MARIA BOGHICI

coRrFrA cHELBUTA-BANALlNA HR]STEA

TEXTUL ARGUMENTATIVAplicalii pentru Bacalaureat

WBooklet2418

CU PRI NS

l. Textul argumentativ - nofiuni teoreticell. Subiecte pentru proba scrisd de Bacalaureat. Analiza textelorargumentative .. . . . 7

lll. Subiecte pentru proba oralS de Bacalaureat . ...75

ll. Sublocte pentru proba scrls6. Anallza 13. Scrisoare Eminescu - Veronica Mic1e........99

14. lnterviu cu Atex $tefdnescu.......................10115. Legea privind votul prin coresponden!5

b)Geloratgumentatlvo

16. Fragment Simone de Beauvoir, Memoriileunei fete cuminli .................. ........105

17. Fragment Mario Vargas Llosa, Scrisori cdtre

un tener romancier............ ..........1O7

18. Succesul educaliei fi nlandeze ................109

19. Fragment memorialistic din Viaya unui omsingurde Adrian Marino ...........111

20. Despre nutrilie gi diete................................. 1 1 3

21. Legea privind protejarea patrimoniuluinaliona[................ .......1 1 5

timbd ...............................43

22. Scrisoare Eminescu - Veronica Micte.....117

23. Fragment Cicero, Despre prietenie........ 1 1 I24. Statutulelevului......... ...........121

25. Despre stit (a rticot de d iclionar)..... ..........1 23

26. Articot (turism) .....,.................125

27.Un festivalde literaturd ......127

28. Fragment din romanul Matei Brunul, deLucian Dan Teodorovici...................-.................129

29. Articol (sport) ......131

30. Scrisoare Vtahu!5 - fiica Margareta.........133

31. Fragment de memorii (Valeriu Anania,

Memorii) .................135

32. Articot (qtiinla).......... ..............137

33.Articot(ecologie) .................. 139

34. Fragment Honore de Balzaq Scrisori c1teo strdind....,....................:..... ..........141

35. Articot (tingvisticd).. ...............1 43

36. Fragment de jurnal (Mircea CArtdrescu,

Jurnal //).................. ......................1 45

37. Articot (ecotogie) ..................147

38. Articol (despre oragul Cordoba).........149

39. Articot (istorie).......... ..............151

40. Fragment (Mircea Etiade, Romanul

adolescentuluimiop)........ ...........153

Evaluarea 1 ..................... ..............155

Evaluarea 2........... ............157

1. Caragialism vs. eminescianism........................7

2. Despre studierea [imbilor clasice.................10

3. Retigia in 9co1i.......... ...................13

4. Cdrfi scrise in detenIie......................................1 6

5. Modete culturale/ 1iterare................................19

6. Aspecte ate vie!ilor noastre.............................22

7. Oferirea unor lucruri de prisos.......................25

8. ConflictuI dintre 9enera1ii................................289. Perspective asupra feminitalii .. ....................31

1O. Regimurite politice gi ideea de tibertate....34

11. Compasiunea.............. .............37

12. Mersut la psihotog.. ................40

13. Traducerile in raport cu schimbdrite din

14. Tehnologie - variante de iPhone................46

15. Despre avantajete vaccindrii........................49

16. Rolutprofesorului ...................52

17. Forum 9i tibertate de expresie.....................55

18. Rolul criticului in receptarea literaturii.....58

19. lnversarea scdrii va1ori1or..............................61

20. Democratizarea cititu [u i.................................64

Evaluarea 1 ...................... .................67

Evatuarea 2...................... .................70

Autoevaluare - capltolul 2. ..........73

lll. Sublecte pentru proba orald de Bacalaureat*-751. Evolulie tehnologicd ................75

