aplicatie paractica

Cuprins

CAP 1. ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONALITATE LA CASA DE ASIGURĂRI DE

SĂNĂTATE IAŞI.......................................................................................................................2

1.1. Prezentarea instituţiei.......................................................................................................2

1.2. Scurt istoric......................................................................................................................2

1.3. Obiectul de activitate.......................................................................................................4

1.4. Structura organizatorică a Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi.......................................5

1.5. Structura de personal la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi..........................................13

1.6. Funcţionalitate la CAS Iaşi............................................................................................18

1.7. Relaţiile externe ale Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi...............................................21

CAP. 2 FUNDAMENTAREA INDICATORILOR FINANCIARI LA CASA DE

ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE IAŞI........................................................................................24

2.1. Cadrul juridic de acţiune................................................................................................24

2.2. Calcule şi fundamentări privind veniturile proprii la CAS Iaşi.....................................40

2.3. Calcule şi fundamentări privind cheltuielile la CAS Iaşi...............................................48

2.4. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea indicatorilor financiari ai Casei de

Asigurări de Sănătate Iaşi.....................................................................................................68

CAP.3 FINANŢAREA BUGETARĂ A CHELTUIELILOR PUBLICE.................................72

3.1. Noţiuni şi elemente specifice finanţării cheltuielilor bugetare......................................72

3.2. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare.............................................................73

3.3. Utilizarea creditelor bugetare.........................................................................................79

3.4. Fluxurile informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor la Casa de Asigurări de

Sănătate Iaşi..........................................................................................................................85

CAP. 4 ORGANIZAREA EVIDENŢEI PRIVIND GESTIUNEA FINANCIARĂ LA CASA

DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE IAŞI.................................................................................87

4.1. Evidenţa tehnico – operativă..........................................................................................88

4.2. Evidenţa statistică..........................................................................................................89

4.3. Evidenţa contabilă curentă.............................................................................................90

4.5.. Încheierea exerciţiului financiar la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi......................104

4.5. Încheierea exerciţiului financiar la CAS Iaşi...............................................................105

Bibliografie.........................................................................................................................108

Anexe..................................................................................................................................109

Organizarea gestiunii financiare la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi

Cap 1. Organizare şi funcţionalitate la Casa de Asigurări de

Sănătate Iaşi

1.1. Prezentarea instituţiei

Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii

sănătăţii populaţiei care asigură accesul la un pachet de servicii de bază pentru asiguraţi. Casa

de Asigurări de Sănătate Iaşi, în exercitarea atribuţiilor ei conferite de lege şi de Statut, aplică

şi respectă politica şi strategia generală stabilite de Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate

pentru sistemul de asigurări sociale de sănătate pe raza judeţului Iaşi.

Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi este instituţie publică, cu personalitate juridică, cu

buget propriu, în subordinea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Casa de Asigurări de

Sănătate Iaşi se organizează şi funcţionează pe baza statutului propriu, care respectă

prevederile statutului –cadru, aprobat de Consiliul de Administraţie al CNAS. Casa de

Asigurări de Sănătate Iaşi este organizată în baza O.U.G. nr.150 /2002 privind organizarea şi

funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările

ulterioare, a Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi a statutului

propriu aprobat propriu aprobat de Consiliul de Administraţie al CNAS.

Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi administrează fondul de asigurări sociale de

sănătate (FASS), fond constituit din contribuţia asiguraţilor, contribuţia persoanelor fizice şi

juridice care angajează personal salariat, subvenţii de la bugetul de stat şi de la bugetele

locale, alte venituri. CAS Iaşi reprezintă interesele asiguraţilor săi, 789044 la o populaţie de

861934 locuitori (la data de 31.03.2002), cu un grad de urbanizare de 46 %.

Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi are sediul în municipiul Iaşi la adresa: str.

Gheorghe Asachii 18-20, 700483, judeţul Iaşi.

1.2. Scurt istoric

Până la apariţia Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/19971, sistemul de ocrotire a

sănătăţii a fost coordonat în mod centralizat de către Ministerul Sănătăţii prin cele 41 de

direcţii sanitare judeţene şi direcţia sanitară a municipiului Bucureşti, constituit dintr-o reţea

de spitale, policlinici, dispensare şi alte unităţi sanitare. În plus, existau şi un număr de spitale,

1 Publicată în M. Of. nr.178/31 iulie 1997.

2


institute şi centre naţionale de înaltă specializare direct subordonate Ministerului Sănătăţii,

precum şi reţele medicale paralele, în subordinea Ministerului Transporturilor, Ministerului

Apărării Naţionale, Ministerului de Interne, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale şi

Serviciului Român de Informaţii, care furnizau servicii medicale şi răspundeau de ocrotirea

sănătăţii pentru o anumită categorie de populaţie.

În perioada 1990-1998, s-a utilizat un sistem dualist de tipul finanţare de la bugetul de

stat/finanţare complementară – fond special de sănătate (O.G. nr. 22/19922), precum şi

finanţare externă – împrumuturi de la Banca Mondială (Legea nr. 79/19913), fonduri Phare şi

donaţii.

Începutul reformei sanitare a presupus reorganizarea serviciilor de sănătate şi a sistemului

de finanţare a serviciilor de sănătate.

În iulie 1997, a fost adoptată de Parlamentul României şi promulgată de Preşedintele ţării

Legea Asigurărilor Sociale de Sănătate – Legea nr. 145/1997. Aceasta a urmărit modelul de

asigurări tip Bismark, cu asigurare de sănătate obligatorie, bazat pe principiul solidarităţii şi

funcţionând în cadrul unui sistem descentralizat. Ea a intrat în vigoare, cu toate prevederile,

începând cu 1 ianuarie 1999 dar a existat o perioada de tranziţie în anul 1998 în care Direcţiile

Sanitare Judeţene şi Ministerul Sănătăţii au administrat fondurile de asigurare. În consecinţă,

de la 1 ianuarie 1999, conform legii au funcţionat şi casele de asigurări ca instituţii publice

autonome, conduse de reprezentanţii asiguraţilor şi patronatului prin consiliile de

administraţie, deci şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.

Legea 145/2002 a asigurărilor sociale de sănătate, în calitatea de prim act normative

important a introdus principiile asigurărilor sociale de sănătate , impunând caracteristici noi şi

democratice:

cuprinderea obligatorie a populaţiei într-un sistem unitar de protecţie social;

alegerea liberă a medicului, unităţii sanitare şi a casei de asigurări de sănătate;

acordarea unui pachet de servicii medicale reglementate prin Contractul Cadru;

finanţare prin contribuţii şi subvenţii de stat;

echilibru financiar;

funcţionarea descentralizată;

solidaritatea şi subsidiaritate în colectarea şi utilizarea fondurilor;

echitate şi accesibilitatea în acordarea serviciilor medicale.

Actul normativ enunţat stabilea că din punct de vedere administrativ, ca asigurările de

2 Publicată în M. Of. nr. 213/28 aug. 1992.

3 Publicată în M. Of. nr. 267/31 dec. 1991.

3


sănătate să se organizeze prin CNAS, prin casele de asigurări judeţene şi a municipiului

Bucureşti şi prin oficii teritoriale.

În perioada 1997-2001, Legea asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997 a fost

modificată succesiv prin O.U.G. 30/1998, O.U.G. 72/19998, O.U.G. 180/2000 şi O.U.G.

150/2002 care a abrogate legea nr. 145/1997.

Prin noul cadru juridic Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate devine

ordonator principal de credite conform art. 99, alin. (1), iar preşedinţii Caselor Judeţene de

Asigurări de Sănătate sunt desemnaţi ordonatori secundari de credite, conform art. 101, alin

(4). Prin O.U.G. NR. 30/1998 s-a impus şi statuarea tripartismului la nivelul conducerii

C.N.A.S. Consiliile de Administraţie fiind formate din reprezentanţi ai puterii executive,

precum şi ai asociaţiilor patronale şi sindicale, reprezentative la nivel naţional. Astfel,

Consiliul de Administraţie al C.N.A.S. era compus din 15 membri (art.95), iar Consiliile de

Administraţie ale Caselor Judeţene de Asigurări de Sănătatea din 9 membri.(art 101).

1.3. Obiectul de activitate

CAS Iaşi are rolul de a aplica politica şi strategia generală a CNAS în cadrul

sistemului de asigurări sociale de sănătate pe teritoriul judeţului. Sistemul asigurărilor sociale

de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii populaţiei prin intermediul

unei variate game de servicii medicale, ce presupun în principal manifestarea grijei faţă de

sănătate, asigurarea medicamentelor necesare, a materialelor sanitare şi a dispozitivelor

medicale.

Principalele atribuţii ale CAS Iaşi, sunt următoarele :

să colecteze contribuţiile la fond pentru persoanele fizice, altele decât cele pentru care

colectarea veniturilor se face de către ANAF;

să administreze bugetul propriu;

să înregistreze, să actualizeze datele referitoare la asiguraţi şi să le comunice CNAS;

să elaboreze şi să publice raportul anual şi planul de activitate pentru anul următor;

să utilizeze toate demersurile legale pentru a optimiza colectarea contribuţiilor şi

recuperarea creanţelor restante la contribuţii pentru fond;

4


să furnizeze gratuit informaţii, consultanţă, asistenţă în problemele asigurărilor sociale

de sănătate şi ale serviciilor medicale persoanelor asigurate, angajatorilor şi

furnizorilor de servicii medicale;

să administreze bunurile casei de asigurări, conform prevederilor legale;

să negocieze, să contracteze şi să deconteze serviciile medicale contractate cu

furnizorii de servicii medicale în condiţiile contractului cadru;

să monitorizeze numărul serviciilor medicale furnizate şi nivelul tarifelor acestora;

poate să organizeze licitaţii în vederea contractării unor servicii din pachetul de

servicii, pe baza prevederilor contractului cadru;

să asigure, în calitate de instituţiei competentă, activităţile de aplicare a documentelor

internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii încheiate de România cu alte state;

alte atribuţii prevăzute de acte normative în domeniul sănătăţii.

1.4. Structura organizatorică a Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi

Structura internă urmăreşte aşezarea şi relaţionarea compartimentelor în interiorul

sistemului, ca ansamblu organizatoric. Organigrama generală reprezintă principala structură

ce stă la baza unei bune organizării şi a unei etalonării precise a responsabilităţilor fiecărui

departament în parte.

Structura organizatorică a CAS Iaşi este de tip piramidal, iar nivelurile ierarhice urmăresc

o divizare fragmentată pe trepte cu grade diferite de autoritate. Conform organigramei Casei

de Asigurări de Sănătate Iaşi (figura nr. 1), structura organizatorică, formată din servicii,

departamente şi birouri instituie premisa necesară în asigurarea funcţionării normale a

compartimentelor de muncă, în repartizarea precisă a responsabilităţilor, în stabilirea

riguroasă a dependenţelor ierarhice dar şi a unităţii dintre responsabilitatea unei funcţii şi

puterea de decizie.

La conducerea Casei de Asigurări de Sănătate a judeţului Iaşi se află un Consiliu de

Administraţie şi preşedintele-director general. În subordinea acestuia, aşa cum reiese din

organigramă, se află directori specializaţi pe diferite servicii şi medicul şef care conduce

serviciul medical. Funcţia de medic-şef este echivalentă cu cea de director general adjunct.

5


Fig nr.1 Organigrama CAS Iaşi

6


Organele de conducere ale CAS Iaşi sunt consiliul de administraţie şi preşedintele

director general

.

Tabel nr.1 Conducerea executivă a CAS Iaşi

PREŞEDINTE - DIRECTOR GENERAL Dr. Iulian ŞERBAN [email protected]

DIRECTOR ECONOMICEc. Cristian

LĂPUŞ[email protected]

DIRECTOR RELAŢII CONTRACTUALE Ec. Radu ŢIBICHI [email protected]

MEDIC ŞEF Dr. Dana SCUMPU [email protected]

Principalele atribuţii ale preşedintelui - director general sunt :

aplică normele de gestiune, regulamentele de organizare şi de funcţionare şi

procedurile administrative unitare;

organizează şi coordonează activitatea de control al execuţiei contractelor de furnizare

de servicii medicale;

organizează şi coordonează activitatea de urmărire şi control al colectării contribuţiilor

la fond;

propune programe de acţiuni de îmbunătăţire a disciplinei financiare, inclusiv

executarea silită, potrivit legii;

stabileşte modalitatea de contractare, cu respectarea contractului-cadru;

organizează împreună cu alte structuri abilitate controale privind respectarea

drepturilor asiguraţilor şi propune măsuri în caz de nerespectare a acestora;

supraveghează şi controlează organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări de

sănătate la nivel teritorial şi prezintă anual rapoarte, pe care le dă publicităţii;

numeşte, sancţionează şi eliberează din funcţie personalul casei de asigurări.

Consiliul de administraţie are în componenţă 11 membrii, după cum reiese din tabelul

următor.

7

mailto:[email protected]





Tabel nr.2 Componenţa Consiliului de administraţie al CAS Iaşi

NR.

CRT.

NUME ŞI

PRENUMEFUNCŢIA APARTENENŢA

1 Iulian ŞERBAN PREŞEDINTE CAS IAŞI

2ALEXE GRETA

IRINELMEMBRU PREFECTURA

3 Vasile COSTINESCU MEMBRU CONSILIU JUDEŢEAN

4 Doru SCRIPCARU MEMBRU PATRONAT UGIR

5Magda-Ecaterina

ANTOHEMEMBRU CNPR

6 Camelia Elena SAVA MEMBRU CNIPMMR

7 Constantin MAFTEI MEMBRU SINDICAT CARTEL ALFA

8 Viorel TĂNASE MEMBRU SINDICAT SANITAS

9Doru

ALEXANDRESCUMEMBRU SINDICAT BNS

10 Vasile MANOLACHE MEMBRUFEDERAŢIA NAŢIONALĂ A

SINDICATELOR PENSIONARILOR

11 Mihai BUTNARIU MEMBRUFEDERAŢIA NAŢIONALĂ A

SINDICATELOR PENSIONARILORPrincipalele atribuţii ale consiliului de administraţie sunt :

aprobă proiectul statutului propriu;

avizează proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli anuale aferente Fondului naţional

unic de asigurări sociale de sănătate;

8


aprobă rapoartele de gestiune semestriale şi anuale, prezentate de preşedintele-director

general;

avizează politica de contractare propusă de preşedintele-director general, cu

respectarea contractului-cadru;

avizează programele de acţiuni de îmbunătăţire a disciplinei financiare, inclusiv

măsurile de executare silită potrivit prevederilor legale în vigoare;

alte atribuţii date prin lege sau prin statut.

Organizarea administrativă se prezintă conform următorului tabel, conform serviciilor,

birourilor şi compartimentelor aflate în structura CAS Iaşi.

Tabel nr.3 Organizare administrativă la CAS Iaşi

Serviciu / Birou / Compartiment

Sef Serviciu / Sef Birou /

Coordonator

Compartiment

Telefon Interior

Preşedinte Director General

Cabinet Preşedinte Director General Mihaela SCAFARIU0232

218630195

Serviciul Control Ruxanda PARASCA0232

218630123

Serviciul Resurse umane Elisabeta VITAN0232

218630116

Biroul Tehnologia informaţiei şi SIUI Sorin CHIFAN0232

218630230

Compartimentul Audit public intern Aurelia MUNTEANU0232

218630225

Compartimentul Juridic, contencios Denisa IRIMIA0232

218630120

Compartimentul Relaţii publice, purtător Mihaela SCAFARIU 0232 195

9


de cuvânt 218630

Direcţia Economică

Serviciul Buget, financiar, contabilitate Ionel AMARIEI0232

218630128

Serviciul Administrare contribuţii şi

creanţeMarius BACIU

0232

218630203

Biroul Logistică Adrian URSACHI0232

218630231

Compartimentul Achizitii Camelia Mariniuc0232

218630120

Direcţia Relaţii Contractuale

Serviciul Contractare, decontare asistenta

medicala spitaliceasca, de urgenta

prespitaliceasca şi ambulatorie de

specialitate

Margareta MIRON0232

218630218

Serviciul Contractare, decontare asistenta

medicala primara, stomatologica,

dispozitive medicale şi îngrijiri la

domiciliu

Gabriela AMARIEI0232

218630199

Compartimentul Contractare decontrare

farmaciiMihail BENDAS

0232

218630221

Compartimentul Evaluare furnizori Anca LISMAN0232

218630211

Compartimentul Contractare asigurati Daniela BORŞANU0232

218630114

Compartimentul Formulare si carduri Ionela POPOVICI0232

218630167

10


Compartimentul Relatii cu publicul Carmen TVIGUN0232

218630171

Medic Şef

Serviciul Medical Liviu STAFIE0232

218630226

Compartimentul Programe de sănătate Daniela APOSTOL0232

218630171

Compartimentul Comisii terapeutice Margareta HANCU0232

218630224

Compartimentul Concedii medicale Corina IVASIUC0232

218630129

Serviciul Buget, Finanţe, Contabilitate, cu un rol important în fundamentarea

cheltuielilor bugetare, la nivelul instituţiei, prezintă următoarele atribuţii:

colaborează cu celelalte compartimente din cadrul institutiei şi întocmeste

propunerile pentru proiectul de buget şi anexele la acesta, pentru anul bugetar următor,

cu încadrarea în limitele de şi estimările pentru următorii 3 ani, însoţite de

documentaţii şi fundamentări detaliate;

solicită ordonatorului principal de credite, modificări sau rectificări între

titluri şi articole de cheltuieli bugetare, pentru exerciţiului bugetar curent;

angajează unitatea prin semnătură, în toate operaţiunile de plată;

urmăreşte efectuarea la timp a finanţării lunare cu credite bugetare pe baza

deschiderilor de credite primite de la MF şi CNAS, în limita fondurilor şi conform

destinatiilor primite;

comunică compartimentelor de specialitate sumele alocate din buget pentru

cheltuieli cu serviciile medicale, cheltuieli de personal, cheltuieli materiale şi

cheltuieli de capital şi urmăreşte împreuna cu acestea încadrarea în limitele aprobate;

în vederea efectuarii cheltuielilor prezintă la unitatea trezoreriei statului la

care avem deschise conturi bugetul de venituri şi cheltuieli, aprobat şi repartizat pe

trimestre în conditiile legii şi lista obiectivelor de investiţii;

întocmeşte lunar situaţia monitorizării cheltuielilor de personal pe care o

transmite la CNAS;

11


urmăreşte periodic corelaţia între creditele aprobate prin buget, nivelul

dispoziţiilor de repartizare şi cel al plăţilor nete de casă;

întocmeste lucrările de raportare periodică (zi, lună, trimestru, an), cu privire

la execuţia bugetului (contul de execuţie);

organizează, controlează şi răspunde de evidenţa contabilă, financiară şi de

gestiune, pe baza reglementãrilor în vigoare;

întocmeşte dările de seamă contabile (bilanţ şi cont de execuţie), precum şi

contul de încheiere a exerciţului bugetar anual pentru bugetul fondului se asigurări

sociale de sănătate al CAS Iaşi;

completează jurnalele prevăzute de legea contabilităţii, Registrul Jurnal,

Registrul Inventar;

ţine evidenţa finanţărilor unităţilor spitaliceşti. Înregistrează zilnic în evidenţa

analitică plăţile pe categorii de unităţi şi servicii spitaliceşti;

realizează evidenţierea sponsorizărilor, donaţiilor şi a plăţilor efectuate din

aceste surse;

urmăreşte şi verifică derularea contractelor pentru utilităţi curente;

răspunde de întocmirea corectă şi la timp a ordinelor de plată către furnizori;

verifică activitatea casieriei proprii;

verifică activitatea gestionarilor cu reţete medicale şi formulare de raportare

medici;

completează CEC-ul pentru ridicare de numerar (numerarul pentru efectuarea

plăţilor de salarii, premii, deplasări şi pentru alte cheltuieli care nu se pot efectua prin

virament;

predă documentele bancare casierului pentru depunere la Trezorerie;

primeşte şi verifică extrasele de cont şi documentele lor însoţitoare, asigurând

încadrarea corecta pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare a cheltuielilor pentru bugetul

propriu şi le înregistrează în contabilitate.

Serviciul Planificare şi Prognozǎ:

asigurǎ suportul pentru fundamentarea deciziilor directorului executiv în ceea

ce priveşte negocierea contractelor CAS Iaşi cu spitalele, pe baza indicatorilor

statistici;

asigurǎ centralizarea şi transmiterea trimestrial la CNAS a evaluǎrii activitǎţii

pe toate tipurile de asistenţǎ medicalǎ;

din luna septembrie 2006, rǎspunde de primirea, centralizarea şi transmiterea

12


la CNAS a contului de execuţie lunar de la unitǎţile sanitare cu paturi şi Serviciul

Ambulanţǎ.

Serviciul Control are următoarele sarcini:

asigură controlul furnizării serviciilor medicale, medicamentelor în

tratamentul ambulatoriu şi dispozitivele medicale acordate asiguraţilor;

desfǎşoarǎ activitǎţi de control la persoane juridice ai cǎror salariaţi

beneficiazǎ de concedii şi indemnizaţii , precum şi la persoanele fizice care primesc

aceste facilitǎţi;

urmǎreşte modul de recuperare a prejudiciilor constatate.

Atribuţiile Compartimentului Audit Public Intern sunt de a asigura executarea

misiunilor de audit efectuate la nivelul CAS şi la furnizorii de servicii medicale şi

farmaceutice care au contracte încheiate cu CAS Iaşi în conformitate cu prevederile Legii

672/2002 privind auditul public intern şi cu Normele metodologice de aplicare a Legii

auditului public intern avizate de MS cu nr. 40469/18.08.2003 şi a Planului de audit public

intern aprobat, conform următoarelor obiective:

evaluarea semestrialǎ şi anualǎ a bilanţului contabil şi a contului de execuţie bugetarǎ

prin verificarea legalitǎţii, realitǎţii, regularitǎţii şi exactitǎţii evidenţelor contabile şi

ale actelor financiare şi de gestiune, evaluare ce are drept scop eliminarea factorilor

cumulaţi de risc ce pot aparea în cadrul sistemului;

examinarea proiectului de buget precum şi a propunerilor de rectificare a bugetului

aprobat;

auditarea conformitǎţii operaţiunilor, activitǎţilor sau acţiunilor, identificarea erorilor,

gestiunii defectuoase şi fraudelor şi, pe aceste baze, luarea şi/sau propunerea de

recomandǎri pentru recuperarea pagubelor şi sancţionarea celor vinovaţi de cǎtre

conducatorul instituţiei publice care va dispune, dupa caz şi alte mǎsuri;

transmite trimestrial, în maxim 5 zile de la încheierea trimestrului, cǎtre DAPI, sinteze

ale recomandǎrilor rezultate din activitǎţile de audit.

Atribuţiile Serviciului Resurse Umane:

elaboreazǎ organigrama CAS Iaşi;

elaboreazǎ şi propune spre aprobare, statulul cu funcţii al CAS Iaşi, anual sau

de câte ori se modificǎ numǎrul de posturi şi funcţii;

întocmeşte contractele de muncǎ ale angajaţilor,statele de platã, ordonanţǎrile

la platǎ pentru cheltuielile salariale;

depune lunar declaraţia la DJFP privind contribuţia salariaţilor la fondul unic

13


de asigurǎri sociale de sǎnǎtate, declaraţia privind contribuţia salariaţilor de asigurǎri

sociale la Casa de Pensii şi declaraţia privind contribuţia la fondul de şomaj;

asigurǎ desfǎşurarea proceselor de recrutare - selecţie.

1.5. Structura de personal la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi

Personalul care îşi desfăşoară activitatea în cadrul Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi este

format, în principal, de funcţionari publici şi de personal contractual(bugetar). Statutul celor

dintâi este reglementat în baza Legii nr.188/1999, iar statutul personalului bugetar prin Legea

54/2003.

Întreg personalul este aflat în subordinea Preşedintelui Director General, activitatea

acestora fiind realizată prin respectarea treptelor ierarhice, dar şi prin colaborare între

compartimentele din cadrul instituţiei.

