aplicatii a standardelor ds

181
UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI FACULTATEA ENERGETICĂ CATEDRA ELECTROENERGETICĂ APLICAŢII A STANDARDELOR pentru reprezentările grafice şi topografice a elementelor (obiectelor) electroenergetice şi electrotehnice în scheme, pe planuri şi ridicări topografice Chişinău U.T.M. 2007

Upload: igor-neaga

Post on 05-Aug-2015

87 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Page 1: Aplicatii a Standardelor DS

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

FACULTATEA ENERGETICĂ

CATEDRA ELECTROENERGETICĂ

APLICAŢII A STANDARDELOR

pentru reprezentările grafice şi topografice a elementelor (obiectelor) electroenergetice şi electrotehnice în scheme, pe planuri şi ridicări

topografice

Chişinău U.T.M.

2007

Page 2: Aplicatii a Standardelor DS

2

Culegerea de faţă este destinată studenţilor de la specialitatea 523.1. Electroenergetica de la secţia de zi şi cea cu frecvenţă redusă.

Culegerea este alcătuită în baza standardelor în vigoare a reprezentărilor grafice convenţionale a diverselor elemente electrotehnice în scheme, pe planuri şi ridicări topografice.

Destinaţia culegerii este de a face cunoştinţă şi a facilita citirea şi întocmirea schemelor principiale din domeniul electrotehnicii şi electroenergeticii, precum şi a reţelelor şi elementelor de pe planurile şi ridicările topografice.

Materialul prezentat în culegerea de faţă are un caracter explicativ şi poate fi utilizat doar în scopuri de instruire şi utilizare în cadrul proiectelor de an şi a tezelor de licenţă.

În toate celelalte cazuri este necesar de a consulta GOST-urile respective.

Autori: conferenţiari C.Codreanu, I.Terzi Redactor responsabil: conferenţiar Ion Proţuc Recenzent: conf. univ. Valeriu Blajă

--

© U.T.M., 2007

Page 3: Aplicatii a Standardelor DS

3

1. GOST 7.32-2001. Sistemul standardelor de informaţie, lucrări bibliotecare şi editoriale

Raport asupra lucrării ştiinţifice de cercetare Structura şi regulile de prezentare

1. Domenii de utilizare

Standardul actual stabileşte cerinţele generale referitor la structura

şi regulile de prezentare a rapoartelor ştiinţifice şi tehnice, precum şi regulile pentru acele cazuri, când procedura unică de prezentare va contribui schimbului de informaţie, perfectând prelucrarea raportului în sistemul informaţional.

Standardul actual se răspândeşte asupra rapoartelor referitoare la lucrările fundamentale, de cercetare, aplicative, ştiinţifice de cercetare pentru toate domeniile ştiinţei şi tehnicii, executate de către instituţiile ştiinţifice şi de cercetări, instituţiile de proiectare, de construcţii, de către instituţiile superioare de învăţământ, asociaţiile ştiinţifice de producere, de întreprinderile industriale, asociaţiile pe acţiuni şi alte organizaţii.

Regulile actualului standard pot fi utilizate pentru pregătirea raportului şi în alte domenii ale activităţii ştiinţifice.

Standardul nu se răspândeşte asupra lucrărilor de cercetări ştiinţifice de profil umanitar.

2. Referinţe normative

În standardul actual sunt utilizate referinţe la următoarele

standarde: GOST 1.5-93 Sistema de standardizare de Stat a FR. Cerinţe

generale referitoare la structura, expunerea, prezentarea şi conţinutul standardelor.

GOST 2.105-95 Sistema unică a documentaţiei de construcţie. Cerinţe generale către documentele textuale.

GOST 2.111-68 Sistema unică a documentaţiei de construcţie. Controlul normativ.

GOST 6.38-90 Sisteme unificate de documentaţie. Sistema organizaţională de dispoziţii în documentaţie. Cerinţe de perfectare a documentelor.

GOST 7.1-84 Sistema standardelor de informaţie, activităţi

Page 4: Aplicatii a Standardelor DS

4

bibliotecare şi editoriale. Descrierea bibliografică a documentului. Cerinţe generale şi regulile de întocmire.

GOST 7.9-95 (ISO 214-76) Sistema standardelor referitoare la informaţie, activităţi bibliotecare şi editoriale. Referatul şi adnotarea. Cerinţe generale.

GOST 7.12-93 Sistema standardelor de informaţie, activităţi bibliotecare şi editoriale. Înregistrarea bibliografică. Abrevierea cuvintelor în limba română. Cerinţe şi reguli generale.

GOST 7.54-88 Sistema standardelor de informaţie, activităţi bibliotecare şi editoriale. Prezentarea datelor numerice despre proprietăţile substanţelor şi materialelor în documentele tehnico-ştiinţifice. Cerinţe generale.

GOST 8.417-81 Sistema de Stat de asigurare a uniformizării măsurărilor. Unităţile mărimilor fizice.

GOST 13.1.002-80 Reprografia. Micrografia. Documente pentru fotografiere. Cerinţe generale şi normative.

GOST 15.011-82 Sistema de elaborare şi pregătire a produsului pentru producere. Ordinea de efectuare a cercetărilor de patent.

GOST 9327-60 Hârtie şi produse din hârtie. Formatele de consum. 3. Principii generale

Raportul despre lucrul de cercetare ştiinţifică (LCŞ)

reprezintă documentul tehnico-ştiinţific care conţine date sistematizate despre lucrarea tehnico-ştiinţifică, descrie starea problemei tehnico-ştiinţifice, procesul şi/sau rezultatele de cercetare ştiinţifică.

În conformitate cu rezultatele de efectuare a LCŞ se întocmeşte raportul final la lucrarea executată. În afară de aceasta, pentru etape separate ale LCŞ pot fi alcătuite rapoarte intermediare, ce se reflectă în condiţiile tehnice la LCŞ şi în planul calendaristic de executare a LCŞ.

Responsabil de veridicitatea datelor care se conţin în raport şi pentru corespunderea lor cerinţelor actualului standard o poartă organizaţia-executor.

Raportul despre LCŞ este supus obligatoriu controlului normativ în organizaţia executoare. La efectuarea controlului normativ este necesar de a se conduce de GOST 2.111-68.

Page 5: Aplicatii a Standardelor DS

5

4. Elementele structurale a raportului Elementele structurale a raportului referitor la LCŞ sunt: - foaia de titlu; - lista executorilor; - referatul; - conţinutul; - referinţe normative; - definiţii; - semne convenţionale şi abrevieri; - introducere; - partea de bază; - încheiere; - lista resurselor utilizate; - anexe. Elementele structurale obligatorii sunt evidenţiate prin caractere

Bold. Celelalte elemente structurale se includ în raport în dependenţă de considerarea executorului LCŞ luând în vedere cerinţele compartimentelor 5 şi 6.

5. Cerinţele la conţinutul elementelor structurale ale raportului 5.1 Foia de titlu 5.1.1 Foia de titlu este prima pagină a raportului despre LCŞ şi

îndeplineşte rolul de sursă de informaţie, necesară pentru prelucrarea şi căutarea documentului.

5.1.2 Pe foia de titlu este prezentată următoarea informaţie: - denumirea organizaţiei superioare; - denumirea organizaţiei-executoare a LCŞ; - indicele de clasificare universală (UDK, ISSN); - numerele care identifică raportul; - grifele de acordare şi aprobare; - denumirea lucrării; - denumirea raportului; - tipul raportului (de încheiere, intermediar); - numărul (codul) lucrării; - posturile, gradele şi titlurile ştiinţifice, numele şi prenumele

conducătorilor organizaţiei-executoare LCŞ, conducătorilor LCŞ; - locul şi data întocmirii raportului.

Page 6: Aplicatii a Standardelor DS

6

5.1.3 Dacă raportul despre LCŞ constă din 2 sau mai multe compartimente, atunci fiecare parte trebuie să aibă foia sa de titlu, care corespunde foii de titlu primului compartiment şi care conţine datele ce corespund compartimentului dat.

5.1.4 Foia de titlu se întocmeşte în corespundere cu p.6.10. 5.2 Lista executanţilor 5.2.1 În lista executanţilor trebuie să fie introduse numele şi

prenumele, posturile, gradul şi titlul conducătorilor LCŞ , executanţilor responsabili şi co-executanţilor care au luat parte la executarea lucrării.

5.2.2 Dacă raportul este executat de către un executant, atunci postul, gradul şi titlul ştiinţific, numele şi prenumele este necesar de a fi indicate pe foia de titlu al raportului.

5.2.3 Lista executanţilor este necesar de a fi perfectată în corespundere cu p.6.11.

5.3 Referatul 5.3.1 Cerinţele generale pentru întocmirea referatului despre LCŞ –

în corespundere cu GOST 7.9-95. 5.3.2 Referatul trebuie să conţină: - date despre volumul raportului, numărul de ilustraţii, tabele,

anexe, numărul de compartimente a raportului, numărul de resurse utilizate;

- lista cuvintelor-cheie; - textul referatului. 5.3.2.1 Lista cuvintelor-cheie trebuie să conţină de la 5 până la 15

cuvinte sau combinaţii de cuvinte din textul raportului, care în cea mai mare măsură caracterizează conţinutul lui şi asigură posibilitatea căutării informaţionale. Cuvintele-cheie sunt prezentate la nominativ şi se scriu cu litere majuscule într-o linie, fiind separate prin virgule.

5.3.2.2 Textul referatului trebuie să reflecte: - obiectul de cercetare sau de elaborare; - scopul lucrării; - metoda sau metodologia de executare a lucrărilor; - rezultatele de lucru; - caracteristicile de bază constructive, tehnologice şi tehnice de

exploatare; - gradul de implementare;

Page 7: Aplicatii a Standardelor DS

7

- recomandaţii de implementare sau bilanţul de implementare a rezultatelor LCŞ;

- domeniul de utilizare; - eficacitatea economică sau valoarea lucrării; - presupuneri prognozabile referitor la dezvoltarea obiectului de

cercetare. Dacă raportul nu conţine date referitoare la una din părţile

structurale enumerate mai sus ale referatului, atunci în textul referatului ele se omit, precum consecutivitatea de expunere se păstrează.

5.3.3 Exemplu de întocmire a referatului este dat în anexa A. 5.4 Conţinutul 5.4.1 Conţinutul include introducerea, denumirea tuturor

compartimentelor, subcompartimentelor, punctelor (dacă ele au denumire), încheierea, lista surselor utilizate şi denumirea anexelor cu indicarea paginilor cu care încep aceste elemente ale raportului despre LCŞ.

5.4.2 La întocmirea raportului, care constă din două sau mai multe compartimente, în fiecare din ele trebuie să fie conţinutul său. În acest caz, în primul compartiment este amplasat conţinutul întregului raport cu indicarea numerelor compartimentelor, în cele ce urmează – numai conţinutul compartimentului respectiv. Se admite ca în primul compartiment în locul conţinutului următoarelor compartimente de indicat numai denumirea lor.

5.4.3 În raportul despre LCŞ cu volumul nu mai mult de 10 pagini conţinutul se admite de a nu alcătui.

5.5 Referinţe normative 5.5.1 Elementul structural „Referinţe normative” conţine lista

standardelor, pentru care în text standard este dată referinţa. 5.5.2 Lista standardelor de referinţă se începe cu cuvintele: „În

raportul prezent despre LCŞ sunt utilizate referinţe la următoarele standarde”.

5.5.3 În lista se includ notaţiile standardelor şi denumirea lor în ordinea creşterii numerelor de înregistrare a semnelor convenţionale.

5.6 Definiţii 5.6.1 Elementul structural „Definiţii” conţine definiţii necesare

pentru precizarea sau stabilirea termenilor utilizate în LCŞ.

Page 8: Aplicatii a Standardelor DS

8

5.6.2 Lista definiţiilor se începe cu cuvintele „În prezentul raport despre LCŞ se utilizează următorii termeni cu definiţiile corespunzătoare”.

5.7 Semne convenţionale şi abrevieri 5.7.1 Elementul structural „Semne convenţionale şi abrevieri”

conţine lista semnelor convenţionale şi abrevierilor utilizate în raportul dat despre LCŞ.

5.7.2 Înregistrarea semnelor convenţionale şi abrevierilor sunt prezentate în ordinea de utilizare a lor în textul raportului cu descifrarea şi lămuririle necesare.

5.7.3 Se admit definiţiile, semnele convenţionale şi abrevierile de a le prezenta într-un element structural „Definiţii, semne convenţionale şi abrevieri”.

5.8 Introducere 5.8.1 Introducerea trebuie să conţină estimarea stării actuale a

problemei tehnico-ştiinţifice rezolvate, întemeierea şi datele iniţiale pentru elaborarea temei, argumentarea necesităţii efectuării LCŞ, datele despre gradul elaborării tehnico-ştiinţifice, despre cercetările de patent şi concluziile ce reiesă din ele, datele despre asigurarea metrologică a LCŞ. În introducere trebuie să fie arătată actualitatea şi noutatea temei, legătura dintre lucrarea dată cu alte lucrări de cercetare ştiinţifică.

5.8.2 În introducerea raportului intermediar conform etapei LCŞ trebuie să fie prezentate scopurile şi problemele etapei de cercetare, rolul lor în executarea LCŞ în întregime.

5.8.3 În introducerea raportului final despre LCŞ se ataşează lista denumirilor tuturor rapoartelor intermediare pregătite conform etapelor şi numerele lor de inventariere.

5.9 Partea principală 5.9.1 În partea principală a raportului sunt prezentate datele care

reflectă esenţa, metoda şi rezultatele de bază a LCŞ efectuate. 5.9.2 Partea principală trebuie să conţină: a) alegerea direcţiei de cercetare, care include argumentarea

direcţiei de cercetare, metodele de rezolvare a problemelor şi estimarea lor comparativă, descrierea metodei generale alese de executare a LCŞ;

b) procesul cercetărilor teoretice şi (sau) experimentale, care includ determinarea caracterului şi conţinutului cercetărilor teoretice, metodele

Page 9: Aplicatii a Standardelor DS

9

de cercetare, metodele de calcul, întemeierea necesităţii efectuării lucrărilor experimentale, principiul funcţionării obiectelor elaborate, caracteristicile lor;

c) generalizarea şi estimarea rezultatelor de cercetare, care includ estimarea rezolvării problemei puse şi propuneri referitoare la direcţia lucrărilor planificate, estimarea veridicităţii rezultatelor obţinute şi compararea lor cu rezultatele analogice a lucrărilor naţionale şi de după hotare, argumentarea necesităţii efectuării cercetărilor suplimentare, rezultatele negative, care au adus la necesitatea întreruperii cercetărilor ce urmau să fie efectuate.

5.9.3 Prezentarea în raport a datelor despre proprietăţile substanţelor şi materialelor se efectuează conform GOST 7.54 – unităţi ale mărimilor fizice – conform GOST 8.417-81.

5.10 Încheiere Încheirea trebuie să conţină: - concluzii succinte referitor la rezultatele de efectuare a LCŞ sau

a unor etape a lor; - estimarea plinătăţii deciziilor la problemele abordate; - elaborarea recomandaţiilor şi datelor iniţiale referitoare la

utilizarea concretă a rezultatelor LCŞ; - estimarea tehnico-economică a eficienţei de implementare; - estimarea tehnico-ştiinţifică a gradului LCŞ executate în

comparaţie cu cele mai bune realizări în domeniul dat; 5.11 Lista surselor bibliografice utilizate Lista trebuie să conţină informaţia despre sursele bibliografice,

utilizate la întocmirea raportului. Datele referitoare la surse sunt date în corespundere cu cerinţele GOST 7.1

5.12 Anexe 5.12.1 În anexe se recomandă de a include materiale, legate cu

executarea LCŞ, care după careva cauze nu pot fi incluse în compartimentul principal.

În anexe pot fi incluse: - dovezi matematice intermediare, expresii şi calcule; - tabele cu date numerice suplimentare; - procese-verbale a încercărilor efectuate;

Page 10: Aplicatii a Standardelor DS

10

- descrierea utilajului şi aparatelor utilizate la efectuarea experimentelor, măsurărilor şi încercărilor;

- încheierea expertizei metrologice; - instrucţiuni, metode elaborate în procesul executării LCŞ; - ilustraţii cu caracter ajutător; - copiile problemelor tehnice referitoare la LC, programele

lucrărilor, contracte sau alte documente iniţiale pentru executarea LCŞ; - procesele verbale examinate la seminarele tehnico-ştiinţifice a

LCŞ efectuate; - actele de implementare a rezultatelor LCŞ ş.a. - 5.12.2 În anexe la raportul referitor la LCŞ, care premerge

stabilirii producţiei la producere, trebuie să fie inclus proiectul problemei tehnice la elaborarea (modernizarea) producţiei sau documentul (cererea, procesul verbal, contractul ş.a.), care conţine cerinţele tehnico-economice întemeiate referitor la producţie.

5.12.3 În anexa la raportul despre LCŞ, în componenţa căruia este prevăzut efectuarea cercetărilor de patent, trebuie să fie inclus raportul despre cercetările de patent, prezentat conform GOST 15.011, lista bibliografică a publicaţiilor şi documentelor de patent, obţinute în rezultatul efectuării LCŞ, în conformitate cu GOST 7.1.

5.12.4 Anexele este necesar de a le prezenta în corespundere cu p.6.14.

6. Reguli de prezentare a raportului 6.1. Cerinţe generale 6.1.1 Expunerea textului şi întocmirea raportului se efectuează în

corespundere cu cerinţele standardului actual, GOST 2.105 şi GOST 6.38. Paginile textului raportului despre LCŞ, ilustraţiile şi tabelele incluse în raport trebuie să corespundă formatului A4 conform GOST 9327.

6.1.2 Raportul despre LCŞ trebuie să fie executat cu asistarea calculatorului şi imprimantei pe o parte a unei foi albe de format A4 peste 1,5 intervale. Culoarea simbolurilor trebuie să fie neagră, înălţimea literelor, cifrelor şi a altor semne – nu mai puţin de 1,8 mm (nu mai mic de 12 pt).

Textul raportului trebuie să fie imprimat, urmărind următoarele dimensiuni ale câmpurilor: dreapta – 10 mm, sus – 20 mm, stânga şi jos –

Page 11: Aplicatii a Standardelor DS

11

20 mm. Se admite de utilizat posibilităţile editorului de texte pentru

accentuarea atenţiei pe anumiţi termeni, expresii, teoreme, utilizând diverse formate de prezentare a caracterelor.

6.1.3 Calitatea textului imprimat şi a ilustraţiilor, tabelelor şi a rezultatelor de calcul trebuie să satisfacă cerinţelor de reproducere clară şi calitativă.

6.1.4 La efectuarea raportului este necesar de a menţine o densitate, un contrast şi o claritate uniformă pe tot conţinutul raportului. În raport trebuie să fie linii, litere şi cifre clare, care nu se contopesc.

6.1.5 Greşelile de tipar şi incorectitudinile grafice depistate în procesul de pregătire a raportului se admite de corectat prin curăţire sau vopsire cu vopsea albă şi înscrierea în acelaşi loc al textului corectat (graficii) utilizând pix cu gel negru prin metodă manuală.

Deteriorarea foilor documentelor textuale, ştersături şi urme ale textului (graficii) lichidate incomplet nu se admite.

După introducerea corecţiilor documentul trebuie să satisfacă cerinţelor de microfilmare, stabilite de către GOST 13.1.002.

6.1.6 Numele, denumirile întreprinderilor, organizaţiilor, firmelor, denumirea pieselor şi alte nume proprii în raport sunt prezentate în limba originalului. Se admite de a translitera denumirile proprii şi de a prezenta denumirile organizaţiilor în traducere în limba raportului cu adăugarea (la prima utilizare) a denumirii originale.

6.1.7 Abrevierile cuvintelor române şi combinaţiilor de cuvinte – în corespundere cu GOST 7.12.

6.2 Alcătuirea raportului 6.2.1 Denumirea elementelor structurale a raportului „Lista

executanţilor”, „Referat”, „Conţinut”, „Referinţe normative”, „Definiţii”, „Semne convenţionale şi abrevieri”, „Introducere”, „Încheire”, „Lista resurselor utilizate” se utilizează în calitate de antete a elementelor structurale ale raportului.

6.2.2 Partea de bază a raportului este necesar de a fi divizată în compartimente, subcompartimente şi puncte. Punctele, în caz de necesitate pot fi divizate în subpuncte. La divizarea textului raportului în puncte şi subpuncte este necesar, ca fiecare punct să conţină o informaţie determinată.

6.2.3 Compartimentele, subcompartimentele, punctele şi subpunctele este necesar de a le numerota cu cifre arabe şi de a le înscrie

Page 12: Aplicatii a Standardelor DS

12

din linie roşie. Compartimentele trebuie să aibă numerotaţie de ordine în limitele

întregului text, în afară de anexe. Exemplu – 1, 2, 3 ş.a.m.d Numărul subcompartimentului sau punctului include numărul

compartimentului şi numărul de ordine a compartimentului sau punctului, separate prin punct.

Exemplu – 1.1, 1.2, 1.3 ş.a.m.d. Numărul subpunctului include numărul compartimentului,

subcompartimentului şi numărul de ordine a subpunctului, separate prin punct.

Exemplu – 1.1.1.1, 1.1.1.2, 1.1.1.3 ş.a.m.d. După numărul compartimentului, subcompartimentului, punctului

şi subpunctului în text punctul nu se pune. Dacă textul raportului este divizat numai în puncte, ele trebuie să

fie numerotate, în afară de anexe, cu numere de ordine în limitele întregului text.

Dacă compartimentul sau subcompartimentul are un singur punct sau punctul are un singur subpunct, atunci el nu necesită să fie numerotat.

6.2.4 Compartimentele, subcompartimentele trebuie să aibă antete. Punctele, de regulă, antete nu au. Antetele trebuie clar şi pe scurt să reflecte conţinutul compartimentelor, subcompartimentelor.

6.2.5 Antetele compartimentelor, subcompartimentelor şi punctelor este necesar să fie tapate din linie roşie, începând cu literă majusculă, fără de punct la sfârşitul liniei, fără subliniere.

Dacă antetul este alcătuit din două propoziţii, ele se separă prin punct.

