aparatul digestiv

61
APARATUL APARATUL DIGESTIV DIGESTIV

Upload: arin

Post on 06-Jan-2016

156 views

Category:

Documents


3 download

DESCRIPTION

APARATUL DIGESTIV. DEF: refluarea con ţinutului acid gastric în esofag consecinţă a incapacităţii sfincterului esofagian inferior ( SEI ) de a asigura mecanismul antireflux. REFFLUXUL GASTROESOFAGIAN (RGE). SEMNE CLINICE: Digestive: regurgitaţii - PowerPoint PPT Presentation

TRANSCRIPT

Page 1: APARATUL  DIGESTIV

APARATUL APARATUL DIGESTIVDIGESTIV

Page 2: APARATUL  DIGESTIV

REFFLUXUL REFFLUXUL GASTROESOFAGIAN GASTROESOFAGIAN

(RGE)(RGE) DEF: refluarea conţinutului acid gastric în esofag consecinţă a incapacităţii sfincterului esofagian inferior(SEI) de a asigura mecanismul antireflux.

SEMNE CLINICE: Digestive: regurgitaţii vărsături: alimentare sanghinolente hematemezăConsecinţe nutriţionale: retard ponderal retard statural

anemie hipocromăRespiratorii: bronhopneumopatii recidivante wheezing recurent crize nocturne de sufocare

Page 3: APARATUL  DIGESTIV

FiziologieFiziologieRolRol: - : - transporttransport al bolului alimentar al bolului alimentar

- - prevenirea RGE şi REFprevenirea RGE şi REF cu ajutorul SEI şi SES cu ajutorul SEI şi SES

FuncţieFuncţie::• de transportde transport – prin acţiunea comună a formaţiunilor – prin acţiunea comună a formaţiunilor

musculare bucale, faringiene, esofagiene şi indirect a musculare bucale, faringiene, esofagiene şi indirect a celor laringienecelor laringiene

• de secreţiede secreţie – rol de lubrefiere a mucoasei esofagiene – rol de lubrefiere a mucoasei esofagiene favorizând progresia bolului alimentarfavorizând progresia bolului alimentar

- mediată vagal- mediată vagal

- mucusul este produs de glande de tip - mucusul este produs de glande de tip acinos dispuse în submucoasăacinos dispuse în submucoasă

Page 4: APARATUL  DIGESTIV

Istorie naturalăIstorie naturală

Este Este fiziologicfiziologic în primele în primele 3 luni3 luni de viaţă de viaţă Regurgitaţiile Regurgitaţiile dispardispar de obicei până la de obicei până la 12-24 12-24

luniluni Categorii cu Categorii cu riscrisc::

prematuri şi dismaturiprematuri şi dismaturi N.n. care au suferit de hipoxie sau asfixie perinatalăN.n. care au suferit de hipoxie sau asfixie perinatală Sugari ce au beneficiat de sondă gastrică “a Sugari ce au beneficiat de sondă gastrică “a

demeure”demeure” Sugari cu retard al “vidanjării gastrice”Sugari cu retard al “vidanjării gastrice” N.n. operaţi pentru atrezie esofagianăN.n. operaţi pentru atrezie esofagiană Encefalopaţi, etc.Encefalopaţi, etc.

Page 5: APARATUL  DIGESTIV

EtiopatogenieEtiopatogenie

3 verigi patogenice:3 verigi patogenice: disfuncţia SEIdisfuncţia SEI disfuncţia esofagianădisfuncţia esofagiană disfuncţia gastricădisfuncţia gastrică

Disfuncţia SEIDisfuncţia SEI

Relaxarea tranzitorie a SEI – Relaxarea tranzitorie a SEI – mecanismul mecanismul major de producere a RGEmajor de producere a RGE

Page 6: APARATUL  DIGESTIV

Presiunea de repaus a SEI poate fi Presiunea de repaus a SEI poate fi modificată de medicamente:modificată de medicamente:

scăzutăscăzută de:de:- anticolinergice- anticolinergice- teofilină- teofilină- c- coofeinăfeină- nicotină- nicotină- alcool- alcool- dopaminergice- dopaminergice- epinefrină- epinefrină- prostaglandine E1 şi E2- prostaglandine E1 şi E2-unii hormoni:glucagon-unii hormoni:glucagon

secretinasecretina

colecistochininăcolecistochinină- progesteron, estrogen- progesteron, estrogen

crescutăcrescută de:de:- colinergice- colinergice- antagonişti ai receptorilor - antagonişti ai receptorilor

de dopaminăde dopamină- serotonină- serotonină- histamină- histamină- norepinefrină- norepinefrină- fenilefrină- fenilefrină- gastrină- gastrină

Page 7: APARATUL  DIGESTIV

Manifestări cliniceManifestări clinice Mecanisme de producere a simptomatologieiMecanisme de producere a simptomatologiei

– – stimularea chemoreceptorilor şi mecanoreceptorilor determinată de stimularea chemoreceptorilor şi mecanoreceptorilor determinată de refluatul acid – refluatul acid – pirozis, disfagiepirozis, disfagie

– – manifestările respiratoriimanifestările respiratorii – consecinţa iritaţiei sau lezării ţesuturilor – consecinţa iritaţiei sau lezării ţesuturilor neadaptate la prezenţa refluatuluineadaptate la prezenţa refluatului

Mecanisme de producere a leziunilor de esofagită de refluxMecanisme de producere a leziunilor de esofagită de reflux – prin – prin acţiunea acţiunea directădirectă a refluatului acid asupra mucoasei şi a refluatului acid asupra mucoasei şi scădereascăderea rezistenţei acesteiarezistenţei acesteia

-- in cazul in cazul asocieriiasocierii refluxului duodeno-gastric (mixt) se adaugă şi refluxului duodeno-gastric (mixt) se adaugă şi acizii biliari acizii biliari

-- scăderea capacităţii de apărarescăderea capacităţii de apărare se produce şi prin scăderea se produce şi prin scăderea cantitativă şi calitativă a stratului de mucus prin care pătrund ionii cantitativă şi calitativă a stratului de mucus prin care pătrund ionii de H+ ducând la leziuni ale epiteliului scuamos prin distrugerea de H+ ducând la leziuni ale epiteliului scuamos prin distrugerea joncţiunilor intracelularejoncţiunilor intracelulare

Page 8: APARATUL  DIGESTIV

Manifestări digestiveManifestări digestive Regurgitaţii Regurgitaţii

– – fiziologicefiziologice – primele săpt. de viaţă, dispar spre 12-18 – primele săpt. de viaţă, dispar spre 12-18 luniluni

