aplicatii 13.12.2014

28
CORPUL EXPERȚILOR CONTABILI ȘI CONTABILILOR AUTORIZAȚI DIN ROMÂNIA APLICAŢII Stagiu Anul I, Semestrul II București 2014

Upload: andreea-cojanu

Post on 24-Sep-2015

105 views

Category:

Documents


3 download

TRANSCRIPT

  • CORPUL EXPERILOR CONTABILI I CONTABILILOR AUTORIZAI DIN

    ROMNIA

    APLICAII

    Stagiu Anul I, Semestrul II

    Bucureti

    2014

  • 1. Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social.

    Sonia SA s-a constituit sub forma unei societati pe actiuni, in conditiile unui capital subscris

    in suma de 30.000 RON, numar de actiuni 300 titluri, iar valoarea nominala a unei actiuni a

    fost de 100 RON. Cheltuielile de constituire platite cu un cec bancar au fost in suma de 1.000

    RON. Ulterior, s-a realizat eliberarea a 40% din capitalul social subscris prin depunerea in

    numerar direct in contul de la banca, iar un actionar care a subscris 100 actiuni aduce ca aport

    un mijloc de transport cu o valoare de 10.000 RON.

    Contabilizarea operatiilor privind constituirea capitalului social:

    1) Subscrierea capitalului social conform actelor constitutive:

    456 = 1011 30.000 RON

    Decontari cu actionarii/ Capital subscris nevarsat

    asociatii privind capitalul

    2) Inregistrarea cheltuielilor de constituire:

    201 = 512 1.000 RON

    Cheltuieli de constituire Conturi curente la banci

    3) Eliberarea a 40% din capitalul social subscris prin depunerea in numerar direct in contul de

    la banca:

    512 = 456 12.000 RON

    Conturi curente la banci Decontari cu actionarii/

    asociatii privind capitalul

    4) Transformarea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat:

    1011 = 1012 12.000 RON

    Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat

    5) Aducerea ca aport a mijlocului de transport:

    2133 = 456 10.000 RON

    Mijloace de transport Decontari cu actionarii/

    asociatii privind capitalul

    6) Transformarea capitalului subscris nevarsat in capital subscris varsat:

    1011 = 1012 10.000 RON

    Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat

  • Contabilizarea operatiilor privind majorarea:

    a) In vederea dezvoltarii mijloacelor sale de investitie, societatea Sonia SA hotaraste majorarea capitalului cu 15.000 RON, prin emiterea a 150 actiuni noi a caror valoare

    nominala este 100 RON/actiune, iar pretul de emisiune este de 155 RON/actiune.

    456 = % 23.250 RON

    Decontari cu actionarii/ 1011 15.000 RON

    asociatii privind capitalul Capital subscris nevarsat

    1041 8.250 RON

    Prime de emisiune

    b) Compania decide incorporarea profitului reportat in suma de 2.000 RON. Majorarea capitalului social prin incorporarea profitului:

    117 = 1012 2.000 RON

    Rezultat reportat Capital subscris varsat

    c) Entitatea hotaraste majorarea capitalului social prin incorporarea unor rezerve din reevaluare

    in suma de 3.800 RON:

    105 = 1012 3.800 RON

    Rezerve din reevaluare Capital subscris varsat

    d) Majorarea capitalului social prin aporturi in natura, si anume un teren evaluat la 185.000

    RON:

    Subscrierea aportului in natura:

    456 = 1011 185.000 RON

    Decontari cu actionarii/ Capital subscris nevarsat

    asociatii privind capitalul

    Intrarea in patrimoniu a aportului subscris

    2111 = 456 185.000 RON

    Terenuri Decontari cu actionarii/

    asociatii privind capitalul

    Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat

    1011 = 1012 185.000 RON

    Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat

    e) Majorarea capitalului social prin compensarea unor creante cedate de un actionar in favoarea

    noii societati, creanta in suma de 1.000 RON.

    Recunoasterea aportului 456 = 1011 1.000 RON

    Decontari cu actionarii/ Capital subscris nevarsat

    asociatii privind capitalul

    Cesionarea creantei

  • 461 = 456 1.000 RON

    Debitori diversi Decontari cu actionarii/

    asociatii privind capitalul

    Incasarea creantei 512 = 461 1.000 RON

    Conturi curente la banci Debitori diversi

    Eliberarea capitalului 1011 = 1012 1.000 RON

    Capital subscris nevarsat Capital subscris varsat

    2. Studiu de caz privind diminuarea capitalului social.

    Diminuarea capitalului social poate avea loc in urmatoarele cazuri: acoperirea pierderilor,

    scutirea totala sau partiala a asociatilor de varsamintele datorate, rambursarea catre asociati,

    rascumpararea si anularea actiunilor.

    a) Micsorarea capitalului social prin acoperirea pierderilor:

    Societatea Sonia SA are un capital social de 50.000 RON alcatuit din 2.500 actiuni cu o valoare

    nominala de 20 RON/actiune. Rezervele legale sunt in suma de 5.000 RON, iar categoria Alte

    rezerve are o valoare de 1.000 RON. Pierderea reportata este de 16.000 RON, ceea ce inseamna

    ca total capital propriu este in suma de 40.000 RON, iar valoarea matematica contabila a unei

    actiuni ste 16 RON (40.000 RON/2.500 actiuni).

    AGA decide o diminuare a capitalului propriu pentru a acoperi pierderea reportata.

    Noua valoare nominala a unei actiuni stabilita in urma reducerii capitalului este de 15 RON.

    Diferenta de 2.500 actiuni * (16 15) = 2.500 RON va fi mentinuta la rezerva legala. Inregistrarea contabila este:

    % = 117 16.000 RON

    1068 Rezultat reportat 1.000 RON

    Alte rezerve

    1061 2.500 RON

    Rezerve legale

    1012 12.500 RON

    Capital subscris varsat

    Dupa diminuare, situatia capitalului propriu se prezinta astfel:

    Capital social : 2.500 actiuni * 15 RON/actiune = 37.500 RON

    Rezerve legale: 2.500 RON Total capital propriu 40.000 RON

    b) Diminuarea capitalului social prin rambursarea catre asociati:

    Societatea Prodcom SA are un capital social de 40.000 RON, rezerve in suma de 8.000 RON,

    ceea ce inseamna un total al capitalurilor propriu in suma de 48.000 RON, format din 2.000

  • actiuni, cu o valoare nominala de 20 RON/actiune. Se hotaraste diminuarea capitalului social

    cu 10%.

