Stiri 4 decembrie 2019 CURSUL DE SCHIMB 04.12.2019

1 EUR 4.7744

1 USD 4.3117

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ pentru IANUARIE 2020!Agroinfo  04 decembrie 2019 -

Caracteristici termice şi hidrice. Pe parcursul lunii ianuarie 2020 va predomina un regim termic al aerului în general mai ridicat în raport cu mediile multianuale, pe aproape întreg teritoriul agricol. Cantităţile totale de precipitaţii prognozate vor putea fi apropiate de normalul perioadei, în cea mai mare parte a ţării.

Precizăm că, aceste informaţii nu exclud posibilitatea apariţiei unor situaţii cu valori extreme de temperatură sau cantităţi mai mari de precipitaţii pe intervale scurte de timp, ce pot conferi un caracter sever intervalului respectiv.

Starea solului (Rezerva de umiditate din sol)

În cultura grâului de toamnă, conținutul de umiditate pe adâncimea de sol 0-100 cm, la sfârșitul lunii Ianuarie 2020, se va încadra în limite scăzute (secetă pedologică moderată) și deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică și izolat extremă), pe majoritatea suprafețelor agricole. Local în sud-estul, sudul și vestul țării, aprovizionarea cu apă a solului va prezenta valori satisfăcătoare și apropiate de optim.

Caracteristici fenologice

Pe ansamblu, culturile agricole se vor afla în stadiul de repaus biologic în aproape toate regiunile, cu excepţia unor areale restrânse din zonele de câmpie sudice şi vestice, unde în zilele cele mai calde, pe fondul regimului termic din aer şi sol mai ridicat, local, la cerealele păioase de toamnă vor fi reluări lente şi temporare ale proceselor vegetative. Totodată, temperaturile minime din aer deosebit de scăzute din perioadele reci, situate frecvent sub

1

pragurile biologice critice de rezistenţă ale plantelor (-10...-15...-20°C) vor putea afecta aparatul foliar prin brunificări şi degerături ale vârfului frunzelor, în special la culturile înfiinţate în afara perioadei optime şi pe terenurile cu un strat superficial de zăpadă (1-10 cm).

Sub aspect fenologic, culturile de orz şi grâu de toamnă se vor afla în fazele de răsărire, formare a frunzei a treia şi înfrăţire, pe aproape întreg teritoriul agricol.

La cultura de rapiţă înfiinţată în perioada optimă se va înregistra predominant dezvoltarea aparatului foliar, la nivelul întregii ţări.

În toate plantaţiile, pomii fructiferi şi viţa de vie vor parcurge în continuare starea de repaus vegetativ.

În zilele cu precipitaţii, lucrările agricole specifice acestei perioade vor fi întrerupte temporar.

Prognoza meteorologicǎ sezonierǎ se elaboreazǎ cu anticipaţie de 1-3 luni având un caracter orientativ şi grad de realizare de peste 60-65%. De aceea, aceste estimǎri sezoniere sunt permanent actualizate prin prognozele pe termen scurt (1-3 zile) şi mediu (7-10 zile), cu un grad de realizare de peste 87-95%.

Recomandări de specialitate / Calendarul lucrărilor agricole:

• Continuarea efectuării controlului biologic sistematic în vederea determinării vigurozităţii plantelor la cerealierele de toamnă, precum şi a evoluţiei mugurilor de rod la speciile pomicole şi viticole;• Administrarea îngrăşămintelor pe bază de azot la culturile de toamnă, precum şi a celor organice în vii şi livezi.

Director General Administrația Națională de Meteorologie,Dr. Elena MATEESCU

..............................................

VOT ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN ÎMPOTRIVA NEONICOTINOIDELOR! VOT PENTRU VIAȚA ALBINELOR!Agroinfo  04 decembrie 2019 -

REZOLUȚIE ADOPTATĂ ÎN PARLAMENTUL EUROPEAN. Utilizarea neonicotinoidelor a fost legată de efecte ecologice adverse, inclusiv riscuri ridicate atât pentru albinele domestice, cât și pentru cele sălbatice, responsabile de polenizarea majorității culturilor la nivel mondial, avertizează Rezoluția pentru reducerea utilizării pesticidelor în agricultură, votată marți, 3 decembrie 2019, în Parlamentul

2

European. Toate voturile au fost pentru viața albinelor, niciun vot împotriva reducerii pesticidelor.

AGROINFO a primit de la Parlamentul European draftul Rezoluției pe care au votat-o europarlamentarii marți, 3 decembrie 2019. Prin această Rezoluție a Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European se cere interzicerea utilizării neonicotinoidelor în agricultură, punerea accentului pe folosirea unor metode prietenoase cu mediul pentru combaterea dăunătorilor. În Rezoluție este subliniat și faptul că apicultorii oferă gratuit servicii de polenizare.

Vă punem la dispoziție integral conținutul documentului votat de europarlamentari.

Întrucât, în timp ce multe cercetări cu privire la motivele declinului polenizatorilor au fost deja finalizate, punerea în aplicare a acestor descoperiri lasă mult de dorit;Întrucât, pentru a proteja în mod adecvat polenizatorii, prezența reziduurilor de pesticide în habitatul polenizatorilor va trebui să fie puternic redus;Întrucât utilizarea neonicotinoidelor a fost legată de efecte ecologice adverse, inclusiv riscuri ridicate atât pentru albinele domestice, cât și pentru cele sălbatice, responsabile de polenizarea majorității culturilor la nivel mondial;Întrucât, în aprilie 2018, Uniunea a convenit să interzică pe deplin utilizarea în exterior a imidaclopridului, telaianidină și tiametoxam, cunoscute sub numele de neonicotinoizi;Întrucât, cu toate acestea, mai multe state membre au notificat derogări de urgență cu privire la utilizarea acestor neonicotinoizi pe teritoriul lor; întrucât notificările membrilor UE care privesc aceste autorizații de urgență sunt adesea de foarte slabă calitate și nu sunt făcute publice;

Întrucât, în 2013, EFSA a actualizat metodologia de evaluare a riscurilor pentru albine prezentate de către produsele fitosanitare, luând în considerare nu numai riscurile cronice pentru albinele care produc miere, dar adăugând, de asemenea, scheme de evaluare a riscurilor pentru albine sălbatice și solitare;Întrucât această metodă a fost complet aplicată în evaluările EFSA în ceea ce privește trei neonicotinoide;întrucât statele membre nu doreau să sprijine protejarea completă a albinelor, Comisia a propus modificarea Regulamentului (UE) nr. 546/2011 privind uniformizarea principiilor, dar numai pentru evaluarea și luarea deciziilor cu privire la acuta toxicitate pentru albinele;

3

Întrucât în iulie 2019, Comitetul permanent al plantelor, animalelor, produselor alimentare și furajelor a adoptat un aviz pozitiv asupra acestei propuneri; în timp ce habitatele polenizate, cum ar fi benzile tampon și căile navigabile cu apă, pot contribui la controlul eroziunii;Întrucât utilizarea florilor autohtone are o importanță deosebită pentru polenizatorii sălbatici;

Întrucât apicultorii din Europa oferă servicii de polenizare aproape în totalitate gratuit;Întrucât acest lucru este într-un contrast puternic cu alte părți ale lumii, unde costul este de polenizarea este în concordanță cu alte aporturi agricole, cum ar fi semințele, îngrășămintele și pesticide;Întrucât acest serviciu de polenizare gratuit este posibil doar pentru că principala sursă de venit pentru apicultori este vânzarea de miere; în timp ce importurile de miere falsificată amenință baza economică a apiculturii în UE;

Remarci generale1. Reamintește că Parlamentul a solicitat în mod special o inițiativă a polenizatorilor din UE în cadrul acestei rezoluții privind revizuirea la jumătatea perioadei a Strategiei UE privind biodiversitatea; prin urmare salută inițiativa Comisiei de a proteja polenizatorii;2. Recunoaște că există mai multe elemente pozitive în inițiativă în ceea ce privește stabilirea de obiective strategice și a unui set de acțiuni care trebuie întreprinse de UE și de statele sale membre;3. Cu toate acestea, consideră că Inițiativa nu reușește să abordeze suficient cauzele principale ale declinului polenizatorilor, care includ modificări ale utilizării terenurilor și pierderea habitatelor, intensive practici de management agricol, produse de protecție a plantelor, boli, schimbări climatice și specii terestre invazive; consideră că punerea în aplicare a „Priorității II: abordareacauzelor declinului polenizatorului „sunt de maximă urgență;4. Consideră că polenizatorii sunt o componentă esențială a biodiversității și sunt indispensabili pentru reproducere în multe specii de plante;5. Subliniază importanța adoptării unei abordări holistice și a evaluării impactului a măsurilor politice existente pentru a combate eficient declinul polenizatorilor din Uniunea Europeană;6. Subliniază necesitatea protejării diversității speciilor de polenizatori din Europa;7. Subliniază importanța promovării măsurilor de încurajare a biodiversității, având în vedere faptul că sănătatea polenizatorilor este favorizată de accesul la un amestec de polen și plante diferite;

4

Agricultura și utilizarea pesticidelor

8. Subliniază că stimularea biodiversității și, astfel, favorizarea apariției polenizatorilor pe habitatele de pe terenurile agricole trebuie să devină un obiectiv esențial în dezvoltare pentru viitoarea politică agricolă comună (PAC), care trebuie să caute să reducă utilizarea pesticidelor;9. Subliniază faptul că reducerea utilizării pesticidelor ar trebui, prin urmare, să fie stabilită ca țintă în Planurile strategice ale statelor membre și reducerea pesticidelor ar trebui să fie stabilită ca „ indicator comun ”cu care să monitorizezi succesul;10. Subliniază că, în conformitate cu Directiva privind utilizarea durabilă a pesticidelor (128/2009 / CE), metodele non-chimice de combatere a dăunătorilor ar trebui utilizate ca prioritate pentru a înlocui pesticide, în vederea protejării polenizatorilor;11. Invită Comisia să propună legislație care să interzică producția, vânzarea și utilizarea tuturor pesticidelor pe bază de neonicotinoizi din întreaga Uniune fără derogare;12. Invită Comisia Europeană să stabilească norme detaliate și să asigure un standard minim de notificări privind autorizațiile de urgență a pesticidelor, inclusiv obligarea Statelor membre să furnizeze explicații complete și detaliate și să facă notificări publice;13. Invită Comisia Europeană și statele membre în cadrul Comitetului permanent pentru plante, animale, alimente și furaje să adopte fără întârziere ghidul actualizat al albinelor folosit de EFSA în recenzia sa recentă asupra a trei neonicotinoizi;14. Subliniază că „polenizarea controlată” ar putea ajuta la restabilirea armoniei dintre apicultori și fermieri și cresc semnificativ randamentul recoltelor;15. Invită Comisia Europeană să includă în obiectivele PAC limitele de creștere a productivității și de reglementare a practicilor agricole intense, pentru a îmbunătăți habitatul și spațiul de hrănire pentru albine;16. Invită Comisia Europeană și statele membre să promoveze conceptul de benzi tampon și căi navigabile ierboase / înflorite, în scopul de a asigura atât un control mai bun al eroziunii, precum și zonele perene de înflorire ca oportunitate de hrănire și habitat pentru polenizatori;17. Invită Comisia și statele membre să sprijine sectorul apicol consolidarea inspecțiilor la import pentru a evita importurile de miere falsificată;

Cercetare, instruire și supraveghere

18. În ceea ce privește albinele, insistă în special asupra rolului cercetării asupra cauzelor reducerii speranței de viață a albinelor regine, care este un fenomen îngrijorător;19. Solicită mai multe fonduri pentru cercetare și pentru monitorizarea

5

polenizatorilor sălbatici;20. Consideră oportun să se sprijine dezvoltarea pesticidelor cu risc scăzut inofensiv pentru polenizatori;21. Solicită sprijin pentru formarea apicultorilor pentru a promova în Uniune o supraveghere non-intruzivă a albinelor prin elaborarea de indicatori de vitalitate a coloniei.

După votarea Rezoluției, marți seara, Parlamentul European a transmis pentru AGROINFO un comunicat. Vi-l punem la dispoziție și pe acesta.

Pentru a salva albinele din UE, este nevoie de mai multe fonduri pentru cercetare și pentru o mai bună monitorizare, spune Comisia pentru Mediu. Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară a aprobat marți (3 decembrie 2019 n.r.) o rezoluție care evidențiază punctele slabe ale inițiativei UE privind polenizatorul, care o face inadecvată pentru a aborda principalele cauze ale declinului polenizatorilor în Europa.

Comisia propune ca o reducere a utilizării pesticidelor să fie stabilită ca „indicator comun” pentru a evalua cât de eficiente sunt măsurile naționale în protejarea albinelor și a altor polenizatori.

Pentru a ajuta la reducerea în continuare a reziduurilor de pesticide din habitatele de albine, eurodeputații doresc ca reducerea utilizării pesticidelor să devină o parte cheie a viitoarei politici agricole comune (PAC).