2. Evocare: Eminescu..... ...............77

3. Energie alternativS... .................79

4. Statututetevului........ .................81

5. l.L. Caragiale, scrisoare catre Mateiu...........83

6. lnterviu cu Andrei Plegu - despre profesori

7. Despre insemndtatea vielii unui individ.....87

8. Muzica in dezvolta rea inteligenlei copiitor ..89

9. Legea educaliei na1ionale..............................91

10. lnterviu: Gabriela Adamegteanu - lulianBotdea .......................93

1 1. Lucian Blaga, Hronicul $i canrccul ver$elor(despre cuv6nt)......... ......................95

12. Legea privind drepturile de autor..............97

....85

l. TEXTUL ane UMENTATIV - noliuni teorericeI. Deflnirea conceptului

Textul argumentativ este numit adesea 9i eseu argumentativ. Primul sens altermenului ,,eseu" inregistrat in Diclionarului explicativ al limbii rom6ne este acelacare desemneaz6 un ,,studiu de proporlii restrdnse asupra unor teme filosofice,literare sau gtiin!ifice, compus cu mrjtoace originale, fdrd preten[ia de a epuizaproblema." Termenul ,,eseu" provine din fran[uzescul essai (incercare). Agadar,eseul este o incercare in care sunt tratate teme dintre cele mai diverse, subiectede actualitate intr-o manierd personald.

Textul argumentativ este cel mai important tip de eseu structurat prin careautoruli;i propune s6-gi convingd receptorul folosindu-se de argumente puternice,ilustrate prin exemple.

II. Structura eseului argmmentativa. lpoteza

' este formulatd clar teza in jurul cdreia se va construi intreaga argumentare;' pot fi relatate fapte drverse pentru a fi captatd atentia receptorului

b. Argumentarea' se construiesc argumente puternice, ilustrate prin exemple semnificative, in

concordanfd cu probtematica enunlatd in ipotezd;' argumentele oferite pot intdri ipoteza enunfatd sau o pot contrazice;. se pot folosi deopotrivd argumente pro gi contra

c. Concluzia. este reluatd ideea enunlatd in ipotezS;' este menitd sd rezume intreaga demonstratie fdrd a fi introduse aspecte noi

ale probIematicii dezbdtute

III. Conectori specificiPentru o mai bund structurare a discursului argumentatrv sunt folosili conectori

specifici. Conectorii pot fi de mai multe tipuri, in func[ie de raporturile pe care lestabilesc la nivelul argumentdrii.

Din punctul de vedere al etapei argumentative pe care o introduc:a. conectori care introduc teza: in opinia mea, consider cd, pdrerea mea;b. conectori care introduc argumentele: in primul rdnd, mai intdi de toate, in

al doilea rdnd, in plus, in continuare etc.;c. conectori care introduc concluzia: ln concluzie, aSadar, deci, prin urmare

Din punctul de vedere al relaliei ?ntre secvenfe]e discursive:a. conectori de exemplificare: de exemplu, de pildd;b. conectori de explicare: adicd, altfet spus, de fapt;c. conectoride opozifie: dar, totu5i, cu toate acestea, in schimb ,din contrd, pe

de o parte... pe de altd parte etc.,d. conectori de concesie: chiar dacd, cu toate acestea, totuSi;e. conectori de cauzalitate: pentru cd, fiindcd, deoarce, dat fiind cd

IPOTEZA

ARGUMENT 1

ARGUMENT 2

Congtiinta este una dintre caracteristicile care ne

definesc ca oameni 5i care ne diferentiazd de alte fiinte,astfel incdt ea joacd un rol foarte important in vialafiecdruia prrn puterea pe care o are de a ne determina conector

sd respectdm unele principii menite sd ne ghideze. irilXo,r""Consider c5, in lipsa acesteia omul riscd sd se ipoteza

dezumanizeze, sd se abrutizeze.