– – patologicepatologice – anormale ca durată, număr/24h, favorizată – anormale ca durată, număr/24h, favorizată de schimbările de postură sau de situaţiile care cresc de schimbările de postură sau de situaţiile care cresc presiunea intraabdominalăpresiunea intraabdominală

– – impune dg. diferenţial cu obstrucţiile impune dg. diferenţial cu obstrucţiile esofagiene congenitale (stenoza esofag, atrezia, hernia esofagiene congenitale (stenoza esofag, atrezia, hernia hiatală) sau dobândite (esofagita, diverticuli, corpi hiatală) sau dobândite (esofagita, diverticuli, corpi străini, abces retroesofagian)străini, abces retroesofagian)

VărsăturiVărsături – accentuate de plâns, de poziţia culcat – accentuate de plâns, de poziţia culcat Ruminaţia (mericism) Ruminaţia (mericism) – rară, revenirea alimentelor în – rară, revenirea alimentelor în

gură, mestecarea şi reînghiţirea lorgură, mestecarea şi reînghiţirea lor

Page 9: APARATUL  DIGESTIV

Manifestări digestiveManifestări digestive

Disfagia Disfagia – mai rară, fiind expresia leziunilor de esofagită– mai rară, fiind expresia leziunilor de esofagită

– – suspectată la sugarul sau copilul care suspectată la sugarul sau copilul care refuză biberonul sau linguriţarefuză biberonul sau linguriţa

OdinofagiaOdinofagia – durere intensă în timpul deglutiţiei – durere intensă în timpul deglutiţiei localizată retrosternal, reflectă esofagita severă cu localizată retrosternal, reflectă esofagita severă cu ulceraţiiulceraţii

Hemoragiile digestiveHemoragiile digestive – mici hematemeze – mici hematemeze SialoreeaSialoreea – declanşată de reflexul esofago-salivar când – declanşată de reflexul esofago-salivar când

conţinutul gastric refluat intră în contact cu mucoasă conţinutul gastric refluat intră în contact cu mucoasă esofagianăesofagiană

Page 10: APARATUL  DIGESTIV

Manifestări respiratoriiManifestări respiratorii

tuse cronicătuse cronică,, crize decrize de apnee apnee de tip obstructiv, de tip obstructiv, wheezingwheezing,, pneumoniepneumonie cronică sau recurentă, cronică sau recurentă, simplă simplă răguşealărăguşeală cronică, cronică, accacceese de se de cianozăcianoză la care se adaugă la care se adaugă stridorstridor, , sughiţsughiţ, ,

disfoniedisfonie,, pneumonii de pneumonii de aspiraţieaspiraţie,, bronşitebronşite recidivante obstructive recidivante obstructive crize de crize de astm bronşicastm bronşic,, otiteotite medii recidivante, medii recidivante,

Page 11: APARATUL  DIGESTIV

Manifestări respiratoriiManifestări respiratorii

Explicarea asocierii cu RGE a manifestărilor respiratorii:Explicarea asocierii cu RGE a manifestărilor respiratorii: microaspiraţia particulelormicroaspiraţia particulelor de refluat acid în arborele de refluat acid în arborele

respirator, sugerată de relaţia anatomică dintre calea respirator, sugerată de relaţia anatomică dintre calea digestivă şi cea respiratorie (Mendelson, 1946);digestivă şi cea respiratorie (Mendelson, 1946);

origine embrionară comunăorigine embrionară comună a fibrelor nervoase a fibrelor nervoase esofagiene şi pulmonare – bronhospasm prin relaţie esofagiene şi pulmonare – bronhospasm prin relaţie vagalăvagală;;

manifestările pulmonaremanifestările pulmonare pot fi cauză de reflux – relaţie pot fi cauză de reflux – relaţie inversă.inversă.

Asocierea RGE - astm bronşic este bine dovedită Asocierea RGE - astm bronşic este bine dovedită

Page 12: APARATUL  DIGESTIV

Manifestări Manifestări neurocomportamentaleneurocomportamentale

tulburăritulburări de somn, de somn, crize de crize de agitaţie şi plânsagitaţie şi plâns,, arcuirearcuire şi şi rigiditaterigiditate, , hiperextensiahiperextensia gâtului, gâtului, iritabilitateiritabilitate generalizată, generalizată, uneori uneori convulsiiconvulsii sau comportament sau comportament pseudopsihiatricpseudopsihiatric

bine doveditbine dovedit

Particular, la copilul mai mare, Particular, la copilul mai mare, sdr. Sandifersdr. Sandifer: : extensia capuluiextensia capului, , torticolistorticolis, , strâmbarea gâtuluistrâmbarea gâtului, , posturi posturi de opistotonusde opistotonus, uneori cu , uneori cu asimetrie facialăasimetrie facială. Se asociază . Se asociază cu cu hernia hiatalăhernia hiatală, iar în , iar în 50%50% cazuri prezintă şi leziuni de cazuri prezintă şi leziuni de esofagităesofagită

Page 13: APARATUL  DIGESTIV

Consecinţe nutriţionaleConsecinţe nutriţionale

tulburăritulburări ale creşterii staturoponderaleale creşterii staturoponderale,, “falimentul creşterii”“falimentul creşterii”

semne de semne de deshidrataredeshidratare cronică cronică,, chiar cetoză chiar cetoză cronicăcronică

anemie hipocromă microcitarăanemie hipocromă microcitară

Simptome asociateSimptome asociate BradicardieBradicardie simplă sau în atacurisimplă sau în atacuri,, Alte Alte tulburări de ritmtulburări de ritm

Page 14: APARATUL  DIGESTIV

METODE DE DIAGNOSTIC: METODE DE DIAGNOSTIC:

1).T1).Tranzitul esofagian cu ranzitul esofagian cu

substanţe de contrastsubstanţe de contrast

2).2).PHPH-metria esofagian-metria esofagiană: ă: > 5%, Ph<4 > 5%, Ph<4

> > 2 episoade de reflux/oră2 episoade de reflux/oră

33)). Endoscopia digestivă superioară. Endoscopia digestivă superioară--clasificarea Savary:clasificarea Savary:

gr.I - eroziuni neconfluentegr.I - eroziuni neconfluente

ggr.II- eroziuni longitudinale necircumferenţialer.II- eroziuni longitudinale necircumferenţiale

Page 15: APARATUL  DIGESTIV

gr. III- eroziuni longitudinale circumferenţiale gr. III- eroziuni longitudinale circumferenţiale confluente fără stenoză confluente fără stenoză

gr.IVgr.IV- ulcera- ulceraţii cu stenoză sau metaplazieţii cu stenoză sau metaplazie

gr.Vgr.V- - stenoză fără ulceraţii sau metaplaziestenoză fără ulceraţii sau metaplazie

