aparitia si istoricul bunelor maniere

2
Odata cu inceputul existentei sale sociale , umanitatea a impus norme de comportament in toate domeniile esentiale ale vietii : hrana si imbracamintea , relatiile dintre sexe , relatiile dintre inferiori si superiori , corespondenta , primirea oaspetilor etc. Comportamentul prescris in aceste ocazii a fost codificat in reguli precise; iar a nu le respecta insemna a te exclude din categoria ta sociala. In toate timpurile , in toate tipurile de grupuri umane , politetea a fost indispensabila traiului in comun , chiar daca obiceiurile difereau de la o tara la alta. De exemplu , in Germania nu se mai saruta mina femeilor , dar s-a extins deprinderea de a fi punctual devenita aproape obsesie. Acest mic " amanunt " comentat de un sociolog ar explica , poate , uimitoarea prosperitate a Germaniei din ultimele decenii... Tot aici , cu exceptia meselor oficiale si a cazului cind exista personal de serviciu , invitatii contribuie spontan la stringerea mesei , la spalarea vaselor - cu simplitate si eficienta , fara ca gazda sa se simta jignita. In Cehoslovacia , unde curatenia din apartamente este impresionanta , gazda are pregatita pentru musafiri o adevarata colectie de papuci noi si comozi si nimeni nu se simte socat. In Canada , ca si in alte parti , exista obiceiul de a oferi flori in numar par. La noi , un buchet trebuie sa aiba un numar de flori fara sot si acest obicei autohton poate duce uneori la situatii comice. Astfel gazda , usor jenata , ii atrage atentia musafirului venit din Romania care i-a oferit cinci garoafe ca a pierdut , probabil , o floare pe drum ... In Elvetia , seara, pe malul unui riu , intr-un loc pustiu , o fetita era nelinistita de faptul ca nu gaseste o cutie de gunoi in care sa arunce ambalajul de la ciocolata - pentru ca nu avea OBICEIUL sa arunce ceva pe jos. Oamenii au obiceiuri bune si rele. Cum obisnuinta este a doua noastra natura , obiceiurile sunt foarte importante , atit pentru noi cit si pentru cei din jur. Dar ... bunele obiceiuri respectate cu strictete ar face dintr-un om un sfint si dintr-o societate reala o lume utopica. Vom vorbi in acest context doar de obiceiurile proaste care ii deranjeaza pe cei din jur. Nu trebuie sa afli dintr-o carte ca nu este politicos sa faci vizite neanuntate , e de ajuns sa te gindesti ca nici tie nu ti-ar face placere , intr-un moment

Upload: dianuska88

Post on 27-Jun-2015

53 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: Aparitia Si Istoricul Bunelor Maniere

Odata cu inceputul existentei sale sociale ,umanitatea a impus norme de comportament in toate domeniileesentiale ale vietii : hrana si imbracamintea , relatiile dintresexe , relatiile dintre inferiori si superiori , corespondenta ,primirea oaspetilor etc. Comportamentul prescris in acesteocazii a fost codificat in reguli precise; iar a nu lerespecta insemna a te exclude din categoria ta sociala. Intoate timpurile , in toate tipurile de grupuri umane , politeteaa fost indispensabila traiului in comun , chiar dacaobiceiurile difereau de la o tara la alta. De exemplu , inGermania nu se mai saruta mina femeilor , dar s-a extinsdeprinderea de a fi punctual devenita aproape obsesie. Acestmic " amanunt " comentat de un sociolog ar explica , poate ,uimitoarea prosperitate a Germaniei din ultimele decenii... Totaici , cu exceptia meselor oficiale si a cazului cind existapersonal de serviciu , invitatii contribuie spontan lastringerea mesei , la spalarea vaselor - cu simplitate sieficienta , fara ca gazda sa se simta jignita.In Cehoslovacia , unde curatenia din apartamente esteimpresionanta , gazda are pregatita pentru musafiri o adevaratacolectie de papuci noi si comozi si nimeni nu se simtesocat.In Canada , ca si in alte parti , exista obiceiul dea oferi flori in numar par. La noi , un buchet trebuie saaiba un numar de flori fara sot si acest obicei autohtonpoate duce uneori la situatii comice. Astfel gazda , usorjenata , ii atrage atentia musafirului venit din Romania carei-a oferit cinci garoafe ca a pierdut , probabil , o floarepe drum ...In Elvetia , seara, pe malul unui riu , intr-un locpustiu , o fetita era nelinistita de faptul ca nu gaseste ocutie de gunoi in care sa arunce ambalajul de la ciocolata -pentru ca nu avea OBICEIUL sa arunce ceva pe jos.Oamenii au obiceiuri bune si rele. Cum obisnuinta estea doua noastra natura , obiceiurile sunt foarte importante ,atit pentru noi cit si pentru cei din jur. Dar ... buneleobiceiuri respectate cu strictete ar face dintr-un om unsfint si dintr-o societate reala o lume utopica. Vom vorbi in acestcontext doar de obiceiurile proaste care ii deranjeaza pecei din jur. Nu trebuie sa afli dintr-o carte ca nu estepoliticos sa faci vizite neanuntate , e de ajuns sa tegindesti ca nici tie nu ti-ar face placere , intr-un momentcind ai foarte multe treburi , sa fii surprins de musafiri ,oricit de dragi ti-ar fi in alte imprejurari. Si totusi ,exista acest obice prost de-a intra la cineva cunoscutdoar pentru ca trec prin fata casei. Pe timpuri , a facecuiva o vizita neanuntata nu era deloc un gest nepoliticos ,ci dimportiva ... dar in alte vremuri oamenii aveau foartemult timp liber , pe care astazi nu-l mai au ... din pacate.Se stie , de altfel , ca pentru a intra in codul

Page 2: Aparitia Si Istoricul Bunelor Maniere

bunelor maniere un obicei trebuie sa fie supus mai intiiprobei timpului. Pina si etimologia cuvintului ETICHETA , insensul cunoscut de toata lumea , este semnificativa din acestpunct de vedere. Oricit de surprinzator ar parea , " eticheta "(ceea ce se cuvine ) are la origine o interdictie. In noulparc de la Versailles , gradinarul-sef al lui Ludovic al-XIV-leaa asezat inscriptii prin care cerea sa nu-i fie calcate inpicioare peluzele insamintate de curind. Cum aceste inscriptiierau adesea ignorate de nobilimea neatenta si aflate , inparanteza fie spus , in conflict cu regele , bietul om aobtinut din partea Majestatii Sale un decret care prevedearespectarea " etichetelor ". Astfel , cuvintul a intrat inlimbajul curent pentru a desemna o comportare conforma unornorme. Multe obiceiuri nu mai au de mult nici o legatura cufaptele care le-au generat. Cine se mai gindeste astazi ,scotindu-si palaria , ca reitereaza gestul de ridicare acoifului prin care cavalerii , la sfirsitul unui turnir , isidescopereau chipul spre a fi recunoscuti de public?