in primul rdnd, constiinta il face pe om sd fie

CONCLUZIE

disciplinat, sd respecte nigte reguli. Ea este str6ns legatd

de pdrerea pe care ceilalti o au despre noi gi este cea

care ne indeamnd mereu sd nu facem anumite lucruripe care altii le-ar dezaproba gi pentru care nu am fr bine

privili 1ns5, atunci c6nd constiinta este foarte exigentd,pot apdrea intorsdturi neagteptate in extsten!a unui ;:"""rtj:rir"individ. De pildd, destinul lui Apostol Bologa,

protagonistul romanulut Pddurea spdnzura{ilor, va fr conector

marcat de aceastd trezire a con5tiin(ei. Bologa, militar exemplificareexemplar, lupt6nd de partea lmperiului Austro-Ungar gi

impotriva propriului neam, va aJUnge sd con5tientizeze

aceastd discrepantd in momentul in care soldatul ceh,

Svoboda, va , fi condamnat pentru inaltd trddare: ::l;**

dezertarea. Privirea senind a condamnatuluiil va urmdrl introduce

pe Apostol Bologa, determrn6ndu-i destinul nefast. i:'*:f"in al doilea 16nd, conStiinla este cea care ne face sd argmment

actiondm conform unor principii pe care ni le-am

contu rat la u n mo ment dat, in diferent de

circumstantele in care ne gdsim. De exemplu, in cazul

conectorcareintroduceprimulargument

in care o persoani se gdsegte ?ntr-o situafieproblematicd, con5tiinta unui om cu ferme principii

morale ii va dicta mereu sd incerce sd fie de ajutor, at6t

cdt este posibil.

In concluzie, conS

umand, ajung6nd sd ne diferenlieze de alte fiin[e. ::l;""tAceasta joacd un rol important in vtata oamenilor inffoducepentru cd ii disciplineazd 5i ii face sd ac[ioneze conform concluzia

unor reguli sociale Si ale bunului sim!, dar ii gi

determind sd ac[ioneze conform propritlor principii

atunci c6nd situa!ia o cere.

conectordeexemplificare

ORGANIZATOR

ll. Subiecte pentru proba scrisd de Bacalaureat. Analizatextelor a rgu mentative

Capitolul conline 20 de teste avdnd urmitoarea structur5:

1. un fragment de text argumentativ apafiindnd stilului

publicistic;

2. cinci aplicalii pe baza acestui fragment;

3. un subiect de redactare dat ca model;

4. o propunere de redactare a unui text argumentatiy in

acord cu tema textului principal;

5. doui evaluiri;

5. o autoevaluare.

ll. Subiecte pentru proba scrisi de Bacalaureat.

Ana I iza textelor argumentative

TESTUL 1.

Md numdr cu onor printre cei care cred sincer cd ,,fiinta noastrd estecaragialoeminesciand" (Radu Cosagu) 9i cd ,,trdim in Caragiale, vis6nd laEminescu" (L. Ulici), drept pentru care nu infeleg de ce autorul Scrisorripierdute pierde mai mereu derby-urile cu poetul Droramei. (...)

Replici favorite, formule si vorbe caragialiene am cu duiumul. Rar imitrece o zi fdrd sd fac apel la ,,amice, egti idiot", ,,o societate fdrd moral 9i

fdrd prinfip, va sd zicd cd nu le are", ,,anzt putere la Poltronul", ,,amconsumat frumos", ,,iar ne incurcdffi", ,,mai bine pui banii in buzunarulceldlalt 9i zici cd te-ai dus",,,gedea intr-un pet, cu giubenu-n cap 9i

sticlele-n ochi",,,parol, zdu, sd md-ngropi, ta[o",,,las' ca !i-o repereazddom' Miticd", ,,onoarea mea de familist". (...)

Dacd ar fr sd aleg, in ceasul de fafa (4 dec. 2012, cinci zile inainte dealegeri), ceva esenlial pentru,,!drigoara mea", apoi arfi marea (9i nefericita)agteptare a romdnagului fatalist, mazochist, critictst steril 9i pomanagiu, al

cdrui vis de aure statul asisten!ial, recte lefusoara c6t de mtcd, darstabild,avdnd oroare de competi!ie, meritocra!ie 9i cultura succesului. Pe scurt,verdictul lui Leonida: ,,treaba statului, domnule. El ce treabd are? De ce-iavem pe el? E datoria lui sd aibd oamenii lefurile la vreme..."