4).4).Manometria esofagianăManometria esofagiană

5).5).Scintigrafia cu TcScintigrafia cu Tc

Page 16: APARATUL  DIGESTIV

TRATAMENT: -Tratament postural la 30-45º

-Regim dietetic cu pranzuri fracţionate şi îngroşate

-Inhibitori de pompa de protoni: Losec mups

-Inhibitori H2 receptori: Quamatel

-Prokinetice: Motilium

-Tratament chirurgical: fundoplicatura Nissen

Page 17: APARATUL  DIGESTIV

COMPLICAŢIICOMPLICAŢII

1. ESOFAGITA PEPTICĂ

- cea mai redutabilă complicaţie a RGE, cu expresie clinică şi endoscopică din perioada neonatală şi până la adolescenţă;

- tratament diferenţiat în funcţie de severitatea leziunilor:

- antagonişti RH2 - esofagita uşoară şi moderată,

- IPP - esofagita severă, refractară.

Fig. 1 – Esofagită de reflux Fig. 2 – Esofagită de reflux gradul I gradul II

Page 18: APARATUL  DIGESTIV

COMPLICAŢIICOMPLICAŢII

2. STENOZA PEPTICĂ- benignă, localizată la nivelul esofagului distal # esofagita congenitală # esofagita postcaustică;- importanţa tratamentului dilatator - bujiraje.

Fig. 3 – Esofagită de reflux Fig. 4 – Esofagită de reflux gradul III gradul IV

Page 19: APARATUL  DIGESTIV

COMPLICAŢIICOMPLICAŢII

3. ULCERUL ESOFAGIAN

- complicaţie rară,

- tratament susţinut cu IPP, timp de 3-4 luni;

4. HEMORAGIA DIGESTIVĂ SUPERIOARĂ

- posibilă din perioada neonatală - hematemeză şi/sau melenă

- anemie hipocromă.

5. ESOFAGUL BARRETT

- înlocuirea epiteliului malpighian esofagian cu epiteliu cilindric columnar (metaplazie);

- tratament susţinut cu IPP sau chirurgical;

- urmărire riguroasă - displazie - adenocarcinom (excepţional).

Page 20: APARATUL  DIGESTIV

GASTRITADEF: afecţiuni inflamatorii acute sau cronice ale mucoasei gastrice cu modificări histologice specifice: epiteliale, glandulare

sunt afecţiuni frecventerisc evolutiv → ulcer, cancer

ETIOLOGIE:iritanţi fizico-chimici: substanţe corozive

AINS CORTIZON

procese autoimune H. Pylori

ENDOSCOPIC ENDOSCOPIC HISTOLOGIC HISTOLOGIC aspecte lezionale, macroscopice:aspecte lezionale, macroscopice:

eritemeritem

edem edem

friabilitatea mucoaseifriabilitatea mucoasei

morfologie:morfologie:

variabile gradate: inflamaţiavariabile gradate: inflamaţia

atrofiaatrofia

metaplaziametaplazia

H. pylori H. pylori

variabile negradate variabile negradate

topografietopografie

etiologieetiologie

Page 21: APARATUL  DIGESTIV

FORME CLINICE:

Acute: H. Pylori Stafilococi – aspect flegmonos Streptococi – context infecţios ( septicemie) E. Coli

Cronice: H. Pylori Granulomatoasă – b.Crohn Eozinofilică – alergii Limfocitară – eroziuni, aspect vezicular Atrofică + Anemie megaloblastică → risc de evoluţie spre cancer

Page 22: APARATUL  DIGESTIV

TABLOU CLINIC: dureri: epigastrice ritmate / neritmate alte localizări abdominale

vărsături: alimentare bilioase sanghinolentegreţurianorexiepirozismelenă

Page 23: APARATUL  DIGESTIV

DIAGNOSTIC PARACLINIC ÎN GASTRITE DIAGNOSTIC PARACLINIC ÎN GASTRITE LA COPILLA COPIL

EXPLORAREA SECREŢIEI GASTRICE EXPLORAREA SECREŢIEI GASTRICE EXPLORAREA MOTILITǍŢII GASTRICEEXPLORAREA MOTILITǍŢII GASTRICE EXPLORAREA RADIOLOGICǍ EXPLORAREA RADIOLOGICǍ EXPLORAREA ENDOSCOPICǍEXPLORAREA ENDOSCOPICǍ TESTE DE DIAGNOSTIC A INFECŢIEI CU TESTE DE DIAGNOSTIC A INFECŢIEI CU

HELICOBACTER PYLORIHELICOBACTER PYLORI EXPLORAREA HISTOPATOLOGICǍEXPLORAREA HISTOPATOLOGICǍ

Page 24: APARATUL  DIGESTIV

EXPLORAREA RADIOLOGICǍ A EXPLORAREA RADIOLOGICǍ A STOMACULUISTOMACULUI

TRANZITUL ESO-GASTRO-DUODENALTRANZITUL ESO-GASTRO-DUODENAL Examenul pe gol:Examenul pe gol: interpretarea este interpretarea este

dependentă de densităţile diferite ale dependentă de densităţile diferite ale ţesuturilor moi abdominale.ţesuturilor moi abdominale.

IndicaţiileIndicaţiile examenului pe gol: evaluarea unui examenului pe gol: evaluarea unui abdomen acut, monitorizarea unei afecţiuni abdomen acut, monitorizarea unei afecţiuni cronice înaintea unui examen baritat; la cronice înaintea unui examen baritat; la pacienţii cu vărsături rebele suspecţi de pacienţii cu vărsături rebele suspecţi de stenoză pilorică, pentru aprecierea mărimii stenoză pilorică, pentru aprecierea mărimii stomacului, a nivelului de lichid şi a stomacului, a nivelului de lichid şi a necesităţii unei evacuări gastrice necesităţii unei evacuări gastrice