În sfârșit, Comisia solicită mai multe fonduri pentru a sprijini cercetarea cauzelor declinului albinelor pentru a proteja diversitatea speciilor polenizatoare. Indicatori ai vitalității coloniei ar trebui să fie, de asemenea, dezvoltați pentru a măsura dacă acțiunile implementate au avut succes.Textul aprobat este o reacție la inițiativa Comisiei Europene privind polenizatorii UE și subliniază că măsurile sale sunt inadecvate pentru a proteja albinele și alți polenizatori de schimbările de utilizare a terenului, pierderea habitatului, agricultura intensivă, schimbările climatice și speciile extraterestre invazive. Inițiativa nu reușește să abordeze suficient principalele cauze ale declinului polenizatorilor care sunt esențiale pentru biodiversitate și reproducere în multe specii de plante, au fost de acord europarlamentarii.Rezoluția a fost adoptată cu 67 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere.

Pașii următori: Rezoluția va fi supusă la vot la ședința plenară din ianuarie de la Strasbourg.

În aprilie 2018, UE a fost de acord să interzică pe deplin utilizarea în aer liber a imidaclopridului, a țianianidinei și a timetoxamului, cunoscute sub

6

numele de neonicotinoizi. Cu toate acestea, mai multe state membre au solicitat derogări de urgență cu privire la utilizarea lor pe teritoriul lor (printre aceste state este și România n.r.)

După apelurile Parlamentului și ale Consiliului pentru acțiuni pentru protejarea albinelor și a altor polenizatori, Comisia a prezentat Comunicarea sa privind inițiativa UE privind polenizatorii la 1 iunie 2018.

IMPORTANT! AGROINFO este o publicație deschisă tuturor opiniilor fermierilor, apicultorilor, cercetătorilor, cititorilor noștri. Opiniile voastre, ale tuturor, vizavi de acest subiect controversat al utilizării neonicotinoidelor în agricultură sau de un alt subiect, nu sunt cenzurate atât timp cât limbajul folosit este unul civilizat.

Fermierii români, strânși în menghina politicii europene de reducere a utilizării pesticidelor  REDACȚIA FIR 4 DECEMBRIE 2019

Comisia pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară (ENVI) din Parlamentul European a adoptat marți, 3 decembrie, o rezoluție prin care evidențiază punctele slabe ale inițiativei Uniunii Europene în privința combaterii scăderii numărului familiilor de albine și a altor polenizatori, potrivit unui comunicat transmis de Parlamentul European.Mesaje cheie transmise de Comisia ENVI:

Reducerea în continuare a utilizării pesticidelor; comisia consideră că acesta este cel mai bun indicator pentru monitorizarea demersurilor în privința protejării albinelor și a altor specii de polenizatori; Deputații doresc ca reducerea utilizării pesticidelor (periculoase, în principal, pentru specia de albine producătoare de miere), să devină o parte cheie a viitoarei politici agricole comune.

Mai multe fonduri pentru cercetare, în vederea identificării cauzelor care conduc la scăderea populației de albine și a altor polenizatori.

Asumarea mai multor ținte și a unor măsuri mai bine țintite pentru protejarea polenizatorilor.

7

Membrii Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară din Parlamentul European admit că nu există suficiente date care să permită configurarea tabloului complet al cauzelor care stau la originea declinului polenizatorilor, dar consideră că, în principal, răspunzătoare pentru acest fenomen este activitatea umană. Deputații europeni subliniază că este necesar un plan de măsuri care să protejeze polenizatorii de modificările în privința utilizării terenurilor, precum extinderea terenurilor agricole sau urbanizarea, care conduc la dispariția habitatelor, de agricultura intensivă, omogenizarea culturilor și dispariția varietății florei, de schimbările climatice sau invazia speciilor de insecte din regiuni străine, de pesticide sau alte substanțe poluante, de insecticide sau fungicide (cu efecte directe), de ierbicide (cu efecte indirecte).

Rezoluția va fi supusă la vot la ședința în plen a Parlamentului European din ianuarie 2020 de la Strasbourg.

Dezbaterile pe această temă vor fi aprinse inclusiv în Parlamentul European, pentru că de partea cealaltă sunt fermierii, inclusiv români, ale căror culturi sunt amenințate de dăunători și, în absența unei alternative pentru protejarea plantelor, vor manifesta o opoziție puternică la interdicția de utilizare a substanțelor chimice agricole.

UE, între încurajarea polenizatorilor și presiunile agricultorilor

Anul trecut, în Uniunea Europeană au existat două demersuri pentru limitarea declinului polenizatorilor. În aprilie 2018, UE a convenit să interzică pe deplin utilizarea în aer liber a trei tipuri de neonicotinoide, însă mai multe state membre au notificat derogări cu privire la utilizarea acestor substanțe pe teritoriul lor.

La 1 iunie 2018, Comisia Europeană a adoptat o Comunicare privind prima inițiativă a UE pentru protejarea polenizatorilor, inițiativă care stabilește obiective strategice și un set de acțiuni care trebuie întreprinse de statele membre UE pentru a aborda declinul polenizatorilor din UE și a contribui la eforturile de conservare la nivel mondial. Inițiativa stabilește acțiuni sub trei priorități:

– Îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la declinul polenizatorilor, cauzele și consecințele acestuia;

– Combaterea cauzelor care duc la declinul polenizatorilor;

8

– Sensibilizarea, angajarea societății în ansamblu și promovarea colaborării.

Apicultorii, în pericol să piardă colonii de albine

În ultimii ani, apicultorii europeni au raportat pierderi de colonii ale albinelor, în special în Vestul Uniunii Europene, în țări precum Franța, Belgia, Germania, Marea Britanie, Italia, Spania și Olanda, însă și state ca SUA, Rusia și Brazilia se confruntă cu aceeași problemă. Europa găzduiește 10% din speciile de albine din lume, având 2.000 de specii de albine sălbatice. Sunt studii care arată că 10% din speciile de albine și fluturi sunt amenințate cu dispariția în Europa, adică o specie din 10.

Apicultorii români au semnalat, de asemenea, în ultimii ani, pierderi ale familiilor de albine, protestând împotriva utilizării de substanțe chimice folosite inclusiv pentru tratarea semințelor plantelor.

În 2018, România s-a plasat pe primul loc în Europa din punctul de vedere al producției de miere (aproape 30.000 de tone, din care 6.000 de tone certificată ecologic) și pe locul al doilea, după Spania, în funcție de numărul de familii de albine (1,8 milioane, din care 115.000 certificate ecologic), conform datelor Comisiei Europene. A fost al cincilea exportator din UE pe piețele extracomunitare. Mierea românească a ajuns, însă, și în statele membre. Principalele pieţe externe de desfacere au fost, în 2018, în ordinea cantităților livrate: Germania, Italia Japonia, Franţa, Spania, Danemarca, Polonia, Austria, Regatul Unit al Marii Britanii, Israel, Belgia, Ungaria, Cehia, Kuweit, Olanda şi China. 80% din mierea certificată ecologic a mers la export. Anul trecut, până în luna noiembrie, apicultorii români au încasat peste 38 de milioane de euro în urma livrărilor la export, valoare în scădere față de aceeași perioadă din 2017, când veniturile din vânzările pe piețele externe au fost de aproximativ 43 de milioane de euro. Mierea românească este valorificată la preţuri scăzute pe piețele externe, acest lucru fiind, în mare parte, consecința faptului că este comercializată în sistem en gros.

Opiniile fermierilor români față de politica de interzicere a neonicotinoidelor le puteți citi aici:

Neonicotinoidele, prioritatea zero a agriculturii românești!REDACȚIA FIR 3 DECEMBRIE 2019Fermierii români solicită noi derogări în privința utilizării neonicotinoidelor pentru limitarea pierderilor provocate de dăunători. Specialiștii în domeniul creșterii plantelor avertizează că România, spre

9

deosebire de alte state europene, se confruntă cu dăunători foarte agresivi, în special la culturile de porumb, floarea-soarelui și rapiță.

Uniunea Europeană, în anul 2013, a luat decizia de a limita utilizarea unor insecticide neonicotinoide pentru tratarea semințelor unor culturi agricole, iar în 2018 a hotărât interzicerea în aer liber a trei tipuri de neonicotinoide, ca urmare a studiilor care arătau că acestea reprezintă o amenințare pentru polenizatori.

Din anul 2014, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a acordat derogări temporare pentru folosirea produselor pe bază de neonicotinoide. Pentru a obține o nouă derogare, în vederea protejării culturilor care vor fi însămânțate în primăvara anului 2020, specialiștii trebuie să convingă Comisia Europeană printr-un document care trebuie finalizat până în data de 15 decembrie a acestui an și care trebuie să cuprindă argumente fundamentate, credibile. Pentru aceasta, au avut loc întâlniri între fermieri, cercetători și reprezentanți ai MADR.

Efectele neonicotinoidelor asupra albinelor sunt investigate, în România, de specialiști. Prof. univ. dr. Roxana Vidican, decan al Facultății de Agricultură a Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, afirmă că „nu există nicio dovadă asupra efectelor negative dacă substanța se aplică în doze corecte”. „Rezolvarea derogării pentru neonicotinoide este prioritatea zero pentru România. Prezența dăunătorului este tot mai mare. Trebuie să ne coalizăm să dăm un răspuns concret, științific. Ne risipim în proiecte neproductive. Derogarea pentru neonicotinoide este un obiectiv prioritar național”, declară profesorul Roxana Vidican. Cercetătorii admit că este nevoie de o cercetare aplicativă, fundamentată, care să fie transmisă Comisiei.

La rândul lor, fermierii sunt tranșanți. „Problema neonicotinoidelor trebuie rezolvată într-un fel. Dacă le interzicem, ce punem în loc? Apar produse așa-zis miraculoase, dar care nu au efect și între timp se pierd câmpurile de porumb”, declară Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Mihail Dumitru, director general adjunct Direcția de Agricultură a Comisiei Europene, afirmă: „La nivelul Uniunii Europene se dorește dispariția unor substanțe, se spune zero pesticide. E o aberație!”.

Lucian Buzdugan, directorul general al Agricost Al-Dahra, afirmă că „arealul în care apar dăunătorii care trebuie tratați cu neonicotinoide este

10

în zona Dunării” și ridică o nouă problemă. „Mai grav este că dăunătorul a devenit polifag. Îl găsim și pe grâu și pe lucernă și pe rapiță”, spune directorul companiei care administrează 57.000 de hectare de teren agricol în Insula Mare a Brăilei.

APIA si SUBVENTII

MADR: Plata regulară pentru anul de cerere 2019 Miercuri, 04 Decembrie 2019

MADR informează că din data de 2 decembrie 2019 Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) a început efectuarea plății regulare pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în Campania 2019, autorizând la plată un număr de 55.460 fermieri cu suma totală de 17.069.104 euro, astfel:

13.415.263 euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); 3.049.131 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare

Rurală (FEADR); 604.710 euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Plățile vor continua în același ritm susținut, astfel încât toți beneficiarii să primească în timp util banii cuveniți.

Reamintim că, în perioada 16 octombrie 2019 – 29 noiembrie 2019 au fost autorizate plăți în avans aferente campanie 2019 în suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019, alocarea financiară aferentă României privind plățile directe acordate fermierilor în campania 2019 este de 1.943.162.000 euro.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria

11

C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

DUMITRU (MADR): BANI PENTRU INSTALARE TINERI FERMIERI! 40 DE MILIOANE DE EURO! Agroinfo  04 decembrie 2019 - VESTE BUNĂ! Mai sunt bani pentru sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri. Mai avem 40 de milioane de euro și vom lansa cât de curând această măsură, a declarat astăzi, miercuri, 4 decembrie, Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, la B1 TV.

Emil Dumitru (MADR) a declarat că la venirea sa la Ministerul Agriculturii, în funcția de secretar de stat, Comisia Europeană a făcut un audit și a mai descoperit 40 de milioane de euro rămași de la submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri.

Am identificat o sumă de 40 de milioane de euro, pentru că din a treia zi de la numirea mea în funcția de secretar de stat, am avut un audit al Comisiei Europene (...) am identificat suma de 40 de milioane de euro pentru instalarea tinerilor fermieri. Vreau să lansăm măsura aceasta cât mai repede cu putință, a spus Emil Dumitru.

Secretarul de stat MADR a făcut o paralelă între cele două agenții de plăți, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). A fost lăudată APIA, în timp ce AFIR a fost criticată.

AFIR s-a transformat din agenția de plată în jucător, arbitru și, eventual, să verifice și plățile pe care le acordă. (...) Sunt multe lucruri rămase în urmă, indicatori care nu sunt atinși, 100 de milioane de euro pe proiecte din fostul exercițiu financiar 2007-2013 pe care nu am fost în stare să le finalizăm, a spus secretarul de stat Dumitru.

Fondurile europene pentru instalarea tinerilor fermieri ca șefi de exploatații agricole au fost epuizate încă de anul trecut. În doar 36 de zile s-au depus cereri care au depășit plafonul alocat, anunța într-un comunicat AFIR. Concret, AFIR a primit online 680 de solicitări de finanțare în valoare totală nerambursabilă de peste 28 milioane de euro. Precizăm că alocarea financiară stabilită pentru sesiunea anuală 2018, aferentă submăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” a fost de 11 milioane de euro.

Plăți APIA pentru anul de cerere 2019 Miercuri, 04 Decembrie 2019 Subventii APIA

12

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 02 Decembrie 2019 a început efectuarea plății regulare pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în Campania 2019, autorizând la plată un număr de 55.460 fermieri cu suma totală de 17.069.104 milioane euro, astfel:

13.415.263 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

3.049.131 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);

604.710 euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Plățile vor continua în același ritm susținut, astfel încât toți beneficiarii să primească în timp util banii cuveniți.

