Aplicarea si executarea pedepselor persoanei fiziceAplicarea si executarea pedepsei detentiunii pe viata.

1. Conditii. O prima conditie ca detentiunea pe viata sa poata fi aplicata este ca norma de incrimare a faptei savarsite sa o prevada ca pedeapsa principala.In legislatia noastra penala, detentiunea pe viata este prevazuta pentru cele mai grave fapte incriminate in Codul penal. De regula, pedeapsa detentiunii pe viata este prevazuta alternativ cu pedeapsa inchisorii, cu exceptia infractiunilor de genocid si tratamente neomenoase, cand legea o prevede singura. A doua conditie se refera la infractor, in sensul ca acesta, la data pronuntarii hotararii de condamnare, sa nu fi implinit varsta de 65 de ani. In acest caz, in locul pedepsei detentiunii pe viata se aplica pedeapsa inchisorii pe timp de 30 de ani si pedeapsa interzicerii unor drepturi pe durata ei maxima. In cazul in care cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata a implini 65 de ani in timpul executarii pedepsei, detentiunea pe viata se poate inlocui cu inchisoarea pe timp de 30 de ani si pedeapsa interzicerii unor drepturi pe durata ei maxima, daca a avut o buna conduita pe toata durata executarii pedepsei, a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca, si a facut progrese constante si evidente in vederea reintegrarii sociale.

Cand s-a comutat ori inlocuit detentiunea pe viata cu pedeapsa inchisorii, perioada de detentiune executata se considera ca parte executata din pedeapsa inchisorii. 2. Executarea pedepsei detentiunii pe viata.Detentiunea pe viata se executa in penitenciare anume destinate pentru aceasta sau in sectii speciale ale celorlalte penitenciare in regim de maxima siguranta.

Pedeapsa detentiunii pe viata se pune in executare prin emiterea mandatului de executare. Mandatul de executare se emite de judecatorul delegat al instantei de executare in ziua ramanerii definitive a horarii la instanta de fond sau, dupa caz, la instanta ierarhic superioara, se intocmeste in trei exemplare si cuprinde : denumirea instantei de executare, data emiterii, datele privitoare la persoana condamnatului, numarul si data hotararii care se executa si deumirea instantei care a pronuntat-o, pedeapsa pronuntata si textul de lege aplicat, timpul retinerii si arestarii preventive care s-a dedus din durata pedepsei, mentiunea daca cel condamnat este recidivist, ordinul de arestare si de detinere, semnatura judecatorului delegat, precum si stampila instantei de executare.

In cazul in care cel condamnat se afla in stare de libertate, odata cu emiterea mandatului de executare a pedepsei detentiunii pe viata, judecatorul delegat emite si un ordin prin care interzice condamnatului sa paraseasca tara.

Executarea pedepsei detentiunii pe viata poate fi amanata sau intrerupta in cazurile prevazute de Codul de procedura penala.

3. Liberarea conditionata in cazul detentiunii pe viata.

Liberarea conditionata in cazul detentiunii pe viata este reglementata in art. 99. Potrivit acestui text, liberarea conditionata in cazul detentiunii pe viata poate fi dispusa daca :

a) cel condamnat a executat efectiv 20 de ani de detentie;b) cel condamnat a avut o buna conduita pe toata durata executarii pedepsei;

c) cel condamnat a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca;

d) instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra in societate.

De la data eliberarii conditionate, condamnatul este supus unui termen de supraveghere de 10 ani.

Aplicarea si executarea pedepsei cu inchisoarea1. Aplicarea pedepsei cu inchisoarea.Pedeapsa inchisorii se aplica de instanta de judecata numai daca in norma de incriminare a faptei savarsite este prevazuta ca pedeapsa principala. Datorita aptitudinilor sale functionale, pedeapsa inchisorii este prevazuta pentru aproapte toate infractiunile, cu cateva mici exceptii nesemnificative, singura sau alternativ cu pedeapsa detentiunii pe viata sau amenda.

2. Executarea pedepsei inchisorii in regim de detentie. Pedeapsa inchisorii se pune in executare prin emiterea mandatului de executare emis de judecatorul delegat al instantei de executare. Aceasta poate fi amanata sau intrerupta in conditiile si cazurile prevazute de Codul de procedura penala.

Executarea pedepsei cu inchisoarea se bazeaza pe sistemul progresiv si regresiv. Condamnatii au posibilitatea sa treaca dintr-un regim de executare in altul, in conditiile prevazute de privind executarea pedepselor.