Page 25: APARATUL  DIGESTIV

TRANZITUL ESO-GASTRO-DUODENALTRANZITUL ESO-GASTRO-DUODENAL

Examenul cu substanţă de contrastExamenul cu substanţă de contrast: se foloseşte în : se foloseşte în majoritatea cazurilor, bariul. Administrarea bariului pe cale majoritatea cazurilor, bariul. Administrarea bariului pe cale orală este fără riscuriorală este fără riscuri,, singura contraindicaţie ar fi cea a singura contraindicaţie ar fi cea a unei perforaţii cu extravazarea bariului în peritoneu,unei perforaţii cu extravazarea bariului în peritoneu, retroperitoneu sau mediastin.retroperitoneu sau mediastin.În cadrul examinării baritate se descriu patru tehnici de În cadrul examinării baritate se descriu patru tehnici de bază: bază: ♦ ♦compresiuneacompresiunea♦ ♦ relieful mucosrelieful mucos♦ ♦ dublul contrast dublul contrast ♦ ♦ examinarea în umplere;examinarea în umplere;

Page 26: APARATUL  DIGESTIV

ENDOSCOPIA DIGESTIVǍ ENDOSCOPIA DIGESTIVǍ SUPERIOARǍSUPERIOARǍ

Constă în examinarea directă a interiorului tubului Constă în examinarea directă a interiorului tubului digestiv superior, de la nivelul sfincterului digestiv superior, de la nivelul sfincterului esofagian superior până la nivelul duodenului.esofagian superior până la nivelul duodenului.

EDSEDS are ca merit esenţial furnizarea unui are ca merit esenţial furnizarea unui diagnostic de acurateţe prin vizualizarea directă a diagnostic de acurateţe prin vizualizarea directă a leziunilor, dar valenţa reală a dobândit-o prin leziunilor, dar valenţa reală a dobândit-o prin introducerea ei în practica terapeutică permiţănd introducerea ei în practica terapeutică permiţănd dezvoltarea unui compartiment suficient de larg de dezvoltarea unui compartiment suficient de larg de aspecte ale patologiei digestive într-o manieră aspecte ale patologiei digestive într-o manieră eficace şi hipoagresivă.eficace şi hipoagresivă.

Page 27: APARATUL  DIGESTIV

Indicaţiile EDSIndicaţiile EDSEDS este o examinare complexă cu multiple indicaţii EDS este o examinare complexă cu multiple indicaţii

diagnostice, dintre care enumerămdiagnostice, dintre care enumerăm:: pirozis, regurgitaţii;pirozis, regurgitaţii; dureri retrosternale sau dureri în etajul abdominal dureri retrosternale sau dureri în etajul abdominal

superior;superior; odinofagia sau disfagia;odinofagia sau disfagia; dispepsia, greţuri persistente sau vărsături repetate dispepsia, greţuri persistente sau vărsături repetate

neexplicate;neexplicate; hematemeza sau melena, pierderile sanguine oculte;hematemeza sau melena, pierderile sanguine oculte; anorexia şi scăderea ponderală;anorexia şi scăderea ponderală; ingestia accidentală sau voită de substanţe caustice;ingestia accidentală sau voită de substanţe caustice; polipoze;polipoze; infecţii cronice sau boli inflamatorii cronice ale tractului infecţii cronice sau boli inflamatorii cronice ale tractului

gastrointestinal;gastrointestinal; supravegherea leziunilor precanceroase (esofag Barett). supravegherea leziunilor precanceroase (esofag Barett).

Page 28: APARATUL  DIGESTIV

TESTE DE DIAGNOSTIC A INFECŢIEI CU TESTE DE DIAGNOSTIC A INFECŢIEI CU HELICOBACTER PYLORIHELICOBACTER PYLORI

Evidenţierea Evidenţierea Helicobacter pyloriHelicobacter pylori se face prin metode se face prin metode invazive şi noninvaziveinvazive şi noninvazive

►►metode invazive, directemetode invazive, directe testul rapid al ureazei;testul rapid al ureazei; examenul bacterioscopic;examenul bacterioscopic; cultura;cultura; examenul histopatologic;examenul histopatologic; frotiu;frotiu; PCR;PCR;Acestea sunt efectuate pe biopsii de mucoasă gastrică Acestea sunt efectuate pe biopsii de mucoasă gastrică

prelevate endoscopic.prelevate endoscopic.Reprezintă metode de referinţă ce au ca scop evidenţierea Reprezintă metode de referinţă ce au ca scop evidenţierea

directă a bacteriei în mucoasa stomacului.directă a bacteriei în mucoasa stomacului.►►metode noninvazive, indirectemetode noninvazive, indirecte testul respirator cu uree marcată;testul respirator cu uree marcată; examenele serologice;examenele serologice;

Page 29: APARATUL  DIGESTIV

Testul rapid al ureazeiTestul rapid al ureazei (RUT = rapid urease test) (RUT = rapid urease test)

►►În timpul endoscopiei, cel mai simplu şi mai ieftin mod de În timpul endoscopiei, cel mai simplu şi mai ieftin mod de diagnosticare diagnosticare

►►Avantajul constă în rezultatul rapid (minute/ore).Avantajul constă în rezultatul rapid (minute/ore).

►►Constă în decelarea prezenţei ureazei produsă de HP în Constă în decelarea prezenţei ureazei produsă de HP în fragmentul de mucoasă gastrică, prin plasarea acestuia fragmentul de mucoasă gastrică, prin plasarea acestuia într-un mediu tamponat cu 2% uree. Ionii de amoniu într-un mediu tamponat cu 2% uree. Ionii de amoniu rezultaţi alcalinizează mediul şi modifică culoarea rezultaţi alcalinizează mediul şi modifică culoarea indicatorului roşu fenol, de la galben roz-roşu. indicatorului roşu fenol, de la galben roz-roşu.

► ► Sensibilitatea globală raportată la cultură a fost de 90%. Sensibilitatea globală raportată la cultură a fost de 90%.

► ► Specificitatea testului este de aproape 100% numai în Specificitatea testului este de aproape 100% numai în cazul în care virarea indicatorului este urmărită până la 4 cazul în care virarea indicatorului este urmărită până la 4 ore.ore.

Page 30: APARATUL  DIGESTIV

Examenul microscopic (bacteriologic direct)Examenul microscopic (bacteriologic direct)

este un test sensibil, are avantajul reexaminării, al este un test sensibil, are avantajul reexaminării, al colorării diverse şi al conservării în timp. colorării diverse şi al conservării în timp.

Nu există o coloraţie specifică pentru HP, dar există Nu există o coloraţie specifică pentru HP, dar există două metode mai frecvent folosite, în special două metode mai frecvent folosite, în special tehnica tehnica Whartin-StarryWhartin-Starry (argentică). În ciuda costului şi dificultăţii (argentică). În ciuda costului şi dificultăţii tehnice, această metodă a devenit frecventă.tehnice, această metodă a devenit frecventă.

Coloraţia Giemsa este mai ieftină şi se pare că are Coloraţia Giemsa este mai ieftină şi se pare că are aceeaşi calitate ca şi cea argentică. aceeaşi calitate ca şi cea argentică.