6.3 Numerotarea paginilor raportului 6.3.1 Paginile raportului este necesar de a le numerota cu cifre

arabe, utilizând numerotarea consecutivă pentru tot textul raportului. Numărul paginii se înserează în centru-jos fără de punct.

6.3.2 Foia de titlu se include în numerotarea generală a paginilor raportului. Numărul paginii pe foia de titlu nu se pune.

6.3.3 Ilustraţiile şi tabelele amplasate pe diferite pagini, se includ în numerotarea generală a paginilor raportului.

Ilustraţiile şi tabelele pe coli de format A3 se consideră ca o singură pagină.

Page 13: Aplicatii a Standardelor DS

13

6.4 Numerotarea compartimentelor, subcompartimentelor, punctelor şi subpunctelor raportului

6.4.1 Compartimentele raportului trebuie să aibă numere de ordine în limitele întregului document, notate cu cifre arabe fără de punct şi scrise din linie roşie. Subcompartimentele trebuie să aibă numerotare în limitele fiecărui compartiment. Numărul subcompartimentului constă din numerele compartimentului şi subcompartimentului separate prin punct. La sfârşitul numărului subcompartimentului punct nu se pune. Compartimentele, ca şi subcompartimentele, pot fi alcătuite din unul sau mai multe puncte.

6.4.2 Dacă documentul nu are subcompartimente, atunci numerotarea punctelor în el trebuie să fie în limitele fiecărui compartiment şi numărul punctului trebuie să fie alcătuit din numărul compartimentului şi punctului, separate prin punct. La sfârşitul numărului punctului punct nu se pune.

Exemplu 1 Tipuri şi mărimi de bază

⎪⎭

⎪⎬

312111

.

.

.Numerotarea punctelor primului compartiment

2 Cerinţele tehnice

⎪⎭

⎪⎬

322212

.

.

. Numerotarea punctelor compartimentului al doilea

3.2 Pregătirea pentru încercare

⎪⎭

⎪⎬

323223123

..

..

..Numerotarea punctelor subcompartimentului al doilea a

compartimentului trei 6.4.3 Dacă compartimentul este alcătuit dintr-un subcompartiment,

atunci subcompartimentul nu se numerotează. Dacă subcompartimentul este alcătuit dintr-un punct, atunci punctul nu se numerotează. Existenţa unui subcompartiment în compartiment este echivalent lipsei lor.

6.4.4 Dacă textul raportului se divizează numai în puncte, atunci

Page 14: Aplicatii a Standardelor DS

14

ele se numerotează prin numere de ordine în limitele întregului raport. 6.4.5 Punctele, la necesitate pot fi divizate în subpuncte, care

trebuie să aibă numerotaţie de ordine în limitele fiecărui punct, de exemplu 4.2.1.1, 4.2.1.2, 4.2.1.3 ş.a.m.d.

6.4.6 În interiorul punctelor sau subpunctelor pot fi prezentate enumerări.

Înaintea fiecărei enumerări este necesar de a pune liniuţă sau în caz de necesitate a referinţei în textul documentului la una din enumerări, o literă mică, după care se pune paranteza.

Pentru detalierea de mai departe a enumerărilor este necesar de a utiliza cifre arabe, după care se pune paranteza, iar înregistrarea se efectuează începând cu linia roşie, cum este demonstrat în exemplu.

Exemplu a) ___________ b) ___________ 1)_____ 2)_____ c)___________ 6.4.7 Dacă raportul este alcătuit din două sau mai multe

compartimente, fiecare parte trebuie să aibă numărul său de ordine. Numărul fiecărei părţi este necesar de al pune cu cifre arabe pe foaia de titlu prin indicarea tipului raportului, de exemplu „Partea 2”.

6.4.8 Fiecare element structural al raportului trebuie să se înceapă din pagină (foaie) nouă.

6.4.9 Numerotarea paginilor raportului şi anexelor care intră în componenţa raportului, trebuie să fie consecutivă.

6.5 Ilustraţii 6.5.1 Ilustraţiile (desene, grafice, scheme, diagrame, fotografii)

trebuie să fie amplasate în raport nemijlocit după text, în care ele se descriu de prima dată sau pe pagina următoare.

Ilustraţiile pot fi executate la calculator, inclusiv colorate. Pentru toate ilustraţiile trebuie să fie date referinţe în raport. 6.5.2 Desenele, graficele, diagramele, schemele, ilustraţiile

amplasate în raport trebuie să fie în corespundere cu cerinţele standardelor de Stat a sistemului unic a documentaţiei de construcţie (SUDC). Executarea desenelor, graficilor, diagramelor, schemelor se vor efectua computerizat, cu asistarea tehnicii de calcul.

Page 15: Aplicatii a Standardelor DS

15

6.5.3 Fotografiile de dimensiune mai mică de formatul A4 vor fi scanate şi înserate în locurile respective din textul raportului.

6.5.4 Ilustraţiile, în afară de ilustraţiile anexelor, este necesar să fie numerotate cu cifre arabe prin numerotare consecutivă.

Dacă e un singur desen, el va fi notat ca „Figura 1”. Cuvântul „figura” şi denumirea ei se vor amplasa în mijlocul liniei.

6.5.5 Se admite de numerotat ilustraţiile în limitele compartimentului. În acest caz, numărul ilustraţiei este alcătuit din numărul compartimentului şi numărului de ordine a ilustraţiei, separate prin punct. De exemplu, Figura 1.1.

6.5.6 Ilustraţiile, în caz de necesitate, pot avea denumire şi date explicative (text explicativ). Cuvântul „Figura” şi denumirea vor fi amplasate după datele explicative şi vor fi amplasate în modul următor: Figura 1 – Schema dispozitivului.

6.5.7 Ilustraţiile fiecărei anexe se notează printr-o numerotaţie separată efectuată cu cifre arabe cu adăugarea înaintea cifrei denumirii anexei. De exemplu, Figura A.3.

6.5.8 La efectuarea referinţei la ilustraţie este necesar de a scrie „...în corespundere cu figura 2” în cazul numerotaţiei consecutive şi „...în corespundere cu figura 1.2” în cazul numerotaţiei în limitele compartimentului.

6.6 Tabelele 6.6.1 Tabelele sunt utilizate pentru o prezentare mai bună şi

comodităţii de comparare a indicilor. Denumirea tabelei trebuie să reflecte conţinutul ei, să fie precisă şi laconică. Denumirea tabelei trebuie amplasată deasupra ei, la stânga, fără abzaţ de o linie cu numărul ei, notat prin liniuţă.

La transferul unei părţi a tabelului denumirea ei se amplasează deasupra primei părţi a tabelului, linia care limitează partea de jos a tabelului nu se trasează.

6.6.2 Tabelul este necesar de a fi amplasat în raport nemijlocit după text, în care ea se întâlneşte prima dată, sau pe pagina următoare.

6.6.3 La toate tabelele trebuie de efectuat referinţe în raport. La referinţă este necesar de a scrie cuvântul „Tabelul” cu indicarea numărului ei.

6.6.4 Tabelul cu un număr mare de linii se admite de a transfera pe altă foaie (pagină). În cazul transferului unei părţi a tabelului pe altă

Page 16: Aplicatii a Standardelor DS

16

pagină cuvântul „Tabelul” şi numărul lui se indică o singură dată la dreapta deasupra primei părţi a tabelului , iar deasupra celorlalte părţi se scrie cuvântul „Continuare” şi se indică numărul tabelului, de exemplu „Continuarea tabelului 1”. La transferarea tabelului pe altă pagină (foaie) antetul se amplasează numai deasupra primei părţi al lui.

Tabelul cu un număr mare de coloane se admite de divizat în părţi şi de le amplasat una sub alta în limitele unei pagini. Dacă liniile şi coloanele ies după formatul paginii, atunci în primul caz, în fiecare parte a tabelului se repetă antetul, în al doilea caz – partea laterală.

Dacă textul din coloanele tabelului ce se repetă în diferite coloane este alcătuit dintr-un singur cuvânt, atunci pe el, după prima scriere se admite de înlocuit cu apostrofe; dacă este alcătuit din două sau mai multe cuvinte, atunci după prima utilizare a lui, el se va înlocui cu cuvintele „acelaşi”, iar apoi cu apostrofe. De a pune apostrofe în locul cifrelor, etichetelor, semnelor, simbolurilor matematice şi chimice nu se admite. Dacă datele numerice sau de alt tip, în careva linie al tabelului nu se prezintă, în ea se pune liniuţă.

6.6.5 Materialul numeric, de regulă, se prezintă sub formă de tabele. Exemplu de prezentare a tabelului este dat în figura 1.

6.6.6 Tabelele, cu excepţia tabelelor anexelor, este necesar de a fi numerotate ci cifre arabe prin numerotare consecutivă.

Se admite numerotarea tabelei în limitele compartimentului. În acest caz numărul tabelului constă din numărul compartimentului şi numărului de ordine a tabelului, separate prin punct.

Tabelele fiecărei anexe se notează printr-o numerotare separată cu cifre arabe cu adăugarea înaintea cifrei a notaţiei anexei.

Dacă în document este un singur tabel, el trebuie să fie notat ca „Tabelul 1” sau „Tabelul B.1”, dacă el este prezentat în anexa B. Tabelul 8.1 – Denumirea tabelei

Fig.1 Exemplu de prezentare a unui tabel

6.6.7 Antetele coloanelor şi liniilor tabelului este necesar de a fi scrise cu literă majusculă la singular, iar subantetele coloanelor – cu literă

Page 17: Aplicatii a Standardelor DS

17

minusculă, dacă ele alcătuiesc o propoziţie cu antetul, sau cu literă majusculă, dacă ele au sens independent. La sfârşitul antetelor şi subantetelor tabelelor punct nu se pune.

6.6.8 Tabelele din stânga, din dreapta şi de jos sunt evidenţiate prin linii. Se admite de a utiliza dimensiunea caracterelor în tabel mai mice decât în text.

Nu se admite de a separa antetele şi subantetele părţii laterale şi a coloanelor prin linii diagonale.

Liniile orizontale şi verticale, care limitează liniile tabelului, se admite de a nu fi trasate, dacă lipsa lor nu îngreunează utilizarea tabelului.

Antetele coloanelor, de regulă, se înscriu paralel liniilor tabelului. În caz de necesitate se admite amplasarea perpendiculară a antetelor coloanelor.

Antetul tabelului trebuie să fie separat printr-o linie de cealaltă parte a tabelului.

6.6.9 Întocmirea tabelului în raport trebuie să corespundă GOST 1.5 şi GOST 2.105.

6.7 Remarce 6.7.1 Cuvântul „Remarcă” este necesar de a fi scris cu literă

majusculă din linie roşie şi de a nu fi subliniat. 6.7.2 Remarca este dată în documente, dacă sunt necesare lămuriri

sau date informaţionale la conţinutul textului, tabelelor sau materialului grafic.

Remarcă nu trebuie să conţină cerinţe. 6.7.3 Remarca trebuie de amplasat nemijlocit după materialul

textual, grafic sau în tabel, la care se referă aceste remarci. Dacă remarca e unica, atunci după cuvântul „Remarcă” se pune liniuţă şi remarca se scrie cu literă majusculă. O remarcă nu se numerotează. Câteva remarce se numerotează consecutiv prin cifre arabe fără a pune punctul. Remarca la tabel se amplasează la sfârşitul tabelului deasupra liniei care indică sfârşitul tabelului.

Exemplu: Remarcă ______________________________________________________ ______________________________________________________ Câteva remarce se numerotează consecutiv cu cifre arabe.

Page 18: Aplicatii a Standardelor DS

18

Exemplu: Remarce 1_____________________________________________________ 2_____________________________________________________ 3_____________________________________________________ 6.8 Formule şi expresii 6.8.1 Formulele şi expresiile este necesar de a fi evidenţiate de text

într-o linie aparte. Mai sus şi mai jos de formulă sau expresie trebuie să fie lăsat spaţiu nu mai puţin de o linie. Dacă expresia nu încape într-o linie, ea trebuie să fie transferată după semnul egal (=) sau după semnele plus(+), minus (-), înmulţire (*), împărţire(/), sau alte semne matematice, precum semnul la începutul liniei următoare se repetă. La transferul formulei la semnul care simbolizează operaţiunea de înmulţire, se utilizează semnul „X”.

6.8.2 Lămurirea valorilor simbolurilor şi coeficienţilor numerici este necesar de a efectua nemijlocit sub formulă în aceiaşi consecutivitate, în care ele sunt scrise în formulă.

6.8.3 Formulele în raport este necesar de a le numerota în ordine consecutivă în limitele întregului raport cu cifre arabe în paranteze rotunde în partea extremă din dreapta.

Exemplu ,b:aA = .e:cB =

O formulă se notează –(1). 6.8.4 Formulele, situate în anexe, trebuie să fie numerotate printr-o

numerotare aparte cu cifre arabe în limitele fiecărei anexe cu adăugarea înaintea fiecărei cifre notaţiei anexei, de exemplu formula (B.1).

6.8.5 Referinţe în text la numerele de ordine a formulelor sunt date în paranteze. De exemplu - ... în formula (1).

6.8.6 Se admite numerotarea formulelor în limitele compartimentului. În acest caz, numărul formulei constă din numărul compartimentului şi numărului de ordine a formulei, separate prin punct, de exemplu (3.1).

6.8.7 Ordinea de expunere în raport a ecuaţiilor matematice este acelaşi ca şi a formulelor.

6.8.8 În raport executarea formulelor şi ecuaţiilor se efectuează utilizând redactorul de formule Microsoft Equation.

6.9 Referinţe

Page 19: Aplicatii a Standardelor DS

19

6.9.1 În raport se admit referinţe la documentul dat, la standarde, condiţii tehnice şi alte documente, pentru condiţia, că ele complect şi univoc determină cerinţele respective şi nu creează dificultăţi la utilizarea documentului.

6.9.2 Se face referinţă la documentul în întregime sau la compartimentele şi anexele lor. Referinţele la subcompartimente, puncte, tabele şi ilustraţii nu se admit, cu excepţia subcompartimentelor, punctelor, tabelelor şi ilustraţiilor documentului dat.

6.9.3 La referinţe la standardele şi condiţiile tehnice se indică numai denumirea lor, precum se admite de a nu indica anul aprobării lor în cazul descrierii complete a standardului în lista resurselor utilizate în corespundere cu GOST 7.1.

6.9.4 Referinţele la resursele utilizate este necesar de a fi prezentate în paranteze pătrate.

6.10 Foaia de titlu 6.10.1 Foaia de titlu conţine rechizitele: - denumirea organizaţiei de rang superior sau a altei structuri

organizatorice, în sistema căreia intră organizaţia-executoare, denumirea organizaţiei (inclusiv prescurtată);

- indicele UDK, ISSN; - etichete speciale; - parafa de acordare, aprobare. Parafa de aprobare constă din cuvântul „Aprob”, postului cu

indicarea organizaţiei, gradului şi titlului ştiinţific a persoanei care a aprobat raportul, semnătura personală, descifrarea ei şi data aprobării raportului. Tot aici se pune stampila organizaţiei care a aprobat raportul.

Parafa de acordare constă din cuvântul „Acordat”, postului cu indicarea organizaţiei, gradului şi titlului ştiinţific a persoanei care a acordat raportul, semnătura personală, descifrarea ei şi data aprobării raportului.

Dacă acordarea s-a efectuat printr-o scrisoare, este necesar de a indica denumirea prescurtată a organizaţiei care acordează, numărul de întrare şi data scrisorii.

În rechizitele „parafa de acordare” şi „parafa de aprobare” părţile componente, alcătuite din câteva linii, se scriu peste un interval de linie, iar însăşi părţile componente se separă una de alta prin interval de linie egal cu 1,5.

Page 20: Aplicatii a Standardelor DS

20

Semnăturile şi datele de semnare trebuie să fie efectuate cu cerneală neagră sau gel.

Elementele datei se scriu cu cifre arabe într-o linie în următoarea consecutivitate: ziua, luna, anul, de exemplu: data de 10 aprilie anul 2000 este necesar de a scrie: 10.04.2000;

- tipul documentului – cu litere minuscule, prima fiind majusculă, denumirea LCŞ – cu litere majuscule, denumirea raportului – cu litere majuscule în paranteze rotunde, tipul raportului (intermediar sau final) – cu litere minuscule începând cu prima majusculă (dacă denumirea LCŞ coincide cu denumirea raportului, atunci ea va fi scrisă cu litere majuscule);

- codul programului tehnico-ştiinţific de stat, codul lucrării acordat de organizaţia executantă;

- posturile, gradele şi titlurile ştiinţifice ale conducătorilor organizaţiei-executante a LCŞ, a conducătorilor LCŞ (dacă se scrie în câteva linii, atunci se scrie peste 1 interval de linie), apoi se lasă un câmp liber pentru semnături personale şi se amplasează numele şi iniţialele persoanelor care au semnat raportul, mai jos de semnăturile personale se pune data semnării (dacă pe foaia de titlu nu se amplasează toate semnăturile necesare, atunci se admite de ale transfera pe ele în pagina următoare);

- oraşul şi anul de elaborare a raportului. - 6.10.2 Exemple de întocmire a foilor de titlu sunt date în anexa B. 6.11 Lista executanţilor 6.11.1 Numele şi iniţialele, posturile, gradele şi titlurile ştiinţifice în

listă trebuie să fie amplasate sub formă de coloană. Din stânga se indică posturile, gradele şi titlurile ştiinţifice ale

executanţilor şi co-executanţilor (dacă se scrie în câteva linii, atunci se scrie peste un interval de linie), apoi se lasă un câmp liber pentru semnături, din dreapta se indică iniţialele şi numele executanţilor şi co-executanţilor. Lângă fiecare nume în paranteze este necesar de a indica numărul compartimentului (subcompartimentului) şi partea reală a lucrării, executată de executant concret. Pentru co-executanţi trebuie de indicat denumirea organizaţiei co-executante.

6.11.2 Exemplu de întocmire a listei executanţilor este dat în anexa B.

6.12 Lista semnelor convenţionale şi abrevierilor, simbolurilor,

Page 21: Aplicatii a Standardelor DS

21

mărimilor fizice şi a termenilor. Lista trebuie să fie scrisă sub formă de coloană. Din stânga în

ordine de alfabet sunt prezentate abrevierile, semnele convenţionale, simbolurile, unităţile mărimilor fizice şi termenii, din dreapta – descifrarea lor detaliată.

6.13 Lista resurselor utilizate Date despre resursele utilizate trebuie să fie amplasate în ordinea

apariţiei referinţelor la resursele în textul raportului şi să fie numerotate cu cifre arabe fără de punct şi scrise din linie roşie.

6.14 Anexele 6.14.1 Anexele se întocmesc ca prelungirea documentului dat pe

colile ce urmează sau sunt emise sub formă de document independent. 6.14.2 În textul documentului la toate anexele trebuie să fie făcute

referinţe. Anexele se amplasează în ordinea referinţelor la ele efectuate din textul documentului, cu excepţia anexei de date „Bibliografia”, care este dată ultima.

6.14.3 Fiecare anexă trebuie să fie începută din pagină nouă cu indicarea sus la mijlocul paginii a cuvântului „Anexă”, denumirea ei şi ordinea ei.

Anexa trebuie să aibă antet, care se scrie simetric referitor la text începându-se cu literă majusculă dintr-o linie nouă.

6.14.4 Anexele se notează cu literele majuscule ale alfabetului latin, începând cu A cu excepţia literelor I şi O. După cuvântul „Anexă”, urmează litera, care indică consecutivitatea ei.

În cazul utilizării complete a caracterelor alfabetului latin se admite de a nota anexele cu cifre arabe. Dacă în document este o singură anexă, ea se notează „Anexa A”.

6.14.5 Textul fiecărei propoziţii, în caz de necesitate, poate fi divizat în compartimente, subcompartimente, puncte, subpunct, care se numerotează în limitele fiecărei anexe. Înaintea numărului se înscrie notarea acestei anexe.

6.14.6 Anexele trebuie să aibă o numerotare consecutivă a paginilor, comună cu cealaltă parte a documentului.

În caz de necesitate astfel de anexă poate avea „Cuprinsul”. 6.14.7 Anexelor sau compartimentelor, eliberate sub formă de

document independent, li se conferă etichetă ca unei părţi al

Page 22: Aplicatii a Standardelor DS

22

documentului cu indicarea în codul documentului numărului ei de rând. 2. GOST 21.614-88 (СТ СЭВ 3217-81)

REPREZENTĂRI GRAFICE CONVENŢIONALE A UTILAJULUI ELECTRIC ŞI A REŢELELOR PE PLAN

Standardul actual stabileşte reprezentările grafice convenţionale a

reţelelor electrice, barelor, liniilor în cablu (în continuare – conductoare) şi a utilajului electric pe planurile de traseu a reţelelor electrice şi (sau) de amplasare a utilajului electric a clădirilor şi a edificiilor din toate ramurile industriei şi gospodăriei naţionale.

1. Reprezentările conductoarelor şi a utilajului electric prezentate în

standardul actual pot fi înlocuite prin reprezentări grafice generale. În acest caz, pe poliţa liniei de lămurire sau în frântura liniei sau în conturul reprezentării convenţionale grafice se vor înscrie poziţiile din specificaţiile sau notaţiile alfa-numerice.

2. Dimensiunile semnelor convenţionale sunt date pentru desenele

executate la scara 1:100. La executarea desenelor la alte scări dimensiunile semnelor

convenţionale este necesar de a fi modificate proporţional scării desenului tehnic, precum dimensiunea (diametrul sau latura) semnului convenţional al utilajului electric trebuie să fie nu mai mică decât 1,5mm.

3. Dimensiunile reprezentărilor convenţionale a conductoarelor şi

utilajului electric ne prezentate în tabelul 1-8, este necesar de a fi luate în conformitate cu coloana „Reprezentarea grafică” a tabelelor respective.

4. Dimensiunile de prezentare a dulapurilor, panourilor, a panourilor

de comandă, a cutiilor, instalaţiilor electrotehnice şi a utilajului electric a instalaţiilor de distribuţie deschise este necesar de a fi luate conform dimensiunilor lor reale la scara desenului tehnic.

