aparate de joasa si inalta tensiune

Click here to load reader

Post on 19-Jan-2016

234 views

Category:

Documents

21 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

Aparate de Joasa Si Inalta Tensiune

TRANSCRIPT

CAPITOLUL 5 APARATE DE JOASA SI INALTA TENSIUNE

APARATE DE JOASA SI INALTA TENSIUNE5.1. Marimile caracteristice ale unui aparat electric.

Aparatele electrice sunt produse electrotehnice de constructie relativ complexa care nu sunt nici surse nici consumatori de energie electrica, ci au numai rolul de a supraveghea si de a determina desfasurarea normala a transportului de energie de la surse la consumatori.

Marimi nominale mai semnificative pentru aparatele electrice:

Tensiunea nominala - este valoarea standardizata de tensiune pentru care este construit aparatul si care este inscrisa pe placuta indicatoare a acestuia. In functie de valoarea tensiunii nominale se stabilesc toate incercarile de verificare a izolatiei aparatului.Tensiunile nominale standarde in tara noastra pentru aparate de curent alternativ sunt:

pentru aparatele de joasa tensiune: 24;48;127;220(230);380(400);500;660 V; pentru aparatele de inalta tensiune:3;6;10;15;20;35;60;110;220 si 400 kV.Standardele precizeaza ca tensiunea de lucru aplicata in serviciul de durata la bornele aparatului poate depasi cu cel mult 15% valoarea tensiunii nominale, in instalatiile de inalta tensiune, si cu cel mult 10%, in instalatiile de joasa tensiune.

Curentul nominal cel mai mare curent- ales din valorile standardizate pe care aparatul il poate suporta un timp oricat de lung, fara ca incalzirea diferitelor sale elemente sa depasesca anumite valori prescrise de norme.

In functie de valoarea curentului nominal se stabilesc toate incercarile de verificare a incalzirii aparatului.

Capacitatea de rupere nominala reprezinta cel mai mare curent, exprimat in kA, pe care il poate intrerupe aparatul, ramanand in stare de functionare, atunci cand la bornele sale este aplicata o tensiune egala cu tensiunea sa nominala.Pentru aparatele de intrerupere destinate retelelor de curent alternativ de inalta tensiune, se foloseste mai frecvent, in locul notiunii de ,, capacitate nominala de rupere, notiunea de ,, putere de rupere nominala. Aceasta este data de relatia:

EMBED Equation.3

In care:

Pr puterea de rupere ( MVA);

Un tensiunea nominala (kV);

Ir curentul de rupere, definit ca cel mai mare curent, exprimat in kA, pe care il poate intrerupe aparatul la tensiunea nominala, ramanand in stare buna de functionare.

Curentul limita termic aptitudinea aparatelor de a suporta solicitari termice provocate de trecerea prin aparat a curentilor de scurtcircuit. Se indica valoarea curentului de scurtcircuit in kAef si durata acestuia( 1;5;20 s ), care poate strabate aparatul fara ca incalzirea cailor de curent sa depaseasca anumite temperaturi stabilite prin norme.

Curentul limita dinamic exprima aptitudinea aparatelor de a suporta solicitarile mecanice( electrodinamice) provocate de curentii de scurtcircuit care strabat aparatul. Se indica valoarea de varf a celui mai mare curent ( in kAmax ) care poate strabate aparatul, ramanand in stare de functionare.Felul curentului continuu sau alternativ- si frecventa.

Serviciul nominal frecventa conectarilor si timpul cat aparatul sta efectiv sub tensiune.

serviciul de 8 ore contactele pricipale ale aparatului raman inchise si sunt parcurse de curentul de serviciu un timp suficient de lung pentru a atinge echilibru termic, dar nu mai lung de 8 ore, dupa care circuitul principal este interupt in sarcina;

serviciul neintrerupt regimul de lucru in care contactele principale ale aparatului raman inchise si sunt parcurse de curentul de serviciu un timp mai mare de 8 ore( saptamani, luni chiar ani );

serviciul intermittent regimul de lucru in care aparatul executa un numar relativ mare de conectari si deconectari, in timpul carora partile conducatoare de curent , contactele si piesele in miscare sunt puternic solicitate termic si mecanic.-frecventa de conectare numarul de cicluri, ( conectare+perioada de functionare+ deconectare+ pauza),pe care aparatul le efectueaza intr-o ora;

- durata relativa de conectare arata in cadrul uni ciclu raportul dintre perioada in care aparatul este parcurs de curent si durata totala a ciclului.

Robustetea mecanica numarul de cicluri in gol( operatii complete de inchidere si deschidere, dar fara curent in circuitul principal al aparatului), pe care un aparat il poate efectua inainte de a fi necesare revizii sau inlocuiri de piese mecanice5.2. Aparate electrice de joasa tensiune.

Clasificarea aparatelor de joasa tensiune

1. Aparataj industrial; Aparate de conectare manuale:

Intrerupatoare-parghie;

Intrerupatoare si comutatoare pachet;

Intrerupatoare si comutatoare cu came;

Prize si fise industriale.