Pedeapsa cu inchisoarea se executa in unul dintre urmatoarele regimuri:

a) Regimul de maxima siguranta, care se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 15 ani, precum si celor care prezinta risc pentru siguranta penitenciarului, cu unele exceptii prevazute in legea privind executarea pedepselor. Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim de maxima siguranta sunt supuse unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortare,sunt cazate, de regula, individual, presteaza munca si desfasoara activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala in grupuri mici, in spatii anume stabilite in interiorul penitenciarului, sub supraveghere continua. b) Regimul inchis, care se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 15 ani. Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis sunt cazate, de regula, in comun, presteaza munca si isi desfasoara activitatile in grupuri, in interiorul penitenciarului, sub paza si supraveghere.

Persoanele care executa pedeapsa in regim inchis pot presta munca in afara penitenciarului sub paza si supraveghere continua, cu aprobarea directorului penitenciarului.

c) Regimul semideschis, care se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani. Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in interiorul penitenciarului , presteaza munca si isi desfasoara activitatile in grupuri, in spatii din interiorul penitenciarului, care raman deschise in timpul zilei.

Persoanele care executa pedeapsa in regim semideschis pot presta munca si in afara penitenciarului, sub supraveghere.

d) Regimul deschis, care se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult un an. Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim deschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite in interiorul penitenciarului, pot presta munca si isi pot desfasura activitatile in afara penitenciarului, fara surpaveghere. Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileste, la primirea persoanei condamnate in primul penitenciar in care aceasta urmeaza sa execute pedeapsa, de catre comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate.

3. Liberarea conditionata

Liberarea conditionata consta in punerea in libertate a condamnatului din locul de detinere inainte de executarea in intregime a pedepsei cu inchisoarea la care a fost condamnat, cu conditia sa nu mai savarseasca din nou o infractiune pana la implinirea duratei pedepsei.A. Caracterele liberarii conditionate.

Liberarea conditionata are, in primul rand, un caracter general, pentru ca poate fi acordata oricarui condamnat, indiferent de natura si gravitatea infractiunii savarsite ,daca sunt intrunite conditiile cerute de lege. In al doilea rand, are un caracter individual, intrucat pentru acordarea ei nu este suficient sa se constate numai executarea unei portiuni din pedeapsa, ci se impune ca instanta, in urma unei cercetari amanuntite a modului de comportare a condamnatului in timpul executarii pedepsei si a antecedentelor sale penale, sa isi formeze convingerea ca indreptarea condamnatului este posibila si fara executarea efectiva a intregii pedepse. In al treilea rand, liberarea conditionata are un caracter facultativ; aplicarea prevederilor legale privind liberarea conditionata nu este un drept, ci numai o vocatie a condamnatului. In sfarsit, liberarea conditionata are un caracter revocator; in cazul in care cel eliberat conditionat a comis o noua infractiune in perioada de la liberare pana la expirarea efectiva a pedepsei, instanta, dupa caz, poate dispune fie mentinerea liberarii conditionate, fie revocarea ei. B. Conditiile liberarii conditionate

In vederea realizarii eficientei liberarii conditionate si pentru evitarea riscului unei liberari nejustificate a condamnatului, legea instituie anumite conditii cu respectarea carora poate fi acordata masura. Aceste conditii privesc, pe de o parte, fractiunea sau partea din pedeapsa ce trebuie executata de catre condamnat, iar, pe de alta parte, comportarea condamnatului pe timpul executarii pedepsei.

Potrivit art. 100 N.C.pen., liberarea conditionata in cazul inchisorii poate fi dispusa, daca :

a) cel condamnat a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani, sau cel putin trei patrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani.b) cel condamnat se afla in executarea pedepsei in regim semideschis sau deschis;

c) cel condamnat a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca;d) instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra in societate.

Alte moduri de executare a pedepsei cu inchisoareaInstanta de judecata sesizata de judecarea inculpatului pentru savarsirea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii, tinand seama de criteriile generale de individualizare in vigoare, cat si de starile si circumstantele in care a fost comisa fapta, va stabili daca va aplica o pedeapsa determinata, ce urmeaza sa fie executata de catre condamnat. I. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate persoanei fizice

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate persoanei fizice poate fi definita ca fiind o masura luata de instanta de judecata, prin chiar hotararea de condamnare, de a suspenda, pe o anumita durata, denumita termen de incercare, si in anumite conditii, executarea pedepsei pronuntate, cu obligatia ca in acest timp condamnatul sa nu mai comita o noua infractiune si sa execute obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare.

Daca in decursul termenului de suspendare condamnatul respecta conditiile legale si are o buna conduita, la expirarea termenului este reabilitat de drept, iar daca, dimpotriva, nu respecta conditiile sau savarseste o noua infractiune, va fi tinut sa execute atat pedeapsa a carei executare fusese suspendata, cat si pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.