(Dan C. M ihdilescu , Valenfele clasicului, in Vatra, nr l2l20t2)A. 1. Explicd sensul sintagmei ,,<<trdim tn Caragiale, visind la Eminescu>>".

2.Indicd ipoteza de Ia care pleacd autorul tn fragmentul reprodus.

3. Mentioneazi care este felul tn care se raporteazd autorul articolului la replicilecaragialiene.

4. Precizeazd trei replici favorite pe care le foloseqte autorul articolului.

5. Prezintd, tn 30-50 de cuvinte, trdsdturile de caracter ale,,rom6naqului", findndcont de relalia acestuia cu autoritdfile qi raportdndu-te Ia ultim,ul alineat altextului citat.

B. 1. Redacteazd un text de minimum 1-50 de cuvinte, tn care sd argumentezidacd eqti sau nu de acord cu faptul cd o societate trebuie sd se bazeze tnprimul rind pe meritocrafie, raporthndu-te atdtla informa[iile din fragmentulextras din ,,Valen[ele clasicului" de Dan C. Mihdilescu, cAt gi la experien{apersonald sau culturald.

in redactarea textului, vei avea fn vedere urmdtoarele repere:- formularea unei opinii fald de problematica pusd tn discufie, enuntarea qi dezvoltarea

corespunzd.toare a doud argumente adecvate opiniei si formularea unei concluziipertinente;

- utilizarea corectd a conectorilor tn argumentare, respectarea normelor limbii literare(norme de exprimare, de ortografie qi de punctuafie), agezarea tn pagind,lizibilitatea.

Dupd ce ldrile care au cunoscut indeaproape dictatura comunistd audevenit democrate gi-au stabilit un nou obiectiV la fel de greu de atins:meritocra[ia. Consider c6 o societate care reugegte sd gdseascd echilibrulgi sd aibd la bazd exclusiv abilitalile cetSlenilor care o compun, se va puneastfel la addpost de problemele care ar putea sd apard pe termen lung.

In primul rAnd, o societate care se bazeazd pe meritocralie va acordamembrilor sei ganse egale, acegtia urmand sd ocupe diverse pozifii infunctie de meritele gi performanfele lor 9i nu in funcfie de influenta pecare o au in anumite cercuri. in plus, intr-o astfel de societate esteincurajatd competitia gi corectitudinea, iar lucrurile sunt mult maitransparente, neldsAnd loc interpretdrilor. De pildd, in societSlile caresunt guvernate de alte principii dec6t cele enunfate aici, unii oameniajung sd renunfe se se mai zbatd pentru a-gi atinge obiectivele stabilite,vdzdnd c6, indiferent de efortul pe care il depun, nu reugesc sd acceaddin pozilia pe care gi-o doresc gi pe care o merit6.

In al doilea rdnd, dincolo de originea negativd a termenului, aga cumea reiese si din cartea lui Michael Young, The Rise of Meritocracy, osocietate de tipul acesta este de dorit uneia corupte 9i care, pe termenIung, s-ar dovedi falimentarS. Aceasta, ce1 pulin in principiu, nu va maiincuraja discrimindrile membritor sdi in funcfie de rasd, gen sau opiniilepe car-e le au. Astfel, fiecare individ va fi direct responsabil de sucleselesau de egecurile sale, acestea flind direct proporlionale cu munca depus6.Insd nu trebuie totusi ignorat faptul cd existS un potential pericol intr-osocietate de tipul acesta: o luptd acerbd si neloiald intre oamenii caredoresc sd demonstreze cd ei sunt cei care meritd de fapt sd ocupe anumite

==@

pozilii. in lipsa acestui punct slab, o astfel de societate ar fi perfectd, iariocietatea perfectd rSmAne totugi o utopie.