    Valoarea nominala a unei actiuni descreste de la 20 RON la 18 RON, astfel incat suma de

    2.000 actiuni * (20 RON/actiune 18 RON/actiune) = 4.000 RON va fi rambursata actionarilor, ceea ce inseamna ca fiecare actionar va primi suma de 2 RON pentru fiecare titlu

    de valoare detinut.

    Consemnarea obligatiei de rambursare a capitalului: 1012 = 456 4.000 RON

    Capital subscris varsat Decontari cu actionarii/

    asociatii privind capitalul

    Inregistrarea contabila aferenta rambursarii: 456 = 512 4.000 RON

    Decontari cu actionarii/ Conturi curente la banci

    asociatii privind capitalul

    3. Studiu de caz privind evaluarea capitalului.

    In general, capitalurile se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate la valoarea nominala.

    Astfel, pentru capitalul social o asemenea valoare este indicata pe actiunile si partile sociale,

    in calitatea lor de titluri de valoare. Avand in vedere ca actiunile ca instrumente de capital

    propriu cu valoare negociabila se tranzactioneaza pe piata bursiera si extrabursiera, valorii

    nominale i se ataseaza si alte forme de evaluare care, in procesul formarii valorii, au in vedere

    mai multe elemente: piata capitalurilor, rezultatele obtinute de entitate, cresterea sa economica,

    calitatea personalului.

    a) Valoarea de piata: este valoarea de cumparare-vanzare a actiunilor stabilitata prin negociere la bursa, in functie de raportul cerere-oferta. In stransa legatura cu valoarea de

    piata si valoarea nominala este pretul de emisiune care este platit de persoanele care

    subscriu actiunile in momentul emiterii lor.

    Sonia SA decide sa emita 2.000 parti sociale cu valoarea de emisiune de 2 RON si valoarea

    nominala de 1,5 RON, care se va incasa in numerar. Ulterior, primele de emisiune se

    incorporeaza in capitalul social:

    o Emiterea partilor sociale: 456 = % 4.000

    1011 3.000

    1041 1.000

    o Incasarea in numerar a valorii titlurilor: 5121 = 456 4.000

    o Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat: 1011 = 1012 3.000

    o Incorporarea primei de emisiune in capitalul social: 1041 = 1012 1.000

    b) Valoarea de rentabilitate este o valoare estimata si calculata pe baza profitabilitatii entitatii si se regaseste sub forma valorii financiare si de randament.

  • b.1) Valoarea financiara (VF): Pentru o actiune s-a primit un dividend in suma de 2.000

    RON, iar rata medie a dobanzii este 40%.

    VF = Dividendul mediu distribuit pe o actiune / Rata media a dobanzii

    VF = 2.000 / 40% = 5.000 RON

    b.2) Valoarea de randament (VR): Dividendul pe o actiune este de 2.000 RON, partea din

    profit afisata la titluri si incorporata in rezerve este de 400 RON, iar rata dobanzii este 40%.

    VR = +

    VR = (2.000 + 400) / 40% = 6.000 RON

    c) Valoarea contabila sau patrimoniala a titlurilor se estimeaza pe baza activului net contabil, fiind egala cu activul net raportat la numarul de titluri.

    Societatea Sonia SA are urmatoarea structura a capitalurilor proprii:

    Capital social: 100.000 RON Rezerve (+): 16.000 RON

    = Activ net contabil 116.000 RON

    Numar de actiuni 400 titluri Valoarea contabila a unei actiuni = 116.000/400 = 290 RON/actiune

    4. Studiu de caz privind amortizarea capitalului social.

    Amortizarea capitalului social consta in rambursarea depunerilor catre actionari fara ca prin

    aceasta sa se reduca marimea capitalului social. Rambursarea se face din rezervele disponibile

    constituite sau prin afectarea unei parti din beneficiu.

    Societatea Prodcom SA are un capital social subscris varsat de 5.000 RON. Se decide sa se

    amortizeze capitalul cu 1.200 RON prin afectarea unei parti din rezervele disponibile.

    a) Inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pntru fractiunea amortizata:

    1012 = 456 1.200

    b) Afectarea rezervelor la amortizare:

    1068 = 1012.02 1.200

    Capital amortizat

    c) Virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat:

    1012 = 1012.01 3.800

    Capital neamortizat

    d) Rambursarea efectiva a actiunilor:

    456 = 5121 1.200

  • 5. Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital.

    Studii de caz privind rezervele

    5.1. Rezerve legale

    SC Prodcom SA constituie rezerve legale pe baza urmatoarelor informatii contabile de la sfrsitul exercitiului financiar: capital social 20.000 RON, venituri obtinute 1.500.000 RON, cheltuieli efectuate 1.300.000 RON, ceea ce inseamna ca profitul brut este in suma

    de 200.000 RON.

    Rezervele legale repartizate din profitul brut=10.000 RON (5% din profitul contabil).

    Inregistrarea repartizarii la rezerve legale a unei parti din profitul brut:

    129 = 1061 10.000

    Societatea Sonia SA constituie rezerve legale in suma de 2.000 RON din primele de emisiune, dupa acoperirea cheltuielilor de constituire:

    1041 = 1061 2.000

    Societata Prodcom SA utilizeaza rezervele legale in suma de 1.500 pentru acoperirea pierderilor din exercitiile anterioare:

    1061 = 117 1.500

    5.2. Rezerve statutare si alte rezerve

    Anual, compania Sonia SA constituie din profitul net rezerve statutare in suma de 1.200 RON si alte rezerve de 700 RON:

    117 = % 1.900

    1063 1.200

    1068 700

    Societatea Prodcom SA utilizeaza rezervele in suma de 5.000 RON pentru finantarea unor investitii, prin incorporarea in capitalul social:

    1068 = 1012 5.000

    Societatea Prodcom SA acorda dividende in suma de 4.500 RON din rezervele disponibile: 1068 = 457 4.500

    O societate constituie rezerve din diferenta dintre valoarea titlurilor primite si valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale care fac obiectul participarii in natura la capitalul

    social al unei alte entitati:

    261 = 1068 5.000

    O entitate incorporeaza in alte rezerve, rezerve din reevaluare in valoare de 2.500 RON: 105 = 1068 2.500

  • Studiu de caz privind rezervele din reevaluare

    In anul 2010, compania Sonia SA reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 12.000 RON,

    tinndu-se seama de uzura sa fizica si morala. Valoarea de intrare (contabila) a utilajului este de 10.000 RON, iar valoarea amortizarii cumulate (expresia valorica a uzurii fizice si morale)

    este de 2.000 RON.