Dimensiunile semnelor convenţionale de reprezentare a dulapurilor, panourilor, cutiilor ş.a.m.d. se admite de a fi mărite pentru posibila reprezentare a tuturor ţevilor cu conductoare care parvin la ele.

5. Reprezentările grafice a conductoarelor şi barelor sunt prezentate în tabelul 1.

Page 23: Aplicatii a Standardelor DS

23

Tabelul 1

Denumirea Reprezentarea grafică Dimensiune

a, mm

1. Linia conductoare. Reprezentare generală.

Grosimea

1,0 Adnotare: Se admite de a indica deasupra imaginii liniei conductorului

datele despre linie (tipul curentului, tensiunea, materialul, metoda poziţionării, cota poziţionării ş.a.).

Exemplu. Circuit de curent continuu la tensiunea 110 V.

-110V, în canal

Aceiaşi

Se admite numărul de conductoare în linie de indicat prin reperare. Exemplu. Linie din

trei conductoare.

1.1. Linia circuitelor de comandă

1.2. Linia reţelei iluminatului de siguranţă (iluminatului de avarie, de evacuare şi iluminatului de pază).

1.3. Linia la tensiunea de 36V şi mai joasă.

1.4. Linia de legare la pământ şi legare la nul.

1.5. Priză de pământ 1.6. Construcţii de metal, utilizate în calitate de magistrale de legare la pământ şi de legare la nul.

2. Poziţionarea conductoarelor şi liniilor în cablu.

Page 24: Aplicatii a Standardelor DS

24

2.1. Poziţionarea aparentă a unui conductor.

Grosimea 1,0

2.2. Poziţionarea aparentă a câtorva conductori.

Aceiaşi

2.3. Poziţionarea aparentă a unui conductor sub planşeu.

2.4. Poziţionarea aparentă a câtorva conductori sub planşeu.

2.5. Poziţionarea pe funie şi ataşarea funiei de la un capăt.

2.6. Conductoare în canal

2.7. Conductoare în cutie (canal închis)

2.8. Conductoare sub pervaz

Page 25: Aplicatii a Standardelor DS

25

2.9. Sfârşitul traseului liniei

3. Poziţionare verticală

3.1. Conductoarele urcă la o cotă superioară sau parvin de la o cotă superioară.

3.2. Conductoarele coboară la o cotă mai joasă sau parvin de la o cotă mai joasă.

3.3. Conductoarele tranzitează cota prezentată pe plan, de sus în jos sau de jos în sus şi nu au sectoare orizontale în limitele acestui plan.

4. Conductoare în ţevi. Reprezentare generală.

4.1. Conductor în ţeavă, poziţionată aparent.

4.2. Conductoare în ţevi, poziţionate aparent.

4.3. Aceiaşi, dar în cazul necesităţii reprezentării dimensiunilor grupei de ţevi.

Page 26: Aplicatii a Standardelor DS

26

4.4. Conductoare în ţeavă, poziţionată sub planşeu, scară, cu indicarea cotei de canalizare.

4.5. Conductoare în ţevi, poziţionate sub planşeu.

4.6. Aceiaşi, în cazul necesităţii reprezentării dimensiunilor grupei de ţevi.

4.7. Conductoare în ţeavă, poziţionată ascuns (în beton, în pământ ş.a.), cu indicarea cotei de canalizare.

4.8. Conductoare în ţevi, poziţionate ascuns.

4.9. Aceiaşi, în cazul necesităţii prezentării a dimensiunilor grupei de ţevi.

X,XXX

4.10. Conductoare în ţeavă, poziţionată de la cota traseului în sus.

4.11. Aceiaşi, în jos.

4.12. Sfârşitul conductoarelor în ţeavă.

Page 27: Aplicatii a Standardelor DS

27

4.13. Conductoare în ţeavă prin perete.

4.14. Aceiaşi, prin planşeu

4.15. Separator de izolare pe ţeavă pentru încăperi cu pericol de explozie.

4.16. Conductoare flexibile în furtun metalic, izolaţie flexibilă.

5. Poziţionarea barelor şi baretelor.

Reprezentare generală.

Grosimea 2,0

5.1. Bară poziţionată pe izolatoare.

5.2. Pachet de bare, poziţionate pe izolatoare.

Grosimea 1,0

5.3. Bare sau bare prefabricate pe suporturi

5.4. Aceiaşi, suspendată Aceiaşi

5.5.Aceiaşi, pe console

Page 28: Aplicatii a Standardelor DS

28

5.6. Linie de troleu

5.7. Secţionarea liniei de troleu

5.8. Compensator de bară, de troleu.

Adnotare. Reprezentarea locului de fixare a barelor conform p. 5.1-5.5 trebuie să corespundă poziţionării de proiect.

6. Reprezentările grafice a cutiilor, panoului cu aparataj, dulapurilor, panourilor de dirijare sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2

Denumirea Reprezentarea grafică Dimensiunea, mm

1. Cutie de derivaţie

2. Cutie de intrare

3. Cutie de trecere, de tranzitare

Aceiaşi

4. Cutie cu contacte

5. Panoul magistral al iluminatului general.

Page 29: Aplicatii a Standardelor DS

29

6. Panoul de grupă al iluminatului de siguranţă.

Aceiaşi

7. Aceiaşi, la executarea la plotter.

"

8. Panoul de grupă al iluminatului de avarie

"

9. Panou de laborator

"

10. Cutie cu aparataj

11. Dulap, panou, panou de deservire frontală, post de dirijare locală

12. Dulap, panou de dirijare din două părţi

13. Dulap, panou, panou din câteva dulapuri de deservire frontală Exemplu. Panou din patru dulapuri

14. Dulap, panou, panou din câteva dulapuri de deservire din două părţi Exemplu. Panou din 5 dulapuri

15. Panou deschis Exemplu. Panou din patru dulapuri.

7. Reprezentarea întrerupătoarelor, comutatoarelor şi prizelor cu

contact sunt prezentate în tabelul 3.

Page 30: Aplicatii a Standardelor DS

30

Tabelul 3

Denumirea Reprezentarea grafică Dimensiunea, mm

1. Întrerupător Reprezentare generală.

2. Întrerupător pentru instalare aparentă cu gradul de protecţie

de la IP20 până IP23:2.1. monopolar

2.2. monopolar dublu "

2.3. monopolar triplu

"

2.4. bipolar "

2.5. tripolar "

3. Întrerupător pentru instalare îngropată cu gradul de protecţie de la IP20 până IP23:

3.1. monopolar

3.2. monopolar dublu

3.3. monopolar triplu Aceiaşi

3.4. bipolar "

4. Întrerupător pentru instalare aparentă cu gradul de protecţie de la IP44 până la IP55

Page 31: Aplicatii a Standardelor DS

31

4.1. monopolar "

4.2. bipolar "

4.3. tripolar "

5. Comutator pentru două direcţii fără poziţie neutru, cu gradul de protecţie de a IP20 до IP23

5.1. monopolar "

5.2. bipolar "

5.3. tripolar "

6. Comutator pentru două direcţii fără poziţie de neutru cu gradul de protecţie de la IP44 până IP55

6.1. monopolar "

6.2. bipolar "

6.3. tripolar "

7. Priză cu contacte. Reprezentare generală.

8. Priză cu contacte pentru instalare aparentă cu gradul de protecţie de la IP20 până la IP23

8.1. bipolară Aceiaşi

8.2. bipolară dublă "

8.3. bipolară cu contact de protecţie

"

8.4. tripolară cu contact de protecţie

"

Page 32: Aplicatii a Standardelor DS

32

9. Priză cu contacte pentru instalare îngropată cu gradul de protecţie de la IP20 până la IP23

9.1. bipolară "

9.2. bipolară dublă "

9.3. bipolară cu contact de protecţie

"

9.4. tripolară cu contact de protecţie

"

10. Priză cu contacte cu gradul de protecţie de la IP44 până la IP55

10.1. bipolară "

10.2. bipolară cu contact de protecţie

"

10.3. tripolară cu contact de protecţie

"

11. Bloc cu întrerupătoare şi priză cu contacte bipolară pentru instalare aparentă cu gradul de protecţie de la IP20 până la IP23:

11.1. un întrerupător şi o priză cu contacte

11.2. două întrerupătoare şi priză cu contacte

Aceiaşi

11.3. trei întrerupătoare şi priză cu contacte.

"

12. Bloc cu întrerupătoare şi priză cu contacte bipolară pentru instalare îngropată cu gradul de protecţie de la IP20 până la IP23: 12.1. un întrerupător şi priză cu contacte

"

12.2. două întrerupătoare şi priză cu contacte

"

12.3. trei întrerupătoare şi priză cu contacte

"

Page 33: Aplicatii a Standardelor DS

33

8. Reprezentările corpurilor de iluminat şi a proiectoarelor pentru o prezentare separată pe planul utilajului şi reţelelor electrice sunt date în tabelul 4.

Tabelul 4

Denumirea Reprezentarea grafică

1. Corp de iluminat cu lampă incandescentă. Reprezentare generală.

2. Corp de iluminat cu lampă fluorescentă tubulară. Reprezentare generală.

3. Corp de iluminat cu lampă cu descărcare în gaze la înaltă presiune. 4. Proiector, de exemplu cu lampă incandescentă.

Reprezentare generală. 5. Corp de iluminat cu lampă incandescentă pentru iluminatul de avarie.

6. Corp de iluminat cu lampă fluorescentă pentru iluminatul de avarie. 7. Corp de iluminat cu lampă incandescentă pentru iluminare specială (indicator luminos), de exemplu, pentru ieşire de rezervă.

9. Reprezentările corpurilor de iluminat şi proiectoarelor în cazul

reprezentării mixte pe plan a utilajului şi reţelelor electrice sunt date în tabelul 5.

Tabelul 5 Denumirea Reprezentarea

grafică Dimensiune

, mm

1. Corp de iluminat cu lampă incandescentă. Reprezentare generală.

2. Corp de iluminat cu lampă incandescentă pe funie. Aceiaşi.

Page 34: Aplicatii a Standardelor DS

34

3. Aceiaşi, pe suport, pe peretele clădirii, edificiului pentru iluminatul exterior.

4. Corp de iluminat cu lămpi fluorescente. Adnotare. Se admite corpul de iluminat cu lămpile fluorescente de-l prezentat în scara desenului tehnic.

5. Corp de iluminat cu lămpi fluorescente tubulare, aranjate într-o linie.

6. Corp de iluminat cu lămpi fluorescente tubulare pe suport pentru iluminat exterior.

7. Corp de iluminat cu lampă cu descărcare la presiune înaltă pe suport pentru iluminat exterior.

8. Corp de iluminat cu lampă cu descărcare în gaze la presiune înaltă pe pilon pentru iluminatul exterior.

9.Lustră

Aceiaşi

10. Corp de iluminat cu fisură

11. Proiector

12. Grupă de proiectoare cu direcţia axei optice orientată într-o direcţie.

Page 35: Aplicatii a Standardelor DS

35

13. Grupă de proiectoare cu direcţia axei optice în toate părţile.

*Direcţia proiecţiei razelor axiale a proiectoarelor se indică la proiectarea concretă.

14. Semafor de semnale (cu trei lămpi)

15. Dulie pentru lampă: 15.1 de perete

15.2 cu suspensie

15.3 de tavan

Aceiaşi

10. Reprezentarea aparatelor de control şi dirijare sunt prezentate în

tabelul 6 Tabelul 6

Denumirea Reprezentarea

grafică Dimensiune

a, mm 1. Sonerie

2. Sirenă, claxon

Page 36: Aplicatii a Standardelor DS

36

3. Tablou pentru chemarea personalului:3.1 pentru un semnal

3.2 pentru câteva semnale

4. Inscripţii şi semne de publicitate

5. Instalaţie de pornire pentru motoare electrice.

Reprezentare generală.

6. Demaror electromagnetic.

4

4 7.Dulap, panou de dirijare

7. Întrerupător automat Aceiaşi

8. Post de dirijare 8.1 cu un buton

8.2 cu două butoane

8.3 cu trei butoane

8.4 cu două butoane ce luminează

8.5 cu două butoane cu două lămpi de semnalizare

Page 37: Aplicatii a Standardelor DS

37

9. Comutator de dirijare

10. Întrerupător de direcţie

11. Aparat de comandă, controler de comandă:11.1 cu acţionare mecanică

11.2 cu acţionare de la picior

12. Frână

11. Reprezentările instalaţiilor electrotehnice şi receptoarelor electrice sunt date în tabelul 7. Contururile dispozitivelor este necesar de a le lua conform dimensiunilor lor reale la scara desenului tehnic.

Tabelul 7

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Instalaţie electrotehnică.

Reprezentare generală. 2. Instalaţie electrică, de exemplu cu motor electric.

3. Instalaţie cu acţionare electrică cu multe motoare.

4. Instalaţie cu generator

Page 38: Aplicatii a Standardelor DS

38

5. Motor-generator

6. Instalaţie prefabricată cu un transformator.

Adnotare. Se admite transformatorul de putere mică de-l reprezentat fără contur dreptunghic.

7. Aceiaşi, cu câteva transformatoare

8. Instalaţie de condensatoare prefabricată

9. Instalaţie de redresare prefabricată

10. Baterie de acumulatori

11. Instalaţie electrotermică.

Reprezentare generală.

12. Reprezentările utilajului electric a instalaţiilor deschise sunt

prezentate în tabelul 8. Tabelul 8

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Transformator de putere: 1.1 cu ulei, cu rezervor de extensie

1.2 cu ulei, fără rezervor de extensie

2. Întrerupător cu ulei:

Page 39: Aplicatii a Standardelor DS

39

2.1 la tensiunea 6-10 kV

2.2 aceiaşi, 35 kV 2.3 aceiaşi, 110-220 kV 3. Separator la tensiunea 35, 110, 220 kV

4. Scurtcircuitor, priză la pământ la tensiunea de 35, 110, 220 kV 5. Întrerupător automat cu acţiune rapidă

6. Reactor de beton armat

3. REPREZENTĂRI ALE SEMNELOR TOPOGRAFICE ŞI SCHEMATICE

Nr. Denumirea semnului

convenţional Reprezentarea pe plan, pe

schemă 1:5000; 1:2000

1:1000; 1:500

95

Posturi şi cabine de transformatoare

96 Transformatoare pe piloni

şi postamente

Page 40: Aplicatii a Standardelor DS

40

97 Macarale: a) macarale-turn

staţionare b) macarale turn

mobile pe şine c) macara-capră pe

şine d) macara-pod pe

estacadă

98 Estacade

99 Motoare eoliene

100 Moară de vânt: a) de piatră b) de lemn

101 Mori de apă (a) şi

cherestea de apă

102 Cuptoare de ardere a varului şi cărbunelui de pământ

103 Piloni şi ferme de lemn

104 Piloni de lemn cu

suporturi

105 Piloni şi ferme de metal

106 Piloni şi ferme din beton

armat 107 Piloni de ferme

Page 41: Aplicatii a Standardelor DS

41

108 Paratrăsnete pe piloni

109 Corpuri de iluminat electric (a) şi ceasornice electrice pe piloni (b)

110 Proiectoare pe piloni

111 Exemple de reprezentări a

liniilor electrice LE pe teren neamenajat: a) LEA de înaltă tensiune pe ferme de metal (35 kV –tensiunea, 6 cond.- nr. de conductoare, +15 înălţimea fermelor în m. b) LEA de înaltă tensiune pe ferme de beton armat (220 kV – tensiunea, 3 cond.-nr. de conductoare, +27 – înălţimea fermelor în m.) c) LEA de joasă tensiune pe piloni de lemn şi de metal (380V – tensiunea, 6 cond.-nr. de conductoare).

a) cotele lor. b) de joasă tensiune, cămine de revizie, numerele şi cotele lor. c) Blocuri cementate (cabluri) sau câteva cabluri într-o tranşee (8- nr.de cabluri de înaltă tensiune)

112 Exemple de reprezentări a

Page 42: Aplicatii a Standardelor DS

42

liniilor electrice pe teren amenajat: a) LEA de înaltă tensiune

pe ferme de metal (+25 – înălţimea fermelor în m).

b) LEA de înaltă tensiune pe ferme de lemn (+18 m – înălţimea fermei în m.)

c) LEA de înaltă tensiune pe piloni.

d) LEA de joasă tensiune pe piloni.

113 Linii electrice în cablu subterane şi submersibile: d) de înaltă tensiune, cămine de revizie, numerele şi

114 Conducte (destinaţia: P-

petrol, păcură; G-gaze; T-termificare; A-apă; Dr- canalizare drenaj ş.a.) a) de teren, pe suporturi. b) subterane, cămine de revizie, numărul şi cota lor. c) materialul şi diametrul ţevii (de oţel, 200 mm); categoria presiunii pentru conductele de gaze (de pres.înaltă). d) câteva conducte, poziţionate într-o tranşee

115 Camere pe conducte: de teren (a) şi subterane (b), numerele lor şi

Page 43: Aplicatii a Standardelor DS

43

capacele 116 Canale fără trecere şi tunel

singular şi dublu pentru comunicaţii subterane (bet., car.-materialul canalelor)

117 Canale de trecere, tunel şi camere asupra lor.

118 Puncte de control (a) şi amplificare (b), bunchere şi chioşcuri de vizitare(b), înălţimea lor (+1,7 m); ţevi de control a gazului, covere (d); turnuleţe de cablu (d).

119 Fântâni de vizitare fără indicarea destinaţiei lor

120 Grile de drenaj

121 Canalizare de apă de ploaie deschisă (cu săgeată – cu scurgere naturală)

122 Turnuri radio şi televiziune, turnuri radioreleu şi emiţătoare (+52, +85- înălţimea turnurilor sau antenelor în m).

Page 44: Aplicatii a Standardelor DS

44

123 Linii de telecomunicaţii aeriene (de telefonie, telegraf, radio, tv, semnalizare, ceasoficare, blocare ş.a.) pe terenuri neamenajate (8-nr. de conductoatre).

124 Aceiaşi, pentru terenuri amenajate

125 Linii în cablu aeriene de telecomunicaţii pe terenuri neamenajate

126 Aceiaşi, pe terenuri amenajate

127 Linii în cablu subterane, fântâni de vizualizare, nr. lor şi cotele de înălţime (V4-nr. de cabluri)

4. GOST 2.723-68 BOBINE DE INDUCŢIE, BALASTURI,

TRANSFORMATOARE, AUTOTRANSFORMATOARE, AMPLIFICATOARE MAGNETICE.

Standardul actual stabileşte reprezentările grafice convenţionale a

bobinelor de inducţie, a balasturilor, transformatoarelor, autotransformatoarelor, transductoarelor şi amplificatoarelor magnetice în scheme, executate manual sau automatizat, a produselor din toate ramurilor industriei şi construcţiei.

Standardul corespunde standardului ST СЭВ 869-78.

Page 45: Aplicatii a Standardelor DS

45

1. Se stabilesc trei metode de reprezentări grafice convenţionale pentru transformatoare şi autotransformatoare:

- monofilar simplificat; - multifilar simplificat (forma I); - desfăşurat (forma II). 2. În reprezentările monofilare simplificate, înfăşurările

transformatoarelor şi autotransformatoarelor se reprezintă sub formă de circumferinţe (fig.1). Bornele înfăşurărilor se prezintă printr-o linie şi indicarea pe ea a numărului de borne în corespundere cu cerinţele GOST 2.751-73. În cazul autotransformatoarelor, partea de înaltă tensiune se reprezintă printr-un arc (fig.2).

Fig.1 Fig.2 În standardul actual, exemple de reprezentări monofilare

simplificate a transformatoarelor şi autotransformatoarelor nu sunt prezentate.

3. În reprezentările simplificate monofilare, înfăşurările transformatoarelor (fig.3) şi a autotransformatoarelor (fig.4) se reprezintă analogic reprezentărilor monofilare simplificate, indicând bornele înfăşurărilor.

Fig.3 Fig.4

4. În reprezentarea desfăşurată înfăşurările transformatoarelor şi autotransformatoarelor se reprezintă printr-un lanţ de semicircumferinţe.

5. Reprezentarea grafică a bobinelor de inducţie, a balasturilor, transformatoarelor, autotransformatoarelor şi amplificatoarelor magnetice sunt prezentate în tabelul 1.

Page 46: Aplicatii a Standardelor DS

46

Tabelul 1

Denumirea Reprezentarea grafică Forma I Forma II

1. Înfăşurarea transformatorului, autotransformatorului, balastului şi amplificatorului magnetic Remarcă: 1. Numărul de semicircumferinţe

în reprezentarea grafică a înfăşurării şi direcţia ramificărilor nu se stabilesc

2. La reprezentarea amplificatoarelor magnetice, transductoarelor prin metoda distribuită se utilizează următoarele reprezentări grafice:

a) înfăşurarea de lucru

b) înfăşurarea de dirijare c) miez magnetic

3. Pentru indicarea începutului

înfăşurării se utilizează punctul

3. Miez magnetic: feromagnetic

Remarcă. Pentru miezul magnetic din material nemagnetic se indică simbolul chimic al metalului, de exemplu, Cupru – Cu.

Cu

2. Miez magnetic: a) de ferită (se reprezintă printr-o

linie groasă)

b) feromagnetic cu ecartament

aerian

Page 47: Aplicatii a Standardelor DS

47

c) magnetodielectric Remarcă. Numărul de liniuţe în

reprezentarea grafică nu se stabileşte.