Există de asemenea metode imunochimice şi de Există de asemenea metode imunochimice şi de imunofluorescenţă, care necesită un microscop imunofluorescenţă, care necesită un microscop fluorescent şi anticorpi fluorescenţi, făcând sistemul mai fluorescent şi anticorpi fluorescenţi, făcând sistemul mai scump, fără a aduce informaţii suplimentare faţă de scump, fără a aduce informaţii suplimentare faţă de metodele standard.metodele standard.

Page 31: APARATUL  DIGESTIV

Examenul microscopicExamenul microscopic

Helicobacter pyloriHelicobacter pylori poate fi recunoscut la microscopul cu poate fi recunoscut la microscopul cu imersie după morfologia sa caracteristică: bacili încurbaţi imersie după morfologia sa caracteristică: bacili încurbaţi în formă de virgulă sau mai ales cu aspectul liniei S, în formă de virgulă sau mai ales cu aspectul liniei S, uneori spiralaţi, cu dimensiuni de aproximativ 2-6mm/0,6-uneori spiralaţi, cu dimensiuni de aproximativ 2-6mm/0,6-1mm. Sunt plasaţi în stratul de mucus juxtaepitelial, în 1mm. Sunt plasaţi în stratul de mucus juxtaepitelial, în cripte sau ataşaţi pe suprafaţa celulelor epiteliului gastric.cripte sau ataşaţi pe suprafaţa celulelor epiteliului gastric.

Helicobacter heilmanniiHelicobacter heilmannii se prezintă sub formă de bacili se prezintă sub formă de bacili spiralaţi, cu dimensiuni de 4-6 mm/0,8-0,9 mm, aspect de spiralaţi, cu dimensiuni de 4-6 mm/0,8-0,9 mm, aspect de ”tirbuşon”, dispuşi izolaţi dar mai ales grupaţi în stratul de ”tirbuşon”, dispuşi izolaţi dar mai ales grupaţi în stratul de mucus, la distanţă de celulele epiteliului gastric.mucus, la distanţă de celulele epiteliului gastric.

Page 32: APARATUL  DIGESTIV

CulturaCultura Se recomandă folosirea a două medii selective;Se recomandă folosirea a două medii selective; incubarea incubarea

la 37oC ; microaerofilie (5% O2; 10% CO2; 85% N2) ;la 37oC ; microaerofilie (5% O2; 10% CO2; 85% N2) ;

Identificarea bacteriei se face pe baza aspectului de Identificarea bacteriei se face pe baza aspectului de germene Gram negativ încurbat, cu reacţii urează, germene Gram negativ încurbat, cu reacţii urează, catalază şi oxidază pozitive.catalază şi oxidază pozitive.

Metoda este costisitoare şi conferă un rezultat relativ Metoda este costisitoare şi conferă un rezultat relativ tardiv, dar are avantajul unei tardiv, dar are avantajul unei specificităţi de 100%specificităţi de 100% şi şi permite testarea sensibilităţii la antibiotice a tulpinii izolatepermite testarea sensibilităţii la antibiotice a tulpinii izolate

Sensibilitatea metodei variază între 75% şi 90%Sensibilitatea metodei variază între 75% şi 90% Este considerată metoda Este considerată metoda gold standardgold standard de diagnostic, de diagnostic,

având cea mai mare specificitate.având cea mai mare specificitate.

Page 33: APARATUL  DIGESTIV

PCR (reacţia de polimerizare în lanţ)PCR (reacţia de polimerizare în lanţ)

Costituie o altă metodă directă de detectare a Costituie o altă metodă directă de detectare a Helicobacter pylori, dar fără cultivarea acestuia. Helicobacter pylori, dar fără cultivarea acestuia.

PCR nu necesită ţesut cu grad mare de colonizare, cum PCR nu necesită ţesut cu grad mare de colonizare, cum ar fi mucoasa gastrică, deoarece fecalele sau saliva pot ar fi mucoasa gastrică, deoarece fecalele sau saliva pot fi folosite cu succes. fi folosite cu succes.

Metoda permite decelarea rapidă a HP din biopsiile Metoda permite decelarea rapidă a HP din biopsiile gastrice proaspete şi de asemenea poate detecta gastrice proaspete şi de asemenea poate detecta bacteria din fragmentele la parafină. bacteria din fragmentele la parafină.

Primer-ul reacţiei derivă din secvenţa nucleotidică a Primer-ul reacţiei derivă din secvenţa nucleotidică a genei ureazei A a bacteriei. Un alt primer constă din genei ureazei A a bacteriei. Un alt primer constă din nucleotide derivate din ARN. Aceştia sunt specifici nucleotide derivate din ARN. Aceştia sunt specifici tuturor tulpinilor de HP şi nu apar şi la alte bacterii, tuturor tulpinilor de HP şi nu apar şi la alte bacterii, făcând din PCR un test cu o făcând din PCR un test cu o specificitate ridicatăspecificitate ridicată..

Deasemeni, Deasemeni, PCR este cel mai specific test în comparaţie PCR este cel mai specific test în comparaţie cu celelalte teste existente în prezent.cu celelalte teste existente în prezent.

Page 34: APARATUL  DIGESTIV

ASPECTE ENDOSCOPICE SI ASPECTE ENDOSCOPICE SI HISTOPATOLOGICE ÎN GASTRITE LA HISTOPATOLOGICE ÎN GASTRITE LA

COPILCOPIL Gastrita acută erozivă şi hemoragicăGastrita acută erozivă şi hemoragică

Eroziunile de stresEroziunile de stres se dezvoltă în primele 24 de ore. La început se dezvoltă în primele 24 de ore. La început apar în regiunea proximală a stomacului, apoi se extind distal spre apar în regiunea proximală a stomacului, apoi se extind distal spre antru. Rămân mai pronunţate la fundus şi corpul gastric şi sunt mai antru. Rămân mai pronunţate la fundus şi corpul gastric şi sunt mai persistente decât eroziunile altor cauze.persistente decât eroziunile altor cauze.