    In 2011, valoarea justa stabilita prin reevaluare este de 6.000 RON, amortizarea calculata ntre cele doua reevaluari fiind de 1.500 RON.

    a) Inregistrari contabile in 2010:

    Valoarea contabila neta = 10.000 - 2.000 = 8.000 RON

    Rezerva din reevaluare = Valoarea justa - Valoarea contabila neta =

    = 12.000 - 8.000 = 4.000 RON

    2131 = 105 4.000

    Valoarea contabila actualizata = Valoarea contabila neactualizata * (Valoarea justa / Valoarea

    contabila neta)

    = 10.000 * (12.000/ 8.000) = 15.000 RON

    Amortizarea actualizata = Amortizarea cumulata * (Valoarea justa/ valoarea contabila neta) =

    2.000 * (12.000/ 8.000) = 3.000 RON

    Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata

    = 3.000 - 2.000 = 1.000 RON

    2131 = 2813 1.000

    b) Inregistrari contabile n exercitiul 2011:

    Valoarea contabila neta = valoarea contabila - amortizarea calculata =

    = 12.000 - (3000 + 1500) = 7.500 RON

    Rezerva din reevaluare = valoarea justa - valoarea contabila neta = 6.000 - 7.500 = - 1.500

    RON

    Valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata * (valoarea justa/ valoarea

    contabila neta)

    = 12.000 * (6.000/ 7.500) = 9.600 RON

    Amortizarea actualizata = amortizarea calculata * (valoarea justa/ valoarea contabila neta) =

    4.500 * (6.000/ 7.500) = 3.600 RON

    Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 3.600 - 4.500 = - 900 RON

  • In acest caz rezulta o diminuare a rezervei din reevaluare, deoarece valoarea justa stabilita prin

    reevaluare este mai mica decat valoarea contabila neta cu 1.500 RON. Acest minus din

    reevaluare va fi acoperit va fi acoperit integral din rezerva din reevaluare pentru ca anterior s-

    a inregistrat o rezerva din reevaluare in suma de 4.000 RON, fara a mai fi nevoie sa se

    inregistreze si o cheltuiala (s-ar fi inregistrat daca scaderea valorii juste ar fi depasit rezerva

    recunoscuta anterior)

    105 = 2131 900

    Studiu de caz privind primele de capital

    Cu ocazia subscrierii aporturilor, valoarea la pret de emisiune este de 15.000 RON, iar valoarea

    nominala a actiunilor subscrise este de 13.000 RON. Primele de emisiune constituite se

    folosesc astfel: 500 pentru constituirea de rezerve si 1.500 pentru majorarea capitalului social.

    Constituirea capitalului social si a primelor de capital:

    456 = % 15.000

    1011 13.000

    1041 2.000

    Incorporarea primelor de capital in capitalul social si in rezervele societatii:

    1041 = % 2.000

    1012 1.500

    1061 500

    6. Studiu de caz privind rezultatul exercitiului.

    SONIA SA a avut la sfarsitul anului cheltuieli in suma de 50.000 RON si venituri in valoare de

    60.000 RON. Are loc inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli, iar profitul rezultat se

    repartizeaza astfel: 5 % la rezerve legale, iar restul profitului ramane nerepartizat.

    o 121 = 6xx 50.000 o 7xx = 121 60.000 o Repartizarea rezultatului:

    121 = % 10.000

    129 500

    1171 9.500

    o Inregistrarea repartizarii rezervei legale: 129 = 1061 500

  • 7. Studiu de caz privind rezultatul reportat.

    7.1. Profitul reportat

    Se incorporeaza in capital social o parte din profitul reportat n suma de 2.500 RON: 117 = 1012 2.500

    Societatea Prodcom SRL corecteaza doua erori contabile concretizate in omisiunea inregistrarii in exercitiul financiar precedent a unei facturi aferente vanzarii unor marfuri

    catre un client in suma de 400 RON plus TVA.

    o Inregistrarea facturii privind vanzarea marfurilor : 4111 = % 496

    1174 400

    4427 96

    o Inregistrarea impozitului pe profit aferent profitului neimpozitat in exercitiul financiar precedent :

    6588 = 441 64

    7.2. Pierderea reportata

    Se acopera pierderea contabila precedenta din profitul anului curent in valoare de 1.700:

    129 = 117 1.700

    Se acopera din rezerve legale o piedere contabila precedenta in suma de 1.200:

    1061 = 117 1.200

    Se reporteaza pierderea contabila realizata in exercitiul precedent de 7.500:

    117 = 121 7.500

    8. Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii.

    Societatea Prodcom SA detine un capital social in suma de 100.000 RON, reprezentand 10.000

    actiuni, cu o valoare nominala de 10 RON/actiune. Entitatea desfasoara mai multe operatiuni

    in ceea ce priveste instrumentele de capital propriu (actiuni proprii):

    Societatea rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare unitar de 4 RON/actiune. Totodata, capitalul social va fi diminuat cu valoarea actiunilor

    rascumparate.

    Inregistrarea rascumpararii actiunilor proprii la valoarea de rascumparare (2.000 actiuni x 4 RON/actiune = 8.000 RON):

    109 = 5121 8.000

  • Inregistrarea anularii actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora (2.000 actiuni x 10 RON/actiune = 20.000 RON) si inregistrarea castigului

    rezultat din anulare:

    1012 = % 20.000

    109 8.000

    141 12.000

    Inregistrarea transferarii castigurilor obtinute din anularea actiunilor, la rezerve:

    141 = 1068 12.000

    Entitatea Sonia SA rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare unitar de 5 RON/actiune. In acelasi exercitiu urmeaza sa se reduca capitalul

    social cu valoarea actiunilor rascumparate.