Reamintim că, în perioada 16 octombrie 2019 – 29 noiembrie 2019 au fost autorizate plăți în avans aferente campanie 2019 în suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019, alocarea financiară aferentă României privind plățile directe acordate fermierilor în campania 2019 este de 1.943.162.000 euro.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria

13

C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

APIA a început plăţile pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în Campania 2019 B.D. Miscellanea / 04 decembrie

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a anunţat miercuri că că începând din 2 decembrie a început efectuarea plăţii regulare pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în Campania 2019, autorizând la plată un număr de 55.460 fermieri cu suma totală de 17,07 milioane euro.

Din total, 13.415.263 euro sunt din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 3.049.131 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar 604.710 euro reprezintă cofinanţare de la Bugetul Naţional.

"Plăţile vor continua în acelaşi ritm susţinut, astfel încât toţi beneficiarii să primească în timp util banii cuveniţi", spun reprezentanţii APIA.

În perioada 16 octombrie 2019 - 29 noiembrie 2019 au fost autorizate plăţi în avans aferente campanie 2019 în suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019, alocarea financiară aferentă României privind plăţile directe acordate fermierilor în campania 2019 este de 1.943.162.000 euro.

14

APIA ANUNȚĂ PLĂȚILE FĂCUTE pentru FERMIERI PÂNĂ ASTĂZI! Agroinfo  04 decembrie 2019 - OFICIAL. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând cu data de 02 Decembrie 2019 a început efectuarea plății regulare pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în Campania 2019, autorizând la plată un număr de 55.460 fermieri cu suma totală de 17.069.104 milioane euro.

Suma autorizată de APIA la plata subvențiilor aferente pentru anul 2019:

⦁ 13.415.263  euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);⦁ 3.049.131 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR);⦁ 604.710  euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Plățile vor continua în același ritm susținut, astfel încât toți beneficiarii să primească în timp util banii cuveniți.

Reamintim că, în perioada 16 octombrie 2019 – 29 noiembrie 2019 au fost autorizate plăți în avans aferente campanie 2019 în suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans.

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019, alocarea financiară aferentă României privind plățile directe acordate fermierilor în campania 2019 este de 1.943.162.000 euro.

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală).

APIA, noutati despre platile in avans pentru Campania 2019 Decembrie 4, 2019 Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca la data de 29.11.2019 a finalizat Campania de plati in avans pentru beneficiarii care au depus cererea unica de plata in Campania 2019.

15

Prin Decizia de punere in aplicare a Comisiei nr. 6536 a fost stabilit nivelul avansurilor pentru platile directe si pentru masurile de dezvoltare rurala legate de suprafata si de animale aferent Campaniei 2019, respectiv de pana la 70 % in cazul platilor directe si de pana la 85% in cazul sprijinului acordat in cadrul masurilor de dezvoltare rurala.

Astfel, suma totala autorizata la plata in perioada 16 octombrie 2019 – 29 noiembrie 2019 este de 1,335 miliarde euro, din care:

Campania 2019 in suma de 1,319 miliarde euro, plati efectuate din Fondul European de Garantare Agricola (FEGA), respectiv din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR) + cofinantare de la Bugetul National, pentru un numar de 905 fermieri, ceea ce reprezinta 92,63% din numarul fermierilor eligibili la plata avansului;

si

Masuri de piata, comert exterior, promovarea produselor agricole si ajutoare de stat in suma de 16,55 milioane euro.

De asemenea, mentionam ca suma de 1,319 miliarde euro, reprezentand plati in avans acordate fermierilor in Campania 2019, este cea mai mare suma autorizata la plata in avans incepand cu Campania 2009, anul in care a fost acordata pentru prima data plata in avans.

Pe aceasta cale, Directorul General al agentiei, domnul Adrian PINTEA, doreste sa multumeasca intregii echipe APIA pentru acest record institutional, care este rodul profesionalismului, al dedicarii si al eforturilor sustinute ale personalului, atat de la nivelul central, cat si al centrelor judetene si locale ale agentiei.

Reamintim totodata ca, in conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019, alocarea financiara aferenta Romaniei privind platile directe acordate fermierilor in Campania 2019 este de 1.943.162.000 euro.

 

16

AFIR si FINANTARI

APIA LĂUDATĂ, AFIR DESFIINȚATĂ! Agroinfo  04 decembrie 2019 AFIR, CRITICATĂ Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru, invitat astăzi, miercuri 4 decembrie 2019, într-o emisiune la B1 TV, a făcut o paralelă între cele două agenții de plăți care funcționează în agricultura din România, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). APIA a fost lăudată, AFIR, criticată aspru.

Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură este cea mai performantă agenție din România pe ceea ce înseamnă derularea fondurilor europene. Sunt niște oameni cu o expertiză profesională demonstrată de ceea ce fac pentru fermieri. Au plătit peste 1,3 miliarde de euro, cu titlu de avans către fermierii noștri. Eu am așteptări ca și în perioada plăților regulare ritmul să fie același. Practic, sunt undeva la peste 733.000 de fermieri care au primit avansuri. Este o agenție care ar trebui, prin forța exemplului, să-i explice și celeilalte agenții cam cum se poate profesionaliza modul de efectuare a plăților către fermieri, către beneficiari.

În schimb, la AFIR, ceea ce cred eu că este de îmbunătățit, sigur, sunt oameni cu expertiză profesională certă și în AFIR, oameni care au demonstrat că pot fundamenta măsuri și pot să finanțeze investițiile din mediul rural, numai că am constatat că AFIR-ul s-a transformat așa, dintr-o agenție de plată, a ajuns să fie și jucător, să fie uneori și arbitru, eventual, să și verifice contractele pe care tot ei le-au semnat. Lucru pe care eu, cât voi fi secretar de stat, nu voi lăsa AFIR-ul. Voi încerca să delimitez în mod expres competențele și autoritatea de management, pe care eu o coordonez din cadrul Ministerului Agriculturii, să fie cea care face politica de dezvoltare rurală.

Sunt foarte multe lucruri care sunt rămase în urmă. Avem niște indicatori de program care nu sunt atinși și va trebui să facem un efort în perioada următoare. 100 de milioane de euro proiecte pe tranziție, adică din perioada 2007-2013, proiecte pe care ni le-am asumat noi că le finalizăm din această alocare financiară și nu am fost în stare să le finalizăm. Nu o spun ca un reproș, dar o spun ca o îngrijorare și cred eu că cei care au urechi să audă, să înțeleagă că în instituția statului trebuie să ne comportăm echidistant și transparent, astfel încât calitatea actului administrativ să crească, a spus Emil Dumitru, secretar de stat MADR.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) gestionează fondurile europene, Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), și cele alocate de la bugetul de stat pentru plățile directe ale fermierilor, Pilonul 1 al

17

politicii agricole comune, ajutoare de stat, plățile compensatorii pentru măsuri delegate de la AFIR, și măsurile de piață.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale gestionează fondurile europene alocate pentru dezvoltarea satului românesc, Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), investiții în ferme, sprijin ferme mici, instalare tineri fermieri etc., practic, plățile din Pilonul 2 al politicii agricole comune.

AFIR, noutati despre fondurile europene pentru infrastructura de irigatii Decembrie 4, 2019

Potrivit AFIR, fondurile europene acordate in acest an pentru investitii in sistemele de irigatii au fost epuizate, iar sesiunea de primire a cererilor de finantare a fost inchisa, noteaza Agerpres.

In sesiunea deschisa in 6 februarie, AFIR a primit online 306 cereri de finantare in valoare totala de peste 300,6 milioane de euro. Alocarea financiara aferenta acestei sesiuni a fost de 200 milioane de euro, iar plafonul de primire a solicitarilor de finantare de 300 milioane de euro.

Fondurile pentru acest tip de investitii sunt alocate prin submasura 4.3 “Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice”, componenta infrastructura de irigatii, din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020), precizeaza AFIR.

Solicitari de peste 300 milioane de euro pentru infrastructura de irigatii

„Intr-un interval de aproximativ 7 luni, AFIR a primit solicitari de finantare de peste 300 de milioane de euro pentru realizarea investitiilor in infrastructura secundara de irigatii. Mi-as fi dorit sa avem o anvelopa financiara mai mare pentru acest sector extrem de important – irigatiile. Am trecut de la o alocare de aproximativ 150 de milioane de euro in exercitiul financiar 2007 – 2013, la o alocare totala de 440,98 de milioane de euro in aceasta programare si sper ca in exercitiul viitor 2021 – 2027, sa fim in

18

masura sa majoram aceasta suma”, a declarat directorul AFIR, Adrian Chesnoiu.

Sprijinul acordat prin submasura 4.3, componenta infrastructura de irigatii este 100% nerambursabil si se ridica la maximum 1.000.000 de euro/ proiect. Finantarea nerambursabila se acorda pentru modernizarea infrastructurii secundare de irigatii, a cladirilor aferente statiilor de pompare de punere sub presiune, precum si racordarea statiilor la utilitati, constructia si modernizarea bazinelor de colectare si stocare a apei de irigat.

APIA, despre sprijinul pe care orice detinator de padure il poate obtine Decembrie 4, 2019Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura informeaza potentialii beneficiari ca a fost aprobat Ghidul solicitantului pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor”,  aferenta Masurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor”, submasura 15.1  „Plati pentru angajamente de silvomediu”, PNDR 2014 – 2020 sesiunea 3/2020.Scopul submasurii 15.1 ”Plati pentru angajamente de silvo-mediu” este reducerea numarului de interventii silvotehnice in padure si promovarea tehnologiilor de exploatare a lemnului cu impact redus asupra solului (silvicultura cu impact redus), prin promovarea de angajamente voluntare care depasesc cerintele obligatorii relevante prevazute in cadrul legislatiei nationale in domeniul gestionarii padurilor.

19

Beneficiarii schemei pot fi:

1. Unitatile administrativ-teritoriale care au in proprietate publica sau privata terenuri forestiere;

2. Persoanele fizice si juridice care au in proprietate privata terenuri forestiere;

3. Asociatii ale beneficiarilor precizati la lit. a) si b), conform prevederilor Ordinul MADR 1002/2016, modificat si completat prin Ordinul MADR nr. 1464/2018 constituite in baza legislatiei in vigoare.

Calitatea de beneficiar eligibil se dovedeste prin prezentarea documentelor precizate in Sectiunea V a cererii de sprijin (Anexa 1) la categoria Documente referitoare la forma de organizare a solicitantului.

Sprijinul acordat in cadrul acestei scheme este de tip compensatoriu si este acordat anual, ca suma fixa pe unitatea de suprafata (hectar) si reprezinta o compensatie pentru pierderile de venit, costurile suplimentare si tranzactionale suportate de detinatorii de terenuri forestiere care incheie angajamente voluntare pe o perioada de 5 ani.

In cadrul schemei sunt compensate doua tipuri de angajamente, ale caror cerinte specifice sunt incadrate in urmatoarele doua pachete:

1. Pachetul 1 – Asigurarea de zone de liniste;2. Pachetul 2 – Utilizarea atelajelor la colectarea lemnului din rarituri

(Pachetul 2 poate fi aplicat doar in combinatie cu Pachetul 1).Intensitatea sprijinului public nerambursabil acordat in baza prezentei Scheme este de 100%.

Valorile platilor compensatorii acordate sunt urmatoarele:

38 € pe an si pe hectar pentru suprafata angajata in cadrul Pachetului 1;

137 € pe an si pe hectar pentru suprafata anuala pentru care se solicita sprijin in cadrul Pachetului 2.

Pentru suprafete cuprinse intre 100 ha si 500 ha (inclusiv) sprijinul financiar se acorda 100% din valoarea platii compensatorii.

Pentru suprafete mai mari de 500 ha se aplica degresivitatea  suportului financiar, astfel ca nivelul platilor va fi ajustat dupa cum urmeaza:

pentru suprafata cuprinsa intre 500,01 ha si 1000 ha se va acorda 85% din valoarea platii compensatorii;

20

pentru suprafata cuprinsa intre 1000,01 ha si 5000 ha se va acorda 65% din valoarea platii compensatorii;

pentru suprafata mai mare de 5000 ha se va acorda 50% din valoarea platii compensatorii.

Degresivitatea se aplica suprafetelor angajate mai mari de 500 de hectare pentru ambele pachete.

Pentru sesiunea 3, pentru a oferi timp suficient potentialilor beneficiari de a pregati dosarele tehnice necesare accesarii schemei de ajutor de stat, incepand cu publicarea pe site-ul APIA a Ghidului solicitantului, sesiunea 3 si pana la lansarea sesiunii de depunere a cererilor de sprijin/plata (termen estimat: 2 martie 2020), se pot efectua urmatoarele actiuni premergatoare:

Inregistrarea potentialilor beneficiari in Registrul Unic de Identificare(RUI) gestionat de APIA,

Identificarea terenurilor forestiere, intocmirea dosarului tehnic de catre proiectant/ocol silvic etc. si avizarea dosarului tehnic de catre GF,

Transmiterea avizului, fisei rezumative si fisierelor pe suport CD de catre GF la APIA,

Incarcarea informatiilor in IPA-online APIA si rezolvarea eventualelor inadvertente/ inconsistente,

Completarea cererii de sprijin online (in aplicatia electronica M15, disponibila pentru sesiunea 3) de catre potentialii beneficiari si verificarea modului de preluare a informatiilor din dosarul tehnic, fara selectarea statusului „Depus”.

