Disjunctoare

Mod de utilizare

Disjunctoarele asigura protectia circuitelor si a conductorilor la scurtcircuit si suprasarcina.Acestea poseda doua declansatoare separate:

• un declansator termic pentru protectia la suprasarcina.• un declansator electromagnetic pentru protectia la scurtcircuit.

Protectia la incalzire prea puternica prin suprasarcina este asigurata,daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:

Ib ≤In ≤IzI2 ≤1,45 Iz

Ib Curent de functionare al circuitului de curent, incarcareIz Incarcarea admisa a conductorului, respectiv a firuluiIn Curent nominal sau de reglare al instalatiei de protectie la supracurentI2 Curentul instalatiei de protectie la supracurent (curent ridicat de testare)In ≤Iz

La utilizarea intrerupatoarelor de protectie a conductorilor cu caracteristicile B, C si D, instalatia de protectie trebuie sa fie selectata numai conform raportului simplificat In ≤Iz

Caracteristici de declansare B:Utilizare preponderenta pentru protectia cablurilor si a conductorilor in instalatiile de uz casnic (circuite de curent de lumina, prize).

Caracteristici de declansare C:Utilizare pentru protectia cablurilor si a conductorilor, mai ales pentru aparatele cu curent ridicat de conectare (grupe de lampi, motoare, etc.).

Caracteristici de declansare D:Utilizare pentru protectia cablurilor si a conductorilor, mai ales pentru aparatele cu curent ridicat de conectare (aparate de sudura, motoare, etc.).

Declansarea intrerupatoarelor de protectie a conductorilor(reglate la temperatura de referinta a mediului de 30°C)

Date tehniceSerie constructii MB/MB… MC/MC… NB NCde la 0,5 pana la 63A (in afara de ND, MB..., MC...)Norme DIN VDE 0641 partea 11/8-92, EN 60 898, IEC 898Nr. poli 1, 2, 3, 1 + N, 3 + N 1, 2, 3Caracteristici declansare B C B CTensiune masurare Un un pol 230 / 400 V~mai multi poli 400 V~Tensiune maxima functionare masurare un pol 230 / 400 V~mai multi poli 400 V~Conectare Icn 6 kA 10 kAClasa delimitare energie 3 (conform VDE pana la 32 A)Afisare pozitie contact prinfereastra de afisaj (rosu / verde) Nu Nu Da DaFrecventa de masurare (2) 50 / 60 HzRacord • Acces: clema bi-connect cu pozitie fixator de racord: ➞ 1 pana la 25 mm2• Iesire: clema ➞ 1 pana la 25 mm2• Iesire clema introducere rapida (M....) ➞ 1 pana la 4 mm2

• Flexibilitate fara invelis aderent de la 1,5 mm2CA un pol 60 V—…doi poli (la conectarea in serie a ambilor poli)125 V—…Tensiune maxima functionare masurare CA 12 V~ si 12 V…—Fiabilitate aparate la sarcina nominala

≤32 A 20000 jocuri conectare> 32 A 10000 jocuri conectare

Clasa protectie IP 20, cu plastron IP 30Temperatura mediu Functionare: -25°C pana la +60°CDepozitare: -25°C pana la +80

DISJUNCTOR 10-16 A

Disjunctor magneto-termic GV2ME02

Bibliografie: http://download.hager.com/Hager.ro/new_site/files_download/catalogue_pages/Seite_145_151_RO.pdf

Comanda releului prin calculator

Mod de utilizare

Circuitul serveste la comanda unui releu electromagnetic normal de curent continuu nepolarizat, sensibil, de putere mica, prin intermediul unui port paralel (conectat la un calculator).

Mod de folosire: Se conecteazã intrarea (punctul A) la un pin care are semnal de iesire din port si masa la punctul D. Sursa de alimentare a releului se leagã la punctul X. Pentru deschiderea releului se utilizeazã un program care seteazã pe adevarat valoarea logica a bitului corespunzãtor pinului conectat la circuit. Deschiderea releului are loc imediat.

Constructie:Circuitul este de fapt un ampificator tranzistorat de curent continuu. La realizarea sa se folosesc 3 rezistente, 2 tranzistoare bipolare, unul pnp si altul npn, 1 diodã, un releu si sursã de curent a releului.

Mod de functionare:In mod normal starea bitului ce comandã pinul portului paralel conectat la circuit fiind fals, diferenta de potential dintre acesta si masa este nulã, joncþiunea bazã-emitor a tranzistorului T1 fiind deci nepolarizatã, nu se intamplã, evident, nimic. In momentul in care se modifica starea logicã a bitului de comanda, intre punctele A si D apare o tensiune de aproximativ +5V. Curentul debitat de portul paralel este insa foarte mic, de ordinul 10e-4 A, pentru controlul releului fiind necesarã o amplificare a acestui curent.Rezistenta R1 are rol de a proteja tranzistorul T1, iar R2 este folositã la culegerea unei tensiuni pentru polarizarea jonctiunii bazã-emitor a tranzistorului npn T1. Astfel apare un curent foarte mic pe traseul

ABT1GD, suficient pentru deschiderea lui T1. Ca urmare a acestui curent apare imediat si curentul de colector pe T1, curent a cãrui intensitate depinde de puterea acestuia. In practicã acest curent este cam de 10-50 de ori mai mare decat curentul de baza. Asadar apare curent pe traseul XT2T1G, curent amplificat de T1, insuficient deschiderii releului, dar suficient de mare pentru a deschide un al doilea tranzistor, pnp - T2.. Rolul sãu este de a asigura deci un potential negativ pe colectorul lui T2, dar si de a dirija curentului de colector catre releu, rezistenta opusã de ea pe traseul EH (in sensul de neconductie) fiind mult mai mare decat cea a releului, ceea ce inseamnã ca acest curent va urma traseul FI. Acest curent de dupa a doua amplificare ar trebui sa ajunga la aproximativ 200mA, fiind suficient pentru deschiderea releului, la o tensiune de 5V.

Fig: Schema circuitului:

Concluzii:Schema prezentata, desi aparent simpla ridica totusi in practica anumite probleme: este greu de realizat la scara mica, datele practice si cele teoretice nu prea se potrivesc (cel putin cand eu am vrut sa o pun in practica asa s-a intamplat) asa ca circuitul necesita o realizare laboriosa, iar folosirea sa in practica mai mult decat un experiment este neinteresanta.

Caracteristici tehnice:

- alimentare la 220V 50Hz / 2,5 VA. La cerere 48Vcc, 110Vcc.- iesire: contact basculant: 3A/250Vca pe sarcina rezistiva- temperatura de functionare: -20°C...+45°C- masurarea curentilor alternativi se face cu transformatoare de curent produse de firma noastra- dimensiuni de gabarit : 86(inaltime)X36(latime)X58(adincime) mm- montaj: pe sina simetrica sau asimetrica.26

Schema releului de introducere intr-un circuit

Blibliografie: http://www.eee.ro/eetstpdf/re08

CONTACTOARE STATICE

Exemple de utilizare: Comutarea frecventa si silentioasa a motoarelor inclusiv reversare Reglari de temperatura de toate tipurile. Frecventele de comutare nu reprezinta o

problema pentru un contactor static. Reglarea temperaturii in doua puncte lucreaza mai exact si sporeste calitatea produselor.