    Inregistrarea rascumpararii actiunilor proprii la valoarea de rascumparare

    = 2.000 actiuni * 5 RON/actiune = 10.000 RON):

    109 = 5121 10.000

    Inregistrarea anularii actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora (2.000 actiuni * 4,00 RON/actiune = 8.000 RON) si inregistrarea pierderii

    rezultate din anulare:

    % = 109 10.000

    1012 8.000

    149 2.000

    Inregistrarea acoperirii din rezerve a piederilor inregistrate:

    1068 = 149 2.000

    9. Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli.

    O societate livreaza marfuri unui client in valoare de 10.000 RON. Clientul constata ca o parte

    din marfuri prezinta dfecte si intenteaza firmei un proces judecatoresc. La sfarsitul anului 2009,

    societatea estimeaza ca probabilitatea de pierdere a procesului este de 40%. La sfarsitul anului

    2010, procesul nu este finalizat, iar probabilitatea dxe pierdere se estimeaza a fi de 90%. In

    2011, procesul se termina, iar compania este obligata sa plateasca o amnda in suma de 5.000

    RON.

    2009: Constituire provizion pentru 10.000 * 40% = 4.000 RON

    6812 = 1511 4.000

  • 2010: Majorare provizion cu 10.000 * 90% - 4.000 = 5.000 RON

    6812 = 1511 5.000

    2011: Plata amenda:

    6581 = 5121 5.000

    Anulare provizion:

    1511 = 7812 9.000

    10. Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni.

    10.1.Societatea Prodcom emite un 2.000 obligatiuni, cu o valoare nominala de 15

    RON/obligatiune, pret de emisiune 13 RON/obligatiune, dobanda anuala este de 15%,

    durata de rambursare 2 ani, dupa care obligatiunile sunt rascumparate la un pret de 24.000

    RON si, ulterior, sunt anulate.

    Subscrierea imprumutului sub forma obligatiunilor emise si distribuite:

    % = 161 30.000

    461 26.000

    169 4.000

    Varsarea sumelor datorate de persoanele care au subscris:

    5121 = 461 26.000

    Inregistrare cheltuiala cu dobanda: 2.000 * 15 * 15% = 4.500 se realizeaza in fiecare an

    666 = 1681 4.500

    Achitarea prin banca a dobanzii - se realizeaza in ficare an:

    1681 = 5121 4.500

    Rascumpararea in numerar a obligatiunilor la scadenta:

    505 = 5311 24.000

    Anularea obligatiunilor rascumparate:

    161 = % 26.000

    505 24.000

    768 2.000

  • Trecerea asupra cheltuielilor a primelor cu ocazia rascumpararii obligatiunilor:

    6868 = 169 4.000

    11. Studiu de caz privind creditele bancare pe termen mediu si lung.

    Societatea SONIA SRL contracteaza un imprumut bancar de 200.000 RON, pe 4 ani, cu o

    dobanda de 10% pentru achizitia de noi echipamente in vederea dezvoltarii afacerii.

    Acordare imprumut:

    5121 = 1621 200.000

    Achizitionare echipamente: 213 = 512 200.000

    Inregistrare dobanda anuala conform contractului toti cei 4 ani:

    666 = 1682 20.000

    Plata dobanda - toti cei 4 ani: 1682 = 5121 20.000

    Creditul este restituit in anul 4:

    162 = 5121 100.000

    12. Studiu de caz privind contractele de leasing financiar.

    Compania Prodcom SA incheie un contract de leasing pe o perioada de 3 ani cu scopul de a

    achizitiona un echipament tehnologic in valoare de 300.000 RON, cu o durata de utilizare

    economica a activului de 4 ani. Principalele clauze contractuale sunt: rata dobanzii 15% pe an,

    si se plateste trimestrial pe data de 20 ale lunii impreuna cu transe egale in suma de 30.000

    RON fiecare, mai putin ultima rata in valoare de 22.273 RON, valoare la care se efectueaza

    transferul dreptului de proprietate si care nu contine dobanda. Fiecare transa este formata din

    dobanda si rambursare de principal (cota parte din valoarea activului) conform graficului

    urmator:

    Sold

    initial

    Dobanda Rata

    Principal

    Sold

    final

    300.000

    11.250

    30.000

    18.750

    281.250

    281.250

    10.547

    30.000

    19.453

    261.797

    261.797

    9.817

    30.000

    20.183

    241.614

    241.614

    9.061

    30.000

    20.939

    220.675

  • 220.675

    8.275

    30.000

    21.725

    198.950

    198.950

    7.461

    30.000

    22.539

    176.411

    176.411

    6.615

    30.000

    23.385

    153.026

    153.026

    5.738

    30.000

    24.262

    128.765

    128.765

    4.829

    30.000

    25.171

    103.593

    103.593

    3.885

    30.000

    26.115

    77.478

    77.478

    2.905

    30.000

    27.095

    50.383

    50.383

    1.889

    30.000

    28.111

    22.273

    22.273 -

    22.273

    22.273

    -

    Total

    82.273

    382.273

    300.000

    12.1. Inregistrarile contabile efectuate de locatar pe durata contractului de leasing financiar

    sunt:

    a) Inregistrarea activului la valoarea capitalului de rambursat:

    213 = 167 300.000 RON

    Instalatii tehnice, mijloace de transport, Alte Imprumuturi si datorii

    animale si plantatii asimilate

    Evidentierea dobanzii aferente contractului de leasing, in cont extrabilantier:

    Debit cont 8051 Dobanzi de platit 82.273 RON

    b) Inregistrarea primei facturi pentru rata scadenta:

    % = 404 30.000 RON

    167 Alte Imprumuturi si datorii asimilate Furnizori de imobilizari 18.750

    666 Cheltuieli privind dobanzile 11.250

    Extracontabil, diminuarea dobanzii de plata cu suma de 11.250 RON:

    Credit cont 8051 Dobanzi de platit 11.250 RON

    Achitarea facturii:

  • 404 = 5121 30.000 RON

    Furnizori de imobilizari Conturi la banci In RON

    c) Primirea facturii pentru a doua rata in suma totala de 30.000 RON:

    % = 404 30.000 RON

    167 Alte Imprumuturi si datorii asimilate Furnizori de imobilizari 19.453

    666 Cheltuieli privind dobanzile 10.547

    Extracontabil, diminuarea dobanzii de plata cu suma de 10.547 RON:

    Credit cont 8051 Dobanzi de platit 10.547 RON

    Plata ceRON de a doua rate:

    404 = 5121 30.000 RON

    Furnizori de imobilizari Conturi la banci In RON

    In mod similar se inregistreaza toate operatiunile pana la sfarsitul perioadei de leasing financiar.

