APELE MINERALE FOLOSITE IN SCOP TERAPEUTIC SI POTABIL

COORDONATOR: CONF. UNIV. DR. BUSURICU FLORICA STUDENTI: TANASA CATI PRISECARIU COSMINA DIANA AN IV GRUPA 8

10

Universitatea Ovidius ConstantaFacultatea de farmacieAn universitar 2014-2015

Universitatea Ovidius ConstantaFacultatea de farmacieAn universitar 2014-2015OBIECTIV: Influenta proprietatilor apelor minerale asupra starii de sanatate a organismului uman.GENERALITATIApele mineralesunt apele provenite dintr-o surs natural (izvor), sau forat artificial (sond) i care prin structura lor fizic i compoziia lor chimic pot exercita efecte terapeutice.Potrivit legii, prin apa potabila se intelege apa destinata consumului uman, respectiv orice apa in stare naturala sau tratata utilizata pentru baut, pentru prepararea hranei si in alte scopuri casnice, indiferent de originea acesteia si indiferent daca este furnizata prin retea de distributie sau distribuita in diverse recipiente, cat si apa care provine din surse locale (fantani, izvoare etc.) folosita pentru baut, gatit sau in alte scopuri casnice.Rolurile apei n organism sunt multiple, cele mai importante fiind: rolul structural, ca i principal component al organismului; rolul de mediu de reacie pentru i intervenia n toate procesele metabolice; - contribuia la meninerea homeostaziei (fiind esenial pentru variate procese, ca absorbia, transportul, difuzia, osmoza, excreia...); rol n metabolismul macronutrienilor (din a cror degradare rezult ap); surs de Ca, Mg, Na, K i alte substane utile pentru organism, dar uneori i de elemente nedorite (toxice, ageni patogeni...).Dinamica apei n corpul uman i bilanul hidric al organismului au fost ndelung studiate n fiziologie i sunt astzi binecunoscute, avnd largi aplicaii medicale. Deshidratarea respectiv hiperhidratarea, cu numeroasele variante fiziopatologice, sunt ntlnite n cadrul multor afeciuni i pun serioase probleme de diagnostic i tratament.n organismul uman, apa total (60% din greutatea corporal) se repartizeaz n mai multe compartimente: Apa intracelular (40 %) i apa extracelular (20 %), aceasta la rndul ei reprezentat de apa circulant = intravascular (4- 4,5 %), apa interstiial (15 % - majoritatea legat n geluri) i apa transcelular (1%).Un om poate rezista n medie 30 de zile fr hran, dar numai 4-5 zile fr ap. De fapt intervalul difer foarte mult n funcie de starea de sntate, vrst, efort fizic etc. dar n primul rnd de temperatura mediului ambiant. La climat rcoros se poate rezista peste o sptmn i chiar dou, n schimb la climat uscat i cald abia 2-3 zile. Deshidratarea organismului determin un sindrom complex, ce afecteaz toate organele i sistemele i n final produce moartea prin diverse mecanisme.