Comanda iluminarii. Contactoarele statice comuta rapid si silentios. Inlocuirea combinatiilor stea-triunghi. Inlocuirea combinatiilor contactor-inversor. Actionarea pompelor: Socurile de presiune sunt evitate prin pornirea usoara.

Incarcarea mecanica a instalatiilor ca intreg scade, iar durata de viata creste. Actionarea ventilatoarelor: Prin pornirea usoara, curelele trapezoidale nu

gliseaza, iar uzarea precoce este stopata. Durata de viata a instalatiei este sporita. Benzi transportoare: Banda porneste usor, astfel incat obiectele transportate sa nu

se rastoarne. Intregul sistem este protejat mecanic, iar durata de viata este

prelungita. Mod de utilizare

   La utilizarea drept softstarter, componenta de c.c., uzuala la comanda bifazata, este anulata, cu ajutorul unei metode speciale de comanda. Astfel, motorul se comporta ca in cazul comenzii trifazate. Cu ajutorul DS4, pot fi pornite si aplicatii, pentru care pana acum erau obligatorii softstartere comandate trifazat.   Prin capacitatea mare de incarcare a versiunilor M(R), pornirile si opririle frecvente ale momentelor mari de inertie a maselor nu mai reprezinta o problema.

Descriere tipuri

Contactoare statice monofazate: DS4-140-...-HContactoare statice monofazate intre 10 - 50 A pentru sarcini rezistiveExemple de utilizare: Reglari de temperatura de toate tipurile. Frecventele de comutare nu reprezinta o problema pentru un contactor static. Reglarea temperaturii in doua puncte lucreaza mai exact si sporeste calitatea produselor. Comanda iluminarii. Contactoarele statice comuta rapid si silentios. Comanda semafoarelor. Date tehnice:

Contactoare statice si softstartere pentru sarcini trifazate: DS4-340-...-M(R)Contactoare statice si softstartere comandate bifazat 2,2 pana la 11 kW pentru sarcini trifazate.DS4-340-11K-M poate fi actionat cu un contactor extern Bypass. La acelasi ciclu al sarcinii ca cel pentru versiunile MX(R) este posibila actionarea motoarelor de pana la 22 kW.Aparatele din aceasta gama pot fi utilizate drept contactoare statice si softstartere.Aparatele cu initiala "R" detin suplimentar o functie interna de reversare.La utilizarea drept contactor static, "comanda DOL" realizeaza comutarea motoarelor in momentul optim si reduce socurile de conectare, care conduc la oscilatii de curent si cuplu, ce pot fi de 20 de ori mai mari decat curentul nominal al motorului.

Softstartere pentru sarcini trifazate: DS4-340-...-MX(R)Softstartere comandate bifazat cu un Bypass intern pentru motoarele trifazate 7.5 - 15 kW.Aparatele cu initiala "R" detin suplimentar o functie interna de reversare.La utilizarea drept softstarter, componenta de c.c., uzuala la comanda bifazata, este anulata cu ajutorul unei metode speciale de comanda. Cu ajutorul DS4, pot fi pornite si

aplicatii, pentru care pana acum erau obligatorii softstartere comandate trifazat. Versiunile MX(R) ale DS4 sunt proiectate pentru cerintele ciclurilor normale.Exemple de utilizare: Inlocuirea combinatiilor stea-triunghi. Inlocuirea combinatiilor contactor inversor. Actionarea pompelor: Socurile de presiune sunt evitate prin pornirea usoara. Incarcarea mecanica a instalatiilor ca intreg scade, iar durata de viata creste. Actionarea ventilatoarelor: Prin pornirea usoara, curelele trapezoidale nu gliseaza, iar uzarea precoce este stopata. Durata de viata a instalatiei este sporita. Benzi transportoare: Banda porneste usor, astfel incat obiectele transportate sa nu se rastoarne. Intregul sistem este protejat mecanic, iar durata de viata este prelungita.

Bibliografie: http://www.moeller.ro/industrie_actionari_contactoare.html

Sigurante fuzibile:

Mod de utilizare:

Sigurantele fuzibile sunt aparate de protectie impotriva scurtcircuitelor care intrerup circuitul protejat prin topirea unui fuzibil (fir sau banda conductoare subtire, cu sectiunea corelata cu curentul de intrerupt si cu timpul in care trebuie sa se topeasca).

Sigurantele fuzibile obisnuite folosite foarte mult in instalatiile electrice sunt aparatele de protectie cele mai simple si in general cele mai eficace.

Sigurantele fuzibile sunt alcatuite din trei parti distincte: soclul, capacul si patronul fuzibil propriu-zis.

Din punct de vedere constructiv, sigurantele pot fi: auto, mignon, normale cu filet si cu furci. Sigurantele cu filet sunt construite in doua variante: cu legatura spate LS si cu legaturafata LF .

Scara curentilor Ir,fiind 0,4-0,55-0,75-1-1,3-1,8-2,4-3,3-4,5-6-8-11-16-20-25-3 100-125-160-200-250-320-400-500-580-630-700-800 A.

La montarea sigurantelor LS succesiunea corecta a elementelor pe piciorul unui soclu este: saiba -inel de siguranta - piulita Am - saiba alama - conductor - saiba plata - inel de siguranta - piulita.

La montare trebuie avut in vedere ca firul conductor sa aiba ochi in jurul bornei sau, in cazul sectiunilor mari, papuc. Trebuie avuta o grija deosebita ca strangerea conductoarelor la bornele de legatura sa se faca bine, pentru a evita o supraincdlzire a bornelor si prin aceasta si influentarea caracteristicii defuziune a patronului fuzibil.

Capacul filetat al sigurantei trebuie bine insurubat pentru a asigura forta de apasare ceruta de contact.O siguranta fuzibila corect dimensionata si montata efectueaza o protectie sigura §i

ieftina impotriva scurtcircuitelor.Sigurantele fuzibile cu mare putere de rupere se vor monta in plan vertical.Introducerea §i scoaterea sigurantei din furci se face cu ajutorul unui maner izolant care

asigura manipularea fara pericol de electrocutare.Sigurantele cu filet tip LFi se construiesc in gama:

Date tehnice

SOCLU PATRON CAPACcurent cod curent cod curent cod filet

25 A 2061 25 A 2240 2-25 25 A 2004 E2763 A 2071 63 A 2270 35 - 63 63 A 2005 E33100 A 2080 100 A 2290 80-100 100 A 2006 G 1.1/4

Scara curentilor nominali pentru fuzibilul sigurantei este urmatoarea: 2-4-6-10-16-20-25-35-50-63-80-100-125-160-200-224-250-300-315-355-400-500-630 A. Sigurantele tip MPR se construiesc in gama:

SUPORT PATRONCURENT COD TIP FUZIBILSIST 101 411 NT 00- 406 4 - 160 ASIST 150 412 NT0 -407 6- 160 ASIST 201 413 NT1 -408 36 - 250 ASIST 400 414 NT2 -409 224-400 A

- SIST 630 415 NT3 -410 400-630 A

b)Siguranra fuzibila c) Accesoriile sigurantei fuzibile

Automate de scara MIN 3-3, MIN 3-4

Automate de scara MIN 3-3, MIN 3-4

Se inchide si se deschide un contact dupa 3 minute.Ideal pentru aprinderea luminii de pe casa scarii la un imobil, dar si pentruiluminatul in pivniÍe sau holuri, unde, de obicei se uita lumina aprinsa.De fiecare data cand se apasa un intrerupator cu revenire din circuitul de lumina in care este integrat, se reia iluminatul pentru 3 minute.