    La plata ultimei rate, locatarul achita valoarea reziduala si obtine dreptul de proprietate juridica

    asupra activului respectiv:

    d) Primirea facturii de la societatea de leasing pentru valoarea reziduala:

    167 = 404 22.273 RON

    Alte Imprumuturi si datorii asimilate Furnizori de imobilizari

    e) Achitarea facturii catre societatea de leasing:

    404 = 5121 22.273 RON

    Furnizori de imobilizari Conturi la banci In RON

    f) Lunar, se inregistreaza amortizarea:

    Amortizare lunara = 300.000 RON/4 ani / 12 luni = 6.250 RON

    6811 = 2813 6.250 RON

    Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalatiilor

    amortizarea imobilizarilor mijloacelor de transport

    12.2. Inregistrarile contabile efectuate de locator pe durata contractului de leasing financiar

    sunt:

    Recunoasterea creantei la valoarea imobilizarii cedate in regim de leasing:

    267 = 213 300.000 RON

    Evidentierea dobanzii aferente contractului in conturile extrabilantiere :

    Debit 8052 Dobanzi de incasat 82.273 RON

  • Emiterea facturii aferente primelor doua rate :

    4111 = % 60.000 RON

    267 38.203

    766 21.797

    Extrabilantier, se inregistreaza diminuarea dobanzii de incasat:

    Credit 8052 Dobanzi de incasat 21.797 RON

    Incasarea facturilor :

    512 = 411 60.000 RON

    In mod similar se inregistreaza toate operatiile pana la sfarsitul perioadei de leasing.

    La sfarsitul contractului se inregistreaza valoarea reziduala:

    411 = 267 22.273 RON

    Incasarea facturii :

    512 = 411 22.273 RON

    13. Studiu de caz privind contractele de leasing operational.

    La data de 01.08.2010, societatea Sonia SA a inchiriat pentru un an o cladire de la Prodcom

    SA. Chiria lunara este in suma de 50.000 RON, valoarea neta a cladirii este de 800.000 RON,

    durata d viata utila ramasa 40 ani, iar metoda de amortizare utilizata este cea liniara.

    La data de 01.08.2010, locatarul (Sonia SA) inregistreaza pe baza contractului de inchiriere

    valoarea totala a chiriilor aferente cladirii intr-un cont extrabilantier :

    Debit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii 600.000 RON

    Lunar, se fac urmatoarele inregistrari :

    Se inregistreaza chiria :

    % = 401 62.000 RON

    612 50.000

    4426 12.000

    Plata datoriei privind chiria :

    401 = 5121 62.000 RON

    Concomitent, extrabilantier se diminueaza rata de leasing cu 50.000 RON :

    Credit 8036 Redevente, locatii de gestiune, chirii 50.000 RON

    La locator (Prodcom SA) se fac urmatoarele inregistrari :

    Inregistrare amortizare lunara :

    800.000 RON / 40 ani * 1/12 = 1.667 RON

    6811 = 2812 1.667 RON

    Facturarea chiriilor lunare :

    411 = % 62.000 RON

    706 50.000

  • 4427 12.000

    Incasare chirie :

    5121 = 411 62.000 RON

    14. Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare.

    Societatea Sonia SA achizitioneaza dreptul de explorare a unui perimetru in zona Valea Jiului

    pentru suma de 50.000 RON. Durata licentei este de 5 ani, cu posibilitatea de a fi transformata

    in licenta de exploatare. Totodata, compania efectueaza si studii geologice in suma de 4.000

    RON, pentru a estima cantitatea de carbune din subsol.

    Inregistrarea achizitiei dreptului de explorare: 203 = 404 50.000

    Inregistrarea studiilor geologice:

    203 = 404 4.000

    Inregistrarea amortizarii pentru fiecare din cei 4 ani: 6811 = 2803 10.800

    15. Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi similare.

    Societatea Sonia SA isi desfasoara activitatea in domeniul materialelor de constructie.

    Compania a incheiat un contract cu un centru de cercetare in domeniu pentru a achizitiona o

    tehnologie de obtinere a unui produs nou in suma de 40.000 RON. Se considera ca sunt

    indeplinite criteriile pentru recunoasterea acestor cheltuieli ca activ. Compania inregistreaza

    inventia si la OSIM, iar taxele platite pentru brevetarea acestei inventii sunt de 6.000 RON.

    Inregistrare achizitie: 203 = 404 40.000 RON

    Inregistrare licenta: 205 = % 46.000 RON

    203 40.000

    404 6.000

    16. Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor.

    16.1. Durata de utilizare economica este mai mare decat durata normala de functionare

    In ianuarie 2010 o societate achizitioneaza un echipament cu valoarea de 20.000 RON,

    amortizabil pe o perioada de utilizare economica estimat de cinci ani, folosind metoda de

    amortizare liniara. Din punct de vedere fiscal, durata normala de functionare este de patru ani.

    Potrivit datelor de mai sus, amortizarea contabila anuala este de 4.000 RON - 20.000 RON / 5

    ani, iar cea fiscala este de 5.000 RON (20.000 RON/4 ani).

  • Amortizarea contabila lunara este de 334 RON (4.000 RON/12 luni).

    Pe parcursul duratei de utilizare economica, lunar, in contabilitate se inregistreaza aceasta

    amortizare in valoare de 334 RON:

    6811 = 2813 334 RON

    16.2. Durata de utilizare economica este mai mica dect durata normala de functionare

    In ianuarie 2011 o entitate a achizitionat un echipament cu valoarea de 24.000 RON,

    amortizabil pe o perioada de utilizare economica estimata de trei ani, folosind metoda de

    amortizare liniara. Din punct de vedere fiscal, durata normala de functionare este de patru ani.