APA POTABILA

Prin ap potabil se nelege apa destinat consumului uman, n stare natural sau dup tratare, folosit pentru but, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei i de modul de furnizare, precum i apa folosit n industria alimentar pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor destinate consumului uman.Apa potabil este cea utilizat n alimentaia uman i care satisface o serie de condiii fizico-chimice i organoleptice ce permit consumul su fr a periclita sntatea.Apa potabil trebuie s fie sanogen i curat, lipsit de microorganisme, parazii sau substane care, prin numr sau concentraie, pot constitui un pericol potenial pentru sntatea uman. Calitatea apei potabile destinate consumului uman trebuie s corespund valorilor stabilite pentru parametrii de calitate microbiologici, chimici i indicatori.Indicatori organoleptici i fizico-chimici: mirosul i gustul apei sunt date de schimbarea caracteristicilor acesteia (existena unor substane, sruri minerale i gaze dizolvate); culoarea apei este dat de substanele dizolvate de natur, minerale sau organice; turbiditatea apei este caracterizat prin lipsa de transparen a acesteia, ca urmare a existenei unor particule fine aflate n suspensie; pH-ul reprezint indicele care definete aciditatea apei; conductivitatea indic totalitatea srurilor dizolvate n ap; clorul rezidual liber reprezint cantitatea de clor rmas n ap dup dezinfecie pentru asigurarea proteciei sanitare a acesteia; amoniul, nitriii i nitraii indic modificri n timp ale calitii apei, cauzate de surse de impurificare specifice acestui tip de compui; fierul este un component natural al apei, aflat sub forma de compui (de obicei bicarbonat feros); oxidabilitatea reprezint totalitatea substanelor organice i anorganice oxidabile n ap; duritatea total reprezint caracteristicile ce le confer apei compui de calciu i magneziu aflai n soluie. n general duritatea apei se exprim n grade germane de duritate. aluminiul este prezent n ap n mod natural i indus n urma procesului de tratare pentru obinerea apei potabile.Indicatorii bacteriologici: bacterii coliforme, escherichia coli, enterococi, clostridium perfringens sunt microorganisme prezente n mediul nconjurtor a cror prezen n ap poate provoca boli hidrice.SURSE DE APA POTABILAApa potabil provine de regul din ape subterane sau din ape de suprafa, mai rar din alte surse. Apele de suprafa sunt o sursa mai uor accesibil, permite preluarea de cantiti mari de ap, chiar dac debitul prezint variaii sezoniere. Apele subterane sunt o surs important deoarece, spre deosebire de apele de suprafa, cele subterane sunt de regul mai puin sau deloc poluate i pot fi potabilizate cu msuri minimale, uneori doar cu dezinfecie sau fr vreo prelucrare. n Romnia, sursele de ap natural sunt relativ srace i distribuite neuniform n timp i spaiu. Ele sunt constituite din ape de suprafa(ruri interioare, lacuri naturale sau artificiale i fluviul Dunrea) i din ape subterane. Dei Marea Neagr constituie o surs de ap deosebit de important, ea nu poate fi deocamdat luat n considerare datorit dificultilor tehnice i economice de desalinizare a apei de mare.

TEHNOLOGIA DE OBINERE A APEI POTABILEApele de but trebuie s prezinte un grad anumit de puritate, s fie limpezi, incolore i fr miros.

n Romnia, prin HG 100/2002 de aprobare a normei de calitate a apelor NTPA 013 s-au definit urmtoarele trei tehnologii standard de tratare a apei pentru transformarea apelor de suprafa de categoriile A1, A2 i A3 n ap potabil: Categoria A1: Tratare fizic simpl i dezinfecie (de exemplu: filtrare rapid i dezinfecie). Categoria A2: Tratare normal fizic, chimic i dezinfecie [de exemplu: preclorinare, coagulare, floculare, decantare, filtrare, dezinfecie (clorinare final)]. Categoria A3: Tratare fizic, chimic avansat, perclorare i dezinfecie [de exemplu: clorinare intermediar, coagulare, floculare, decantare, filtrare prin adsorbie (pe crbune activ), dezinfecie (ozonizare, clorinare final)].Factori determinanti ai calitatii apelorCalitatea apei este influentata de factori antropici si naturali.Apele meteorice aduc gaze dizolvate din atmosfera, naturale sau provenite din poluarea aerului, particule de praf, pulberi si particule radioactive, materiale antrenate in cursul siroirii pe suprafata solului, cum sunt frunze, ierburi si alte materiale vegetale in toate fazele posibile de biodegradare, bacterii, argile, insecticide si erbicide, substante organice solubile extrase din vegetatia in putrefactie etc.Utilizarile casnice ale apelor aduc aport de material organic nedegradat ex. gunoi menajer, grasimi etc. , material organic partial degradat cum ar fi materiale fecale trecute partial sau deloc prin proces de epurare, bacterii inclusiv patogene, virusuri, oua de viermi, hartie, plastic, detergenti etc.Folosintele agricole aduc in apele de suprafata cantitati suplimentare de saruri si ioni, resturi de ingrasaminte chimice, insecticide si ierbicide, particule de sol, detritus organic.Sntatea populaiei poate fi influenat att prin modificarea:

- cantitii de ap folosit- calitii apei folosite

n ceea ce privete cantitatea apei, cnd aceasta este insuficient, duce la: meninerea unei stri de insalubritate, rezultnd o serie de afeciuni, cum ar fi:gastroenteritele , dizenteria , hepatita epidemica , boli de piele

distribuia intermitent a apei duce la posibilitatea ptrunderii n conducte a unor impuriti din exterior i la contaminarea acesteia; se ajunge la rspndirea bolilor epidemicen ceea ce privete calitatea apei (compoziia apei) modificarea ei duce la diferite boli netranmisibile i transmisabilePatologia neinfecioas a apei : gusa endemic , caria dentara, methemoglobinemia infantila, intoxicatii cu pumb , mercur, arsen , cadmiu etc.Patologia infectioasa transmisa prin apa : boli bacteriene :holera , febra tifoida , dizenteria, bruceloza boli transmise de virusuri : poliomielita , hepatita A si E boli transmise de paraziti : amibiaza , giardioza

APELE MINERALE SI PROPRIETATIE LOR TERAPEUTICEApele minerale terapeutice sunt ape care provin dintr-o sursa naturala - izvor, lac sau foraj si indeplinesc cel putin una din urmatoarele conditii:a) mineralizare sau continut de saruri minerale dizolvate peste 1 g/l;b) prezenta unor elemente chimice cu actiune farmacologica cunoscuta, in proportii minim necesare;c) continut de gaze dizolvate cu efecte biologice, in concentratii stabilite - 1000 mg CO2/l, 1 mg H2S/l;d) temperaturi de peste 20 grade C, independent de continutul mineral, care le confera caracteristica de ape termale;e) existenta unei actiuni terapeutice recunoscuta stiintific, situatie care confera acestor ape minerale terapeutice statutul de medicament, fiind interzisa orice modificare sau prelucrare prin adaugare sau extragere de substante in afara de dioxidul de carbon.Apele termale se clasifica in functie de temperatura in:a) hipotermale = 20 - 31 grade Cb) termale = 32 - 38 grade Cc) hipertermale = peste 38 grade C.Hidroterapiaesteacea ramura amedicinei naturistecare se bazeaza pe utilizarea externa a apei, n scop terapeutic sau profilactic.Cele mai raspandite i, in consecina, folosite mai frecvent,ape minerale terapeutice provin din precipitaiile infiltrate in sol, care astfel preiau substane minerale folositoare organismului uman.Romania beneficiaza de nenumarate asemenea izvoare de sanatate, care insa trebuie utilizate cu prudena, ca orice alt remediu.

