relaţia dintre minte şi conştiinţă, a diferi-telor perspective culturale şi comunicaţionaleîn contextul actual.

Cel de-al doilea eveniment cultural de an-vergură, Conference on Linguistic and Intercul-tural Education – CLIE-2016, s-a desfăşurat laUniversitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia,organizat în parteneriat cu Universităţile dinMadeira, Muntenegru, International Burch Uni-

versity Bosnia Herze-govina, College of Ap-plied Studies forPreschool TeachersMihailo Palov din Ser-bia şi Stanislaw StaszicUniversitatea de Şti-inţe Aplicate din Pila(Polonia), în perioada20-22 aprilie 2016.

Obiectivul funda-mental al conferinţei aurmărit sensibilizarea şi promovarea cetăţenieiactive în domeniile educaţiei lingvistice şi in-terculturale. Nu putem vorbi despre un profilcomplet al cetăţeanului contemporan fără a în-ţelege rolul educaţiei lingvistice şi intercultu-rale în actualul context.

Lucrările s-au desfăşurat pe 9 secţiuni,după cum urmează: Analiza discursului, Reto-rică şi Pragmatică; Achiziţii lingvistice, Stilis-tică şi semantică; Lingvistică contrastivă;Predarea limbilor străine; Sociolingvistică;Traducere şi interpretare; Comunicare de afa-ceri; Comunicare interculturală.

Al treilea eveniment s-a desfăşurat în pe-rioada 22-23 aprilie 2016, la Universitatea „Du-

nărea de Jos” dinGalaţi. Este vorbadespre cea de a III-aediţie a ConferinţeiNaţionale „Istorie,Spiritualitate, Cul-tură. Dialog şi inte-ractivitate”, organi -zată sub egida Fa-cultăţii de Istorie,Filosofie şi Teologie

din cadrul acestei universităţi.În cadrul acestei manifestări au fost prezen-

tate lucrări din domeniile: filosofie, sociologie,istorie, relaţii internaţionale, teologie şi didac-tica specialităţii, fiind încurajate abordările in-terdisciplinare.

Toate cele trei evenimente culturale auadus o reală plus valoare instituţiilor organiza-torilor, oferind participanţilor posibilitatea denoi schimburi interculturale.

Dr. Mihai FLOROAIA

A

n noiembrie 1949 primeşte „ordin de che-mare” în armată. Destinul, din nou, îl duceîn „munţii săi dragi”: la o unitate de vânătoride munte, cu profil Antichimic, aproape 2ani, la Făgăraş. Revine la Hălăuceşti, loculcu amintiri dragi, unde îi are colegi de ca-meră pe profesorul D. Constantinescu, fostactor, cercetător alături de Nicolae Iorga –

drag şi nouă pentru „redescoperirea” CetăţiiNeamţ. Tot coleg de cameră i-a fost aici şi profe-sorul Spiru Tudor, fost Preşedinte al Societăţii Cul-turale Astra. La Hălăuceşti o întâlneşte pe ElenaDascălu, colegă, profesoară de geografie, din Făl-ticeni. Se căsătoresc în iarna anului 1954: „o ală-turare sinceră a două fiinţe, ce trecuseră, fiecare înfelul ei, prin grozăvia războiului”.

În anul 1959 vine la Roman. Predă la Şcoalade Muzică şi Arte Plastice, aflată la început dedrum. Aici are deosebita plăcere de a se regăsi înobiecte „dragi sufletului” său: predă pian, teoriamuzicii, istoria muzicii şi istoria artelor plastice.Să nu uităm că una dintre facultăţile la care a as-pirat a fost Conservatorul. Şi iată, poate tot acelaşidestin, i-a deschis drumuri nebănuite spre adevă-ratele sale valori, de suflet şi de spirit, spre încân-tarea şi îmbogăţirea spirituală a unui public, de lacei mici la cei mari, cucerit de harul de „a vorbi”liber despre orice şi mai ales despre Chopin. Ta-lentul său oratoric nu trece neobservat. Este trimisla cursuri de perfecţionare la Predeal. Din anul1960 este încadrat la Liceul Roman-Vodă, „liceuladolescenţei sale”, pentru a preda ştiinţe sociale şitot ce era necesar, fiind profesorul căruia nu i sespunea „dacă poţi” ci „treci şi fă”! Şi a făcut!

A urmat diverse cursuri de perfecţionare înţară, la finalul cărora redacta lucrări, multe publi-cate. Îşi susţine gradele didactice la Facultatea deDrept dar, nefiind o facultatea didactică, rămânesuplinitor o viaţă. Mereu chemat în diferite comisiide examinare, locale, judeţene, regionale şi naţio-nale, examene de bacalaureat, definitivat la învă-ţători, examene de grad, olimpiade cu diverseprofiluri. Vacanţele şcolare reprezentau pentru pro-fesorul Gheorghe Ciobanu drumuri, „chemări”,„apeluri” la care răspundea mereu „prezent”. Pelângă Liceul Roman-Vodă este permanent solicitatla mai toate şcolile din oraş, cu diverse profiluri şinici un obiect nu rămâne nepredat de dascălul Cio-banu. Aceste „călătorii catedriale” îi permit săaprofundeze informaţii diverse din multiple dome-nii pentru a se regăsi în expunerile de o complexi-tate şi o desăvârşită măiestrie ale unui pedagog cuo capacitate extraordinară de a descoperi şi a mo-dela creativitatea şi spontaneitatea elevilor săi.

Dar, aşa cum spune domnul profesor, „l-a do-minat dialogul cu tinerii”, „despre mâine şi altfel”,

deşi „visul său n-a fost la catedră ci la Catedrale”şi a ştiut mai bine ca nimeni altul să-şi „împrăştiecreativitatea ca pufurile de păpădie, florilor umanece i-au fost elevii”. Mereu surprinzător, mereu des-chizător de drumuri nebănuite, de noi şi noi inter-pretări, adaptabil în orice situaţie şi-n orice„subiect”, cucerind prin „convorbirile” sale, la ca-tedră şi la alte „catedrale de cultură”, mereu căutat,mereu chemat, mereu „prezent”. Un public mereucaptivat de spontaneitatea, de ineditul şi de moder-nismul complexelor expuneri ciobaniene. Seriozi-tatea filosofică, momentele de densitate aledialogurilor domniei sale sunt mereu susţinute, deglumele fine şi subtil „dirijate” spre „inima ascul-tătorilor”... Un magician al interpretărilor şi al vi-ziunilor moderne, reuşind mereu prin maturitateararisimă de istoric, prin mintea ordonată de mate-matician, printr-o structură dinamică, printr-un fi-zicalism complex al celor mai diverse ipostaze şi

posibilităţi existenţiale, de a deschide geniale şicomplexe orizonturi noi, capabil să provoace trăirişi perspective nebănuite, în minţi şi suflete cerce-tătoare, fascinate de „lumi” nelimitate ale fiinţăriide astăzi şi de mâine.