4. Caracterul curbei de magnetizare se reprezintă prin următoarele semne:

a) laţ dreptunghiular al curbei de magnetizare

b) laţ non-dreptunghiular al curbei de magnetizare

4. Înfăşurarea primară a transformatorului de curent

5. Înfăşurarea transformatorului

cu memorizare

6. Exemple de reprezentări grafice convenţionale a bobinelor de inducţie, balasturilor, transformatoarelor, autotransformatoarelor şi amplificatoarelor magnetice sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2

Denumirea Reprezentarea grafică Forma I Forma II

1. Bobină de inducţie, balast fără miez magnetic

2. Reactanţă. Reprezentarea se stabileşte pentru schemele de alimentare cu energie electrică

3. Bobină de inducţie cu ramificări. Remarcă. Numărul de semicircumferinţe în reprezentare nu este stabilit.

Page 48: Aplicatii a Standardelor DS

48

4. Bobină de inducţie cu contacte ce alunecă (de exemplu, două)

5. Bobină de inducţie cu miez magnetodielectric

6. Bobină de inducţie ajustabilă cu miez magnetodielectric

7. Bobină de inducţie ajustabilă cu miez nemagnetic, de exemplu , din cupru

8. Balast cu miez feromagnetic

9. Balast coaxial cu miez feromagnetic

9a. Balast de curent trifazat cu conectarea înfăşurărilor în stea

10. Variometru

11. Honiometru

12. Transformator fără miez magnetic. a) nereglabil

Page 49: Aplicatii a Standardelor DS

49

b) reglabil

13. Transformator cu miez magnetodielectric

14. Transformator ajustabil cu miez magnetodielectric

15. Transformator, fiecare înfăşurare ale căruia se ajustează cu miez magnetodielectric: a) nereglabil;

b) reglabil

16. Transformator cu reglare în trepte

17. Transformator monofazat cu miez feromagnetic şi ecran între înfăşurări

Page 50: Aplicatii a Standardelor DS

50

18. Transformator diferenţial (cu ramificare de la punctul din mijloc al unei înfăşurări)

sau

19. Transformator monofazat cu miez feromagnetic cu trei înfăşurări

20. Transformator trifazat cu miez feromagnetic; conectarea înfăşurărilor stea-stea cu neutrul accesibil

sau

21. Transformator trifazat cu miez feromagnetic, conectarea înfăşurărilor stea cu neutrul accesibil - triunghi

Page 51: Aplicatii a Standardelor DS

51

22. Transformator trifazat cu miez feromagnetic, conectarea înfăşurărilor stea – zigzag cu neutrul accesibil

23. Transformator trifazat cu trei înfăşurări cu miez feromagnetic; conectarea înfăşurărilor – stea cu reglarea sub sarcină – triunghi – stea cu neutrul accesibil

23 a. Transformator trifazat cu trei înfăşurări (reglator de fază); conectarea înfăşurărilor stea-stea

ϕ

ϕ

24. Transformator trifazat cu miez feromagnetic; conectarea înfăşurărilor stea la o înfăşurare, stele inverse la celelalte două înfăşurări cu capetele neutrului accesibile, cu bobină de egalare

Page 52: Aplicatii a Standardelor DS

52

24a. Grup de transformatoare din trei transformatoare monofazate cu două înfăşurări cu conectarea înfăşurărilor stea –triunghi

25 Autotransformator monofazat cu miez feromagnetic

25a Autotransformator monofazat cu miez feromagnetic cu reglarea tensiunii

25b. Reglator inductiv monofazat

26. Autotransformator trifazat cu miez feromagnetic; conectarea înfăşurărilor în stea

26a. Reglator inductiv trifazat

Page 53: Aplicatii a Standardelor DS

53

27. Autotransformator trifazat cu nouă borne şi miez feromagnetic

28. Autotransformator monofazat cu înfăşurarea a treia şi miez feromagnetic

29. Autotransformator trifazat cu miez feromagnetic, cu conectarea înfăşurărilor în stea, cu neutrul accesibil şi înfăşurarea a treia conectată în triunghi

30. Transformator de curent cu o înfăşurare secundară de curent

31. Transformator de curent cu un miez şi două înfăşurări secundare

Page 54: Aplicatii a Standardelor DS

54

32. Transformator de curent cu două miezuri şi două înfăşurări secundare Remarcă. În cazul câtorva miezuri se admite de a nu prezenta nici unul din miezuri.

33. Transformator de curent de bară de secvenţă homopolară cu bobină de magnetizare

34. Transformatoare de curent conectate în cascadă

Sau

35. Transformator de curent cu saturaţie rapidă

35a. Transformator de curent cu două ramificări la înfăşurarea secundară

sau

Page 55: Aplicatii a Standardelor DS

55

36. Transformator de tensiune

36a. Transformator de tensiune cu două înfăşurări secundare

37. Transformator cu miez feromagnetic şi înfăşurare de dirijare (de magnetizare) a) monofazată

b) trifazat, conectarea înfăşurărilor stea-stea

37a. Amplificator magnetic. Reprezentare generală.

38. Amplificator magnetic cu două înfăşurări de lucru şi una de dirijare

39. Amplificator magnetic cu două înfăşurări de lucru conectate în serie şi două secţii conectate în

Page 56: Aplicatii a Standardelor DS

56

întâmpinare ale înfăşurării de dirijare 40. Amplificator magnetic cu conectarea în paralel a înfăşurărilor de lucru şi înfăşurare comună de dirijare

40a. Amplificator magnetic cu autoexcitaţie directă şi două înfăşurări de dirijare

41. Amplificator magnetic cu patru bobine de lucru şi trei de dirijare

5. GOST 2.727-68

REPREZENTARI GRAFICE COVENTIONALE IN SCHEME. DESCARCATOARE, SIGURANŢE FUZIBILE.

Standardul actual se aplică pentru schemele executate manual sau prin

metodă automatizată, produselor tuturor domeniilor industriei şi construcţiei şi stabileşte reprezentările grafice convenţionale pentru descărcătoare şi siguranţe fuzibile. Standardul corespunde ST СЭВ 862-78.

1. Reprezentările grafice pentru aparatele electrice cu vid – conform GOST 2.731-68.

2. Reprezentările grafice ale descărcătoarelor de protecţie şi de încercare sunt date în tabelul 1.

Page 57: Aplicatii a Standardelor DS

57

3. Reprezentările grafice descărcătoarelor de frecvenţă înaltă sunt date în tabelul 2.

4. Reprezentarea siguranţelor sunt date în tabelul 3. Tabelul 1

Denumirea Reprezentarea grafică

Spaţiu descărcător: a) Cu doi electrozi. Reprezentare generală. b) cu doi electrozi simetric

c) cu trei electrozi

Descărcător. Reprezentare generală Remarcă. Dacă este necesar de a indica tipul descărcătorului se utilizează următoarea reprezentare:

a) descărcător tubular

b) descărcător cu ventil şi cu ventil magnetic c) descărcător cu sfere d) descărcător cu coarne e) descărcător cu cărbune

f) descărcător electrochimic

Remarcă la p.c-f: Se admite reprezentarea grafică de a încadra în dreptunghi g) descărcător cu vid

Page 58: Aplicatii a Standardelor DS

58

h) descărcător cu doi electrozi, cu ioni, împlut cu gaze

j) descărcător cu ioni dirijabil;

k) descărcător cu bilă cu electrod de aprindere

l) descărcător simetric, împlut cu gaze

m) descărcător cu trei electrozi, împlut cu gaze

Tabelul 2 Denumirea Reprezentarea grafică

1. Descărcător cu bandă îngustă: cu rezonator exterior;

cu rezonator interior;

Remarcă. La reprezentarea descărcătorului reglabil, reprezentarea mecanismului de reglare (săgeata) se indică pe imaginea acelui element, la care se efectuează reglarea, de exemplu: Reglarea se efectuează prin schimbarea distanţei dintre electrozi.

Page 59: Aplicatii a Standardelor DS

59

Reglarea se efectuează cu rezonatorul;

2. Conectarea descărcătorului de bandă îngustă în ondulator: a) legătura prin orificiul de legătură

b) legătură prin bucla de legătură

2. Descărcător cu bandă largă: a) de protecţie al receptorului

b) de blocare a emiţătorului

c) protecţiei prealabile a receptorului

3. Descărcător dublat: a) de protecţie a receptorului;

b) de blocare a emiţătorului

Page 60: Aplicatii a Standardelor DS

60

Tabelul 3

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Siguranţă de spargere

2. Siguranţă fuzibilă. Reprezentare generală.

Remarcă. Se admite în reprezentarea grafică a siguranţei fuzibile de indicat printr-o linie groasă partea care rămâne sub tensiune

3. Siguranţă fuzibilă. a) fuzibilă cu inerţie

sau

b) greu fuzibilă sau

c) cu acţionare rapidă

4. Bobină termică (de protecţie) Siguranţă cu dispozitiv de semnalizare: a) cu circuit independent de semnalizare

b) cu circuit comun de semnalizare

sau

c) fără indicare circuitului de semnalizare

Page 61: Aplicatii a Standardelor DS

61

6. Întrerupător-siguranţă

7. Declanşator-siguranţă

8. Întrerupător trifazat cu deconectarea automată cu orice siguranţă fuzibilă cu acţionare de şoc

9. Întrerupător-declanşator (cu siguranţă fuzibilă)

10. Siguranţă fuzibilă cu acţionare de şoc a) reprezentare generală

b) cu contact cu trei borne de semnalizare

c) cu schemă independentă de semnalizare

Page 62: Aplicatii a Standardelor DS

62

6. GOST 2.728-74

REPREZENTĂRI GRAFICE CONVENŢIONALE ÎN SCHEME REZISTENŢE, CONDENSATOARE

1. Standardul actual stabileşte reprezentările grafice convenţionale a rezistenţelor şi condensatoarelor în scheme, executate manual şi cu asistarea calculatorului în toate ramurile industriale.

Standardul corespunde ST СЭВ 863-78 şi ST СЭВ 864-78. 2. Reprezentarea rezistenţelor de utilizare generală este prezentată în

tabelul 1.

Tabelul 1

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Rezistenţă constantă Remarcă . Dacă este necesar de a

indica valoarea puterii nominale de disipare a rezistenţelor, pentru diapazonul de la 0,05 până la 5 W se admite de a utiliza următoarele reprezentări grafice ale rezistenţelor, puterea de disipare ale cărora este egală cu:

0,05 W 0,125 W 0,25 W 0,5 W 1 W 2 W 5 W

2. Rezistenţă constantă cu borne suplimentare:

a) cu una simetrică

b) cu una asimetrică

Page 63: Aplicatii a Standardelor DS

63

Denumirea Reprezentarea grafică c) cu două

Remarcă . Dacă rezisten ţa are

mai mult de două borne suplimentare, atunci se admite partea mai lungă reprezentată să f ie mări tă , de exemplu, rezisten ţă cu şase ramifica ţ i i suplimentare.

3. Şunt de măsurare Remarcă . Liniile reprezentate la

marginile dreptunghiului reprezintă bornele pentru conectarea în circuit

4. Rezistenţă variabilă

Remarcă : 1. Săgeata reprezintă contactul mobil 2. Borna neutilizată se admite de a nu fi

reprezentată sau

3. Pentru rezistenţa variabilă în conectare de reostat se admite de a utiliza următoarele reprezentări grafice convenţionale: a) reprezentarea generală

b) cu reglare neliniară

5. Rezistenţă variabilă cu borne

suplimentare

6. Rezistenţă variabilă cu câteva contacte

mobile, de exemplu, cu două:

Page 64: Aplicatii a Standardelor DS

64

Denumirea Reprezentarea grafică a) independente

b) legate mecanic

7. Rezistenţă variabilă dublată

sau Remarcă la p. 4-7.

Dacă este necesar de a preciza caracterul de reglare, atunci este necesar de a utiliza reprezentările de reglare conform GOST2.71-74; de exemplu, rezistenţă variabilă:

а) cu reglare continuă b) cu reglare în trepte

sau Pentru indicarea poziţiei deschise se

utilizează reprezentarea, de exemplu, rezistenţă cu poziţia deschisă şi reglare în trepte

c) cu caracteristică logaritmică de reglare

Page 65: Aplicatii a Standardelor DS

65

Denumirea Reprezentarea grafică d) cu caracteristică inversă celei

logaritmice (exponenţiale) de reglare

e) reglată cu ajutorul motorului electric

MM 8. Rezistenţă variabilă cu contact

închis, reprezentat:

а) coincident

b) distribuit

Remarcă : 1. Punctul indică poziţia contactului

mobil al rezistenţei, în care are loc acţionarea contactului de închidere. În acest caz închiderea are loc la mişcarea de la punct, iar deschiderea – la mişcarea către punct.

2. Pentru tipul distribuit contactul de închidere este necesar de a fi reprezentat

3. Punctul în reprezentări se admite de a nu fi înnegrit

9. Rezistenţă ajustabilă Remarcă : 1. Borna neutilizată se admite de a nu fi

reprezentată

Page 66: Aplicatii a Standardelor DS

66

Denumirea Reprezentarea grafică 2. Pentru rezistenţa ajustabilă conectată

ca reostat se admite de a utiliza următoare reprezentare grafică

10. Rezistenţă variabilă cu ajustare

Remarcă . Reprezentării date corespunde următoarea schemă echivalentă:

11. Tenzorezistor: а) liniar

b) neliniar

12. Element termic 13. Termorezistenţă: a) cu încălzire directă cu coeficient

termic pozitiv tº

Cu coeficient termic negativ

b) cu încălzire indirectă

tº 14. Varistor

3. Reprezentările grafice funcţionale a potenţiometrelor destinate

pentru generarea funcţiilor neliniare neperiodice, sunt prezentate în

tabelul 2.

Page 67: Aplicatii a Standardelor DS

67

Tabelul 2

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Potenţiometru funcţional

cu o înfăşurare (de exemplu cu carcasă cu profil)

Remarcă. Lângă imaginea contactului mobil se admite de a scrie expresia analitică pentru funcţia generată, de exemplu, potenţiometru pentru generarea funcţiei pătratice

2. Potenţiometru funcţional cu o înfăşurare cu câteva borne suplimentare, de exemplu cu trei sau

Remarcă : 1. Liniile, care reprezintă ramificaţii suplimentare, trebuie să împartă

partea mai lungă în segmente aproximativ proporţionale celor liniare sau unghiulare dimensiuni care corespund sectoarelor potenţiometrului

2. Linia, care reprezintă contactul mobil, trebuie să ocupe poziţia intermediară în raport cu liniile ramificărilor suplimentare

3. Potenţiometru funcţional cu multe înfăşurări, de exemplu, cu două înfăşurări, reprezentat:

а) coincident

б) distribuit

Remarcă . Se presupune, că poten ţiometrul funcţ ional cu multe înfăşurări este executat constructiv astfel, încât toate înfăşurările se află pe o carcasă comună , iar contactul mobil contactează electric simultan cu toate înfăşurările

Page 68: Aplicatii a Standardelor DS

68

Denumirea Reprezentarea grafică

4. Potenţiometru funcţional cu multe înfăşurări, de exemplu, cu trei înfăşurări, cu două ramificări suplimentare de la fiecare înfăşurare,

reprezentate: а) coincident

b) distribuit

Remarcă la p. 3 şi 4. Pentru

reprezentarea distribuită se utilizează următoarele condiţii:

а) contactul mobil este necesar de al reprezenta pentru fiecare înfăşurare a potenţiometrului;

b) liniile conexiunii mecanice dintre reprezentările contactelor mobile nu se reprezintă;

c) linia de conexiune electrică, care reprezintă circuitul contactului mobil, se

Sau

Page 69: Aplicatii a Standardelor DS

69

Denumirea Reprezentarea grafică admite de a reprezenta numai pentru una din înfăşurări, de exemplu, potenţiometrul cu două înfăşurări cu conectate în serie Remarcă. Reprezentările stabilite în tabelul 2, sunt necesare de aplicat potenţiometrelor, la care contactul mobil se deplasează între două poziţii fixate (iniţială şi finală).

4. Reprezentările potenţiometrelor funcţionale inelare închise, destinate pentru generarea ciclică a funcţiilor neliniare, sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Potenţiometru funcţional inelar

închis cu o înfăşurare (de exemplu, cu carcasă de profil) cu un contact mobil şi două ramificări

Remarcă . Lângă imaginea

contactului mobil se admite de a înscrie expresia analitică pentru func ţ ia generată , de exemplu, poten ţ iometru sinusoidal

2. Potenţiometru funcţional inelar închis cu o înfăşurare (de exemplu, cu carcasă de profil) cu câteva contacte mobile, de exemplu trei

а) legate mecanic

Page 70: Aplicatii a Standardelor DS

70

Denumirea Reprezentarea grafică b) legate mecanic

3. Potenţiometru funcţional inelar

închis cu o înfăşurare cu sector izolat

Remarcă. Pe sectorul izolat contactul electric dintre înfăşurarea şi

contactul mobil lipseşte 4. Potenţiometrul funcţional inelar închis cu o înfăşurare cu sector scurcircuitat

Remarcă. 1. Pe sectorul scurcircuitat al potenţiometrului rezistenţa este egală cu zero. 2. Sectorul inelar, care corespunde sectorului scurcircuitat , se admite de a nu înnegri. 3. Potenţiometru funcţional inelar cu multe înfăşurări, de exemplu, cu două înfăşurări cu două ramificări de la fiecare înfăşurare, se reprezintă: а) coincident

Page 71: Aplicatii a Standardelor DS

71

Denumirea Reprezentarea grafică b) distribuit

Remarcă: 1. Se presupune, că potenţiometrul funcţional cu multe înfăşurări constructiv este executat astfel, încât, toate înfăşurările se află pe o carcasă comună, iar contactul mobil electric contactează simultan cu toate înfăşurările 2. pentru reprezentarea distribuită, sunt în vigoare condiţiile stabilite în remarce la p.p. 3 şi 4 din tabelul 2

Remarcă. Toate dimensiunile unghiulare în reprezentări (unghiurile dintre liniile ramificărilor, dintre contactele mobile legate mecanic, dimensiunile şi amplasarea sectoarelor izolate sau scurcircuitate trebuie să fie aproximativ egale dimensiunilor unghiulare respective în construcţiile potenţiometrelor.. 5. Reprezentările grafice convenţionale ale condensatoarelor sunt date în tabelul 4.

Tabelul 4

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Condensator cu capacitate constantă

Remarcă. Pentru reprezentarea condensatorului polarizat se utilizează reprezentarea următoare 1а. Condensator cu capacitate constantă şi reprezentarea electrodului exterior

Page 72: Aplicatii a Standardelor DS

72

Denumirea Reprezentarea grafică 2. Condensator electrolitic: а) polarizat +

b) nepolarizat

Remarcă. Semnul «+» se admite de omis, dacă aceasta nu va aduce la

citirea incorectă a schemei 3. Condensator cu capacitate constantă cu trei borne (bisecţionat), reprezentat:

а) coincident

b) distribuit

4. Condensator cu trecere

Remarcă. Arcul reprezintă placa externă a condensatorului (corpul) Se admite de a utiliza reprezentarea grafică convenţională

sau

5. Condensator de sprijin. Placa de jos este conectată cu corpul dispozitivului

6. Condensator cu rezistenţă proprie, conectat în serie

7. Condensator în corp ecranat:

Page 73: Aplicatii a Standardelor DS

73

Denumirea Reprezentarea grafică a) cu o placă, conectată cu corpul

b) cu un contact de la corp

8. Condensator cu capacitate variabilă

9. Condensator cu capacitate variabilă cu multe secţii, de exemplu, cu trei secţii

10. Condensator ajustabil

11. Condensator diferenţial

11а. Condensator cu capacitate variabilă cu două statoare (în fiecare poziţie a electrodului mobil С=С)

Remarcă la p. 8 - 11а. Dacă este necesar de a indica electrodul mobil (rotorul), atunci el trebuie reprezentat sub formă de arc, ca de exemplu 12.Varicond

Page 74: Aplicatii a Standardelor DS

74

Denumirea Reprezentarea grafică 13. Fazorotitor capacitiv

14. Condensator cu bandă largă

16. Condensator cu reprimarea zgomotului

7. Dimensiunile reprezentărilor grafice convenţionale sunt prezentate

în tabelul 6. Toate elementele geometrice a reprezentărilor grafice convenţionale

este necesar de a fi executate cu linii de aceiaşi grosime , ca şi liniile conexiunilor electrice.

Tabelul 5

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Rezistenţă constantă

10

2. Rezistenţă constantă cu borne suplimentare: а) cu una

b) cu două

3. Rezistenţă variabilă

45º

Page 75: Aplicatii a Standardelor DS

75

Denumirea Reprezentarea grafică 4. Rezistenţă variabilă cu două contacte mobile 3

5. Rezistenţă ajustabilă

6. Potenţiometru funcţional

7. Potenţiometru funcţional inelar închis: a) cu o înfăşurare

Ø10 Ø18 b) cu multe înfăşurări, de exemplu, cu două înfăşurări

8. Potenţiometru funcţional inelar cu sector izolat

9. Condensator de capacitate constantă

1,5

Page 76: Aplicatii a Standardelor DS

76

Denumirea Reprezentarea grafică 10. Condensator electrolitic 1,5

1,5

11. Condensator cu sprijin

4

12. Condensator cu capacitate variabilă

45º 45º

13. Condensator cu trecere

R10

..12

7. GOST 2.729-87

REPREZENTĂRI GRAFICE CONVENŢIONALE APARATE PENTRU MĂSURĂRI ELECTRICE

Standardul stabileşte reprezentarea grafică convenţională a

aparatelor electrice pentru măsurări electrice în scheme, executate manual

sau cu asistarea tehnicii de calcul utilizate în toate domeniile industriei şi

construcţiei.

Reprezentările grafice convenţionale sunt date în tabelul 1.