Agadaq, o societate bazatd pe meritocra[ie este de preferat uneiacorupte, insd trebuie congtientizat faptul cd absolutizarea oricdruiprincipiu sau valori poate cunoagte gi efectul invers, acuzd ce ii este adusdsi meritocrafiei.2. Redacteazd un text de minimum 150 de cuvinte, tn care sd argumentezi dacdeqti sau nu de acord cu faptul cd romLnul a oscilat tn permanenld tntre modelulcaragialian qi cel eminescian, raportAndu-te atAt h informafiile din fragmentulextras din ,,Valenfele clasicului" de Dan C. Mihiilescu, cdt Ei la experienlapersonald sau culturald.in redactarea textului, vei avea tn vedere urmdtoarele repere:

- formularea unei opinii fa[d de problematica pusd tn disculie, enunlarea qi

dezvoltarea corespunzdtoare a doud argumente adecvate opiniei qi formulareaunei concluzii pertinente ;

- utilizarea corectd a conectorilor in argumentare, respectarea norrnelor limbiiliterare (norme de exprimare, de ortografie qi de punctualie), aqezarea tnpa gind, Iizibilitate a.

TESTUL 2De obicer, ne uitdm str6mb Ia,,Sodoma" occidentald: de acolo ne vin

toate relele. Ei, cei din apus, ne-au napddit cu lipsa lor de tradi[ii, cu totfelul de tehnologii imorale, cu pofta lor de consum 5i cu lipsa lor de evlavie.(. .)Si totu5i, dracul occidentai nu e chiaratdt de negru. Suntingeri gi spreapus. Din pdcate, de ei nu ne ldsdm napdditi.

Sd ludm un exemplu. De multd vreme, in Rom6nia studirle clasice suntin suferin[5. Greaca a disparut de mult din programele 5colare (. ), degiamplasamentul nostru geografic, istoria noastrd 5i religia noastrd ar fitrebuit sd-i acorde o atenIie specrald. Latina a pierdut de asemenea teren,in ciuda orgoliilor noastre de mo5teniiori ar Romei, rdtdci!iintr-o mare slavd.Nimenr nu mai are timp si inclina[ie pentru invdlarea ,,limbilor moarte",resim[ite ca strdine de duhul modernitdtii 5i al progresului. Ei bine, tnir-o[ard hiper-civilizatd cum e Germania asistdm, dintr-odat5, la un revirimental apetitului pentru greacd si latind in vara trecutd, un articol dinFrankfurter Allgemeine Zeitung ( ) semnala un fenomen nou in universulgimnazial al !arii. in vreme ce in anul 5colar 79ggl2OOO un elev din patruopta pentru studiul limbii latine, acum aceea5i op[iune apare Ia un elev dintrei. Interesul pentru greacd a crescut 5i el in ultimii opt anr. Profesorii 5ielevii vorbesc despre virtulile redescoperite ale studiilor clasice cu unentuziasm de care ar fi grozav sd ne ldsdm contaminati. ( ) un t6ndrstudios declard cd a invd[a grecegte,,este modalitatea optimd de a reflectaasupra Fiin[ei, asupra istoriei gi asupra comportamentului uman" (...)S-augdsit voci care sd invoce beneficiile studiilor clasice 5i pentru o mar subtilSin(elegere a europenita[ii, daca nu chiar a globalizarii, dacd ne 96ndim laintinderea colosald a vechilor imperii, care adunau laolaitd, in comunitateaidiomului dominant, teritorii astdzi disparate.

,,Mor[ii trdresc mai mult" sund titlul articolului pe care i-am citat. Da, darnumai in [drile in care cei vii sunt vii cu adevdrat. Adicd treli Adicd aten[rla structurile de addncime ale identit5[ii lor, gi nu la fuduliile ei de paradd

(Andrei Ple9u, Greaca si latrna,in Ditema veche, nr.25ll2l ian 2009)

A. 1 . Explicd sensul expresiei ,,<<Sodoma>> occidentald".

2. Indicd ipoteza de la care pleacd autorul in fragmentul reprodus.

3. Mentioneazd o diferen[d culturald dintre Romania qi Germania, asa cumreiese din textul citat.

4. Precizeazi un beneficiu important al studierii limbilor clasice.

5. Prezintd, tn 30-50 de cuvinte, tendinla actuald tn privin[a studiului limbilorclasice, a$a cum reiese din fragmentul citat.