Un dascăl a „tot ce-a fost şi ce este”, un dascălpornit în lume încă de „învăţăcel”, deschizător deorizonturi nu la unul sau două obiecte, ci la tot cecuprindeau „cataloagele vremurilor”... „copilfiind, prin şcoli cutreieram ... nu la un anumitobiect, ci la mai toate rubricile din cataloage ...schimbate mereu prinşcoli”... Astfel, „de voie saude nevoie”, dar mai ales dehar şi de dăruire, profesorulGheorghe Ciobanu, a predatla 36 de şcoli, 63 de obiecteştiinţifice, umanistice şi ar-tistice, începând de la claseleprimare şi generale, ajun-gând până la nivelul liceal,postliceal şi universitar...„cunoscând monomul şi ato-mul, gândirea ştiinţifică şifrumosul artistic”. De la matematică la religia pre-dată sub o formă „nemaivăzută” cu ecuaţii şi rela-ţii, de la fizică la filosofia tuturor posibilităţilor, dela chimie la istorii, de la plastic la portative, de lajuridic la lirism, de la educaţie fizică la meteoro-

logie, limbi străine, măşti şi topografie... Un uni-vers de ştiinţe pentru un univers de cunoştinţe şitoate s-au îngemănat, atât de firesc, sub o com-plexă personalitate, cu o capacitate extraordinarăde a le transmite într-o formă unică şi de neegalat.

Trăitor al vremurilor înnegurate, ale războiu-lui, foametei, secetei, „un episod ce-i aparţine doarsufletului său”, a ştiut să găsească în toate doar fru-mosul, doar binele, având capacitatea fenomenalăşi-atât de rară de a depăşi orice limite, terestre şiuniversale, limitele umane în primul rând, cunos-când doar „preţuirea pentru semeni, pe care i-aiubit”. Iubirea de oameni, iubirea de frumos, de as-tral şi univers, i-au deschis lumi „nemărginite degândire” dăruite „contemporanilor” săi.

De la „liceul adolescenţei” sale, Roman-Vodă,iese la pensie în anul 1985, ca suplinitor, deşi „nua suplinit” ci „a creat” mai mult ca oricare altul....Dacă la contemporaneitate ne uităm, descoperim„amatori” ce şi-au depăşit „limitele diplomale”,adus-au noul şi progresul, iar marile universităţiau ştiut să le recunoască „dreptul”. Ce-i drept, nupe la noi se-ntâmplă asemenea lucruri… PentruProfesorul Gheorghe A. M. Ciobanu, jumătatea desecol petrecută la „catedrele” din şcoli, acolo unde„Muzele sunt cazate de când lumea”, a însemnatdăruire, preţuire ce i-au adus admiraţia şi respectulgeneraţiilor şi generaţiilor de tineri care au avutmarele noroc de a-şi forma personalitatea la„orele” acestui dascăl de oameni şi frumos.

Şi chemările nu s-au terminat ci au continuatprintr-un firesc necesar de oameni pentru oameni.După 1989 este rechemat la catedră, predând laSeminarele Ortodox şi Franciscan şi la InstitutulFranciscan din Roman. Alte catedre, alte obiecte.Şi dascălul a continuat dăscălia. O dăscălie ce con-tinua şi dincolo de pragul şcolilor: pe la Confe-rinţe, Congrese, locale, naţionale şi internaţionale,audiţii muzicale, cronici literare, cinematografice,vernisaje plastice… la Roman şi dincolo de

Roman. Un făurar în toate, un „demiurg”, inova-tor, un vizionar, un împătimit dăruitor pentru oa-meni.

Lecţia de istorie



15/1957 – n. Mihai Ştirbu, la Cârligi,Bacău, inginer-profesor, prozator, publicist,redactor-şef al Revistei „Moldova Literară”din Iaşi. Stabilit din 1959 la Roman, a absol-vit Şcoala Generala Nr. 3 (1971), Liceul„Roman-Vodă” (1976), apoi Facultatea deMecanică din Iaşi (1982). Profesor la Liceul„Roman-Vodă” (1983-1987), inginer la S. C.

„Elerom” (din 1987). Întimpul studenţiei a fost se-cretar de redacţie la Re-vista „Opinia stu den ţeas că”,în care a debutat (5/1980)editorial, în 1989, cu „Co-moara verii”. Alte cărţi:„Povestea nemuritorului”,„Comoara verii, roman,oarecum autobiografic”,„Regăsirea înstrăinării”,

roman biografic, „Periplu pe bicicletă, reportajebiciclistice”.LA MULŢI ANI!

■ 17/1942 – n. Victor Mitocaru, la Pângăraţi,Neamţ. profesor, poet, prozator şi publicist. A ab-solvit Şcoala Medie din Bicaz, Facultatea de Filo-

logie din Bacău, apoi din Bucureşti (1975). Stabilitîn Bacău, a fost profesor la Şcoala Medie Nr. 3, bi-bliograf la Biblioteca Municipală, inspector la Co-mitetul de Cultură, redactor la „Ateneu”. A debutat(1958) în „Constructorul” (apărea pe şantierul Hi-drocentralei de la Bicaz), apoi, în ziarul „Steagulroşu” din Bacău (1969); editorial, cu „Intonaţii”,1989. Volume: „Viaţa lui Criste Cristoveanu”, „Unmuzeu, o lume...”, „Un om. Preotul Pavel Savin”,„Pedagogie muzeală”, „Prezentul discutabil”,

„Semnul şi clipa”, „Cu Ion Borcea prin veacul fră-mântat”, unele în colaborare. LA MULŢI ANI!

■ 19/1847 – n. Calis-trat Hogaş, la Tecuci (d.28. 08. 1917, Roman), pro-fesor, scriitor. A studiat laAcademia Mihăileană dinIaşi. În 1869, este numitprofesor de „partea lite-rară” şi, la scurt timp, di-rector la gimnaziul cetocmai s-a înfiinţat la Pia-tra-Neamţ. A mai profesatla: Tecuci, Iaşi; Pensionul„Humpel”, Alexandria, Roman (profesor de isto-rie, limba şi literatura română şi director al Gim-naziului „Roman-Vodă”, (1. 09. 1891-15. 10.1899). Se retrage la Piatra-Neamţ (1915). Debutpublicistic în: „Corespon denţia provincială”; va


(continuare în pag. 16)

n

GHEORGHEA. M. CIOBANU

Un dascălal mileniului trei (II)

(urmare din numărul trecut)

Î

Mihaela CIOBANU(continuare în numărul viitor)

APOSTOLULPag. 16

Lecţia de istorie

aprilie 2016


ublica „Amintiri dintr-o călătorie”, în şaptenumere din „Asachi” (a făcut parte din co-mitetul de redacţie, de la nr. 2). Alte colabo-rări: „Colectorulu literaru”; „JunimeaMoldovei”, „Lupta”, „Munca”, „Năzuinţa”,„Viaţa românească”.

■ 21/1882, d., Vasile Conta, la Bucu-reşti şi înhumat la Iaşi, (n. 15. 11. 1845,

Ghindăoani, v. fişa lunii noiembrie).■ 22. 04. 1943, Utta-Siegrid Kőnig, la Posen,

Germania, poetă. A absolvit Liceul „Ştefan celMare”, Suceava, Şcoala Tehnică de Arhitectură,(1964) şi s-a stabilit la Piatra-Neamţ. A debutat cuun grupaj de sonete în Revista „Asachi” din Pia-tra-Neamţ (1993). Volume de poezii (ed. biblio-file): „…şi Haiku”, „Veşnica efemeridă”, „Abiazbor… fără urmă”, „Mai grăbit ca mine… un flu-ture alb”, poeme într-un vers, „Întruna ramul înrăzboi cu clipa”, poeme într-un vers şi secvenţe tri-

vers în stil haiga, „Alb – Albastru. Sub raza ceadintâi…”, „Roşu – Galben. Sub cea de-a douarază… Itinerar spaniol şi nu numai…”– secvenţeşi foto-secvenţe în stil tanka, „…doar calendarefără file, rondeluri”. LA MULŢI ANI!