Page 77: Aplicatii a Standardelor DS

77

Tabelul 1

Denumirea Reprezentarea grafică 1a. Captor al mărimii neelectrice măsurate

1. Aparat pentru măsurare electrică

a) de vizualizare b) de înregistrare

c) de integrare (de exemplu, contor de energie electrică)

Remarcă. 1. Pentru reprezentarea aparatelor nestandarde este necesar de a utiliza combinaţia convenţională corespunzătoare de bază, de exemplu, aparat mixt pentru vizualizare şi înregistrare. 2. Pentru indicarea destinaţiei aparatului pentru măsurări electrice în reprezentarea grafică se vor înscrie semnele convenţionale stabilite de GOST, precum şi notaţiile prin simboluri a unităţilor de măsură sau mărimilor măsurate, care se includ în interiorul reprezentării grafice ale aparatului de măsură.

a) ampermetru A b) voltmetru V c) voltmetru dublu

d) voltmetru diferenţial V∆ e) voltampermetru VA f) wattmetru W g) wattmetru sumator ∑W h) varmetru var i) microampermetru Aµ j) miliampermetru mA k) milivoltmetru mV l) ohmmetru Ωm) megohmmetru ΩM

Page 78: Aplicatii a Standardelor DS

78

n) frecvenţmetru Hz o) aparat pentru măsurarea lungimii de undă

λ

p) fazmetru pentru măsurarea defazajului

ϕ

q) fazmetru pentru măsurarea factorului de putere

ϕcos

r) contor amper/oră Ah s) contor watt/oră Wh t) contor volt/amper oră reactiv varh u) termometru, pirometru 0t v) indicator de polaritate ±w) tahometru n x) aparat pentru măsurarea presiunii

Pa sau P

y) aparat pentru măsurarea nivelului de lichid

z) aparat de măsurare al nivelului semnalului

dB

3. În reprezentarea aparatelor pentru măsurări electrice se admite de înscris datele necesare în corespundere cu standardele în vigoare la aparatele de măsurat electrice. 4. Dacă este necesar de indicat caracteristica dispozitivului de citire, atunci în reprezentarea ei se va înscrie următoarele simboluri de calificare: a) dispozitiv, echipajul mobil al căruia poate devia într-o parte de inscripţia zero:

a) la dreapta

b) la stânga

c) dispozitiv, echipajul mobil al căruia poate devia în ambele părţi de la inscripţia zero

Page 79: Aplicatii a Standardelor DS

79

se admite de a utiliza semnul convenţional

d) dispozitiv de vibraţie e) dispozitiv cu afişare digitală f) dispozitiv cu înregistrare continuă (de înregistrare) g) dispozitiv cu înregistrare periodică (de înregistrare) h) dispozitiv de imprimare cu înregistrare digitală

j) dispozitiv de înregistrare prin perforare de exemplu:

voltmetru cu numărare digitală 000V

voltmetru cu înregistrare continuă

ampermetru, echipajul mobil al căruia deviază în ambele părţi de la notaţia zero 2. Galvanometru

3. Sincronoscop

4. Osciloscop

5. Oscilograf

Page 80: Aplicatii a Standardelor DS

80

6. Galvanometru oscilografic: a) de curent sau tensiune b) de putere momentană

7. Contor de impulsuri

8. Electrometru

9. Bolometru cu semiconductoare

10. Captor de temperatură 0tsau

10a. Captor de presiune Pa

sau P

Remarcă. În cazul necesităţii de

indicare a mărimii concrete, în care se transformă mărimea neelectrică, se admite de a utiliza următoarele

reprezentări, de exemplu, captor de presiune

sau

Pa∆

11. Convertor termic a) fără contact

b) cu contact

p.12, conform GOST 2.728-74 13. Ceasornic secundar

Page 81: Aplicatii a Standardelor DS

81

Remarcă. Pentru indicarea ore, minutelor şi secundelor se utilizează

următoarea reprezentare 14. Ceasornic primar

15. Ceas cu dispozitiv cu contacte

16. Ceasuri sincrone, de exemplu la 50 Hz 50 Hz

17. Indicator de putere activă maximală, care posedă legătură inversă cu wattmetrul 18. Voltmetru diferenţial

19. Dispozitiv de măsurare soluţiilor de sare NaCl

20. Dispozitiv de autoînregistrare mixt: wattmetru şi varmetru 21. Contor de timp

h

22. Contor watt-oră, care contorizează energia transmisă într-o direcţie

23. Contor watt-oră, cu înregistrarea puterii active maximale Wh

Pmax

24. Simbol distinctiv al funcţiei

Page 82: Aplicatii a Standardelor DS

82

de contorizare a numărului de evenimente 25. Contor de impulsuri electrice cu stabilirea manuală la n (stabilirea la zero, pentru n=0)

26. Contor de impulsuri electrice cu stabilirea la zero prin metodă electrică

27. Contor de impulsuri cu câteva contacte; contactele se închid respectiv la fiecare unitate 100, zeci 101, sute 102, mie 103 eveniment, înregistrat de mecanismul contorului

310 210 110 010

28. Contor de impulsuri dirijat cu came şi dirijat cu închiderea contactului peste fiecare n evenimente

Remarcă la p.1-28. Pentru reprezentarea înfăşurărilor dispozitivelor de măsurare desfăşurat se utilizează următoarele reprezentări convenţionale:

a) înfăşurare de curent b) înfăşurare de tensiune c) înfăşurare secţionată cu borne: - de curent - de tensiune

d) înfăşurare secţionată cu comutaţie: - de curent - de tensiune

Page 83: Aplicatii a Standardelor DS

83

2. Înfăşurările în schemele dispozitivelor de măsurare, care reflectă amplasarea lor reciprocă în dispozitivul de măsurare, se reprezintă după cum urmează:

a) înfăşurarea de curent b) înfăşurarea de tensiune c) înfăşurările de curent pentru sumare sau scădere

d) înfăşurările de tensiune pentru sumare sau scădere

De exemplu, mecanism de măsurare: - ampermetru cu o înfăşurare - voltmetru cu o înfăşurare

- wattmetru monofazat

- wattmetru trifazat cu un element cu două bobine de curent

- wattmetru trifazat cu două elemente

- wattmetru trifazat cu trei elemente

Page 84: Aplicatii a Standardelor DS

84

- logometru magnetoelectric (de exemplu, ohmmetru-logometru)

- logometru ferodinamic (de exemplu, frecvenţmetru)

- logometru electrodinamic (de exemplu, fazmetru monofazat)

- logometru cu trei înfăşurări (de exemplu, fazmetru trifazat cu două înfăşurări de curent)

- logometru cu patru înfăşurări (de exemplu, sincronoscop trifazat)

- logometru trifazat (de exemplu, fazmetru trifazat, cu o bobină de curent)

3. Contactele bornelor se admite de a nu prezenta, dacă aceasta nu va aduce la neînţelegere)

4. Bornele de ieşire ale înfăşurărilor se admite de a nu fi înnegrite, de exemplu, voltmetru cu o înfăşurare

8. GOST 2.730-73

REPREZENTĂRI GRAFICE CONVENŢIONALE SEMICONDUCTOARE

Standardul stabileşte reprezentarea grafică convenţională a

aparatelor semiconductoare, executate manual sau cu asistarea tehnicii de calcul utilizate în toate domeniile industriei şi construcţiei.

Page 85: Aplicatii a Standardelor DS

85

Reprezentările grafice a surselor de lumină sunt date în tabelul 1. Tabelul 1

Denumirea Reprezentarea grafică

1. Exclus (modificarea nr.2) 2. Electrozi: a) baza cu o bornă b) baza cu două borne

sau sau P- emitor cu N – domeniu

N- emitor cu P – domeniu

câteva P- emitoare cu N – regiune

câteva N – emitere cu P- domenii

Colector cu bază

Câteva colectoare, de exemplu patru colectoare pe bază

3. Regiuni: regiuni între straturile semiconductoare de diversă conductanţă. Contact de la P-domeniu la N-domeniu şi invers. Domeniu propriu de conductanţă (I-regiune).

a) între domenii cu conductanţă de divers tip PIN sau NIP

Page 86: Aplicatii a Standardelor DS

86

b) între domenii cu conductanţă de acelaşi tip PIP sau NIN c) între colector şi domeniul cu conductanţă inversă PIN sau NIP d) între colector şi domeniul cu aceiaşi conductanţă PIN sau NIP 4. Canalul de conductanţă pentru tranzistorul cu efect de câmp: a) de tip saturat (cu canal intern)

b) de tip nesaturat (cu canal primar)

5. Trecere PN

6. Trecere NP

7. P-canal pe substrat de N-tip, de tip saturat

8. N-canal pe substrat de P-tip, de tip nesăturat

9. Grilă izolată

10. Electrodul sursă şi canal Remarcă. Linia electrodului sursă trebuie să fie trasată ca prelungirea liniei grilei: de exemplu:

11. Bornele aparatelor semiconductoare: a) fără contact electric la corp

sau sau b) cu legare la masă

sau sau

Page 87: Aplicatii a Standardelor DS

87

12. Bornele corpului exterior. Se admite în locul conectării la masă de indicat punctul. sau

3,4. (Excluse, modificarea nr.1). 5. Semnele care caracterizează proprietăţile fizice ale aparatelor

semiconductoare sunt date în tabelul 2. Tabelul 2

Denumirea Reprezentarea grafică 1.Efect de tunel: a) direct; b) indirect

2. Efect de avalanşă: a) unilateral; b) multilateral

2. Efectul Schottky

6. Exemple de reprezentări grafice convenţionale a diodelor semiconductoare sunt date în tabelul 3.

Tabelul 3

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Diodă. Reprezentare generală.

2. Diodă de tunel.

3. Diodă inversă.

4. Stabilitron. (Diodă cu avalanşă de redresare). a) unilateral;

b) bilateral.

Page 88: Aplicatii a Standardelor DS

88

5. Diodă termoelectrică

6. Varicap (Diodă capacitivă)

sau 7. Diodă cu două direcţii.

sau 8. Modul cu câteva diode (de exemplu, trei) de acelaşi tip cu bornă comună anodică şi borne catodice individuale.

8a. Modul cu câteva diode (de exemplu, trei) de acelaşi tip cu bornă comună catodică şi borne anodice individuale.

9. Dioda Şchottky

10. Diodă cu radiaţie luminoasă (diodă cu luminiscenţă - LED).

7. Reprezentările grafice convenţionale a tiristoarelor sunt date în tabelul 4.

Tabelul 4 Denumirea Reprezentarea grafică

1. Tiristor de tip diodă, care se închide in direcţia inversă (diodă Shokley)

2. Tiristor de tip diodă, care conduce în direcţia inversă 3. Tiristor de tip diodă, simetric (triac)

sau

Page 89: Aplicatii a Standardelor DS

89

4. Tiristor de tip triodă. Reprezentare generală.

5. Tiristor de tip triodă, care se închide în direcţie inversă cu dirijare: a) de la anod.

b) de la catod

sau 6. Tiristor de tip triodă, deconectabil. (tiristor cu stingere pe poartă – TSP sau GTO) Reprezentare generală.

- care se închide în direcţie inversă, cu dirijare de la anod;

- care se închide în direcţie inversă, cu dirijare de la catod;

7. Tiristor de tip triodă, care conduce în direcţie inversă, reprezentare generală. - cu dirijare de la anod;

- cu dirijare de la catod.

8. Tiristor de tip triodă simetric de două direcţii (triac)

sau 9. Tiristor tetroidal, care se închide în direcţie inversă

Remarcă. Se admite de reprezentat pentru tiristorul dirijat de la anod ca prelungirea catetei triunghiului.

Page 90: Aplicatii a Standardelor DS

90

8. Exemple de reprezentări grafice convenţionale ale tranzistorelor cu P-N trecere sunt date în tabelul 5.

Tabelul 5

Denumirea Reprezentarea grafică 1.Tranzistor a) de tip PNP;

b) de tip NPN cu bornă de la ecranul intern

2. Tranzistor de tip NPN, colectorul conectat la corp

3. Tranzistor cu avalanşă de tip NPN

4. Tranzistor cu o trecere, cu bază N

5. Tranzistor cu o trecere, cu bază P

Page 91: Aplicatii a Standardelor DS

91

6. Tranzistor cu două baze de tip NPN

7. Tranzistor cu două baze de tip PNIP cu bornă de la regiunea i

8. Tranzistor cu două baze de tip PNIP cu bornă de la regiunea I

9. Tranzistor cu multe emitoare de tip NPN

Remarcă. La executarea schemelor se admite reprezentarea oglindită a tranzistorelor, ca de exemplu:

sau b) de a reprezenta corpul tranzistorului.

Tabelul 6 Denumirea Reprezentarea grafică

1. Tranzistor cu efect de câmp de tip N

2. Tranzistor cu efect de câmp cu canal de tip P

Page 92: Aplicatii a Standardelor DS

92

3. Tranzistor cu efect de câmp cu grilă izolată fără derivare de la substrat: a) de tip saturat cu canal de tip P;

b) de tip saturat cu canal de tip N;

c) de tip nesaturat cu canal de tip P;

d) de tip nesaturat cu canal de tip N;

4. Tranzistor cu efect de câmp cu grilă izolată de tip saturat, cu canal N, cu conectare internă a electrodului sursă şi substratului

5. Tranzistor cu efect de câmp cu grila izolată cu bornă de la substrat de tip saturat, cu canal de tip P.

6. Tranzistor polar cu două grile izolate de tip nesăturat cu canal de tip P cu bornă de la substrat

7. Tranzistor cu efect de câmp cu grilă Schottky

Page 93: Aplicatii a Standardelor DS

93

8. Tranzistor cu efect de câmp cu două zăvoare Schottky

10. Exemple de prezentare a elementelor semiconductoare fotosensibile care radiază sunt date în tabelul 6.

Tabelul 6

Denumirea Reprezentarea grafică 1.Fotorezistenţă: a) Reprezentare generală; b) difirenţială

2. Fotodiodă

3. Fototiristor

4. Fototranzistor: a) de tip PNP;

b) de tip NPN

5. Fotoelement

Page 94: Aplicatii a Standardelor DS

94

6. Fotobaterie

Tabelul 7

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Optron (optocuplor) de tip diodă

2. Optron de tip tiristor

3. Optron de tip rezistor

4. Dispozitiv optoelectronic cu fotodiodă şi amplificator: a) complex (mixt);

sau

b) separat

Page 95: Aplicatii a Standardelor DS

95

5. Dispozitiv optoelectronic cu fototranzistor: a) cu bornă de la bază;

b) fără bornă de la bază

1. Remarcă. Se admite reprezentarea dispozitivelor optoelectronice în

formă separată. În acest caz semnul de interacţiune optică trebuie să fie

înlocuit cu semnele de iradiere sau absorbţie optică în corespundere cu

GOST -2.721-74,

Exemplu:

sau 2. Orientarea sursei şi receptorului nu este stabilită, dar se determină de

comoditate desenării schemei.

sau

12. Exemple de reprezentare a altor tipuri de dispozitive semiconductoare

sunt date în tabelul 8.

Page 96: Aplicatii a Standardelor DS

96

Tabelul 8

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Captor Holl. Bornele de curent al captorului sunt reprezentate prin linii subţiri care pleacă de la părţile înguste ale dreptunghiului. sau 2. Rezistor magnetosensibil

3. Deviator magnetic

13. Exemple de reprezentări ale schemelor tipice sunt date în tabelul 9.

Tabelul 9

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Schemă punte de redresare

monofilară: a) reprezentare desfăşurată; b) reprezentare simplificată

(reprezentare grafică convenţională);

Remarcă. La bornele 1 şi 2 se conectează sursa de tensiune alternativă, 3-4 – bornele de tensiune redresată, borna 3 are polaritate pozitivă. Cifrele 1,2,3 şi 4 aici sunt date pentru lămurire.

3

1

2

34

Exemplu de reprezentare grafică a unui redresor pe schemă.

Page 97: Aplicatii a Standardelor DS

97

2. Schemă punte de redresare trifazată

3. Matrice de diode (fragment)

Remarcă. Dacă toate diodele în matrice sunt conectate la fel, atunci se permite de a utiliza metoda simplificată de reprezentare a matricei. În acest caz, în schemă trebuie să fie dată explicaţie despre metoda de conectare a diodelor.

Page 98: Aplicatii a Standardelor DS

98

DIMENSIUNILE REPREZENTĂRILOR GRAFICE CONVENŢIONALE ALE DISPOZITIVELOR

SEMICONDUCTOARE

1. Toate elementele geometrice a reprezentărilor grafice convenţionale se execută cu aceiaşi grosime de linie ca şi liniile electrice de conexiune.

2. Dimensiunile elementelor semiconductoare sunt date în tabelul 10.

Tabelul 10 Denumirea Reprezentarea grafică Dimensiunea

1. Diodă

a

2. Tiristor diodă

3. Tiristor triodă şi tetrodă

b b30º

3

4. Fotodiodă

Page 99: Aplicatii a Standardelor DS

99

5. Diodă cu indicarea proprietăţii fizice (de exemplu diodă cu dependenţă de temperatură). Înălţimea semnelor înscrise trebuie să fie nu mai mică de 3,5 mm.

6. Diodă cu tunel

7. Flux luminos (radiaţie luminoasă, absorbţie, interacţiune)

3

8. Emitorul tranzistorului de tip PNP

3

9. Tranzistor a) de tip PNP

AD

A

0,5A

Page 100: Aplicatii a Standardelor DS

100

b) de tip NPN

10. Tranzistor cu două baze

11. Tranzistor de tip PNIP

a

12. Tranzistor cu mai multe emitoare de tip NPN

b b b

13. Reprezentarea zăvorului (pentru tranzistorele cu efect de câmp)

30º

Page 101: Aplicatii a Standardelor DS

101

14. Tranzistor cu efect de câmp

a

bD

15. Tranzistor cu efect de câmp (grilă izolată) cu zăvorul izolat de tip nesaturat

1,5

C

16. Tranzistor cu efect de câmp cu conectarea internă a zăvorului şi substratului (tip saturat, N-canal)

17. Tranzistor cu efect de câmp cu două zăvoare izolate de tip nesaturat cu N-canal şi bornă de la substrat

Page 102: Aplicatii a Standardelor DS

102

9. GOST 2.732-87 SURSE DE ILUMINAT

Standardul stabileşte reprezentarea grafică convenţională a surselor de iluminat electrice, executate manual sau cu asistarea tehnicii de calcul utilizate în toate domeniile industriei şi construcţiei. Reprezentarea aparatelor cu vid sunt date conform GOST 2.731-81. Reprezentările grafice a surselor de lumină sunt date în tabelul 1.

Tabelul 1

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Exclus (modificarea nr.2). 2. Presiunea a) Joasă

b) Înaltă c) Foarte înaltă

3. Radiaţie de impuls

4. Umplere cu gaz Neon Xenon Sodiu Mercur Iod

Ne Xe Na Hg I

5. Balon a) cu strat reflectant intern Remarcă. Poziţia liniei din interiorul balonului care indică amplasarea stratului reflectant nu se stabileşte.

sau b) cu strat reflectant exterior

sau

Page 103: Aplicatii a Standardelor DS

103

6. Electrod cu arc

sau 3. Exemple de reprezentări grafice convenţionale a surselor de

iluminat sunt date în tabelul 2. Tabelul 2

Denumirea Reprezentarea grafică 1.Lampă cu incandescenţă de iluminat şi de semnalizare. Reprezentare generală. Remarcă. Dacă este necesar de a indica culoarea lămpii, se admite de a utiliza următoarele notaţii:

C2-roşu, C4-galben, C5-verde, C6-albastru, C9-alb.

sau

2. Lampă cu incandescenţă cu două spire: a) cu trei contacte b) cu patru contacte

3. Lampă cu descărcare în gaze de iluminat şi de semnalizare. Reprezentare generală. a) cu două contacte

b) cu patru contacte

Page 104: Aplicatii a Standardelor DS

104

4. Lampă cu descărcare în gaze la presiune joasă: a) fără electrozi.

b) cu electrozi simpli - pentru funcţionare la curent continuu

- pentru funcţionare la curent alternativ

c) cu electrozi micşti

d) cu electrozi micşti şi încălzire preventivă

Page 105: Aplicatii a Standardelor DS

105

e) cu electrozi micşti pentru funcţionare la curent continuu şi curent alternativ

f) cu catod cu autoîncălzire

5. Lampă cu descărcare în gaze la presiune înaltă a) cu electrozi simpli

b) cu electrozi micşti şi aprindere din exterior

6. Lampă cu descărcare în gaze la presiune foarte înaltă a) cu electrozi simpli

Page 106: Aplicatii a Standardelor DS

106

b) cu electrozi micşti şi aprindere din interior

Remarcă la p.4-6. În caz de necesitate, se admite lămpile cu electrozi

cu catod cu autoîncălzire de reprezentat în felul următor: a) lampă cu descărcare în gaze la presiune joasă cu electrozi simpli şi catod cu autoîncălzire

b) lampă cu descărcare în gaze la presiune înaltă cu electrozi micşti cu preîncălzire şi cu catod cu autoîncălzire

Se admite de a reprezenta lămpile cu descărcare în gaze într-un balon de formă ovală extinsă, de exemplu, lampă cu descărcare în gaze la presiune joasă cu electrozi micşti şi cu preîncălzire

7. Lampă cu descărcare în gaze cu catod lichid şi aprindere din exterior

Page 107: Aplicatii a Standardelor DS

107

8. Lampă cu descărcare în gaz de impuls: a) la presiune joasă cu electrozi simpli şi aprindere din exterior

b) la presiune înaltă cu electrozi micşti şi aprindere din interior

9. Lampă cu descărcare în gaze la presiune joasă, cu electrozi micşti cu preîncălzire cu radiaţie ultravioletă. Remarcă la p.3-9. Pentru indicarea tipului lămpilor cu descărcare în gaze se utilizează notaţiile: Electroluminiscentă: EL; Fluorescentă: FL.

De exemplu: lampă cu descărcare în gaze la presiune joasă cu electrozi simpli, fluorescentă.

10. Lampă cu incandescenţă infraroşie

10a. Lampă cu incandescenţă cu ciclu de restabilire cu iod

Page 108: Aplicatii a Standardelor DS

108

11. Lampă cu strat intern reflectant: a) cu descărcare în gaze la presiune joasă cu electrozi micşti

b) cu incandescenţă

12. Lampă cu descărcare cu arc: a) cu electrozi coaxiali

sau

b) cu electrozi situaţi sub un unghi

sau

13. Dispozitiv de indicaţie luminescent fără comutaţie

14. Dispozitiv de indicaţie luminescent cu comutaţie: a) cu dirijare dintr-o direcţie

Page 109: Aplicatii a Standardelor DS

109

b) cu dirijare din două direcţii

c) starter pentru lămpi cu descărcări în gaze

d) lampă cu semnalizare cu impulsuri

4. Dimensiunile reprezentării grafice convenţionale ale lămpii

incandescente: Ø6-8 mm

Page 110: Aplicatii a Standardelor DS

110

10. GOST 2.742-87 SURSE DE CURENT ELECTROCHIMICE

Standardul actual se răspândeşte pentru schemele executate manual şi asistate de calculator, pentru produsele tuturor domeniilor din industrie şi construcţie şi stabileşte reprezentările grafice convenţionale a surselor de curent electrochimice. Reprezentarea surselor de curent electrochimice sunt date în tabelul 1.