Diagnostic diferenţialDiagnostic diferenţial::

► ►ulcerul indus de AINS, în context clinic;ulcerul indus de AINS, în context clinic;

► ►ulcerul de stres, în condiţii de stres;ulcerul de stres, în condiţii de stres;

Page 35: APARATUL  DIGESTIV

Gastrita acută medicamentoasăGastrita acută medicamentoasă Endoscopic Endoscopic se manifestă prin eroziuni multiple, localizate în toate se manifestă prin eroziuni multiple, localizate în toate

zonele stomacului. Uneori este afectat şi duodenul dând aspectul de zonele stomacului. Uneori este afectat şi duodenul dând aspectul de gastroduodenită acută. Leziunile sunt acoperite cu cruste hematice, gastroduodenită acută. Leziunile sunt acoperite cu cruste hematice, sângerează uşor la atingerea cu endoscopulsângerează uşor la atingerea cu endoscopul,, sunt preponderent sunt preponderent antrale în gastrita acută produsă de AINS.antrale în gastrita acută produsă de AINS.

HistologicHistologic eroziunile nu depăşesc musculara mucoasei, imaginile eroziunile nu depăşesc musculara mucoasei, imaginile având particularităţi în funcţie de etiologie. având particularităţi în funcţie de etiologie. Infiltratul inflamatorInfiltratul inflamator este este de tip acut, cu polimorfonuclearede tip acut, cu polimorfonucleare, grupat în jurul gâtului glandelor. În , grupat în jurul gâtului glandelor. În absenţa acestui infiltrat inflamator, diagnosticul este de gastropatie. absenţa acestui infiltrat inflamator, diagnosticul este de gastropatie. Gastrita medicamentoasă se caracterizează prin Gastrita medicamentoasă se caracterizează prin vasodilataţie, vasodilataţie, edem,edem, număr redus de celule inflamatorii. număr redus de celule inflamatorii.

Page 36: APARATUL  DIGESTIV

Gastrita acută produsă de Helicobacter pyloriGastrita acută produsă de Helicobacter pylori EndoscopicEndoscopic,, gastrita acută se gastrita acută se

manifestă prin congestie parcelară manifestă prin congestie parcelară mai frecvent localizată în antru, mai frecvent localizată în antru, uneori eroziuni acute.uneori eroziuni acute.Elementul Elementul histologichistologic definitoriu este definitoriu este infiltratul cu polimorfonucleare infiltratul cu polimorfonucleare neutrofile, edem şi hiperemie. neutrofile, edem şi hiperemie. Infiltratul cu neutrofile se corelează Infiltratul cu neutrofile se corelează cu hipoclorhidria.cu hipoclorhidria.

Diagnostic diferenţialDiagnostic diferenţial se impune a fi se impune a fi făcut cu alte tipuri de gastrită acută:făcut cu alte tipuri de gastrită acută: AINS, de stres, etc.AINS, de stres, etc.

Page 37: APARATUL  DIGESTIV

Gastrita flegmonoasăGastrita flegmonoasă

EndoscopicEndoscopic stomacul este dilatat, iar peretele gastric stomacul este dilatat, iar peretele gastric îngroşat. Uneori este afectată numai porţiunea distală a îngroşat. Uneori este afectată numai porţiunea distală a stomacului. Îngroşarea peretelui gastric poate conduce la stomacului. Îngroşarea peretelui gastric poate conduce la confuzia cu neoplasmul infiltrativ.confuzia cu neoplasmul infiltrativ.

HistologicHistologic apare o infiltraţie difuză cu puroi, vasele apare o infiltraţie difuză cu puroi, vasele gastrice sunt trombozate şi pot apărea zone de necroză.gastrice sunt trombozate şi pot apărea zone de necroză.

Page 38: APARATUL  DIGESTIV

Gastrita cronică bacteriană (tip BGastrita cronică bacteriană (tip B)) cu cu Helicobacter pylori Helicobacter pylori

EndoscopicEndoscopic, la nivelul , la nivelul mucoasei gastrice se mucoasei gastrice se constată congestie difuză constată congestie difuză sau peteşială, predominant sau peteşială, predominant în antru, cu eroziuni acute în antru, cu eroziuni acute şi cronice. Pliurile pot avea şi cronice. Pliurile pot avea aspect hipertrofiat. aspect hipertrofiat.

Specific pentru HP este Specific pentru HP este aspectul de gastrită aspectul de gastrită nodulară antrală.nodulară antrală.

Page 39: APARATUL  DIGESTIV

Gastrita cronică bacteriană (tip BGastrita cronică bacteriană (tip B)) cu cu Helicobacter pylori Helicobacter pylori

HistologicHistologic,, există câteva particularităţi: există câteva particularităţi: ●●infiltrarea mucoasei cu PMN, apoi predominant cu infiltrarea mucoasei cu PMN, apoi predominant cu

limfocite şi plasmocite; limfocite şi plasmocite; ●afectarea criptelor gastrice (crptită ●afectarea criptelor gastrice (crptită sau abces criptic); sau abces criptic);

●●prezenţa agregatelor limfoide (foliculi limfoizi); prezenţa agregatelor limfoide (foliculi limfoizi); ●●reducerea mucusului;reducerea mucusului; ●●atrofie glandulară;atrofie glandulară;

Page 40: APARATUL  DIGESTIV

Gastrita cronică bacteriană (tip BGastrita cronică bacteriană (tip B)) cu cu Helicobacter pyloriHelicobacter pylori

După descoperirea bacteriei au apărut doi termeni histologici:După descoperirea bacteriei au apărut doi termeni histologici: Gastrita cronică activăGastrita cronică activă-- se defineşte prin prezenţa în se defineşte prin prezenţa în

mucoasa gastrică a unui bogat infiltrat cu mucoasa gastrică a unui bogat infiltrat cu PMN,PMN, alături de alături de celulele inflamatoriide tip cronic şi este mai frecvent localizată celulele inflamatoriide tip cronic şi este mai frecvent localizată în antru decât în corpul gastric.în antru decât în corpul gastric.

Gastrita cronică inactivăGastrita cronică inactivă-- este caracterizată de prezenţa este caracterizată de prezenţa celulelor celulelor mononuclearemononucleare care domină infiltratul inflamator. care domină infiltratul inflamator.

Nu există o corelaţie între numărul de bacterii şi severitatea Nu există o corelaţie între numărul de bacterii şi severitatea gastritei cronice.gastritei cronice.

Page 41: APARATUL  DIGESTIV

Gastrita cronică bacteriană (tip BGastrita cronică bacteriană (tip B)) cu cu Helicobacter pylori Helicobacter pylori

Diagnostic diferenţial se face faţă de:

►gastrita de tip A; ►gastrita acută erozivă;

►gastrita de reflux; ►gastrita cronică limfocitară;

►gastropatia congestivă;

Page 42: APARATUL  DIGESTIV

Gastrita de refluxGastrita de reflux Endoscopic,Endoscopic, mucoasa gastrică apare mucoasa gastrică apare

congestionată, friabilă, uneori cu congestionată, friabilă, uneori cu aspect granular. Leziunile sunt mai aspect granular. Leziunile sunt mai severe în antru. severe în antru.