■ 23/1949 – n. Gheorghe Dumitroaia, laDrăguşeni, Suceava (d. 6. 04. 2016, la Piatra-Neamţ), arheolog, doctor în istorie, director alComplexului Muzeal din Neamţ (din 1993). Ini-ţiator şi fondator al Centrului Internaţional de Cer-cetare a Culturii Cucuteni. Multe lucrări despecialitate, în publicaţiile Muzeului şi în alte re-viste ştiinţifice din ţară şi străinătate.

■ 24/1931 – n. Pal-Bănică Cecilia, la „Fili-mon Sârbu”, Făurei, Brăila, profesoară, poetă.După absolvirea claselor I-IV, în oraşul natal, a

fost elevă a Şcolii Nor-male de Fete din Buzău(1942-1950), apoi a urmatcursurile Facultăţii de Fi-lologie, Bucureşti (1953-1958). A fost profesoară laCozmeşti, Raionul Paş-cani, (1950-1958), laŞcoala de Muzică dinRoman (1958-1960), laLiceul de Fete nr. 2 (azi,

„Roman-Vodă”, 1960-1988). Coordonator şicolaborator al Editurii,, Muşatinia” din Roman,din 2003. Cărţi: „Nelinişti fireşti”, „Sentimentemetalizate”, „La umbra timpului”. Colaborărila diverse periodice locale. LA MULŢI ANI!

■ 24/1946 – n. Dan Mironescu, la Bozieni,Neamţ, regizor. A absolvit Liceul „Roman-Vodă” din Roman, Institutul Politehnic, (1969),I. A. T. C. (1974) ambele din Bucureşti. A fost

(urmare din pag. 15)

p


ACEL DECEMBRIE sau CUM AM FURAT NOI, LA PIATRA-NEAMŢ,REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989 (15-27 decembrie 1989)

(urmare din numărul 185)

ouă incidente, mai multcomice decât dramatice, sprenorocul nostru, au survenit înacea noapte în redacţia ziaru-lui.

Primul se petrecuse maipe seară. Un tipograf foartesperiat a urcat scara către etaj,

unde se afla redacţia, şi, gâfâind,ne-a avertizat cu glas ridicat că vincei din „gărzi” să evacueze clădirea,vin înarmaţi cu bâte şi strigă deridică târgoveţii la ferestre.

Am coborât de îndată la uşa deintrare în imobil, ajungând acolochiar când grupul de tineriînfierbântaţi se pregătea sănăvălească înăuntru. Văzându-măcalm şi zâmbitor, au avut un momentde ezitare. Am profitat de acest mo-ment şi i-am întrebat cu voie bună ce

treabă au acolo. „Vrem să-i scoatemde aici pe împuţiţii care ne-au minţitcu ziarul ani la rând şi să-i ducem încentru, să-i judece oamenii!” a cu-vântat unul dintre ei. „Îmi pare rău,

dar ziariştii comunişti au fugit cutoţii de mama focului. Acum suntemaici numai noi, revoluţionarii,tipărim manifeste şi un ziar nou”, amminţit pe jumătate, cu seninătate şiconvingere, fiindcă nu fugise dinredacţie niciunul dintre tinerii gaze-tari. „Da comunişti nu mai sunt?” s-ainteresat gardistul. „Comunişti?Nooo. Nici urmă… Dar, fiindcă venivorba, voi nu sunteţi utecişticumva?” „Am fost, cum să nu!” aexclamat îndată un imprudent dingrup. „Păi vedeţi!? UTC înseamnăUniunea Tineretului Comunist, nu-iaşa? Uite ce vă propun eu, măifraţilor. Noi să lucrăm în linişte sus,iar voi să staţi de pază, nu carecumvasă apară vreun terorist. Bine aşa?” Şiam avut întreaga noapte şi pază lauşă şi serviciu de aprovizionare cude toate.

Lucram cu atenţia împărţită

între ecranul color al televizorului, oraritate pe vremea aceea, şi foilealbe, pe care se scriau cu înfriguraremanifeste şi articole pentru primulnumăr al ziarului, ce trebuia să iasă

în public dis de dimineaţă.Urmăream cu nervii încordaţi la

maximum ştirile, dar şi scornelileenorme ce curgea fără contenirecătre întreaga ţară. Aflam că încapitală „teroriştii” îşi fac de cap, căse dau lupte de stradă, şi în sufletelenoastre se amplifica periculosconvingerea că a început represiuneaceauşistă, sângeroasă.

Habar nu aveam cât şi cum seimprovizează şi se minte. Totuşi,aflând printr-un apel telefonicanonim, unul din sutele ce curgeaumereu, care de care mai catastrofal,că securiştii din Bacău vin spre Pia-tra îmbarcaţi în tancuri, fiind dejatrecuţi de Buhuşi, sau poate că nudin Bacău, ci din Roman, am apelatla rândul nostru prietenii personalide pe presupusele trasee şi am aflatcă nu e nici urmă de securist sau detanc pe şoselele judeţului.

Unul singur dintre tinerii gaze-tari, la auzul ameninţării cu blin-datele(?!) securităţii, s-a îmbrăcat larepezeală, ne-a declarat că se duce lasediul judeţean să ia interviuri celorde acolo şi… dus a fost.

După plecarea mea cătreredacţia ziarului, în centru se pro-duceau evenimentele cele cuadevărat importante. Au fostcooptaţi, după oarecare şovăială, încomitetul provizoriu ad-hoc domniiIon Constantinescu, inginer, şi dom-nul Olariu, ambii tehnicieni din fostanomenclatură, buni specialişti în sec-toarele cele mai dificile aleeconomiei şi administraţiei locale.

Înconjuraţi de grupuri decetăţeni, au sosit la sediu domnulavo cat Petre Ninosu, ginerele fostu-lui ministru de externe CorneliuMănescu, împreună cu soţia sa, şiziaristul Anton Uncu de la „RomâniaLiberă”. Dar domnul Uncu a plecatimediat către Capitală, în timp ce,fiind refuzată propunerea sa de a seintegra conducerii, pe post depreşedinte judeţean, domnul PetreNinosu a declarat că pleacă la

Bucureşti să participe la redactareaunei noi Constituţii, ceea ce a şifăcut, dar după alegerile din 20 mai1990, când am fost alături de domniasa doi nemţeni, în Comisia Juridicăa Camerei Deputaţilor, profesoruluniversitar Ştefan Cazimir şi cel carescrie aceste rânduri.

Înainte de a pleca din localitate,în jurul orei 15, cei doi, Ninosu şiUncu, ambii cunoscuţi pentru ati-tudinea lor anticeauşistă, din carecauză se aflaseră cu domiciliu forţatla Piatra, au adresat mesaje de încu-rajare manifestanţilor de la tribunaimprovizată pe copertina sediuluijudeţean.

De la microfonul la care aveauacces toţi doritorii de a se adresamulţimii, un cetăţean al cărui numel-am aflat din propria-i mărturisiremai târziu şi nu-l divulg, întrucât demorţi se vorbeşte numai de bine, acomunicat ştirea mai mult decâtalarmantă că „teroriştii” au otrăvitapa din oraş. Nu e de mirare.Minciu na plecase de la Bucureşti,difuzată strident şi repetat de Tele-viziunea Română, şi făcuse pui întoată ţara.