Pentru mai multe detalii, Ghidul solicitantului pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor”,  aferenta Masurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor”, submasura 15.1  „Plati pentru angajamente de silvomediu”, PNDR 2014 – 2020 sesiunea 3/2020 poate fi consultat pe site-ul APIA, la link-ul: http://www.apia.org.ro/files/pages_files/19-10-02-11-58-56GS_M15_sesiunea_3_editia_I.pdf.

Sesiunea 3 de depunere a cererilor de sprijin pentru schema de ajutor de stat se estimeaza a se desfasura in perioada 2 martie – 15 mai 2020, alocarea financiara fiind de cca. 29.000.000 euro. Pentru aceasta sesiune, cererea de sprijin reprezinta si cerere de plata pentru anul 1 (1 ianuarie– 31 decembrie

21

ALTELE

Dispariția unui simbol al învățământului: liceele agricole 3 decembrie 2019 Cosmin Pam Matei 

La începutul anului 1990, la nivelul țării existau 260 de licee și școli profesionale în domeniul agriculturii și conexe acesteia.

În ultimele trei decenii numărul acestora a scăzut continuu ajungându-se ca în prezent să nu mai existe niciun liceu cu învâțământ în exclusivitate agricol, se arată într-un document semnat de ministrul Agriculturii, Adrian Oros. Pentru a evita desființarea, liceele agricole s-au adaptat continuu situației de criză, fiind nevoite să integreze în programele școlare specialități aparținând altor domenii ale economiei naționale. Unele dintre licee au fost chiar desființate, iar altele reorganizate prin comasare.

În perioada 2017-2018, la nivelul Ministerului Agriculturii, s-a făcut o analiză asupra tuturor instituțiilor de învățământ, care aveau cel puțin o clasă de elevi cu specializarea agricultură. A reieșit faptul că dintr-un număr total de 154 licee tehnologice care aveau cel puțin o specializare aprobată pentru agricultură, au fost identificate un număr de 58 licee tehnologice care mai aveau în acea perioadă învățământ preponderent agricol și conexe acestuia.

Dispariția acestor licee are mai multe cauze: modul de realizare a reformei agrare din anul 1991, care a divizat excesiv proprietățile în agricultură în medie la 2,4 ha/proprietate. Ca urmare, aboslvenții liceelor agricole nu au mai avut locuri de muncă și nici loturi didactice pentru efectuarea practicii agricole; scăderea interesului elevilor de clasa VIII-a pentru învățământul agricol; lipsa alocării fondurilor pentru investiții din partea statului pentru aceste licee; migrarea tinerilor din România către statele din vestul Europei; scăderea natalității; creșterea șomajului.

Așa s-a ajuns ca numărul de elevi care se înscriu la aceste licee să fie din ce în ce mai mic. Tractoarele și mașinile agricole s-au învechit, laboratoarele și

22

atelierele au rămas cu echipamente specifice anilor 70-80, clădirile, internatele și cantinele au intrat în paragină, fermele didactice au fost desființate, manualele de specialitate nu s-au adaptat și au continuat să prezinte tehnologii specifice perioadei 1970-1980.

Conform datelor Ministerului Educației și Cercetării, în cele 154 de licee tehnologice care aveau în anul școlar 2018-2019 cel puțin o clasă în domeniul agricol, au fost înscriși circa 7.600 de elevi la învățământul liceal, 3.800 elevi la învățământul profesional și 113 elevi la învățământul dual.

Pentru anul 2020, Ministerul Agriculturii a propus în proiectul de buget resurse financiare pentru liceele tehnologice cu profil preponderent agricol, aprobate prin ordinul comun 4215/296/2019 al ministrului Educației naționale și ministrului Agriculturii pentru aprobarea listei liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol.

Berea şi ţigările, înaintea fructelor şi a legumelor în topul cumpărăturilor făcute de români 4 decembrie 2019, 18:32de Valentin Bolocan

Carnea, ţigările şi berea ocupă primele trei locuri în coşul de cumpărături al românilor Preferinţele manifestate de români la cumpărăturile făcute în marile reţele de supermarketuri din ţară oferă cel puţin o lectură interesantă: carnea, ţigările şi berea ocupă primele trei locuri, de-abia apoi urmând fructele şi legumele, plasate pe locurile patru şi cinci.

Datele au fost prezentate în cadrul unui eveniment organizat de compania RetailZoom, dedicat pieţei de fructe şi legume din România, şi cu toate că informaţiile culese de la şase mari lanţuri de retail arată o creştere a cheltuielilor 2019 dedicate acestor produse cu 10% pentru perioada noiembrie 2018-octombrie2019, calitatea hranei consumate de români şi preferinţele accentuat nesănătoase ale acestora sunt din nou puse pe tapet. Unde se plasează românii la nivel european „Raioanele de fructe şi legume proaspete din marile lanţuri de retail modern atrag tot mai mulţi consumatori

23

români, chestiune care se reflectă şi în vânzările înregistrate de comercianţi. În ceea priveşte topul vânzărilor pentru categoria fructelor, acesta este reprezentat de banane, mere, portocalele, lămâi, struguri, avocado, clementine şi pepene roşu, reprezentând o valoare de 77% din totalul vânzărilor din hipermarketuri şi supermarketuri şi 84% din punct de vedere al volumului. Atunci când vine vorba despre legume, roşiile, cartofii, ardeii, ceapa, ciupercile şi castraveţii sunt preferatele românilor.

Topul celor mai bine vândute legume reprezintă 77% din vânzările valorice şi 90% din punct de vedere al volumelor”, arată datele companiei RetailZoom. 

De altfel, trendul de consum al românilor este confirmat şi de datele Eurostat publicate în luna aprilie a acestui an. Doar în cinci state membre ale Uniunii Europene mai puţin de jumătate din populaţie consumă zilnic legume: România, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Ungaria, iar Croaţia intră şi ea în această categorie în cazul fructelor, conform statisticilor Eurostat. Mai exact, în România doar 41% din populaţie consumă zilnic legume, Ungaria fiind codaşă fără drept de apel la această categorie, cu 30% din populaţie, iar 42% din români consumă zilnic fructe.

La polul opus al clasamentului, 85% din italieni consumă zilnic fructe, iar peste 80% din iralendezi consumă zilnic legume. Datele apărute în urma studiului prezentat de RetailZoom oferă un context suplimentar: nu doar că românii sunt, într-o covârşitoare majoritate, carnivori, ci cheltuielile pentru legume şi fructe sunt întrecute de cele pentru bere şi ţigări. „Din punct de vedere valoric, în ultimul an (noiembrie 2018 – octombrie 2019), fructele şi legumele s-au aflat în top 5 categorii vândute în comerţul modern (lanţuri internaţionale de supermarketuri şi hipermarketuri), în universul monitorizat de RetailZoom.

Concret, fructele şi legumele au ocupat locurile 4 şi 5 în valoare a vânzărilor, imediat după categoriile-vedetă ale vânzărilor: carne, ţigări, bere. Fructele s-au vândut, în valoare, cu 19% mai mult decât legumele, iar în volum cu 34%”, a spus Bogdana Gheorghe, director în cadrul RetailZoom.  Cum pot fi explicate preferinţele românilor Ceretătorii care se ocupă cu studiul alimentanţiei par să cadă de acord, în diferitele studii publicate, că tipul de alimente mâncate şi tiparele de consum în privinţa alcoolului şi ţigărilor sunt puternic influenţate de factori socio-economici. Altfel spus, cel mai important factor care influenţează apariţia şi menţinerea unui stil de viaţă nesănătos este sărăcia.

Dincolo de acesta, însă, unii cercetări observă şi alte cauze care duc la un anumit stil de viaţă şi, în consecinţă, la diferite tipuri de produse cumpărate.

24

„Lucrurile pot fi explicate în următoarea logică: românii sunt încă, din punct de vedere cultural, în faza de supravieţuire, iar în faza valorilor de supravieţuire contează mai ales cantitatea pe care o consumi, nu atât calitatea şi, în general, un stil de viaţă sănătos. Începem să ne preocupăm pentru un stil de viaţă sănătos atunci când ne mutăm din zona valorilor de supravieţuire către valorile de autoexprimare, doar că România încă nu se află acolo. Sigur, cei care au un statut socio-economic mai ridicat, adică sunt mai bogaţi, ceea ce e corelat şi cu un nivel de educaţie superior, înţeleg acest lucru şi încep să-şi schimbe stilul de viaţă în această logică, dar marea majoritate a populaţiei nu se află încă în această situaţie şi atunci nu mă miră că avem acest stil alimentar şi de consum, reflectat şi în acest top. Cu toate acestea, cred că se va schimba pe măsură ce oamenii vor căpăta mai multe resurse, se vor emancipa mai mult şi vor fi mai educaţi în ceea ce priveşte stilul de viaţă sănătos”, a explicat psihologul Daniel David, precizând că, fără îndoială, factorii socio-economici sunt importanţi, dar aceştia sunt dublaţi şi de factorii psihologici, precum nivelul de emancipare şi componenta de a avea cunoştinţele legate de ce presupune, mai exact, un stil de viaţă sănătos, amândouă categoriile fiind deficitare în România.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 1739/2019 de stabilire a măsurilor de urgenţă vizând prevenirea introducerii şi răspândirii în Uniune a virusului rozetei trandafirilor [notificată cu numărul C(2019) 7328], Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 265 din 18.10.2019. A intrat în vigoare la 18.10.2019

Decizia de punere în aplicare nr. 1767/2019 de modificare a anexelor I şi III la Decizia 2010/472/UE în ceea ce priveşte includerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în lista ţărilor terţe sau a părţilor acestora care sunt autorizate pentru introducerea în Uniune de material seminal, de ovule şi de embrioni de animale din speciile ovină şi caprină [notificată cu numărul C(2019) 7635] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 270 din 24.10.2019. A intrat în vigoare la 24.10.2019

Decizia de punere în aplicarenr. 1768/2019 de modificare a anexei I la Decizia 2006/168/CE în ceea ce priveşte includerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi a anumitor teritorii dependente ale Coroanei Britanice în lista ţărilor terţe autorizate pentru introducerea de

25

embrioni de bovine în Uniunea Europeană [notificată cu numărul C(2019) 7636] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 270 din 24.10.2019. A intrat în vigoare la 24.10.2019

Decizia de punere în aplicarenr. 1770/2019 de modificare a anexelor la Decizia 2006/766/CE în ceea ce priveşte includerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi a teritoriilor dependente ale Coroanei Britanice în listele ţărilor terţe şi ale teritoriilor autorizate pentru introducerea în Uniune de moluşte bivalve, echinoderme, tunicate, gasteropode marine şi produse pescăreşti pentru consumul uman [notificată cu numărul C(2019) 7639] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 270 din 24.10.2019. A intrat în vigoare la 24.10.2019

Decizia de punere în aplicare nr. 1771/2019 de modificare a Deciziei 2011/163/UE în ceea ce priveşte aprobarea planurilor prezentate de Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi de teritoriile dependente ale Coroanei Britanice în conformitate cu articolul 29 din Directiva 96/23/CE a Consiliului [notificată cu numărul C(2019) 7641] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 270 din 24.10.2019. A intrat în vigoare la 24.10.2019

Decizia de punere în aplicare nr. 1772/2019 de modificare a anexei II la Decizia 2007/777/CE în ceea ce priveşte includerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi a teritoriilor dependente ale Coroanei Britanice în lista ţărilor terţe sau a părţilor acestora care sunt autorizate pentru introducerea în Uniune de transporturi de anumite produse din carne şi de stomacuri, vezici şi intestine tratate destinate consumului uman [notificată cu numărul C(2019) 7642] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 270 din 24.10.2019. A intrat în vigoare la 24.10.2019

Decizia de punere în aplicare nr. 1774/2019 de modificare a anexei I la Decizia 2012/137/UE în ceea ce priveşte includerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în lista ţărilor terţe sau a părţilor acestora care sunt autorizate pentru introducerea în Uniune de material seminal de la animale domestice din specia porcină [notificată cu numărul C(2019) 7644] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 270 din 24.10.2019. A intrat în vigoare la 24.10.2019

Decizia de punere în aplicare nr. 1775/2019 de modificare a anexei I la Decizia de punere în aplicare 2011/630/UE în ceea ce priveşte includerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi a anumitor teritorii dependente ale Coroanei Britanice în lista ţărilor terţe sau a părţilor acestora care sunt autorizate pentru introducerea în Uniune de material

26

seminal de la animale domestice din specia bovină [notificată cu numărul C(2019) 7647] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 270 din 24.10.2019. A intrat în vigoare la 24.10.2019

Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1726 al Comisiei din 15 octombrie 2019 privind operarea de deduceri din cotele de pescuit disponibile pentru anumite stocuri în 2019 din cauza depăşirii cotelor de pescuit în anii precedenţi (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 263 din 16 octombrie 2019), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 265 din 18.10.2019. A intrat în vigoare la 18.10.2019