Aparate de conectare manuala a motoarelor electrice:

Comutatoare stea-triunghi; Autotransformatoare de pornire;

Inversoare manuale de sens de mers

Comutatoare de numar de poli;

Reostate de pornire si reglare pentru motoare electrice;

Reostate de excitatie pentru generatoare.

Aparate de comanda automata si protectie a motoarelor electrice: Contactoare si ruptoare;

Blocuri cu relee termice;

Contactoare cu relee;

Intrerupatoare automate in aer;

Intrerupatoare stea-triunghi, inversoare si comutatoare automate;

Aparate pentru actionari industriale si automatizari;

Butoane de comanda;

Chei de comanda;

Lampi si casete de semnalizare;

Intrerupatoare de sfarsit de cursa;

Microintrerupatoare;

Relee intermediare;

Aparate de protectie;

Sigurante fuzibile de mare putere

Aparate de protectie contra supratensiunilor;

Complete de aparate:

Tablouri de distributie capsulate

Celule de distributie de joasa tensiune.

2. Aparataj de instalatii( de uz casnic):

Prize si fise; Intrerupatoare comutatoare de instalatii;

Intrerupatoare automate de instalatii;

Automate de scara;

Sigurante fuzibile;

Tablouri de distributie pentru instalatii interioare.

Aparate de conectare manuala sunt actionate manual atat la inchidere cat si la deschidere;

servesc pentru stabilirea si intreruperea circuitului, nefiind prevazute cu alte elemente de protectie, masura sau reglare;

nu pot intrerupe decat curentii de serviciu mai mici sau cel mult egali cu curentul nominal; nu au rolul si nu pot sa intrerupa curenti mari de suprasarcina si de scurtcircuit; sunt destinate sa fie manevrate relative rar, durata de serviciu fiind de 1000- 6000 de cicluri, iar frecventa de conectare fiind de ordinal unei manevre pe ora sau chiar o manevra pe zi.

Din acesta categorie fac parte:

Intrerupatoare parghieSunt aparate de joasa tensiune, caracterizate prin faptul ca inchiderea si deschiderea circuitului se realizeaza cu ajutorul unui contact mobil in forma de parghie.Ele servesc pentru conectarea la retea si intreruperea manuala a circuitelor de lumina si forta de joasa tensiune, atat in curent continuu cat si in curent alternativ, la consumatori de importanta redusa.Ele pot fi monopolare( utilizate indeosebi in circuite de putere mica- semanlizare, siguranta); bipolare( utilizate in circuite de curent continuu sau la circuite monofazate de curent alternativ circuite de lumina); tripolare( in sisteme trifazate de curent alternativ.

Fig. 1. Intrerupator parghie monopolar:

1- placa de baza;2- contact fix; 3- contact mobil; 4 borne de legare la retea; 5 maner de actionare; 6 resort; 7- contact de rupere.

Fig. 2 Intrerupator parghie( HEBLU) tripolar 60 A Intrerupatoare si comutatoare pachet

Sunt aparate de conectare de joasa tensiune actionate manual, caracterizate prin faptul ca ansamblul aparatului se obtine prin insiruirea pe acelasi ax a unui numar variabil de elemente( pachet) de constructie similara( nu neaparat identice), fiecare element cuprinzand o cale de curent.Pot functiona in orice pozitie sunt foarte rezistente la vibratii si socuri.Ele sunt folosite la comanda circuitelor electrice la masini-unelte, ca intrerupatoare si comutatoare, pe panouri si pupitre de comanda si ca intrerupatoare capsulate.Se construiesc pentru tensiuni nominale de pana la 500 V c.a. si 400 V cc.Curentii nominali sunt cuprinsi intre 6 si 100 A

Fig 3 Comutator pachet ( PACO) tripolar, constructie ingropata:

a) elemente componente; b) comutator asamblat

1- maneta de actionare; 2 mecanism de sacadare; 3 ax patrat de actionare a contactelor mobile; 4 piulite si rondele de asamblare;5- disc de pertinax; 6 disc bachelita( sustin contactele); 7 contact mobil; 8 contacte fixe; 9- contact mobil in opozitie; 10 placa de baza; 11 placa de fixare pe panou. Intrerupatoare si comutatoare cu cameDeosebirea dintre intrerupatoarele pachet si intrerupatoarele cu came o constituie modul de realizare a circuitului de current:

la intrerupatoare- pachet, contactele mobile se rotesc o data cu axul de actionare, in timp ce contactele fixe sunt asezate pe un cerc periferic; inchiderea si deschiderea circuitului se realizeaza intre contacte cu frecare de tip furca; la intrerupatoarele cu came, contactele mobile executa miscari de translatie, inchiderea si deschiderea circuitelor realizandu-se cu ajutorul unor contacte de presiune punctiforme, fara frecare.Intrerupatoarele cu came se construiesc pentru curenti nominali de 610 A si tensiuni nominale de 250,380,500V.

Fig. 4. Intrerupator cu came.Reprezentare schematica a principiului de functionare.

1- contact fix; 2 punti de contact mobile; 3 sanie de care sunt fixate contactele mobile; 4 cama de comanda; 5 ax de comanda.

a) b)