Ca natura juridica, suspendarea executarii pedepsei este un mod de individualizare a pedepsei, intrucat instanta, numai dupa ce a stabilit natura si cuantumul pedepsei, decide, in conditiile legii, ca executarea acesteia sa fie suspendata, daca apreciaza ca cel condamnat are capacitatea de a se indrepta fara executarea efectiva a pedepsei. A. Conditii de acordare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumita durata daca sunt intrunite urmatoarele conditii :a) Pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda, indiferent de cuantumul acesteia.

b) Infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, afara de cazurile prevazute in art. 38 C.pen. vechi.

c) Instanta de judecata sa aprecieze ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea pedepsei.

d) Suspendarea conditionata a executarii pedepsei trebuie motivata.B. Cazurile speciale de acordare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

Suspendarea coditionata a executarii pedepsei poate fi dispusa de instanta de judecata, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile, in urmatoarele doua cazuri:

a) cand condamnatul nu mai poate presta munca din cauza pierderii totale a capacitatii de munca, instanta revoca executarea pedepsei la locul de munca si dispune suspendarea conditionata a executarii pedepei in raport cu restul de pedeapsa ramas neexecutat, chiar daca nu sunt intrunite conditiile legale pentru aceasta.b) in cazul infractiunii de abandon de familie, daca partile nu s-au impacat, dar in cursul judecatii inculpatul isi indeplindeste obligatiile, instanta, in cazul in care stabileste vinovatia, pronunta impotriva inculpatului o condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, chiar daca nu sunt indeplinite conditiile in vigoare pentru aceasta.

C. Termenul de incercare

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei se acorda pe o anumita durata, care constituie termenul de incercare sau de proba in care are loc verificarea conduitei celui condamnat, in sensul de a face dovada indreptarii lui fara executarea pedepsei.

Termenul de incercare este compus din durata pedepsei inchisorii aplicate, la care se adauga un interval de timp de 2 ani, iar daca pedeapsa aplicata este amenda, termenul de incercare este de un an. Termenul de incercare este variabil numai in raport cu durata pedepsei inchisorii, putand ajunge pana la maximum 5 ani, avand in vedere ca durata maxima a inchisorii care poate fi suspendata este de 3 ani.

Termenul de incercare se socoteste de la data cand hotararea prin care s-a pronuntat suspendare executarii pedespei a ramas definitiva.D. Efectele suspendarii conditionate a executarii pedepseiEfectele imediate : Acordarea suspendarii conditionate a pedepsei produce doua feluri de efecte : imediate si definitive. Efectele imediate se produc de indata ce hotararea prin care s-a pronuntat suspendarea executarii a ramas definitiva si dureaza pe intreaga perioada a termenului de incercare.

Principalul efect imediat este acela ca pedeapsa, desi definitiv aplicata, nu este pusa in executare, ci se suspenda executarea ei pe durata termenului de incercare. Suspendarea priveste executarea atat a pedepsei inchisorii, ca pedeapsa principala, a pedepsei accesorii care o insoteste, cat si a eventualelor pedepse complementare aplicate. In cazul in care condamnatul caruia i s-a suspendat executarea pedepsei se gasea in stare de detinere preventiva in momentul pronuntarii hotararii, el va fi pus imediat in libertate.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu atrage suspendarea executarii masurilor de siguranta si a obligatiilor civile prevazute in hotararea de condamnare.

Efectele definitive : Prin efectele definitive ale suspendarii conditionate ale executarii pedepsei intelegem acele consecinte care, la implinirea termenului de incercare, decurg, potrivit legii, din functionarea fireasca a institutiei suspendarii si care, spre deosebire de efectele provizorii, solutioneaza definitiv problema raspunderii penale a faptuitorului, in cadrul acestei institutii.

Suspendarea conditionata a executarii pedepsei produce efecte definitive numai daca se constata indeplinirea cumulativa a trei conditii:

a) implinirea termenului de incercare

b) condamnatul sa nu fi savarsit in cursul termenului de incercare o alta infractiune pentru care a fost definitiv condamnat

c) sa nu se fi pronuntat anularea sau revocarea suspendarii in cazurile prevazute de lege.

Constatarea acestor conditii produce ca efecte, pe de o parte, neexecutarea pedepsei suspendate, iar, pe de o alta parte, reabilitarea de drept a condamnatului. E. Revocarea si anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.

a) Revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei. Aceasta presupune retragerea beneficiului institutiei pentru cauze survenite dupa pronuntarea sa, fiind o sanctiune pentru cel condamnat din cauza nerespectarii obligatiilor ce ii revin in cursul termenului de incercare de a nu savarsi o noua infractiune si de a-si indeplini obligatiile civile. Legea stabileste doua cazuri de revocare in functie de obligatia neindeplinita de condamnat, si anume : cazul savarsirii unei noi infractiuni si cazul neexecutarii obligatiilor civile.1. Revocarea in cazul savarsirii unei infractiuni. Daca in cursul termenului de incercare cel condamnat a savarsit din nou o infractiune, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea conditionata, dispunand executarea in intregime a pedepsei, care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune; revocarea suspendarii pedepsei nu are loc insa daca infractiunea savarsita ulterior a fost descoperita dupa expirarea termenului de incercare. Savarsirea unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare face sa se nasca o pluralitate de infractiuni care poate imbraca forma recidivei postcondamnatorii sau a pluralitatii intermediare.