- tensiune nominala: 230 V c.a.;- frecventa: 50 Hz;- consum mai mic de 5 VA;- circuit de forta:

- calibru contact de iesire: 10 A/230 V c.a.,- putere maxima comandata:

- iluminat cu incandescenta sau cu halogen 230 V c.a.: 1500 W- iluminat fluorescent compensat in serie, sau necompensat: 2000 VA- iluminat fluorescent compensat in paralel (70 F): 1000 VA;

- grad de protecÍie: IP 20, conform EN 60529;- conexiuni:

- prin borne pentru cabluri pÊnŸ la 6 mm2,- tip de conexiuni:

- MIN 3-3: 3 fire (intrerupatoarele cu revenire conectate pe neutru)- MIN 3-4: 4 fire (intrerupatoarele cu revenire conectatepe faza);

- temperatura de funcÍionare: -10° C la +40° C.- pe fata aparatului este un comutator cu 2 pozitii:

- functionare automata: de fiecare data cand se apasa un intrerupator cu revenire din circuitul de lumina , se reia iuminatul pentru 3 minute,

- poziÍia ON: iluminat permanent.

Sursa: http://casa.schneider-electric.ro

Eclatorul

GENERALITATI:

Eclatorul este un aparat electric folosit pentru masurarea tensiunilor inalte, format din doi electrozi intre care se produce o descarcare electrica daca tensiunea dintre ei depașește o anumita valoare. Eclatorul de protectie este un dispozitiv foarte simplu , menit sa protejeze secundarul transformatorului de alimentare impotriva " spike-urilor" de  tensiune de inalta frecventa, provenite de la nivelul etajului primar al transformatorului tesla. In esenta, este alcatuit din doi electrozi, dispusi la o distanta mai mare decat cea necesara pentru strapungere, conectati la bornele transformatorului de alimentare.

LOCUL DE UTILIZARE:

Eclatorul de protectie se foloseste in special in cazul transformatoarelor de tip NST, care sunt foarte sensibile la componenta RF a curentului. Utilizarea sa este rara in cazul MOT, PT sau al transformatoarelor de distributie. In cazul acestor transformatoare, datorita curentilor mari debitati, stingerea arcului aparut la nivelul eclatorului de protectie, in momentul aparitiei supratensiunilor, este foarte dificil de stins.

Eclatorul de protectie va functiona in acest caz ca un scurt circuit, intrerupand alimentarea cu energie a primarului transformatorului tesla. In plus aceste transformatoare mentionate mai sus au o constructie foarte solida, adaptata puterilor mari, ceea ce face improprie utilizarea mijloacelor de protectie suplimentare.

CARACTERISTICI TEHNICE

In general se foloseste un eclator cu trei electrozi: doi marginali si unul central. Electrozii marginali sunt conectati la bornele de iesire a secundarului transformatorului de alimentare iar electrodul central este conectat la carcasa transformatorului si totodata la pamant (secundarul transformatorului este de regula format din doua bobine inseriate, fiecare dand 1/2 din tensiunea de iesire, legatura dintre ele realizandu-se la nivelul miezului, conectat la randul lui la carcasa).

MODUL DE UILIZARE

0 caracteristicã a functionarii eclatorilor este aceea cä tensiunea de amorsare a descärcärii depinde de viteza de variatie a tensiunii aplicate tensiunea de amorsare in regim dinamic Acesta este un dezavantaj important al eclatorilor fata de varistori si diodele Zenner care au o singurä tensiune de declanare,indiferent de viteza de variatie, deoarece s-ar putea ca circuitul protejat sã nu suporte tensiuni man, la care se ajunge când viteza de cretere este mare.

SCHEMA ECLATORULUI

Eclatorii, fatä de varistori si diodele cu avanalä, au unele avantaje importante:

(a) asigura scurgerea unor curenti foarte mari,pe durate chiar destul de mari(b) au rezistenta in regim normal descärcare neamorsatã foarte mare(c) au capacitatea proprie foarte mica

Constructiv, eclatorii modemi constau dintr-un balon etans, format din electrozi metalici si izo1atie ceramica.

Dupa montarea eclatorului de protectie la bornele secundarului se va trece la pozitionarea electrozilor. Pentru aceasta se va desface conexiunea cu circuitul primar al transformatorului tesla. In momentul conectarii transformatorului de alimentare la retea, se va produce un arc electric intre electrozii eclatorului. Pozitionarea lor se va face prin marirea spatiului dintre ei (este bine ca electrozii marginali sa fie prevazuti cu un filet, pentru o pozitionare cat mai usoara), pana la intreruperea arcului. Se va avea in vedere ca distantele dintre fiecare electrod marginal si cel central sa fie egale. In acest moment se poate considera ca eclatorul de protectie a fost reglat in mod corect. Se refac conexiunile transformatorului de alimentare cu etajul primar. In momentul functionarii transformatorului tesla, aprinderea eclatorului de protectie trebuie sa fie eratica. Practic acesta se va aprinde doar in cazurile in care tensiunea la bornele secundarului transformatorului de alimentare devine mai mare decat cea debitata de acesta pentru incarcarea condensatorului primar.

Descarcatoarele de tensiune

Caracteristici tehnice: De mare De capacitate De capacitate Ref. capacitate (H) sporită (I) standard (S)039 20/21/22/23 039 30/31/32/33 039 35/36/38 039 40/41/43Schemă de legare la pământ TT – TN – IT IT – TNC TT – TNS TT – TNSTensiune maximă 440 V± 440 V± 320 V± 320 V±în regim permanent (Uc)Frecvenţă 50/60 Hz 50/60 Hz 50/60 HzTip EN-61613-11 1 2 2 2I max 8/20 μs 70 kA 40 kA 40 kA 15 kAI imp 10/350 μs 10 kA – – –Curent nominaldescărcat 20 kA 15 kA 15 kA 5 kANivel protecţie Up 2 kV 1,8 kV 1,4 kV 1,2 kVUt 440 V 440 V 400 V 400 V

Curent de scurgere < 1 mA < 1 mA < 1 mAProtecţie asociată 160 A 125 A 20 A– max. (EN-61613-11) DPX DPX disjunctor, curbă Cdisjunctor, curbă C disjunctor, curbă C disjunctor, curbă C– min. 40 A 20 A 20 ACurent rezidual If Zero Zero Zero ZeroRacordare 25 mm2 25 mm2 25 mm2– conductor rigid– conductor flexibil 16 mm2 16 mm2 16 mm2Indice de protecţie IP 20, instalat în tablouCondiţii de mediu– temperatură de utilizare de la – 10 °C la + 40 °C– temperatură de stocare de la – 20 °C la + 70 °C