B. 1. Redacteazd un text de minimum L50 de cuvinte, tn care sd argumentezidacd egti sau nu de acord cu faptul cd limbile clasice ar trebui tn continuarepredate tn gcoald, rapoft1ndu-te atAt h informafiile din fragmentul extras din,,Greaca qi latina" de Andrei Plequ, c6t gi la experien[a personald sau culturald.

in redactarea textului, vei avea tn vedere urmdtoarele repere:

- formularea unei opinii fatd de problematica pusd in disculie, enuntarea qi dezvoltareacorespunzdtoare a doud argumente adecvate opiniei qi formularea unei concluziipertinente;

- utilizarea corectd a conectorilor tn argumentare, respectarea normelor limbii literare(norme de exprimare, de ortografie qi de punctuafie), aEezarea tn pagind,Iizibilitatea.

in ultima vreme se pune din ce in ce mai mult accent (sau se doregtesd se intAmple astfel) pe acumularea unor informalii pragmatice, indetrimentul acelor noliuni care sunt considerate desuete, fdrd importanldimediatd in viafa de zi cu zi a viitorului adult. Astfel, studierea limbilorclasice a ajuns o raritate. insd, aga cum este subliniat 9i in fragmentulcitat, gi eu consider cd ele ar trebui predate in continuare in 9coale.

in primul rAnd, dupd cum sugereazS 9i autorul articolului, studierealimbilor aga-zis moarte nu este sinonimd cu un spirit revolut, ci este maidegrabd o dovadi de inteligenld 9i de cunoagtere profundd a lumii in caretrdim. Potrivit textului dat, prin studierea limbilor clasice se ajunge la omai subtila inlelegere a lumii actuale, precum 9i a globalizdrii, pentru ce,aga cum ne-a rdmas de la filosoful chinez Confucius, dacd studiemtrecutul ajungem sd inlelegem viitorul.

in al doilea rAnd, studierea limbilor clasice este inso[itd de studiereacivilizaliei gi culturii acelor societSli care au pus bazele societS[ilor deastdzi. Agadat nu este vorba doar de invS[area unor no-tiuni gramaticalecare s-ar dovedi pAnd la urmS utile pentru inlelegerea 9i invS[area maiusoard a unor limbi striine de circulalie interna[ional5, ci mai ales de

acumularea unor cunostinte care, alSturi de multe altele, sd formeze acelbagaj necesar fiecdruia in parte, numit culturd generald. in plus,studierea limbilor clasice in scoald este o gansd pentru elevii care ar puteasd aibd o inclinatie pentru acest domeniu si care ar putea deveni strdluciticercetdtori.

Prin urmare, renunfarea definitivd la studierea limbilor clasice in gcoliar insemna un pas inapoi pe care societdlile actuale l-ar face ininlelegerea profundd a lumii. De asemenea, negarea sau ignorarea/nefrecventarea trecutului este un pericol care poate duce la contaminareaviitorului.2. Redacteazd un text de minimum 150 de cuvinte, tn care sd argumentezi dacdeqti sau nu de acord cu faptul cd ,,tmprumuturile" occidentale sunt nocive,raportdndu-te atdt la informa[iile din fragmentul extras din ,,Greaca si latina" deAndrei Plequ, cAt Ei la experienfa personald sau culturald.in redactarea textului, vei avea in vedere urmdtoarele repere:- formularea unei opinii fa[d de problematica pusd tn discu[ie, enunlarea qi

dezvoltarea corespunzdtaare a doud argumente adecvate opiniei qi formulareaunei concluzii pertinente ;- utilizarea corectd a conectorilor fn argumentare, respectarea norrnelor limbiiliterare (norme de exprimare, de ortografie gi de punctuatie), aqezarea in pagind,lizibilitatea.

----@