Rectificare la Regulamentul delegat (UE) 2019/33 al Comisiei din 17 octombrie 2018 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte cererile de protecţie a denumirilor de origine, a indicaţiilor geografice şi a menţiunilor tradiţionale din sectorul vitivinicol, procedura de opoziţie, restricţiile de utilizare, modificările caietelor de sarcini ale produselor, anularea protecţiei şi etichetarea şi prezentarea (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 9 din 11 ianuarie 2019), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 269 din 23.10.2019. A intrat în vigoare la 23.10.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1756/2019 de modificare a anexei V la Regulamentul (CE) nr. 136/2004 în ceea ce priveşte includerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în lista ţărilor terţe autorizate să introducă în Uniune transporturi de fân şi de paie (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 270 din 24.10.2019. A intrat în vigoare la 24.10.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1757/2019 de modificare a anexei I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2018/659 în ceea ce priveşte includerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi a teritoriilor dependente ale Coroanei Britanice în lista ţărilor terţe şi a părţilor din teritoriile ţărilor terţe din care este autorizată introducerea în Uniune de ecvidee vii şi de material seminal, ovule şi embrioni de ecvidee (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 270 din 24.10.2019. A intrat în vigoare la 24.10.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1758/2019 de modificare a anexei III la Regulamentul (CE) nr. 1251/2008 în ceea ce priveşte includerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi a teritoriilor dependente ale Coroanei Britanice în lista ţărilor terţe, a teritoriilor, a zonelor sau a compartimentelor care sunt autorizate pentru introducerea în Uniunea Europeană de transporturi de animale de acvacultură (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 270 din

27

24.10.2019. A intrat în vigoare la 24.10.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1759/2019 de modificare a anexei I la Regulamentul (UE) nr. 605/2010 în ceea ce priveşte includerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi a teritoriilor dependente ale Coroanei Britanice în lista ţărilor terţe sau părţilor acestora care sunt autorizate pentru introducerea în Uniune de transporturi de lapte crud, de produse lactate, de colostru şi de produse pe bază de colostru destinate consumului uman (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 270 din 24.10.2019. A intrat în vigoare la 24.10.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1760/2019 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 119/2009 în ceea ce priveşte includerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord în lista ţărilor terţe şi a părţilor acestora care sunt autorizate pentru introducerea în Uniune de transporturi de carne de leporide sălbatice, de anumite mamifere terestre sălbatice şi de iepuri de crescătorie (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 270 din 24.10.2019. A intrat în vigoare la 24.10.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1761/2019 de modificare a părţii 1 a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce priveşte includerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi a anumitor teritorii dependente ale Coroanei Britanice în lista ţărilor terţe, a teritoriilor, a zonelor sau a compartimentelor autorizate pentru introducerea în Uniune de transporturi de păsări de curte şi de produse obţinute de la păsări de curte (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 270 din 24.10.2019. A intrat în vigoare la 24.10.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1762/2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 206/2010 în ceea ce priveşte includerea Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi a teritoriilor dependente ale Coroanei Britanice în listele ţărilor terţe, teritoriilor sau părţilor acestora care sunt autorizate să introducă în Uniune anumite animale şi carne proaspătă (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 270 din 24.10.2019. A intrat în vigoare la 24.10.2019

Regulamentul nr. 1838/2019 privind stabilirea, pentru anul 2020, a posibilităţilor de pescuit pentru anumite stocuri de peşte şi grupuri de stocuri de peşte aplicabile în Marea Baltică şi de modificare a Regulamentului (UE) 2019/124 în ceea ce priveşte anumite posibilităţi de pescuit în alte ape, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JOCE nr.

28

281 din 31.10.2019. A intrat în vigoare la 31.10.2019

Decizia de punere în aplicarenr. 1769/2019 de modificare a Deciziei 2009/821/CE în ceea ce priveşte listele punctelor de control la frontieră şi ale unităţilor veterinare din cadrul sistemului Traces [notificată cu numărul C(2019) 7637] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 270 din 24.10.2019. A intrat în vigoare la 24.10.2019

………………….

INTERNE

CIOBANII: MÂNCAȚI BRÂNZĂ NATURALĂ, FĂCUTĂ ÎN FERMELE ROMÂNEȘTI de CRESCĂTORI DE BUNĂ CREDINȚĂ!Agroinfo : 04 decembrie 2019 -

DEZINFORMĂRI CARE-I DERANJEAZĂ PE OIERII ROMÂNI. În spațiul public au fost vehiculate, în ultima perioadă, o suită de declarații despre brânza care se găsește pe piață. Sunt dezinformări care încurajează produsele procesate industrial în detrimentul celor fabricate în fermele mici românești, fermele de familie, spun crescătorii de ovine. Asociația Profesională a Ciobanilor a transmis un comunicat prin care lămurește consumatorii români cum arată brânza tradițională, naturală.

În urma unor dezinformări aparute în presă și în spațiul public în ultima vreme, legate de brânza existentă pe piața din România Asociația Profesională a Ciobanilor ține să vină cu câteva precizări: 

1. Legat de apariția brânzei din lapte de vacă cu "căcăreze" de oaie vândută ca telemea de oaie, este o absurditate. Laptele de vacă transformat în brânză nu își poate schimba mirosul, gustul și consistența în așa fel încât să le aibă pe cele ale laptelui de oaie transformat în telemea. 2. Referitor la ce s-a declarat într-o emisiune TV și anume că brânza de oaie și capră își schimbă culoarea în galben datorită grăsimii, de asemenea, o altă dezinformare. Culoarea tradițioanală pentru brânzeturile autohtone românești este: Telemeaua de capră- alb imaculat Telemeaua de oaie- alb murdar (indiferent dacă este sau nu maturată) Telemea de vaca- alb gălbui, iar dupa maturare culoarea este chiar gălbuie 3. Se încearcă o dezinformare și o incurajare a produselor procesate în fabrici și la nivel industial.

29

ASOCIATIA PROFESIONALĂ A CIOBANILOR îndrumă consumatorii la consumul de produse naturale, produse tradiționale făcute în fermele românești de crescători de bună credință.

ASOCIAȚIA PROFESIONALĂ A CIOBANILOR

ZF IT Generation. Marcel Ionescu, fondator, Agricloud: Avem oferte de finanţare care ne evaluează la 1,5 - 2 milioane de euro astăzi,

8:00 Autor: Adrian Seceleanu https://www.zf.ro/zf-it-generation/zf-it-generation-marcel-ionescu-fondator-agricloud-avem-oferte-de-finantare-care-ne-evalueaza-la-1-5-2-milioane-de-euro-18650457 „Am fost ajutaţi foarte mult de programul Orange Fab, faptul că ne-am pus sigla Orange pe prezentarea companiei a făcut să ne fie mult mai uşor să trecem de un milion de euro investiţii.”

„Am fost ajutaţi foarte mult de programul Orange Fab, faptul că ne-am pus sigla Orange pe prezentarea companiei a făcut să ne fie mult mai uşor să trecem de un milion de euro investiţii.”

Agricloud, un start-up care a dezvoltat o soluţie de tip Internet of Things pentru îmbunătăţirea performanţei pentru culturile de viţă-de-vie, are pe masă oferte de finanţare care evaluează compania la 1,5 - 2 mil. euro.

„Vin de la o conversaţie cu un fond de investiţii care este foarte interesat de ceea ce facem noi. Ofertele s-au dus undeva spre 1,5 - 2 milioane de euro evaluare astăzi a companiei în condiţiile în care noi suntem prezenţi doar pe 5 pieţe - România, Bulgaria, Republica Moldova, Ungaria şi Africa de Sud”, a declarat Marcel Ionescu, fondator Agricloud, în cadrul emisiunii ZF IT Generation. „Avem în total 164 de clienţi şi din România în momentul de faţă lucrăm cu 20 din cele 178 de podgorii existente. La jumătatea anului acesta ne ducem la venituri spre un milion de euro. Suntem pe profit, acum tot ceea ce strângem băgăm în zona de dezvoltare”, a adăugat el.

ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-

30

urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României.

Agricloud este o soluţie pentru agricultura de precizie, specific pentru viti-cultura de precizie, a explicat Marcel Ionescu. „Soluţia noastră constă în folosirea tehnologiei Internet of Things - mai exact băgăm senzori în pământ, pe pământ şi pe platformele de zbor sau drone, punem diverse echipamente care culeg datele în timp real din sol, agrochimia solului, de pe sol alertele timpurii de boală şi de pe drone ni se confirmă care este stadiul podgoriei. Toate datele pleacă în cloud. De vreo jumătate de an avem şi un machine learning, am făcut un model a ceea ce înseamnă comportamentul viei şi în momentul de faţă ştim să dăm nişte analize detaliate viticultorilor. Noi luăm senzorii de la liderii în domeniu şi îi punem în podgorie.

În momentul în care am pus senzorul acolo mai avem încă un robot care se plimbă pe teren plus echipamentul existent pe dronă. Per total dacă vreţi soluţia noastră înseamnă cam vreo 75% software şi vreo 25% hardware”.

 Ce a mai declarat Marcel Ionescu în cadrul emisiunii:

►Softul este dezvoltat de colegul şi partenerul meu Alin Ames, care este inginer de sateliţi la NASA. El vine în Bucureşti cam undeva la vreo patru luni şi stăm vreo două trei săptămâni împreună. El este locat în momentul de faţă în Franţa ocupându-se de satelitul Galileo.

►Am investit iniţial 7.000 - 8.000 de euro, care s-au dus în principal în partea de hosting pentru aplicaţie, pentru că restul era efectiv munca noastră.

►Am fost ajutaţi foarte mult de programul Orange Fab, faptul că ne-am pus sigla Orange pe prezentarea companiei a făcut să ne fie mult mai uşor să trecem de un milion de euro investiţii.

►Agricultură de precizie înseamnă să ai o productivitate crescută. În momentul de faţă avem o productivitate scăzută cu toate că avem terenuri mai bune decât în Germania sau în Polonia

F/ Raiffeisen Branduri româneşti. Elena Bufnilă, director de marketing Grup Şerban: Brandurile româneşti pot fi dezvoltate, antreprenorii au creativitate Georgiana Mihalache 03.12.2019, 20:20 268

Grupul din agribusiness Şerban din judeţul Bacău, deţinut de antreprenorul român Nicolae Şerban, a apărut pe piaţă în urmă cu 25 de ani, în 1994, având ca specializare doar partea de panificaţie. În

31

prezent, după câteva procese de rebranding, grupul a ajuns să activeze în şase domenii de activitate şi investeşte în marketing pentru a se dezvolta.

Elena Bufnilă, Grup Şerban: Ne confruntăm cu partea de deficit de angajaţi specializaţi, dar le oferim beneficii, salarii să-i păstrăm

„Nu am apelat la o agenţie de branding la început. Brandul Grup Şerban este format de mult timp. În 2013 am schimbat magazinele din Oneşti pe care le-am rebranduit, au devenit Băcăniile Şerban pentru a avea un spaţiu mai mare pentru produse, dar şi să fidelizăm clienţii“, a spus Elena Bufnilă, director de marketing Grup Şerban.

ANSVSA: Numărul focarelor de PPA este în scădere Meatmilk miercuri, 4 decembrie, 2019

La această dată, Pesta Porcină Africană (PPA) evoluează în 264 de localități din 28 de județe, cu un număr de 762 de focare (dintre care 12 focare în exploatații comerciale și 4 focare în exploatații de tip A).

 Numărul focarelor active se află în scădere față de precedenta actualizare a situației. În alte 6 județe există doar cazuri la mistreți. De la prima semnalare

32

a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017, și până în prezent, au fost eliminați 540.216 de porci afectați de boală și există 2.357 de cazuri la mistreți. În total au fost stinse 2.065 de focare după cum urmează: –        55 de focare în județul Satu Mare (dintre care unul într-o exploatație comercială);–        43 de focare în județul Dâmbovița (dintre care unul într-o exploatație de tip A și unul într-o exploatație comercială);–        81 de focare în județul Buzău (dintre care unul într-o exploatație de tip A);–        3 focare în județul Maramureș;–        177 de focare în județul Brăila (dintre care 15 în exploatații comerciale);–        175 de focare în județul Dolj;–        10 focare în județul Vrancea;–        88 de focare în județul Bihor;–        150 de focare în județul Ialomița;–        23 de focare în județul Ilfov (dintre care unul într-o exploatație comercială);–        27 de focare în județul Giurgiu;–        27 de focare în județul Argeș (dintre care 2 în exploatații de tip A);–        65 de focare în județul Olt;–        54 de focare în județul Galați;–        164 de focare în județul Teleorman;–        95 de focare în județul Constanța;–        121 de focare în județul Călărași (dintre care 4 focare în exploatații comerciale);–        3 focare în județul Timiș;–        10 focare în județul Sălaj;–        586 de focare în Tulcea (dintre care 5 focare în exploatații comerciale și un focar într-o exploatație de tip A);–        35 de focare în Arad (dintre care 2 focare în exploatații de tip A);–        2 focare în județul Covasna;–        4 focare în județul Bacău;–        18 focare în județul Botoșani;–        2 focare în județul Vâlcea;–        43 de focare în județul Prahova;–        un focar în județul Hunedoara;

2 focare în județul Mehedinți; un focar în județul Iași.