2. Revocarea in cazul neexecutarii obligatiilor civile. Opereaza in situatia in care cel condamnat cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare pana la implinirea termenului de incercare, afara de cazul cand condamnatul dovedeste ca nu a avut putinta de a indeplini acele obligatii. Pentru a dispune revocarea, instanta trebuie sa constate ca cel condamnat a avut posibilitatea de a-si executa obligatiile civile, dar s-a sustras cu rea-credinta de la indeplinirea acestora. Prin revocarea suspendarii, condamnatul va fi obligat sa execute pedeapsa.

b) Anularea suspendarii pentru infractiuni savarsite anterior. Anularea presupune desfiintarea masurii suspendarii executarii pedepsei daca instanta nu a cunoscut ca faptuitorul, la data pronuntarii hotararii , avea antecedente penale care ar fi dus la neacordarea acestei masuri. Daca se descopera ca cel condamnat mai savarsise o infractiune inainte de pronuntarea hotararii prin care s-a dispus suspendarea sau pana la ramanerea definitiva a acesteia , pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea termenului de incercare , suspendarea conditionata a executarii pedepsei se anuleaza, aplicandu-se, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni sau recidiva. Anularea suspendarii executarii pedepsei nu are loc daca infractiunea care ar fi putut atrage anularea a fost descoperita dupa expirarea termenului de incercare.Din continutul acestor dispozitii rezulta ca instanta, pentru a pronunta anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei, trebuie sa constate ca cel condamnat mai savarsise o infractiune mai inainte de pronuntarea hotararii prin care s-a dispus suspendarea sau pana la ramanerea definitiva a acesteia, descoperirea savarsirii infractiunii anterioare a avut loc pana la expirarea termenului de incercare, iar pentru infractiunea respectiva sa se fi aplicat pedepsa inchisorii, chiar dupa expirarea termenului de incercare.

II. Renuntarea la aplicarea pedepseiRenuntarea la aplicarea pedepsei consta in dreptul recunoscut instantei de judecata de a renunta definitiv la stabilirea si aplicarea unei pedepse pentru o persoana gasita vinovata de comiterea unei infractiuni. Introducerea acestei noi modalitati de individualizare judiciara executarii pedepsei a fost consecinta inlaturarii pericolului social ca trasatura generala a infractiunii, cu consecinta disparitiei reglementarii continute in art. 181 vechiul Cod penal.

Aceasta reglementare permite instantei sa nu sanctioneze unele infractiuni de gravitate redusa. A. Conditii de aplicare.

Conditiile in care se poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei sunt prevazute in dispozitiile art. 80 N.C.pen. Instanta poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei daca sunt intrunite urmatoarele conditii pozitive :

a) infractiunea savarsita prezinta o gravitate redusa, avand in vedere natura si intinderea urmarilor produse, mijloacelor folosite, modul si imprejurarile in care a fost comisa, motivul si scopul urmarit;b) pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita sa fie amenda sau inchisoarea de cel mult 5 ani.

In caz de concurs de infractiuni, renuntarea la aplicarea pedepsei se poate dispune daca pentru fiecare infractiune concurenta sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.

c) in raport de persoana infractorului, de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, de eforturile depuse de acestea pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum si de posibilitatile sale de indreptare, instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse ar fi inoportuna din cauza consecintelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.Conditiile negative reglementate pentru aplicarea acestei forme de individualizare sunt urmatoarele :

a) infractorul sa nu mai fi suferit anterior o condamnare, cu exceptia faptelor care nu mai sunt prevazute de legea penala, a infractiunilor amnistiate sau pentru care a intervenit reabilitatea ori s-a implinit termenul de reabilitare;b) fata de infractor nu s-a mai dispus renuntarea la aplicarea pedepsei in ultimii 2 ani anteriori datei comiterii infractiunii pentru care este judecat;c) infractorul nu s-a sustras de la urmarirea penala ori judecata si nu a incercat zadarnicirea aflarii adevarului ori a identificarii si tragerii la raspundere penala a autorului sau a participantilor.B. Efectele renuntarii la aplicarea pedepsei.

Potrivit art. 81 N.C.pen., cand dispune renuntarea la aplicarea pedepsei, instanta nu pronunta condamnarea inculpatului, ci aplica acestuia un avertisment, ce consta in prezentarea motivelor de fapt care au determinat renuntarea la aplicarea pedepsei si atentionarea infractorului asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune daca va mai comite infractiuni. In caz de concurs de infractiuni se va aplica un singur avertisment.