Tabelul 1 Denumirea Reprezentarea grafică

1. Element galvanic sau acumulator

Remarcă. Se admite semnele de polaritate de nu prezentat. 2. Baterie din elemente galvanice sau acumulatoare

Remarcă. Bateria din elemente galvanice sau acumulatoare se admite de a reprezenta la fel ca în p.1 acestei tabele. În acest caz, deasupra notaţiei se va scrie valoare tensiunii bateriei (de exemplu, 48V)

3. Baterie cu borne

4. Baterie cu un comutator de element (cu o bornă comutabilă)

5. Baterie cu două comutatoare de elemente (cu două borne comutabile), de exemplu, cu tensiunea de 120V şi capacitatea 80Ah.

Page 111: Aplicatii a Standardelor DS

111

11. GOST 2.745-87 ÎNCĂLZITOARE ELECTRICE, DISPOZITIVE ŞI INSTALAŢII

ELECTROTERMICE

1. Se stabilesc două metode de reprezentare grafică convenţională ale încălzitoarelor electrice, dispozitivelor şi instalaţiilor electrotermice:

- simplificată (monofilară şi multifilară); - desfăşurată. În cazul reprezentării simplificate, încălzitoarele electrice,

dispozitivele şi instalaţiile electrotermice se reprezintă prin simbolurile grafice respective, prezentate în standardul dat.

În reprezentările grafice simplificate, bornele încălzitoarelor electrice, dispozitivelor şi instalaţiilor electrice se reprezintă printr-o linie prin indicarea pe ea a numărului de borne în corespundere cu cerinţele GOST 2.751-73 (fig.1,2).

Fig.1 Sobă electrică trifazată Fig.2 Instalaţie electrotermică trifazată

În reprezentările simplificate multifilare se indică toate bornele

încălzitoarelor electrice, dispozitivelor şi instalaţiilor (fig.3, 4).

12 15

12

Fig.3 Sobă electrică trifazată Fig.4 Încălzitor electric monofazat În cazul reprezentării grafice desfăşurate, în reprezentările grafice

ale încălzitoarelor electrice, dispozitivelor şi instalaţiilor electrotermice se înscriu semne care caracterizează metoda de încălzire, regimul şi destinaţia lor (fig.5, 6).

Page 112: Aplicatii a Standardelor DS

112

Fig.5 Sobă electrică cu rezistenţă Fig.6 Încălzitor electric trifazată cu inducţie monofazat

2. Bornele se amplasează cum este demonstrat în fig.1-6. 3. Reprezentările grafice convenţionale ale dispozitivelor şi instalaţiilor

se admite de rotit împreună cu bornele numai la un unghi de 900 împotriva direcţiei acelor de ceasornic.

4. Reprezentările generale ale încălzitoarelor electrice, dispozitivelor şi instalaţiilor electrotermice este dată în tabelul 1.

Tabelul 1 Denumirea Reprezentarea grafică

1. Încălzitor electric

2. Dispozitiv electrotermic: a) cu cameră de încălzire (sobă electrică) b) fără cameră de încălzire

3. Instalaţie electrotermică: a) cu cameră de încălzire

b) fără cameră de încălzire

Remarcă. Instalaţia electrotermică reprezintă dispozitivul electrotermic (cu cameră sau fără cameră de încălzire) în complex cu utilaj electric, mecanic sau alt tip de utilaj necesar pentru funcţionarea ei.

Page 113: Aplicatii a Standardelor DS

113

Semnele, care caracterizează metoda de încălzire, regimul şi destinaţia încălzitorului, dispozitivelor şi instalaţiilor sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Metoda de încălzire: a) cu arc electric b) cu plasmă

c) electronic

d) cu rezistenţă e) mixt (cu arc şi cu rezistenţă)

f) cu inducţie (cu curenţi de frecvenţă industrială) g) cu inducţie (cu curenţi de frecvenţă înaltă) h) în câmpul de frecvenţă înaltă a condensatorului (dielectric) 2. Regim continuu, neîntrerupt

3. Particularitatea instalaţiei destinată pentru topirea

Remarcă la p.1-3. Semnul regimului continuu (neîntrerupt) se indică deasupra semnului metodei de încălzire, iar semnul tipului de topire –

sub el.

5. Exemple de reprezentări grafice convenţionale pentru diverse tipuri de instalaţii de încălzire sunt date în tabelul 3.

Tabelul 3

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Încălzitor electric:

a) cu rezistenţă

Page 114: Aplicatii a Standardelor DS

114

b) cu inducţie

c) electronic

2. Instalaţie electrotermică cu cameră

de încălzire (sobă electrică): a) cu rezistenţă, de funcţionare continuă b) de încălzire mixtă ( cu arc şi cu rezistenţă)

c) de încălzire cu plasmă

d) de topire cu inducţie

3. Instalaţie electrotermică, fără cameră de încălzire: a) de încălzire în câmp cu frecvenţă înaltă (încălzire dielectrică) b) de încălzire cu inducţie cu curenţi de înaltă frecvenţă

4. Instalaţie electrotermică: a) cu arc, cu cameră de încălzire

b) de încălzire cu inducţie cu curenţi de înaltă frecvenţă (fără cameră de încălzire)

Page 115: Aplicatii a Standardelor DS

115

12. GOST 2.748-79 REPREZENTĂRI GRAFICE CONVENŢIONALE

STAŢII ELECTRICE ŞI STAŢII DE TRANSFORMARE ÎN SCHEMELE DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ

1. Standardul actual stabileşte reprezentările grafice convenţionale a

staţiilor electrice şi staţiilor de transformare existente şi în stadiu de proiectare în schemele de alimentare cu energie electrică sau pe hărţile localităţilor.

2. Reprezentarea generală se utilizează în cazurile când nu este necesar de a concretiza tipul sau executarea constructivă a staţiei.

3. Pentru staţiile electrice şi staţiile de transformare reprezentările grafice ale cărora lipsesc în acest standard, se utilizează reprezentarea generală sau o alcătuiesc în baza reprezentării generale cu inscripţiile corespunzătoare scrise pe câmpul schemei.

4. Când pe schemă nu trebuie de deosebit staţiile proiectate de acele existente, se utilizează reprezentările pentru staţiile proiectate.

5. Dimensiunile reprezentărilor grafice trebuie să asigure claritatea schemei, precum latura pătratului (diametrul circumferinţei) trebuie să fie nu mai mic de 8 mm. Dimensiunile reprezentărilor generale (p.1. şi 2 a tabelului 1) se admite de a fi micşorate până la 4 mm, iar reprezentările staţiilor existente, de ale înnegri.

6. Reprezentările grafice convenţionale ale staţiilor electrice şi staţiilor de transformare sunt date în tabelul 1.

Tabelul 1

Denumirea Reprezentarea grafică a instalaţiilor şi utilajului

Proiectate

În funcţionare

1.Staţie electrică. Reprezentare generală.

2. Staţie electrică de transformare. Reprezentare generală.

8

Page 116: Aplicatii a Standardelor DS

116

3. Staţie electrică hidraulică. Reprezentare generală

4. Staţie electrică de hidroacumulare

5. Staţie electrică hidraulică de râu

6. Staţie electrică de pompare-acumulare

7. Staţie electrică de termificare. Reprezentare generală. a) fără furnizarea căldurii termice consumatorilor

b) cu furnizarea căldurii termice consumatorilor

Remarcă. Toate staţiile electrice care furnizează energie termică

consumatorului au o linie groasă din partea dreaptă 8. Staţie electrică atomică

9. Staţie electrică cu turbină pe aburi pe combustibil solid.

10. Staţie electrică cu turbină pe aburi pe combustibil lichid sau pe gaze

11. Staţii electrice cu turbine pe gaze cu ciclu abur-gaze

Page 117: Aplicatii a Standardelor DS

117

12. Staţie electrică cu motor de ardere internă

13. Staţie electrică geotermală

14. Staţie electrică de redresare

7. Reprezentarea staţiilor electrice cu indicarea executării lor

constructive este dată în tabelul Tabelul 2

Denumirea Reprezentarea grafică a instalaţiilor şi utilajului

Proiectate

În funcţionare

1. Instalaţie deschisă

2. Instalaţie închisă

3. Instalaţie subterană

4. Instalaţie semisubterană

5. Instalaţie mobilă

Page 118: Aplicatii a Standardelor DS

118

8. Reprezentarea staţiilor şi posturilor de transformare cu indicarea executării lor constructive este dată în tabelul 3.

Tabelul 3

Denumirea Reprezentarea grafică a instalaţiilor şi utilajului

Proiectate

În funcţionare

1. Instalaţie deschisă

2. Instalaţie închisă

3. Instalaţie subterană

4. Instalaţie semisubterană

5. Instalaţie mobilă

13. GOST 2.755-87 REPREZENTĂRI GRAFICE CONVENŢIONALE ÎN SCHEMELE

ELECTRICE DISPOZITIVE DE COMUTAŢIE ŞI BORNE DE CONTACT

Standardul actual se răspândeşte asupra schemelor efectuate manual sau cu asistarea tehnicii de calcul, pentru produsele tuturor domeniilor din industrie şi construcţie şi stabileşte reprezentările grafice convenţionale pentru dispozitivele de comutaţie, contacte şi elementele lor. Reprezentările grafice convenţionale pentru legăturile mecanice,

Page 119: Aplicatii a Standardelor DS

119

acţionărilor şi dispozitivelor – conform GOST 2.721-74. Reprezentările grafice convenţionale pentru părţile perceptibile a dispozitivelor electromecanice – conform GOST 2.756-76. Dimensiunile unor reprezentări grafice convenţionale şi raportul elementelor lor sunt date în anexă. 1. Regulile generale de întocmire a reprezentărilor grafice a contactelor. 1.1. Dispozitivele de comutaţie trebuie să fie prezentate în scheme în poziţia, considerată de iniţială, pentru care sistema de pornire a contactelor nu este sub tensiune. 1.2. Contactele dispozitivelor de comutaţie sunt alcătuite din contacte-piese mobile şi imobile. 1.3. Pentru reprezentarea particularităţilor funcţionale de bază a dispozitivelor de comutaţie se utilizează reprezentările grafice convenţionale a contactelor, care se admite de efectuat în reprezentare oglindită:

1. contacte care se închid:

2. contacte care se deschid: sau

3. contacte care se comutează:

Page 120: Aplicatii a Standardelor DS

120

4. contacte care se comutează, cu poziţie neutră în centru: 1.4. Pentru lămurirea principiului de funcţionare a dispozitivelor de comutaţie în caz de necesitate pe contactele – piese de indicat simbolurile de calificare, date în tabelul 1.

Tabelul 1

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Funcţie de contactor 2. Funcţie de întrerupător 3. Funcţie de separator

4. Funcţie întrerupător-separator 5. Acţionare automată 6. Funcţie de întrerupător de traseu sau terminal

7. Autoreîntoarcere 8. Lipsa autoreîntoarcerii 9. Stingerea arcului

Remarcă. Reprezentările grafice convenţionale prezentate în p.1-4, 7-9, tabelului actual, se amplasează pe contactele pieselor imobile, iar reprezentările din p.5 şi 6 – pe contactele pieselor mobile. 2. Exemple de alcătuire a reprezentărilor grafice a contactelor dispozitivelor de comutaţie sunt prezentate în tabelul 2.

Tabelul 2

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Contactul dispozitivului de comutaţie: 1). care comutează fără întreruperea circuitului (de punte)

Page 121: Aplicatii a Standardelor DS

121

2). cu închidere dublă

3). cu deschidere dublă

2. Contact de impuls de închidere: 1). la acţionare

2). la reîntoarcere

3). la acţionare şi reîntoarcere

3. Contact de impuls de deschidere: 1) la acţionare

2) la reîntoarcere

3) la acţionare şi reîntoarcere

Page 122: Aplicatii a Standardelor DS

122

4.Contact în grupa de contacte, care acţionează mai rapid în raport cu alte contacte ale grupei: 1) de închidere 2) de deschidere

5.Contact în grupa de contacte, care acţionează mai rapid în raport cu alte contacte ale grupei: 1) de închidere 2) de deschidere

6. Contact fără autoreîntoarcere: 1) de închidere

2) de deschidere

sau 7. Contact cu autoreîntoarcere: 1) de închidere

2) de deschidere

sau

Page 123: Aplicatii a Standardelor DS

123

8. Contact de comutaţie cu poziţie neutrală centrală cu autoreîntoarcere din poziţia de stânga şi fără întoarcere din poziţia de dreapta

9. Contactul contactorului: a) de închidere

b) de deschidere

c) de închidere cu dispozitiv de stingere a arcului

d) de deschidere cu dispozitiv de stingere a arcului

e) de închidere cu acţionare automată

10. Contactul întrerupătorului

11. Contactului separatorului

12. Contactul întrerupătorului-separatorului

13. Contactul întrerupătorului terminal: a) de închidere

Page 124: Aplicatii a Standardelor DS

124

b) de deschidere

14. Contact sensibil la temperatură (contact termic): a) de închidere

b) de deschidere

15. Contact de închidere cu întârziere, care acţionează: a) la acţionare sau b) la întoarcere

sau c) la acţionare şi întoarcere

sau 16. Contact de deschidere cu întârziere, care acţionează: a) la acţionare sau b) la întoarcere

sau c) la acţionare şi întoarcere

sau Remarcă. La p.15 şi 16 Întârzierea are loc la mişcarea în direcţia de la

arc către centrul ei. 3. Exemple de reprezentări grafice convenţionale alcătuite pentru

Page 125: Aplicatii a Standardelor DS

125

reprezentarea contactelor cu două poziţii a dispozitivelor de comutaţie sunt date în tabelul 3.

Tabelul 3

Denumirea Reprezentarea grafică 1.Contact de închidere a întrerupătorului: a) cu un pol

b) cu trei poluri

Monofilară Plurifilară

sau 2. Contact de închidere al întrerupătorului tripolar cu acţionare automată de curent maximal.

3.Contact de închidere al întrerupătorului tripolar cu buton de apăsare fără autoreîntoarcere cu deschiderea şi întoarcerea elementului de dirijare: a) automat

b) prin apăsarea repetată a butonului

c) prin extragerea butonului

d) prin intermediul unei acţionări suplimentare (de exemplu, apăsarea butonului „Cancel”, „Сброс”

4. Separator tripolar

Page 126: Aplicatii a Standardelor DS

126

5. Întrerupător-separator tripolar

6. Întrerupător manual

sau 7. Întrerupător cu electromagnet (releu)

8. Întrerupător terminal cu două circuite separate

9. Întrerupător termic cu autoreglare

Remarcă. Trebuie de făcut deosebire dintre reprezentarea contactului şi contactului releului termic, care se reprezintă în modul următor:

10. Întrerupător cu inerţie

11. Comutator cu mercur cu trei capete

4. Exemple de reprezentări a dispozitivelor de comutaţie cu mai multe poziţii sunt date în tabelul 4.

Tabelul 4 Denumirea Reprezentarea grafică

1. Comutator monopolar cu multe poziţii (de exemplu cu şase poziţii)

Page 127: Aplicatii a Standardelor DS

127

Remarcă. Poziţiile comutatorului în care lipsesc circuitele de comutare sau poziţiile conectate între ele, se reprezintă prin liniuţe scurte (exemplu de comutator cu şase poziţii, care nu comutează circuitul în prima poziţie şi care comutează unul şi acelaşi circuit în poziţia a patra şi a şasea).

2. Comutator monopolar cu şase poziţii cu comutare fără întreruperea circuitului.

3. Comutator monopolar cu multe poziţii, cu contact de alunecare care închide trei circuite alăturate în fiecare poziţie.

4. Comutator monopolar cu multe poziţii, cu contact de alunecare care închide trei circuite în afară de circuitul din mijloc.

5. Comutator monopolar cu multe poziţii, cu contact de alunecare care în fiecare poziţie ce urmează conectează circuitul paralel la circuitele închise în poziţia precedentă. 6. Comutator monopolar cu multe poziţii, cu contact de alunecare care nu închide circuitul la trecere din poziţia a treia în poziţia a patra.

7. Comutator bipolar cu patru poziţii.

Page 128: Aplicatii a Standardelor DS

128

8. Comutator bipolar cu şase poziţii, în care contactul al treilea al polului de sus acţionează înainte, iar al cincilea contact – mai târziu, decât contactele respective ale polului de jos.

9. Comutator cu multe poziţii a circuitelor independente (exemplu pentru şase circuite).

Remarcă pentru p.1-9. 1. În cazul necesităţii de a indica limita de mişcare a acţionării comutatorului se va utiliza diagrama poziţională, de exemplu: a) acţionarea asigură mişcarea contactului de alunecare de la poziţia 1 la poziţia a 4 şi invers.

b) acţionarea asigură mişcarea contactului de alunecare de la poziţia 1 la poziţia a 4 şi mai departe în poziţia 1, mişcarea inversă este posibilă numai de la poziţia 3 la poziţia 1.

2. Diagrama poziţională este corelată cu contactul de alunecare al comutatorului printr-o linie de legătură mecanică.

10. Comutatorul cu comutaţie compusă se reprezintă în schemă prin una din următoarele metode: a) Reprezentarea generală (exemplu de reprezentare a comutatorului cu 18-poziţii cu rotor cu 6 borne, notate de la A la F).

Page 129: Aplicatii a Standardelor DS

129

b) reprezentare grafică, întocmită în corespundere cu construcţia.

11. Comutator bipolar, cu trei poziţii, având poziţia neutrală.

12. Comutator bipolar, cu trei poziţii, cu reîntoarcere în poziţia neutrală.

5. Reprezentarea joncţiunilor de contact este dată în tabelul 5.

Tabelul 5

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Contactul joncţiunii de contact: a) joncţiune de tip mufă: - pivot, ştift, picioruş de conexiune; - cuib;

sau

sau

b) joncţiune detaşabilă sau c) joncţiune nedetaşabilă sau

Page 130: Aplicatii a Standardelor DS

130

2. Contact de alunecare: a) pe suprafaţă liniară, conductoare de curent

b) pe câteva suprafeţe conductoare de curent

c) pe suprafaţă conductoare de curent de tip circumferinţă

d) pe câteva suprafeţe conductoare de curent de tip circumferinţă. Remarcă. La executarea schemelor cu asistarea calculatorului se admite de a utiliza haşurările în locul înnegririlor.

6. Exemple de întocmire a reprezentărilor joncţiunilor de contact sunt date în tabelul 6.

Tabelul 6

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Joncţiune de tip contact-mufă

sau 2. Joncţiune cu patru contacte detaşabilă

sau

Page 131: Aplicatii a Standardelor DS

131

sau

1234 sau sau

3. Pivot, ştift, picioruş de conexiune cu patru contacte detaşabile

sau sau sau

sau sau 4. Cuib cu patru contacte detaşabile Remarcă. În p.2-4 numerele din interiorul dreptunghiurilor indică numărul contactelor

sau sau sau

sau sau 5. Joncţiune de contact coaxială detaşabilă

Page 132: Aplicatii a Standardelor DS

132

sau 6. Scurtcircuitoare de contact

7. Bloc (soclu) de conexiuni

sau a) Bloc (soclu) de conexiuni cu contacte detaşabile

b) Bloc (soclu) de conexiuni cu contacte detaşabile şi nedetaşabile

8. Punte de conexiune: a) la deconectare

b) cu pivot, ştift, picioruş de conexiune scos în exterior

c) cu cuib scos în exterior

d) la comutare

Page 133: Aplicatii a Standardelor DS

133

9. Joncţiune cu contact de protecţie

sau

unele reprezentări grafice convenţionale a aparatelor de înaltă tensiune, ne prevăzute de către standarde, dar utilizate în practică

Tabelul 1 Denumirea Reprezentarea grafică

Întrerupător de înaltă tensiune cu ulei, cu vid, ş.a.

reactor bifurcat, cu două ramuri

separator

Scurtcircuitor

Page 134: Aplicatii a Standardelor DS

134

14. GOST 2.756-76 REPREZENTĂRILE GRAFICE CONVENŢIONALE ÎN SCHEME

PARTEA PERCEPTIBILĂ A DISPOZITIVELOR ELECTROMECANICE

1. Standardul actual stabileşte reprezentările grafice convenţionale a

părţilor perceptibile a dispozitivelor electromecanice (releurilor electrice, la care interacţiunea dintre partea perceptibilă cu partea executantă se efectuează mecanic, precum şi a demaroarelor electromagnetice, contactoarelor, şi magneţilor electrici) în schemele, executate manual sau automatizat, pentru produsele tuturor ramurilor industriei.

Standardul corespunde GOST СЭВ 712-77. (redacţie modificată, modificare nr.1). 2. Prezentarea grafică a părţilor perceptibile a dispozitivelor

electromecanice trebuie să corespundă celor prezentate în tabelul 1. 3. Dimensiunile reprezentărilor grafice convenţionale trebuie să

corespundă celor date în tabelul 2.

Tabelul 1

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Bobina dispozitivului electromecanic. Reprezentare generală.

Remarcă. Bornele bobinei se admite de reprezentat dintr-o singură parte a dreptunghiului

2. Bobina dispozitivului electromecanic cu o înfăşurare Remarcă. Linia înclinată poate să nu fie reprezentată, dacă nu este necesitate de a evidenţia, că bobina este cu o înfăşurare

3. Bobina dispozitivului electromecanic cu două înfăşurări Remarcă. Se admite de a utiliza următoarea reprezentare

Page 135: Aplicatii a Standardelor DS

135

Denumirea Reprezentarea grafică 4. Bobina dispozitivului electromecanic cu n înfăşurări

R e m a r c ă l a p u n c t e l e 2 - 4 :

1. Lângă dreptunghi sau în el se admite de a indica mărimile, care caracterizează înfăşurarea, de exemplu, bobină cu două înfăşurări, rezistenţa fiecăreia din ele fiind a câte 200 Ohm.

