APARIȚIA ȘI EVOLUȚIA TIPARULUI

Apariția tipografiei este legata de necesitatea reproducerii in mai multe exemplare a unui semn sau grupe de semne cu ajutorul unei forme fixe. Inca de la inceputul celui de al III-ea mileniu inaintea erei noastre, in Asiria ºi Babilon, scrierea se practica prin saparea literelor cuneiforme pe placi de argila, care erau apoi uscate, arse ºi aºezate in locuri special destinate, care s-au pastrat pana in zilele noastre (un exemplu estecunoscuta biblioteca de la Ninive).Tot in aceasta perioada secunoºteau tiparele ºtampila ºitiparele pecete, confec˛ionate dinlut ars.Pentru a reproduce pe lutulmoale un numar cat mai mare decopii ale aceluiaºi text (ordineregale sau documente de afaceri),asirienii au intrebuin˛at pece˛i alecaror semne erau in relief. Printr-oapasare a acestora se multiplicadocumentul pe fa˛a tabli˛elor deargila. Acest gen de “tipografie” alasirienilor era, de fapt, operfec˛ionare a pece˛ilor cilindricefolosite de sumerieni. Acesteaconstau dintr-un cilindru din piatradura (jasp, agat, onix etc.), pe careerau gravate diferite motivemitologice, numele posesoruluisigiliului ºi al zeului sau protector.De-a lungul axei pece˛ii seintroducea un ba˛, cu ajutorulcaruia cilindrul era rostogolit pematerialul pe care se inten˛iona a fiimprimate desenele ºi inscrip˛iiledorite.Demn de remarcat estefaptul ca, in anul 1961, arheologulN. Vlassa a descoperit, in satulTartaria din jude˛ul Alba, trei tabli˛edin lut ars ce sunt acoperite de oscriere anterioara celei scrise petabli˛ele sumeriene.Tabli˛ele de la Tartaria (carefac parte dintr-un complex culturalce ˛ine de cultura Vinca - Turdaº)dateaza din mileniul VII-VI i.H.,adica din neolitic. Sunt cele maivechi izvoare scrise cunoscute deistorie ºi arheologie in momentul

de fa˛a.In Egiptul antic, in Elada saula Roma se scria, mai tarziu, pesuluri de papirus.Papirusul se prelucra, dupacum spune Pliniu cel Batran in“Istoria naturala”, din faºii ce sedesprindeau cu ajutorul unui ac depe tulpina unei plante acvatice.Aceste faºii se lipeau una de alta,in lungime, ºi apoi un alt strat pesteele, de-a curmeziºul, pentru a lemari rezisten˛a. “Adezivul” era osolu˛ie fiarta, din faina de grau cupu˛in o˛et, numita in limba latina“glutin”. Acest “sandwich” era apoibatut cu ciocanul ºi razuit cu undinte sau scoica. “Dupa cepapirusul se sub˛iaza prin batere

cu ciocanul de lemn, se pune incaun strat de clei; apoi se indreaptacutele care s-au format ºi se bateiar cu ciocanul”, descrie mareleistoric finisarea papirusului.Pe papirus, scrierea esteordonata pe coloane. Ele nefiindsuficiente pentru a cuprinde oopera intreaga, erau necesare maimulte faºii, care erau rasucite in sulºi pastrate in cutii cilindrice,confec˛ionate din piele de magar.Cutie pentru pastrarea sulurilor.

La Roma s-a perfec˛ionattehnologia confec˛ionarii rulourilor.Faºia de papirus se lipea pe un fusdin lemn cu maciulii strunjite ºiunse cu ulei de in, pentru a nu fiatacate de carii. La extremitateanelipita se adauga o cureluºanumita “ligatura”, iar laextremitatea de sus a papirusului,in col˛, se fixa prin lipire o “pelti˛a”dubla, din acelaºi material, pe carese scria con˛inutul ruloului ºi carese numea “titulus”, acestaconstituind originea titlului car˛ii,marcat pe cotor sau pe fa˛ascoar˛ei, la legaturile de mai tarziu.Rivalitatea economica dintre

Egipt ºi Pergam (oraº-cetate) i-aobligat pe locuitorii care importaupapirus sa inventeze un altmaterial pentru scris.Din piele de ovineprelucrata, s-a ajuns laconfec˛ionarea “pergamentului”,numit astfel dupa oraºul in care afost confec˛ionat. La inceput aufost foi volante, apoi indoite lamijloc, constituind coli care, prinseintr-un manunchi cu ºuvi˛e depiele, alcatuiau caiete numite“tetrados”.Pergament din secolul al XI-lea.

In aceeaºi perioada, romaniifoloseau tabli˛e din lemn, acoperitecu ceara ºi pe care scriau cu unbe˛iºor ascu˛it, denumit “stilum”.Gravura pe lemn(xilogravura), purtand in reliefimaginea ce trebuia multiplicata,reprezinta, de fapt, primele formede tipar inalt. Dupa astfel de placigravate in lemn, tiparele seob˛ineau prin depunerea cerneliipe placa cu un tampon ºi presareahartiei umede peste aceasta, cu