Infractiunea pentru care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei nu atrage decaderii, interdictii sau incapacitati. Renuntarea la aplicarea pedepsei nu produce efecte asupra executarii masurilor de siguranta si a obligatiilor civile prevazute in hotarare.C. Anularea renuntarii la aplicarea pedepsei.Potrivit art. 82 alin (3) N.C.pen., renuntarea la aplicarea pedepsei se anuleaza in urmatoarele conditii:

in termen de 2 ani de la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus aceasta forma de individualizare se descopera ca persoana fata de care s-a luat aceasta masura savarsire anterior ramanerii definitive a hotararii o alta infractiune; pentru aceasta infractiune i s-a stabilit o pedeapsa chiar dupa expirarea termenului de 2 ani, anterior mentionat.

Anularea renuntarii la aplicarea pedepsei are ca efect condamnarea infractorului pentru infractiunea care a atras initial renuntarea, aplicandu-se apoi, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate intermediara.III. Amandarea aplicarii pedepsei

Amanarea aplicarii pedepsei este reglementata in dispozitiile art. 83 90 N.C.pen., in care sunt stabilite conditiile de aplicare, termenul de supraveghere, efectele pe care le produce, precum si cazurile de revocare si de anulare.

Amanarea aplicarii pedepsei consta in stabilirea unei pedepse pentru o persoana gasita vinovata de savarsirea unei infractiuni si amanarea temporara a aplicarii acesteia, in anumite conditii. Institutia prezinta anumite similitudini cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, dar prezinta si deosebiri importante fata de aceasta.

A. Conditiile de aplicare.Conditiile in care se poate dispune amanarea aplicarii pedepsei sunt prevazute in dispozitiile art. 83 N.C.pen. Instanta poate dispune amanarea aplicarii pedepsei daca sunt intrunite urmatoarele conditii pozitive: a) pedeapsa stabilita, inclusiv in cazul concursului de infractiuni, este amenda sau inchisoarea de cel mult 2 ani;

b) pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este mai mica de 7 ani;

c) infractorul si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii;

d) in raport de persoana infractoului, de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, de eforturile depuse de acesta pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum si de posibilitatile sale de indreptare, instanta apreciaza ca aplicarea imediata a unei pedepse nu este necesara, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioada determinata.

Conditiile negative reglementate pentru aplicarea acestei forme de individualizare sunt urmatoarele :

a) infractorul sa nu mai fi suferit anterior o condamnare, cu exceptia faptelor care nu mai sunt prevazute de legea penala, a infractiunilor amnistiate sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a implinit termenul de reabilitare;

b) infractorul sa nu se fi sustras de la urmarire penala ori judecata si sa nu fi incercat zadarnicirea alfarii adevarului ori a identificarii si tragerii la raspundere penala a autorului sau a participantilor.

B. Termenul de supraveghere.

Amanarea aplicarii pedepsei se dispune pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani. Pe parcursul acestui termen, persoana fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei este supusa unui proces de supraveghere, fiind obligata sa respecte masurile de supraveghere prevazute de art. 85 N.C.pen.: sa se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta; sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile, precum si intoarcerea sa; sa comunice schimbarea locului de munca; sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta.C. Supravegherea.

In art. 86 N.C.pen. se reglementeaza modul de supraveghere a executarii obligatiilor si a masurilor de supraveghere impuse de instanta. Pe durata termenului de supraveghere, serviciul de probatiune are obligatia sa sesizeze instanta daca :

a) au intervenit motive care justifica fie modificarea obligatiilor impuse de instanta fie incetarea executarii unora dintre acestea;

b) persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa, in conditiile stabilite, obligatiile ce ii revin;

c) persoana supravegheata nu a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotarare, cel mai tarziu cu trei luni inainte de expirarea termenului de supraveghere.

D. Modificarea sau incetarea obligatiilor.

Potrivit art. 87 N.C.pen., daca pe parcursul termenului de supraveghere au intervenit motive care justifica fie impunerea unei noi obligatii, fie sporirea sau diminuarea conditiilor de executare a celor existente, instanta dispune modificarea obligatiilor in mod corespunzator, pentru a asigura persoanei supravegheate sanse sporite de indreptare.

Instanta poate dispune incetarea executarii unora dintre obligatiile pe care le-a impus, atunci cand apreciaza ca mentinerea acestora nu mai este necesara.

E. Efectele amanarii aplicarii pedepsei.

Potrivit art. 90 N.C.pen., cand dispune amanarea aplicarii pedepsei, instanta nu pronunta condamnarea inculpatului, ci stabileste o pedeapsa, pe care nu o aplica. Persoanei fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei nu i se mai aplica pedeapsa si nu este supusa niciunei decaderi, interdictii sau incapacitati pana la expirarea termenului de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amanarii si nu s-a descoperit o cauza de anulare. Amanarea aplicarii pedepsei nu produce efecte asupra executarii masurilor de siguranta si a obligatiilor civile prevazute in hotarare.