200 Ohm 200 Ohm

2. Dacă bobina dispozitivului electromecanic cu câteva înfăşurări sunt distribuite pe schemă, atunci fiecare înfăşurare se reprezintă în felul

următor: Bobină cu două înfăşurări

Bobină cu n înfăşurări

5. Bobina dispozitivului electromecanic cu două înfăşurări în întâmpinare

6. Bobina dispozitivului electromecanic cu două înfăşurări în întâmpinare de acelaşi tip (înfăşurare bifilară) 7. Bobina dispozitivului electromecanic cu o bornă

Remarcă. Se admite de a utiliza următoarea notaţie

Page 136: Aplicatii a Standardelor DS

136

Denumirea Reprezentarea grafică 8. Bobina dispozitivului electromecanic de curent trifazat

9. Bobina dispozitivului electromecanic cu un câmp grafic suplimentar: Cu un câmp grafic suplimentar

Cu două câmpuri grafice suplimentare

R e m a r c ă : 1. Linia între două câmpuri grafice suplimentare se admite de a omite

2. În câmpul grafic suplimentar se indică datele suplimentare ale dispozitivului electromecanic, de exemplu, electromagnetul de curent alternativ 10. Bobina dispozitivului electromecanic cu indicarea tipului înfăşurării: înfăşurarea de curent

Înfăşurarea de tensiune

Înfăşurarea de curent maximal

Înfăşurarea de tensiune minimală

Page 137: Aplicatii a Standardelor DS

137

Denumirea Reprezentarea grafică

R e m a r c ă l a p u n c t e l e 9 , 1 0 .

În lipsa informaţiei suplimentare în câmpul principal se admite de prezentat datele de precizare, de exemplu, bobina dispozitivului electromecanic cu înfăşurarea de curent minimal

11. Bobina dispozitivului electromecanic polarizat

R e m a r c ă .

S e a d m i t e u r m ă t o a r e r e p r e z e n t a r e

12. Bobina mecanismului electromecanic, care posedă magnetizare remanentă

13. Bobina mecanismului electromecanic, care posedă blocare mecanică

14. Bobina mecanismului electromecanic, care funcţionează cu acceleraţie la acţionare

15. Bobina mecanismului electromecanic, care funcţionează cu acceleraţie la acţionare şi revenire

16. Bobina mecanismului electromecanic, care funcţionează cu temporizare la acţionare

Page 138: Aplicatii a Standardelor DS

138

Denumirea Reprezentarea grafică 17. Bobina mecanismului electromecanic, care funcţionează cu temporizare la revenire

18. Bobina mecanismului electromecanic, care funcţionează cu temporizare la acţionare şi revenire

Remarcă la p. 14-18. Lângă reprezentarea grafică se admite de indicat

caracteristicile de timp ale dispozitivului electromecanic 17, 18. (redacţie modificată, modificare Nr. 1).

19. Bobina mecanismului electromecanic, nesensibil la curent alternativ

20. Bobina mecanismului electromecanic, care funcţionează la rezonanţă mecanică

R e m a r c ă . Se admite lângă

reprezentarea grafică de a indica frecvenţa de rezonanţă 21. Partea receptibilă a releului termic

Tabelul 2

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Bobina dispozitivului electromecanic

Page 139: Aplicatii a Standardelor DS

139

Denumirea Reprezentarea grafică 2. Bobina dispozitivului electromecanic cu o înfăşurare

3. Bobina dispozitivului electromecanic cu două înfăşurări conectate în aceiaşi direcţie

12

4

6

1

3 1

4. Bobina dispozitivului electromecanic cu o bornă

123

63

5. Bobina dispozitivului electromecanic:

Cu un câmp grafic suplimentar

Cu două câmpuri grafice suplimentare

66

666

6. Partea receptibilă a releului termic

Page 140: Aplicatii a Standardelor DS

140

15. GOST 2.722-68* REPREZENTĂRI GRAFICE CONVENŢIONALE ÎN SCHEME

MAŞINI ELECTRICE.

Standardul actual stabileşte reprezentările grafice convenţionale a maşinilor electrice rotative în scheme executate manual sau automatizat, a detaliilor pentru toate ramurile industriei şi construcţiei.

Se stabilesc trei metode de reprezentare grafică convenţională a maşinilor electrice:

- schema simplificată monofilară; - schema simplificată multifilară; - schema desfăşurată.

În schemele simplificate monofilare înfăşurarea statorului şi rotorului se prezintă sub formă de circumferinţe. Bornele înfăşurărilor statorului şi rotorului se prezintă printr-o linie cu indicarea pe ea a numărului de conductoare în corespundere cu cerinţele ГОСТ 2.721-74.

În standardul actual exemple de reprezentări simplificate a maşinilor în scheme monofilare nu-s prezentate.

În reprezentările simplificate multifilare înfăşurările statorului şi rotorului se reprezintă analogic reprezentărilor simplificate monofilare, arătând bornele înfăşurărilor statorului şi rotorului. (fig.1).

Fig. 1

4. În reprezentările desfăşurate înfăşurările statorului se reprezintă în formă de bobine de inductanţă, iar înfăşurările rotorului sub formă de circumferinţe (şi invers).

Amplasarea reciprocă a înfăşurărilor se reprezintă: а) în maşinile de curent alternativ şi cele universale – cu luarea în

considerare (fig.2) sau fără de ea (fig.3) a defazajului fazelor.

Page 141: Aplicatii a Standardelor DS

141

Fig. 2 Fig. 3

b) în maşinile de curent continuu – luând în considerare (fig. 4) sau fără a lua în considerare (fig. 5) direcţia câmpului magnetic, сreat de înfăşurare.

Fig.4 Fig. 5

În exemplele reprezentărilor grafice convenţionale a maşinilor de curent alternativ şi a maşinilor universale sunt prezentate notaţii care reflectează defazajul în înfăşurări; în exemplele maşinilor de curent continuu – fără a lua în considerare direcţia câmpului magnetic.

Bornele înfăşurărilor statorului şi rotorului în reprezentările maşinilor de toate tipurile se admite de a fi reprezentate din orice parte. În exemplele de reprezentări grafice convenţionale a maşinilor bornele înfăşurărilor sunt prezentate:

a) în maşinile de curent alternativ: bornele înfăşurărilor statorului – în sus, înfăşurării rotorului – în jos;

b) în maşinile de curent continuu bornele tuturor înfăşurărilor sunt arătate în sus.

Se admite indicarea a datelor suplimentare (indicarea schemelor de conectare a înfăşurărilor, date tehnice ş.a.).

Reprezentările elementelor maşinilor electrice sunt date în tabelul 1.

Page 142: Aplicatii a Standardelor DS

142

Tabelul 1

Denumirea Reprezentarea grafică 1. Înfăşurare de compensare.

1а. Înfăşurarea polului suplimentar. 2. Înfăşurarea statorului (a unei faze) al

maşinii de curent alternativ sau înfăşurarea de excitaţie în serie a maşinii de curent continuu.

3. Înfăşurarea de excitaţie în paralel a maşinii electrice de curent continuu, înfăşurarea de excitaţie independentă.

4. Stator, înfăşurarea statorului. Reprezentare generală.

R e m a r c ă . Dacă este necesar de a

indică, că statorul are două înfăşurări trifazate, se utilizează următoarea reprezentare

5. Stator cu înfăşurare trifazată: а) conectată în triunghi

б) conectată în stea

6. Rotor. Reprezentare generală.

7. Rotor fără înfăşurare: а) gol nemagnetic sau feromagnetic

b) cu poli aparenţi şi cu tăieturi pe

circumferinţă

Page 143: Aplicatii a Standardelor DS

143

Denumirea Reprezentarea grafică c) cu poli aparenţi şi cu magneţi

permanenţi

8. Rotor cu înfăşurare repartizată: а) trifazată, conectată în stea;

b) trifazată, conectată în triunghi

c) monofazat sau de curent continuu

d) scurcircuitat

e) cu două înfăşurări independente

repartizate

9. Rotor exterior cu înfăşurarea

scurcircuitată repartizată (exemplu, motorul giroscopului)

10. Rotorul aparent cu înfăşurarea de excitaţie concentrată

11. Rotorul aparent cu înfăşurarea de

excitaţie concentrată şi cu înfăşurarea scurcircuitată repartizată de amortizare sau înfăşurarea de pornire

Page 144: Aplicatii a Standardelor DS

144

Denumirea Reprezentarea grafică 12. Rotorul cu înfăşurare, colector şi perii

12 а. Rotorul cu perii pe inele de contact

R e m a r c ă l a p . 12 şi 12а.

Periile sunt prezentate numai în caz de necesitate

13 Maşină electrică. Reprezentare generală Remarcă. În interiorul circumferinţei se admite de a indica următoarele date: а) tipul maşinii (generator - G, motor - М,

generator sincron - GS, motor sincron - MS, selsin - ZZ, convertor - С);

b) tipul curentului, numărul de faze sau tipul de conectarea a înfăşurărilor în conformitate cu GOST ГОСТ 2721-74.

Generator trifazat

Motor trifazat cu conectarea înfăşurărilor

statorului în stea

Motor, care poate funcţiona atât în regim

de generator, precum şi în regim de motor

Motor linear, reprezentare generală

Page 145: Aplicatii a Standardelor DS

145

Denumirea Reprezentarea grafică Motor pas cu pas, reprezentarea generală

Generator dirijat manual

14. Maşini legate mecanic

8. Exemple de reprezentări grafice a maşinilor electrice sunt prezentate în tabelul 2.

T a b e l u l 2

Denumirea Reprezentarea grafică Forma I Forma II

1 Maşină asincronă trifazată cu rotorul de fază, înfăşurarea căruia este conectată în stea, înfăşurarea statorului este conectată:

a) în triunghi b) în stea, cu acces la

neutru

Page 146: Aplicatii a Standardelor DS

146

Denumirea Reprezentarea grafică Forma I Forma II

2 Maşină asincronă trifazată cu 6 capete scoase a fazelor înfăşurării statorului şi cu rotorul scurcircuitat

3 Maşină asincronă cu comutarea înfăşurării statorului la două perechi de poli cu rotorul scurcircuitat. Comutarea înfăşurării statorului:

a) de la stea la stea cu două ramuri paralele

b) de la triunghi la stea cu două ramuri paralele

4. Maşină asincronă

trifazată cu rotorul exterior; înfăşurarea statorului este conectată în stea

Page 147: Aplicatii a Standardelor DS

147

Denumirea Reprezentarea grafică Forma I Forma II

5 Maşină asincronă bifazată:

a) cu rotorul scurcircuitat

b) cu rotorul nemagnetic

gol pe dinăuntru, cu miez feromagnetic nemişcat

6. Maşina asincronă

bifazată cu trei înfăşurări şi rotorul nemagnetic gol pe dinăuntru; una din înfăşurări este amplasată pe miez nemişcat.

R e m a r c ă . Destinaţia înfăşurărilor (de pornire, de dirijare sau de tahometru) se admite de notat prin literele corespunzătoare

7. Maşină sincronă trifazată cu poli aparenţi, cu înfăşurarea de excitaţie pe rotor; înfăşurarea statorului este conectată în stea cu punctul neutru accesibil

Page 148: Aplicatii a Standardelor DS

148

Denumirea Reprezentarea grafică Forma I Forma II

8. Maşină sincronă trifazată cu poli neaparenţi cu înfăşurarea de excitaţie situată pe rotor; înfăşurarea statorului este conectată în triunghi

9. Maşină sincronă

trifazată cu poli aparenţi cu înfăşurarea de excitaţie şi cu înfăşurarea de pornire scurcircuitată pe rotor; înfăşurarea statorului este conectată în stea

10. Maşină sincronă

trifazată cu excitaţie de la magneţi permanenţi; înfăşurarea statorului este conectată în stea

11. Maşină sincronă monofazată cu poli aparenţi cu înfăşurarea de excitaţie şi cea de amortizare sau înfăşurarea de pornire pe rotor

Page 149: Aplicatii a Standardelor DS

149

Denumirea Reprezentarea grafică Forma I Forma II

12. Maşină sincronă trifazată cu poli aparenţi fără înfăşurarea de excitaţie, cu înfăşurarea de pornire scurcircuitată pe rotor (motor sincron reactiv); înfăşurarea statorului este conectată în triunghi

13. Maşină de inducţie

(generator de frecvenţă mare) cu două înfăşurări de curent alternativ şi cu o înfăşurare de curent continuu pe stator

14. Maşină de curent

continuu cu excitaţie independentă

15. Maşină de curent

continuu cu excitaţie în serie

Page 150: Aplicatii a Standardelor DS

150

Denumirea Reprezentarea grafică Forma I Forma II

16. Maşină de curent continuu cu excitaţie în paralel

17. Maşină de curent

continuu cu excitaţie mixtă

18. Maşină de curent

continuu cu excitaţie de la magneţi permanenţi

-

19. Motor asincron cu rotor de fază. Reprezentare generală.

-

20. Motor asincron cu rotorul scurcircuitat. Reprezentare generală.

-

21. Motor asincron trifazat, conectat în triunghi, cu rotorul scurcircuitat -

Page 151: Aplicatii a Standardelor DS

151

Denumirea Reprezentarea grafică Forma I Forma II

21а. Motor asincron cu statorul conectat în stea, cu demaroare automate în rotor

(Introdus suplimentar, modificare nr.3)

-

22. Motor asincron monofazat cu rotorul scurcircuitat

-

23. Motor asincron monofazat cu polurile divizate, cu rotorul scurcircuitat

24. Motor asincron

monofazat cu rotorul scurcircuitat, cu bornele pentru faza auxiliară

-

Page 152: Aplicatii a Standardelor DS

152

Denumirea Reprezentarea grafică Forma I Forma II 24а. Motor sincron trifazat linear cu o direcţie de rotaţie

-

25. Motor cu histerezis; înfăşurarea statorului conectată în stea

26. Motor de curent

continuu reversiv cu două înfăşurări consecutive de excitaţie

27. Motor de curent continuu cu excitaţie paralelă şi stabilizator de vibraţie centrifug a vitezei de rotaţie.

R e m a r c ă : 1. În dependenţă de tipul

stabilizatorului, contactul poate fi de închidere sau deschidere.

-

Page 153: Aplicatii a Standardelor DS

153

Denumirea Reprezentarea grafică Forma I Forma II

2. Dacă este necesar de a arăta metoda de conectare a stabilizatorului vitezei de rotaţie, contactele lui se conectează în circuitul respectiv al motorului, de exemplu, conectarea stabilizatorului de vibraţie a vitezei de rotaţie în circuitul de excitaţie în paralel rezistenţei suplimentare

-

28. Motor de curent continuu cu excitaţie de la magneţi permanenţi şi stabilizator de vibraţie centrifug al vitezei de rotaţie

-

29. Motor cu colector trifazat cu excitaţie consecutivă

30. Motor cu colector trifazat cu excitaţie consecutivă cu reglarea vitezei de rotaţie prin permutarea periilor

-

Page 154: Aplicatii a Standardelor DS

154

Denumirea Reprezentarea grafică Forma I Forma II

31. Motor cu colector, trifazat cu excitaţie în paralel, cu alimentarea prin intermediul rotorului cu două rânduri de perii.

Două circumferinţe, unite prin linii scurte paralele, reprezintă două înfăşurări al unui şi acelaşi rotor

32. Motor cu colector trifazat, cu excitaţie în paralel, cu alimentare prin rotor cu reglarea vitezei de rotaţie prin permutarea periilor

-

33. Motor cu colector

monofazat repulsiv

34. Motor cu colector

monofazat cu excitaţie consecutivă

Page 155: Aplicatii a Standardelor DS

155

Denumirea Reprezentarea grafică Forma I Forma II

35 Generator (GS) sau motor (MS) sincron trifazat, ambele borne ale fiecărei faze sunt accesibile

sau

(Redacţie modificată nr.3)

sau

36. Generator (GS) sau

motor (MS) sincron trifazat cu înfăşurările , conectate în stea, cu neutru accesibil

36а. Generator sincron

de curent continuu trifazat cu magnet permanent

(Introdus suplimentar, modificare nr.3)

-

37. Generator(GS) sau motor sincron monofazat

Page 156: Aplicatii a Standardelor DS

156

Denumirea Reprezentarea grafică Forma I Forma II

38. Generator de curent continuu cu două borne, cu excitaţie mixtă, cu indicarea bornelor, periilor şi datelor, ca de exemplu 220V, 20kV

39. Selsin. Reprezentare generală

Pentru tipuri concrete de selsine în notaţie, în locul semnelor ZZ se înscrie simbolul de calificare respectiv. Primul caracter al simbolului înseamnă: С - dirijarea; Т – unghiul de întoarcere; R – dispozitiv de decizie. Al doilea caracter înseamnă:D - diferenţial; R - receptor; Т - convertor; X - captor;В – cu înfăşurarea statorului de întoarcere.

-

Exemplu, selsin-captor al unghiului de întoarcere

-

Page 157: Aplicatii a Standardelor DS

157

Denumirea Reprezentarea grafică Forma I Forma II

40. Selsin-captor, selsin-receptor cu contacte (cu inele de contact) monofazate:

a) cu înfăşurarea de sincronizare pe rotor, conectată în stea

b) cu înfăşurarea de excitaţie pe rotorul cu poli aparenţi şi înfăşurarea de sincronizare pe stator, conectată în stea

c) cu înfăşurarea de excitaţie repartizată pe rotor şi înfăşurarea de sincronizare pe stator, conectată în stea

41. Selsin diferenţial de contact (cu inele de contact), cu înfăşurările statorului şi rotorului, conectate în stea

Y

Y

Y

Page 158: Aplicatii a Standardelor DS

158

Denumirea Reprezentarea grafică Forma I Forma II

42. Selsin-captor, selsin-receptor fără contact (fără inele de contact) cu înfăşurarea statorului conectată în stea

43. Convertor de curent continuu cu două înfăşurări independente pe rotor -

44. Convertor rotativ de

curent continuu în curent continuu cu câmp magnetic permanent (transformator de curent continuu rotativ)

-

45. Convertor rotativ de curent continuu în curent continuu, cu înfăşurare comună a câmpului magnetic

-

46. Convertor cu rotor la curent continuu-alternativ

Page 159: Aplicatii a Standardelor DS

159

Denumirea Reprezentarea grafică Forma I Forma II

47. Convertor sincron trifazat cu excitaţie în paralel, cu indicarea bornelor , periilor şi datelor, de exemplu; 380V, 1000kV, 50Hz.

51. Amplificator maşină-electrică cu flux longitudinal cu câteva înfăşurări de dirijare (de exemplu, cel mai simplu cu trei înfăşurări)

-

52. Amplificator maşină-

electrică cu flux latitudinal şi câteva înfăşurări de dirijare (de exemplu, cel mai simplu cu trei înfăşurări)

-

53. Agregat, alcătuit din

motor asincron cu rotorul scurcircuitat şi convertor de frecvenţă (de exemplu, 50/200 Hz); înfăşurările statorului motorului şi

-

Page 160: Aplicatii a Standardelor DS

160

Denumirea Reprezentarea grafică Forma I Forma II rotorului convertorului sunt conectate în stea, înfăşurarea statorului convertorului este conectată în triunghi

54. Agregat, alcătuit din motor asincron trifazat cu rotorul scurcircuitat şi generator de curent continuu cu excitaţie paralelă; înfăşurarea statorului motorului este conectată în triunghi.

-

9. Dimensiunile elementelor de reprezentare grafică de bază sunt prezentate în tabelul 3.

Tabelul 3

Denumirea Reprezentare grafică Denumirea Reprezentare

grafică 1.

Înfăşurare 4. Perie:

pe inelul de contact

2. Statorul

5. Perie pe colector

3

3. Rotorul

Page 161: Aplicatii a Standardelor DS

161

16. ORDINEA DE REPREZENTARE A SEMNELOR CONVENŢIONALE PE PLANURILE DE AMPLASARE A

CORPURILOR DE ILUMINAT ARTIFICIAL

Denumirea Reprezentarea pe plan

1. Iluminatul normat de la iluminatul total 300 lx* 2. Notarea claselor zonelor cu pericol de explozie şi cu pericol de incendiu conform Regulilor de amenajare a instalaţiilor electrice (RAIE): a) clasa zonei cu pericol de explozie categoria şi grupa amestecului explozibil b) clasa zonei cu pericol de explozie c) clasa zonei cu pericol de incendiu

3. Date despre corpurile de iluminat: a) numărul – tipul

m instalare, de inaltimeaW lampii, puterea x lampi de nr .

;

b) numărul – tipul corpurilor de iluminat în linie.

,5х 02 ЛПО3

40230−

4. Corespunderea întrerupătoarelor cu corpurile de iluminat circuitul căruia se deconectează

5. Numărul şi cifrele lângă corpurile de iluminat şi lângă prizele cu contact, care indică numărul grupelor la care se conectează corpurile de iluminat, liniile corpurilor de iluminat sau prizele cu contact.

N2

6. Numărul de conductoare în linie (de exemplu trei). PS. Pe liniile cu două conductoare liniuţele

Page 162: Aplicatii a Standardelor DS

162

nu se arată. 7. Izolaţie de separare pe ţevi în zonele cu pericol de incendiu

8. Funie şi fixarea funiei la un capăt 9. Notarea metodei de montare, a tipului şi secţiunii conductoarelor reţelei de grupă în încăpere: a – tipul conductoarelor; b - secţiunea, mm2; c - metoda de poziţionare (canalizare)

a-b-c

10. Inscripţie pe liniile reţelei de alimentare: a – numărul liniei; b – tipul, numărul şi secţiunea conductoarelor; c – metoda de poziţionare (canalizare)

a-b-c

11. Inscripţie pe liniile reţelei de grupă: a – numărul grupei; b – tipul, numărul şi secţiunea conductoarelor; c – metoda de poziţionare (canalizare).

a-b-c

P.S. Pe unele sectoare a reţelei se admite de a indica nu toate, dar numai datele necesare.

17. CT-СЭВ 160-75

LINIILE DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ ŞI LINIILE DE TELECOMUNICAŢIE

Standardul CT-СЭВ 160-75 stabileşte reprezentările grafice

convenţionale pe plan a liniilor electrice şi de telecomunicaţii (aeriene, subterane, subacvatice, ş.a) utilizate în scheme şi pe planuri.