Caseta care păstra înregistrareaalarmei false a fost luată ulterior dela operator, domnul Urcănescu, decătre esteticianul Val Ciucă şi apoi afost pierdută de acesta din urmă.Păcat…

Alarmat de ştirea cu privire latentativa de asasinat în masă prinotrăvirea apei, domnul Petre Iorgu,maistru instructor de lăcătuşăriemecanică, amplifică panica: se urcăîntr-un autoturism ARO şi, folosindo portavoce, patrulând pe străzi,anunţă locuitorilor oraşului vesteaalarmantă. Pentru cei care l-aucunoscut bine, iniţiativa dumnealuinu este o surpriză. Am colaborat cuPetre Iorgu în perioada când „ate-lierele şcoală” erau în vogă şi m-aimpresionat caracterul său contradic-toriu. Pe de o parte, un tip răzbătător,plin de iniţiativă, din categoria celor

D

APOSTOLUL Pag. 17

Lecţia de istorie

aprilie 2016


egizor secund şi realizator de film utilitarla Studioul Bucureşti, apoi, din 1985, laStudioul „Alexandru Sahia”, unde a reali-zat numeroase filme documentare („Rit-murile vieţii”, „În căutarea vieţii”, „Şcoalaromânească de virusologie”, „La Nord deSarmisegetuza” ş. a). Filme de ficţiune:„Jachetele galbene”, „Eroii nu au vârstă /

Fata din Str. Florilor”, serial tv., „Dragoste şi apăcaldă” ş. a. LA MULŢI ANI!

■ 26/1926 – n. Gheorghe Trăistariu, la Piatra-Neamţ, pictor amator. A studiat cu Nicolae Milord.A debutat la o expoziţie a cenaclului din localitate(1956). Între 1963-1989, expoziţii personale la Pia-tra-Neamţ. A fost inclus în selecţii artistice cu carac-ter judeţean la: Biblioteca Judeţeană, Galeria Arta,Casa de Cultură a Sindicatelor din Piatra-Neamţ(1970-1988); a fost distins cu premii pentru picturăla concursurile organizate de Casa Creaţiei Populare,Bacău (1960, 1964), la Concursul Naţional „Cânta-

rea României” (1977), la concursuri organizate deUCECOM Bucureşti (1984).

■ 28/1936 – n. Dumitru D. Cojoc, la Piatra-Neamţ, profesor universitar inginer, doctor (1981).După cursul primar şi Liceul „Petru Rareş” în loca-

litatea natală, a absolvit Facultatea de Electrotehnicăde la Academia Tehnică Militară, Bucureşti (1960),apoi a urcat toate treptele învăţământului universitar.Autor a 12 cărţi şi cursuri („Receptoare de radiolo-caţie”, „Receptoare de frecvenţă înaltă” „Dispozitiveelectronice” ş. a.). Distins cu „Meritul Ştiinţific”.

■ 29/1941 – n. Luigi Bodo, la Cavaglia, Italia,a urmat cursurile Institutului Textil din Biella, Italia.După absolvire a lucrat în specialitate, în Italia şi Aus-tria. În anul 1975, a venit în România ca şef de secţiefilatură la întreprinderea mixtă româno-italiană,

RIFIL, din Săvineşti. Peste un an s-a stabilit la Pia-tra-Neamţ împreună cu întreaga familie. A contribuitefectiv la organizarea şi dezvoltarea filaturii dupămodel italian şi, în 1981, a fost confirmat de Aduna-rea Generală ca director, calitate în care s-a preocupatde bunul mers al întreprinderii, dar s-a implicat şi înviaţa socială şi culturală a Municipiului Piatra-Neamţşi a Judeţului Neamţ. Membru fondator al Camereide Comerţ Italo-Române din Bucureşti (1994), a fost

şi preşedinte al acesteia, înprezent fiind membru înConsiliul Director. A primittitlul de „Cavaliere dell’Or-dine al Merito de la Repu-blica Italiana”, (1993), a fostnumit vice-consul onorificla Piatra-Neamţ (1998). Înanul 1997 i s-a acordat titlulde Cetăţean de Onoare alMunicipiului Piatra-Neamţ.LA MULŢI ANI!

r


ACEL DECEMBRIE sau CUM AM FURAT NOI, LA PIATRA-NEAMŢ,REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE 1989 (15-27 decembrie 1989)

are, dacă sunt daţi afară peuşă, se întorc pe fereastră. Pede altă parte, lăudăros până laexces, în stare să susţină căeste prieten până şi cupreşedintele SUA, de la carear putea obţine imediat un lotde bombe atomice.

„Serviciul” său, făcut urbei înseara de 22, a creat panică într-unpublic şi aşa surescitat, speriat şi cutensiunea primejdios ridicată. Darasta se întâmpla în toată ţara la oraaceea.

Până la ora 15, în ziua de 22, ar-mata nu-şi făcuse apariţia ca entitateorganizată. În garnizoana Piatra, caşi în Roman, la divizia de tancuri, seaşteptau cu răbdare ordinele genera -lului Militaru, noul şef al oştirii, scosde la naftalină, unde fusese aruncatde Ceauşescu, fiind suspectat de spi-onaj în favoarea ruşilor.

Doar colonelul Mirilă, din pro-prie iniţiativă, şi căpitanul c.i. MihaiApopii, de asemenea, se deplasaufoarte liniştiţi şi competenţi prinsediul judeţean. În schimb, membrii„gărzilor patriotice” de la Săvineştiau sosit în ordine, cu consemneclare, înarmaţi, şi au primit imediatmisiuni de pază la sediu şi lapunctele din judeţ considerate vul-nerabile.

Dovedind un curaj deosebit,câţiva revoluţionari neînarmaţi,conduşi de M. Covătaru şi IuliusTrapiel, s-au hotărât să cercetezedacă şi în ce măsură ofiţerii, agenţiişi soldaţii din securitate şi miliţierespectă ordinul de a nu ieşi pestrăzile oraşului.

Acolo a fost un moment ceputea să se termine cu vărsare desânge. Colonelul Muşină şi un grupde ostaşi se aflau la intrarea înclădirea miliţiei judeţene. Socotindcă revoluţionarii sunt „terorişti”, i-asomat milităreşte, i-a obligat să seculce la pământ şi i-a legitimat.

După ce s-a lămurit cu cine au de aface, au venit la gânduri mai bune.

Dacă revoluţionarii nu ar fi re-spectat somaţia, ce se întâmpla? Caîn multe alte locuri, militariincompetenţi puteau vărsa sângenevinovat.

Domnii Trapiel şi Covătaru Îigăsesc pe toţi ofiţerii şi subofiţerii însediul Securităţii, constată că armeleşi muniţia se află sub cheie şi seînapoiază, aducând la sediul Comite-tului Provizoriu pe domnii colonei aiMAI: Ursache, Mihăilă, Gavrileţ şiGoraş, cu toţii comandanţi în Inspec-toratului Judeţean al miliţiei şisecurităţii din judeţul Neamţ.

Aduşi în faţa mulţimii, celor treiofiţeri care conduc încă forţele peri -culoase (prezumptiv) li se cere sădepună armele (pe care nu le auasupra lor) şi să jure credinţă faţă deRevoluţie şi de revoluţionari. Nuştiam în orele acelea că ei primiserăordin de la ministrul lor, încă dinajun, să adune ofiţerii şi gradaţii însediile judeţene, să pună sub cheiearmele şi muniţia şi să nu răspundăcu forţa eventualelor incidenteprovocare de masele înfierbântate.Ceea şi făcuseră pe tot cuprinsulţării.

La început, invocând argumen-tul că sunt militari, că au depus unjurământ de onoare şi nu doresc să-lîncalce, că nu au primit un ordin dela superiori în această privinţă, ceipatru colonei refuză să depună unjurământ în public.