F. Revocare amanarii aplicarii pedepsei.

Potrivit art. 88 N.C.pen., aceasta masura se dispune fie obligatoriu, fie facultativ.Revocarea se dispune obligatoriu in cazul in care :

a) in termenul de supraveghere condamnatul savarseste o noua infractiune intentionata care este descoperita in timpul termenului de supraveghere;

b) infractorul nu-si indeplineste integral pana la finalul termenului de supraveghere obligatiile civile stabilite de instanta prin hotararea de condamnare. Cand condamnatul face dovada ca nu a avut posibilitatea de a plati aceste despagubiri si cheltuieli amanarea nu va fi revocata;

c) persoana supravegheata, cu rea-credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa obligatiile impuse de instanta.Revocarea se dispune facultativ cand infractorul savarseste o infractiune din culpa in interiorul termenului de supraveghere.

G. Anularea amanarii aplicarii pedepsei. Potrivit art. 89 N.C.pen., anularea amanarii aplicarii pedepsei se dispune in urmatoarele conditii :

a) inculpatul a savarsit anterior dispunerii amanarii o alta infractiune de care instanta nu a avut cunostinta in momentul in care a dispus amanarea;

b) aceasta infractiune a fost descoperita in timpul termenului de supraveghere;

c) pentru infractiunea nou descoperita s-a aplicat o pedeapsa cu inchisoarea.

Pedeapsa pentru infractiunea cu privire la care s-a anulat amanarea si pedeapsa pentru infractiunea nou descoperita se vor contopi aplicandu-se, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate intermediara.

In cazul concursului de infractiuni, daca pedeapsa rezultata indeplineste conditiile prevazute de lege, se poate dispune amanarea aplicarii pedepsei.

IV. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere aplicate persoanei fizice poate fi definita ca fiind o forma specifica de suspendare conditionata a executarii pedepsei pe care o acorda instanta de judecata si implica supunerea condamnatului, pe durata termenului de incercare, unor masuri de supraveghere speciale si cerintei de a respecta anumite obligatii stabilite de instanta de judecata, in baza legii.

A. Conditiile suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.

Conditiile pozitive sunt :

a) pedeapsa aplicata, inclusiv in caz de concurs de infractiuni, sa fie inchisoarea de cel mult 3 ani;

b) infractorul sa nu mai fi fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, cu exceptia condamnarilor privitoare la faptele care nu mai sunt prevazute de legea penala, a infractiunilor amnistiate, infractiunilor savarsite din culpa, precum si a condamnarilor pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a implinit termenul de reabilitare;c) infractorul si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii;

d) instanta sa aprecieze, in baza unor criterii prevazute de lege, ca aplicarea pedepsei este suficienta si, chiar fara executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infractiuni, insa este necesara supravegherea conduitei sale pentru o perioada determinata.

Cand pedeapsa inchisorii este insotita de pedeapsa amenzii aplicate datorita faptului ca infractorul a urmarit prin savarsirea infractiunii obtinerii unui folos patrimonial, amenda se executa chiar daca executarea pedepsei inchisorii a fost suspendata sub supraveghere.

Conditiile negative sunt :a) pedeapsa aplicata este numai amenda;b) aplicarea pedepsei a fost initial amanata, dar ulterior amanarea a fost revocata;

c) infractorul s-a sustras de la urmarirea penala sau judecata sau a incercat zadarnicirea aflarii adevarului ori a identificarii si tragerii la raspundere penala a autorului sau participantilor.

B. Termenul de supraveghere.

Potrivit art. 92 N.C.pen., durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere constituie termen de supraveghere pentru condamnat si este cuprinsa intre 2 si 4 ani, fara a mai putea fi insa mai mica decat durata pedepsei aplicate.

Termenul de supraveghere se calculeaza de la data cand hotararea prin care s-a pronuntat suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere a ramas definitiva. C. Masurile de supraveghere si obligatiile.

Masurile de supraveghere sunt reglementate de art. 93 alin. (1) N.C.pen. In acest text se prevede ca, pe durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:

a) sa se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta;

b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat de supravegherea sa;

c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;

d) sa comunice schimbarea locului de munca;

e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta

Potrivit art. 93 alin. (2) N.C.pen., instanta impune condamnatului sa execute una sau mai multe dintre urmatoarele obligatii:

a) sa urmeze un curs de pregatire scolara ori de calificare profesionala;

b) sa frecventeze unul sau mai multe programe de integrale sociala derulate de catre serviciul de probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate;

c) sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire medicala;

d) sa nu paraseasca teritoriul Romaniei fara acordul instantei.