Tabel nr.4 Structura de personal la CAS Iaşi

EXPLICATII

Numar

de

posturi

finantat in

anul 2009

Salariu mediu

de baza

din luna

decembrie

2009

- lei -

Modificarea

numarului de

posturi in anul

2010 (+/-) fata

de anul 2009

Numar de

posturi

finantat

in anul

2010

0 1 2 3 4=1+3

I. FUNCTIONARI PUBLICI - TOTAL 89 1 90

din care:

A. Functionari publici de conducere -

Total10 0 10

din care:

Director executiv 2 1,920 2

Medic sef 1 1,920 1

Sef serviciu 7 1,920 7

Sef birou 0 0

B. Functionari publici de executie -

Total79 1 80

14


din care:

a) Clasa I - Total - studii superioare 66 2 68

Consilier superior treapta 1 35 1,920 1 36

Consilier superior treapta 2 4 1,721 4

Consilier superior treapta 3 7 1,560 7

Expert superior treapta 1 0 0



Inspector superior treapta 1 0 0



Consilier juridic superior treapta 1 2 1,920 2

Consilier juridic superior treapta 2 0 0

Consilier juridic superior treapta 3 0 0

Auditor superior treapta 1 2 1,920 2

Auditor superior treapta 2 0 0

Auditor superior treapta 3 0 0

Consilier principal treapta 1 0 0

Consilier principal treapta 2 3 1,256 3

Consilier principal treapta 3 3 1,163 3

Expert principal treapta 1 0 0

Expert principal treapta 2 1 1,256 1

Expert principal treapta 3 0 0

Inspector principal treapta 1 1 1,397 1



Consilier juridic principal treapta 1 0 0



Auditor principal treapta 1 0 0



Consilier asistent treapta 1 0 1,047 1 1

Consilier asistent treapta 2 1 978 1

Consilier asistent treapta 3 2 908 2

15


Expert asistent treapta 1 0 0

Expert asistent treapta 2 1 978 1

Expert asistent treapta 3 0 0

Inspector asistent treapta 1 0 0

Inspector asistent treapta 2 1 978 1

Inspector asistent treapta 3 0 0

Consilier juridic asistent treapta 1 0 0



Auditor asistent treapta 1 0 0



Consilier debutant 0 0

Expert debutant 0 0

Inspector debutant 0 0

Consilier juridic debutant 0 0

b) Clasa II - Total - studii superioare

de scurta durata0 0 0

referent de specialitate superior treapta 1 0 0



referent de specialitate principal treapta 1 0 0



referent de specialitate asistent treapta 1 0 0

referent de specialitate asistent teapta 2 0 0

referent de specialitate asistent teapta 3 0 0

referent de specialitate debutant 0 0

c) Clasa III - Total - studii medii 13 -1 12

referent superior treapta 1 8 1,054 8

referent superior treapta 2 1 911 -1 0

referent superior treapta 3 2 798 2

referent principal treapta 1 0 0

16




referent asistent treapta 1 2 651 2

referent asistent treapta 2 0 0

referent asistent treapta 3 0 0

referent debutant 0 0

II. PERSONAL CONTRACTUAL -

TOTAL11 0 11

din care :

Presedinte - Director general 1 1,739 1

B. Functii de executie de specialitate -

total1 0 1

consilier, expert, inspector de specialitate

gr. IA1 1,739 1


gr. I0 0


gr. II0 0

referent de specialitate,insp.de

spec.,revizor contabil, gr.III0 0

referent de specialitate,insp.de

spec.,revizor contabil, gr.IV0 0

referent, inspector,revizor contabil,

debutant0 0

tehn.- econ.,referent, interpret relatii,

subinginer gr.IA0 0


subinginer gr.I0 0


subinginer gr.II0 0


subinginer gr.III0 0

tehn.- econ.,referent, interpret relatii, 0 0

17


subinginer, debutant

consilier juridic gr.IA 0 0

consilier juridic gr.I 0 0

consilier juridic gr.II 0 0

consilier juridic gr.III 0 0

consilier juridic gr.IV 0 0

consilier juridic debutant 0 0

referent tr.IA 0 0

referent tr.I 0 0

referent tr.II 0 0

referent tr.III 0 0

referent tr.IV 0 0

referent debutant 0 0

C. Functii comune - total 9 0 9

administrator tr.I 0 0

secretar - dactilograf, dactilograf tr.I 0 0

secretar - dactilograf, dactilograf tr.II 0 0

casier, magaziner, tr.I 1 829 1

casier, magaziner, tr.II 0 0

functionar, arhivar, tr.I 0 0

functionar, arhivar, tr.II 1 744 1

functionar, arhivar, tr.III 0 0

portar, paznic, ingrijitor, curier, tr.I 2 675 2

portar, paznic, ingrijitor, curier, tr.II 1 657 1

sofer 3 933 3

muncitor calificat tr.I 1 894 1

muncitor calificat tr.II 0 0

muncitor calificat tr.III 0 0

muncitor calificat tr.IV 0 0

muncitor calificat tr.V 0 0

muncitor calificat tr.VI 0 0

muncitor necalificat 0 0

TOTAL GENERAL 100 1 101

18


1.6. Funcţionalitate la CAS Iaşi

Direcţiile, serviciile, birourile şi compartimentele de la nivelul CAS Iaşi sunt organizate

conform prevederilor Ordinului Preşedintelui CNAS, cu încadrarea în buget.

Diferitele structuri de funcţionare se află într-o strânsă interdependenţă, se întrepătrund şi

se completează devenind fundamentale în constituirea şi funcţionarea instituţiei.

Între compartimentele din CAS Iaşi există relaţii de colaborare în toate problemele care

privesc activitatea desfăşurată, de informare asupra acestor probleme, de transmitere a unor

propuneri de îmbunătăţire a activităţii şi de sprijin în rezolvarea problemelor. În conformitate

cu prevederile Legii nr. 82/1991 şi normele specifice Ministerului Finanţelor, Departamentul

financiar-contabil organizeazã şi conduce evidenţa contabilã intrând, astfel, în contact cu toate

compartimentele din cadrul instituţiei, conform reprezentării următoare.

Figura nr.2 Relaţiile interne din cadrul CAS Iaşi

19


Relaţiile dintre Departamentul financiar – contabil şi Consiliului de administraţie:

are obligaţia de a prezenta trimestrial, situaţiile financiare ale CAS Iaşi din care sǎ

rezulte clar veniturile, cheltuielile, concordanţa acestora cu prevederile din bugetul

aprobat.

poate elabora propuneri de buget care vor fi luate în considerare la întocmirea

acestuia în forma iniţialǎ pentru a fi prezentat spre aprobare la ordonatorul principal de

credite bugetare.

Relaţiile dintre Compartimentul juridic şi Biroul contabilitate:

va prezenta bonul de consum şi borderoul de corespondenţǎ, în cazul în care se

apeleazǎ la serviciile poştale, pentru a expedia anumite documente;

referatul de necesitate reflectã nevoile exprimate în sume concrete necesare

compartimentului pentru a-şi acoperi anumite cheltuieli şi motivând, astfel, banii

20


necesari.

Compartimentul financiar-contabil, are obligaţia de a prezenta listele de inventariere

cǎtre Compartimentul Juridic, scopul fiind, de a autentifica legalitatea şi a aviza

documentele date.

Relaţiile dintre Serviciul Control şi Contabilitate se referă la transmiterea către biroul

contabil a procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor pentru a evidenţia

contravaloarea acestora de încasat precum şi termenele limitǎ.

Relaţiile dintre Biroul evidenţǎ asiguraţi, indemnizaţii şi concedii medicale şi

Contabilitate:

întocmeşte pânǎ la data de 10 a fiecǎrei luni un stat de platǎ indemnizaţii asigurǎri

sociale de sǎnǎtate pe care îl transmite spre contabilitate, astfel tinându-se o evidenţǎ

strictǎ, lunarǎ a debitorilor la fondul asigurǎrilor de sǎnǎtate;

întocmeşte referatul de aprobare însoţit de borderoul de platǎ şi de ordonanţarea de

platǎ, toate având rol de bazǎ legalǎ pentru sumele care reprezintǎ restituiri de sume

pentru concedii şi indemnizaţii.

Relaţiile dintre Biroul administrativ şi dotǎri şi Contabilitate:

are rolul de a întocmi şi de a transmite contabilului bonul de mişcare a mijloacelor

fixe, ce apare necesar în cazul predǎrii/primirii unui mijloc fix între douǎ locuri de

folosinţǎ; procesul verbal de recepţie/punere în funcţiune care se întocmeşte la data

punerii în funcţiune a mijlocului fix şi procesul verbal de scoatere din funcţiune a

mijlocului fix;

în acest compartiment circula facturile primite de la furnizori sau facturi ca urmare a

vânzǎrii de bunuri precum reţete medicale, chitanţe care apar la încasarea contravalorii

bunurilor (reţete medicale).

Relaţiile dintre Compartimentul Resurse Umane şi Contabilitate:

foile colective de prezenţǎ, provenite de la Biroul de Contabilitate sunt aduse la

cunoştinţã pentru a constitui o bazǎ a elaborǎrii statului de platǎ;

spre Serviciul Resurse Umane se îndreaptǎ şi cererile de concediu de odihnǎ,

solicitǎrile notelor de platǎ a orelor suplimentare.

Compartimentului de Audit Public Intern primeşte de la Biroul Contabil actele precum

bilanţ şi contul de execuţie a bugetului, astfel urmǎrindu-se corectitudinea operaţiilor

contabile şi integritatea absolutǎ a datelor financiare.

21


1.7. Relaţiile externe ale Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi

CAS Iaşi se află în coordonarea CNAS, fiind instituţia care administrează şi gestionează

sistemul de asigurări sociale de sănătate din raza judeţului Iaşi, în vederea aplicării politicilor

şi programelor în domeniul sanitar ale Ministerului Sănătăţii.

Pentru asigurarea continuităţii activităţii sale, orice instituţie publică este obligată sa

întreprindă un ansamblu de relaţii cu alte categorii de participanţi la viaţa economică. Cea mai

mare parte a acestor relaţii sunt de natură publică, în contrapartidă cu statul, dar în acelaşi

timp, CAS Iaşi întreţine relaţii de natură economică şi financiară şi cu alte entităţi din mediul

economic, precum CNAS, Ministerul Sănătăţii Publice, Casa Naţională de Pensii şi Asigurări

Sociale. De asemenea, CAS Iaşi are relaţii cu asiguraţii şi furnizori de servicii medicale, cu

Banca Comercială Română, cu Trezoreria Municipiului Iaşi şi cu Agenţia Judeţeană de

Ocupare a Forţei de Muncă, AVAS şi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, conform

reprezentării din figura cu numărul 3.

Figura nr.3 Relaţiile CAS Iaşi cu exteriorul

CAS Iaşi intră în relaţii cu CNAS (aceasta fiind în calitate de ordonatorul principal de

credite bugetare) şi transmite spre aprobare către aceasta din urmã: proiecte de buget, situaţii

financiare, liste de investiţii, necesar de credite (până la data de 20 a lunii în curs pentru luna

viitoare). După o analiză aprofundată a acestora, CNAS transmite înapoi casei judeţene

bugetul aprobat cu specificarea cuantumului veniturilor de echilibrare, deschiderile de credite

22


bugetare, ce se stabilesc şi se aprobă lunar şi ordine prin care se urmăreşte aplicarea în

practică a legislaţiei în domeniul sănătăţii.

Trezoreria, prin care CAS Iaşi efectueazǎ toate plǎţile cǎtre furnizori, folosind în acest

scop instrumentul ordinul de platã (OP) ce este transmis la Trezoreria Finanţelor Publice

(TFP) spre decontare. CAS Iaşi mai depune la Trezorerie situaţia plǎţilor de casă, în cazul în

care acestea depǎşesc 100.000 RON, documentul dat fiind întocmit pe fiecare decadǎ cu 10

zile înaintea începerii decadei urmǎtoare. La rândul ei, TFP va emite un extras de cont pentru

a certifica decontarea efectuatǎ. Un alt document emis de TFP este o convenţie prin care se

prevede aprobarea plafonului de casǎ, care actual este de 5000 RON. Alãturi de exemplarul

din dispoziţia bugetarǎ,care reprezintǎ actul prin care se înştiinţeazǎ CAS despre deschiderea

creditelor bugetare, Trezoreria mai transmite şi anexa 3 din situaţiile financiare, pe care o

vizeazǎ trimestrial.

Instituţiile fianciar-bancare (Banca BRD) sunt intermediarele în efectuarea

operaţiunilor de plăţi către furnizorii de servicii medicale şi decontarea diverselor

indemnizaţii către asiguraţi. Serviciul de contabilitate este cel care verifică corectitudinea

întocmirii ordinelor de plată pentru a fi înaintate la bancă, documentele care atestă

parcurgerea fazelor de lichidare şi ordonanţare a cheltuielilor, verifică existenţa semnăturilor

autorizate de pe ordinele de plată şi completează cecul de ridicare de numerar (este utilizat

mai ales pentru efectuarea plăţilor de salarii, premii, deplasări sau alte cheltuieli care nu se pot

realiza prin virament). Compartimentul de contabilitate predă documentele bancare casierului

pentru depunere la Trezoreria Municipiului Iaşi. Instituţiile financiar - bancare emit extrasele

de cont în schimbul ordinelor de plată, iar acestea ca şi documentele însoţitoare sunt verificate

de către Serviciul Buget Finanţe Contabilitate şi Decontãri Externe pentru a asigura

încadrarea corectă pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare a cheltuielilor pentru bugetul

propriu şi înregistrarea lor în contabilitate.

CAS Iaşi şi furnizorii de servicii medicale, de dispozitive medicale şi de medicamente

acreditaţi intră în relaţii contractuale, cei mai importanţi fiind: cabinetele medicale, centrele

de diagnosticare şi tratament, spitalele şi alte unităţi sanitare, personalul mediu sanitar şi alte

categorii de personal, personalul sanitar din serviciile conexe actului medical; farmaciile,

distribuitorii şi producătorii de medicamente şi materiale sanitare; persoanele fizice autorizate

de Ministerul Sănătăţii şi familiei.

CAS Iaşi încheie cu furnizorii de servicii medicale contracte anuale pentru furnizarea de

servicii şi pentru plata acestora, urmărind realizarea echilibrului financiar. La încheierea

contractelor părţile vor avea în vedere interesul asiguraţilor şi vor ţine seama de

23


economicitatea, eficienţa şi calitatea serviciilor oferite pe baza criteriilor elaborate de CNAS.

Prevederile Contractului - Cadru sunt date publicităţii pentru informarea asiguraţilor şi a

furnizorilor de servicii medicale.

Contractele de furnizare de servicii medicale cuprind şi obligaţiile părţilor legate de buna

gestionarea fondurilor, precum şi clauze care să reglementeze condiţiile de plată a serviciilor

medicale furnizate până la definitivarea unui nou contrat între părţi, pentru perioada

următoare celei acoperite prin contract. CAS Iaşi controlează modul în care furnizorii de

servicii medicale respectă clauzele contractuale privind serviciile furnizate, furnizorii având

obligaţia să permită accesul la evidenţele referitoare la derularea contractului.

Mărimea plăţii către furnizorii de servicii medicale se stabileşte în funcţie de următoarele

cazuri:

în asistenţa medicală primară şi de specialitate ambulatorie prin tarif pe persoană

asigurată, tarif pe serviciu medical, sumă fixă negociată pe pachet de servicii

medicale, după caz;

în asistenţa medicală din spitale şi alte unităţi, în afara celor ambulatorii, prin tarif pe

caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu medical, după caz;

prin tarife pentru anumite servicii, stabilite prin Contractul- Cadru;

prin preţ de referinţă prevăzut în lista medicamentelor cu sau fără contribuţie

personală şi în listele de materiale sanitare şi de dispozitive medicale.

Cap. 2 Fundamentarea indicatorilor financiari la Casa de

24


Asigurări de Sănătate Iaşi

2.1. Cadrul juridic de acţiune

Fundamentarea indicatorilor financiari se realizează pe baza următoarelor acte normative:

acte normative care reglementează la modul general activitatea CAS Iaşi;

Legea contabilităţii n.82/1991, republicată;

Ordinul nr.1394/1995 pentru aprobarea clasificaţiei indicatorilor privind finanţele

publice;

Ordonanţa nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru

autorităţile şi instituţiile publice;

Legea nr. 247/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2001 privind

stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile şi instituţiile publice;

Ordonanţa de urgenţă nr.92/2008 privind reglementarea drepturilor salariale şi a altor

drepturi ale funcţionarilor publici pentru anul 2010;

Ordonanţa nr.9/2008 pentru modificarea OG nr. 6/2007 privind unele măsuri de

reglementare a drepturilor salariale ale funcţionarilor publici până la intrarea în

vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare.

Procesul de fundamentare a indicatorilor financiari de cuprins în buget se realizează

pornind de la următoarele noţiuni de bază:

Baza normativă – este suportul legal ce stă la baza fundamentării cheltuielilor, nici o

cheltuială nu poate fi înscrisă în bugetul de venituri şi cheltuieli sau finanţată prin

acesta dacă nu este reglementată printr-un act normativ;

Execuţia preliminată pentru anul de bază, execuţia certă pentru o anumită perioadă de

timp şi execuţia probabilă la sfârşitul anului corectată cu anumite influenţe;

Analiza şi structura comparativă a cheltuielilor – pe total şi pe structură şi dinamică,

fiind necesară realizarea de analize şi studii privind evoluţia pe un anumit interval de

timp şi realizându-se de către organul ierarhic superior în etapa de analiză a proiectului

de buget primit de la instituţia subordonată;

Preţurile şi tarifele – cu efecte asupra structurii şi evoluţiei cheltuielilor, fiind factorul

cel mai imprevizibil în evoluţia diferitelor categorii de cheltuieli deoarece îşi pune

amprenta caracterul inflaţionist al economiei;

Baremurile de cheltuieli – sunt norme legale prin intermediul cărora anumite categorii

de cheltuieli sunt stabilite la nivelul maxim ce nu poate fi depăşit şi care sunt

25


actualizate periodic în funcţie de rata de creştere a preţurilor şi tarifelor.

Tabel nr. 5 Bugetul de asigurări sociale de sănătate pe capitole, subcapitole, paragrafe, titluri

de cheltuieli, articole şi alineat, pe anii 2008 – 2013 – mii lei

Cod denumire indicator

2008

Realizar

i

2009

Progra

m

2009

Prelimin

at

(necesar

)

2010

Propuneri

2011

Estimari

2012

Estimari

2013

Estimari

0 1 2 3 4 6 7 8

00.01.0

5VENITURI -TOTAL 360,253 383,958 358,159 363,370 374,998 385,498 395,135

00.02.0

5

I. VENITURI

CURENTE352,338 353,143 328,965 357,780 369,229 379,567 389,057

20.

00.05

B. CONTRIBUTII

DE ASIGURARI352,106 353,143 328,729 357,780 369,229 379,567 389,057

20.05CONTRIBUTIILE

ANGAJATORILOR174,678 179,488 157,526 179,487 185,231 190,417 195,177

20.05.0

3

Contributii de

asigurari sociale de

sanatate datorate

de angajatori

174,678 179,488 157,526 179,487 185,231 190,417 195,177

20.05.0

3.01

Contributii de la

persoane juridice

sau fizice care

angajeaza personal

salariat

155,798 159,492 147,603 152,679 157,565 161,977 166,026

20.05.0

3.02

Contributii pt.


sanatate datorate

de persoanele

aflate in somaj

733 1,381 1,890 1,479 1,526 1,569 1,608

20.05.0

3.03

Venituri incasate in

urma valorificarii

creantelor de catre

AVAS

0 0 0 0 0 0 0

20.05.0 Contributii pentru 18,018 18,035 8,031 24,957 25,756 26,477 27,139

26


3.04

concedii si

indemnizatii de la

persoane juridice

sau fizice

20.05.0

3.05

Contributii pentru

concedii sau

indemnizatii

datorate de

persoanele aflate in

somaj

123 580 0 360 372 382 391

20.05.0

3.06

Contributia

suportata de

angajator pentru

concedii si

indemnizatii

datoarata de


incapacitate

temporara de

munca din cauza

de accident de

munca sau boala

profesionala

6 0 2 12 12 13 13

21.05CONTRIBUTIILE

ASIGURATILOR177,428 173,655 171,203 178,293 183,998 189,150 193,879

21.05.0

3

Contributii de

asigurari sociale

de sanatate

datorate de

asigurati

175,712 172,719 168,958 174,829 180,424 185,475 190,112

21.05.0

3.01

Contributia datorata

de persoane

asigurate care au

calitatea de angajat

170,963 153,418 153,216 173,465 179,016 184,028 188,629

21.05.0

3.02


de alte persoane

asigurate

4,702 19,173 5,083 1,322 1,364 1,403 1,438

21.05.0 Contributia pentru 29 128 71 42 43 45 46

27


3.03

concedii si

indemnizatii

datorate de

asigurati

21.05.0

3.04


de pensionari18 0 10,588 0 0 0 0

21.05.0

5

Contributii

facultative ale

asiguratilor

149 188 88 100 103 106 109

21.05.5

0

Alte contributii

pentru asigurari

sociale datorate de

asigurati

1,568 748 2,157 3,364 3,472 3,569 3,658

29.00.0

5

C.VENITURI

NEFISCALE232 0 236 0 0 0 0

30.

00.05

C1.VENITURI DIN

PROPRIETATE8 0 3 0 0 0 0

30.05VENITURI DIN

PROPRIETATE8 0 3 0 0 0 0

30.05.5

0

Alte venituri din

proprietate8 0 3 0 0 0 0

31.05 Venituri din dobanzi 0 0 0 0 0 0 0

31.05.0

3

Alte venituri din

dobanzi0 0 0 0 0 0 0

33.00.0

5

C2 VANZARI DE

BUNURI SI

SERVICII

224 0 233 0 0 0 0

36.05DIVERSE

VENITURI224 0 233 0 0 0 0

36.05.5

0Alte venituri 224 0 233 0 0 0 0

37.05

TRANSFERURI

VOLUNTARE,

ALTELE DECAT

SUBVENTIILE

0 0 0 0 0 0 0

37.05.0

1

Donatii si

sponsorizari0 0 0 0 0 0 0

41.00.0 IV. SUBVENTII 7,916 30,815 29,194 5,590 5,769 5,931 6,079

28


5

42. 00

SUBVENTII DE LA

ALTE NIVELE ALE

ADMINISTRATIEI

PUBLICE

7,916 30,815 29,194 5,590 5,769 5,931 6,079

42.05

SUBVENTII DE LA

BUGETUL DE

STAT

6,566 12,778 12,892 4,974 5,133 5,277 5,409

42.05.2

2

Contributii de

asigurari de

sanatate pentru

persoane care

satisfac serviciul

militar in termen

433 0 464 464 479 492 505

42.05.2

3

Contributii de

asigurari de

sanatate pentru

persoane care

executa o

pedeapsa privativa

de libertate sau

arest preventiv

957 43 1,063 1,065 1,099 1,130 1,158

42.05.2

6

Subventii primite de

bugetul Fondului

national unic de


sanatate

0 7,920 7,920 0 0 0 0

42.05.2

7

Contributii de

asigurari de

sanatate pentru


concediu pentru

cresterea copilului

5,176 4,815 3,445 3,445 3,555 3,655 3,746

42.05.3

0

Contributii de

asigurari de

sanatate pt.

pensionari

0 0 0 0 0 0 0

43.05 SUBVENTII DE LA 1,350 18,037 16,302 616 636 654 670

29


ALTE

ADMINISTRATII

43.05.0

2

Contributii de

asigurari de

sanatate pentru

persoane care

executa o

pedeapsa privativa

de libertate sau

arest preventiv

0 0 0 0 0 0 0

43.05.0

3

Contributii de

asigurari de

sanatate pentru


concediu pentru

cresterea copilului

0 0 0 0 0 0 0

43.05.0

5

Contributii de

asigurari de

sanatate pentru

persoane care se

afla in concediu

medical sau in

concedii medicale

pentru ingrijirea

copilului bolnav in

varsta de pana la 7

ani

219 0 22 22 23 23 24

43.05.0

6

Contributii de

asigurari de

sanatate pentru

persoane care se

afla in concediu

medical din cauza

de accidente de

munca si boli

profesionale

26 26 20 20 21 21 22

43.05.1

1

Contributii de

asigurari de

1,105 2,325 574 574 592 609 624

30


sanatate pentru

persoanele

beneficiare de

ajutor social

43.05.1

2

Sume alocate din

veniturile proprii ale

Ministerului

Sanatatii Publice

0 15,686 15,686 0 0 0 0

43.05.1

3

Contributii din

bugetul asigurarilor

sociale de stat, din

sumele alocate

sistemului de

asigurari pentru

accidente de

munca si boli

profesionale,

pentru concedii si

indemnizatii

datorate

persoanelor aflate

in incapacitate

temporara de

munca din cauza

accidentelor de

munca sau bolilor

profesionale

0 0 0 0 0 0 0

50. 05CHELTUIELI-

TOTAL767,411 651,266 913,088 1,021,813

1,053,93

2

1,083,44

1

1,109,06

4

50.05.0

1

CHELTUIELI

CURENTE

767,411 651,266 912,528 1,021,203 1,053,88

2

1,083,39

1

1,109,01

4

50.05.1

0

TITLUL I

CHELTUIELI DE

PERSONAL

3,468 3,450 3,795 5,642 5,823 5,986 4,674

50.05.2

0

TITLUL II BUNURI

SI SERVICII

745,984 630,465 884,733 991,561 1,023,29

1

1,051,94

3

1,078,24

2

50.05.3

0

TITLUL III

DOBANZI

0 0 0 0 0 0 0

31


50.05.5

7

TITLUL IX

ASISTENTA

SOCIALA

17,960 17,351 24,000 24,000 24,768 25,462 26,098

50.05.7

0

CHELTUIELI DE

CAPITAL

0 0 560 610 50 50 50

50.05.7

1

TITLUL XII

ACTIVE

NEFINANCIARE

0 0 560 610 50 50 50

50.05.8

5

PLATI

EFECTUATE IN

ANII PRECEDENTI

SI RECUPERATE

IN ANUL CURENT

0 0 0 0 0 0 0

66.00.0

5

Partea a III-a

CHELTUIELI

SOCIAL -

CULTURALE

767,411 651,266 913,088 1,021,813 1,053,93

2

1,083,44

1

1,109,06

4

66.00.0

5.01

CHELTUIELI

CURENTE

767,411 651,266 912,528 1,021,203 1,053,88

2

1,083,39

1

1,109,01

4

66.00.0

5.01.57

TITLUL IX

ASISTENTA

SOCIALA

17,960 17,351 24,000 24,000 24,768 25,462 26,098

66.00.0

5.70

CHELTUIELI DE

CAPITAL

0 0 560 610 50 50 50

66 .05 SANATATE 749,451 633,915 889,088 997,813 1,029,16

4

1,057,97

9

1,082,96

6

66.05.0

1

CHELTUIELI

CURENTE

749,451 633,915 888,528 997,203 1,029,11

4

1,057,92

9

1,082,91

6

66.05.1

0

TITLUL I

CHELTUIELI DE

PERSONAL

3,468 3,450 3,795 5,642 5,823 5,986 4,674

66.05.1

0.01

Cheltuieli de salarii

in bani

2,724 2,690 2,976 4,452 4,594 4,723 3,380

66.05.1

0.01.01

Salarii de bază 1,643 1,778 1,765 1,864 1,924 1,978 2,027

66.05.1

0.01.02

Salarii de merit 53 12 67 62 64 66 67

66.05.1 Indemnizaţie de 77 89 73 85 88 90 92

32


0.01.03 conducere

66.05.1

0.01.04

Spor de vechime 311 340 320 396 409 420 431

66.05.1

0.01.05

Sporuri pentru

condiţii de muncă

0 0 0 0 0 0 0

66.05.1

0.01.06

Alte sporuri 85 47 297 254 262 269 276

66.05.1

0.01.07

Ore suplimentare 3 0 0 6 6 6 7

66.05.1

0.01.08

Fond de premii 231 145 145 145 150 154 158

66.05.1

0.01.09

Prima de vacanţă 157 171 146 159 164 169 173

66.05.1

0.01.12

Indemnizaţii plătite

unor persoane din

afara unităţii

73 80 83 89 92 94 97

66.05.1

0.01.13

Indemnizaţii de

delegare

2 2 1 2 2 2 2

66.05.1

0.01.30

Alte drepturi

salariale in bani

88 26 79 1,390 1,434 1,475 50

66.05.1

0.02

Cheltuieli salariale

in natura

0 0 0 0 0 0 0

66.05.1

0.02.01

Tichete de masa 0 0 0 0 0 0 0

66.05.1

0.03

Contributii 744 760 819 1,190 1,228 1,262 1,294

66.05.1

0.03.01

Contributii de


stat

524 544 619 899 928 954 978

66.05.1

0.03.02

Contributii de

asigurari de somaj

31 15 15 22 23 23 24

66.05.1

0.03.03

Contributii de


sanatate

150 153 155 225 232 239 245

66.05.1

0.03.04

Contributii de

asigurari pentru

accidente de

munca si boli

12 13 5 7 7 7 8

33


profesionale

66.05.1

0.03.06

Contributii pentru

concedii si

indemnizatii

27 35 25 37 38 39 40

66.05.2

0

TITLUL II BUNURI

SI SERVICII

745,984 630,465 884,733 991,561 1,023,29

1

1,051,94

3

1,078,24

2

66.05.2

0.01

Bunuri si servicii 745,869 630,395 884,632 991,440 1,023,16

6

1,051,81

5

1,078,11

0

66.05.2

0.01.01

Furnituri de birou 95 73 80 80 83 85 87

66.05.2

0.01.02

Materiale pentru

curatenie

7 6 8 8 8 8 9

66.05.2

0.01.03

Incalzit, iluminat si

forta motrica

119 113 115 150 155 159 163

66.05.2

0.01.04

Apa, canal si

salubritate

20 19 25 25 26 27 27

66.05.2

0.01.05

Carburanti si

lubrifianti

43 41 41 45 46 48 49

66.05.2

0.01.06

Piese de schimb 3 3 3 3 3 3 3

66.05.2

0.01.08

Posta,

telecomunicatii,

radio, tv, internet

117 89 110 110 114 117 120

66.05.2

0.01.09

Materiale si prestari

de servicii cu

caracter functional

din care:

745,146 629,807 884,030 990,799 1,022,50

5

1,051,13

5

1,077,41

3


de servicii cu

caracter medical

745,102 629,774 883,986 990,755 1,022,46

0

1,051,08

8

1,077,36

6


de servicii cu

caracter functional

pt ch.proprii

44 33 44 44 45 47 48

66.05.2

0.01.30

Alte bunuri si

servicii pentru

intretinere si

functionare

319 244 220 220 227 233 239

34


66.05.2

0.02

Reparatii curente 0 0 30 50 52 53 54

66.05.2

0.05

Bunuri de natura

obiectelor de

inventar

26 20 20 20 21 21 22

66.05.2

0.05.30

Alte obiecte de

inventar

26 20 20 20 21 21 22

66.05.2

0.06

Deplasari, detasari,

transferari

23 18 18 18 19 19 20

66.05.2

0.06.01

Deplasari interne,

detasari, transferari

23 18 18 18 19 19 20

66.05.2

0.06.02

Deplasari in

strainatate

0 0 0 0 0 0 0

66.05.2

0.11

Carti, publicatii si

materiale

documentare

12 3 4 4 4 4 4

66.05.2

0.12

Consultanta si

expertiza

0 0 0 0 0 0 0

66.05.2

0.13

Pregatire

profesionala

11 8 8 8 8 8 9

66.05.2

0.14

Protectia muncii 0 0 0 0 0 0 0

66.05.2

0.30

Alte cheltuieli 43 21 21 21 22 22 23

66.05.2

0.30.04

Chirii 0 0 0 0 0 0 0

66.05.2

0.30.30

Alte cheltuieli cu

bunuri si servicii

43 21 21 21 22 22 23

66.05.3

0

TITLUL III

DOBANZI

0 0 0 0 0 0 0

66.05.3

0.03

Alte dobanzi 0 0 0 0 0 0 0

66.05.3

0.03.02

Dobanda datorata

trezoreriei statului

0 0 0 0 0 0 0

66.05.7

0

CHELTUIELI DE

CAPITAL

0 0 560 610 50 50 50

66.05.7

1

TITLUL XII

ACTIVE

0 0 560 610 50 50 50

35


NEFINANCIARE

66.05.7

1.01

Active fixe 0 0 0 50 50 50 50

66.05.7

1.01.01

Constructii 0 0 0 0 0 0 0

66.05.7

1.01.02

Masini,

echipamente si

mijloace de

transport

0 0 0 50 50 50 50

66.05.7

1.01.03

Mobilier, aparatura

birotica si alte

active corporale

0 0 0 0 0 0 0

66.05.7

1.01.30

Alte active fixe 0 0 0 0 0 0 0

66.05.7

1.03

Reparatii capitale

aferente activelor

fixe

0 0 560 560 0 0 0

66.05.0

1

Administratia

centrala

66.05.0

2

Servicii publice

descentralizate

4,349 4,141 5,102 7,058 6,704 6,891 5,600

66.05.0

3

Produse

farmaceutice,

materiale sanitare

specifice si

dispozitive

medicale

194,401 195,479 274,185 306,207 316,006 324,854 332,976

66.05.0

3.01

Medicamente cu si

fara contributie

personala

127,154 128,927 180,000 202,579 209,061 214,915 220,288

- Medicamente cu

contributie

personala, din care:

68,913 73,227 50,400 56,983 58,806 60,453 61,964

- sume pentru

servicii medicale

tratament si

medicatie pentru

personalul

13 29 50 69 72 74 75

36


contractual din

sistemul sanitar

- medicamente

pentru pensionarii

cu venituri realizate

numai din pensii de

pana la 700 lei/luna

cu valoare de

compensare 40%

prevazute a se

finanta din

veniturile proprii

ale Ministerului

Sanatatii,prin

transferuri catre

Fondul National

Unic de Asigurari

Sociale de

Sanatate

0 1,309 4,500 2,438 2,516 2,587 2,651

- Medicamente fara

contributie

personala, din care:

58,241 55,700 129,600 145,596 150,255 154,462 158,324

- sume pentru

servicii medicale

tratament si

medicatie pentru

personalul

contractual din

sistemul sanitar

0 0 50 35 36 37 38

66.05.0

3.02

Medicamente

pentru boli cronice

cu risc crescut

utilizate in

programele

nationale cu scop

curativ **)

51,032 53,282 75,422 77,262 79,735 81,967 84,017

66.05.0

3.03

Materiale sanitare

specifice utilizate in

11,716 9,093 14,347 18,344 18,931 19,461 19,947

37


programele

nationale cu scop

curativ **)

66.05.0

3.04

Servicii medicale

de hemodializa si

dializa peritoneala,

din care:

1,048 1,042 1,282 1,408 1,453 1,494 1,531

Transport bolnavi la

unitati private

0 0 0 0 0

Transport copii sub

18 ani in alte judete

0 0 0 0 0

Servicii medicale in

unitati sanitare

1,048 1,042 1,282 1,408 1,453 1,494 1,531

66.05.0

3.05

Dispozitive si

echipamente

medicale

3,450 3,134 3,134 6,615 6,826 7,017 7,193

66.05.0

4


ambulator

112,474 69,214 81,587 84,666 87,376 89,822 92,068

66.05.0

4.01

Asistenta medicala

primara, din care:

55,206 30,328 39,401 39,072 40,322 41,451 42,488

- activitate curenta 50,549 29,414 38,377 39,072 40,322 41,451 42,488

- centre de

permanenta

304 780 890 0 0 0

- programul

national privind

evaluarea starii de

sanatate a

populatiei in

asistenta medicala

primara

4,352 134 134 x x x x

66.05.0

4.02

Asistenta medicala

pentru specialitati

clinice

22,604 17,855 19,355 21,564 22,254 22,877 23,449

66.05.0

4.03

Asistenta medicala

stomatologica, din

care:

5,540 4,919 4,919 5,166 5,331 5,481 5,618

- sume pentru

servicii medicale

1 17 17 0 0 0

38


tratament si

medicatie pentru

personalul

contractual din

sistemul sanitar

66.05.0

4.04

Asistenta medicala

pentru specialitati

paraclinice, din

care:

23,959 11,804 13,004 13,777 14,217 14,615 14,981

- activitate curenta 13,666 11,269 12,471 13,670 14,108 14,503 14,865

- sume pentru

evaluarea anuala a

bolnavilor cu diabet

zaharat (inclusiv

hemoglobina

glicata)

173 106 106 106 110 113 116

- programul

national privind

evaluarea starii de

sanatate a

populatiei in

asistenta medicala

primara

10,120 429 427 x x x x

66.05.0

4.05

Asistenta medicala

in centrele

medicale

multifunctionale,

din care:

5,166 4,308 4,908 5,088 5,251 5,398 5,533

- sume pentru

servicii medicale

tratament si

medicatie pentru

personalul

contractual din

sistemul sanitar

0 0 0 0 0 0

66.05.0

5

Servicii de urgenta

prespitalicesti si

transport sanitar

22,637 21,754 27,466 30,312 31,282 32,158 32,962

39


66.05.0

6


unitati sanitare cu

paturi

412,383 341,218 498,638 566,048 584,162 600,518 615,531

66.05.0

6.01

Spitale generale 411,014 339,982 497,142 564,497 582,561 598,873 613,844

66.05.0

6.04

Unitati de

recuperare-

reabilitare a

sanatatii

1,369 1,236 1,496 1,551 1,601 1,645 1,687

66.05.0

7

Ingrijiri medicale la

domiciliu

2,775 2,091 2,091 3,502 3,614 3,716 3,808

66.05.1

1

Prestatii medicale

acordate in baza

documentelor

internationale

433 19 19 19 20 20 21

66.05.8

5

Plati efectuate in

anii precedenti si

recuperate in anul

curent

0 0 0 0 0 0 0

68.05 ASIGURARI SI

ASISTENTA

SOCIALA

17,960 17,351 24,000 24,000 24,768 25,462 26,098

68.05.0

1

CHELTUIELI

CURENTE

17,960 17,351 24,000 24,000 24,768 25,462 26,098

68.05.5

7.00

TITLUL IX

ASISTENTA

SOCIALA

17,960 17,351 24,000 24,000 24,768 25,462 26,098

68.05.5

7.02

Ajutoare sociale 17,960 17,351 24,000 24,000 24,768 25,462 26,098

68.05.5

7.02.01

Ajutoare sociale in

numerar

17,960 17,351 24,000 24,000 24,768 25,462 26,098

68.05.0

5

Asistenta sociala in

caz de boli si

invaliditati

13,168 12,458 17,000 17,000 17,544 18,035 18,486

68.05.0

5.01

Asistenta sociala in

caz de boli

13,168 12,458 17,000 17,000 17,544 18,035 18,486

68.05.0

6

Asistenta sociala

pentru familie si

4,792 4,893 7,000 7,000 7,224 7,426 7,612

40


copii

68.05.5

7.02.03

Tichete de cresa 0 0 0 0 0 0 0

68.05.5

7.02.04

Tichete cadou

acordate pentru

cheltuieli sociale

0 0 0 0 0 0 0

68.05.8

5

Plati efectuate in

anii precedenti si

recuperate in anul

curent - Asistenta

sociala

0 0 0 0 0 0 0

97.05 REZERVE 3,424 0 0 0 0 0 0

97.05.0

2

Fond de rezerva al

Casei Nationale de

Asigurari de

Sanatate

3,424 0 0 0 0 0 0

2.2. Calcule şi fundamentări privind veniturile proprii la CAS Iaşi

Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii şi

promovării sănătăţii populaţiei care asigură acordarea unui pachet de servicii de bază. Fondul

naţional unic de asigurări sociale de sănătate este un fond special care se constituie şi se

utilizează potrivit Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, OUG 148 şi OUG

158/2005,OUG 1/2006. Constituirea fondului se face din contribuţia de asigurări sociale de

sănătate, denumită contribuţie, suportată de asiguraţi, de persoane fizice şi juridice care

angajează personal salariat, din subvenţii de la bugetul de stat, precum şi din alte surse –

donaţii, sponsorizări, dobânzi, potrivit legii.

Fondul se formează din :

contributii ale persoanelor fizice si juridice

Subvenţii de la bugetul de stat

Dobânzi, donaţii, sponsorizări şi alte venituri, ăn condiţiile legii.

În mod excepţional, în situaţii motivate, pentru acoperirea deficitului fondului,

după epuizarea fondului de rezervă veniturile bugetului se completează cu sume

care se alocă de la bugetul de stat.

Tabel nr. 6 Fundamentarea veniturilor la Casa se Asigurări de Sănătate Iaşi

41


Denumire indicatorPropuneri

an 2010

00.01.05 VENITURI - TOTAL 363,370

00.02.05 I. VENITURI CURENTE 357,780

20.00.05.CONTRIBUTII LA FONDUL NATIONAL UNIC

DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE357,780

20.05 Contributiile angajatorilor 179,487

20.05.03Contributii de asigurari sociale datorate de

angajatori179,487

C1. 20.05.03.01 Contributii datorate de angajatori(1+2+3+4+5) 152,679

1 Cu carte de munca(a*b*12luni*c*d) 151,524

a). numar salariati 158,359

b). salariul mediu 1,804

c). cota de contributie (%) 5.2

d). realizare(%) 85

2. Cu conventie civila(a*b*12luni*c*d) 0

a). numar salariati

b). salariul mediu


d). realizare(%)

3.Persoane cu contract de mandat(a*b*12luni*c

%*d)%0

a). numar salariati

b). salariul mediu


d). realizare(%)

4.Salariati cu timp partial de

munca(a*b*12luni*c*d)1,155


b). salariul mediu 863


d). realizare(%) 85

5 Incasari din arierate

C4. 20.05.03.02 Contributii pentru asigurari sociale de sanatate 1,479

42


datorate de persoanele aflate in Somaj

C5. 20.05.03.03Venituri incasate in urma valorificarii creantelor

de la AVAS

20.05.03.04 Contributii pentru concedii si indemnizatii 24,957

1 Cu carte de munca(a*b*12luni*c*d) 24,768




d). realizare(%) 85


%*d)%0

a). numar salariati

b). salariul mediu


d). realizare(%)

nr salariati beneficiari de CM

3.Salariati cu timp partial de

munca(a*b*12luni*c*d)189




d). realizare(%) 85

4. Incasari din arierate( fisa M 14 iunie pt 2007)

20.05.03.05Concedii medicale aferente indemnizatiilor de

somaj cf. OUG 158/2005360

20.05.03.06

Contributia suportata de angajator pentru

concedii si indemnizatii datoarata de

persoanele aflate in incapacitate temporara de

munca din cauza de accident de munca sau

boala profesionala

12

21.05 CONTRIBUTIILE ASIGURATILOR 178,293

C2.Contributia persoanelor

asigurate(1+2+3+4+5+6+7)178,193

21.05.03 1.Contributii de asigurari sociale de sanatate

datorate de asigurati{Salariati(s1+s2+s3+s4)}174,829

43


21.05.03.01Contributia datorata de persoanele asigurate

care au calitatea de angajat (s1)173,465

s1.Contributia aferenta salariatilor cu carte de





d). realizare(%) 92

21.05.03.02Contributia datorata de alte persoane asigurate

(s2+s4)1,322

s2.Contributia aferenta salariatilor cu conventie

civila(a*b*12luni*c*d)0

a). numar salariati

b). salariul mediu


d). realizare(%)

s3.Persoane cu contract de mandat(a*b*12luni*c

%*d)%0

a). numar salariati

b). salariul mediu


d). realizare(%)

Incasari din arierate

s4.Salariati cu timp partial de





d). realizare(%) 92

21.05.03.03Contributii pentru concedii si indemnizatii

datorate de asigurati42

2. Liber profesionisti(a*b*c) 38

numar persoane 636

a). venit impozabil (mil lei) 595

b). cota de contributie (%) 0.85

c). realizare(%) 99

44


3. Agricultori(a*b*c) 0

numar persoane

a). venit impozabil (mil lei)

b). cota de contributie(%) 0.85

c). realizare(%)

4.Contributia persoanelor nesalariate(a*b)*12

luni*c*d4

a). numar persoane 33

b). venit mediu lunar impozabil 1,325


d). realizare(%) 99

Incasari din arierate

5.Contributia persoanelor cu venituri sub nivelul

salariului de baza minim brut (a*b/3)*12 luni*c*d0

a). numar persoane

b). salariul de baza minim brut pe tara


d). realizare(%)

7. Pensionari (p1+p2+p3+p4 ) 62,041,158

p1. Pensii de asigurari sociale de stat (a*b*12luni*c) 62,041,158

a). numar pensionari 141,833

b). pensia medie 701

c). cota de contributie(%) 5

p2. Pensii agricultori(a*b*12luni*c) 0

a). numar pensionari

b). pensia medie

c). cota de contributie(%)

p3. Pensii militari(M.A.P.N.+ M.I.+ S.R.I.) (a*b) 0

a). Pensii

b). cota de contributie(%)

p4. IOVR si alte categorii(a*b*12 luni*c) 0

a). numar pensionari

b). pensia medie

45


c). cota de contributie(%)


%*d)%0

numar salariati

salariul mediu

cota de contributie (%) 0.85

realizare(%)

5. Someri[(a1*a2)+(b1*b2)+(c1*c2)+(d1*d2)]

21.05.05. Contributia facultativa de asigurari (total) 100

C3. 21.05.05.Contributia facultativa de asigurari (a*b)*2*12

luni*c*d100


b). salariul de baza minim brut pe tara 600


d). realizare(%) 10

21.05.50Alte contributii pentru asigurari sociale datorate

de asigurati (2+3+4)3,364

2. Liber profesionisti(a*b*c) 2,396

numar persoane 11,524


b). cota de contributie (%) 5.5

c). realizare(%) 50

3. Agricultori(a*b*c) 33

numar persoane 500


b). cota de contributie(%) 5.5

c). realizare(%) 50

4.Contributia persoanelor nesalariate(a*b)*12

luni*c*d132


b). venit mediu lunar impozabil 817


d). realizare(%) 70

46


5.Contributia persoanelor cu venituri sub nivelul

salariului de baza minim brut (a*b/3)*12 luni*c*d803

a). numar persoane 9,354

b). salariul de baza minim brut pe tara 600


d). realizare(%) 65

6. Incasari din arierate

21.05.03.04Contributii sanatate pensionari cu pensii mai

mari de 900 RON (Min Muncii+ armata )

V2. VENITURI NEFISCALE (30+31+37) 0

C.1 30.05 VENITURI DIN PROPRIETATE 0

30.05.50 Alte venituri din proprietate

C.1 31.05 1. INCASARI DIN ALTE SURSE 0

31.05.03INCASARI DIN ALTE SURSE (dobanda)

(1=d1+d2+d3)0

d1).Venituri din dobanzi la disponibilitatile

curente(a*360)*b/3600

a). media lunara a depozitelor

b). dobanda(%)

d2).Venituri din dobanzi la depozitele pe termen de

30 de zile(a*360)*b/3650

a). media lunara a depozitelor

b). dobanda(%)

d3).Venituri din dobanzi la depozitele pe termen de

90 de zile(a*360*b)/3650

a). media trimestriala a depozitelor

b). dobanda(%)

36.05.50 Alte venituri

37.05.01 DONATII SI SPONSORIZARI

V3. IV.SUBVENTII (SUME PRIMITE DE LA ALTE

BUGETE (s1+s2))5,590

42.05 s1). SUBVENTII DE LA BUGETUL DE STAT (Sume 4,974

47


de la bugetul de stat pentru persoanele

asigurate(1+2+3))

42.05.22Contributii de asigurări sociale de sanătate

pentru militarii în termen464

42.05.23 2.

Contributii de asigurari de sanatate pentru

persoane care executa o pedeapsa privativa

de libertate(a*b)*2*12 luni*c

1,065

a). numar persoane 1,345

b). salariul de baza minim brut 600


42.05.26Subventii primite de bugetul Fondului national

unic de sanatate0

42.05.27

Subventii de la bugetul de stat pentru

contributiile de sanatate pentru persoanele

aflate in concediu pentru cresterea copilului

3,445

42.05.30Subventii de asigurari sociale de sanatate

pentru pensionari

3.Persoane din familii care au dreptul la ajutor

social(a*b)*2*12 luni*c0

a). numar persoane

b). salariul de baza minim brut


43.05 s2.

SUBVENTII DE LA ALTE ADMINISTRATII

(Sume de la bugetul asigurarilor sociale de stat

(1+2))

616

43.05.02


persoane care executa o pedeapsa privativa

de libertate sau arest preventiv

43.05.03


persoanele aflate in concediu pentru cresterea

copilului

43.05.05


persoane care se afla in concediu medical sau

in concedii medicale pentru ingrijirea copilului

bolnav in varsta de pana la 7 ani

22

48


43.05.06 b).

Contributia pentru asigurari sociale de

sanatate pentru persoanele aflate in concediu

medical din cauza de accident de munca sau

boala profesionala + contrib concedii medicale

20

* Prin Legea nr. 573/15 decembrie 2004 privind

modificarea si completarea OUG nr. 150/2002

s-a introdus si contributia pentru persoanele

aflate in concediu pentru cresterea copilului

pana la varsta de 2 ani .

43.05.11

Contributia datorata de bugetele locale pentru

persoanele care beneficiaza de plata ajutorului

social potrivit Legii nr. 95/2006

574

43.05.12Sume alocate din veniturile proprii ale

Ministerului Sanatatii Publice

43.05.13

Contributii din bugetul asigurarilor sociale de

stat, din sumele alocate sistemului de asigurari

pentru accidente de munca si boli profesionale,

pentru concedii si indemnizatii datorate

persoanelor aflate in incapacitate temporara de

munca din cauza accidentelor de munca sau

bolilor profesionale

2.3. Calcule şi fundamentări privind cheltuielile la CAS Iaşi

În fundamentarea cheltuielilor bugetare apar următoarele 4 repere:

identificarea şi individualizarea indicatorilor specifici oricărei acţiuni;

situaţia anului de bază;

norme şi normative de cheltuieli folosite în dimensionarea unor categorii de cheltuieli;

cadrul juridic de acţiune cu caracter general şi specific.

Documentele specifice care stau la baza fundamentării cheltuielilor bugetare sunt:

bugetul de venituri şi cheltuieli, planul de finanţare a investiţiilor, indicatori şi calcule de

fundamentare, planul cheltuielilor bugetare defalcate pe capitole şi subcapitole.

Cuantificarea cheltuielilor se realizează cu ajutorul indicatorilor fizici şi valorici şi cu

ajutorul calculelor de fundamentare conform normelor şi normativelor de cheltuieli care sunt

reglementate prin acte normative, ce sunt modificate şi perfecţionate în conformitate cu

49


conjunctura economică.

Fundamentarea cheltuielilor bugetare are loc în 2 etape importante :

la nivelul instituţiilor de bază, privind activităţile curente ale acestora potrivit cu

articolele şi aliniatele de cheltuieli;

la nivelul instituţiilor superioare sau ordonatorilor superiori de credite bugetare prin

centralizarea datelor de la ordonatorii subordonaţi şi a celor din evidenţa proprie.

La baza fundamentării cheltuielilor stă clasificaţia bugetară, care reprezintă o grupare

judicioasă şi sistematică a veniturilor şi cheltuielilor bugetare prin balanţele financiar -

operative, în toate etapele procesului bugetar.

Cheltuielile din cadrul instituţiei CAS Iaşi sunt grupate astfel:

cheltuieli cu serviciile medicale şi medicamentele.

cheltuieli de personal;

cheltuieli cu bunuri şi servicii.