Faptul că depuseseră jurământde credinţă autorităţilor comuniste,acum în descompunere, era un pre-text plauzibil, de refuz, fiindcă logi -ca elementară arată că nu poţidepune concomitent asemeneajurăminte către două entităţi politiceîn raport de adversitate.

Dar cum comandanţii locali aiArmatei, prezenţi pe copertina sediu -lui judeţean, declară că sunt gata să

depună imediat jurământul,comandanţii miliţiei şi securităţiirenunţă la împotrivire. Se impro -vizează imediat o formulă ad-hoc dejurământ, convenită de militari şi derevoluţionari şi încheiată cu formula„aşa să-mi ajute Dumnezeu”.

Astfel, atmosfera se deten -sionează. Ofiţerii de securitate şimiliţie iau notă că se află sub co-manda şi în custodia Armatei şi seînapoiază imediat la sediul lor delângă stadionul de pe Borzoghean,unde reprezentanţii revoluţionarilor,menţionaţi mai sus, aflaţi în a douavizită, sigilează la rândul lor uşilecamerelor de arme şi muniţii şiinstalează în posturile de pază mem-bri ai „gărzilor patriotice”, la toatepunctele de intrare în imobilele res -pective.

Altă colosală naivitate: încre -derea în „gărzi”. Ca şi cum membriigărzilor ar fi fost cu toţii devotaţirevoluţiei şi nu ar fi supuşi erorilor,ca orice civil. Din fericire, naivitateaşi greşeala nu au avut efecte nefastela Piatra, ca în alte localităţi.

Un singur ofiţer de miliţie,căpitanul Cotuna, cunoscut ca un durşi duşmănit de mulţi nemţeni, era săplătească pentru trecutul său. Agre-sat de civili, mai cu seamă de IonGhineţ, ofiţerul a fost scos dinmâinile lor de către domnii Trapielşi Covătaru, care au explicatmulţimii furioase că numai justiţiapoate pedepsi.

Este de menţionat că şi în capi-tala judeţului Neamţ, ca peste tot înţară, militarii securităţii au ars înnoaptea aceea documentele compro -miţătoare, în curtea interioară aclădirii. Niciodată nu se va şti ceanume a fost ars. Orice încercarepersonală, a mea, de a obţine omărturie de la domnul Ursache s-alovit de tăcerea fostului comandant.Poate că îşi va scrie memoriile şiatunci vom şti. Dacă nu…

Într-o discuţie amicală,colonelul N., fost elev al meu laliceul din Bicaz mi-a relatat că s-auars în acea noapte toate docu-mentele „operative”. Dar nu ştim ceacoperă numele „documente opera-tive”.

Zvonul imbecil despre apaotrăvită, alipit la cel cu privire la tan-curile securităţii, a pus pe jarpopulaţia şi pe cei care îşi asumauconducerea municipiului. Centruloraşului s-a golit în grabă, revo lu -ţionarii din sediu, vreo 19 la număr,rămânând fără de nici o pază, fărăsprijin.

Pentru a preveni alte incidenteposibile, după ce ambele zvonurifuseseră infirmate, inginerul TraianDârţu şi domnul Pădureţ iau în pri -mire 50 de militari (Soldaţi saugărzi? Nu ştiu.), se deplasează laCaptare – Vaduri, verifică cele 57 depompe, păzite până în acel momentde soldaţi ai securităţii, instaleazănoul corp de pază şi procedează închip similar la toate casele de apă dinoraş şi din apropiere, ca şi la nodu -rile conductelor de gaz-metan. Noiipaznici sunt înarmaţi, au unitatea demuniţie asupra lor şi din cauzaaceasta în noaptea de 22 şi în celeurmătoare se irosesc sute de cartuşetrase la nimereală, din fericire fărăurmări tragice. Asta mă determină săam convingerea că paznicii erau fiegardişti, fie recruţi neinstruiţi.

Folosind autoturismele unorcetăţeni voluntari şi vocea puternicăa unor crainici ad-hoc, cu sau fărămegafoane, mai ales punândclaxoanele la maximum, se patru -lează pe străzile municipiului şi secalmează populaţia intrată în panică.Apa era curată, potabilă. Punct.

Mihai Emilian MANCAŞianuarie 2014

(Continuare în numărul viitor)

c

APOSTOLULPag. 18

Remember

aprilie 2016

Hora de la Frumuşicafost descoperită în 1942 pe

„Cetăţuia” din satul Bodeştii deJos, jud. Neamţ. Este, pe dreptcuvânt, efigia Muzeului din Pia-tra-Neamţ şi una din capodope-rele culturii Cucuteni. De fapteste un suport antropomorfcompus din şase statuete femi-

nine, văzute din spate, înlănţuite parcăîntr-o horă. Meşterul cucutenian nu amodelat decât şoldurile care exprimăclar, însă, feminitatea personajelor.Artistul din mileniul al IV-lea î.Hr. arenunţat la modelarea capului, braţelorşi picioarelor, dar decupări ovale, pedouă registre, conferă ritm ansamblu-lui, dând impresia de rotire. Modela-torul a demonstrat un pătrunzătorspirit de observaţie, rezultatul fiind osinteză genială. Femeile reprezentatepar preocupate de dansul lor ce trebuiesă aducă soare, apă, belşug şi grâne.Impresia de ceremonie sacră, legatăde reînvierea naturii, este accentuatăde decorul în elipse pictate cu alb, pefondul roşu al grupului. O întrebarepreocupă de câtva timp pe arheologi:există de-a lungul mileniilor o trans-mitere a unor străvechi datini? Ori-cum, Constantin Matasă, cel care adescoperit această piesă, a fost inspiratcând a numit-o „Hora de la Frumu-şica”.(RED.)

A

In memoriam Dr. GHEORGHE DUMITROAIAplecat dintre noi, în mod neaşteptat, pe 6 apri-lie 2016, Dr. GHEORGHE DUMITROAIA(n. 23 aprilie 1949), directorul ComplexuluiMuzeal al judeţului Neamţ, personalitate mar-cantă a vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti,eminent istoric, arheolog, cercetător şi muzeo-graf, care şi-a dedicat întreaga activitate pro-

fesională instituţiei ale cărei destine le-a condus înultimul sfert de secol cu devotament şi profesiona-lism.

După absolvirea Facultăţii de Istorie şi Filosofiea Universităţii „Alexandru IoanCuza” din Iaşi, Gheorghe Dumi-troaia a activat ca muzeograf laMuzeul de Istorie şi Etnografie dinTârgu Neamţ, în perioada 1976-1980, iar din 1980, în cadrul Mu-zeului de Istorie şi Arheologie dinPiatra-Neamţ, unde a ocupat maiîntâi funcţia de muzeograf-arheo-log, iar din anul 2000 pe cea decercetător ştiinţific. Calităţileumane deosebite, competenţeleprofesionale şi abilităţile organiza-torice remarcabile l-au impus caşef de secţie (1990-1991), directoradjunct (1992), iar din 1993 ca di-rector-manager al ComplexuluiMuzeal Judeţean Neamţ.

În 1999 a obţinut titlul ştiinţi-fic de doctor în istorie, la Institutul Român de Tra-cologie din Bucureşti, rezultatele cercetărilorefectuate în cadrul acestui demers fiind valorificateîn volumul Comunităţi preistorice din nord-estulRomâniei. De la cultura Cucuteni până în bronzulmijlociu.

A fost membru al celor mai importante comisiide specialitate care coordonează activitatea de cer-cetare arheologică şi valorificare muzeistică a patri-moniului cultural din România, respectiv ComisiaNaţională de Arheologie (1995-1999 şi din 2003),Comisia Zonală a Monumentelor Istorice (2004-2007) şi Comisia Naţională a Muzeelor şi Colecţii-lor (2009-2013).