Pe langa respectarea masurilor si indeplinirea obligatiilor impuse, condamnatul, pe parcursul termenului de supraveghere, va presta o munca neremunerata in folosul comunitatii, pe o perioada cuprinsa intre 60 si 120 de zile, in conditiile stabilite de instanta, afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate, nu poate presta aceasta munca. De asemenea, condamnatul trebuie sa indeplineasca integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, cel mai tarziu cu trei luni de expirarea termenului de supraveghere.

D. Supravegherea condamnatului.

Pe durata termenului de supraveghere, serviciul de probatiune are obligatia sa sesizeze instanta daca :

a) au intervenit motive care justifica fie modificarea obligatiilor impuse de instanta, fie incetarea executarii unora dintre acestea;

b) persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa, in conditiile stabilite, obligatiile ce ii revin;

c) persoana supravegheata nu a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotarare, cel mai tarziu cu trei luni inainte de expirarea termenului de supraveghere.

E. Modificarea sau incetarea obligatiilor.

Daca pe parcursul termenului de supraveghere au intervenit motive care justifica fie impunerea unor noi obligatii, fie sporirea sau diminuarea conditiilor de executare a celor existente, instanta dispune modificarea obligatiilor in mod corespunzator, pentru a asigura condamnatului sanse mai mari de indreptare.

Instanta poate dispune incetarea executarii unora dintre obligatiile pe care le-a impus, cand apreciaza ca mentinerea acestora nu mai este necesara.

F. Revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.

Cazurile in care se revoca suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sunt urmatoarele:

a) cand persoana supravegheata, pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinta, nu respecta masurile de siguranta sau nu executa obligatiile impuse ori stabilite de lege;

b) cand persoana surpavegheata nu indeplineste integral obligatiile civile stabilite prin hotarare, afara de cazul in care se dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca;

c) cand pedeapsa amenzii care a insotit pedeapsa inchisorii in conditiile art. 62 nu a fost executata si a fost inlocuita cu pedeapsa inchisorii;d) cand cel condamnat a savarsit o noua infractiune pana la implinirea termenului de supraveghere si pentru care s-a pronuntat o condamnare la pedeapsa inchisorii. Pedeapsa principala pentru noua infractiune se stabileste si se executa, dupa caz, potrivit dispozitiilor referitoare la recidiva sau pluralitatea intermediara. Daca infractinunea ulterioara este savarsita din culpa, instanta poate mentine sau revoca suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere.

G. Anularea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.

Daca pe parcursul termenului de supraveghere se descopera ca persoana condamnata mai savarsise o infractiune pana la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus suspendarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii, chiar dupa expirarea acestui termen, suspendarea se anuleaza, aplicandu-se, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate intermediara. In caz de concurs de infractiuni sau pluralitate intermediara, instanta poate dispune suspendarea executarii pedepsei rezultante, daca sunt intrunite conditiile prevazute la art. 91.

H. Efectele suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.

Daca pana la expirarea termenului de supraveghere condamnatul nu a savarsit o noua infractiune, nu s-a dispus revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere si nu s-a descoperit o cauza de anulare, pedeapsa se considera executata.

V. Aplicarea si executarea pedepsei cu amenda

Pedeapsa cu amenda se aplica de instanta de judecata daca este prevazuta ca pedeapsa in norma de incriminare a faptei savarsite sau se poate aplica pe langa pedeapsa inchisorii, daca prin savarsirea infractiunii s-a obtinut un folos patrimonial. La stabilirea cuantumului sumei corespunzatoare unei zile-amenda, in acest caz, se va tine seama de valoarea folosului patrimonial obtinut sau urmarit.

Cuantumul amenzii se stabileste prin sistemul zilelor-amenda. Suma corespunzatoare unei zile-amenda, cuprinsa intre 10 si 500 lei, se inmulteste cu numarul zilelor-amenda, care este cuprins intre 30 de zile si 400 de zile.

Instanta stabileste numarul zilelor-amenda potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei. Cuantumul sumei corespunzatoare unei zile-amenda se stabileste tinand seama de situatia materiala a condamnatului si de obligatiile legale ale condamnatului fata de persoanele aflate in intretinerea sa.

Daca persoana condamnata, cu rea-credinta, nu executa pedeapsa amenzii, in total sau in parte, numarul zilelor-amenda neexecutate se inlocuieste cu un numar corespunzator de zile cu inchisoare, neavand relevanta daca pedeapsa amenzii a fost aplicata ca pedeapsa principala ori pe langa pedeapsa inchisorii. In ambele cazuri, unei zile-amenda ii corespunde o zi de inchisoare.

Inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii se face dupa cum urmeaza :

daca amenda a fost definitiv aplicata anterior intrarii in vigoare a noului Cod penal, inlocuirea se face in baza art. 631 C.pen. vechi, fara ca durata pedepsei inchisorii sa poata depasi maximul zilelor-amenda determinat pentru fapta care a atras condamnarea;

daca amenda a fost aplicata dupa data intrarii in vigoare a noului Cod penal pentru infractiuni comise anterior acestei date , inlocuirea se va face potrivit dispozitiilor din legea in baza careia s-a aplicat amenda, asadar, dupa caz, potrivit legii penale care a fost identificata ca fiind mai favorabila.