2.3.1 Cheltuieli cu servicii medicale şi medicamente

Cele mai importante cheltuieli bugetare efectuate de Casa Judeţeană de Asigurări de

Sănătate Iaşi sunt cele pentru servicii medicale şi medicamente, necesarul acestora fiind

fundamentat pe fiecare subcapitol, astfel:

66.05.03 Produse farmaceutice, materiale sanitare şi dispozitive medicale

01 Medicamente cu şi fără contribuţie personală

02 Medicamente şi/sau materiale sanitare specifice în tratamentul unor boli cronice

05 Dispozitive şi echipamente medicale

66.05.04 Servicii medicale în ambulator

01 Asistenţă medicală primară

02 Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi clinice

03 Asistenţă medicală stomatologică

04 Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi paraclinice

05 Asistenţă medicală de recuperare

66.05.05 Servicii de urgenţă prespitaliceşti şi transport sanitar

66.05.06 Servicii medicale în unităţi sanitare cu paturi

66.05.07 Îngrijiri medicale la domiciliu

Asistenţã medicalã primarã

Pentru fundamentarea acestei cheltuieli s-au avut în vedere următorii indicatori:

50


populaţia judeţului pe grupe de vârstă (0-1 an; 1-4 ani; 5-59 ani ; 60 ani şi peste);

numărul de puncte estimat a se realiza « per capita » în funcţie de structura pe grupe

de vârstă a asiguraţilor ajustat conform normelor;

numărul copiilor încredinţaţi sau daţi în plasament;

numărul persoanelor instituţionalizate;

numărul de puncte aferent serviciilor medicale pentru (persoane înscrise pe listă;

persoane pentru care se acordă servicii medicale prevăzute în pachetul minimal);

valoarea unui punct „per capita”;

Suma cuvenită prin plata „per capita” pentru serviciile menţionate se calculează prin

înmulţirea numărului de puncte rezultat în raport cu numărul şi structura pe grupe de vârstă a

asiguraţilor înscrişi în lista medicului de familie, ajustat cu valoarea stabilită pentru un punct:

S =Σ Nr puncte i * Valoarea punct i.

Tabel nr. 7 Fundamentarea cheltuielilor pentru ssistenţă medicală primară la CAS Iaşi

TOTAL SUB 1 AN 1-4 ANI 5-59 ANI 60 DE ANI

SI PESTE

SUMA

ESTIMATA

an 2010-

mii lei-

1 2=3+4+5+6 3 4 5 6 7

NR. ASIGURATI

INSCRISI

691,500.

00

11,500.00 40,000.00 490,000.00 150,000.00 X

NR.PUNCTE "PER

CAPITA"

7,974,85

0.00

182,850.00 516,000.00 5,341,000.00 1,935,000.00 32,697.00

NR.PUNCTE PE

SERVICII

MEDICALE

4,000,00

0.00

X X X X 6,000.00

VAL SUME MEDICI

NOU VENITI

X X X X X 375.00

Asistenţa medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi clinice

Propunerile pentru proiectul de buget pe anul 2010, au avut în vedere:

numărul de medici specialişti şi primari în contract cu CAS Iaşi în anul 2009;

numărul de puncte aferente consultaţiilor şi serviciilor raportate şi validate la

data de 31.05.2008 şi estimate a se realiza în anul 2009 cu încadrarea în norme;

numărul de puncte realizate în luna mai 2009 ca urmare a încheierii de

51


contracte noi în anul 2009;

tariful stabilit de CNAS.

Tabel nr. 8 Fundamentarea cheltuielilor pentru asistenţa medicală ambulatorie de

specialitate pentru specialităţi clinice la CAS Iaşi

Cabinete medicale in

ambulatoriu

Numar medici de

specialitate din

specialitatile clinice

aflati in relatie

contractuala cu

CAS la data

prezentei

Numar

necesar de

medici de

specialitate

din

specialitatil

e clinice,

pentru anul

2010

Numar

necesar de

norme, pentru

anul 2010

Nr. puncte

pe serviciu

estimat

pentru

2010

SUMA

ESTIMAT

A - an

2010 - mii

lei -

0 1 2 3 4 5

TOTAL 803.00 850.00 532 30,805,244 21,563.67

Asistenţă medicală ambulatorie de specialitate pentru specialităţi paraclinice

Propunerile pentru proiectul de buget pe anul 2010, au avut în vedere:

numărul de investigaţii de laborator şi imagistică medicală realizat la 31.05.2009,

estimat a se realiza în anul 2009;

costurile medii alei investigaţiilor realizate la 31.05. 2009 majorate cu indicele

preţurilor de consum prognozat pentru anul 2009.

Tabel nr.9 Fundamentarea cheltuielilor pentru asistenţa medicală ambulatorie pentru

specialităţi paraclinice la CAS Iaşi

SUMA ESTIMATA

an 2010 -mii lei-13,670.13

1 2

din care:

3.1 INVESTIGATII

PARACLINICE -

ANALIZE DE

LABORATOR

nr. investigatii

paraclinice -

analize de

cost mediu

estimat /

investigatie

suma

estimata

2010

nr.

pacienti

estimati a

nr.

investigatii

estimate /

cost

mediu

/ CNP

52


laborator,

estimate

pentru 2010

(lei) ( mii lei )

fi

investigati

(CNP)

CNP

1 2 3 4=2*3/1000 5 6=2/5 7=4/5

Total din care: 1,328,243.20 11,352.24 307,068.00 4.33 0.04

Hematologie 165,311.03 8.66 1,431.59 73,490.40 2.25 0.02

Biochimie 890,689.14 6.30 5,611.34 93,688.80 9.51 0.06

Imunologie 103,995.35 20.35 2,116.31 39,288.80 2.65 0.05

Exudat faringian 17,836.48 15.05 268.44 12,599.20 1.42 0.02

Examene spută 81.18 12.30 1.00 39.20 2.07 0.03

Analize de urină 99,069.19 11.40 1,129.39 60,678.40 1.63 0.02

Examene materii

fecale33,388.91 13.27 443.07 20,108.00 1.66 0.02

Examene din

secreţii

vaginale

14,301.60 20.57 294.18 5,622.40 2.54 0.05

Examene din

secreţii

uretrale, otice,

nazale,

conjunctivale şi

puroi

3,046.88 13.84 42.17 1,432.00 2.13 0.03

Examen lichid

puncţie4.45 20.26 0.09 3.20 1.39 0.03

Examen sudoare 0.80 1.00 0.00 0.80 1.00 0.00

Examinări

histopatologice518.19 28.28 14.65 116.80 4.44 0.13

3.2 INVESTIGATII PARACLINICE - RADIOLOGIE SI

IMAGISTICA MEDICALA

nr. investigatii

paraclinice -

radiologie si

imagistica,

estimate

pentru 2010

cost mediu

estimat /

investigatie

(lei)

suma

estimata

2010

( mii lei )

nr.

pacienti

estimati a

fi

investigati

( CNP)

nr.

investigatii

estimate /

CNP

cost

mediu

/ CNP

53


1 2 34=(2*3)/

10005 6=2/5 7=4/5

Total din care: 66,614.39 2,317.89 56,367.80 1.18 0.04

CT 4,618.88 210.97 974.45 3,911.00 1.18 0.25

RMN 136.08 370.16 50.37 112.00 1.22 0.45

Mamografii 1,170.73 28.50 33.37 984.00 1.19 0.03

Scintigrafii 0.80 1.00 0.00 0.80 1.00 0.00

Radiografii 21,913.68 19.91 436.30 18,559.00 1.18 0.02

Ecografii 33,721.06 22.07 744.22 28,523.00 1.18 0.03

Alte investigatii 5,053.16 15.67 79.18 4,278.00 1.18 0.02

Asistenţă medicală stomatologică

Fundamentarea pe anul 2010 a cheltuielilor cu asistenţa medicală dentară a avut în vedere

elemente precum numărul medicilor dentişti şi numărul necesar de norme pentru medicina

dentară.

Tabel nr.10 Fundamentarea cheltuielilor pentru asistenţa medicală stomatologică la CAS

Iaşi

NUMAR MEDICI DENTISTI Nr. necesar norme

pentru medicina

dentara

SUMA ESTIMATA

an 2010

-mii lei -Aflati in relatie

contractuala in anul 2009

la data prezentei

Necesar pt. anul

2010

415.00 415.00 380.00 5,166.00

Asistenţă medicală spitaliceascã

Estimarea s-a realizat având în vedere următorii indicatori:

număr bolnavi externaţi şi numărul de zile de spitalizare în spitalizarea

continuă;

tariful mediu pe zi/spitalizare şi/sau pe caz rezolvat (DRG) pentru fiecare tip

de spital în funcţie de teritoriu şi specificul patologie;

număr de zile de spitalizare în spitalizarea de zi şi tariful corespunzător;

contravaloarea salariilor pentru rezidenţi, stagiari, cercetători;

contravaloarea cheltuielilor din unităţile de primire urgenţă, cabinete

infecţioase şi cabinete de urgenţă stomatologice.

Tabel nr.11 Fundamentarea cheltuielilor pentru asistenţa medicală spitalicească la CAS

Iaşi

54


TIP SERVICIU NUMAR

CAZURI

EXTERNA

TE

ESTIMATE

PENTRU

2010

NUMAR

ZILE

SPITALIZA

RE

ESTIMATE

PENTRU

2010

TARIF( MEDIU

)/ZI SPITALIZ

SAU PE CAZ

-lei -

ICM SUMA

ESTIMATA an

2010 -mii lei -

1 2 3 4 5 6

servicii medicale spitaliceşti

acordate în spitalele a căror

plată se face pe baza

indicatorului tarif pe caz

rezolvat (DRG)

163,830.00 X 1,446.00 1.0000 236,898.18

servicii medicale pentru

care plata se face pe

bază de tarif pe zi de

spitalizare

24,098.00 482,500 199.57 X 96,292.53

servicii medicale

spitaliceşti, pentru care

plata se face prin tarif

mediu pe caz rezolvat,

(altele decât cele

prevăzute în anexa nr.

17 a)

18,866.00 X 2,155.00 X 40,656.23

servicii medicale

efectuate în regim de

spitalizare de zi pentru

care plata se face prin

tarif pe caz

rezolvat/serviciu

medical, cf.art.9, lit.h din

anexa 17

272,958.00 X 454.00 X 123,922.93

numar

estimat de

investigati

i

X cost mediu /

investigatie

(lei)

X SUMA

ESTIMATA an

2010 -mii lei -

suma pentru investigaţii

paraclinice efectuate în

X X X X 66,727.14

55


regim ambulatoriu,

cf.art.9, lit.g din anexa

17, din care:

CT 720.00 X 450.00 X 324.00

RMN 680.00 X 300.00 X 204.00

Mamografii 5,116.00 X 27.00 X 138.13

Scintigrafii 0.00 X 0.00 X 0.00

Radiografii 53,388.00 X 29.00 X 1,548.25

Ecografii 16,388.00 X 30.00 X 491.64

Alte investigatii 9,208.00 X 25.00 X 230.20

Hematologie 64,580.00 X 88.00 X 5,683.04

Biochimie 226,624.00 X 226.00 X 51,217.02

Imunologie 7,500.00 X 760.00 X 5,700.00

Exudat faringian 5,036.00 X 15.00 X 75.54

Examene spută 2,104.00 X 11.00 X 23.14

Analize de urină 43,932.00 X 13.50 X 593.08

Examene materii

fecale

7,692.00 X 5.50 X 42.31

Examene din

secreţii vaginale

7,720.00 X 16.00 X 123.52

Examene din

secreţii uretrale,

otice, nazale,

conjunctivale şi

puroi

1,508.00 X 70.00 X 105.56

Examen lichid

puncţie

0.00 X 0.00 X 0.00

Examen sudoare 0.00 X 0.00 X 0.00

Examinări

histopatologice

1,980.00 X 115.00 X 227.70

TOTAL X X X X 564,497.01

Asistenţă medicală de urgenţă şi transport sanitar

Estimarea s-a realizat având în vedere următorii indicatori:

număr de kilometri echivalenţi, număr de ore de zbor estimat;

număr de solicitări estimat;

tariful pe solicitare estimat în funcţie de clasificarea mijloacelor de transport

56


conform normelor CEN 1789.

Asistenţă medicală de recuperare

Estimarea s-a relizat având în vedere:

număr de zile de spitalizare estimat;

tariful pe zi spitalizare influenţat de indicele inflaţiei;

numărul de servicii şi proceduri cu tariful mediu corespunzător.

Asigurarea medicamentelor şi/ sau materialelor sanitare specifice în tratamentul

unor boli cronice :

Estimarea s-a realizat ţinând seama de:

număr de bolnavi/ program aflaţi în evidenţă la data de 30.06 a anului precedent;

costul mediu/bolnav.

Dispozitive şi echipamante medicale

Propunerea pentru proiectul de buget pe anul 2010, a avut în vedere:

un număr de solicitări de dispozitive medicale aproximativ egal cu cel din anul 2009

(3500), număr care ia în considerare asiguraţii care vor beneficia de primă protezare şi

asiguraţii care vor solicita înlocuirea dispozitivelor procurate în anii anteriori – 2000

mii RON;

lista de aşteptare existentă la data de 30.06.2009 (1470 solicitări);

fundamentarea s-a făcut cu tarifele majorate (proiect) postate pe pagina Web a CNAS.

Ingrijiri medicale la domiciliu

Propunerea pentru necesarul de credite pe anul 2010 a luat în calcul:

un număr de 1500 de cazuri;

cu un nr. mediu de 8 servicii medicale/CNP, dată fiind adresabilitatea în continuă

creştere pentru servicii medicale la domiciliu;

creşterea numărul furnizorilor de la 13 la 21.

2.3.2 Cheltuielile de personal

Cheltuielile de personal presupun plata drepturilor salariale ale personalului angajat şi

obligaţiile aferente faţă de bugetul statului, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele

57


fondurilor speciale, precum şi drepturile de delegare, detaşare şi transfer în interes de serviciu.

Acestea se stabilesc în raport cu dimensiunea personalului finanţat din buget, în concordanţă

cu programele şi atribuţiile pe care le are de realizat fiecare compartiment funcţional, prin

aplicarea corespunzătoare a legislaţiei în domeniul salarizării (O.G. nr. 9 din 2008 pentru

modificarea O.G. nr. 6/2007, O.G. nr.10 din 2008 privind nivelul salariilor de bază şi al altor

drepturi ale personalului bugetar salarizat, O.G. nr. 92 din 2003 privind Codul de procedură

fiscală, Legea nr. 571 din 2003 privind Codul Fiscal). Fundamentarea cheltuielilor de

personal se realizeazã pe baza organigramei instituţiei, de unde se prelucreazã un statut se

funcţii pe strucura respectivã pentru a se stabili nivelul fiecãrui salariu atât pentru funcţionarii

publici cât şi pentru personalul contractual din instituţia publicã, potrivit legislaţiei în vigoare.

Fundamentarea cheltuielilor de personal la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi se face pe

baza următorilor indicatori:

Cheltuieli cu salarii în bani (66.05.10.01)

Salarii de bază (66.05.10.01.01)

Salarii de merit (66.05.10.01.02)

Idemnizaţii de conducere (66.05.10.01.03)

Spor vechime (66.05.10.01.04)

Alte sporuri (66.05.10.01.06)

Ore suplimentare (66.05.10.01.07)

Fond de premii (66.05.10.01.08)

Prima de vacanţă (66.05.10.01.09)

Indemnizaţii plătite unor persoane din afara unităţii (66.05.10.01.12)

Indemnizaţii de delegare (66.05.10.01.13)

Alte drepturi salariale în bani (66.05.10.01.30)

Contribuţii (66.05.10.03)

Contribuţii de asigurări sociale de stat (66.05.10.03.01)

Contribuţii de asigurări de şomaj (66.05.10.03.02)

Contribuţii de asigurări sociale de sănătate (66.05.10.03.03)

Contribuţii de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale

(66.05.10.03.04)

Contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii (66.05.10.03.06)

Cheltuieli cu salariile (66.05.10.01)

Cheltuielile cu salariile se stabilesc ţinându-se cont de numărul de salariaţi şi funcţiile

58


acestora şi salariile aferente, conform statutului de funcţii prezentat. S-a realizat calculul

salariilor pe fiecare categorie, iar prin însumare se determina suma necesară pentru plata

acestora.

10.01.01 Salariile de bază (66.05.10.01.01)

Acestea se stabilesc în mod diferenţiat, după o ierarhie justă şi motivată în sistem de

carieră, în raport cu natura competenţelor, cu activitatea desfăşurată şi cu importanţă ei,

corespunzător cerinţelor nivelului studiilor absolvite, precum şi a categoriei, clasei şi gradului

funcţiei publice. Pentru funcţiile cu acelaşi nivel de studii, specifice diferitelor domenii de

activitate bugetară, salariile de bază se diferenţiază în raport cu răspunderea şi importanţă

socială a domeniului de activitate, cu priorităţile de dezvoltare sau de creştere a calităţii

serviciilor în anumite domenii, precum şi cu necesităţile de atragere a personalului de

specialitate spre anumite activităţi.

În cadrul fiecărei funcţii, salariile de bază se diferenţiază pe 3 categorii, iar în cadrul

acestora pe 3 clase, astfel încât să se asigure posibilitatea diferenţierii salariilor de bază

individuale în raport cu nivelul pregătirii profesionale a fiecărei persoane şi cu experienţa

acesteia în activitate.

Salariul de bază se calculează după formula:

, unde:

• ∑Nrp- număr de posturi pentru anul de plan;

• Smb- salariul mediu brut din anul de bază;

• (1+i)- rata de modificare.

66.05.10.01.02 Salariile de merit

Pentru rezultate deosebite obţinute în activitatea desfăşurată, ordonatorul de credite poate

acorda, în limita a 20% din numărul total al funcţionarilor publici, prevăzut în statul de

funcţii, un salariu de merit lunar de până la 15% din salariul de bază, care face parte din

acesta şi care constituie bază de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport

cu salariul de bază. Salariile de merit se vor acorda funcţionarilor publici încadraţi pe funcţii

de execuţie în proporţie de două treimi din numărul total stabilit în condiţiile prezentului

alineat.

Pentru funcţionarii publici nou-angajaţi, salariul de merit se poate acorda după o perioadă

de cel puţin 6 luni de la angajare.

Funcţionarii publici care beneficiază de salariu de merit se stabilesc în fiecare an, după

aprobarea bugetelor anuale, pe baza rezultatelor obţinute în activitatea desfăşurată în perioada

59


anterioară.

Salariul de merit la nivel de unitate se calculează astfel:

Sm = unde:

• c - indicele de creştere prognozată a salariilor în anul de plan

• i0 - an de bază

• i1 - an de plan.

• i - categoria de post

Prevedere valabilă până la apariţia Legii nr.330/2009 privind Salarizarea unitară a

persoanelor publice din fonduri publice.

66.05.10.01.03Indemnizaţiile de conducere

Pentru funcţionarii publici care ocupă o funcţie de conducere, salariul de bază este cel

corespunzător funcţiei de execuţie în care acesta este încadrat, la care se adăuga o

indemnizaţie de conducere. Această indemnizaţie face parte din salariul de bază şi constituie

baza de calcul pentru sporuri şi alte drepturi care se acordă în raport cu salariul de bază,

diferenţiată în raport cu răspunderea funcţiei de conducere, cu mărimea compartimentului

condus, precum şi cu ponderea activităţii de conducere faţă de cea de execuţie. Ea se

stabileşte la încadrarea în funcţie de către ordonatorul de credite, în procent fix din salariul de

bază corespunzător funcţiei de execuţie, cu excepţia funcţiilor publice de conducere ale căror

salarii de bază cuprind şi indemnizaţia de conducere.

Procentele pentru indemnizaţii pentru funcţiile de conducere în cadrul CAS Iaşi sunt

următoarele:

55% pentru Directorul general;

50% pentru Directorul executiv;

30% pentru Şeful de serviciu;

25% pentru Şeful de birou.

Indemizaţia de conducere se calculează în modul următor:

, unde:

• nr.post.cond. - numărul posturilor care beneficiază de indemnizaţie de conducere

• categoria de post

• p- procentele aplicate la salariul de bază

66.05.10.01.04 Sporul de vechime în muncă

60


Se calculează la salariul de bază de până la 25%, se plăteşte de la data de întîi a lunii

următoare celei în care s-a împlinit vechimea în muncă, prevăzută la tranşa respectivă,

corespunzător timpului lucrat în program normal de lucru, conform tabelului.

Tabel nr.12 Sporul de vechime în muncă la CAS Iaşi

Sporurile pentru condiţii de muncă se acordă funcţionarilor publici care îşi desfăşoară

activitatea în timpul nopţii, între orele 22,00 şi 6,00 şi este de 25% din salariul de bază dacă

timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin jumătate din programul normal lunar de lucru.

Sporurile acordate la nivel de unitate pentru condiţiile de muncă se calculează în modul

următor:

Scm = c% * Smb0 * Nr.p * Nr.luni, unde:

c% - cota aferentă suportului pentru condiţii de muncă aplicată la salariul la bază;

Smb0 – salariul mediu de bază;

Nr.p – număr de posturi care beneficiază de suportuir pentru condiţii de muncă:

Nr.luni – număr de luni.

66.05.10.01.06 Alte sporuri

pentru salariaţii de la serviciul audit existǎ un spor de 25% la salariul de bazǎ;

pentru salariaţii de la departamentul de control existǎ un spor de 25% la

salariul de bazǎ;

pentru salariaţii care acordǎ viza de control existǎ un spor de pâna la 25% la

salariul de bazǎ;

pentru salariaţii care au luat doctoratul existǎ un spor de 15% la salariul de

bazǎ.

66.05.10.01.07 Ore suplimentare

75% pentru primele 2 ore peste program;

Tranşe de vechime în muncă Cota din salariul de bază

3 – 5 ani 5%

5 – 10 ani 10%

10 – 15 ani 15%

15 – 20 ani 20%

Peste 20 ani 25%

61


100% pentru activitatea desfăşurată, peste 2 ore după programul de muncă;

100% pentru orele de sâmbǎtǎ şi duminicǎ.

Munca peste durata normalǎ a timpului de lucru poate fi prestatǎ şi sporurile prevǎzute se

pot plǎti numai dacǎ efectuarea orelor suplimentare a fost dispusǎ sau aprobatǎ, dupǎ caz, de

superiorul ierarhic, fǎrǎ a se depǎşi 360 de ore anual.

66.05.10.01.08 Fond de premii

Pentru activitatea desfăşurată, funcţionarii publici au dreptul la un premiu anual, egal cu

salariul mediu lunar de bază realizat în anul pentru care se face premierea, în funcţie de timpul

efectiv lucrat.

Ordonatorii de credite pot acorda premii lunare în limita a 2% din cheltuielile cu

salariile aferente funcţiilor publice prevăzute în statul de funcţii, cu încadrarea în fondurile

aprobate anual prin buget cu această destinaţie. Premiile se pot acorda în cursul anului

funcţionarilor publici care au realizat sau care au participat direct la obţinerea unor rezultate

în activitate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate pot fi utilizate în lunile următoare,

în cadrul aceluiaşi an bugetar.

Ordonatorii principali de credite pot acorda premii în limita de pâna la 2% din

cheltuielile cu salariile aferente functiilor publice prevăzute în statul de funcţii, din economiile

realizate prin reducerea cheltuielilor cu salariile, fără a depăşi valoarea economiilor realizate.

Premiile se pot acorda în cursul anului funcţionarilor publici care au realizat sau care au

participat direct la obţinerea unor rezultate în activităţi apreciate ca valoroase.

Premiile individuale se stabilesc de către ordonatorii de credite în limita sumelor

alocate cu această destinaţie de către ordonatorii principali de credite, cu consultarea

organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de unitate sau, dupa caz, cu consultarea

reprezentanţilor funcţionarilor publici, acolo unde nu sunt astfel de organizaţii sindicale.

Formula de calcul pentru acordarea fondurilor de premii , la nivel de unitate, se

calculează astfel:

Fp =Smbo * c% * Nr.p * Nr.luni, unde:

Smbo – salariul mediu de bază;

c% - cota de acordare a gratificaţiilor;

Nr.p – număr de posturi de care beneficiază de premii sub formă de gratificaţii

anuale;

Nr.luni – număr de luni.

Premiile individuale se stabilesc de către ordonatorii de credite bugetare, în limita

sumelor alocate cu această destinaţie de către ordonatorii principali de credite, cu avizul

62


comisiei paritare. Se beneficiază, de un premiu anual egal cu salariul mediu lunar de bază

brut, realizat în anul pentru care se face premierea.

66.05.10.01.09 Prima de vacanţǎ

Conform prevederilor Secţiunii 4 a Ordonanţei nr.6/2007, modificată prin Ordonanţa

nr.9/2008, funcţionarii publici au dreptul la un concediu de odihnǎ anual, plǎtit în

conformitate cu vechimea lor în muncǎ astfel:

Tabel nr.13 Acordarea primei de vacanţă la CAS Iaşi

Vechimea în muncã Durata concediului de odihnã

Pânã la 10 ani 21 zile lucrãtoare

Peste 10 ani 25 zile lucrãtoare

66.05.10.01.12 Indemnizaţii plǎtite unor persoane din afara unitǎţii de care

beneficiază membrii Consiliului de Administraţie al CAS Iaşi şi reprezintă 15% salariul brut

al conducatorilor

66.05.10.01.13 Indemnizatii de delegare

Pe perioada în care funcţionarii publici sunt trimişi în delegaţie în alte localitǎţi decât cea

în care îşi desfǎşoarǎ activitatea, autoritǎţile sau instituţiile publice le acordǎ indemnizaţii de

delegare şi le deconteazǎ cheltuielile de transport şi de cazare, în condiţiile stabilite pentru

personalul din instituţiile publice.

66.05.10.01.16 Alte drepturi salariale în bani

concedii medicale. Fiecare funcţionar public are dreptul la un concediu

medical de 7 zile care se plǎteşte din fondul unic de asigurǎri de sǎnǎtate, zilele care

depǎşesc acestǎ perioadǎ sunt plǎtite fondul de concedii şi indemnizaţii.

indemnizaţii pentru participarea în calitate de membru a comisiei de

concursuri organizate pentru promovarea în grad (20% salariu de bazǎ).

66.05.10.03 Contribuţii

Cotele suportate de unitate pentru plata contribuţiilor sunt:

contribuţia la asigurările sociale: 20,8%;

contibuţia la fondul de şomaj: 0,5%;

contribuţia la fondul asigurărilor sociale de sănătate: 5,2%;

în cazul accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale: 0, 168%;

63


la fondul de garantare a creanţelor salariale: 0,25%;

contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii: 0,85%.