Preşedinte al Fundaţiei Cultural-ştiinţifice„Constantin Matasă” (încă din 1994), precum şi fon-dator (în anul 1999) şi coordonator al Editurii „Con-stantin Matasă”, eminentul om de ştiinţă a deţinut şicalitatea de redactor responsabil al anuarului Me-moria Antiquitatis (nr. XVIII-XXX), precum şi pecea de editor al colecţiei Bibliotheca Memoriae An-

tiquitatis (nr. II-XXXV), publicaţii prestigioase prinintermediul cărora au fost introduse în circuitul şti-inţific numeroase informaţii de importanţă excep-ţională legate de patrimoniul cultural naţional şiuniversal.

În anul 1994 Dr. Gheorghe Dumitroaia a creatîn cadrul Muzeului de Istorie şi Arheologie din Pia-tra-Neamţ un organism de cercetare unic la nivel na-ţional – Centrul Internaţional de Cercetare a CulturiiCucuteni –, sub egida căruia s-au derulat ulteriortoate activităţile de cercetare (de teren şi laborator)

legate de civilizaţia Cucuteni şide valorificare (expoziţională şipublicistică) a patrimoniului săude excepţie.

Pe 24 iunie 2005 Dr. Gheor-ghe Dumitroaia a înfăptuit unvechi deziderat a numeroase ge-neraţii de arheologi preocupaţi dedescifrarea enigmelor celei maiprestigioase civilizaţii preistoricecontinentale şi a inaugurat în cen-trul istoric al municipiului Piatra-Neamţ un muzeu unic la nivelnaţional – Muzeul de Artă Eneo-litică Cucuteni –, care adăposteşteîn prezent cea mai bogată colecţiede artă neo-eneolitică din sud-estul Europei şi de artă cucute-niană (decorativă şi figurativă)

din întreaga lume, instituţie apreciată în mod una-nim de către vizitatori drept cel mai frumos muzeude arheologie, istorie şi artă din România.

Alături de colaboratorii săi, Dr. Gheorghe Du-mitroaia a organizat de-a lungul timpului numeroasemanifestări cultural-ştiinţifice naţionale şi interna-ţionale, expoziţii în ţară şi peste hotare (Frankfurt-am-Main, Rotterdam, Slonic, Bonn, Paris, Vatican,Varşovia, New York, Stockholm, Atena ş.a.).

Ca o recunoaştere a valorii specialistului Dr.Gheorghe Dumitroaia şi implicit a demersurilorcultural-ştiinţifice pe care le-a întreprins în prodi-gioasa sa carieră, Ministerul Culturii şi Cultelor i-aacordat două dintre cele mai importante distincţiiale sale, respectiv premiul „Adrian Rădulescu”(2003) pentru expoziţia şi volumul Poduri-DealulGhindaru. O Troie în Subcarpaţii Moldovei şi pre-miul „Iulian Antonescu” pentru management mu-zeal (2006) pentru proiectul Primul MuzeuCucuteni în România.

RED.

A

e generalul N. Dăscălescu, am avut onoarea să-l văd, de aproape,de două ori. Să vă povestesc. A fost o întâmplare. Eram la prăşitcu familia pe Dealul Lungului, în coasta târgului Piatra. În zare auapărut doi oameni ce veneau agale, per pedes spre noi. Unul, înalt,bine făcut, celălalt mic şi bondoc. Tata s-a uitat şi i-a recunoscut.„Ăla înalt e generalul Dăscălescu. Să te uiţi bine la el!” mi-a zis şil-am ascultat. Drumeţii ajunşi în dreptul

ogorului nostru ne-au dat „bună ziua!”, şi ne-auurat spor la prăşit.Tata le-a mulţumit. Mergeaula Piatra pe jos. Copil curios fiind i-am urmă-rit cu privirea până au ajuns la tancul răsturnat de pe şosea în şanţ. Aici,s-au oprit, au vorbit şi au plecat...

Ce mi-a povestit tata despre general? S-a născut în secolul trecut laCăciuleşti, dintr-o familie cu nouă copii. Satul era atât de sărac încât nicişcoală nu avea. Copilul Nicolae mergea în cătunul vecin, Gura Văii, la4 km ca să afle tainele cărţii. Cum mai târziu s-a ridicat şcoală şi în satulsău natal a învăţat buchea abecedarului cu învăţătorul G. TeodorescuBann şi preotul Grosu. A fost premiant cu coroniţă, an de an. Şi-a com-pletat studiile la celebrul liceu „Petru Rareş” din Piatra. Zilnic mărşăluia

pe jos 20 de km, lucru care-l îndârjea şi mai mult. Vă daţi seama la ceoră trebuia să se scoale copilul din Căciuleşti ca să fie în clasă la Piatra– Neamţ la ora 8? Când s-a văzut cu diploma în mână, a plecat la mili-tărie. Şi a început ascensiunea ierarhică militară. A participat la ambeleconflagraţii militare, ajungând general. Cum a luptat şi în Est a avut ne-cazuri mari. A fost arestat mai mulţi ani şi lipsit de orice drepturi.

Când l-am văzut a doua oară în zonaGării din Piatra Neamţ era de nerecunoscut.Era slăbit, tras la faţă, neglijent îmbrăcat, cuo mantie lungă, cu o traistă pe umăr şi un

toiag în mână. Generalul N. Dăscălescu a fost reabilitat cu greu. A primito pensie de 631 lei lunar. În vara lui 1964, când se pregătea aniversareaa 20 de ani de la 23 august 1944, generalul N. Dăscălescu a fost invitatîn Capitală, în tribuna oficială, în uniformă nouă. Dar n-a participat laparada militară. A închis ochii demn aşa cum l-au învăţat părinţii şi pro-fesorii săi. Dacă treceţi prin cimitirul Eternitatea din Piatra Neamţ, puneţio floare şi pe mormântul generalului soldat de sub castani. Merită cu pri-sosinţă. Daţi onor la general!

Dumitru RUSU

P

Onor la general

APOSTOLUL Pag. 19

Arte şi meserii

Sumarianina BURUIANĂ – O zi din viaţa unei şcoli a viitorului - LiceulTehnologic Economic Administrativ Piatra Neamţ (pag. 9)

Mihaela CIOBANU – Gheorghe A. M. Ciobanu – Un dascăl almileniului trei (II) (pag. 15)

FSLI – Guvernul Cioloş demarează „Marea Reformă” în sis-temul de salarizare, făcând nedreptăţi şi generând tensiuni întresalariaţi (pag. 2) * Către Guvernul României, domnului Dacian JulienCioloş, prim-ministrul României (pag. 3)

Mihai FLOROAIA – Curriculum şi reformă în predarea Religiei (pag.10) * Cultura organizaţională şi comunicarea interconfesională * Aprilie2016 – luna evenimentelor culturale (pag. 14)

Mihaela GHERGHELESCU – O viaţă închinată învăţământuluinemţean (pag. 12-13)

Constantin GRASU – Caleidoscop (pag. 10)Mihai-Emilian MANCAŞ – ACEL DECEMBRIE sau CUM AM

FURAT NOI, LA PIATRA-NEAMŢ, REVOLUŢIA DIN DECEMBRIE1989 (15-27 decembrie 1989) (Pag. 16, 17)

Raluca NACLAD – PREMIERE la Teatrul Tineretului (pag. 19)Irina NASTASIU – Infocult (pag. 2, 3, 4, 5, 6, 7) * La Colegiul