Una din cele mai importante încercari ale descarcatoarelor este încercarea la scurtcitcuit în scopul de a le verifica capacitatea la trecerea curentului de defect. Deoarece procedurile de încercare specificate de standarde sunt interpretabile exista o serie de aspecte practice înca neelucidate. Astfel, pentru simularea comportarii la defect intern, descarcatoarele cu oxizi metalici (fara eclatoare) sunt încercate la curenti de scurtcircuit de mare si mica amplitudine. La trecerea curentului de scurtcircuit descar- catoarele se distrug prin spargere datorita efectului dinamic si termic al arcului electric produs în timpul încercarii. Arcul electric influenteaza comportarea descarcatorului în timpul încercarii iar evolutia sa în interiorul descar- catorului este influentata de o serie de factori. S-au analizat mai jos unele aspecte privind factorii care influenteaza arcul electric în timpul încercarii de scurtcircuit ale descarcatoarelor cu oxid metalic cu anvelopa de polimer Factorii ce determina solicitarile datorate arcului intern pe durata trecerii curentului de scurtcircuit Urmatorii factori determina solicitarile dinamice si termice ce apar ca urmare a arcului electric în descarcatoare în timpul încercarilor de scurtcircuit [1, 2, 3]: - conditiile de predefectare; - mediul din interiorul coloanei descarcatorului;- forma si gabaritul descarcatorului; - parametrii de încercare;În continuare vom arata modul în care ei influenteaza solicitarile ce apar în descarcatoare. Conditiile de predefectare Exista doua metode de predefectare prevazute în standardele europene (IEC) [3] si cele americane (IEEE) [2]. Ele difera prin: - modul de pregatire a descarcatorului la încercare; - numarul de exemplare de încercat .Nota: Conform IEC [2], încercarea la curentul de scurtcircuit nominal se va face pe un descarcator cu fir fuzibil sau predefectat cu supratensiune, iar conform IEEE, aceasta încercare se va face pe doua descarcatoare cu fir fuzibil si pe doua predefectate cu supratensiune. În ceea ce priveste pregatirea descarcatoarelor cu fir fuzibil, conform standardului IEC, firul fuzibil intern trebuie amplasat intr-un orificiu cu diamatrul de 5 mm care traverseaza rezistorul si este situat în cercul cuprins între centrul rezistorului si cercul cu raza egala cu jumatate din raza rezistorului. Conform standardului IEEE, elementele de valva si eclatoarele, daca se folosesc, trebuie scurtcircuitate extern prin intermediul unui fir fuzibil care urmareste conturul elementelor, adiacent suprafetelor acestea. Pentru ambele standarde sectiunea firului fuzibil va fi astfel aleasa încât acesta sa se topeasca într-un timp corespunzând la 30 grade electrice dupa initierea curentului de defect[2, 3]. În ceea ce priveste pregatirea descarcatoarelor prin pre- defectare cu supratensiune, aceata se face cu o tensiune mai mare decât tensiunea de functionare continua, care este valoarea eficace a tensiunii de frecventa nominala care poate fi aplicata continuu la bornele descarcatorului. Supratensiunea trebuie sa provoace defectarea descarcatorul în 5 ± 3 min. Curentul de scurtcircuit al sursei de supra- tensiune trebuie sa fie între 1 A si 30 A [2,3]. Mediul din interiorul coloanei descacatorului Descarcatoarele cu oxid metalic în anvelopa de polimer sunt cu coloane umplute cu gaz, lichid sau material solid, astfel încât acest mediu are o influenta asupra arcul electric. Gabaritul si forma Gabaritul si forma constructiva ridica probleme majore în obtinerea parametrilor de încercare. Cerinta obtinerii unui factor de asimetrie de 2,5 ridica probleme în cazul descarcatoarelor cu

o înaltime mai mare de 1,5 m. Descarcatoarele cu tensiunea nominala mai mare de 100 kV, care au mai multe coloane conectate în serie ridica de asemenea probleme în ceea ce priveste tensiunea apliata. Aceasta nu poate fi redusa sub 30 kV deoarece arcul electric trebuie sa se mentina pe toata durata scurtcircuitului [1]. Parametrii de încercare Standardele specifica parametrii încercarii prin curentii de mare, redusa (intermediara) si mica, tensiunea aplicata, si durata încercarii [2, 3]Curentii de mare amplitudine produc solicitari dinamice, iar curentul de mica amplitudine solicitare termica. În cele mai multe cazuri tensiunea aplicata este inferioara tensiunii nominale (0,77-U n ), descarcatoarele cu tensiuni nominale mari (peste 100 kV) fiind încercate la tensiuni reduse dar, asa cum am precizat, destul de mari pentru a mentine arcul electric pe toata durata scurtcircuitului. Circuitul de încercare 2.5.1. Montarea esantioanelor de încercat Incinta în care descarcatorul este montat trebuie sa fie din material nemetalic, cu exceptia unor bucati mici de metal cum ar fi cuiele sau suruburile folosite la îmbinare iar exemplarul de încercat trebuie plasat în centrul ei. Înaltimea incintei trebuie sa fie de 40 cm ± 10 cm iar diametrul sau (sau latura în cazul unei incinte patrate) trebuie sa fie egal cu cea mai mare valoare dintre 1,8 m si diametrul esantionului de încercat plus de doua ori înaltimea esantionului (conform IEC) [2]. Stardardul IEEE [3] în schimb specifica o valoare fixa de 1,8 m pentru diametrul sau latura incintei, facând astfel încercarea mai dificila în cazul descarcatoarelor înalte. Si în acest caz conditiile încercarii sunt mai dure pentru descarcatoarele înalte ale caror parti desprinse din ele pot sari mai usor în afara îngraditurii. Incintei nu-i este permis sa se deschida sau sa se deplaseze în timpul încercarii.

http://www.elprest.ro/imagini/distributie_joasa/multi9_protectie.htm

Transformatorul de joasă frecvenţă

Transformatorul este un aparat electric utilizat pentru modificarea valorilor tensiunilor sicurenţilor variabili. Fizic, transformatorul este realizat dintr-un ansamblu de bobine cuplate inductivprin intermediul unui miez magnetic comun. Transmiterea energiei de la o bobina la alta serealizează prin intermediul câmpului electromagnetic variabil localizat în miezul magnetic (circuitulmagnetic).Transmiterea de energie se face de la o sursa care alimentează bobina ( înfăşurarea )primară la un receptor conectat la o bobina ( înfaşurarea ) secundară. Pentru transformatoarele dejoasă frecvenţă, miezul magnetic este realizat din materiale ce au ca principal element fierul.