Poate apare aspectul de gastrită Poate apare aspectul de gastrită cronică erozivă sau atrofică.cronică erozivă sau atrofică.

HistologicHistologic poate evolua ca gastrită poate evolua ca gastrită cronică superficială, atrofică sau cronică superficială, atrofică sau hipertrofică.hipertrofică.

Ca elemente caracteristice apar: Ca elemente caracteristice apar: hiperplazia foveolară, vasodilataţie şi hiperplazia foveolară, vasodilataţie şi congestie în lamina proprie, edem congestie în lamina proprie, edem interstiţial, număr redus de celule interstiţial, număr redus de celule inflamatorii (prezenţinflamatorii (prezenţaa acestora acestora sugerează asocierea cu HP), sugerează asocierea cu HP), xantelasmă gastrică (insule lipidice xantelasmă gastrică (insule lipidice în mucoasă), dilataţia chistică a în mucoasă), dilataţia chistică a glandelor gastrice (gastrita chistică glandelor gastrice (gastrita chistică polipoasă), creşterea fibrelor polipoasă), creşterea fibrelor musculare în lamina proprie.musculare în lamina proprie.

Metaplazia intestinală, completă sau Metaplazia intestinală, completă sau incompletă, şi displazia pot fi incompletă, şi displazia pot fi asociate gastritei de reflux, dar nu asociate gastritei de reflux, dar nu sunt specifice acestei boli.sunt specifice acestei boli.

Page 43: APARATUL  DIGESTIV

Gastrite cronice granulomatoaseGastrite cronice granulomatoase

EndoscopicEndoscopic, aspectul este variabil, fiind descrise:, aspectul este variabil, fiind descrise: gastrita maculo-erozivă;gastrita maculo-erozivă; gastrita cu pliuri hipertrofice;gastrita cu pliuri hipertrofice; gastrita eritematos-exudativă;gastrita eritematos-exudativă; Localizarea este preponderent antrală.Localizarea este preponderent antrală.

HistologicHistologic se caracterizează prin prezenţa granulomului se caracterizează prin prezenţa granulomului alcătuit din celule epitelioide, celule gigante multinucleate alcătuit din celule epitelioide, celule gigante multinucleate şi limfocite.şi limfocite.

Page 44: APARATUL  DIGESTIV

Gastrita hiperplastică MénétrierGastrita hiperplastică Ménétrier EndoscopicEndoscopic se evidenţiază hipertrofia locală sau difuză ce se evidenţiază hipertrofia locală sau difuză ce

interesează mai frecvent corpul şi fundusul gastric, mai rar interesează mai frecvent corpul şi fundusul gastric, mai rar antrul, pliurile sunt mărite, peste 1,5 cm înălţime şi 1 cm antrul, pliurile sunt mărite, peste 1,5 cm înălţime şi 1 cm lărgime, tortuoase, uneori polipoide cu aspect cerebriform, lărgime, tortuoase, uneori polipoide cu aspect cerebriform, adesea cu mucus în exces pe suprafaţa pliurilor şi care adesea cu mucus în exces pe suprafaţa pliurilor şi care formează punţi între pliuri. Ocazional se întâlnesc eroziuni formează punţi între pliuri. Ocazional se întâlnesc eroziuni superficiale pe creasta pliurilor.superficiale pe creasta pliurilor.

HistologicHistologic, mucoasa este îngroşată prin hiperplazie , mucoasa este îngroşată prin hiperplazie foveolară, iar glandele gastrice sunt dilatate chistic, iar lamina foveolară, iar glandele gastrice sunt dilatate chistic, iar lamina proprie este infiltrată cu celule mononucleare. Are loc şi proprie este infiltrată cu celule mononucleare. Are loc şi atrofia glandelor oxintice, în absenţa infiltratului limfocitar. atrofia glandelor oxintice, în absenţa infiltratului limfocitar. Imunohistochimic pot fi puse în evidenţă Imunohistochimic pot fi puse în evidenţă transforming growth transforming growth factorfactor αα (TGF α) la nivelul celulelor mucoasei şi expresia sa (TGF α) la nivelul celulelor mucoasei şi expresia sa scăzută la nivelul celulelor parietale.scăzută la nivelul celulelor parietale.

Page 45: APARATUL  DIGESTIV

Gastrita limfocitarăGastrita limfocitară

EndoscopicEndoscopic,, imaginea clasică este reprezentată de pliurile imaginea clasică este reprezentată de pliurile mucoasei mai proeminente cu mici noduli (pliuri rigoase). mucoasei mai proeminente cu mici noduli (pliuri rigoase). Nodulii sunt acoperiţi de o crustă albicioasă cenuşie Nodulii sunt acoperiţi de o crustă albicioasă cenuşie înconjuraţi de o zonă hiperemică. Pentru definirea acestor înconjuraţi de o zonă hiperemică. Pentru definirea acestor leziuni endoscopice, s-a folosit termenul de leziuni endoscopice, s-a folosit termenul de gastrită gastrită varioliformăvarioliformă. În funcţie de localizarea leziunilor nodulare, . În funcţie de localizarea leziunilor nodulare, se descriu trei tipuri de gastrite varioliforme: corporeală, se descriu trei tipuri de gastrite varioliforme: corporeală, antrală şi difuză.antrală şi difuză.

Gastrita varioliformă, corporeală şi difuză, histologic este Gastrita varioliformă, corporeală şi difuză, histologic este

96% dintre cazuri limfocitară.96% dintre cazuri limfocitară.

Page 46: APARATUL  DIGESTIV

Gastrita limfocitarăGastrita limfocitară

HistologicHistologic gastrita limfocitară este uşor de recunoscut. Epiteliul de gastrita limfocitară este uşor de recunoscut. Epiteliul de suprafaţă şi foveolar este infiltrat cu un număr mare de limfocite. suprafaţă şi foveolar este infiltrat cu un număr mare de limfocite. Pentru ca un pacient să fie inclus în cadrul gastritei limfocitare, Pentru ca un pacient să fie inclus în cadrul gastritei limfocitare, se consideră ca limită minimă 30 limfocite/100 celule epiteliale.se consideră ca limită minimă 30 limfocite/100 celule epiteliale.

Manifestări histologice similare gastritei limfocitare s-au descris Manifestări histologice similare gastritei limfocitare s-au descris şi în unele cazuri la care imaginea endoscopică sugerea o şi în unele cazuri la care imaginea endoscopică sugerea o gastrită Ménétrier. Pentru acestea s-a propus termenul de gastrită Ménétrier. Pentru acestea s-a propus termenul de gastrită limfocitară hipertroficăgastrită limfocitară hipertrofică..