Naţional „Roman-Vodă”, Simpozionul Internaţional „Basarabia, străvechipământ românesc” (pag. 8)

Niculina NIŢĂ – PETRU SANDU, un titan la L.P.S. Roman (pag. 8)RED. – Planul-cadru pentru învăţământul gimnazial (pag. 4) * Start

în evaluarea prichindeilor (pag. 4) * Simularea examenului de Bacalaureat2016 (pag. 5) * Panoramic nemţean (pag. 7) * Panoramic romaşcan (pag.8) * In memoriam Dr. GHEORGHE DUMITROAIA * Hora de laFrumuşica (pag. 18)

Dumitru RUSU – Onor la general (pag. 18)Emilia SAVA – O altă abordare a conflictelor (pag. 11)Constantin TOMŞA – Omagiu unui mare artist * Documente istorice

despre Bălţăteşti şi nu numai (pag. 6) * Rememorări nemţene (pag. 12, 13,14, 15, 16, 17)

Irina VRĂJITORU – Mereu prezenţi în viaţa şcolii şi a comunităţiiprin CDI! (pag. 11)

Mircea ZAHARIA – Dacian Cioloş – un Boc tehnocrat? (pag. 1-3) *Cervantes – Shakespeare, patru veacuri de singurătate (pag. 1-20) *Colocviul „Dascăli nemţeni de altădată (pag. 12)

G

aprilie 2016

PREMIERE la Teatrul Tineretului

Chelnerul mutdupă Harold Pinter

Premiera: 27 şi 28 februarie 2016. În dis-tribuţie: Rareş Pârlog * Florin Hriţcu * RăzvanBănuţ.

Un spectacol de Rareş Pârlog.

O bătaie de cap publică permanentă” cumîl numea biograful său, Michael Billin-gton, pentru ideile sale controversate şidirect exprimate în ceea ce priveşte artaşi politica mondială, Harold Pinter (1930-2008) a fost dramaturg, scenarist, regizor,actor, poet, romancier, laureat al Premiu-

lui Nobel pentru Literatură în 2005. În motiva-ţia pentru acordareaPremiului Nobel sespune: „în pieselesale se descoperăabisul de sub pălă-vrăgeala cotidianăşi forţează intrareaîn încăperile în-chise ale opresiu-nii”.

Chelnerul muta fost scrisă în1957, în anii cândPinter aparţinea

grupării de tineri dramaturgi Angry YoungMan, din Londra, şi propunea deja ceea ce cri-ticii au definit mai târziu o nouă linie a absur-dului.

La Teatrul Tineretului piesa a fost montatăpentru prima dată în octombrie 1993, în regialui Alison Sinclair, scenografia: Adina Panai-tescu, avându-i în distribuţie pe Florin Măce-laru (Ben) şi Liviu Timuş (Gus). La câteva lunide la premieră, Florin Măcelaru, unul dintre ceimai reprezentativi actori ai Teatrului Tineretu-lui, trecea la cele veşnice. Rareş Pârlog a doritca spectacolul său să fie dedicat memoriei aces-tui mare actor, care i-a bucurat copilăria şi ado-lescenţa cu spectacolele sale.

În Chelnerul mut eşti surprins de suspansuldetectivistic, de jocurile absurde de cuvinte care

stârnesc râsul, de tăcerile semnificative – aceletăceri care nu tac niciodată pentru că sunt răs-punsuri la provocările realităţii tensionate.

Câinelede Valentin Krasnogorov

Premiera: 12 şi 13 martie 2016. În distri-buţie: Florin Mircea jr/ Răzvan Bănuţ * Ecate-rina Hâţu/ Loredana Grigoriu * Ingrid Robu.Regia şi scenografia: Horaţiu Mihaiu.

Ce te faci când fericirea îţi intră pe uşă de-ghizată într-un căţel jucăuş? Eşti pregătit să opăstrezi?

Câinele este o meditaţie cu zâmbet amardespre afecţiune, dăruire, dorinţa de confort şirefuzul responsabilităţii. În culcuşul de blanăcălduţă al autosuficienţei, ne şoptim neîncetatcă ni se cuvine totul şi e dreptul nostru să res-pingem orice obligaţie care ne-ar frâna din cău-tarea continuă a plăcerii şi a succesului. Se

întâmplă de multeori să luăm deciziicu uşurinţă, însă de-vine insuportabil săne asumăm conse-cinţele lor.

Satira muşcă-toare, umorul, artagrotescului definescun spectacol despredăruire ca ingre-dient indispensabilal fericirii.

Valentin Kras-nogorov, născut în

1934 la Leningrad, este un autor deja canonical dramaturgiei ruseşti contemporane. De laprima sa piesă, „Un om ideal”, scrisă în 1976,şi până în prezent, a compus peste treizeci detexte de dramaturgie. Printre cele mai jucatepiese ale sale în spaţiul internaţional se numără:„Deliciile adulterului”, „Căderea lui Don Juan”,„Acum ori niciodată”, „Câinele”, „Hai să facemsex!”. A mai scris romane şi nuvele dar şi lu-crări de chimie, în calitate doctor în ştiinţe, for-

maţia sa fiind de inginer chimist. Între 1991 şi2006 a locuit în Israel şi a fost ales Viceprimaral oraşului Haifa. Din 2006 locuieşte în SanktPetersburg.

Am căzut în cap, da‐mi trece!după Slawomir Mrożek

Premierra 26 şi 27 martie 2016. În distri-buţie: Victor Giurescu * Răzvan Bănuţ * AdinaSuciu * Ingrid Robu.

Regia: Antonella Cornici * Scenografia:Romulus Boicu.

Plictiseala şi disperarea se înfăşoară înjurul tău, zi de zi, tot mai strâns, ca o plasă depăianjen în jurul victimei destinate devorării.Deodată, o eşarfă roşie taie aerul în cădere şisângele tern al potenţialului sinucigaş redevinesevă ce hrăneşte pofta de viaţă. Povestea eveche de când lumea, căci dacă „iubirea mişcăsoarele şi alte stele”, cum scrie Dante, cu atâtmai mult poate schimba viaţa unui om.

Textul „O zi de vară” al celebrului drama-turg polonez Slawomir Mrożek devine doar unpretext în spectacolul Antonellei Cornici, caredeturnează piesa dinspre luciditatea amară aeşecului existenţial spre speranţă. Cadenţa filo-zofiei apăsătoare e întreruptă prin paşi de dans,prin înfruntări masculine tip western, prin răs-turnări de situaţie în triunghiul amoros, toatepunctate de muzica bine ritmată a lui Bobo Bur-lăcianu, cunoscut atât ca membru fondator al

trupei Fără zahăr,cât şi în calitate decompozitor demuzică pentru tea-tru.

Chiar şi cândstăm pe pragul dis-perării, viaţa sepoate colora tonic,într-o amuzantă şipicantă seară de ka-raoke.

Raluca NACLAD

„

Zig-Zag

APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea SindicatuluiÎnvăţământ Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999).

FONDATORI l noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădaneil martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic,Gheorghe AMAICEI, Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE.

CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor-şef, Constantin TOMŞA – redactor-şef adjunct, Mihai FLOROAIA, Irina NASTASIU, Dorel NEMŢEANU – DTP;

Dorin DAVIDEANU – editor online.

ISSN - 1582-3121

Redacţiaşi administraţia:

str. Petru Rareş nr. 24,Piatra Neamţ.