66.05.10.03.01Contribuţia pentru asigurǎrile sociale – CAS

Potrivit art.18 alin. (1) din Legea bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2009 nr.

19/2009, pentru anul 2009 cota contribuţiei individuale de asigurari sociale, datorata potrivit

art. 21 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificarile şi completarile ulterioare, este de

20,8%, indiferent de condiţiile de munca.

Formula de calcul este urmãtoarea: CAS = fond brut de salarii * 20,8%

Fondul brut de salarii include: salarii de bazǎ brute; sporuri şi indemnizaţii; premii

anuale; sume plǎtite pentru timpul nelucrat (concedii); sume acordate sub forma pensiilor; al

13-lea salariu.

Exemplu de calcul: CAS= 1.864 * 20,8%= 387,712 lei.

66.05.10.03.02 Contribuţia pentru constituirea fondului de şomaj -CFS

Contributia datorata de angajatori la bugetul asigurarilor pentru somaj, conform art. 26

din Legea nr. 76/2002, cu modificarile si completarile ulterioare:

0,5% – aplicabila in perioada februarie 2009 – decembrie 2009 – conform art. 19 din Legea

nr. 19/2009;

Fs = Fond brut de salarii * 0,5%.

Exemplu: CFS= 1864* 0,5% = 9,32 lei

66.05.10.03.03 Contribuţia pentru constituirea fondului de asigurǎri sociale de

sǎnǎtate -CASS

Cota cu care contribuie instituţia publicǎ la acest fond este de 5,2% (cota ce se aplicã de

la 1 ianuarie 2009).

Baza normativǎ: Art. 258 alin (1) din Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în

domeniul sǎnǎtǎţii, publicatǎ în MO nr. 372 din 28 aprilie 2006, modoficatǎ prin OUG 226

din 31 decembrie 2008.

CASS = Fond brut de salarii * 5,2%

Exemplu: CASS= 1864* 5,2% =96,928 lei

66.05.10.03.04 Contribuţiile de asigurări pentru accidente de muncă şi boli

profesionale se determină prin aplicarea cotei de contribuţie la asigurările pentru accidente de

muncă şi boli profesionale de 0,168% la fondul brut de salarii, astfel:

CAAMBP = fond brut de salarii * 0,168%

66.05.10.03.06 Contribuţii pentru concedii şi indemnizaţii - Formula de determinare a

contribuţiei unităţii pentru concedii şi indemnizaţii se determină în funcţie de fondul brut de

64


salarii şi de cota de contribuţie pentru concedii şi indemnizaţii de 0,85%.

CCI = fond brut de salarii * 0,85%

Pentru fundamentarea cheltuielilor de personal, la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi,

pentru anul 2010 s-au avut în vedere actele normative în vigoare, menţinerea salariilor la

nivelul anului 2009 precum şi alte măsuri de reorganizare a sectorului bugetar privind

dimensionarea la strictul necesar a personalului, în concordanţă cu programele şi atribuţiile pe

care le care de realizat această instituţie. Contribuţiile de asigurări sociale s-au menţinut la

nivelul actual. Având în vedere prevederile OUG nr.71/2009 privind plata unor sume

prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din

sectorul bugetar, potrivit căreia în anul 2010 se plăteşte 34% din valoarea titlului executoriu

sumele aferente hotărârilor judecătoreşti s-a actualizat cu indicele de inflaţie prognozat pentru

anul 2010.

2.3.3 Cheltuielile cu bunurile şi serviciileAcest titlu se va referi, potrivit clasificaţiei bugetare, la:

Bunuri şi servicii (66.05.20.01)

Furnituri de birou (66.05.20.01.01)

Materiale pentru curăţenie (66.05.20.01.02)

Încălzit, iluminat şi forţă motrică (66.05.20.01.03)

Apă, canal şi salubritate (66.05.20.01.04)

Carburanţi şi lubrifianţi (66.05.20.01.05)

Piese de schimb (66.05.20.01.06)

Poşta, telecomunicaţii, radio, tv, internet (66.05.20.01.08)

Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional (66.05.20.01.09)

Materiale şi prestări de servicii cu caracter medical (66.05.20.01.09.01)

Materiale şi prestări de servicii cu caracter funcţional pentru cheltuieli

proprii (66.05.20.01.09.02)

Reparaţii curente (66.05.20.02)

Bunuri de natura obiectelor de inventar (66.05.20.05)

Alte obiecte de inventar (66.05.20.05.30)

Deplasări, detaşări, transferări (66.05.20.06)Deplasări interne, detaşări,

transferări (66.05.20.06.01)Deplasări în străinătate (66.05.20.06.02)

Cărţi, publicaţii şi materiale documentare (66.05.20.11)

Consultanţă şi expertiză (66.05.20.12)

Pregătire profesională (66.05.20.13)

65


Alte cheltuieli (66.05.20.30)

Alte cheltuieli cu bunuri şi servicii (66.05.20.30.30)

66.05.20.01.01 Cheltuieli pentru furnituri de birou

Acest articol cuprinde fondurile băneşti necesare achiziţionării rechizitelor de birou şi se

evaluează conform borderoului .

Formula de calcul este urmãtoarea: numãr de rechizite * costul mediu al unei rechizite.

66.05.20.01.02 Cheltuieli pentru materiale pentru curăţenie

Sunt cheltuieli cu materialele pentru întreţinerea pardoselei, uşilor, ferestrelor, a

grupurilor sanitare (materiale comune de curăţenie, materiale pentru dezinsecţie materiale

igienico– sanitare pentru personal).

Informaţiile în legătură cu norma de consum sunt oferite de Biroul Administrativ şi

Dotãri, fiind cel care răspunde de administrarea materialelor de curăţenie şi gospodărie.

Indicatorii de fundamentare se referă la: suprafaţa instituţieie; numărul de săli; tipul de

materiale de curăţenie necesare (mãturi, clor, detergent,sãpun); cantitatea necesară din fiecare

material de curăţenie necesar (kg, bucăţi, litri); preţul unitar pentru fiecare material de

curăţenie.

Se calculează astfel: cantitatea din fiecare tip de material necesar efectuării curăţeniei *

preţul unitar pentru fiecare material utilizat.

Fundamentarea se face în funcţie de execuţia anului precedent ţinându-se cont de nivelul

indicatorilor înmulţit cu tarifele în vigoare, corectate cu rata inflaţiei

66.05.20.01.03 Cheltuieli pentru încălzit, iluminat şi forţă motricǎ

Încălzire

Acest indicator reprezintă cheltuiala făcută de unitate pentru asigurarea încălzirii şi se

calculează în funcţie de modalitatea de încălzire.

Pentru fundamentarea cheltuielilor cu încălzirea se ia în considerare numărul de metri

cubi de gaz consumaţi pe parcursul anului anterior, acest număr va fi înmulţit cu tariful la

metrul cub de gaz actualizat şi ponderat cu variaţia indicelui de preţuri şi de inflaţie.

Formula de calcul este: Încãlzire= cantitate combustibil*tarif/combustibil

Exemplu: Determinarea cuantumului cheltuielii pentru un consum mediu anul de gaz

metan pentru încãlzire de 115.000 m3 şi un tarif al gazului metan de 0,95 lei/m3 se face în

urmãtorul mod, folosind formula de calcul de mai sus: Încãlzire= 115.000 m3 * 0,95 lei/m3

=109.250 lei.

Iluminat şi forţe motrice

Includ costul curentului electric pentru iluminat, pentru forţa motrică şi costul becurilor

66


electrice şi al tuburilor fluorescente, după urmãtorii indicatori: număr corpuri iluminat;

aparatură; consum de energie electrică; tariful pentru 1 kw şi număr ore iluminat şi

funcţionare aparatură.Calculul acestei cheltuieli se face dupã urmãtoarea formulã:

Iluminat = cantitate energie consumată*tarif/energie

La baza fundamentării cheltuielilor cu energie stau contractele cu furnizorii (Electrica)

precum şi execuţia bugetară pentru anul expirat (facturile de la furnizori) de unde se preia

numărul de kw consumaţi.

Exemplu: Pentru un consum mediu anual de energie electricã de 250.000 kw/an şi un tarif

de 0,37 lei/kw, cheltuielile privind costul curentului electric se vor determina astfel: Ch.

Iluminat= 250.000 kw/an * 0,37 lei/kw= 92.500 lei

66.05.20.01.04 Cheltuieli cu apa, canal, salubritate

Pentru estimarea unor cheltuieli sunt folosiţi următorii indicatori: consum de apă caldă

mc/an; consum apă potabilă mc/an; gunoi mc/an; tariful pentru un mc de apă caldă şi un mc

de apă rece; tariful pentru serviciile de salubritate şi canalizare.

Formula de calcul utilizată pentru determinarea nivelului consumului este:

Apă = cantit.consumată*tarif/mc

Canalizare =tarif canalizare + tarif salubritate

6605.20.01.05 Carburanţi şi lubrefianţi cuprinde fondurile necesare pentru

combustibil, benzină, motorină, lubrefianţi necesare funcţionării autoturismelor pe care CAS

Iaşi le deţine; utilizate în deplasarea personalului în teritoriu.

66.05.20.01.06 Piese de schimb cuprinde fondurile băneşti necesare pentru

achiziţionarea de piese de schimb cu caracter funcţional sau de uz administrativ gospodăresc:

pentru calculatoare, pentru maşini etc.

66.05.20.01.08 Cheltuieli cu poşta, telefon, radio, televizor, telefax

Includ plata serviciilor de poştã, abonamentelor de telefon, radio, televizor şi plata

convorbirilor internaţionale, calculându-se dupã formula: abonament * numãr luni + numãr

minute * tarif/minut. Pentru determinarea acestei cheltuieli se au în vedere:

cheltuielile medii cu convorbirile telefonice pentru anul expirat;

numărul de posturi telefonice;

tariful pentru abonamentul serviciilor telefonice;

numărul de televizoare, aparate radio,calculatoare;

tariful pentru abonamentul radio , TV, internet;

cheltuielile pentru corespondenţă poştală internă şi externă.

67


66.05.20.01.09 Cheltuieli pentru materiale şi prestări de servicii cu caracter

funcţional

La acest articol se încadrează cheltuielile cu procurarea materialelor şi efectuarea

prestaţiilor de servicii, precum şi alte cheltuieli cu caracter funcţional specifice fiecărui

domeniu de activitate, care asigură desfăşurarea în bune condiţii a activităţii unităţii.

Aceste materiale şi prestări de servicii se referă la materialele consumabile de natură

funcţională ce ajută la procesul de asamblare a diferitelor lucrări la atelierele de tâmplărie şi la

reparaţiile minore sau la punerea în funcţiune a unor utilaje tehnologice.

În aceasta cheltuialǎ se cuprinde: cheltuieli de transport privind materiale, alimente,

combustibil, medicamente, obiecte de inventar; materiale şi plata lucrărilor pentru întreţinerea

şi amenajarea spaţiilor verzi ale unităţii; plata diferitelor prestări de servicii efectuate de terţi

ca: imprimerie, legãtorie, paza contractantă; costul serviciilor de deratizare, deparazitare şi

dezinsecţie efectuate de unităţi specializate; plata cheltuielilor de întreţinere efectuate prin

unităţi specializate; materiale pentru prevenirea incendiilor.

Indicatorii financiari utilizaţi în dimensionarea cheltuielilor cu materiale şi servicii sunt:

tipul de materiale folosite, cantitatea şi preţul unitar. În fundamentarea acestor cheltuieli se

ţine seama de execuţia bugetară a anului precedent.

66.05.20.02 Reparaţii curente

Sunt executate periodic, în scopul creării posibilităţii de exploatare a fondului fix supus

reparaţiei. Valoarea lucrărilor de reparaţii curente ce se aplică într-un an se va încadra, de

regulă, în 5% din valoarea de înlocuire a fondului fix.

Reparaţiile curente se referă la costul materialelor procurate pentru lucrările de întreţinere

şi reparaţii curente în regie proprie ale clădirii (zugrăveli interioare şi exterioare, revopsirea

tâmplăriei, alte modernizări etc.), ale instalaţiilor, ale mobilierului precum şi costul lucrărilor

de reparaţii executate de terţi.

Reparaţiile curente se înscriu în buget pe baza devizelor estimate de reparaţii, în funcţie

de suprafaţa (m2) care se repară şi costul reparaţiei.

66.05.20.11 Cărţi şi publicaţii

În această categorie de cheltuieli sunt incluse: plăţile şi cheltuielile făcute în scopul

procurării de cărţi; costul colecţiilor constituite anual din abonamentele la publicaţii periodice

din ţară şi străinătate; costul abonamentelor la Monitorul Oficial, colecţiile de acte normative

utilizate în activitatea instituţiei; costul dischetelor, casetelor, filmelor.

Indicatorii folosiţi pentru fundamentarea cheltuielilor cu cărţi şi publicaţii sunt cantitatea

acestora şi preţul estimativ, ţinând cont de ofertele furnizorilor de carte.

68


Formula de calcul este următoarea: numãr cărţi publicate*cheltuiala medie anuală.

2.2.3. Cheltuielile de capitalCheltuielile de capital se caracterizează prin faptul că sunt utilizate în scopuri bine

determinate, conduc la creşterea patrimoniului public al comunităţilor, favorizează

dezvoltarea economică locală având ca rezultat şi realizări tehnico-edilitare. programul de

investiţii se vor înscrie cheltuieli pe ani şi etape de execuţie pentru investiţiile în continuare şi

pentru cele noi. În listă se vor înscrie cu prioritate obiectivele de investiţii începute în anii

precedenţi şi neterminate pentru care există condiţii de finanţare şi finalizare până la

încheierea exerciţiului bugetar, pentru investiţii de natura consolidărilor şi intervenţii pentru

prevenirea sau combaterea efectelor produse de acţiuni accidentale.

În anul 2010 pentru cheltuieli de capital din cadrul CAS Iaşi s-a prevazut o sumă de 610

mii lei, din care 50 mii lei pentru achiziţia a 20 de calculatoare necesare pentru înlocuirea

celor achiziţionate în perioada 2003-2004, pentru care reparaţia lor nu se justifică tehnico-

economic şi suma de 560 mii lei pentru reparaţii capitale la clădirea în care îşi defăşoară

activitatea personalul CAS Iaşi.

2.4. Fluxuri informaţionale generate de fundamentarea indicatorilor

financiari ai Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi

După consemnarea informaţiilor de către Direcţia Economică a CAS Iaşi privind

veniturile şi cheltuielile instituţiei, prin bugetul public, ca balanţă financiar-operativă, aceasta

transmise conducătorului instituţiei publice proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli, care

urmează a fi dezbătut, în vederea avizării, în cadrul Consiliului de Administraţie a instituţiei

publice (nivelul II).

CAS Iaşi transmite CNAS proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli avizat. CNAS, ca

instituţie ierarhic superioară, realizează o comparare a calculelor proprii cu datele transmise

asupra indicatorilor bugetari prin bugetul propriu al Casei Judeţene a Asigurărilor de Sănătate

Iaşi. De fapt, la acest nivel se procedează la o verificare a încadrării instituţiei subordonate în

limitele de venituri (minime) şi de cheltuieli (maxime), transmise în momentul premergător

declanşării lucrărilor premergătoare.

CNAS întocmeşte proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli centralizat (nivelul III),

care cuprinde, pe lângă, indicatorii financiari privind instituţiile subordonate şi pe cei care se

referă la activitatea proprie. Acesta este transmis Ministerului Finanţelor Publice spre avizare

metodologică, documentul bugetar fiind apoi aşezat pe două variante complementare, şi

69


anume proiect de lege pentru bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi

proiect de buget al Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

În final, prin intermediul Guvernului, în calitate de responsabil principal în elaborarea

proiectelor de bugete publice, documentele bugetare sunt supuse aprobării (adoptării) de către

Parlament (nivelul IV).

Figura nr.4 Niveluri de poziţionare ale implicărilor instituţionale în fundamentarea cheltuielilor bugetare

NIVELUL IV Buget centralizat

CAS- Iaşi

În ceea ce priveşte fundamentarea cheltuielilor de personal, Casa Naţională de

Asigurări de Sănătate solicită machetele cu indicatorii Serviciului BFCDE, care, la rândul său

transmite solicitarea Biroului Administrativ şi Decontări, primind, în schimb, fundamentarea

pe care o trimite CNAS, după următorul flux informaţional:

Figura nr. 5 Fluxul informaţional al fundamentării cheltuielilor de personal

70

Consiliul de Administraţie

Preşedintele –

Director

General

Direcţia Economică

CNAS

GUVERN

Ministerul

Finanţelor

Publice

PARLAMENT

Comisiile de

Specialitate

Transmite proiectul de buget

Avizare proiect de buget

Proiect de buget avizat

Aprobare

proiect de

buget

NIVELUL III

NIVELUL II


Cheltuielile bugetare ce privesc serviciile medicale sunt fundamentate de către

Serviciul de Acreditare, Contractare, Decontare, iar solicitarea este transmisă Serviciului

BFCDE şi de aici la CNAS, reluându-şi circuitul invers.

Figura nr.6 Fluxul informaţional privind fundamentarea cheltuieli cu serviciile medicale

şi medicamente

CNAS

Serviciul Buget,

Finante,

Contabilitate,

Decontări

Externe

Serviciul Resurse

Umane Organizare,

Salarizare,

Perfectionare

Solicitare machete indicatori


Transmitere fundamentare

Transmitere fundamentare



Transmitere, fundamentareTransmitere,

fundamentare

Contract de muncã

Declaraţie

Ordonanţa 6/2007, mod.Ordonanţa nr.9/2008Legea 188/1999

Stat de platã

71


Cap.3 Finanţarea bugetară a cheltuielilor publice

CNAS

Serviciul Buget Finanţe Contabilitate

Biroul Administrativ şi Dotãri

transmitere machetesolicitare fundamentare

indicatori minimali

72


3.1. Noţiuni şi elemente specifice finanţării cheltuielilor bugetare

Noţiunea de credite bugetare ce se regăseşte cu caracter de specificitate în execuţia

cheltuielilor publice poate fi definită prin raportarea la bugete de pe poziţia statului şi de pe

poziţia consumatorilor de fonduri din acestea, având calitatea de ordonatori de credite

bugetare. Într-o primă variantă de interpretare, creditele bugetare sunt sume de bani cu titlu

definitiv din bugetele publice destinate pentru a acoperi cheltuieli aprobate în acestea. De pe

poziţia de consumatori de fonduri publice (ordonatori creditele bugetare) sunt drepturi băneşti

cuvenite din bugete pentru acoperirea cheltuielilor aprobate în bugetele lor de venituri şi

cheltuieli.

Creditele bugetare apar ca rezultat al manifestării relaţiilor bugetare în latura de

repartizare a fondurilor publice mobilizate prin bugete.

Ordonatorii de credite bugetare sunt persoane fizice aflate pe poziţia de conducători

în instituţii publice finanţate din bugete. Ei sunt de trei categorii: principali, secundari şi

terţiari ori de gradul unul ( I ),doi ( II ) sau trei ( III ). În structura sistemului bugetar,

respectiv a instituţiilor finanţate din componentele acestuia se regăsesc , în mod concret, toate

cele trei categorii de ordonatori de credite bugetare (cu deosebire, la bugetele statului). În

cazul bugetelor locale, mai des apar ordonatorii principali şi terţiari de credite bugetare).

Ordonatorii principali de credite bugetare la bugetele statului sunt, de regulă, miniştri

şi conducătorii celorlalte instituţii centrale finanţate din acestea. La nivelul unităţilor

administrativ-teritoriale, în cazul bugetelor acestora, ordonatorii principali de credite bugetare

sunt: preşedinţii Consiliilor Judeţene şi al Consiliului General al Municipiului Bucureşti

(primarul general) şi primarii de localităţi (municipii, oraşe, comune) şi respectiv sectoare.

Ordonatorii principali de credite bugetare ţin legătura direct cu bugetul public

finanţator şi au iniţiativă în finanţarea cheltuielilor de care răspund potrivit cu tehnici şi

metode de lucru specifice.

Ordonatorii secundari de credite bugetare sunt conducătorii instituţiilor intermediare,

în cazul bugetelor publice ale statului aflate între cele centrale şi cele din teritoriu (de

exemplu,inspectorii generali de la inspectoratele şcolare judeţene, directorii generali de la

direcţia de sănătate publică de la nivel judeţean, directorii generali de la direcţiile generale de

specialitate ale Ministerului Muncii etc.). Ei primesc credite bugetare prin repartizarea de la

ordonatorii principali de credite bugetare atât pentru nevoi proprii cât şi pentru activităţi sau

73


acţiuni aflate în sfera lor de competenţă şi administrare. La rândul lor, transmit credite

bugetare prin repartizare, aflate în zona activităţilor centralizate menţionate, către instituţiile

subordonate conduse de ordonatorii terţiari de credite bugetare. La nivelul judeţelor în special,

unele direcţii descentralizate prin conducătorii lor pot avea calitatea de ordonatori secundari

de credite bugetare pentru finanţările din bugete locale respective.

Ordonatorii terţiari de credite bugetare sunt conducătorii instituţiilor de bază din

diferite domenii de activitate care primesc credite bugetare prin repartizarea de la ordonatorii

ierarhic superiori, credite folosite pentru cheltuielile aprobate prin bugetele proprii şi nu pot

transmite aceste credite altor instituţii şi subunităţi.

Între ordonatorii de credite bugetare este o ierarhie strictă în plan administrativ, pe

domeniul de activitate (în cadrul capitolului de cheltuieli) şi cu reflectare în finanţarea

bugetară (fig. nr.6.).

Fig. nr. 7 Structura şi relaţiile existente la ordonatorii de credite bugetare

3.2. Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare

Finanţarea desfăşurării activităţii CAS Iaşi se realizează pe baza bugetului de

venituri şi cheltuieli aprobat şi încadrat în vederea respectării principiului specializării în

subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Folosirea fondurilor din bugetele publice prin punerea lor

la dispoziţia ordonatorilor principali de credite bugetare şi apoi la ceilalţi ordonatori

subordonaţi este un act de răspundere care se face cu respectarea şi îndeplinirea anumitor

cerinţe (reguli, principii)4:

cheltuielile pot fi înscrise sau/şi efectuate din bugetele publice numai dacă sunt

prevăzute în mod expres în acte normative ori autorizări specifice date în baza

4 Ştefura, Gabriel, „Proces bugetar public”, Ed. Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2010

74

1

1

OPC

OSC

OTC

2


Legii finanţelor publice. Cuprinderea în buget a unei sume nu dă, în mod automat,

dreptul de utilizare dacă nu există autorizare expresă în acest sens;

exercitarea unui control financiar preventiv, exigent şi de detaliu în legătură cu

necesitatea, oportunitatea şi legalitatea cheltuielilor precum şi aplicarea unui

regim sever de economii în toate sectoarele de activitate;

fondurile nu se acordă automat ci, numai pe măsura justificării sumelor acordate

anterior şi în raport cu nivelul de realizare a indicatorilor bugetari;

acoperirea unor nevoi cu caracter permanent prin mijloace puse la dispoziţie din

bugete, în intenţia asigurării funcţionalităţii pentru care au fost înfiinţate

instituţiile.

Finanţarea cheltuielilor bugetare reprezintă alocarea de mijloace băneşti, pe baza

bugetelor publice ca balanţe financiare aprobate, la dispoziţia consumatorilor de fonduri

autorizaţi (ordonatori de credite bugetare) pentru destinaţii precis stabilite, ca expresie a

nevoilor publice recunoscute ca atare.

CAS Iaşi, ca instituţie publică ce nu realizează profit, îşi asigură finanţarea cheltuielilor

din bugetul asigurărilor sociale de sănătate. Resursele pentru finanţare provin din:

contribuţii ale persoanelor fizice şi juridice;

subvenţii de la bugetul de stat;

dobânzi, donaţii, sponsorizări;

venituri obţinute din exploatarea patrimoniului CNAS şi caselor de asigurări,

precum şi alte venituri, în condiţiile legii;

sume din veniturile proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice.

Principala sursă de alimentare a fondului de asigurări de sănătate o reprezintă

contribuţiile persoanelor juridice şi fizice angajatoare şi ale asiguraţilor, iar colectarea

acestora se face de către casele de asigurări în contul unic deschis pe seama CNAS

Asiguraţii au obligaţia plăţii unei contribuţii băneşti lunare în procent de 6,5% care se

aplică asupra :

veniturilor din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit;

veniturilor impozabile realizate de persoane care desfăşoară activităţi

independente care se supun impozitului pe venit; dacă acest venit este singurul

asupra căruia se calculează contribuţia, aceasta nu poate fi mai mică decât cea

calculată la un salariu de bază minim brut pe ţara, lunar;

veniturilor din agricultură supuse impozitului pe venit şi veniturilor din

silvicultură, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator;

75


indemnizaţiilor de şomaj;

veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor, veniturilor din dividende şi dobânzi,

veniturilor din drepturi de proprietate intelectuală realizate în mod individual

şi/sau într-o formă de asociere şi altor venituri care se supun impozitului pe venit.

În mod excepţional, în situaţii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului fondului,

după epuizarea fondului de rezervă veniturile bugetului fondului se completează cu sume care

se alocă de la bugetul de stat (subvenţii). În plan procedural, finanţarea cheltuielilor bugetare

are drept susţinere metodologică normele Ministerului Finanţelor Publice privind organizarea

şi funcţionarea trezoreriei5. Din punct de vedere tematic în aceste norme este prezentată

finanţarea cheltuielilor pe categorii de bugete, pe bază de proceduri şi operaţiuni cu însoţirea

de documente specifice. De asemenea, sunt prezentate dispoziţiile generale şi cele speciale

privind efectuarea plăţilor prin trezorerie.