Transformatoarele utilizate în aparatura electronică sunt :1.- transformatoare ce funcţionează pe frecvenţă fixa: se conectează la reţeaua de tensiunealternativă şi alimentează cu alte valori de tensiune aparatul (în general sunt transformatoarecoborâtoare de tensiune , tensiunea în secundar fiind mai mică decât cea a reţelei)2.- transformatoare ce funcţionează la frecvenţă variabilă: cel mai adesea sunt utilizate lafrecvenţe din domeniul audio , având rolul preponderent de transmitere nedeformată a informaţieiîn timp ce la prima categorie importantă era transferarea energiei cu un randament cât mai ridicat.

Miezul magnetic are rolul de a forma un circuit închis cu reluctanţa minimă pentru fluxulmagnetic. Miezurile trebuie sa fie construite din materiale cu permeabilitate magnetică mare încâmpuri alternative intense , cu pierderi reduse prin histerezis si curenţi turbionari.

Materialele magnetice utilizate pentru execuţia miezurilor de transformatoare şi bobine de joasăfrecvenţă se realizează prin laminare la cald sau la rece , sub forma de tole sau benzi din fier cudimensiuni normalizate (standardizate). Aceste materiale mai sunt denumite materialeferomagnetice. Proprietăţile magnetice ale otelurilor laminate la cald sunt aceleaşi în toate direcţiile,în timp ce prin laminare la rece cristalele fierului sunt orientate cu predilecţie pe direcţia de laminare.Astfel tolele laminate la rece au pierderi specifice reduse şi caracteristici electromagnetice superioarepe direcţia sensului de laminare (direcţie de uşoară magnetizare) în raport cu cele laminate la caldcare au aceleaşi proprietăţi magnetice (mai slabe) pe orice direcţie din material. Utilizarea miezurilor

din fier este posibilă numai la frecvenţe joase (eficient până la 500[Hz] si acceptabil până la 10[kHz]pentru tole mai subţiri de 0,1mm şi un raport putere/volum de valori reduse) deoarece pierderilecresc mult cu frecvenţa în special din cauza conductivităţii ridicate a materialului. La frecvenţe mairidicate sunt utilizate miezuri din materiale ferimagnetice (ferite) care se obţin prin presarea unuiamestec de oxizi. Feritele sunt utilizate la frecvenţe cuprinse între zeci de kHz si sute de MHz sauchiar GHz-ti (ferite pentru microunde).

Materialele feromagnetice sunt realizate sub forma de tole şi au grosimi de : 0,5 ; 0,35 ;0,2[mm] pentru frecvenţe de 50 - 60 [Hz] si respectiv : 0,2 ; 0,15 ; 0,1 ; 0,08 [mm] pentru 400[Hz]si superioare . Tolele se confecţionează din aliaje de fier si siliciu (pînă la 4,3 % Si). Siliciuldetermina creşterea rezistivităţii materialului (se limitează curenţii turbionari) dar face ca tabla sădevină dură şi casantă (nu se pot lamina table foarte subţiri). Pentru creşterea în continuare arezistivităţii miezului magnetic, tolele ce realizează miezul respectiv, sunt izolate între ele prinoxidare, lăcuire sau cu izolaţii ceramice. În tabelul 1 se prezintă tipurile de tole mai frecvent utilizateşi notarea dimensiunilor unui miez realizat din tole de fier.

Înfăşurările sunt realizate în marea majoritate a cazurilor din conductoare de cupru cusecţiune circulară. Conductorul de bobinaj este izolat (pentru a preveni scurtcircuitarea spirelor întreele) cu : email , email si fibre textile din bumbac si/sau mătase sau cu fibre anorganice. Cuprul arerezistivitatea la 20[0C], ρCu = 0,01724 [ohm*mm2/m] si coeficientul de variaţie a rezistivităţii cutemperatura αρ = 3,93x10-3 [1/0C]. În tabelul 2 se prezintă caracteristicile conductoarelor de bobinajdin cupru izolat cu email având diametre pînă la cel mult 2 mm.Pentru bobinarea transformatoarelor de putere mica se limitează diametrul maxim alconductorului la 3[mm]. Înfăşurările sunt realizate pe o carcasa din material dielectric la care dupăbobinare se ataşează miezul magnetic. Între straturile de conductor bobinate pe carcasa se introducfolii izolante iar între primar şi secundar se poate introduce o folie conductoare (din tabla de cuprufoarte subţire bobinata o spira astfel încât capetele sa nu fie în scurtcircuit) ce se conectează printr-unfir de Cu la jugul magnetic (la masa aparatului). Folia se numeşte ecran şi are rol de protejare asarcinii utile (conectate în secundar) faţă de tensiunile mari şi perturbaţiile electromagnetice dincircuitul de la care se alimentează înfăşurarea primară.

Pentru umplerea interstiţiilor dintre tole si spire se execută impregnarea transformatoarelor.Prin impregnare se elimină spaţiile dintre tole (se reduce zgomotul datorat vibraţiilor tolelor) . Seelimină astfel şi aerul dintre spire sau din materialele izolante (se înlătura higroscopicitatea şi secreste tensiunea de străpungere) prin aceasta obţinându-se , în plus , creşterea conductivităţii termiceşi a rigidităţii mecanice.

Modul de lucru1.Se identifică transformatorul. Se notează dimensiunile tolelor si ale miezului. Se calculeazăputerea maximă ce poate fi transferată prin transformator.2.Se identifică înfăşurările transformatorului prin măsurare cu ohmmetrul. Se noteazărezistenşele în curent continuu (măsurate) ale fiecărei înfăşurări.3.Se realizează circuitul din figura 1.

Fig. 14.Se alimentează înfăşurarea primara cu o tensiune de 60[V] ,50Hz] şi se determină prinmăsurători raportul de transformare n = n2/n1.5.Se completează tabelul T1 , măsurând succesiv U1 , U2 (valori efective), pentru fiecarerezistor conectat în secundarul transformatorului. Pe toata durata măsurătorilor se vizualizeazătensiunea u2 şi i se desenează forma de undă. Se măsoară apoi curentul I1 conectând MAVO caampermetru pentru măsurarea curentului alternativ la bornele C1 si C2.( se selectează din nou toaterezistenţele în secundar). Se măsoară curentul I2 refăcând şuntul C1-C2 şi conectând pe rândampermetrul între bornele C3 şi respectiv C4 , C5 , C6 , C7.

SENZOR DE LUMINĂAMBIENTALĂ, TIP SL – 02

Senzorul de lumină SL - 02 este destinat cuplării / decuplării iluminatului nocturn alimentat de la reţeaua de 220Vc.a.

DESCRIEREA PRODUSULUI

Monoplaca cu circuitele electronice este înglobată în compound în carcasa de oţel ambutisat de 1,5mm grosime, care conţine şi sistemul optic de focalizare, precum şi un cablu cu 3 conductori, conectat permanent în vederea racordării electrice.

CARACTERISTICI TEHNICE

-Tensiunea nominală de alimentare UN = 220Vc.a.;-Variaţia tensiunii de alimentare 0,8 ÷ 1,2UN;-Sarcina maximă admisă Max. 1000W Rezistiv; -Temporizate la comutare Min. 30sec;-Grad normal de protecţie Min. IP54;-Dimensiuni de gabarit L×l×h 155×75×65.