 Detaliat, situaţia focarelor active de PPA se prezintă astfel:

33

 –        Judeţul Satu-Mare – un focar și 163 de cazuri la mistreţi;–        Judeţul Bihor – 11 focare în gospodăriile populaţiei şi 222 de cazuri la mistreţi;–        Judeţul Sălaj – 48 de cazuri la mistreţi;–        Judeţul Tulcea – 3 focare în gospodăriile populației și 178 de cazuri la mistreţi;–         Judeţul Brăila – 27 de focare și 24 de cazuri la mistreți;–        Judeţul Constanţa – 2 focare în gospodăria populației și 34 de cazuri la mistreţi;–        Judeţul Ialomiţa – 17 focare în gospodăriile populației și 166 de cazuri la mistreţi;–        Judeţul Galaţi – două focare în gospodăriile populației şi 41 de cazuri la mistreţi;–        Judeţul Ilfov – 7 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 159 de cazuri la mistreți;–        Judeţul Călăraşi – un focar într-o exploatație comercială și 115 cazuri la mistreţi;–        Județul Buzău – 9 focare în gospodăriile populației și 24 de cazuri la mistreți;–        Județul Giurgiu – 243 de focare (dintre care 5 focare exploatații comerciale și 3 focare în exploatații de tip A) și 297 de cazuri la mistreți;–        Județul Teleorman – 223 de focare în gospodăriile populației și 537 de cazuri la mistreți;–        Județul Argeș – 3 focare (dintre care 2 focare în exploatații comerciale) și 29 de cazuri la mistreți;–        Județul Olt – 64 de focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială) și 5 cazuri la misteți;–        Județul Dâmbovița – 12 focare (dintre care un focar într-o exploatație comercială și un focar într-o exploatație de tip A) și 42 de cazuri la mistreți;–        Județul Bistrița-Năsăud – 4 cazuri la mistreți.–         Județul Botoșani – un focar în gospodăria populației și 95 de cazuri la mistreți;–         Județul Dolj – 67 de focare în gospodăriile populației și 29 de cazuri la mistreți;–         Județul Maramureș – 2 focare în gospodăriile populației și 20 de cazuri la mistreți;–         Județul Prahova – 8 cazuri la mistreți;–         Județul Iași – un focar în gospodăria populației și 2 cazuri la mistreți;–         Județul Vrancea – 5 focare în gospodăriile populației și 25 de cazuri la mistreți;–          Județul Arad – 59 de cazuri la mistreți;

34

–          Județul Vaslui – 9 focare (dintre care unul într-o fermă comercială) și 5 cazuri la mistreți;–          Județul Gorj – 39 de focare în gospodăria populației și 6 cazuri la mistreți;–          Județul Vâlcea – un caz la mistreț;–          Județul Neamț – 2 focare în gospodăriile populației;–          Județul Sibiu – 5 focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la mistreți;–         Județul Covasna – un focar în gospodăria populației și 6 cazuri la mistreți;–         Județul Brașov – un focar în gospodăria populației și 6 cazuri la mistreți;

Județul Alba – un focar în gospodăria populației și un caz la mistreț; Județul Mureș – 2 cazuri la mistreți; Județul Bacău – 3 focare în gospodăriile populației și 2 cazuri la mistreți.

 Până la această data (03.12.2019) au fost despăgubiți 13.684 de proprietari, valoarea totală a plăților fiind de 330.471.920 de lei. Detaliat, situaţia plăților despăgubirilor se prezintă astfel: –       Judeţul Satu-Mare – au fost plătite despăgubiri pentru 52 de exploatații afectate dintr-un total de 55 de exploatații în valoare de 3.394.420 de lei;–        Judeţul Bihor – au fost plătite despăgubiri pentru 280 de exploatații din 283 afectate în valoare de 1.340.420 de lei;–        Judeţul Tulcea – au fost plătite despăgubiri pentru 1.173 de exploatații dintr-un total de 1.185 de exploatații în valoare de 46.622.790 de lei;–        Judeţul Brăila – au fost plătite despăgubiri pentru 3.983 de exploatații dintr-un total de 3.996 de exploatații în valoare de 189.735.950 de lei;–        Judeţul Constanţa – au fost plătite despăgubiri pentru 854 de exploatații din cele 874 afectate în valoare de 3.968.250 de lei;–       Judeţul Ialomiţa – au fost plătite despăgubiri pentru 2.493 de exploatații dintr-un total de 2.604 de exploatații în valoare de 6.772.000 de lei;–        Judeţul Galaţi – au fost plătite despăgubiri pentru 223 de exploatații dintr-un total de 251 de exploatații afectate în valoare de 723.000 de lei;–       Judeţul Ilfov – au fost plătite despăgubiri pentru 45 exploatații în valoare de 37.655.430 de lei;–         Judeţul Călăraşi – au fost plătite despăgubiri pentru 438 de exploatații din cele 454 afectate în valoare de 19.768.490 de lei;–        Județul Teleorman – au fost plătite despăgubiri pentru 1.412 de exploatații dintr-un total de 1.413 de exploatații în valoare de 4.499.650 de lei;

35

–        Județul Vrancea – au fost plătite despăgubiri pentru 9 exploatații din cele 15 afectate în valoare de 98.380 de lei;–       Județul Giurgiu – au fost plătite despăgubiri pentru 670 exploatații din cele 675 afectate în valoare de 5.182.590 de lei;–       Județul Dolj – au fost plătite despăgubiri pentru 1.015 exploatații din cele 1.241 afectate în valoare de 5.317.390 de lei;–       Județul Buzău – au fost plătite despăgubiri pentru cele 58 de exploatații afectate în valoare de 242.730 de lei;–        Județul Argeș – au fost plătite despăgubiri pentru 19 exploatații din cele 25 afectate în valoare de 136.270 de lei;–        Județul Olt – au fost plătite despăgubiri pentru 643 de exploatații dintr-un total de 647 de exploatații afectate în valoare de 2.515.290 de lei;–        Județul Botoșani – au fost plătite despăgubri pentru toate cele 19 exploatații afectate în valoare de 82.420 de lei;–        Județul Covasna – au fost plătite despăgubiri pentru cele 43 de exploatații afectate în valoare de 69.000 de lei;–       Județul Dâmbovița – au fost plătite despăgubiri pentru 49 de exploatații din cele 50 afectate în valoare de 1.402.390 de lei;–       Județul Sălaj – au fost plătite despăgubiri pentru cele 4 exploatații afectate în valoare de 29.990 de lei;–       Județul Prahova – au fost plătite despăgubiri pentru 98 din cele 105 exploatații afectate în valoare de 407.740 de lei;–       Județul Vâlcea – au fost plătite despăgubiri pentru cele 2 exploatații afectate în valoare de 3.500 de lei;–         Județul Gorj – au fost plătite despăgubiri pentru 5 din cele 13 exploatații afectate în valoare de 23.970 de lei;–         Județul Vaslui – au fost plătite despăgubiri pentru 16 din cele 18 de exploatații afectate în valoare de 59.000 de lei;–        Județul Arad – au fost plătite despăgubiri pentru 79 din cele 326 exploatații afectate în valoare de 416.140 de lei;

Județul Sibiu – au fost plătite despăgubiri pentru 2 din cele 5 exploatații afectate în valoare de 4.720 de lei; Prezenţa virusului PPA în ţara noastră a fost semnalată pentru prima oară pe 31 iulie 2017, în judeţul Satu-Mare. Evoluţia bolii este în permanentă monitorizată, prin examene clinice şi de laborator, iar zilnic se analizează situaţia existentă, se aplică măsuri şi se întreprind acţiuni în funcţie de circumstanţe. ANSVSA solicită sprijinul şi înţelegerea cetăţenilor pentru respectarea acestor măsuri, având în vedere gravitatea bolii şi consecinţele economice grave generate de apariţia ei. Acţiunile autorităţilor sunt conjugate şi

36

întreprinse pentru a gestiona eficient focarele de boală, pentru a le lichida cât mai rapid şi pentru a împiedica răspândirea bolii. Orice suspiciune de boală trebuie anunţată imediat medicului veterinar sau DSVSA judeţeană. Pentru a împiedica răspândirea bolii, toate animalele suspecte trebuie sacrificate şi neutralizate, iar proprietarii vor fi despăgubiţi de către stat, în condiţiile prevăzute de legislaţie. Facem precizarea că pesta porcină africană nu afectează oamenii, neexistând nici cel mai mic risc de îmbolnăvire pentru oameni, acest virus având, însă, impact la nivel economic și social. Serviciul Comunicare și Logistică Documentară ANSVSA, pesta africana

Fara solutii, fara implicare, fara unitate! Fermierii romani rup tacerea In dec. 4, 2019  9 0

Moartea prin înecare sau prin sufoacare a mai bine de 14.000 de oi, care trebuiau să ajungă în abatoarele din Asia Mică, a stârnit multe controverse și pe bună drepate.

Acest nefericit incident, a scos la iveală, pentru a câta oară, degringolada din legislație și din sistem. Mai mulți fermieri invitați la emisiunea ”Agricultura la Raport”, moderată de Ovidiu Ghinea, s-au exprimat pe acest subiect. Vă invităm să urmăriți declarațiile pline de mâhnire ale acestora în materialul de mai jos.

37

https://agro-tv.ro/fara-solutii-fara-implicare-fara-unitate-fermierii-romani-rup-tacerea/

Ferma lui Vlăduț Peica, un tânăr fermier de success In dec. 4,

O fermă de bovine unde totul este robotizat. Pentru mulți sună ca un vis frumos, însă se întâmplă în România, mai precis la Orheiul Bistriței, județul Bistrița Năsăud. La ferma lui Vlăduț Peica, toate operațiunile de întreținere și de mulgere a animalelor sunt făcute de mașini care se bazează pe inteligența artificială. Animalele nu sunt stresate, iar fermierul a obținut banii din fondurile europene. În concluzie, forța de muncă umană nu reprezintă o problemă pentru bistrițeanul din materialul următor.

https://agro-tv.ro/ferma-lui-vladut-peica-un-tanar-fermier-de-succes/

38

Pro sau contra exportului de animale vii? Toata lumea are dreptate! In dec. 4, 2019  

Tragicul eveniment din rada Portului Midia, in care mii de oi si-au gasit sfarsitul din cauze inca necunoscute, incepe sa imparta societatea romaneasca in doua tabere. Pe de o parte organizatiile neguvernamentale cer imediat si complet sistarea exporturilor de animale vii. De cealalta parte a baricadei se afla crescatorii de animale, care nu sunt de acord cu aceasta oprire a contractelor. Si unii si altii au dreptate. Imaginile ingrozitoare cu suferinta mioarelor reprezinta un argument. Dar si lipsa de solutii pentru desfacerea materiei prime, asigurate de zootehnisti, este un argument la fel de puternic. In seara zilei de 2 decembrie taberele au protestat in fata ministerului Agriculturii. Sa urmarim cateva reactii de la fata locului, luate de colegul nostru Ionut Fantana.

https://youtu.be/35lSx9XvvGw

Cooperative: ANAF blocheaza dezvoltarea fermierilor romani In dec. 4, 2019  24 0

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal (UNCSV) atrage atenția asupra unei decizii adoptată recent de ANAF. Astfel, în comunicatul remis AGRO TV, președinele UNCSV, Mircea Băluță, face următoarele precizări:

39

”Agenția Națională de Administrare Fiscală a adoptat recent o decizie preliminară în cadrul unei proceduri fiscale deschisă de o familie de fermieri din județul Constanța, potrivit căreia reorganizarea activității agricole sub umbrela unei societăți comerciale presupune plata unui impozit pe venit în cuantum de 10% aplicat asupra contravalorii bunurilor aduse ca aport la capitalul social al companiei respective.

Această decizie a venit după o perioadă de analiză de aproximativ 3 ani și este cel puțin surprinzătoare, nu atât din cauza timpul lung de soluționare cât din cauza contradicției cu măsura guvernamentală exprimată de către Ministrul Ariculturii Adrian Oroș, privind reducerea deficitului comercial din agricultură prin dezvoltarea activităților economice pe întreg lanțul de procesare.

UNCSV încurajează fermierii români să investească în facilități de producție și să se dezvolte prin intermediul cooperativelor agricole, iar interesul nostru cu privire la evoluția acestui subiect este extrem de ridicat, dat fiind faptul că majoritatea fermierilor români își desfășoară activitatea agricolă prin intermediul unor forme de organizare independente, cum ar fi Întreprinderi Individuale și Întreprinderi Familiale.

În momentul de față, aceste forme de organizare sunt extrem de limitative, atât din perspectiva atragerii de finanțare, întrucât activitatea independentă nu este cuprinsă în situații financiare pentru a fi analizate de instituțiile financiare (implicit nu se poate acorda un scoring) cât și din cauza numărului restrâns de obiecte de activitate ori al structurii de personal angajat (Întreprinderile Familiale nu au posibilitatea angajării de personal).

Prin urmare, decizia autorităților fiscale de a impozita operațiunea de integrare a activităților agricole în societăți comerciale va conduce în mod automat la imposibilitatea dezvoltării fermierilor români, din moment ce această dezvoltare vine la pachet cu plata unui impozit pe venit. Mai mult, se creează o situație de dublă impozitare, întrucât veniturile utilizate pentru achiziția bunurilor aduse ca aport la capitalul social au fost deja impozitate la momentul obținerii lor.