1. Linii, tronsoane. Reprezentările liniilor, tronsoanelor sunt date în tabelul 1.

Tabelul 1 Denumirea Reprezentarea pe plan

1. Linie, tronson. Reprezentare generală.

Remarcă. Dacă se necesită deosebirea pe plan a liniei proiectate de cea existentă, a celor care vor fi demontate sau care au fost demontate deja,

se vor utiliza următoarele reprezentări grafice

Page 163: Aplicatii a Standardelor DS

163

a) linie în stadiu de proiectare

b) linie în stare de funcţionare

c) linie care va fi demontată

d) linie demontată

2. Intersecţia liniilor, tronsoanelor

Remarcă. Dacă este necesar de a arăta amplasarea reciprocă a liniilor după înălţime, atunci linia, tronsonul amplasat mai jos se prezintă prin ruptură în locul intersecţiei

3. Linie radioreleu

sau

4. Notaţii simbolice a tipurilor de transmisiuni efectuate prin linie a) dirijare la distanţă; b) tranzitare putere; c) linie de telefonie; d) linie de măsurări la distanţă; e) linie de transmisiuni radio; f) transmisiunea sunetului (muzicii); g) transmisiunea muzicii stereo;

C E F M R S

SS

h) legătură de telegraf; j) transmiterea datelor; k) transmiterea semnalelor video; l) transmiterea semnal video TV color; m) legătură videotelefonică; n) transmiterea semnalelor video monocromatice

T TD

V

VC VF

VM

5. Exemple de reprezentări a tipurilor de transmisiuni efectuate prin linie a) linie utilizată pentru tranzitarea puterii într-o direcţie şi a legăturii telefonice în două direcţii (simultan) şi a măsurărilor la distanţă într-o direcţie

b) linie radioreleu utilizată pentru transmiterea semnalului vide şi a sunetului într-o direcţie

Page 164: Aplicatii a Standardelor DS

164

2. Tipurile de poziţionare a liniilor (cablurilor) sunt date în tabelul 2. Tabelul 2

Denumirea Reprezentarea pe plan

1. Linie aeriană pe piloni

2. Linie poziţionată pe pământ 3. Linie subterană 4. Linie subacvatică 5. Transpoziţia conductorului liniei între piloni 6. Dempfer contra vibraţiilor conductorului

7. Baterie de condensatoare pe piloni

8. Baterie de condensatoare între piloni

9. Bobină tip pupin pe piloni

10. Bornă de verificare pe pilon

11. Siguranţă fuzibilă pe pilon

12. Separator pe pilon

13. Separator cu siguranţă fuzibilă pe pilon

14. Corp de iluminat pe pilon

15. Dispozitiv electroacustic pe pilon, ca de exemplu difuzor

16. Dispozitive de protecţie contra descărcărilor electrice din atmosferă

montate pe piloni

Page 165: Aplicatii a Standardelor DS

165

16.1 Ecartament de protecţie aerian de spargere prin scânteie

16.2 Descărcător montat pe pilon. Reprezentare generală.

16.3 Descărcător cu ioni şi siguranţă fuzibilă

16.4 Paratrăsnet

17. Plasă de protecţie deasupra liniei

18. Plasă de protecţie sub linie

3. Elemente a liniilor subterane sunt date în tabelul 3. Tabelul 3

Denumirea Reprezentarea pe plan

1. Cablu pupinizat. Remarcă. Lângă reprezentarea grafică convenţională se admite de indicat inductanţa bobinelor pupinizate şi distanţa de pupinizare.

Exemplu: cablu cu bobine pupinizate cu inductanţa de 177 mH şi distanţa de pupinizare de 1830 m. 2. Mufă terminală directă

3. Mufă terminală de ramificaţie

4. Mufă lineară de conectare

5. Mufă lineară de o fiabilitate ridicată

6. Mufă de derivaţie cu o ramificaţie

Page 166: Aplicatii a Standardelor DS

166

7. Mufă de derivaţie cu două ramificaţii

8. Mufă de derivaţie cu n ramificaţii

n

9. Mufă de condensare pentru trei linii în cablu

Remarcă. Partea mai lată corespunde regiunii de presiune înaltă 4. Protecţia liniilor subterane şi subacvatice sunt date în tabelul 4.

Tabelul 4

Denumirea Reprezentarea pe plan

1. Protecţia liniei: 1.1 Protecţia liniei. Reprezentare generală.

1.2 Protecţia cu cărămidă. 1.3 Protecţia cu ţiglă 1.4 Protecţie cu plite de beton 1.5 Protecţie cu oţel profilat 1.6 Protecţia cu foiţe de staniol din masă plastică

2. Canalizarea liniilor în cablu: 2.1 Canalizarea în ţeavă

2.2 Canalizarea în n ţevi

2.3 Canalizarea în blocuri cu trei canale

Remarcă. În cazul a mai multor canale(mai mult

de 3) semnul se reprezintă cu trei canale, iar alături se scrie nr. real de canale

2.4 Canalizarea într-un canal deschis

2.5 Canalizarea într-un canal închis

Page 167: Aplicatii a Standardelor DS

167

2.6 Canalizarea într-un tunel de cabluri

Remarcă. În cazul necesităţii indicării tipului poziţionării /canalizării liniei, ea se va indica din dreapta de la reprezentarea protecţiei liniei, de exemplu: - linie subterană protejată cu cărămidă; - linie subacbvatică protejată cu plite de beton; - linie subacvatică canalizată în ţeavă şi astupată cu pământ.

3. Cămin de vizitare

4. Cămară de cablu: Cămară terminală Cămară de tranzitare

Cămară de cotire

Cămară de patru direcţii

5. Protecţia liniei în cablu contra deplasării

6. Anod de protecţie

Remarcă. Lângă reprezentările grafice convenţionale din tabelul 4 se

admite de prezentat datele de precizie. 5. Dispozitive de control a presiunii (gazelor sau uleiului) în linia în

cablu sunt date în tabelul 5. Tabelul 5

Denumirea Reprezentarea pe plan

1. Barieră de separare în cablu de gaz sau de ulei

2. Supapă în cablu de gaz sau de ulei

Page 168: Aplicatii a Standardelor DS

168

3. Boypas-ul barierei de separare de gaz sau ulei 4. Rezervor pentru aer sau ulei sub presiune

5. Manometru cu contacte de semnalizare P

6. Dispozitiv de semnalizare în caz de micşorare a presiunii

6. Dispozitive diverse sunt date în tabelul 6.

Tabelul 6

Denumirea Reprezentarea pe plan 1. Dulapuri pentru linii în cablu.

Dulap. Reprezentare generală; Dulap montat pe pilon;

Dulap subteran

2. Cabină protejată contra precipitaţiilor atmosferice

3. Amplificator unidirecţional cu două conductoare

4. Amplificator bidirecţional cu două conductoare

5. Amplificator bidirecţional cu patru conductoare

sau sau 6. Amplificator unidirecţional cu boypass pentru curent de semnalizare sau curent de alimentare

7. Amplificator bidirecţional cu rezistenţă negativă

Page 169: Aplicatii a Standardelor DS

169

18. GOST 2.710-81 CODURILE CARACTERIALE CELOR MAI RĂSPÂNDITE

TIPURI DE ELEMENTE Tabelul 1

Prima

literă cod

Grupa tipurilor de elemente

Exemple de tipuri de elemente

A Dispozitive Amplificatoare, aparate de dirijare la distanţă, lasere, masere

B Convertoarele mărimilor neelectrice în mărimi electrice (în afară de generatoare şi surse de alimentare) sau invers convertoare analogice sau captoare de indicaţie sau măsurare

Difuzoare, microfoane, elemente termoelectrice sensibile, detectoare de radiaţii ionizate, picupuri, selsine

C Condensatoare D Scheme integrale,

microasamblări Scheme integrale analogice şi digitale, elemente logice, dispozitive de memorie, dispozitive de temporizare

E Diverse elemente Dispozitive de iluminat, elemente de încălzit

F Descărcătoare, siguranţe fuzibile, dispozitive de protecţie

Elemente discrete de protecţie funcţie de curent şi tensiune, siguranţe fuzibile, descărcătoare

G Generatoare, surse de alimentare, oscilatoare de cuarţ

Baterii, acumulatoare, surse electrochimice şi electrotermice

H Dispozitive de indicaţie şi de semnalizare

Aparate de semnalizare cu sunet şi lumină, indicatoare

K Relee, contactoare, demaroare

Relee de curent şi tensiune, relee electrotermice, relee de timp, contactoare, demaroare electromagnetice

Page 170: Aplicatii a Standardelor DS

170

L Bobine de inductanţă, balasturi

Balasturi pentru iluminatul luminiscent

M Motoare Motoare de curent continuu şi alternativ

P Aparate, utilaj de măsurare

Aparate indicatoare, de înregistrare şi măsurare, contoare, ceasuri

Q Întrerupătoare şi declanşatoare în circuitele de putere

Declanşatoare, scurtcircuitoare, întrerupătoare automate (de putere)

R Rezistoare Rezistoare variabile, potenţiometre, varistoare, termorezistoare

S Dispozitive de comutaţie în circuitele de dirijare, semnalizare şi de măsurare

Întrerupătoare, comutatoare, întrerupătoare care acţionează de la diverse acţiuni

T Transformatoare, autotransformatoare

Transformatoare de curent şi tensiune, stabilizatoare

U Convertoare mărimilor electrice în mărimi electrice, dispozitive de legătură

Modulatoare, demodulatoare, descriminatoare, invertoare, convertoare de frecvenţă, redresoare

V Aparate electrice cu vid, semiconductoare

Lămpi electronice, diode, tranzistore, tiristoare, stabilitroane

W Linii şi elemente de frecvenţă foarte înaltă, antene

Dipoluri, antene

X Racord cu contact Pivot, ştift, contact alunecător Y Dispozitive mecanice cu

acţionare electromagnetică

Mufe electromagnetice, frâne, dulii

Z Dispozitive terminale, filtre, limitatoare

Linii de modelare, filtre cu cuarţ

Page 171: Aplicatii a Standardelor DS

171

2. Exemple de coduri din două caractere sunt prezentate în tabelul 2 Tabelul 2

Primul caracter

cod

Denumirea

grupei de elemente

Caracterele

complete

Denumirea elementului

1 2 3 4 A Instalaţii AA Regulator de curent

AK Bloc de relee AKS Instalaţie RAR AKQ Instalaţie AAR AKV Instalaţie de reglare a tensiunii APM Instalaţie de reglare a puterii reactive AKF Instalaţie DAS AKW Protecţia diferenţială longitudinală AKZ Set de relee de rezistenţă ABO Acţionare a întrerupătorului ABM Acţionare a comutatorului RTS AK Instalaţie de semnalizare a punerii la

pământ a unei faze AU Instalaţie de comutaţie AV Reglator de tensiune, excitaţie AB Acţionare a mecanismelor de

executare ASV Automat de stingere a câmpului

B Convertori a

semnalelor

neelectrice în

semnale electrice

BA Difuzor BB Element de magnetostricţie BC Selsin-captor BD Detector de radiaţii ionizate BE Selsin receptor BF Telefon, capsulă BG Selsin transmiţitor BK Captor termic BL Element foto, captor de nivel BM Microfon BN Captor-redresor

Page 172: Aplicatii a Standardelor DS

172

BP Captor de presiune BS Picup BR Captor de viteză (tahometru) BT Captor de temperatură (termocuplu,

termistor) C Condens

atoare CB Baterie de condensatoare C Bloc de condensatoare de încărcare

D Circuit integral, microsch

eme

DA Schemă integrală analogică DH Element integral, decodificător DD Schemă integrală, digitală, element

logic DS Dispozitiv de memorare a informaţiei DT Dispozitiv de temporizare (reţinere) DU Element NOT DW Element OR

DWU Element OR-NOT DX Element AND

DXU Element AND-NOT E Elemente

diverse EA Elemente de înregistrare, de ieşire EK Element de încălzire EL Lampă de iluminat ET Piropatron

F Descărcătoare,

siguranţe,

instalaţii de

protecţie

FA Element discret de acţiune momentană funcţie curent, secţionarea de curent rapidă

FP Element discret de protecţie cu inerţie funcţie de curent, PMC cu temporizare

FU Siguranţă fuzibilă FV Element discret de protecţie funcţie

tensiune, descărcător FG Protecţia la gaz

FAD Protecţia diferenţială FBD Protecţia contra creşterii presiunii în

transformator FBK Protecţia contra creşterii temperaturii

Page 173: Aplicatii a Standardelor DS

173

în transformator FAH Protecţia contra punerii la pământ FVH Controlul izolaţiei în sistemele cu

neutrul izolat G Generato

are, surse de

alimentare

GB Baterie acumulator GC Compensator sincron GE Excitator al generatorului, generator

de curent continuu GEA Excitator suplimentar (auxiliar)

H Dispozitive de

indicaţie şi

semnalizare

HA Aparat de semnalizare sonoră (acustic)

HG Indicator simbolic HL Lampă de semnalizare

HLA Tablou de semnalizare HLG Lampă de semnalizare cu lentilă

verde HLR Lampă de semnalizare cu lentilă

roşie HLW Lampă de semnalizare cu lentilă albă HV Indicatori ionici şi semiconductori

K Relee, contacto

are, demaroar

e electromagnetice

KA Relee de curent KH Relee de indicaţie KK Relee electrotermică KM Contactor, demaror electromagnetic KT Releu de timp KV Releu de tensiune

KCC Releu de comandă de conectare KL Releu intermediar KQ Releu de fixare a poziţiei

întrerupătorului KQC Releu de fixare a poziţiei închise a

întrerupătorului KQT Releu de fixare a poziţiei de

deconectare a întrerupătorului KQS Releu de fixare a poziţiei

separatorului KQQ Releu de fixare a comandei la

Page 174: Aplicatii a Standardelor DS

174

conectarea sau deconectarea întrerupătorului

KSF Releu de consum KSR Releu de viteză KZ Releu de rezistenţă

KSH Releu de presiune, de curgere KSL Releu de nivel KF Releu de frecvenţă

KAT Releu de curent cu transformator de saturare rapidă

KAW Releu de curent a protecţiei diferenţiale cu frânare, PMC diferenţială

KS Releu de comparare a fazelor KB Releu de blocare

KBS Releu de blocare contra multiplelor conectări

KHS Releu de semnalizare prin impuls KMS Demaror pentru mecanisme electrice

executante KSQ Releu de gaz KSV Releu de control a circuitului de

tensiune KST Releu termic

L Bobine inductive, balast

LL Balastul lămpilor fluorescente tubulare

LR Reactor (reactanţă) LG Înfăşurarea de excitaţie a

generatorului LE Înfăşurarea de excitaţie a

excitatorului LM Înfăşurarea de excitaţie a motorului

electric M Motoare

electrice ME Excitator al motorului sincron

MAM Mecanismul de execuţie a elementelor de reglare şi stopare

P Aparate PA Ampermetru

Page 175: Aplicatii a Standardelor DS

175

şi dispoziti

ve de măsurat

PV Voltmetru PF Frecvenţmetru PI Contor de energie activă PK Contor de energie reactivă PR Ohmmetru PT Ceasornic PS Aparat de înregistrare PW Wattmetru PC Contor de impulsuri PO Oscilograf PQ Indicator de poziţie a instalaţiei RTS

PBT Măsurător de temperatură PVA Fazometru, cosinusmetru

Notaţia PE nu se admite de utilizat QF Întrerupător automat

QK Scurtcircuitor QA Întrerupător de asamblare a barelor QB Întrerupător de secţionare QR Separator automat QS Separator QW Separator de sarcină QSG Separator de legare la pământ

R Rezistori RK Termorezistor RS Şunt de măsurat RP Potenţiometru RR Reostat RU Varistor (rezistor variabil)

S Instalaţii de

comutaţie în

circuitele de

comandă, de

semnaliz

S Întrerupător cu pârghie SA Întrerupător sau comutator SB Întrerupător cu buton SC Comutator SF Întrerupător automat fără contacte în

circuitul de forţă SL Întrerupător cu acţiune funcţie nivel SP Întrerupător cu acţiune funcţie

presiune

Page 176: Aplicatii a Standardelor DS

176

are şi de măsurat

SQ Întrerupător terminal de acţiune funcţie de poziţia dată

SR Întrerupător cu acţiune funcţie de frecvenţa de rotaţie

SK Întrerupător cu acţiune funcţie temperatură

T Transformatoare, autotransformatoa

re

TA Transformator de curent TV Transformator de tensiune TL Transformator intermediar TS Stabilizator electromagnetic

U Convertori în

instalaţiile de

comutaţie

UB Modulator UR Demodulator, detector UF Convertor de frecvenţă UG Bloc de alimentare UZ Invertor de frecvenţă UW Convertor de putere UD Convertor-redresor UE Optron

V Dispozitive cu vid

şi semiconductoare

VD Diodă, stabilitron VL Dispozitiv cu tub electronic, cu vid VT Tranzistor VS Tiristor VZ Redresor punte

W Linii şi elemente

de frecvenţă

foarte înaltă

Antene

WE Ramificator WK Scurtcircuitor WS Ventil WT Transformator WU Atenuator WA Antenă

X Racordări prin

contact

XA Contact alunecător XP Pivot, ştift XS Bucşă XT Racordare demontabilă (borne) XB Piese de legătură, punte de conexiune

Page 177: Aplicatii a Standardelor DS

177

XC Borne de încercare XN Asamblare nedemontabilă XW Racord de frecvenţă înaltă

Y Dispozitive

mecanice cu

acţionare electromagnetică

YA Electromagnet YAB Lăcat de blocare electromagnetică YAC Electromagnet de conectare YAT Electromagnet de deconectare YB Frână cu acţionare electromagnetică YC Mufă cu acţionare electromagnetică YH Carcasa magnetică

Z Dispozitive, filtre terminale

ZL Limitator ZQ Filtru cu cuarţ ZA Filtru de curent ZU Filtru de tensiune ZF Filtru de frecvenţă

Page 178: Aplicatii a Standardelor DS

178

BIBLIOGRAFIE

ГОСТ Обозначения условные графические в схемах

2.721-87 Обозначения общего применения 2.722-78 Машины электрические

2.723-87

Катушки индуктивности, дроссели, трансформаторы, автотрансформаторы и магнитные усилители

2.726-87 Токосьемники 2.727-87 Разрядники; Предохранители 2.728-87 Резисторы, Конденсаторы 2.729-87 Приборы элетроизмерительные 2.730-79 Приборы полупроводниковые 2.732-79 Источники света

2.745-79 Электронагреватели, Устройства и установки электрохимические

2.747-79 Размеры условных графических обозначений

2.748-79 Обозначения условные графические элетростанций в схемах электроснабжения

2.750-79 Род тока и напряжения; Виды соединения обмоток; Формы импульсов

2.751-79 Электрические связи, Провода, Кабели и шины

2.754-79 Электрического оборудования и проводок на планах

2.755-87 Устройства коммутационные и контактные соединения

2.756-88 Воспринимающая часть электромеханических устройств

2.768-90 Источники тока электрохимические СТ СЭВ 160-

75 Линий электроснабжения и связи

Page 179: Aplicatii a Standardelor DS

179

CUPRINSUL 1. GOST 7.32-2001. Sistemul standardelor de informaţie,

lucrări bibliotecare şi editoriale. Raport asupra lucrării ştiinţifice de cercetare. Structura şi regulile de prezentare

3

2. GOST 21.614-88 (CT СЭВ 3217-81) Reprezentări grafice convenţionale a utilajului electric şi a reţelelor pe plan.

22

3. Reprezentări ale semnelor topografice şi schematice 39 4. GOST 2.723-68 Bobine de inducţie, balasturi,

transformatoare, autotransformatoare, amplificatoare magnetice.

44

5. GOST 2.727-68 Reprezentari grafice coventionale in scheme. Descarcatoare, siguranţe fuzibile.

56

6. GOST 2.728-74 Reprezentări grafice convenţionale în scheme. Rezistenţe, condensatoare.

62

7. GOST 2.729-87 Reprezentări grafice convenţionale aparate pentru măsurări electrice.

76

8. GOST 2.730-73 Reprezentări grafice convenţionale aparate semiconductoare.

84

9. GOST 2.732-87 Surse de iluminat. 102 10. GOST 2.742-87 Surse de curent electrochimice. 110 11. GOST 2.745-87 Încălzitoare electrice, dispozitive şi

instalaţii electrotermice. 111

12. GOST 2.748-79 Reprezentări grafice convenţionale. Staţii electrice şi staţii de transformare în schemele de alimentare cu energie electrică.

115

13. GOST 2.755-87 Reprezentări grafice convenţionale în schemele electrice. Dispozitive de comutaţie şi borne de contact.

118

14. GOST 2.756-76 Reprezentările grafice convenţionale în scheme. Partea perceptibilă a dispozitivelor lectromecanice.

134

15. GOST 2.722-68* Reprezentări grafice convenţionale în scheme. Maşini electrice.

140

16. Ordinea de reprezentare a semnelor convenţionale pe planurile de amplasare a corpurilor de iluminat artificial.

161

17. CT-СЭВ 160-75. Linii de alimentare cu energie electrică şi linii de telecomunicaţie

162

18. GOST 2.710-81 Codurile caracteriale celor mai răspândite tipuri de elemente.

169

Page 180: Aplicatii a Standardelor DS

180

APLICAŢII A STANDARDELOR

pentru reprezentările grafice şi topografice a elementelor (obiectelor) electroenergetice şi electrotehnice în scheme, pe planuri şi ridicări

topografice

Autori: C.Codreanu, I. Terzi

Redactor responsabil: I. Proţuc

Bun de tipar 25.10.07 Formatul hârtiei 60x 84 1/16 Hârtie ofset. Tipar offset. Tipar ofset Tirajul 100 ex. Coli de tipar 11,25 Comanda nr.142

U.T.M., 2004, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168.

Secţia Redactare şi Editare a U.T.M. MD-2068, Chişinău, str. Studenţilor,9/9.

Page 181: Aplicatii a Standardelor DS

181

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEI

APLICAŢII A STANDARDELOR

pentru reprezentările grafice şi topografice a elementelor (obiectelor) electroenergetice şi electrotehnice în scheme, pe planuri şi ridicări

topografice

CHIŞINĂU 2007