FUNCŢIONARERacordarea se realizează conform schemei de pe eticheta produsului. La scăderea iluminării ambientale, senzorul cuplează alimentarea instalaţieide iluminat şi o decuplează la creşterea peste un prag prestabilit. Pentru evitarea comutărilor false, este prevăzută intern o temporizare de minim 30 sec., la cuplare / decuplare.

MONTARE

Montarea se face în locuri ferite de intemperii şi de iluminarea directă (iluminat public, instalaţie proprie de iluminat, becuri de veghe, etc.).

AVANTAJE

- nu necesită reglaje, sau calibrări;- sensibilitate mare (se poate monta în poduri, luminatoare, etc.);- putere de comutare mare;- racordare simplă direct la cele 2 fire ale reţelei de 220Vc.a.

Prizele si fisele

• Sunt aparate foarte simple care servesc pentru racordul la instalatia electrica interioara.Prizele se pot monta :1.Sub tencuiala 2.Peste tencuiala(aparent)

Priza este destinata conectarii aparatelor electrocasnice la reteaua de joasa tensiune a utilizatorilor casnici si industriali.· Caracteristici tehnice:tensiunea maxima de utilizare 250V~curent nominal 16A

Fise Orice fisa contine:

• Stifturi de contact• Piese de fixare a conductoarelor la la stifturile de contact• Piese izolante• Brida de prindere a conductoarelor

Fisa bipolara plata Fisa tripla 6A

Doze electrice

RELEE TERMICE ,MAGNETICE SI DE TENSIUNE

http://www.contactoare.ro/relee.jpg

http://www.bizoo.ro/img/Relee-termice/img180/sale/41273_1215423205.jpg

CARACTERISTICI TEHNICE:

Releul este un dispozitiv electromecanic care transforma un semnal electric intr-o miscare

mecanica. El este alcatuit dintr-o bobina din conductori izolati infasurati pe un nucleu metalic si o

armatura metalica cu unul sau mai multe contacte. In momentul in care o tensiune de alimentare este

aplicata la bornele unei bobina, curentul circula si va fi produs un cвmp magnetic care misca armatura

pentru a inchide un set de contacte si/sau pentru a deschide un alt set. Cand alimentarea este dezactivata

din releu, cade fluxul magnetic din bobina si se produce o tensiune inalta in directia opusa. Aceasta

tensiune poate strica tranzistorul de comanda si de aceea este conectata o dioda cu polarizare inversa de-a

lungul bobinei pentru a scurtcircuita varfurile de tensiune in momentul in care apar.

DETALII APARAT:

Releul este un aparat care comuta, sub actiunea marimii de intrare, unul sau mai multe elemente de

comutatie de mica putere in scopul comenzii altor elemente. Releele de protectie pot realiza contacte

electrice ducând la intreruperea instalatiei cu energie electrica, deci la protectia acesteia.

Cele mai simple relee se compun dintr-un element de intrare I, denumit uneori si element sensibil, un

element comparator K si un element de executie E cu una sau mai multe iesiri.

CLASIFICAREA RELEELOR:

Releele folosite in sistemele electrice functioneaza dupa aceleasi principii ca si aparatele de

masurat; de aceea ele pot fi clasificate, in general, dupa aceleasi criterii.

a) Dupa principiul de functionare, releele pot fii: electromagnetice (magnetoelectrice, de inductie,

magnetice,electrodinamice, termice) si electronice.

b) Dupa felul parametrului la care actioneaza, releele pot fii: de curent, de tensiune, de putere, de

temperatura, etc.

c) Dupa valoarea marimii de intrare la care actioneaza, releele pot fii: maximale, a caror actionare are

loc când valoarea marimii de intrare devine egala sau depaseste o anumita valoare maxima, dinainte

stabilita; minimale, care actioneaza in momentul când valoarea marimii de intrare devine egala sau mai

mica decât o anumita valoare minima, dinainte stabilita si relee diferentiale, a caror actionare are loc când

diferenta valorilor a doua marimi aplicate la intrare devine, in valoare absoluta, mai mare decât o valoare

dinainte stabilita.

d) O clasificare specifica a releelor se obtine daca se ia in consideratie modul conectarii in circuitul

elementului protejat, deosebindu-se: relee primare si relee secundare.

e) Tinând seama de modul de actionare asupra interupatoarelor, releele pot fii: cu actiune directa sau

directe si cu actiune indirecta sau indirecte.

f) In functie de durata de actionare: relee ultra rapide ( t < 0.0 s), relee rapide (t <0.05 s), relee

normale (t -0.05-0.15 s ), relee lente (t -0.15-1 s), de temporizare (t >1 s)

g) In fuctie de marimea de intrare: releu de tensiune, releu de curent, releu de putere, releu de

fregventa, releu de timp.

h) Cele mai utilizate relee: relee termice, relee electromagnetice, relee electronice, relee mecanice,

relee ferodinamice, declansatoare.

i) Dupa natura elementului de executie: relee cu contacte si relee fara contacte (statice).

PRINCIPIILE DE FUNCTIONARE A RELEELOR:

Functionarea releelor electromagnetice de curent. La trecerea unui curent prin bobina

electromagnetica (1) aceasta da nastere la un câmp magnetic careproduce o forta de atractie asupra

armaturi (2) astfel armatura oxcileazain jurul punctului (0) impreuna cu contactul mobil(cm) care la

sfârsitulcursei atinge un contact fix(cf) si inchide astfel circuitul de declansare.

Functionarea releului termic cu bimetal.La aplicarea unui curent acesta incalzeste lamelele

bimetalului(1) producând dilatarea acestora si deplasarea tijei metalice izolante(2). Sub actiunea

resortului(4) sistemul bimetalic isi schimba pozitia inchizânduse astfel contactul(6) si deschizânduse

contactul(5). Dupa racirea bimetalului prin apasarea butonului(7) prin lamelele(8-9) sistemul revine la

pozitia initiala

Releul electromagnetic de curent maxim (RC).Atunci când bobinele sunt parcurse de curent,

armatura tinde sa cuprinda fluxul maxim, iar contactul mobil se apropie de contactele fixe, pentru a le in

chide. Cuplul antagonist al resortului poate fi reglat cu ajutorul pârghiei, astfel incât inchiderea

contactelor, adica actionarea releului, sa aiba loc atunci când bobinele sunt parcurse de un curent de o

anumita valoare indicata pe cadran.

Releul electromagnetic de timp (RT).Când electromagnetul este excitat (prin bobina trece curentul

de actionare), surubul se deplaseaza spre dreapta si pune in miscare un echipaj mobil, prevazut cu un

mecanism de ceasornic,astfel: surubul roteste roata dintata, solidara cu piesa, care actioneaza resortul si

transmite miscarea axului, pe care se fixeaza roata, agrenata cu mecanismul de ceasornic.

Releul electromagnetic de timp (RT).Când electromagnetul este excitat (prin bobina trce curentul

de actionare), surubul se deplaseaza spre dreapta si pune in miscare un echipaj mobil, prevazut cu un

mecanism de ceasornic,astfel: surubul roteste roara dintatp, solidara cu piesa, care actioneaza resortul si

transmite miscarea axului, pe care se fixeaza roata, agrenata cu mecanismul de ceasornic.