Considerăm că opinia exprimată de ANAF cu privire la impozitarea aporturilor în natură realizate de către fermierii români în contextul restructurării activității agricole este o simplă scăpare și ne așteptăm ca aceast derapaj să fie rezolvat într-un timp cât mai scurt de către factorii guvernamentali, astfel încât măsura de creștere economică referitoare la dezvoltarea activităților pe întreg lanțul de procesare al produselor agricole să poată fi implementată în mod efectiv.”

40

BY LANTULALIMENTAR  2019-12-04  

Asociația Profesională a Ciobanilor a publicat pe pagina de facebook ”Petruța Și Dan Petrescu”, Dan Petrescu din Curtea de Argeș fiind președintele asociației, un comunicat prin care dezminte că unii oieri ar înșela consumatorii vânzându-le în piețe telemea de vacă drept telemea de oaie, după ce ar fi adăugat laptelui de vacă excremente de oaie, căcăreze în limbajul popular, pentru a-i conferi ulterior caracteristicile brânzei de oaie, așa cum a acuzat recent, Dorin Cojocaru.

COMUNICAT DE PRESĂ

În urma unor dezinformări apărute în presă și în spațiul public în ultima vreme, legat de brânza existentă pe piața din România, Asociația Profesională a Ciobanilor ține să vină cu câteva precizări :

1. Legat de apariția brânzei din lapte de vacă cu “căcăreze” de oaie vândută ca telemea de oaie este o absurditate. Laptele de vacă transformat în brânză nu își poate schimba mirosul , gustul și consistența laptelui de oaie transformat în telemea.

2. Referitor la ce s-a declarat într-o emisiune TV și anume că brânza de oaie și capră își schimbă culoarea în galben datorită grăsimii, de asemenea o altă dezinformare. Culoarea tradițională pentru brânzeturile autohtone românești este:Telemeaua de capra- alb imaculatTelemeaua de oaie- alb murdar (indiferent dacă este sau nu maturată )Telemea de vacă – alb gălbui, iar dupa maturare culoarea este chiar gălbuie.

3. Se încearcă o dezinformare și o încurajare a produselor procesate în fabrici și la nivel industial.ASOCIATIA PROFESIONALA A CIOBANILOR îndrumă consumatorii la consumul de produse naturale, produse tradiționale făcute în fermele românești de crescători de bună-credință.”

41

Plin de amaraciune, renunta la animale: ”Nu mai suportam sclavia” In dec. 4, 2019  163 0

Tragedia fermierilor din sectorul zotehnic! O situație cu care, din păcate, tot mai mulți crescători de animale se confruntă. Pentru că sunt mințiți și nu au alternative să-și vândă produsele, că sunt primare sau finite, fermierii încep să renunțe la animale, să le vândă sau să le sacrifice. Este din nou o situație dezastruoasă. Se impugn urgent măsuri drastice, asta în cazul în care se mai dorește ca România să mai aibă sector zootehnic. Urmăriți mărturiile lui Ștefan Muscă, făcute în ediția de luni a emisiunii ”Agricultura

la Raport”, realizată de Ovidiu Ghinea. https://youtu.be/F-_u1d6YFpM

România rămâne lider UE la exportul de porumb. La grâu a fost devansată de Franța REDACȚIA FIR 4 DECEMBRIE 2019

Grâul rusesc a câștigat ultima licitație lansată de Egipt pentru aprovizionarea cu 295.000 de tone, cu livrare în ultima decadă a lunii ianuarie 2020, la prețuri în creștere cu 3–4 dolari/tonă față de licitația precedentă, până la 235,17 dolari/tonă – 236,30 dolari/tonă cu transport inclus, potrivit site-ului agritel.com.Pe piața futures, la bursa din Paris, cotațiile grâului au urmat o linie ascendentă de la mijlocul lunii noiembrie, de la 177,25 euro/tonă în data de 15 noiembrie a.c., la 186,50 euro pe tonă marți, 3 decembrie, pentru contracte cu livrare în decembrie a.c., însă în acest an comercial cotațiile futures pentru grâu au fost caracterizate de multă instabilitate, între un minimum de 166 euro/tonă, în data de 3 septembrie a.c., și maximumul perioadei atins marți, 3 decembrie (186,50 euro/tonă).

42

Prețul FOB Constanța pentru grâu a ajuns la maximumul anului comercial 2019/2020 în săptămâna 18-24 noiembrie a.c., 185,85 euro/tonă, dar rămâne sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut. Prețul în Banat (DEPSILO) a fost, în aceeași perioadă, de 153,91 euro/tonă, potrivit datelor Comisiei Europene. Maximumul perioadei a fost de 156,98 euro/tonă, în săptămâna 15 -21 iulie a.c.

Cotațiile pentru contractele cu scadența în martie 2020 devin referința pentru livrările cele mai apropiate de grâu. Ultima cotație la Euronext, Paris, pentru această scadență, este de 184,25 euro/tonă.

Cotațiile porumbului au fost caracterizate de mai multă stabilitate în acest an comercial, deși s-au aflat pe o tendință continuă de scădere la Euronext, Paris. Cotația de marți, 3 decembrie a.c., a fost de 166 euro/tonă pentru contracte cu scadență în luna ianuarie 2020. Maximumul din acest an comercial, pentru aceeași scadență, a fost de 181,75 euro/tonă, în data de 19 iulie a.c.

Prețul porumbului FOB Constanța a fost de 164,05 euro/tonă în săptămâna 18-24 noiembrie a.c., peste cel consemnat în aceeași perioadă a anului trecut (136,81 euro/tonă). În Oltenia (DEPSILO), prețul porumbului a fost, în aceeași perioadă, de 142,71 euro/tonă, peste cel de anul trecut cu aproximativ 9 euro/tonă.

România a exportat, în acest an comercial, aproape 2,6 milioane tone de grâu pe piețele extracomunitare și a pierdut supremația în privința livrărilor în afara spațiului european în favoarea Franței, care a înregistrat un volum al vânzărilor de grâu de până la aproximativ 3,14 milioane tone, după primele 22 săptămâni din anul comercial 2019/2020 (recolta de grâu a Franței, în acest an, este estimată la aproximativ 40 de milioane de tone, iar a României la 10 milioane de tone). România este pe locul al treilea la vânzările de orz, după Franța și la mică distanță de Germania, dar rămâne lider la exportul de porumb, după primele 22 de săptămâni din acest an comercial, cu 1,1 milioane tone vândute în afara spațiului comunitar. Din România s-a livrat cel mai mare volum de boabe de soia în țări non-UE, în perioada 1 iulie – 1 decembrie a.c. (aproape un milion de tone), și cea mai mare cantitate de semințe de floarea-soarelui (peste 130.000 de tone). Este al doilea exportator de ulei de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, după Bulgaria, din punctul de vedere al livrărilor în țări din afara spațiului comunitar.

43

INDUSTRIE ALIMENTARA

Oros: România produce 305.000 tone de produse de produse certificate ecologic, din care consumăm 52% și exportăm 48% SIMONA DAN DECEMBRIE 2019

România are peste 10.000 de operatori în agricultura ecologică, dar, din păcate, 9.200 dintre ei sunt producători şi doar 270 sunt procesatori, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, la deschiderea hipermarketului Carrefour Corbeanca din incinta centrului comercial DN1 Value Centre, potrivit Agerpres.„Eu am fost foarte bucuros să particip la această întâlnire. Felicit programele pe care Carrefour le dezvoltă! Este exact în ideea în care noi am venit la minister să încurajăm exact această linie de produse tradiţionale, produse româneşti, produse bio. Am aici câteva statistici, probabil seci. Unii le cunosc, alţii nu le cunosc. Avem peste 10.000 de operatori (în agricultura ecologică – n. r.).

Din păcate, 9.200 dintre ei sunt producători şi doar 270 sunt procesatori. Eu mi-aş dori să crească numărul procesatorilor. De asemenea, România produce o cantitate totală de 305.000 tone de produse certificate ecologic din care consumăm 52% şi 48% exportăm, iar principalele ţări exportatoare sunt Italia, Germania şi Franţa. De asemenea, o ultimă cifră, suprafaţa cultivată cu viţă de vie este de 175.000 de hectare, fiind pe locul 5 după Spania, Franţa, Italia şi Portugalia, dar, din punct de vedere al producţiei de vin, suntem pe locul 6, producând 4,9 milioane de hectolitri”, a spus Adrian Oros.

De sărbători cumpără inteligent: preparatele și semipreparatele “Fomică?” rapid și ușor de pregătit meatmilk miercuri, 4 decembrie, 2019Interesul în creștere al pieței pentru preparate și semipreparate din carne de pasăre face ca Grupul de firme Safir să ofere consumatorilor și clienților din domeniul HoReCa produse conform dorințelor exprimate.

Pe măsură ce competiția devine mai acerbă și consumatorii mai exigenți, apar în piață idei ce revoluționează industria cărnii și comportamentul cumpărăturilor. 

44

Noul tip de consumator: grăbit, informat, în căutare de produse sănătoase Consumatorul modern dirijează și controlează tot ceea ce industriile scot pe piață. Printre cele controlate se numără șidomeniul HoReCa. Consumatorul modern petrece destul de mult timp în afara casei, călătorește și mănâncă în oraș ori apelează la serviciile de livrări de mâncare la domiciliu. Industria HoReCa, la rândul ei, pentru a-și satisface și fideliza clienții, solicită produse de calitate superioară de la furnizori, conform cererii. Astfel, Grupul de firme Safir adoptă constant inițiative inovatoare prin care vin în întâmpinarea nevoilor unui consumator pentru care timpul și calitatea produselor reprezintă cea mai importantă monedă. Produse de Crăciuncare corespund nevoilor consumatorilor și industriei HoReCa Tendințele actuale sunt reprezentate de o nutriție bazată pe ingrediente naturale, fără adaosuri și potențiatori de gust, care se prepară rapid, iar Grupul de firme Safir deține deja produsele care corespund acestor cerințe. Recomandarea “Fomică?” pentru sărbătorile de iarnă sunt cârnații din carne de pasăre.Gama de produse a fost dezvoltată de la an la an pentru a veni în întâmpinarea nevoilor tuturor consumatorilor. Prin urmare “Fomică?” are diverse categorii de cârnați de pasăre: Cârnați de pui proaspeți clasici sau Cârnați de pui proaspeți picanți, ideali pentru masa principală de Crăciun sau de Anul Nou. Pot fi pregătiți la grătar, în tigaie și la cuptor. Pentru cei ce activează în industia HoReCa, cârnații de pui “Fomică?” sunt potriviți meniurilor festive, având gust adevărat, doar carne de pasăre și condimente de casă. Potriviți pentru aperitive, dar și pentru consumatorii care nu au timp să le facă pe toate în această perioadă aglomerată sunt Cârnăciorii de bere afumați și fierți și Cârnații afumați și fierți. Aceste produse sunt pe placul și celor mai exigenți consumatori deoarece se acordă o atenție deosebită procesului de afumare cu rumeguș din lemn de esență tare, având un gust echilibrat de carne de pasăre afumată și condimente naturale. În HoReCa acești cârnați servesc ca o completare la platourile consistente de sărbătoare, dar și ca ingredient în diferite preparate tradiționale românești. “Fomică?” oferă soluții ingenioase celor din industria HoReCa 

45

Noul consumator este în căutare de produse din carne de pasăre sănătoase, fără adaosuri, cu gust adevărat ce duce cu gândul la mesele în familie. “Fomică?”, brandul de preparate și semipreparate marca Grupul de firme Safir, are o gamă de produse special destinate acestei categorii de consumatori. Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, moment în care se consumă cele mai multe mâncăruri tradiționale românești, cârnații proaspeți din carne de pasăre și cârnații afumați și fierți sunt alegerea ideală datorită conținutului, gustului și rețetei de preparare ca acasă. Află mai multe despre preparatele și semipreparatele „Fomică?” aici: www.safir.ro/ro/fomica

Grafic ZF: Topul angajatorilor din industria alimentară şi a băuturilor

Grafic ZF: Evoluţia exporturilor de ape minerale între 2009 şi 2018 (mil. litri)

46

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Grafic ZF: Evoluţia reţelei de hipermarketuri Carrefour (2006-2019)

Lidl îşi extinde reţeaua din România cu trei magazine noi, ajungând la 261 de unităţi  Roxana Rosu 04.12.2019

Discounterul german Lidl continuă investiţiile în România prin inaugurarea a trei magazine noi, dintre care unul în Bucureşti, unul în Negreşti-Oaş,  judeţul Satu-Mare, iar cel de-al treilea în Botoşani, ajungând la o reţea de 261 de unităţi.

Ca parte a strategiei de sustenabilitate a companiei, magazinul din Bucureşti dispune şi de un acoperiş verde cu o suprafaţă de 653 mp.

47

Grafic ZF: Evoluţia reţelei de hipermarketuri Carrefour (2006-2019)

La Baia Mare, Selgros a deschis cel de-al 23-lea magazin în format nou meatmilk miercuri, 4 decembrie, 2019

Selgros Cash&Carry România, unul dintre marii jucători de pe piața de retail autohtonă, a deschis cel de-al 23-lea magazin, la Baia Mare.Selgros Baia Mare propune clienților săi un nou format de magazin, cu o suprafață de 6.000 de metri pătrați. Formatul Standard al magazinelor Selgros este de 10.000 mp, iar cele trei magazine cu format compact au o suprafațăde 4.000 mp.