Finanţarea de la bugetele statului (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de

stat, bugetele fondurilor speciale şi bugetul asigurărilor de sănătate) se poate contura distinct

prin tehnica deschiderii şi repartizării de credite bugetare. În acest sens, în acţiune sunt

implicaţi următorii factori instituţionali: ordonatorii de credite bugetare, cei ce au

responsabilitatea gestiunii bugetelor publice şi Trezoreria Finanţelor Publice.

În ce-i priveşte pe ordonatorii de credite bugetare sunt importante raporturile lor

ierarhice (fig. nr. ) din cadrul ramurii sau domeniului de activitate în care se găsesc.

Figura nr.8 Structura şi relaţiile existente între CAS Iaşi şi ceilalţi ordonatori de credite

Instituţiile responsabile cu gestiunea bugetelor publice (Casa Naţională a

Asigurărilor de Sănătate pentru bugetul asigurărilor de sănătate) au rolul de „finanţatori”

pentru ordonatorii de credite prevăzuţi cu cheltuieli în acestea.

5 Norme metodologice privind organizarea şi funcţionarea Trezoreriei Finanţelor Publice nr. 5318/1992 cu

modificările ulterioare.

76

1

1

MFP

CNAS

CAS Iaşi

2


Trezoreria Finanţelor Publice are ca răspundere principală în materie bugetară,

execuţia de casă a veniturilor şi cheltuielilor din bugetele publice. În acest sens, la nivelul

unităţilor operative (municipii, oraşe şi unele comune), pentru execuţia de casă a cheltuielilor

sunt derulate procedee şi operaţiuni privind plăţile din bugetele publice în compartimentele

(servicii sau birouri de control) şi evidenţa cheltuielilor, şi uneori casierie-tezaur ori/şi

contabilitate decontări.

Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare, la rândul ei, ca tehnică bugetară

poate fi abordată în două momente distincte şi totodată succesive, ale finanţării: deschiderea

de credite bugetare şi repartizarea de credite bugetare.

Deschiderea de credite bugetare este autorizarea pe care o dă instituţia ce

gestionează bugetul public către unitatea operativă a Trezoreriei Finanţelor Publice din

Bucureşti prin care se dispune ca o anumită sumă de bani cu titlu de credit bugetar să treacă

din contul bugetar în contul ordonatorului principal de credite bugetare (la solicitarea

acestuia). La unitatea operativă a trezoreriei din Bucureşti sunt deschise conturi atât pe

fiecare buget public al statului cât şi pentru ordonatorii de credite bugetare cu sediul în

localitate.

Repartizarea creditelor bugetare se face pe baza dispoziţiilor bugetare menţionate

în urma deschiderii de credite. În acţiunea iniţiată de ordonatorul principal de credite intervin

unităţile operative ale trezoreriei şi ceilalţi ordonatori subordonaţi potrivit cu legăturile

ierarhice dinte aceştia (fig. nr. 7). Finanţarea din bugetele statului poate fi prezentată

schematic şi sugestiv potrivit cu fig. nr. 9.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi unităţile din subordinea acestora pot

efectua cheltuieli în limita aprobată prin buget şi a creditelor bugetare deschise, în condiţiile

legii.

Deschiderea şi repartizarea/retragerea creditelor bugetare pentru cheltuielile aprobate

în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se efectuează în limita

creditelor bugetare şi potrivit destinaţiilor aprobate în aceste bugete şi în raport cu gradul de

folosire a fondurilor puse la dispoziţie anterior.

În vederea efectuării cheltuielilor bugetare, ordonatorii principali de credite ai

bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetului asigurărilor pentru şomaj şi bugetului

Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate solicită lunar Ministerului Finanţelor

Publice, până la data de 25 a lunii curente pentru luna următoare, deschiderea de credite

bugetare pe capitole de cheltuieli, cu defalcare pe titluri, atât pentru activitatea proprie, cât şi

pentru activitatea instituţiilor subordonate.

77


Figura nr. 9 Deschiderea şi repartizarea de credite bugetare (fluxuri informaţionale)

Cererile pentru deschiderea de credite bugetare se aprobă de către ordonatorii

principali de credite sau alte persoane cărora le-au fost delegate aceste atribuţii, în condiţiile

legii, şi de către conducătorii compartimentelor financiar-contabile şi se avizează pentru

control financiar preventiv propriu şi delegat. În scopul deschiderii creditelor bugetare, Casa

Naţională de Asigurări de Sănătate completează şi prezintă Ministerului Finanţelor Publice -

Direcţia generală de programare bugetară sectorială şi securitate socială exemplarul 1 (galben)

şi 3 (roz) din formularul "Cerere pentru deschidere de credite", cod 14.20.07/TS, aprobat prin

Ordinul ministrului finanţelor nr. 1.801/1995, cu modificările şi completările ulterioare.

Formularul "Cerere pentru deschidere de credite" este însoţit de următoarele documente:

a) Nota justificativă pentru deschiderea creditelor bugetare;

b) Situaţia centralizatoare a borderourilor privind transmiterea dispoziţiilor pentru

repartizarea/retragerea creditelor bugetare;

c) Borderou privind transmiterea dispoziţiilor pentru repartizarea/retragerea creditelor

bugetare prin Trezoreria Statului din judeţul/sectorul/municipiul Bucureşti";

d) Dispoziţie bugetară privind repartizarea/retragerea creditelor bugetare.

78

1 ex

1 ex

Ordonatorul principal

de credite bugetare

Finanţator

Trezoreria Finanţelor

Publice a municipiului

Bucureşti

Unităţi operative ale

trezoreriei din teritoriu

Informarea ordonatorilor

subordonaţi asupra

repartizării creditelor

bugetare

Cerere de deschidere de

credite bugetare 3 ex

+

Notă justificativă

+

Dispoziţii bugetare de

repartizare 1 ex

Înştiinţare asupra deschiderii şi

repartizării de credite bugetare

Consemnarea în

evidenţă a

deschiderii de

credite bugetare

Consemnarea în

evidenţă a

deschiderii şi

repartizării de

credite bugetare

Dispoziţii bugetare

de repartizare

Dispoziţii bugetare

de repartizare

Informarea

ordonatorilor

subordonaţi asupra

creditelor bugetare

repartizate

1 ex

http://freelex.wolterskluwer.ro/00011421.htm


În cazuri justificate, până la data de 25 a fiecărei luni, Casa Naţională de Asigurări de

Sănătate poate dispune retragerea creditelor bugetare deschise şi neutilizate din conturile

proprii sau ale instituţiilor subordonate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice.

După aprobarea deschiderii de credite bugetare de către Ministerul Finanţelor Publice, Casa

Naţională de Asigurări de Sănătate are obligaţia de a ridica de la Direcţia generală a

contabilităţii publice exemplarele din dispoziţiile bugetare privind repartizarea/retragerea

creditelor bugetare, împreună cu exemplarul din "Cerere pentru deschiderea creditelor

bugetare", vizate şi ştampilate de către persoanele cu atribuţii în acest sens din cadrul

Ministerului Finanţelor Publice, prin care se confirmă deschiderea şi repartizarea/retragerea

creditelor bugetare respective.

În scopul înregistrării în contabilitatea Trezoreriei Statului a creditelor bugetare

deschise şi repartizate/retrase din bugetul asigurărilor pentru şomaj şi bugetul Fondului

naţional unic de asigurări sociale de sănătate, Planul de conturi al Trezoreriei Statului se

completează cu contul 05 "Credite deschise şi repartizate din bugetul Fondului naţional unic

de asigurări sociale de sănătate", care se deschide pe numele Casei Naţionale de Asigurări de

Sănătate şi al instituţiilor publice din subordine, cu desfăşurare pe capitole şi titluri de

cheltuieli conform Clasificaţiei indicatorilor privind finanţele publice, aprobată prin Ordinul

ministrului finanţelor nr. 1.394/1995, cu modificările şi completările ulterioare;

Codul contului de credite deschise şi repartizate (xx.yy.yy.00.zz) se formează astfel:

„xx” Codul contului contabil atribuit deschiderilor de credite bugetare, care se

completează, după caz, astfel: - "05" - pentru bugetul Fondului naţional unic de

asigurări sociale de sănătate;

„yy.yy” Codul capitolului de cheltuială, conform clasificaţiei bugetare;

„00” Câmp rezervat pentru codificarea Ministerului Finanţelor Publice;

„zz” Cod titular care se completează, după caz, astfel: - "01" Casa Naţională de

Asigurări de Sănătate.

În scopul înregistrării în contabilitatea Trezoreriei Statului a plăţilor de casă din

bugetul asigurărilor pentru şomaj şi bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de

sănătate, Planul de conturi al Trezoreriei Statului se completează cu contul 27 "Cheltuielile

bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate", care se deschide pe numele

Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate şi al instituţiilor publice din subordine, cont de activ

cu ajutorul căruia se evidenţiază plăţile de casă efectuate de ordonatorii de credite ai bugetului

Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate în limita creditelor bugetare deschise şi

repartizate, cu desfăşurare pe conturi analitice, pe capitole şi titluri de cheltuieli;

79


Casa Naţională de Asigurări de Sănătate îşi conduce evidenţa creditelor bugetare

deschise în cadrul creditelor bugetare aprobate, cu ajutorul conturilor din clasa 9 "Conturi în

afara bilanţului" prevăzute în Planul de conturi pentru instituţiile publice, şi anume:

contul 941 "Credite deschise şi repartizate";

contul 944 "Credite deschise pentru cheltuieli proprii".

Contul 941 "Credite deschise şi repartizate" - Cu ajutorul acestui cont instituţiile

publice ai căror conducători au calitatea de ordonator principal şi secundar de credite ţin

evidenţa creditelor deschise pentru a fi repartizate instituţiilor subordonate. Contabilitatea

analitică a creditelor deschise de repartizat se ţine pe capitole şi titluri ale bugetului aprobat.

La ordonatorii secundari de credite, în debitul contului se înregistrează creditele repartizate de

ordonatorul principal de credite pentru a fi repartizate ordonatorilor terţiari de credite, precum

şi creditele de retras de la ordonatorii terţiari de credite, iar în credit, creditele repartizate

ordonatorilor terţiari de credite, precum şi creditele retrase.

Contul 944 "Credite deschise pentru cheltuieli proprii" - Cu ajutorul acestui cont

instituţiile publice ai căror conducători au calitatea de ordonator principal, secundar sau terţiar

de credite, după caz, ţin evidenţa creditelor bugetare deschise pentru cheltuieli proprii.

Contabilitatea analitică a creditelor deschise pentru cheltuieli proprii se ţine pe capitolele şi

titlurile bugetului aprobat. Ordonatorii secundari de credite înregistrează în debit creditele

bugetare primite prin repartizare de la ordonatorul de credite ierarhic superior pentru

cheltuieli proprii, iar în credit, creditele retrase.

Soldurile conturilor 941 "Credite deschise şi repartizate" şi 944 "Credite deschise

pentru cheltuieli proprii" nu se redeschid în anul următor.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi unităţile subordonate înregistrează în

contabilitate plăţile efectuate prin conturile 27 "Cheltuielile bugetului Fondului naţional unic

de asigurări sociale de sănătate" cu ajutorul contului 700 "Finanţare de la buget privind anul

curent", a cărui funcţiune este prezentată în Planul de conturi pentru instituţiile publice.

3.3. Utilizarea creditelor bugetare

Veniturile fondului se utilizează pentru:

a) plata serviciilor medicale, medicamentelor, materialelor sanitare şi dispozitivelor

medicale, inclusiv a celor acordate în baza documentelor internationale cu prevederi în

domeniul sănătăţii la care România este parte, în condiţiile stabilite prin contractul-

cadru; în valoarea serviciilor medicale se poate include şi amortizarea bunurilor

80


achiziţionate de unităţile sanitare publice supuse amortizarii potrivit legii, conform

normelor elaborate de Ministerul Sănătăţii Publice şi Ministerul Finanţelor Publice;

b) cheltuieli de administrare, funcţionare şi de capital în limita a maximum 3% din

sumele colectate. Prin legile bugetare anuale se poate aproba depăşirea limitei de 3%;

c) fondul de rezervă în cotă de 1% din sumele constituite anual la nivelul CNAS.

d) veniturile fondului se utilizează şi pentru plata indemnizatiilor de asigurări sociale de

sănătate în condiţiile legii.

Veniturile fondului nu pot fi utilizate pentru:

a) investiţii pentru construirea şi consolidarea de unităţi sanitare;

b) achiziţionarea aparaturii medicale de la nivelul şi condiţiile stabilite prin hotărâre a

Guvernului;

c) măsuri profilactice şi tratamente instituite obligatoriu prin norme legale, altele decât

cele prevazute de lege.

Creditele bugetare aprobate au semnificaţia de limite de finanţare în care trebuie să se

încadreze ordonatorii de credite bugetare pentru efectuarea de cheltuieli aprobate.

După deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare, ordonatorii de credite au dreptul

să dispună de mijloace băneşti în limitele acestora pentru cheltuielile înscrise în bugetele lor.

Efectuarea de cheltuieli bugetare la instituţii impune respectarea unor reguli ce derivă

din prevederile legislaţiei finanţelor publice şi anume:

utilizarea fondurilor în conformitate cu destinaţia stabilită prin bugetul de venituri

şi cheltuieli (şi în concordanţă cu subdiviziunile clasificaţiei bugetare) în limita

creditelor bugetare aprobate pe an şi pe trimestru;

utilizarea creditelor bugetare are loc numai pentru cheltuieli legal aprobate,

cunoscut fiind că fiecare cheltuială trebuie să aibă la bază o dispoziţie legală prin

care se autorizează suportarea ei din bugetul public;

aprobarea şi efectuarea cheltuielilor numai cu avizul conducătorului

compartimentului financiar-contabil (sau a înlocuitorului de drept).

Pentru efectuarea unei cheltuieli se parcurg anumite momente (etape) tehnice, şi

anume:

a) Angajarea - generează obligaţia de a plăti o sumă de bani unui terţ cu susţinere juridică

(lege, contract, decizie, hotărâre, etc.).

b) Lichidarea - este operaţia prin care se constată serviciul realizat în favoarea instituţiei şi se

determină suma de plată.

81


c) Ordonanţarea - constă în emiterea ordinului de plată (a dispoziţiei dată în acest sens)

privind sume de bani în favoarea unui terţ. Sediul operaţiunii este acelaşi compartimentul

financiar – contabil al ordonatorului de credite bugetare.

d) Plata semnifică efectuarea cheltuielilor prin achitarea sumelor de bani datorate de

instituţii. Răspunderea operaţiilor revine gestionarilor de bani publici (casieri sau contabili

plătitori).

Utilizarea propriu-zisă a creditelor bugetare se realizează prin plăţi în numerar şi în

conturi bancare (fără numerar). Plăţile în numerar constau în salarii, burse, avansuri în contul

cheltuielilor de deplasare, alte drepturi cuvenite personalului. Plăţile prin conturile bancare

apar în toate cazurile cu terţe persoane juridice (procurare de materiale, achitare furnizori,

plăţi către bugetele publice, etc.).

Eliberarea de sume (cu sau fără numerar) din conturile bancare (trezorerie) ale

instituţiilor publice reprezintă din punctul de vedere al execuţiei de casă a bugetelor plăţi de

casă (operaţii de stingere a unor obligaţii băneşti prin achitarea lor) sau utilizarea creditelor

bugetare aprobate pentru o anumită perioadă de timp.

Pe parcursul execuţiei financiare pot avea loc retrageri de credite bugetare aprobate în

cazul renunţării la unele acţiuni sau din alte motive, operaţiune care are loc prin folosirea

dispoziţiei bugetare de retragere (la iniţiativa ordonatorilor ierarhic superiori).

Realizarea de noi acţiuni ori activităţi neprevăzute în etapa elaborării proiectelor de

bugete, conduce în practica bugetară la alte modalităţi tehnice de lucru în care sunt utilizate

disponibilităţile de credite bugetare rezultate din bugete (inclusiv de venituri şi cheltuieli la

instituţii) sau alocarea de mijloace băneşti suplimentare din fondul de rezervă bugetară ori

fondul de intervenţii (de la dispoziţia guvernului). În prima situaţie, instituţiile îşi analizează

economiile realizate în bugetele de venituri şi cheltuieli, stabilind suma ce urmează a fi

alocată pentru acoperirea nevoilor suplimentare. În cazul când în bugetele proprii nu apar

economii se apelează la ordonatorii principali care dispun de posibilităţi mai mari în acest

sens.

Acoperirea nevoilor suplimentare de finanţat deci, majorarea creditelor bugetare la

anumite subdiviziuni din bugetul de venituri şi cheltuieli se mai realizează în cursul execuţiei

bugetare, prin efectuarea de virări de credite bugetare. Acestea pot fi definite ca operaţiuni de

tehnică bugetară determinate de diminuarea creditelor bugetare de la o subdiviziune a

clasificaţiei, unde sunt disponibilităţi băneşti şi majorarea corespunzătoare a creditelor

bugetare la o altă subdiviziune a clasificaţiei, la care mijloacele băneşti sunt insuficiente.

Virarea de credite bugetare este condiţionată în primul rând de existenţa unor

82


economii (sau sume băneşti disponibile) la alte subdiviziuni de cheltuieli bugetare şi aceasta

pentru a nu afecta realizarea acţiunilor la subdiviziunea de unde se preiau mijloacele băneşti.

Condiţionările în materie de virări de credite bugetare continuă şi pe alte coordonate

ale operaţiunii tehnice şi anume: aprobarea să fie acordată începând cu trimestrul III al

fiecărui an înainte de angajarea cheltuielilor; disponibilităţile utilizate să nu provină de la

creditele bugetare prevăzute pentru cheltuielile de personal, reparaţii capitale sau din fondul

de rezervă bugetară şi să nu conducă la majorarea creditelor bugetare aprobate pentru

instituţiile administraţiei publice; să nu aibă ca efect majorarea sumelor prevăzute pentru

completarea resurselor proprii ale unor instituţii de stat .

Aprobarea virării de credite bugetare revine în competenţa Ministerului Finanţelor

Publice şi ordonatorilor de credite bugetare potrivit cu anume limite în raport de

subdiviziunile clasificaţiei bugetare.

Ministerul Finanţelor Publice, în ce priveşte finanţarea din bugetul de stat, poate

aproba virări de credite bugetare de la un capitol de cheltuieli la altul, când au loc treceri de

unităţi, activităţi şi acţiuni de la un titular la altul (cu aprobarea modificărilor corespunzătoare

în indicatorii financiari ai titularilor vizaţi în bugetul statului).

Ordonatorii principali de credite bugetare pot aproba virări de credite bugetare între

subcapitolele aceluiaşi capitol de cheltuieli (pe care-l gestionează) precum şi intre articolele

aceluiaşi subcapitol de cheltuieli.

Toţi ordonatorii de credite bugetare, pentru activităţile proprii ale instituţiilor pe care

le conduc, pot aproba virări de credite bugetare de la un alineat la altul în cadrul aceluiaşi

articol de cheltuieli.

Virările de credite bugetare sunt interzise în anumite situaţii ca: hrană, salarii, burse,

investiţii şi reparaţii capitale în primul semestru al anului bugetar şi în perioada 15- 31

decembrie.

Intervenţiile tehnice asupra utilizării creditelor bugetare mai au şi alte corespondente

de acţiune ca: retragerea de credite bugetare în anumite condiţii, blocarea şi deblocarea

creditelor bugetare.

Ordonatorii de credite bugetare pot dispune plăţi din creditele bugetare deschise ori

repartizate astfel:

a) în conturile lor, pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin bugetul propriu de

venituri şi cheltuieli (curente);

b) în conturile instituţiilor din subordine pentru cheltuieli de capital.

Plăţile din creditele bugetare aprobate se efectuează din iniţiativa ordonatorilor de

83


credite care poartă răspunderea utilizării mijloacelor bugetare. Ele pot fi dispuse:

a) în numerar, prin casieriile instituţiilor;

b) prin decontarea din cont în favoarea terţilor care au livrat mărfuri, alimente, materiale,

combustibil, energie termică, au prestat servicii sau executat lucrări.

Instrumentele de plată sunt:

cecul pentru eliberarea numerarului;

ordinul de plată prin care ordonatorul de credite bugetare dispune efectuarea de plăţi

din conturile sale în favoarea agenţilor economici sau a bugetelor publice;

factura cu dispoziţie de încasare întocmită (potrivit convenţiei) de furnizori pentru o

instituţie publică în cazul livrărilor de mărfuri, combustibili, etc.

CAS Iaşi poate beneficia de garanţia trezoreriei, în favoarea unităţilor furnizoare care

dispun de fondurile necesare pentru achitarea cheltuielilor. Plăţile se dispun pe destinaţiile şi

în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate, prevăzute în bugetele de venituri şi

cheltuieli pe subdiviziunile clasificaţiei bugetare. Documentele de plăţi prin trezorerie se

întocmesc şi se înregistrează în conturile deschise ale instituţiilor publice pe capitole de

cheltuieli cu desfăşurarea pe categorii de cheltuieli aprobate. La aceste documente,

ordonatorul de credite are obligaţia de a prezenta şi înscrisuri cu privire la necesitatea şi

oportunitatea cheltuielilor propuse.

Compartimentele specializate ale trezoreriei exercită controlul financiar preventiv

asupra efectuării plăţilor de către ordonatorii de credite potrivit cu documentele menţionate,

urmărindu-se:

încadrarea plăţilor în limita creditelor bugetare deschise şi repartizate pe capitole;

categorii de lucrări (prin stabilirea disponibilului de credite la fiecare document de

plată potrivit cu contul credite deschise din bugetul din care se scad plăţile înregistrate

în contul cheltuieli din buget, rezultatul fiind comparat cu documentele de plăţi

prezentate);

respectarea utilizării creditelor bugetare prin plăţi în corespondenţă cu subdiviziunile

clasificaţiei bugetare (se examinează natura şi conţinutul subdiviziunilor clasificaţiei

de la care se suportă plăţile respective);

respectarea dispoziţiilor legale prin care se autorizează efectuarea cheltuielilor,

luându-se în considerare: actele normative în care este specificată sursa din care se

face finanţarea instituţiei ; reglementările în vigoare prin care instituţiile efectuează

84


unele cheltuieli în legătură cu desfăşurarea de acţiuni specifice, procurarea de obiecte

de inventar, de artă, executarea de investiţii, lucrări curente şi capitale, stabilirea de

norme şi normative pentru anumite cheltuieli, etc.

Salariile în sistemul bugetar se plătesc o data pe lună în intervalul 5- 15 a fiecărei luni,

pentru luna precedentă. Eşalonarea plăţilor pe zile pentru ordonatorii de credite bugetare se

face prin ordinul ministrului finanţelor publice. La unităţile operative ale trezoreriei, în

vederea ridicării sumelor necesare plăţii salariilor la sfârşitul lunii, instituţiile publice prezintă

compartimentului control şi evidenţa cheltuielilor (la termenul de plăţi stabilite) anumite

documente (cecul pentru ridicarea din cont a sumelor nete de plată pentru salarii, indemnizaţii

de asigurări sociale, dacă este cazul; ordine de plată pentru virarea din cont a impozitului pe

salarii reţinut, a contribuţiilor datorate către bugetul asigurărilor sociale de stat şi asigurările

sociale de sănătate; ordinul de plată însoţit de borderoul centralizator cu salariaţii pentru care

se virează salariile nete la băncile comerciale, în sistemul plăţii prin carduri; situaţia

recapitulativă a salariilor pe lună, etc.). În vederea avizării din cont a sumelor pentru plata

salariilor, se verifică şi analizează următoarele: respectarea numărului de salariaţi aprobat prin

statul de funcţiuni, respectarea dispoziţiilor legale privind salariile şi indemnizaţiile de

asigurări sociale precum şi a celorlalte drepturi (indemnizaţiile de conducere, plata orelor din

posturile vacante, plata orelor de gardă, sporuri, etc.); stabilirea sumelor de plată şi încadrarea

acestora în disponibilul de credite bugetare la subdiviziunea cheltuieli de personal; stabilirea

contribuţiilor pentru asigurări sociale, fondul de şomaj, asigurările de sănătate precum şi

întocmirea corectă a ordinelor de plată. După analiză, verificare şi introducerea în documente

a modificărilor rezultate, compartimentul control şi evidenţa cheltuielilor procedează astfel:

mai întâi vizează cecul pentru suma care urmează a fi ridicată de la casa plătitoare din cadrul

trezoreriei, după care îl remite casieriei pentru eliberarea sumei, apoi, reţine ordinele de plată

pentru înregistrarea şi întocmirea formelor de decontare în bănci.

La celelalte categorii de cheltuieli6, plăţile prin trezorerie impun mai întâi prezentarea

de documente justificative potrivit cu specificul destinaţiei sumelor de bani către terţi şi apoi

se aplică procedura de analiză şi verificare a acestora.

3.4. Fluxurile informaţionale generate de finanţarea cheltuielilor la Casa de

Asigurări de Sănătate Iaşi

6 Normele metodologice de organizare şi funcţionare a Trezoreriei Finanţelor Publice nr. 5318 / 1992 cu

85


Finanţarea cheltuielilor Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate Iaşi din bugetul asigurărilor

sociale de sănătate poate fi prezentată schematic şi sugestiv potrivit cu figura următoare.