Releul electromagnetic de semnalizare (RdS),releele de protectie sunt prevazute cu contacte

auxiliare, care se inchid in momentul actionarii, astfel incât bobina releului de semnalizare este parcursa

de curent, iar armatura este atrasa, invingând rezistenta resortului si eliberând steguletul, care se roteste 90

O data cu caderea steguletului, lama de contact ajunge an dreptul contactelor, prin care se inchide circuitul

de semnalizare acustica sau luminoasa. Caderea steguletului este observata prinr-un vizor de sticla

deasupra caruia este situat butonul, cu ajutorul caruia se readuce (manual) steguletul in pozitia initiala.

Releul electromagnetic intermediar (RI).Releul intermediar se introduce in circuitul operativ al

releelor obisnuite si are timpul de actionare de ordinul sutimilor de secunda, stfel incât el nu influenseaza

decât foarte putin timpul total de actionare a protectiei.

TIPURI DE RELEE:

Relee electromecanice:Sfera de aplicabilitate a acestor relee a inceput sa se reduca substantial, ca

urmare a progreselor realizate in domeniul releelor statice. Cele mai simple relee electromecanice constau

dintr-un dispozitiv care produce forta sau cuplul activ, un element care produce cuplul rezistent si unul sau

mai multe elemente de executie (contacte electrice). Dupa natura dispozitivului pentru producerea fortei

sau a cuplului activ, deosebim: relee electromagnetice, magnetoelectrice, de inductie, electrodinamice,

termice, cu contact reed. In continuare se prezinta câteva dintre cele mai utilizate.

Releele electromagnetice sunt aparate de protectie care asigura protectia la curenti de scurtcircuit

sau la scaderea tensiunii cu actiune instantanee sau temporizata.

Relee magnetice.Relee de proximitate cu oscilator - este realizat pe baza unui comutator static

inductiv. Circuitul foloseste ca element exterior un grup LC care formeaza impreuna cu etajul de intrare

un oscilator de inalta frecventa.

Prin apropierea unei piese metalice standard de o bobina, oscilatiile se amortizeaza si marimile de

iesire sunt comutate. Starile logice ale iesirilor sunt date de tabelul de adevar.

Tabelul de adevar

Oscilator Q

neamortizat 1 0

amortizat 0 1

Comutatorul este prevazut cu 2 posibilitati de reglaj: reglajul distantei la care se produce

amortizarea si reglajul histerezisului. In acest scop se conecteaza terminalele corespunzatoare la masa

montajului prin intermediul unor potentiometre.

Relee fotoelectrice.Releele fotoelectrice semnalizeaza sau comanda când iluminarea unui

dispozitiv fotosensibil depaseste nivelul stabilit.

Intrerupatoare automate de joasa tensiune

Principiul de functionare

Spre deosebire de contactoare, intrerupatoarele automatese caracterizeaza prin faptu ca, odata inchise contactele principale, ele sunt mentinute in pozitia „inchis” cu ajutorul unui zavor mecanic numit „broasca” ; aceasta blocheaza contactele mobile la sfarsitul cursei de inchidere si le mentine in aceasta pozitie un timp oricat de lung, fara vreun consum suplimentar de energie. Oricare ar fi varianta constructiva, un intrerupator automat este construit din urmatoarele elemente componente:

· Circuitul principal de curent, format din: contacte principale, contacte de rupere ( bobina de suflaj magnetic), coarne de suflaj si borne de racord la circuitul exterior, realizate din profile de cupru.

· Camerele de stingere a arcului electric, executate din materiale rezistente la actiunea arcului electric.

· Piese izolante pentru sustinerea cailor de curent si separarea fazelor, realizate de obicei prin presare din rasini fenolice.

· Mecanismul de actionare si zavorare, realizat din table si profile de otel tratate in mod special pentru a face fata uzurilor si solicitarilor.

· Cutia aparatului, executata din tablade otel la aparatele marisi rasini fenolice la aparatele mici si intrerupatoarele tip „compact”.

· Elementele de protectie : declansatoare termice , declansatoare electromagnetice instantanee sau temporizate, iar la intrerupatoarele automate folosite pentru protectia motoarelor si declansatoare de tensiune minima.

· Elemente accesorii: bobine de declansare, transformatoare de curent, contacte auxiliare.

Mecanismul de actionare si zavorare are urmatoarele functiuni: · Sa mentina intrerupatorul in pozitia inchis· Sa asigure declansarea intrerupatorului cu ajutorul unei energii , respectiv a unei forte reduse; in

acest scop, cu ajutorul unui sistem de parghii se asigura demultiplicarea necesara a fortei.· Sa asigure declansarea libera, adica la existenta unui ordin de declansare intrerupatorul sa nu poata

fi nici inchis, nici mentinut in pozitie inchis.· Sa adapteze caracteristica cuplului rezistent la caracteristica motor.· Sa asigure la inchiderea manuala a intrerupatorului o viteza mixima a contactului mobil

Mecanism cu genunchi

Intrerupatorul este definit ca fiind un aparat mecanic de conectare capabil sa inchida, sa suporte si sa intrerupa curenti in conditii normale prestabilite si , de asemenea, sa inchida pe o durata specificata si sa intrerupa curenti anormali, cum sunt curentii de scurtcircuit.

Intrerupatoarele automate se folosesc mai ales in urmatoarele situatii: · Ca intrerupatoare principale pentru protectia liniilor si a instalatiilor electrice.· Ca aparate de conectare si protectie a unor consumatori importanti.· Ca aparate normale de conectare, acolo unde acestea suporta vibratii si socuri mecanice

importante.

Principiul mentinerii in „pozitia” a intrerupatoarelor automate prin intermediul unui mecanism cu zavor prezinta urmatoarele avantaje:

· Posibilitatea obtinerii unor capacitati de rupere mari.· Insensibilitate la variatiile de tensiune ale retelei.· Economie de energie.· Posibilitatea de a se dimensiona electromagnetul mai economic.· Rezistenta mult mai mare la solicitari prin vibratii si socuri mecanice.

Folosirea zavorarii mecanice are insa si dezavantaje, cele mai importante fiind:· Frecventa de conectare permisa este foarte mica· Aparatul are o constructie complicata, fiind in consecinta si relativ scump.

Tipuri si caracteristici constructive Intrerupatoarele automate de instalatii sunt dotate cu declansatoare termice si electromagnetice pentru protectia impotriva suprasarcinilor si scurtcircuitelor.Fata de sigurantele fuzibile, ele prezinta numeroase avantaje :

· Posibilitatea de restabilire imediata a curentului fara a se pierde timpul necesar gasirii si montarii unui element de inlocuire nou in locul celui ars.

· Nu mai este necesar un stoc de elemente de rezerva si indeosebi se evita pericolul pe care il prezinta pentru securitatea locuintelor si a instalatiilor, inlocuirea fuzibuilelor arse prin fuzibile improvizate din fire groase de cupru.

· Se poate obtine si o protectie eficace impotriva suprasarcinilor, lucru practic irealizabil cu sigurantele fuzibile rapide.