Page 47: APARATUL  DIGESTIV

Gastrita cronică autoimună (tip A)Gastrita cronică autoimună (tip A)

Gastrita este localizată la nivelul corpului şi fundusului Gastrita este localizată la nivelul corpului şi fundusului gastric.gastric.

EndoscopicEndoscopic, mucoasa are caracterele atrofiei: este palidă, , mucoasa are caracterele atrofiei: este palidă,

cu pliuri şterse şi desenul venos vizibil.cu pliuri şterse şi desenul venos vizibil.

Page 48: APARATUL  DIGESTIV

Gastrita cronică autoimună (tip A)Gastrita cronică autoimună (tip A)

HistologicHistologic apar gastrita cronică atrofică, metaplazia apar gastrita cronică atrofică, metaplazia intestinală (completă şi incompletă) şi pseudopilorică. intestinală (completă şi incompletă) şi pseudopilorică. Metaplazia completă (de tip intestin subţire) este cea mai Metaplazia completă (de tip intestin subţire) este cea mai comună. Astfel zone din epiteliul mucoasei gastrice comună. Astfel zone din epiteliul mucoasei gastrice devin anatomic şi funcţional de tip intestin subţire. devin anatomic şi funcţional de tip intestin subţire. Metaplazia incompletă este mai rară, dar se asociază Metaplazia incompletă este mai rară, dar se asociază mai frecvent cu cancerul gastric. Prin coloraţii speciale mai frecvent cu cancerul gastric. Prin coloraţii speciale

se pot pune în evidenţă celulele ECL-likese pot pune în evidenţă celulele ECL-like..

Page 49: APARATUL  DIGESTIV

TRATAMENT:

- regim alimentar liber

-eradicare infecţie H. pylori tripla terapie cu IPP/anti H2 Amoxicilină Claritromicină

Page 50: APARATUL  DIGESTIV

ULCERUL GASTRODUODENAL

DEF: boală multifactorială, având ca rezultantă ruperea echilibrului între mecanismele de protecţie ale mucoasei şi acţiunea acidităţii şi a pepsinei

CLASIFICARE:-primar -secundar

Page 51: APARATUL  DIGESTIV

ULCERUL PEPTIC PRIMAR

Frecvenţa: mică la 3-5 ani mai ridicată după 10-12 ani

Simptomatologie: 2 mari simptome: durerea difuză periombilicală epigastrică

vărsături alimentare hematemezăalte simptome: melena greţuri pirozis

Page 52: APARATUL  DIGESTIV

EXAMENUL RADIOLOCICEXAMENUL RADIOLOCIC

DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC AL ULCERULUI DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC AL ULCERULUI GASTRICGASTRIC

Se descriu trei imagini radiologice Se descriu trei imagini radiologice complementate ale nişei gastrice benignecomplementate ale nişei gastrice benigne;;

-Linia Hampton;-Linia Hampton;

-gulerul nişei -gulerul nişei

-gulerul ulcerului-gulerul ulcerului

Page 53: APARATUL  DIGESTIV

EXAMENUL RADIOLOCICEXAMENUL RADIOLOCIC

DIAGNOSTICUL DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC AL RADIOLOGIC AL ULCERULUI ULCERULUI GASTRICGASTRIC

Page 54: APARATUL  DIGESTIV

EXAMENUL RADIOLOCICEXAMENUL RADIOLOCIC

DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC AL ULCERULUI DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC AL ULCERULUI DUODENALDUODENAL

Diagnosticul radiologic al UD pune în Diagnosticul radiologic al UD pune în evidenţă semne:evidenţă semne:

-directe-directe:: nişa

-indirecte--indirecte- -Deformare a bulbului

-canal piloric excentric

-pseudoverticuli

Page 55: APARATUL  DIGESTIV

EXAMENUL RADIOLOCICEXAMENUL RADIOLOCIC

DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC DIAGNOSTICUL RADIOLOGIC AL ULCERULUI AL ULCERULUI

DUODENALDUODENAL

Page 56: APARATUL  DIGESTIV

Fibroscopia:

evidenţiază ulcerulformă, dimensiuni, sediuHemoragia

Indicaţii: hematemeză / melenă dureri abdominale recurente: ritmice nocturne şi matinale asociate cu vărsături antecedente familiale anemie asociată adolescent

Page 57: APARATUL  DIGESTIV

ULCERE SECUNDARE1. ulcere de stress: neonatal: hipoxie detresă respiratorie septicemii traumatisme

0-1 an2. ulcere medicamentoase: Aspirina AINS CortizonComplicaţii: hemoragia perforaţia stenoza pilorică

Page 58: APARATUL  DIGESTIV

ULCERUL ŞI HELICOBACTER PYLORI

Vechiul adagio: “ nu există ulcer fără acid ” Noul adagio: “ nu există ulcer fără Helicobacter pylori”

H. pylori: rol în producerea gastritelor tip B rol în geneza multifactorială a ulcerului

! Cronicizarea gastritei → metaplazie

! Tratamentul de eradicare al H. pylori →↓↓ recidivele ulcerului peptic

Page 59: APARATUL  DIGESTIV

Tratament:

- igieno-dietetic - regim alimentar liber - medicamentos - antisecretorii: Famotidina - IPP: Pantoprazol - antiacide: Malucol - tratament de eradicare H. pylori: Amoxicilină+Claritromicină

- schema triplă: Amoxi + Claritro + IPP/ Antisecretorii - chirurgical: perforaţii stenoză pilorică - fibroscopie intervenţională: hemoragii stenoză pilorică

Page 60: APARATUL  DIGESTIV

Tratamentul chirurgicalTratamentul chirurgical

vagotomia cu antrectomie –anastomoză cu duodenul vagotomia cu antrectomie –anastomoză cu duodenul proximal (Billroth I ) sau cu o ansă jejunală (Billroth II)proximal (Billroth I ) sau cu o ansă jejunală (Billroth II)

vagotomia cu piloroplastievagotomia cu piloroplastie vagotomia celulelor parietale ( denumită şi vagotomie vagotomia celulelor parietale ( denumită şi vagotomie

gastrică proximală sau vagotomie supraselectivă), fără gastrică proximală sau vagotomie supraselectivă), fără

procedeu de drenajprocedeu de drenaj gastric.gastric.

Page 61: APARATUL  DIGESTIV

Vă mulţumesc!