    Amortizarea contabila anuala este de 8.000 RON (24.000 RON/3 ani), iar cea fiscala este 6.000

    RON.

    Amortizarea contabila lunara este de 667 RON (8.000 RON/12 luni).

    Aceasta amortizare de 667 RON se inregistreaza in contabilitate, lunar, pe parcursul duratei de

    utilizare economica de trei ani.

    6811 = 2813 667 RON

    17. Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor.

    17.1. O societate are o cladire achizitionata la data de 01.01.2009 cu pretul de 80.000 RON,

    iar durata de utilizare economica este de 10 ani. La 31.12.2011, s-a constatat ca valoarea

    recuperabila este de 50.000 RON, iar durata de viata ramasa s-a micsorat la 5 ani.

    Amortizarea anuala = 80.000 / 10 = 8.000 RON

    Amortizarea cumulata pana la 31.12.2011 = 8.000 * 3 ani = 24.000 RON. In fiecare an se inregistreaza amortizarea:

    681 = 281 8.000 * 3 ani

    Valoarea contabila neta la 31.12.2011: 80.000 24.000 = 56.000 RON, iar valoarea recuperabila este 50.000 RON, ceea ce inseamna ca valoarea cladirii s-a depreciat cu suma

    de 6.000 RON. Astfel, inregistrarile contabile sunt:

    o Anulare amortizare cumulata: 281 = 212 24.000 RON

    o Recunoastere depreciere: 682 = 212 6.000 RON

    Amortizarea pentru urmatoarea perioada = 50.000 / 5 ani = 10.000 RON

    17.2. In urma inventarierii efectuata la data de 31 decembrie 2011 la societatea Sonia SA, s-au

    constat urmatoarele diferente intre valorile nete contabile si valorile de inventar pentru activele

    sale:

  • O cladire cu valoarea contabila neta (VNC) 200.000 RON, iar valoarea de inventar (VI) de 190.000 RON (distrugere partiala), ceea ce inseamna ca valoarea cladirii s-a depreciat cu

    suma de 10.000 RON si astfel se va inregistra o depreciere ireversibila.

    6811 = 2812 10.000 RON

    Un copiator cu VNC = 4.000 RON, iar VI = 4.300 RON, apreciere in suma de 300 RON care insa nu se inregistreaza;

    O instalatie tehnica ce avea o VNC de 8.500 RON, iar VI constatata a fost de 7.000 RON, diferenta de 1.500 RON fiind o depreciere reversibila, ceea ce inseamna ca se face

    urmatoarea inregistrare:

    6813 = 2913 1.500 RON

    18. Studiu de caz privind intrarile de imobilizari necorporale.

    Societatea Prodcom SA a achizitionat un program informatic de contabilitate pentru suma de

    30.000 RON, program pentru care societatea a obtinut licenta de utilizare pentru o perioada de

    5 ani. Licenta este evaluata la 10.000 RON.

    % = 404 30.000 RON

    208 20.000

    2051 10.000

    19. Studiu de caz privind iesirile de imobilizari necorporale.

    Societatea Prodcom SRL vinde o licenta la un pret de vanzare de 10.000 RON, TVA 24%,

    achizitionata cu 8.000 RON, amortizata pentru 6.500 RON.

    Vanzarea licentei:

    461 = % 12.400 RON

    7583 10.000

    4427 2.400

    Inregistrarea scoaterii din gestiune:

    % = 205 8.000 RON

    6583 1.500

    2805 6.500

    20. Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imobilizarilor corporale.

    20.1. Entitatea Sonia SA achizitioneaza un utilaj la pretul de 5.000 RON, TVA 24%. Utilajul

    este receptionat pe data de 15.05.2011, dar este pus in functiune pe 20.06.2011. Cheltuielile cu

    punerea in functiune au fost de 1.000 RON, TVA 24% (s-a apelat la o firma specializata).

    15.05.2011 Intrarea in patrimoniu a utilajului: % = 404 6.200 RON

  • 231 5.000

    4426 1.200

    Inregistrarea cheltuielilor cu punerea in functiune ca parte a costului utilajului pe 20.06.2011:

    % = 404 1.240 RON

    231 1.000

    4426 240

    Punerea in functiune a utilajului pe 20.06.2011: 2131 = 231 6.000 RON

    20.2. Societatea Prodcom primeste sub forma de donatie un laptop in valoare de 5.000 RON.

    Inregistrarea in contabilitate aferenta intrarii in patrimoniu a laptopului este:

    214 = 4753 5.000 RON

    20.3. Societatea Sonia SA schimba un automat pentru inghetata cu o lada frigorifica ce apartine

    entitatii Prodcom SA. La data efectuarii schimbului, valoarea contabila, valoarea justa si

    amortizarea cumulata erau:

    Valoarea contabila Amortizarea cumulata Pretul de vanzare

    Automat inghetata 7.000 2.000 5.300

    Lada frigorifica 6.500 1.600 5.200

    Societatea Sonia SA va derecunoaste automatul pentru inghetata si va recunoaste lada

    frigorifica la cost de achizitie, in cadrul tranzactiilor separate de vanzare si cumparare pe baza

    facturilor:

    Vanzarea automatului pentru inghetata: 461 = % 6.572 RON

    7583 5.300

    4427 1.272

    Descarcarea din gestiune a automatului pentru inghetata: % = 2131 7.000 RON

    281 2.000

    6583 5.000

    Achizitia lazii frigorifice: 2131 = 404 5.200 RON

  • 21. Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarior corporale.

    21.1. Iesirea prin casare

    Situatia la scoaterea din functiune a unui utilaj se prezinta astfel: cost de achizitie 50.000 RON,

    amortizare cumulata 35.000 RON, cheltuieli ocazionate de casare: 8.000 RON (matriale

    consumabile 3.000 RON si salarii 5.000 RON), iar piesele de schimb recuperate sunt in suma

    de 15.000 RON.