Fig. nr.10 Deschiderea şi repartizarea creditelor bugetare

1 exemplar î

1 exemplar

1 exemplar

1 exemplar

informarea ordonatorului secundar asupra creditelor bugetare repartizate

În ceea ce priveşte efectuarea plăţii unei cheltuieli, aceasta se realizează de la nivel

central, unde Ministerul Finanţelor Publice trimite în teritoriu cu titlu de dispoziţii hotărârile

luate în baza solicitărilor primite, fiind puse în aplicare pentru fundamentarea cheltuielilor

bugetare. Întregul flux informaţional generat de finanţarea cheltuielilor bugetare reuneşte

86

Casa Naţională a Asigurărilor de Sănătate - cerere de deschidere de credite bugetare 3 ex

-Notă justificativă - Dispoziţii bugetare de repartizare

Inștiințare asupra deschiderii șirepartizării creditelor bugetare

Ordonator

principal de

credite

bugetare

Consemnarea în evidenţă a deschiderii de credite bugetare

Trezoreria Finanţelor Publice a municipiului

Trezoreria Judeţeană a Finanţelor Publice Iaşi

CASA JUDEŢEANĂ A ASIGURĂRILOR DE SĂNĂTATE IAŞI

necesar de credite

credite

cred

credite

Direcţia Economică necesar credite

dispozițieBugetară

necesar de dispoziție bugetarăcredite necesar credite

dispoziție bugetară

dispoziţie

Direcţia Relaţii cu Furnizorii, Planificare şi

Serviciul Buget Financiar, Contabilitate şi Decontare pe

Domenii Asistenţă

Preşedinte-Director General- ordonator secundar de credite bugetare-

Birou administrativ şi dotări

Director Executiv Adjunct- Medic Şef-


printre altele, trei verigi importante în domeniul asigurărilor sociale de sănătate: Ministerul

Finanţelor Publice, CNAS, Trezorerie Municipiului Iaşi şi CAS Iaşi.

Fig. nr. 11 Efectuarea plăţii unei cheltuieli la CAS Iaşi

Cap. 4 Organizarea evidenţei privind gestiunea financiară la Casa

Buget aprobat la CAS Iaşi

Angajare de cheltuieli

LichidareOrdonanţare

Platã

Casa – ordin de plată

Bancă- extras de cont

87


de Asigurări de Sănătate Iaşi

Informaţia, ca resursă primordială, îşi valorifică importanţa prin modul în care este

prelucrată, valorificată şi transformată în cunoaştere şi acţiune. Din punct de vedere economic,

informaţia are ca reprezentare agenţii economici, procesele şi mărimile economice,

procesele sociale de producţie, repartiţie, schimb şi de consum al bunurilor materiale.

Informaţiile economice se prezintă în cea mai mare parte sub forma unor indicatori cu

diferite grade de grupare şi sintetizare.

Una dintre componentele informaţiei economice este informaţia bugetară, care are ca

obiect principal reflectarea corectă a modului de realizare a veniturilor şi cheltuielilor, a

modului de gospodărire a mijloacelor economice ale instituţiilor publice, fiind baza de calcul

a indicatorilor necesari procesului de conducere a unităţilor bugetare. Ea poate fi clasificată

ca informaţie previzionată şi informaţie de reflectare sau de control.

Informaţia previzionată este reprezentată sub forma indicatorilor înscrişi în bugetele de

venituri şi cheltuieli ale instituţiilor publice sau sub forma normelor privind întocmirea şi

execuţia bugetelor.

Informaţia de reflectare sau de control exprimă modul în care s-au încasat veniturile

şi cheltuielile bugetare, modul de utilizare a valorilor materiale şi băneşti, apărând sub formă

de date contabile, operative şi statistice.

Evidenţa bugetară, prin modul de organizare, concepere şi funcţionare, furnizează

organelor de decizie datele necesare pentru controlul execuţiei bugetare, asigurând totodată

baza de informaţii necesare pentru îndeplinirea funcţiilor bugetului de stat.

Evidenţa bugetară se poate caracteriza prin următoarele:

asigură folosirea fondurilor bugetare în limitele şi destinaţiile prevăzute de buget;

semnalează neconcordanţele în realizarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor;

asigură furnizarea la timp a indicatorilor necesari în controlul execuţiei bugetare.

Sistemul informaţional bugetar reprezintă un ansamblu de elemente interdependente,

cuprinde mai multe subsisteme de informare referitoare la execuţia bugetelor şi se realizează

în practică prin evidenţa bugetară, ca latură a evidenţei economice, îmbrăcând cele trei

forme ale acesteia, şi anume:

a) evidenţa tehnico - operativă;

b) evidenţa statistică;

c) evidenţa contabilă.

88


Pentru fiecare compartiment de evidenţă bugetară, există planuri de conturi diferite şi

instrucţiuni de aplicare elaborate de Ministerul Finanţelor. Excepţie face în acest caz execuţia de

casă a bugetului de stat de la Trezorerie.

Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Iaşi îşi organizează evidenţa bugetară în cadrul

compartimentului financiar-contabil, prin intermediul contabilului şef.

4.1. Evidenţa tehnico – operativă

Evidenţa tehnico-operativă contribuie în mod consecvent la reflectarea şi controlul

existenţei valorilor materiale şi băneşti în condiţiile organizării corespunzătoare a

cerinţelor unităţii. Obiectul ei îl constituie înregistrarea şi reflectarea fenomenelor

primare care au loc în unitate adică, intrarea şi ieşirea de valori materiale şi băneşti,

darea în consum sau folosinţă precum şi existenţa lor într-un anumit loc al unităţii sau la o

anumită dată.

Evidenţa tehnico-operativă se organizează în funcţie de nevoile fiecărei instituţii pe

compartimente de activitate şi foloseşte ca tehnică de înregistrare şi de exprimare a datelor

fie etalonul natural (număr, greutate, lungime, volum), fie etalonul bănesc (valoarea), fie

ambele sau alte etaloane cum ar fi ore - om, în funcţie de scopul urmărit de către

organizatorul sau şi de specificul activităţii unităţii. Caracteristicile acestei forme de evidenţă

constau în faptul că ea îmbracă forme proprii fiecărui gen de activitate şi că este operativă

(promptă şi rapidă) în furnizarea datelor. La organizarea evidenţei tehnico - operative a

valorilor materiale se au în vedere înregistrările care se fac numai în etalon natural, ea

organizându-se pe fiecare gestiune în parte şi ţinându-se la locul de depozitare sau de

folosinţă, ca unitate de evidenţă.

Sfera de cuprindere se limitează la anumite laturi ale proceselor de aprovizionare cu

materiale pe categorii de furnizori, pe termene de livrare sau de plată, precum şi existenţa şi

folosirea capacităţii de muncă, existenţa şi folosirea capacităţilor de producţie.

Modul de ţinere a evidenţei tehnico - operative şi formularele folosite la unităţile

bugetare şi extrabugetare sunt stabilite de Normele metodologice ale Ministerului Finanţelor

nr. 596/1970 privind contabilitatea unităţilor bugetare. Conform legislaţiei în vigoare,

evidenţa tehnico - operativă trebuie să răspundă următoarelor cerinţe:

obţinerea de date exacte, cantitative şi valorice, în orice moment, cu privire la

existenţa şi răspândirea valorilor materiale la locurile de depozitare sau de folosinţă;

asigurarea controlului gestiunii valorilor materiale în scopul păstrării

integrităţii patrimoniului public;

89


asigurarea delimitării răspunderii individuale sau colective în administrarea

bunurilor materiale;

asigurarea bazei de date necesare efectuării inventarierilor periodice şi anuale prin

furnizarea datelor scriptice pe locuri de depozitare şi de folosinţă.

Pe lângă aceste cerinţe trebuie respectate şi regulile de bază privind completarea

documentelor de către gestionarii şi administratorii care răspund material, disciplinar

şi penal de gospodărirea bunurilor materiale date în primire, aceste documente fiind

următoarele:

Proces verbal de recepţie pentru mijloacele fixe independente care nu necesită montaj

şi nici probe tehnologice;

Proces verbal de recepţie în cazul utilajelor care necesită montaj dar nu necesită

probe tehnologice precum şi a clădirilor şi construcţiilor speciale cu caracter

administrativ şi social - cultural;

Proces verbal de punere în funcţiune pentru utilajele şi instalaţiile care necesită montaj

şi probe tehnologice;

Proces verbal de transformare a mijloacelor fixe;

Proces verbal de predare - primire a mijloacelor fixe transferate;

Bonul de mişcare a mijloacelor fixe;

Proces verbal de închiriere;

Proces verbal de dare în custodie;

Fişa de inventar cu repartizarea pe locuri de folosinţă a mijloacelor fixe şi a obiectelor

de inventar de mică valoare sau scurtă durată;

Lista de inventariere.

4.2. Evidenţa statistică

Evidenţa statistică este şi ea o formă a evidenţei economice prin care se studiază

latura cantitativă a fenomenelor sociale de muncă şi legităţile dezvoltării social -

economice în condiţii concrete de loc şi timp, în expresia lor numerică.

Statistica are în vedere înregistrarea şi prelucrarea formelor social - economice de

masă. În vederea realizării obiectului său (studierea activităţii economico - socială), se

folosesc diferite unităţi de măsură în mărime naturală sau valorică. Pe baza datelor furnizate

de evidenţa statistică, a grupării şi generalizării fenomenelor şi proceselor economico –

sociale se pot stabili interdependenţe între ele şi tendinţele de dezvoltare.

Contabilitatea interferează cu statistica social – economică în toate unităţile

90


patrimoniale, dat fiind domeniul lor de întrepătrundere şi interdependenţă reciprocă.

Indicatorii şi indicii sunt corelaţi cu cei pe care îi folosesc celelalte forme de evidenţă

bugetară.

Procesele proprii evidenţei statistice sunt:

culegerea datelor necesare din documentele primare;

folosirea de procedee ca: observarea, sondaje de opinie, anchetarea etc.;

prelucrarea datelor sub formă de indicatori, indici statistici, tabele, diagrame.

4.3. Evidenţa contabilă curentă

Instituţiile publice au obligaţia să organizeze şi să conducă contabilitatea proprie,

respectiv contabilitatea financiară şi, după caz, contabilitatea de gestiune.

Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoaşterea,

gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor

obţinute din activitatea persoanelor juridice şi fizice, trebuie să asigure înregistrarea

cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la

poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele

interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari

şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori.

Contabilitatea publica cuprinde:

contabilitatea veniturilor şi cheltuielilor bugetare, care să reflecte încasarea veniturilor

şi plata cheltuielilor aferente exerciţiului bugetar;

contabilitatea Trezoreriei Statului;

contabilitatea generală bazată pe principiul constatării drepturilor şi obligaţiilor, care

să reflecte evoluţia situaţiei financiare şi patrimoniale, precum şi a excedentului sau a

deficitului patrimonial;

contabilitatea destinată analizării costurilor programelor aprobate.

Contabilitatea instituţiilor publice asigură informaţii ordonatorilor de credite cu privire

la execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, patrimoniul aflat în administrare, precum şi

pentru întocmirea contului general anual de execuţie a bugetului de stat, a contului anual de

execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat, fondurilor speciale, precum şi a conturilor

anuale de execuţie ale bugetelor locale.

91


Orice operaţiune economico-financiară efectuată se consemnează în momentul

efectuării ei într-un document care stă la baza înregistrărilor în contabilitate, dobândind astfel

calitatea de document justificativ.

Documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate angajează

răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat şi aprobat, precum şi a celor care le-au

înregistrat în contabilitate, după caz. Pentru instituţiile publice documentul oficial de

prezentare a situaţiei patrimoniului aflat în administrarea statului şi a unităţilor administrativ-

teritoriale şi a execuţiei bugetului de venituri şi cheltuieli este situaţia financiară trimestrială şi

anuală.

Înregistrarea în contabilitate se face pe baza documentelor justificative, document cu

document, sau a unui document centralizator în care se înscriu mai multe documente

justificative, al căror conţinut se referă la aceleaşi operaţiuni economice şi care privesc

aceeaşi perioadă. Înregistrările în contabilitate se pot face pe bază de note contabile, de regulă

în cazul acelor operaţiuni economice pentru care nu se întocmesc documente justificative.

Conform prevederilor legale, unităţile patrimoniale, au obligaţia să asigure, în condiţiile legii:

întocmirea documentelor justificative pentru orice operaţiune care afectează

patrimoniul unităţii;

înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale;

inventarierea patrimoniului unităţii;

întocmirea bilanţului contabil;

controlul asupra operaţiunilor patrimoniale efectuate;

furnizarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la situaţia patrimoniului şi

rezultatele obţinute de unitate.

Potrivit legii, documentele justificative care stau la baza înregistrărilor în contabilitate

angajează răspunderea persoanelor care le-au întocmit, vizat, aprobat ori înregistrat în

contabilitate, după caz.

Înregistrarea operaţiunilor patrimoniale în contabilitate se face cronologic, prin

respectarea succesiunii documentelor justificative, după data de întocmire sau de intrare în

unitate şi sistematic, în conturi sintetice şi analitice, cu ajutorul registrului-jurnal şi al cărţii

mari, potrivit planurilor de conturi şi normelor emise în condiţiile prevederilor art. 4 din lege.

Inventarierea trebuie să cuprindă toate elementele de activ şi de pasiv din patrimoniul unităţii

care se înscriu în registrul inventar.

92


Sunt supuse, de asemenea, inventarierii, bunurile aflate temporar în păstrare, custodie

sau pentru alte scopuri în unitatea patrimonială, aparţinând altor persoane fizice sau juridice.

Registrul - jurnal, registrul – inventar şi cartea mare împreună cu documentele justificative,

precum şi bilanţul contabil, întocmite potrivit normelor stabilite, constituie documente oficiale

pentru exercitarea controlului asupra operaţiunilor patrimoniale efectuate şi pot fi admise ca

probă în justiţie.

Controlul asupra operaţiunilor patrimoniale înregistrate în contabilitate se efectuează

de către persoanele care conduc contabilitatea, care efectuează controlul financiar preventiv şi

controlul financiar de gestiune, cenzori sau alte persoane împuternicite de unitatea

patrimonială, după caz. De asemenea, controlul asupra operaţiunilor patrimoniale înregistrate

în contabilitate se efectuează de către organele de control financiar şi fiscal ale statului şi alte

organe cu atribuţii de control.

Informaţiile necesare stabilirii patrimoniului naţional, execuţiei bugetului de stat,

precum şi întocmirii balanţelor financiare (balanţa financiară generală a economiei; balanţa de

plăţi externe; balanţa de venituri şi cheltuieli băneşti ale populaţiei şi masei monetare; balanţa

creanţelor şi angajamentelor externe pe ţări; balanţa formării capitalurilor pe economie;

balanţa financiară a resurselor şi cheltuielilor de investiţii ) şi a bilanţului pe ansamblul

economiei naţionale, precum şi pentru Sistemul Conturilor Naţionale sunt furnizate de către

unităţile patrimoniale prin bilanţul contabil şi dările de seamă statistice, în condiţiile legii.

Documentele contabile oficiale, respectiv bilanţul contabil, cartea mare registrul –

jurnal şi registrul inventar, potrivit legii se ţin în limba română şi în moneda naţională. În

temeiul prevederilor art. 4 din lege, Ministerul Finanţelor emite:

a) planul de conturi general şi normele metodologice privind utilizarea acestuia;

b) modelele registrelor contabile, formularele comune privind activitatea financiară şi

contabilă precum şi normele metodologice privind utilizarea acestora;

c) modelele bilanţurilor contabile şi normele metodologice privind întocmirea acestora.

Planul de conturi general, precum şi normele de utilizare a acestuia sunt destinate tuturor

unităţilor patrimoniale care desfăşoară activităţi economice şi conţin conturile necesare

înregistrării în contabilitate a operaţiunilor patrimoniale, conţinutul şi funcţia fiecărui cont,

precum şi monografia contabilă a principalelor operaţiuni.

Planul de conturi general conţine nouă clase de conturi simbolizate cu o cifră, grupe de

conturi simbolizate cu două cifre, conturi sintetice de gradul I simbolizate cu trei cifre, conturi

sintetice de gradul II simbolizate cu patru cifre. Conturile din clasele 1- 7 sunt obligatorii, iar

cele din clasele 8 şi 9, precum şi dezvoltarea în analitic a conturilor sintetice vor fi adaptate şi

93


completate de fiecare unitate patrimonială în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile

proprii.

Modelele registrelor contabile şi ale formularelor comune privind activitatea financiară şi

contabilă se utilizează de către toate unităţile patrimoniale; modelele bilanţurilor contabile se

stabilesc de Ministerul Finanţelor. Normele metodologice privind utilizarea acestora cuprind:

reguli privind întocmirea bilanţurilor contabile;

corelaţiile ce trebuiesc asigurate între indicatorii prevăzuţi în conţinutul acestora;

verificarea şi depunerea acestora la organele în drept;

modul de centralizare a bilanţurilor contabile pe ramuri de activitate, în profil teritorial

şi departamental, precum şi pe ansamblul economiei naţionale.

Modelele registrelor de contabilitate, precum şi formularele comune ce se utilizează în

activitatea financiară şi contabilă sunt prevăzute în Nomenclatorul formularelor tipizate

comune privind activitatea financiară şi contabilă elaborat de Ministerul Finanţelor.

În cazul utilizării echipamentelor informatice pentru întocmirea documentelor

justificative şi pentru prelucrarea şi înregistrarea datelor în contabilitate, registrele contabile şi

formularele privind activitatea financiară şi contabilă pot fi adaptate în funcţie de necesităţile

proprii de utilizare, în condiţiile respectării conţinutului de informaţii al modelelor prevăzute

în nomenclatorul menţionat la alineatul precedent.

În afară de formularele prevăzute în acest nomenclator, unităţile patrimoniale pot

folosi în activitatea financiar – contabilă şi formulare specifice elaborate de ministere,

departamente, unităţi de grup, asociaţii profesionale sau de unitatea patrimonială, în funcţie de

necesităţi. Potrivit art. 5 din lege, contabilitatea se conduce în partidă dublă şi trebuie să

asigure:

a) înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a tuturor operaţiunilor

patrimoniale, în funcţie de natura lor, în mod simultan, în debitul unor conturi şi

creditul altor conturi, denumite conturi corespondente;

b) stabilirea totalului sumelor debitoare şi creditoare, precum şi a soldului final al fiecărui

cont;

c) întocmirea lunară a balanţei de verificare, care reflectă egalitatea între totalul sumelor

debitoare şi creditoare şi totalul soldurilor debitoare şi creditoare ale conturilor;

d) prezentarea situaţiei patrimoniului şi a rezultatelor obţinute, respectiv a activelor şi

pasivelor prin bilanţ, precum şi a veniturilor, cheltuielilor şi a beneficiilor sau

pierderilor, prin contul de profit şi pierderi.

94


Documentul oficial de gestiune al unităţii patrimoniale îl constituie bilanţul contabil,

care trebuie să dea o imagine fidelă, clară şi completă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi

a rezultatelor obţinute.

Bilanţul contabil, denumit în setul formularelor tipizate „Darea de seamă contabilă”, are în

structura sa următoarele:

a) Bilanţul;

b) Contul de execuţie bugetară;

c) Anexe privind:

detalierea cheltuielilor;

disponibilul din fonduri cu destinaţie specială;

contul de execuţie al fiecărui fond special;

finanţarea bugetară;

finanţarea investiţiilor;

obligaţiile de plată restante;

pagubele materiale;

indicatorii specifici de calcul şi de fundamentare a bugetului instituţiei.

d) Raportul de analiză pe bază de bilanţ a situaţiei economico - financiare la data

raportării.

Bilanţul contabil cuprinde în Activul său totalitatea mijloacelor aflate în folosinţa

liceului, iar în Pasiv sursele din care s-au procurat mijloacele. Urmărirea execuţiei bugetare

se face folosind indicatorii evidenţei contabile bugetare, care conţine: o evidenţă contabilă

bugetară curentă şi o evidenţă contabilă bugetară centralizată.

Prima formă de evidenţă, cea curentă, procură date operative privind modul cum se

îndeplinesc indicatorii de realizare a veniturilor şi de efectuare a cheltuielilor. Evidenţa

centralizată se întocmeşte periodic, trimestrial şi anual, cumulat de la începutul anului, pe baza

datelor din evidenţa curentă, raportarea făcându-se prin dările de seamă contabile bugetare

centralizate, până la Ministerul Finanţelor, pentru reflectarea rezultatelor execuţiei bugetare pe

întregul buget de stat.

Darea de seamă contabilă bugetară are un caracter unitar în ce priveşte structura şi

conţinutul ei deoarece este supusă unor reglementări speciale şi condiţii unitare de întocmire.

Principiile care stau la baza întocmirii acestui document sunt următoarele:

a) oglindirea realităţii faptelor şi puritatea cifrelor pe care aceasta le cuprinde.

Asigurarea unui conţinut real tuturor datelor cuprinse în darea de seamă depinde

de însăşi exactitatea datelor evidenţei contabile care se realizează numai printr-o

95


evidenţă la timp cu înregistrări corecte, complete şi prin corelarea datelor evidenţei

sintetice cu cele din evidenţa analitică;

b) ea trebuie să fie completă şi corect întocmită cu toate datele şi corelaţiile cerute între

conturi şi formulare, respectându-se instrucţiunile date de către Ministerul Finanţelor

pentru încheierea fiecărui exerciţiu bugetar. Ea trebuie să cuprindă toate formularele

care intră în componenţa ei, fiecare formular fiind completat cu toate datele cerute,

făcându-se obligatoriu şi verificarea corelaţiilor dintre conturile din bilanţ sau dintre

formularele - anexă la bilanţ şi conturile din acesta;

c) simplitate şi claritate; condiţia de simplitate este îndeplinită atunci când darea de seamă

este compusă dintr-un număr redus de formulare care sa conţină numai indicatori

strict necesari, dar cu suficientă putere de informare;

d) darea de seamă trebuie să fie întocmită şi înaintată la timp, adică la termenele stabilite

prin instrucţiunile Ministerului Finanţelor pentru ca acestea să poată constitui

instrumente eficiente în conducerea şi controlul operativ al activităţii financiare a

instituţiei de învăţământ;

e) darea de seamă constituie pentru ordinatorul de credite superior o bază utilă şi

sigură pentru analiza sistematică a utilizării mijloacelor bugetare cu spirit de

economie, în limita creditelor acordate şi în concordanţă cu nivelul de îndeplinire a

indicatorilor specifici activităţii liceului, fiind o sursă de date pentru întocmirea

bugetului de venituri şi cheltuieli pe perioada viitoare.

Pentru a da o imagine fidelă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor

obţinute trebuie respectate, cu bună credinţă, regulile privind evaluarea patrimoniului şi

celelalte norme şi principii contabile, cum sunt:

a) principiul prudenţei, potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de

activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor,

ţinând cont de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de desfăşurarea

activităţii exerciţiului financiar curent sau anterior;

b) principiul permanenţei metodelor, care conduce la continuitate aplicării normelor şi

regulilor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor

patrimoniale şi a rezultatelor asigurând comparabilitatea în timp a informaţiilor

contabile;

c) principiul continuităţii activităţii, potrivit căruia se presupune că unitatea patrimonială

îşi continuă în mod normal funcţionarea într –un viitor previzibil, fără a intra în stare

de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii;

96


d) principiul independenţei exerciţiului financiar, care presupune delimitarea în timp a

veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pe măsura angajării

acestora şi trecerii lor la rezultatul exerciţiului financiar la care se referă;

e) principiul intangibilităţii bilanţului de deschidere a unui exerciţiu financiar care

trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere a exerciţiului financiar precedent;

f) principiul necompensării, potrivit căruia elementele de activ şi de pasiv trebuiesc

evaluate şi înregistrate în contabilitate separat, nefiind admisă compensarea între

posturile de activ şi cele de pasiv ale bilanţului , precum şi între veniturile şi

cheltuielile din contul de rezultate.

Contabilitatea finanţării din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate se

realizează cu ajutorul conturilor specifice sistemului de asigurări sociale. Astfel, pentru

evidenta disponibilului se utilizează contul 571 „Disponibil din Fondul naţional unic de

asigurări sociale de sănătate”. Cu ajutorul acestui cont, casele de asigurări de sănătate şi

Casa Naţionala de Asigurări de Sănătate ţin evidenţa disponibilităţilor bugetului asigurărilor

sociale de sănătate, urmare veniturilor încasate şi plăţilor efectuate prin conturile deschise la

unităţile trezoreriei statului. Contul 571 este un cont bifuncţional. În debitul contului se

înregistrează încasările reprezentând veniturile bugetului asigurărilor sociale de sănătate pe

structura clasificaţiei bugetare conform prevederilor legale, iar în credit, sume restituite sau

plătite din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Soldul debitor al

contului reprezintă disponibilităţile bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de

sănătate aflate la trezoreria statului. Disponibilităţile de la sfârşitul anului se utilizează pentru

restituirea subvenţiilor primite de la bugetul de stat. Soldul creditor al contului, reprezintă

sumele cu care cheltuielile exced veniturile la nivelul caselor de asigurări de sănătate şi Casei

Naţională de Asigurări de Sănătate.