Noul Cod penal reglementeaza art. 64 executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii, daca pedeapsa amenzii nu poate fi executata in tot sau in parte din motive neimputabile persoanei. In acest caz instanta, cu consimtamantul persoanei condamnate, inlocuieste obligatia de plata a amenzii neexecutate cu obligatia de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii, afara de imprejurarea in care, din cauza starii de sanatate, persoana nu poate presta aceasta munca. Unei zile-amenda ii corespunde o zi de munca in folosul comunitatii. Daca amenda inlocuita a insotit pedeapsa inchisorii, obligatia de a munci in folosul comunitatii se executa dupa executarea pedepsei inchisorii.

VI. Aplicarea si executarea pedepsei complementareA. Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi

Potrivit art. 67 N.C.pen., pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi poate fi aplicata daca pedeapsa principala stabilita este inchisoarea (neavand relevanta durata) sau amenda (indiferent de cuantum), iar instanta constanta ca, fata de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoanei infractorului, aceasta pedeapsa este necesara.

Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie cand legea prevede aceasta pedeapsa pentru infractiunea savarsita.

Interzicerea exercitarii unor drepturi incepe sa se execute din momente diferite, in functie de natura pedepsei principale si modul de executare a acesteia, astfel :

a) de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare a pedepsei amenzii;

b) de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere;

c) dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau dupa expirarea termenului de supraveghere a liberarii conditionate.

Cand s-a dispus liberarea conditionata, interzicerea dreptului strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei se executa de la data liberarii.

B. Aplicarea pedepsei degradarii militare

Degradarea militara se aplica, in conditiile prevazute de legea penala, cadrelor militare in activitate, in rezerva sau in retragere, condamnate la pedeapsa complementara a degradarii militare prin hotarare judecatoreasca. In temeiul textului de lege, degradarea militara se poate aplica numai cadrelor militare in activitate, in rezerva si retragere.

Degradarea militara se aplica in mod obligatoriu sau facultativ : obligatoriu, cand pedeapsa principala stabilita este inchisoarea mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata; facultativ, pentru infractiuni savarsite cu intentie, daca pedeapsa principala stabilita este de cel putin 5 ani si cel mult 10 ani.

Pedeapsa degradarii militare se pune in executare prin trimiterea de catre instanta de executare a unei copii de pe hotarare, dupa caz, comandantului unitatii militare din care a facut parte cel condamnat sau comandantului centrului militar in raza caruia domiciliaza condamnatul.Comandantul unitatii militare ori al centrului militar va ordona scoaterea din evidentele militare a condamnatului respectiv.VII. Aplicarea si executarea pedepsei acesorii

Pedeapsa accesorie consta in interzicerea drepturilor prevazute in art. 66 alin. (1) lit. a), b) si d)-o) , a caror exercitare a fost interzisa de instanta ca pedeapsa complementara.

In cazul detentiunii pe viata, pedeapsa accesorie consta in interzicerea de catre instanta a exercitarii drepturilor prevazute in art. 66 alin. (1) lit. a)-o) sau a unora dintre acestea.

Pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii unor drepturi se executa din momentul ramanerii definitive a hotararii de condamnare si pana cand pedeapsa principala privativa de libertate a fost executata sau considerata ca executata.

VIII. Calculul pedepsei inchisorii in vederea executarii acesteia

Pedeapsa, odata individualizata de instanta de judecata si stabilita in hotararea de condamnare, trebuie sa fie executata, in principiu, integral, adica in durata si cuantumul stabilite prin hotararea judecatoreasca. Aceasta inseamna ca pedeapsa cu inchisoarea trebuie sa fie executata atatia ani, luni sau zile cate rezulta din hotarare.

Prin durata executarii pedepsei se intelege intervalul de timp cuprins intre momentul in care incepe executarea si momentul in care acesta ia sfarsit in mod definitiv. Ziua in care incepe executarea pedepsei si ziua in care inceteaza se socotesc in durata executarii.

Ziua in care condamnatul incepe sa execute hotararea de condamnare este ziua in care el a fost arestat in vederea executarii pedepsei, pentru ca din acest moment incepe sa se execute hotararea, iar nu ziua in care condamnatul a fost depus la locul de executare a pedepsei.

In lege s-a prevazut ca timpul petrecut in stare de retinere sau arest preventiv se scade din durata pedepsei inchisorii pronuntate, asa incat condamnatul va executa numai restul de pedeapsa rezultat din aceasta scadere.

Scaderea retinerii si arestarii preventive se face si in caz de condamnare la amenda, prin inlaturarea in total sau in parte a executarii amenzii.