    Colectarea cheltuielilor efectuate cu dezmembrarea utilajului: 602 = 302 3.000 RON

    641 = 421 5.000 RON

    Inregistrarea pieselor de schimb recuperate: 346 = 711 15.000 RON

    302 = 346 15.000 RON

    Scoaterea din gestiune a utilajului: % = 2131 50.000 RON

    281 35.000

    6583 15.000

    21.2. Iesirea prin vanzare (cedare)

    O societate vined o cladire la pretul de 10.000 RON. Cladire are un cost de 40.000 RON,

    amortizare cumulata 35.000 RON.

    Vanzarea cladirii: 461 = 7583 10.000 RON

    Descarcarea din gestiune a cladirii: % = 212 40.000 RON

    281 35.000

    6583 5.000

    22. Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor.

    22.1. Cost de achizitie

    Societatea Sonia SA achizitioneaza un utilaj la pretul de 12.000 RON, cheltuieli de transport

    facturate la furnizori in suma de 1.500 RON, avans acordat de 5.000 RON.

    Inregistrarea avansului acordat pe baza facturii: % = 512 6.200 RON

    232 5.000

    4426 1.200

    Receptia utilajului: % = 404 16.740 RON

    232 13.500

    4426 3.240

    Achitarea datoriei catre furnizor cu retinerea avansului acordat:

  • 404 = % 16.740 RON

    232 5.000

    4426 1.200

    512 10.540

    22.2. Cost de productie

    Societatea Prodcom SA realizeaza o constructie in regie proprie. Executarea constructiei

    genereaza urmatoarele cheltuieli: materii prime 150.000 RON; salarii 80.000 RON, amortizari

    90.000 RON. Dobanda aferenta creditelor de finantare a investitiei au o valoare de 40.000

    RON. Lucrarea a fost terminata si constructia este data in folosinta.

    Inregistrarile contabile aferente obtinerii constructiei in regie proprie sunt:

    Constatarea cheltuililor:

    601 = 301 150.000 RON

    641 = 421 80.000 RON

    681 = 281 90.000 RON

    212 = 1682 40.000 RON

    Receptia si punera in functiune a cladirii, la cost de productie:

    212 = 722 360.000 RON

    22.3. Valoare justa

    Societatea Prodcom primeste sub forma de donatie o masina in valoare de 10.000 RON.

    Inregistrarea in contabilitate aferenta intrarii in patrimoniu a laptopului este:

    213 = 4753 10.000 RON

    22.4. Valoare de aport

    Compania Prodcom SA emite 100 actiuni cu o valoare nominala de 50 RON/actiune.

    Actionarul care a subscris aceste actiuni face un aport sub forma unui mijloc de transport, a

    carui valoare justa este 6.000 RON.

    Valoare prime de aport = 6.000 100 * 50 = 1.000 RON

    Subscrierea celor 100 actiuni la valoarea nominala de 50 RON/actiune: 456 = 1011 5.000 RON

    Inregistrarea aportului reprezentat de mijlocul de transport: 2133 = % 6.000 RON

    456 5.000

    1043 1.000

    Varsarea capitalului: 1011 = 1012 5.000

  • 23. Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de exploatare.

    23.1. Subventii pentru investitii

    La data de 08.05.2008, SC Prodcom SRL achizitioneaza o linie de productie la costul de 15.000

    RON, subventia guvernamentala fiind de 10.000 RON. Durata normala de utilizare a activului este

    de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea liniara. La 20.05.2011, ca urmare a nerespectarii

    clauzelor impuse, societatea trebuie sa ramburseze 90% din valoarea subventiei primite.

    Achizitia instalatiei: % = 404 18.600 RON

    2131 15.000

    4426 3.600

    Recunoasterea dreptului de a primi subventia:

    4451 = 4751 10.000 RON

    Primirea subventiei:

    5121 = 4451 10.000 RON

    Inregistrarea amortizarii anuale: 6811 = 2813 3.000 RON

    Trecerea anuala a subventiei la venituri: 4751 = 7584 2.000 RON

    La data rambursarii subventiei (20.05.2011): Sold subventie la venituri in avans = 10.000 3 * 2.000 = 4.000 RON Subventie de rambursat = 10.000 * 90% = 9.000 RON

    Astfel, la rambursarea subventiei, societatea recunoaste la cheltuieli surplusul de

    5.000 RON (9.000 4.000): % = 5121 9.000 RON

    4751 4.000

    6588 5.000

    23.2. Subventii de exploatare

    Societatea Prodcom SA primeste sub forma de subventie suma de 20.000 RON, din care 4.000

    RON se incaseaza la data acordarii, iar restul de 16.000 RON se incaseaza in aceeasi perioada.

    Suma de 10.000 RON este aferenta cifrei de afaceri (3.000 RON pentru perioada curenta si restul

    pentru perioadelor urmatoare), iar 6.000 RON pentru plata personalului si este aferenta perioadei

    in curs.

    20.000 % = % 20.000 RON

    16.000 445 7411 3.000

    4.000 5121 7414 6.000

    472 11.000

  • 24. Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans.

    24.1. Venituri in avans

    In luna martie 2011 societatea Sonia SRL primeste factura aferenta serviciilor de internet pentru

    perioada aprilie - mai 2011 in valoare de 4.500 RON, plus TVA.

    Inregistrari luna martie 2011 - Inregistrarea facturii privind serviciile de internet:

    % = 401 5.580 RON

    471 4.500

    4426 1.080

    Aprilie 2011 Recunoasterea cheltuielii ca fiind aferenta perioadei:

    626 = 471 2.250 RON

    Mai 2011 Recunoasterea cheltuielii ca fiind aferenta perioadei:

    626 = 471 2.250 RON

    24.2. Cheltuieli in avans

    Societatea Prodcom emite in aprilie o factura de chirie in avans pentru luna mai, in valoare de

    5.000 RON, plus TVA.

    Inregistrarea facturii emise privind chiria:

    411 = % 6.200 RON

    472 5.000

    4427 1.200

    Descarcarea veniturilor in avans aferente lunii mai:

    472 = 706 5.000 RON

    25. Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizari financiare.

    25.1.Intrari de imobilizari financiare

    Entitatea Prodcom SA achizitioneaza titluri imobilizate in valoare de 40.000 RON, eliberate in

    proportie de 80% si achitate prin banca pentru 12.000 RON.