In tara noastra, primele referiri asupra efectelor tamaduitoare ale apelor minerale apar n jurul anilor 1700, cnd se fac prezentari sumare ale unor ape de pe teritoriul Transilvaniei. In anul 1737 apare prima descriere a statiunii Baile Herculanc.. Istoriografii consemneaza faptul ca nsusi Napoleon al III-lea s-a tratat pentru litiaza renala de care suferea, cu ape minerale aduse de la Caciulata. De asemenea, papa Inocentiu al VII-lea vorbeste ntr-o scrisoare a sa despre miraculoasele bai tamaduitoare de la Felix. In conformitate cu compozitia fizico-chimica, apele minerale terapeutice se clasifica in:oligometalice ,alcaline si alcalinoteroase, clorurate-sodice sarate, iodurate; bromurate; sulfatate; sulfuroase; carbogazoase; radioactive.Izvoarele de ape minerale sint extrem de cautate pretutindeni. Trecind prin straturile succesive cu continut variat de diverse substante, apa spala si dizolva anumite minerale si saruri solubile. In plus, apele minerale pot sa continaanumite substante organice si bioactive sau gaze dizolvate. Din aceste motive, apele minerale sint utile in cure interne sau externe. De aceste cure cu ape minerale beneficiaza cei cu afectiuni ale aparatului locomotor sau ale cailor respiratorii, bolnavii de reumatism sau cei care necesita cure de recuperare dupa traumatisme sau interventii chirurgicale.Apele minerale pot actiona impotriva carentei de saruri minerale, in ele existand mari depozite de calciu, magneziu, si chiar fluor. De asemenea contin si oligoelemente care sunt foarte bine asimilate de organism, asemeni sulfatillor ce le confera virtuti diuretice si laxative.Indicatii terapeutice boli ale aparatului locomotor si ale sistemului nervos periferic, sechele dupa traumatisme ale aparatului locomotor; afectiuni ale aparatului respirator afectiuni ginecologice cronice diabet zaharat incipient intoxicatii cu metale grele boli digestive afectiuni ale ochilor sindromsupraponderal.ContraindicatiiPersoanelor ce tin un regim strict in privinta sarii nu le este indicata cura cu ape minerale, Acestea fiind bogate in sodiu sunt contraindicate in caz de hipertensiune arteriala si femeilor ce sufera de retentie de apa. In schimb este indicata intr-o mica masura vara, dupa un efort fizic mare, caci compenseaza pierderile de apa prin transpiratie.In functie de compozitia chimica si de concentratia in substante minerale apele minerale terapeutice sunt utilizate in urmatoarele moduri:a) cura interna pentru baut - crenoterapie, aerosoli si inhalatii;b) administrare parenterala sub forma injectabilac) cura externa sub forma de bai in cazi individuale, in bazine de balneatie, in bazine de kinetoterapie, in piscine si solarii, precum si sub forma de irigatii medicinale;d) pentru extragere de saruri sau gaze pentru cura sau pentru industrializare.Prezervarea surselor, exploatarea i utilizarea apelor minerale se supun unor legi speciale, in cazul Romaniei - legea 343/2002.Concentraia acestor ape sarate variazafoarte mult de la 15,5 g/l cat este in apa Marii Negre, la cateva zeci de grame (40-80 g) apele sarate de zacamant de la Baile Govora, la 70-80 g/l apa lacului Techirghiol i pana la concentraii foarte mari apropiate de saturaie in apele unor saline (Ocna Sibiului 230 g/l, Ocnia 257 g/l, Ocna Dejului 260 g/l, Ocna Mureului 266 g/letc.). In afara de sarea care predomina, apa de mare conine i ioni Mg, Ca, K, SO4 iar apele de zacamant de tip Govora conin iod i sulf.Pentru cura externa exista numeroase staiuni cu ape sarate:- pe litoral, valorificand apa marii: Eforie Nord, Mangalia, Neptun, Venus, ca i a lacului Techirghiol: Eforie Nord, Techirghiol;- STAIUNI CU LACURI SARATE: Amara, Bazna, Ocna Sibiului, Sovata, Lacul Sarat;STATIUNI CU APE ALCALINE SI ALCALINO-TEROASE (carbogazoase sau mixte):Borsec, Bodoc,Covasna, ,Lipova,Slanic Moldova,Valcele;STATIUNI CU APE MIN. HIPOTONE, IZOTONE, HIPERTONE (pentru cura interna):Calimanesti-Caciulata,Baile Olanesti, Sangiorz Bai,Slanic Moldova,Baile Herculane,Baile Tusnad,Buzias,Covasna,Sarata Monteoru,Targu Ocna, Caineni;

STATIUNI CU APE MINERALE IODURATE COMPLEXE (pentru cura interna):Baile Olanesti,Calimanesti-Caciulata, Carei;

STATIUNI CU APE MINERALE IODURATE COMPLEXE (pentru cura interna):Baile Olanesti,Calimanesti-Caciulata, Carei;