Tel/fax:0233.22.53.32

[email protected]

Shakespearecătre actori

AMLET – Te rog spune tirada răspicat şicurgător, aşa cum am rostit-o eu; dacă însăte-apuci să răcneşti, cum fac mulţi actoride-ai voştri, pun mai bine pe crainicul târ-gului să-mi strige stihurile. Nici să nu daidin mâini prea tare, aşa de pildă ca şi cumai tăia aerul cu ferestrăul. Fii cât mai poto-lit. Chiar în mijlocul noianului, al furtunii

– ca să zic aşa – în vârtejul pasiunii, trebuie săcauţi să păstrezi o măsură care s-o mai astâmperepuţin. Oh! Mă doare în suflet când aud vreun vlăj-gan cu căpăţâna vârâtă într-o perucă, sfâşiind opasiune în bucăţi, făcând-o zdrenţe, şi spărgândurechile spectatorilor de la parter, care, de celemai multe ori, nu sunt în stare să preţuiască al-tceva decât pantomime de neînţeles şi gălăgia. Terog, fereşte-te de astfel de lucruri. (…)

Să nu fii totuşi nici prea molatic. Dar lasă-tecălăuzit de bunul simţ. Potriveşte fapta cu vorbaşi vorba cu fapta; ia aminte numai să nu depăşeştimăsura; fiindcă tot ce întrece măsura se abate dela scopul teatrului, acest scop fiind încă de la în-ceputurile sale şi până astăzi să se păstreze ca ooglindă a firii; să arate virtuţii adevăratele ei tră-sături, păcatului icoana lui şi tuturor vremilor şivârstelor tiparul lor. Dacă depăşeşti acest ţel, saudacă nu-l poţi atinge, chiar de-ai face să râdă deprostănaci, nu poţi decât să nemulţumeşti un omcu mintea întreagă. Iar părerea unuia ca acesta tre-buie, în preţuirea voastră, să atârne tot atât de greucât mulţimea întreagă care umple teatrul. Sunt şiunii actori, i-am văzut jucând şi am auzit pe alţiiridicându-i în slava cerului, n-aş vrea să vorbesccu patimă, care nu mai aveau nimic creştinesc înspusa lor, nici măcar înfăţişarea de creştin, depăgân, sau chiar de om n-o mai aveau. Se umflauîn pene şi răgeau de am ajuns să cred că i-a făcutoameni vreun salahor de-al creaţiunii şi că i-afăcut greşit, aşa de cumplit maimuţăreau tot ce eomenesc. (…)

(„Hamlet”, actul III, scena 2, traducere deIon Vinea)

H

Cervantes – Shakespeare,patru veacuri de singurătate

oreclit şi „Ciungul de la Lepanto”, Cer-vantes a avut o viaţă aventuroasă, a fostprizonier de război la turci şi a făcut, dindiverse alte motive multă închisoare, unde,se spune, a şi început să scrie. Altminteri,în libertate, Cervantes, care iubea teatrul,se simţea bine în compania actorilor şi a

scris mult pentru ei, dar n-a prea avut noroc; pie-sele sale n-au rezistat epocii, nici timpului. Ma-

niera clasică în care scria teatru a fost spulberatăde nonconformismul lui Lope de Vega care s-ainstalat lejer în fotoliul (comod, dar comun) alunui dramaturg bine cotat până astăzi. Însă „Elingenioso hidalgo don Quijote de la Mancha”,considerat primul roman modern, rămâne unadintre operele de căpătâi ale literaturii timpurilor.După acest roman de nelipsit în nici o bibliotecăşi tradus în mai toate limbile (se spune că primul-ministru israelit David Ben Gurion ar fi învăţatspaniola ca să-l poată citi în original) s-au făcuto mulţime de ecranizări, adaptări, dramatizări,imposibil de citat sau ierarhizat. Mie îmi placeînsă muzicalul „Omul de la Mancha”, cu PeterO'Toole şi Claudia Cardinale, după cum îmiplace dramatizarea făcută de Yves Jamiaque,„Don Quijote”, nejucată încă în Romania, darexistentă în biblioteca Teatrului Tineretului dinPiatra – Neamţ. Şi în alte biblioteci, desigur. Zicşi eu, aşa, ca omu'…

Răsfăţat cu apelativul „Lebăda de peAvon”, Shakespeare a fost un poet şi dramaturgrespectat la vremea lui, dar cu o reputaţie mereuascendentă, într-o cursă pe care, enervat, GeorgeBernard Shaw a numit-o „idolatrizarea lui Sha-kespeare”. Piesele lui de teatru rămân cât sepoate de actuale astăzi şi sunt permanent stu-diate, jucate şi reinterpretate în diverse contexteculturale şi politice în întreaga lume. PolonezulJan Kott a scris prin anii '60 ai secolului trecut ocarte intitulată „Shakespeare, contemporanulnostru”, carte valabilă încă – un argument caremă face să cred că, oricât de tare va fi masacratşi răstălmăcit, Shakespeare va rămâne contem-poranul nostru încă multă vreme. Deşi, se pare,„Galaxia Gutenberg” pierde tot mai mult teren înfaţa „Galaxiei Marconi”. Punct.

În România, Poetul de pe Avon, a fost tradusdevreme, jucat şi iubit mult. Replicile sale cele-bre: E ceva putred în Danemarca…, Ofelia, du-te la mănăstire..., A fi sau a nu fi, aceasta-iîntrebarea… Sărmane Yorick… Vorbe, vorbe,vorbe – ca să cităm numai din Hamlet – au de-venit locuri comune, aidoma altora asimilate dejaîn limbajul cotidian: Lumea întreagă e o scenă şitoţi oamenii sunt actori…, Mult zgomot pentrunimic… Actorii nu sunt decât cronica prescurtatăa vremurilor ş.a.

La Teatrul Tineretului s-au jucat vreo şaptepiese ale „Marelui Will”. Au fost notabile cred:Romeo şi Julieta (regia Silviu Purcărete), Îm-blânzirea scorpiei (regia Iulian Vişa) şi de reţinutpentru inima noastră, primul „shakespeare musi-cal” din România – Nevestele vesele din Windsor(regia Alexandru Tocilescu). În acest context, nuputem decât să aşteptăm cu speranţă premierapiesei Cum vă place (regia Vlad Cristache) careva deschide stagiunea 2016-2017.

Nu mai puţin iubite decât teatru, sonetele

sale au cunoscut numeroase traduceri – se parecă cea mai bună (încă) este cea a lui GheorgheTomozei – iar „Ultimele sonete închipuite ale luiShakespeare ...” de Vasile Voiculescu, respectândcanoanele tehnice ale genului, rămâne o adevă-rată monografie închinată „paradisului şi infer-nului iubirii”. În final voi cita din poezia„Cărţile”, singura dedicată de Eminescu drama-turgului englez, de nelipsit într-o evocare onestă:Shakespeare! adesea te gândesc cu jale,/ Prietenblând al sufletului meu;/ Izvorul plin al cânturi-lor tale/ Îmi sare-n gând şi le repet mereu.// De-aş fi trăit când tu trăiai, pe tine/ Te-aş fi iubit atâtcât te iubesc?/ Căci tot ce simt, de este rău saubine,/ Destul că simt tot ţie-ţi mulţumesc.// Tu mi-ai deschis a ochilor lumine,/ M-ai învăţat călumea s-o citesc,/ Greşind cu tine chiar, iubescgreşala:/ S-aduc cu tine mi-este toată fala.

P

(urmare din pag. 1)

Antologia revistei Apostolul

Virginia Rogin și Carmen Petrescu înNevestele vesele din Windsor

apostolul - ccdneamt.ro · sindicale au fost invitaţi totuşi la o întâlnire cu noul ministru al...

Documents