    Inregistrarea achizitiei: 261 = % 40.000 RON

    269 8.000

    5121 12.000

    404 20.000

    Varsaminte efectuate pntru emitent pe masura valorii elberate: 269 = 512 8.000 RON

  • 25.2. Iesiri de imobilizari financiare

    Dupa 2 ani, compania Prodcom SA vinde titlurile imobilizate achizitionate la pretul de 40.000

    RON cu 50.000 RON, iar comisionul pe care il plateste este in suma de 1.500 RON.

    Reflectarea veniturilor din cedarea titlurilor la pretul de cesiune: 461 = 7641 50.000 RON

    Scoaterea din evidenta a titlurilor la valoarea de intrare: 6641 = 261 40.000 RON

    Incasarea titlurilor si inregistrarea comisionului: % = 461 51.500 RON

    512 50.000

    622 1.500

    26. Studiu de caz privind contabilitatea materiilor prime, materialelor consumabile.

    Societatea Prodcom SRL achizitioneaza materii prime in valoare de 5.000 RON si materiale

    consumabile in suma de 4.000 RON, din care combustibil de 1.800 RON si piese de schimb 2.200

    RON. Ulterior, acestea sunt date in consum conform bonurilor de consum.

    Achizitia materiilor prime: % = 401 6.200 RON

    301 5.000

    4426 1.200

    Achizitia combustibilului: % = 401 2.232 RON

    3022 1.800

    4426 432

    Achizitia pieselor de schimb: % = 401 2.728 RON

    3024 2.200

    4426 528

    Consumul materiilor prime, combustibilului si a pieselor de schimb: 601 = 301 5.000 RON

    6022 = 3022 1.800 RON

    6024 = 3024 2.200 RON

    27. Studiu de caz privind contabilitatea obiectelor de inventar.

    Entitatea SC Sonia SA obtine din productie proprie produse finite (mobilier) la costul de productie

    20.000 RON. Societatea retine produse finite in valoare de 13.000 RON pentru a fi utilizate ca

    materiale de natura obiectelor de inventar.

    Se obtin produse finite din productie proprie: 345 = 711 20.000 RON

  • Se transfera produse finite pentru a fi utilizate ca materiale de natura obiectelor de inventar:

    303 = 345 13.000 RON

    Darea in folosinta a obiectelor de inventar:

    603 = 303 13.000 RON

    28. Studiu de caz privind contabilitatea stocurilor aflate la terti.

    Societatea Sonia SA trimite unei alte entitati spre prelucrare materii prime in valoare de 50.000

    RON. Prelucrarea costa 8.000 RON, la care se adauga TVA 1.920 RON. Dupa prelucrare, materiile

    prime sunt returnate beneficiarului societatea Prodcom SA.

    Inregistrarea transferului de materii prime in gestiunea entitatii prelucratoare:

    351 = 301 50.000 RON

    Inregistrarea facturii de prelucrare a materiilor prime:

    % = 401 9.920 RON

    351 8.000

    4426 1.920

    Inregistrarea materiilor prime prelucrate:

    301 = 351 58.000 RON

    29. Studiu de caz privind contabilitatea produselor finite.

    Societatea Sonia SA obtine din productie proprie 8.000 pungi la costul de 0,4 RON/bucata. Aceasta

    ii vinde socitatii Prodcom SA 2.000 pungi la pretul de 1,00 RON/bucata plus ecotaxa de 0,2

    RON/punga, TVA 24%.

    Inregistrari la societatea Sonia SA:

    Obtinerea pungilor din productie proprie: 345 = 711 3.200 RON

    Vanzarea pungilor si descarcarea lor din gestiune: 4111 = % 2.976 RON

    701 2.000

    446 400

    4427 576

    711 = 345 2.000 * 0,4 = 800 RON

    Inregistrari la societatea Prodcom:

    Achizitia de marfuri:

  • % = 401 2.976 RON

    371 2.400

    4426 576

    30. Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor.

    Societatea Sonia SA are in stoc la inceputul lunii noiembrie marfuri in suma de 10.000 RON (250

    bucati * 40 RON). Compania utilizeaza metoda FIFO pentru scoaterea din gestiune a marfurilor si

    metoda inventarului permanent. In cursul lunii au loc urmatoarele tranzactii:

    02.11. achizitie de marfuri 100 buc * 50 RON/buc = 5.000 RON

    10.11. vanzare de marfuri 300 buc la pretul de 17.000 RON

    23.11. achizitie de marfuri 200 buc * 45 RON/buc = 9.000 RON

    28.11. vanzare de marfuri 150 buc la pretul de 10.000 RON

    La sfarsitul lunii se face inventarierea si se constata ca soldul marfurilor este in suma de 2.000

    RON.

    Achizitie de marfuri: 371 = 401 5.000 RON

    Vanzarea si descarcarea din gestiune a marfurilor: 4111 = 707 17.000 RON

    607 = 371 250 * 40 + 50 * 50 = 12.500 RON

    Achizitie de marfuri: 371 = 401 9.000 RON

    Vanzarea si descarcarea din gestiune a marfurilor: 4111 = 707 10.000 RON

    607 = 371 50 * 50 + 150 * 45 = 9.250 RON

    La sfarsitul lunii, societatea are un sold de marfuri scriptic:

    50 buc * 45 RON/buc = 2.250 RON

    Soldul faptic este 2.000 RON, ceea ce inseamna ca trebuie sa se inregistreze un minus la nivelul

    marfurilor in suma de 250 RON:

    607 = 371 250 RON

    Daca s-ar fi folosit metoda inventarului intermitent, s-ar fi facut urmatoarele inregistrari:

  • Anularea soldului initial: 607 = 371 10.000 RON

    Inregistrarea achizitiilor de marfuri: 607 = 401 5.000 RON

    607 = 401 9.000 RON

    Vanzarea marfurilor: 4111 = 707 17.000 RON

    4111 = 707 10.000 RON

    Descarcarea din gestiune nu se inregistreaza, ci se determina la sfarsitul perioadei:

    Iesiri = Sold initital + Intrari Sold de la inventar

    Iesiri = 10.000 + 14.000 2.000 = 22.000 RON

    Prin metoda inventarului intermitent, minusurile de inventar nu pot fi identificate, ci la sfarsitul

    perioadei soldul final se determina pe baza inventarului faptic.