STATIUNI CU APE MINERALE IODURATE SARATE (pt. cura externa):Baile Govora,Bazna, Baltatesti,Sacelu,Sarata Monteoru, Potcoava,Praid;

STATIUNI CU APE SULFATATE, FERUGINOASE, ARSENICALE:Baile Tusnad, Buzias,Vatra Dornei,Balvanyos,Lipova,Malnas Bai, Miercurea Ciuc,Baile Homorod, Baile Ozunca, Remetea,Stana de Vale, Tamaseu,Valcele;

STATIUNI CU APE SULFUROASE:Calimanesti-Caciulata,Baile Olanesti,Baile Govora,Baile Herculane,Pucioasa, Nicolina Iasi, Mangalia;

STATIUNI CU APE MINERALE CARBOGAZOASE:Borsec,Buzias,Covasna Bai,Baile Tusnad,Vatra Dornei,Lipova;

STATIUNI CU NAMOL TERAPEUTIC:Vatra Dornei,Borsec, Someseni,Baile Felix, 1 Mai (namol de turba); Eforie Nord, Eforie Sud, Techirghiol (namoluri sapropelice de liman);Amara,Lacu Sarat,Sovata,Bazna ,Baile Govora,Geoagiu Bai(namoluri minerale);

STATIUNI CU SALINE TERAPEUTICE:Slanic Prahova,Praid,Targu Ocna, Cacica,Ocna Dejului;

CONCLUZIISa beti o cantitate suficienta deapaeste vital pentru sanatatea dumneavoastra. Fiecare celula din corpul uman are nevoie de apa, acesta fiind motivul pentru care este atat de important sa beti lichide.Extrem de importanta este si calitatea apei pe care o consumam, care trebuie sa fie oapa pura.Apele mineraleconstituie principala bogatie din patrimoniul terapeutic natural al tarii noastre. Ele confera specificitate si personalitate balneologica fiecareia din statiunile balneare romnesti.Izvoarele de ape minerale sunt cutate din cele mai vechi timpuri pentru virtuile lor curative. Romnia are o treime din izvoarele termale i minerale din Europa. Efectul vindector al acestora a fost dovedit tiinific, staiunile noastre balneoclimaterice fiind recunoscute pe plan internaional.De ce s nu profitm de beneficiile extraordinare pe care ni le ofer aceste lichide dttoare de sntate, adevrate comori din adancurile pmantului?BIBLIOGRAFIE1. APELE MINERALE I NAMOLURILE TERAPEUTICE DIN R.P./R.S. ROMANA - Ministerul Sanataii - Institutul de Balneologie i Fizioterapie Editura medicala, Bucureti (Vo1 II 1965; Vol III 1970; Vol. IV - 1973).2. Revista "Leacuri si terapii"3. Constantin Munteanu Ape minerale terapeutice Editura Balneara 20134. http://www.greenagenda.org/eco-aqua/potabil.htm5. http://www.pharma-business.ro/juridic/calitatea-apei-potabile-si-a-apelor-minerale-naturale.html

..

.

Analiza unei ape de but trebuie s arate:

Acid carbonic liber, n apele cu duritate micMaximum 40 mg/litruCloruriMaximum 15 mg/litruAcid azoticUrmeAcid azotosAbsentamoniacAbsentAcid sulfuric50 mg/litruOxigen consumatMaximum 2,5 mg/litru n 5 zileOxidabilitateaMaximum 5 mg KMnO4/litruAlcalinitatea120-200 mg NaOH/litruBacterii100-500 cmc(fr colibacili i microbi patogeni) Procesul tehnologic de obinere a apei potabile are mai multe faze, prezentate n schema urmtoare:

Apa brut SEDIMENTARE suspensii grosiere Ageni floculani COAGULARE FILTRARE Precipitat floconos coninnd nglobate suspensiile fine F2, Cl2, O3, UV STERILIZARE apa potabil POMPARE Spre consumatori