Contul se detaliază pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II:

a) 5711 „Disponibil din veniturile curente ale Fondul national unic de asigurari sociale

de sanatate”

b) 5712 „Rezultatul executiei bugetare din anul curent”

c) 5713 „Rezultatul executiei bugetare din anii precedenti”

Contul 5711 „Disponibil din veniturile curente ale Fondului naţional unic de asigurări sociale

de sănătate” se debitează prin creditul conturilor:

97


a) 260 „Titluri de participare” − cu sumele încasate reprezentând valoarea contabilă a

titlurilor de participare vândute; − cu diferenţele favorabile dintre valoarea contabilă a

titlurilor de participare şi preţul de cesiune.

b) 4665 „Creanţe ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”

− cu sumele încasate prin intermediul trezoreriilor provenite din creanţe, detaliate pe

structura clasificaţiei bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

c) 4675 „Creditori ai bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”

− cu sumele încasate în contul de disponibil fără existenţa unui titlu de creanţă, ce

urmează a se restitui contribuabilului.

d) 5712 „Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent” − la sfârşitul anului, cu soldul

creditor al contului de disponibil al bugetului Fondului naţional unic de asigurări

sociale de sănătate.

e) 531 „Casa” − cu sumele încasate în numerar reprezentând venituri ale bugetului

Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate depuse la trezorerie.

f) 7469 „Alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale” − cu sumele încasate

în contul deschis la trezoreria statului, reprezentând încasări din alte surse aferente

bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

g) 750 „Venituri din proprietate” − cu sumele încasate reprezentând venituri din

proprietate aferente Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe structura

clasificaţiei bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

h) 7514 „Diverse venituri” − cu sumele încasate în contul deschis la trezoreria statului,

reprezentând încasări din diverse venituri aferente bugetului Fondului naţional unic de

asigurări sociale de sănătate.

i) 7515 „Transferuri voluntare, altele decât subvenţiile (donaţii, sponsorizări)” − cu

sumele încasate în contul deschis la trezoreria statului, reprezentând încasări din

donaţii, sponsorizări şi alte transferuri voluntare pentru bugetul Fondului naţional unic

de asigurări sociale de sănătate.

j) 766 „Venituri din dobânzi” − cu sumele încasate în contul deschis la trezoreria

statului, reprezentând dobânzi aferente bugetului Fondului naţional unic de asigurări

sociale de sănătate.

k) 772 „Venituri din subvenţii” − cu sumele reprezentând subvenţii primite de la bugetul

de stat şi de la alte administraţii la nivelul caselor de asigurări de sănătate.

Contul 5711 „Disponibil din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate”

98


se creditează prin debitul conturilor:

a) 4675 „Creditori ai bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”

− cu sumele restituite la cererea contribuabililor sau din oficiu, încasate eronat, fără

existenţa unor titluri de creanţă, plătite în plus faţă de obligaţia fiscală, ca urmare a

unei erori de calcul, ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale, stabilite prin

hotărâri ale organelor judiciare sau a altor organe competente potrivit legii; − cu

sumele virate către alte bugete, în urma compensării; − cu sumele reprezentând

dobânzi plătite contribuabililor pentru sumele restituite după termenul legal de plată.

b) 527 „Disponibil din fondul de rezerva constituit conform Ordonanţei Guvernului nr.

150/2002” − la sfârşitul anului, cu sumele reprezentând fond de rezervă, constituit

potrivit legii.

c) 5712 „Rezultatul execuţiei bugetare din anul curent” − la sfârşitul anului, cu soldul

debitor al contului venituri ale bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de

sănătate.

d) 7453 „Contribuţiile angajatorilor pentru asigurări sociale de sănătate” − cu sumele

destinate stimulării personalului constituite potrivit legii.

e) 7463 „Contribuţiile asiguraţilor pentru asigurări sociale de sănătate” − cu sumele


f) 7469 „Alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale” − cu sumele


g) 7705 „Finanţarea din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate”

− la sfârşitul perioadei cu totalul plăţilor nete de casa efectuate.

În contabilitatea instituţiilor publice au loc următoarele înregistrari:

1. Constituirea fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate

5711 = 7469 - Disponibil din veniturile curente = Alte contribuţii ale altor persoane la

Fondului naţional unic de pentru asigurări sociale de sănătate

5711 = 7514 - Disponibil din veniturile curente = Diverse venituri ale Fondului naţional unic

de asigurări sociale de sănătate

5711 = 7515 - Disponibil din veniturile curente ale Fondului naţional unic de asigurări sociale

de sănătate = Transferuri voluntare, altele decât subvenţiile (donaţii, sponsorizări)

99


2. Achiziţionare materiale sanitare

3029 = 401 - Medicamente si materiale sanitare = Furnizori

3. Consumul de materiale sanitare

6029 = 3029 - Cheltuieli privind medicamentele = Medicamente si materiale sanitare

şi materialele sanitare

4. Închiderea conturilor de venituri

% = 121.05 - Rezultatul patrimonial-bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de

sănătate

7469 Alte contribuţii ale altor persoane pentru asigurări sociale

7514 Diverse venituri

7515 Transferuri voluntare, altele decât subvenţiile (donaţii, sponsorizări)

5. Închiderea contului de cheltuieli

121.05 = 6029 Rezultatul patrimonial-bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de

sănătate = Cheltuieli privind medicamentele si materialele sanitare

4.4. Evidenţa contabilă periodică (centralizatoare)

Instituţiile publice prezintă situaţia patrimoniului aflat în administrarea statului şi al

unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli cu

ajutorul situaţiilor financiare trimestriale şi anuale.

Normele româneşti prevăd următoarea structură a situaţiilor financiare ale instituţiilor

publice:

a) bilanţ;

b) contul de rezultat patrimonial;

c) situaţia fluxurilor de trezorerie;

d) situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor;

e) anexe la situaţiile financiare, care includ politici contabile şi note explicative;

f) contul de execuţie bugetară.

100


Standardul internaţional de contabilitate pentru sectorul public 1 „Prezentarea

situaţiilor financiare” (IPSAS 1) stabileşte componenţa unui set complet de situaţii financiare:

a) situaţie a poziţiei financiare;

b) situaţie a performanţei financiare;

c) situaţie a modificărilor activelor nete/capitalurilor proprii;

d) situaţie a fluxurilor de trezorerie; şi

e) politicile contabile şi note la situaţiile financiare.

În standard se precizează că aceste componente enumerate anterior prezintă denumiri

diferite. Astfel, situaţia poziţiei financiare este numită bilanţ sau situaţia activelor şi datoriilor;

situaţia performanţei financiare apare ca situaţia veniturilor şi cheltuielilor, situaţia

veniturilor, situaţia de exploatare sau cont de profit şi pierdere iar notele la situaţiile financiare

pot să includă şi elemente denumite „programe”.

Situaţiile financiare trebuie să ofere o imagine fidelă a poziţiei financiare şi a

performanţelor instituţiei publice. Acestea sunt semnate de conducătorul instituţiei şi de

conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de altă persoană împuternicită de

acesta. Obiectivul raportării financiare în sectorul public trebuie să fie oferirea informaţiilor

utile luării deciziilor şi demonstrarea răspunderii entităţii pentru resursele încredinţate ei.

Instituţiile publice trebuie să prezinte situaţia fluxurilor de trezorerie unităţilor de

trezorerie unde au deschise conturile, pentru a obţine viza privind exactitatea plăţilor de casă

şi a soldurilor conturilor de disponibilităţi.

Instituţiile publice şi persoanele juridice ai căror conducători au calitatea de ordonatori

de credite trimit un exemplar din situaţiile financiare trimestriale şi anuale organului ierarhic

superior la termenele stabilite de acesta.

Bilanţul contabil

Bilanţul contabil este un document de sinteză, cu ajutorul căruia se prezintă bunurile

economice, ca elemente de activ şi drepturile şi obligaţiile, ca elemente de pasiv, de obicei la

finele exerciţiului financiar. Instituţiile publice au obligaţia întocmirii bilanţului contabil şi a

celorlalte documente de sinteză din situaţiile financiare şi trimestrial.

Elementele patrimoniale sunt prezentate în bilanţul contabil astfel:

elementele de activ sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al lichidităţii;

elementele de datorii sunt prezentate în funcţie de gradul crescător al exigibilităţii.

Bilanţul contabil se încheie pe baza balanţei de verificare întocmite trimestrial şi la 31

decembrie a exerciţiului bugetar.

101


Activele sunt definite de normele româneşti ca „resurse controlate de către instituţia

publică ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii

economice viitoare pentru instituţie şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil”.

Datoriile sunt „obligaţii actuale ale instituţiei publice ce decurg din evenimente

trecute şi prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte ieşiri de resurse care încorporează

beneficii economice.”

Capitalurile proprii „reprezintă interesul rezidual al statului sau unităţilor

administrativ-teritoriale, în calitate de proprietari ai activelor unei instituţii publice după

deducerea tuturor datoriilor.” Capitalurile proprii se mai numesc şi active nete şi se determină

ca diferenţă între active şi datorii.

Active nete/Capitaluri = Total active - Total datorii

Contul de rezultat patrimonial

Acest document prezintă finanţările primite, veniturile realizate şi cheltuielile

efectuate de instituţia publică într-un exerciţiu financiar.

Cheltuielile instituţiei publice sunt grupate în contul de rezultat patrimonial pe feluri

de cheltuieli, după natura sau destinaţia lor, iar veniturile şi finanţările, după natura sau sursa

lor, indiferent dacă veniturile şi finanţările au fost încasate sau cheltuielile plătite.

Veniturile se înregistrează în contabilitatea instituţiilor publice în momentul în care

apare documentul care atesta efectuarea tranzacţiei, indiferent dacă acesta a fost încasat sau

nu.

Veniturile sunt grupate în contabilitatea publică, respectiv în Contul de rezultat

patrimonial, astfel:

venituri din activităţi economice,

venituri din alte activităţi operaţionale,

venituri din producţia de active fixe,

venituri fiscale,

venituri din contribuţii de asigurări,

venituri nefiscale,

venituri financiare,

finanţări, subvenţii, transferuri, alocaţii bugetare cu destinaţie specială, fonduri cu

destinaţie specială,

102


venituri din provizioane şi ajustări pentru deprecierea sau pierderea de valoare,

venituri extraordinare.

În Contul de rezultat patrimonial elaborat de instituţiile publice, acestea sunt împărţite

în trei categorii, şi anume:

venituri şi cheltuieli operaţionale, în care se regăsesc veniturile, finanţările şi

cheltuielile efectuate de instituţie pentru desfăşurarea activităţii pentru care aceasta a

fost înfiinţată;

venituri şi cheltuieli financiare, care exprimă veniturile şi cheltuielile efectuate de

instituţie pentru desfăşurarea activităţii financiare a instituţiei;

venituri şi cheltuieli extraordinare, în care se regăsesc cheltuielile ce intervin în mod

accidental în activitatea instituţiei.

Cu ajutorul contului de rezultat patrimonial se determină rezultatul patrimonial

(economic) al exerciţiului, rezultat care exprimă performanţa financiară a instituţiei publice.

Rezultatul se determină pe fiecare sursă de finanţare în parte şi pe total.

Situaţia fluxurilor de trezorerie

Situaţia fluxurilor de trezorerie este o componentă a situaţiilor financiare ale

instituţiilor, în care se regăsesc mişcările sub forma plăţilor şi încasărilor legate de trezoreria

acestora.

Această situaţie se întocmeşte, conform normelor emise de MFP, pe baza metodei

directe, în care sunt prezentate încasările şi plăţile pe cele trei tipuri de activităţi, şi anume:

activitatea operaţională, în care se prezintă încasările şi plăţile rezultate din activitatea

curentă;

activitatea de investiţii, în care sunt regăsite încasările şi plăţile determinate de

activitatea de investiţii;

activitatea financiară, în care sunt prezentate încasările şi plăţile efectuate prin

conturile din trezorerie, împrumuturile acordate şi rambursate sau alte surse financiare.

Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor

Situaţia modificărilor în structura activelor/capitalurilor oferă informaţii referitoare la:

structura capitalurilor proprii,

influenţele rezultate din schimbarea politicilor contabile,

103


influenţele rezultate în urma reevaluării activelor, calculului şi înregistrării amortizării

sau din corectarea erorilor contabile.

Anexele la situaţiile financiare

Anexele la situaţiile financiare sunt părţi componente ale situaţiilor financiare şi conţin

politici contabile şi notele explicative.

Principiile contabile care stau la baza organizării evidenţei contabile se prezintă după cum

urmează:

a) Principiul continuităţii activităţii presupune „că instituţia publică îşi continuă în

mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intra în stare de desfiinţare

sau reducere semnificativă sau totală a activităţii”. În cazul în care se constată

disfuncţionalităţi grave legate de desfăşurarea activităţii, acestea trebuie semnalate în

notele explicative.

b) Principiul permanenţei metodelor - se referă la utilizarea aceloraşi reguli şi norme

privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate, precum şi prezentarea elementelor de

activ, pasiv şi a rezultatelor, astfel încât să se asigure comparabilitatea în timp a

informaţiilor.

c) Principiul prudenţei - presupune ca pentru determinarea valorii actuale a elementelor

de activ şi de pasiv să se ţină seama de următoarele: pentru elementele de activ care

suferă deprecieri latente să se constituie provizioane; de datoriile care au apărut în

cursul exerciţiului financiar curent sau al unui exerciţiu precedent, indiferent dacă

aceste datorii devin evidente numai între data bilanţului şi data depunerii acestuia.

d) Principiul contabilităţii pe bază de angajamente - potrivit acestui principiu, în

contabilitate se vor înregistra tranzacţiile în momentul în care acestea au avut loc

(potrivit documentului care atestă efectuarea tranzacţiei) şi nu pe măsură ce

numerarul sau echivalentele de numerar sunt încasate sau plătite. Astfel, situaţiile

financiare întocmite prin respectarea acestui principiu vor oferi informaţii despre

tranzacţiile şi evenimentele trecute care au determinat încasări sau plăţi, dar şi despre

creanţele şi obligaţiile viitoare care urmează a fi încasate sau plătite.

e) Principiul independenţei exerciţiului - potrivit acestui principiu, veniturile şi

cheltuielile se vor înregistra în contabilitate şi se vor raporta în situaţiile financiare în

exerciţiul la care acestea se referă, fără a ţine seama de momentul încasării sau plăţii.

104


f) Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de datorii - potrivit acestui

principiu, pentru stabilirea valorii unei poziţii bilanţiere (având în vedere că în actualul

sistem în bilanţ nu mai apare fiecare cont ca post bilanţier, ci informaţiile se vor

prezenta în funcţie de pragul de semnificaţie) se va determina separat valoarea fiecărui

element individual de activ şi pasiv, respectiv elemente de capitaluri sau datorii.

g) Principiul intangibilităţii - conform acestui principiu, bilanţul de deschidere al

exerciţiului curent trebuie să corespundă cu bilanţul de închidere al exerciţiului

încheiat anterior. Cu alte cuvinte, dacă apar evenimente ulterioare între cele două

operaţii, acestea trebuie reflectate în anul curent.

h) Principiul recompensării - respectarea acestui principiu presupune ca elementele de

activ şi de pasiv datorii, respectiv cele de cheltuieli şi venituri, să nu se compenseze

între ele, cu excepţiile prevăzute de reglementări.

i) Principiul comparabilităţii informaţiilor - acest principiu decurge din principiul

permanenţei metodelor şi stabileşte ca elementele prezentate în situaţiile financiare să

poată fi comparate în timp.

j) Principiul materialităţii sau al pragului de semnificaţie - acest principiu se referă la

modul cum trebuie prezentate informaţiile în situaţiile financiare. Astfel, elementele

care au valori nesemnificative, dar care au aceeaşi natură sau funcţii similare, se pot

prezenta în situaţiile financiare însumate într-o poziţie globală, în timp ce elementele

cu valori semnificative se vor prezenta în poziţii distincte. O informaţie este

considerată semnificativă dacă omiterea sa din situaţiile financiare ar influenţa

deciziile utilizatorilor.

k) Principiul prevalentei economicului asupra juridicului (principiul prevalentei

realităţii asupra aparenţei) - respectarea acestui principiu presupune ca informaţiile

prezentate în situaţiile financiare să ţină seama de realitatea economică a

evenimentelor şi tranzacţiilor în primul rând şi nu numai de forma lor juridică.

4.5.. Încheierea exerciţiului financiar la Casa de Asigurări de Sănătate Iaşi

4.5. Încheierea exerciţiului financiar la CAS Iaşi

Finalitatea exerciţiului financiar se regăseşte în documente care consemnează

realizarea indicatorilor de venituri şi cheltuieli mai întâi, la contribuabili (îndeosebi prin

bilanţurile contabile şi fiscale) precum şi ordonatori de credite bugetare( prin dările de seama

contabile bugetare , cu accent pe execuţia bugetelor de venituri şi cheltuieli, precum şi a

conturilor de execuţie bugetară ) , apoi la instituţiile ierarhic superioare ( dări de seamă

105


contabile bugetare cu caracter centralizat şi conturile lor de execuţie bugetară).În acelaşi sens

mai apar oferte şi documente întocmite de instituţiile finanţelor publice din teritoriu ( de

centralizare a indicatorilor bugetari în profil teritorial pe categorii de bugete, separat pentru

venituri şi separat pentru cheltuieli ), raportările execuţiei de casă ale unităţilor de trezorerie

până la trezoreria centrală.

Execuţia bugetară se încheie la data de 31 decembrie a fiecărui an, fapt care conduce

la anumite reguli în ce priveşte problematica gestiunii fiscal-bugetare. Astfel, orice venit

neîncasat şi orice cheltuială angajată, lichidată şi ordonanţată, în cadrul prevederilor bugetare,

şi neplătite, după caz, în contul bugetului pe anul muncitor. În acelaşi timp, creditele bugetare

neutilizate până la închiderea anului se anulează de drept. Disponibilităţile din fondurile

externe nerambursabile şi cele din fondurile publice destinate cofinanţării contribuţiei

financiare a Comunităţii Europene, rămase la finele exerciţiului bugetar în conturile

structurilor de implementare, se reportează în anul următor. În cazul bugetului asigurărilor

sociale de stat şi bugetelor fondurilor speciale echilibrate prin subvenţii de la bugetul de stat,

sub forma transferurilor consolidabile, excedentele rezultate din execuţia acestora se

regularizează la sfârşitul exerciţiului bugetar de stat, în limita subvenţiilor primite. Prevederile

legilor bugetare anuale şi ale celor de rectificare acţionează numai pentru anul bugetar

respectiv.

Aceeaşi lege a finanţelor publice, pentru regimul creditelor bugetare neutilizate de

ordonatorii de credite, precizează că ordonatorii principali au obligaţia de a realiza lunar

necesitatea menţinerii unor credite bugetare pentru care, în baza unor dispoziţiuni legale sau a

altor cauze, sarcinile au fost desfiinţate sau amânate şi de a propune prin Ministerul Finanţelor

Publice anularea creditelor respective. Pentru ultima lună a anului bugetar termenul limită

pentru transmiterea propunerilor ordonatorilor principali de credite mai sus menţionaţi este 10

decembrie. Creditele bugetare anuale conduc la majorarea Fondului de rezervă bugetară de la

dispoziţia Guvernului.

Încheierea exerciţiului bugetar reprezintă un ansamblu de măsuri, operaţiuni, proceduri şi

atitudini care potrivit legislaţiei finanţelor publice au menirea să contureze cu exactitate

nivelul realizării indicatorilor de venituri şi cheltuieli la toţi participanţii la relaţiile bugetare.

Ministerul Finanţelor Publice stabileşte prin norme ori instrucţiuni, pentru cei implicaţi

în relaţiile bugetare, o serie de măsuri în legătură cu închiderea execuţiei bugetare şi anume:

realizarea veniturilor pe total, în structură şi pe titulari concomitent cu orientare controlului

fiscal în acest sens; utilizarea cu maximă eficienţă şi în regim sever de economii a fondurilor

bugetare; efectuarea operaţiunilor de tehnică bugetară privind încheierea exerciţiului bugetar

etc.

106


În luna decembrie se au în vedere acţiuni mai precise în legătură cu încheierea

exerciţiului bugetar în sensul intensificării încasării şi efectuării cheltuielilor. Dintre acestea,

remarcăm:

Identificarea imobilizărilor de credite bugetare deschise şi repartizate respectiv, de

disponibilităţi în conturi şi retragerea lor în vederea redistribuirii pentru acoperirea

unor eventuale suplimentări solicitate de unele activităţi sau acţiuni;

Întreprinderea demersurilor necesare pentru încasarea debitelor;

Transmiterea în timp util a instrucţiunilor metodologice şi formularelor pentru

realizarea lucrărilor de încheiere a exerciţiului bugetar;

Pregătirea operaţiunilor de inventariere la toate nivelele etc.

Încheierea propriu-zisă a exerciţiului financiar presupune şi acţiuni concrete de genul:

retragerea mijloacelor băneşti neutilizate şi anularea creditelor bugetare deschise şi

repartizate; prelungirea termenelor de decontare a unor lucrări de investiţii; întocmirea de dări

seamă asupra execuţiei financiare etc.

Conturile anuale de execuţie ale bugetelor publice,inclusiv cele ale ordonatorilor de

credite bugetare (plus anexele) au în structura lor următoarele:

La venituri: prevederi bugetare iniţiale; proceduri bugetare definitive;încasări

realizate;

La cheltuieli: credite bugetare iniţiale; credite bugetare definitive; plaţi efectuate.

Rezumativ, încheierea exerciţiului financiar bugetar constă, în sensul implicării

Trezoreriei Finanţelor Publice pe următoarele coordonate de acţiune:

măsuri ce se iau de către ordonatorii de credite bugetare;

măsuri aplicate de trezorerii;

operaţii contabile privind încheierea exerciţiului bugetului de stat;

operaţii contabile privind încheierea exerciţiului bugetului asigurărilor sociale de stat;

operaţii finale ale încheierea conturilor.

Ordonatorii de credite bugetare, în baza instrucţiunilor Ministerului Finanţelor

Publice, pentru încheierea exerciţiului financiar anual are în vedere următoarele:

Deschiderea,repartizarea şi anularea creditelor bugetare;

Reconstituirea plăţilor de casă cu disponibilităţile rămase în conturile instituţiilor

publice;

Plata drepturilor de personal aferente anului încheiat;

Decontarea avansurilor acordate în cursul anului încheiat;

Lichidarea şi decontarea sumelor primite pentru executarea operaţiilor de mandat;

107


Raportarea în anul următor a soldurilor unor conturi, precum şi încheierea acestora;

Regularizarea soldurilor la bugetelor locale;

Regularizarea subvenţiilor de către instituţiile publice primite de la bugetul de stat şi

bugetul local;

Urmărirea şi încasarea sumelor datorate de debitori şi clienţi;

Prezentarea la unităţile trezoreriei a bilanţurilor contabile pentru viza şi certificarea

plăţilor de casă, precum şi a disponibilităţilor din conturi.

Încheierea execuţiei bugetului asigurărilor sociale de stat se derulează în trei etape

succesive: la nivelul trezoreriilor orăşeneşti şi municipale; la nivelul trezoreriilor municipale

(reşedinţă de judeţ); la nivelul trezoreriei judeţene. În prima etapă, trezoreriile orăşeneşti şi

municipale (altele decât cele reşedinţă de judeţ) transmit încasările evidenţiate în contul

„veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat” împreună cu documentele de încasare a

contribuţiei de asigurări sociale, până în ultima zi lucrătoare a anului, în contul bugetului de

resort, deschis la trezoreria municipală reşedinţă de judeţ pe numele Direcţiei Muncii şi

Protecţiei Sociale. În a doua etapă, trezoreria municipală (reşedinţă de judeţ) virează soldul

contului de venituri şi al “contului de cheltuieli” privind bugetul asigurărilor sociale de stat în

contul trezoreriei judeţene. La trezoreria judeţeană, pe baza documentelor primite în primele

zile lucrătoare ale lunii ianuarie, din anul următor, se virează soldul contului de venituri din

contul curent al trezoreriei în contul „disponibil din excedentul bugetului asigurărilor sociale

de stat din anii precedenţi” deschis pe numele Ministerului Solidarităţii Sociale şi Familiei

deschis la Centrala Băncii Naţionale şi se preia totalul cheltuielilor bugetului asigurărilor

sociale de stat din Contul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Familiei cu care se

reîntregeşte disponibilul din contul curent al trezoreriei statului.

Bibliografie

1. Georgescu, Iuliana, „Elemente de contabilitate aplicate în societăţile comerciale şi instituţiile

publice”, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2004

108


2. Răduţi Angela, „Contabilitate publică”, Editura Economică, Bucureşti, 2003

3. Roman Constantin, „Gestiunea financiară a instituţiilor publice, vol. II – Contabilitatea

instituţiilor publice”, Editura Economică, Bucureşti, 2007

4. Ştefura Gabriel, „Proces bugetar public”, Editura „Univesităţii Alexandru Ioan Cuza”,

Iaşi, 2010

5. Stefura Gabriel, „Bugete publice şi fiscalitate”, Editura „Universităţii Alexandru Ioan

Cuza”, Iaşi, 2007

6. Statutul Casei de Asigurări Iaşi

7. Statutul de funcţii al Casei de Asigurări Iaşi

8. Regulament de organizare şi funcţionare al Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi

9. Propuneri de buget pe anul 2010 ale Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi

Acte normative

1. Legea nr.500/2002 privind Finanţele Publice;

2. Legea 188/1999- Legea privind Statutul Funcţionarilor Publici;

3. Legea Nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii - actualizată-

Emitent: Parlamentul României, Publicată în Monitorul Oficial Nr. 372 din 28 aprilie

2006;

4. Norme metodologice din 18 decembrie 2003 privind deschiderea şi

repartizarea/retragerea creditelor bugetare din bugetul asigurărilor sociale de stat,

bugetul asigurărilor pentru şomaj şi bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale

de sănătate;

5. Legea contabilităţii, legea nr. 82/1991, republicată în 2008.

Referinţe internet

1. www.hih.ro

2. www.cnas.ro

109

http://www.cmas.ro/

http://www.hih.ro/


Anexe

110

aplicatie paractica

Documents