· Se poate regla la fata locului curentul de declansare a automatului in functie de curentul real de serviciu al instalatiei , ceea ce imbunatateste mult eficacitatea si operativitatea protectiei.

• Intreruptoarele pentru uz casnic servesc la inchiderea si deschiderea circuitelor pentru iluminat,dar pot fi montate si pe receptoare mobile .

• Intreruptoarele circuitelor pentru iluminat se pot monta ingropat sau aparent.• In camerele de baie si bucatarii nu se monteaza aceste aparate.

DULII• Dulia este destinata folosirii in

instalatii electrice de iluminat, pentru racordarea lampilor electrice cu incandescenta la reteaua de alimentare.

•

Contactoare electromagnetice

Contactorul serveste la inchiderea si deschiderea circuitului de alimentare a instalatiei , la comanda data de un operator.

Blocul de relee termice protejeaza instalatia impotriva suprasarcinilor, comandand deschiderea automata a contactorului.Releele electromagnetice asigura protectia contra scurtcircuitelor, ele comandand automat in cazul unui scurtcircuit deschiderea contactorului. Deoarece contactorul nu are o capacitate suficienta de rupere la scurtcircuit, este indicat sa se prevada in circuit o protectie suplimentara cu sigurante.

Contactoare electromagnetice intalnite frecvent in instalatii electrice

Generalitati Contactoarele electromagnetice sunt utilizate in schemele electrice de actionare; de aceea a face fata necesitatilor impuse de exploatare, exista in prezent o foarte mare varietate de constructii. O examinare comparativa a tuturor acestor constructii, produse de diferite firme din diferite tari, se poate face avand la baza urmatoarele criterii:

a) existenta unei serii unitare complete pentru gama de curenti pana la 200Ab) regimul de lucruc) performantele ridicate in ceea ce priveste capacitatea de rupere, de durata de viata

mecanica si electricad) dimensiunile de minime la acelasi curente) simplitatea constructiei, montarea si demontarea rapida a diferitelor elemente

componente in timpul exploatarii

In instalatiile electrice din tara se intalnesc frecvent pentru regimuri normale de functionare, in afara contactoarelor de productie indigena, contactoarele produse de firme straine.

BOBINE DE REACTANŢĂ TRIFAZATE

Se utilizează în montaj serie, între reţea şi alimentarea convertizoarelor de frecvenţă, pentru atenuarea armonicilor superiroare de curent, reducând astfel valoarea efectivă a curentului cu

până la 35%, mărind durata de viaţa a componentelor electronice reducând poluarea şi consumul de energie.

BOBINE DE REACTANŢĂGeneralităţi. Bobinele de reactanţă sau bobinele limitatoare de înaltă tensiune sunt destinate să limiteze valoarea curentului de scurtcircuit, în circuitele electrice de mare putere, menţinând tensiunea la nivelul prescris, în timpul funcţionării normale.

Bobinele de reactanţă se realizează în ceea ce priveşte tipul construc¬tiv al miezului, în următoarele variante constructive principale, în funcţie de destinaţia lor:— Bobine fără miez feromagnetic, folosite ca bobine de reactanţă conectate in serie în sistemele energetice pentru limitarea curenţilor de scurtcircuit, sau conectate în serie cu motoarele electrice, cuptoarele electrice cu arc, pentru limitarea curenţilor de pornire sau de scurt¬circuit.— Bobine cu miez feromagnetic din tole, folosite ca bobine de reac¬tanţă conectate în circuite derivaţie în sistemele energetice pentru com¬pensarea puterii reactive, filtrarea armonicilor de joasă frecvenţă, precum şi pentru tratarea neutrului reţelelor trifazate.După modul de răcire bobinele de reactanţă se subîmpart în: — Bobine în aer, realizate în deosebi pentru tensiuni nominale la borne, de valori joase.

Caracteristici tehnice

Aceste bobine sunt utilizate pentru atenuarea armonicilor de curent, se montează în serie, între reţea şi bateriile de condensatori pentru compensarea de energie reactivă.

Construcţie deschisă, impregnate, bornă de masă, marcaj CE, izolaţie testată la 3000 V.

U = 3 x 400 W / 50 Hz, ta 40 B, cl. I, IP 00. Conform standard SR EN 60289 - 2002

Liniaritate 1,96

Toleranţă 2%

Putere Inductivitate Structura A B B1 C C1 D E Ø Masa

5 7,67 3UI 75 / 41 153 83 93 142 170 113 64 5,8 x 11 5,97

6,25 6,14 3UI 75 / 41 153 83 93 142 170 113 64 5,8 x 11 6,39

7,5 5,12 3UI 75 / 41 153 83 93 142 170 113 64 5,8 x 11 7,15

10 3,83 3UI 90 / 41 184 87 99 167 201 136 66 7 x 13 9,28

12,5 3,7 3UI 90 / 51 184 97 109 167 201 136 76 7 x 13 10,4

15 2,56 3UI 102 / 46 208 94 108 186 223 156 76 7 x 13 12,8

20 1,92 3UI 114 / 40 233 92 108 209 251 176 71 7 x 13 15,7

25 1,53 3UI 114 / 64 233 116 132 209 251 176 95 7 x 13 18,2

30 1,28 3UI 114 / 64 233 116 132 209 251 176 92 7 x 13 20,7

40 0,96 3UI 120 / 60 245 116 134 220 264 185 88 9 x 13 25,1

50 0,77 3UI 132 / 60 269 122 142 240 288 200 90 10 x 18 29,4

60 0,64 3UI 150 / 52 306 124 146 274 329 224 94 10 x 18 31,5

A, B, B1, C, C1, D, E, Ø = Dimensiuni(mm)

Intreruptoare de separatie modulare

Rolul : Permite scoaterea de sub tensiunea circuitului atunci candacesta nu este in sarcina

Intreruptoarele automate sunt utilizate pentru protectia si controlul tablourilor electrice de distributie ale instalatiilor de joasa tensiune pana la 4000A.

Ele sunt produse pentru curenti nominali intre 2500A si 4000A. Aceste intreruptoare sunt cu 3 si 4 poli, in executie fixa sau debrosabila, cu declasatoare magneto-termice reglabile. Intreruptoarele automate DMX standard sunt echipate cu unitate electronica de protectie MP17, iar la cerere pot fi echipate cu unitate electronica de protectie MP18 sau MP20.

Capacitatea de rupere este de 50kA si 100kA. Pentru aceste tipuri de intreruptoare se pot utiliza diferite accesorii cum ar fi: bobina de declansare, bobina de minima tensiune, comanda motorizata, contacte auxiliare etc.

Date tehnice : • Intreruptoare de separatie cu indicator mecanic de stare, verde / rosu• In: 25, 32A: borne protejate, racordare:

- 6mm2 flexibil-10mm2 rigid

• In: 40, 63A: borne protejate, racordare:- 16mm2 flexibil- 25mm2 rigid

• In: 80, 100A: borne protejate, racordare:- 35mm2 flexibil- 50mm2 rigid

• Temperatura nominala –25°C• Tensiune nominala 230V~(unipolare),