48

 Zona de produse alimentare din Selgros Baia Mare este comparabilă, ca suprafață și sortimentație, cu cea a formatelor Standard, ceea ce permite magazinului să le ofere clienților o gamă largă de produse caracterizate de aceleași două criterii de bază – calitate și prospețime. O altă noutate esteconceptul inedit de restaurant in-store,care integrează Selgros Bistro și celebra rotiserie Pauza Mică, pe care o întâlnim în toate magazinele Selgros. Selgros Bistro din Baia Mare este a doua unitate de acest tip, proiectul pilot fiind lansat la Selgros Brașov anul trecut. „Prin deschiderea magazinului din Baia Mare, Selgrosoferă atât profesioniștilordin Horeca, cât și pasionaților de bunătățuri, o sortimentație foarte variată de produse alimentare și non-alimentare. Misiunea noastră este de a oferi tuturor clienților noștri produse proaspete și de cea mai bună calitate”, declară Robert Hellwagner, CEO Selgros Cash & Carry. Magazinul Selgros din Baia Mare se află pe Bulevardul București nr. 102. Programul de lucru este între orele 7:00 și 22:00, de luni până sâmbătă inclusiv, iar duminica, între 8:00 și 21:00 Legitimațiile de client Selgros – persoane fizice și juridice – se eliberează pe loc, pe baza actelor, la biroul de Relații Clienți, situat la intrarea în magazin.

GLOBAL

De ce mor milioane de oameni de foame. O explicație care șochează. Nu lipsa hranei este problema Andreea Guțu 3 decembrie 2019

Aproape 800 de milioane de oameni suferă de foame pe tot globul, iar peste 18 milioane dintre ei trăiesc în locuri precum America de Nord, Europa și Australia. Această problemă globală nu se datorează faptului că nu există suficientă mâncare, pentru că este destulă, însă în anumite regiuni ale lumii accesul la alimente este aproape imposibil.

49

Criza alimentelor din unele regiuni ale lumii se datorează deficiențelor lanțului de aprovizionare, ce includ depozitarea, transportul național/internațional, ambalarea, procesul de vămuire, urmărire și vizibilitate.

Mâncarea este adesea neatinsă și irosită, deoarece lanțurile de aprovizionare nu furnizează surplusurile fermierilor pe piețele locale sau regionale. Acest lucru este comun în multe regiuni. Aproximativ o treime din alimentele produse în lume sunt irosite. O parte din acestea putrezesc în depozite în timp ce așteaptă să fie distribuite pe piață. Spre exemplu, în India, se estimează că 30% din fructe și legume putrezesc înainte de a ajunge să fie valorificate. Acest lucru se datorează lipsei instalațiilor de depozitare la rece. Între timp, fermierii din Africa sub-sahariană pierd în fiecare an 30% până la 40% din culturile lor recoltate din cauza insectelor, mucegaiului și umidității. În Africa, cantitatea de mâncare irosită este suficientă pentru a hrăni 49 de milioane de oameni.

Trebuie îmbunătățit modul de păstrare a alimentelor. Există proiecte la nivel global care oferă facilități de depozitare a alimentelor. S-au pus în practică soluții durabile care au eliminat practic pierderea de produse alimentare. Au fost implementate de asemenea anumite inițiative care permit fermierilor la scară mică să acceseze piețele și să vândă produsele excedentare. Concentrându-ne pe soluții, putem obține mâncare pentru persoanele care au nevoie. Foamea nu ar trebui sa reprezinte o problemă având în vedere că mâncarea în alte locuri putrezește. Succesul depinde însă de parteneriatele publice și private care reunesc guvernele, organizațiile neguvernamentale și sectorul privat pentru a investi în lanțurile de aprovizionare.

Dacă se întâmplă asta, putem combate foamea

Este timpul să regândim cum creștem, împărțim și consumăm mâncarea noastră. Dacă se face corect, agricultura, silvicultura și pescuitul pot oferi hrană nutritivă pentru toți și pot genera venituri decente, sprijinind în același timp dezvoltarea rurală centrată pe oameni și protejând mediul înconjurător.

Cum am putea hrăni sute de milioane de oameni Este necesară o schimbare profundă a sistemului alimentar și agricol global dacă trebuie să hrănim cei 815 milioane de oameni care sunt înfometați astăzi.

Se estimează că 821 de milioane de oameni au fost subnutriți în 2017. Majoritatea oamenilor înfometați din lume trăiesc în țările în curs de

dezvoltare, unde 12,9% din populație este subnutrită.

50

Africa Subsahariană rămâne regiunea cu cea mai mare prevalență a foamei, rata crescând de la 20,7% în 2014 la 23,2% în 2017.

Alimentația slabă provoacă aproape jumătate (45%) din decesele la copiii sub cinci ani – 3,1 milioane de copii în fiecare an.

149 de milioane de copii sub 5 ani – 22% din populația globală sub 5 ani – erau încă subnutriți cronic în 2018.

O treime din cantitatea de alimente produse în fiecare an în lume este risipită, ceea ce reprezintă aproximativ 1,3 miliarde de tone. Dacă am putea economisi doar o treime din această sumă, ar fi suficient pentru a hrăni oamenii. Logistica, care reprezintă serviciile, cunoștințele și infrastructura ce permit libera circulație a mărfurilor și a persoanelor, a fost recunoscută a fi un element cheie în realizarea securității alimentare durabile și, astfel, un motor al competitivității și dezvoltării economice.                                       Problema: transportul alimentelor către regiunile greu accesibile                                         Țările în curs de dezvoltare sunt cele mai afectate, iar alimentația precară este principala cauză de deces în rândul copiilor: în fiecare an 3,1 milioane de copii cu vârste între 0 și 5 ani mor din cauza foamei. Națiunile Unite au reușit să colecteze mai multe statistici cu privire la foamea mondială și soluțiile potențiale care ar putea ajuta la reducerea acestei probleme.  Însă foamea nu este o problemă alimentară, ci este o problemă logistică. Problema este să aducem alimentele adecvate celor care au nevoie cel mai mult de acestea.Soluția: Hrăniți mai mult, pierdeți mai puținAstfel, logistica – serviciile, cunoștințele și infrastructura care permit libera circulație a mărfurilor și a oamenilor – este acum recunoscută ca un element cheie în realizarea securității alimentare durabile și deci un motor al competitivității și dezvoltării economice. Dezvoltarea agro-logisticii, de exemplu, a ajutat la abordarea securității alimentare mai holistic: de la „fermă la furculiță” și toate etapele între ele.Multe guverne au conceput un program pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să consolideze securitatea alimentară și să reducă pierderile alimentare.Elaborarea de politici își îndreaptă atenția către căi de creștere durabilă, evaluarea resurselor limitate, minimizarea impactului asupra mediuluiși permite economiilor să prospere de-a lungul generațiilor.

În această nouă viziune integrată a dezvoltării, logistica și transportul durabil sunt fundamentale pentru abordarea securității alimentare și a schimbărilor climatice.Pentru a îmbunătăți practicile logistice durabile, tehnologiile și inovația din sectorul privat, precum și politicile guvernamentale și cunoștințele

51

academice, acestea trebuie reunite atât în fața țărilor în curs de dezvoltare, cât și a celor dezvoltate.Este clar că o gestionare eficientă și holistică a lanțului de aprovizionare este un câștig pentru toți: maximizează randamentul fermierilor, minimizează risipa de produse alimentare și limitează impactul asupra mediului.

“Există suficient în lume pentru nevoile omului, dar nu și pentru lăcomia lui”, Mahatma Gandhi, părintele independenţei Indiei şi iniţiatorul mişcărilor de revoltă paşnică  UNIUNEA EUROPEANA

MADR: Seminar de informare privind politica Uniunii referitoare la promovarea produselor agroalimentare Miercuri, 04 Decembrie 2019

La 18 noiembrie 2019, Comisia Europeană a adoptat Programul de lucru anual pe 2020, implementat în baza Regulamentului (UE) nr. 1144/2014 privind acţiunile de informare şi promovare referitoare la produsele agricole puse în aplicare pe piaţa internă şi în ţările terțe.

Programul de lucru stabilește prioritățile și bugetul disponibil pentru cererile de propuneri de anul viitor pentru campanii de informare și promovare a produselor agroalimentare, care se pot derula în interiorul sau în afara UE. Finanțarea UE poate acoperi până la 70-85% din costurile totale ale unor astfel de campanii.

52

Agenția Executivă pentru Consumatori, Sănătate, Agricultură și Alimente (CHAFEA) a prevăzut publicarea cererilor de propuneri în prima jumătate a lunii ianuarie 2020. O zi de informare va avea loc joi, 30 ianuarie 2020, la Bruxelles. Ordinea de zi și linkul pentru înregistrare sunt deja disponibile pe site-ul CHAFEA:

https://ec.europa.eu/chafea/agri/news/registrations-open-info-day-calls-proposals-2020.

În cursul zilei de informare, beneficiari ai programelor își vor împărtăși experiența în implementarea programelor de promovare și vor oferi exemple de campanii reușite. Agenda reuniunii include organizarea unui eveniment de relaționare, în cadrul căruia pot fi întâlniți posibili parteneri de proiect.

Informații suplimentare sunt postate pe site-ul CHAFEA https://ec.europa.eu/chafea/agri/:

informații privind condițiile de eligibilitate, inclusiv un instrument de verificare a eligibilității organizației solicitante;

documente de îndrumare referitoare la depunerea propunerilor și punerea în aplicare a proiectelor cofinanțate;

întrebări frecvente (FAQ); informații despre rezultatele cererilor de propuneri anterioare; baza de date cu potențiali parteneri de proiect; rapoarte de cercetare de piață pentru diferite țări din afara UE (China,

Japonia, Coreea de Sud, Vietnam, Canada, Mexic, Iran, Arabia Saudită, EAU, India, Egipt);

alte informații utile pentru exportatorii din sectorul agroalimentar.

Prin  înregistrare pe site, se oferă posibilitatea de a primi buletinul informativ al CHAFEA, cu noutăți despre cererile de propuneri și evenimentele promoționale organizate de Comisia Europeană.

Alte informații privind participarea la cererile de propuneri pot fi obținute la următoarea adresa de e-mail: chafea-agri-calls@ec.europa.eu.

....................

MEPs call for a reduction in pesticides to protect bees Press Releases 03 12 2019. More targeted measures to protect pollinators needed

Reduction of pesticide use should be indicator to monitor success More funds to support research into the causes of bee decline

53

Further reducing use of pesticides, more funds for research and better monitoring are urgently needed to save the EU’s bees, says the Environment Committee.The Environment, Public Health and Food Safety Committee on Tuesday approved a resolution highlighting weaknesses in the EU Pollinator Initiative that render it inadequate to address the main causes of pollinators’ decline in Europe.

The committee proposes that a reduction in the use of pesticides be set as a ‘common indicator’ to evaluate how effective national measures are in protecting bees and other pollinators.

To help further decrease pesticide residues in bee habitats, MEPs want the reduction of pesticide use to become a key part of the future Common Agricultural Policy (CAP).

The committee finally demands more funds to support research into the causes of bee decline to protect the diversity of pollinator species. Indicators of colony vitality should also be developed to measure if implemented actions have been successful.

EU Pollinators Initiative not sufficient

The approved text is a reaction to the Commission’s EU Pollinators Initiative and stresses its measures are inadequate to protect bees and other pollinators from land-use changes, loss of habitat, intensive farming, climate change and invasive alien species. The Initiative fails to address sufficiently the main causes of pollinators’ decline that are essential for biodiversity and reproduction in many plant species, MEPs agreed. The resolution was adopted with 67 vote for, none against and 1 abstention. Next steps The resolution will be put to a vote at the January plenary session in Strasbourg. Background In April 2018, the EU agreed to fully ban outdoor use of imidacloprid, clothianidin and thiamethoxam, known as neonicotinoids. However, several member states notified emergency derogations regarding their use on their territory. After calls from Parliament and Council for action to protect bees and other pollinators, the Commission presented its Communication on the EU Pollinators Initiative on 1 June 2018.

Contacts: Thomas HAAHR Press Officer(+32) 2 28 42976   (BXL)   (+33) 3 881 72033   (STR)   (+32) 470 88 09 87   thomas.haahr@europarl.europa.eu   , envi-press@europarl.europa.eu   , @EP_Environment  

54

DRAFT MOTION FOR A RESOLUTION : https://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2014_2019/plmrep/COMMITTEES/ENVI/RE/2019/12-02/1189384EN.pdf

What’s behind the decline in bees and other pollinators? (infographic): https://www.europarl.europa.eu/news/en/headlines/society/20191129STO67758/what-s-behind-the-decline-in-bees-and-other-pollinators-infographic

In Parliament this week: biodiversity, pollinators, EU Ombudsman hearingsEU affairs , MEPs have another busy week ahead of them 

MEPs will vote on an EU roadmap to tackle bee decline, call for ambitious targets for biodiversity and vet the candidates for the post of EU Ombudsman.On Monday Parliament President David Sassoli is in Madrid for the opening of the UN climate change conference COP 25. During last week’s plenary, MEPs declared a climate emergency and demanded increased efforts to ensure the EU is climate neutral by 2050.

Ahead of the COP 15 UN convention on biodiversity in China next year, members of the environment committee will vote on Tuesday on a resolution calling for EU strategy on biodiversity as well as for globally binding targets.Bees and other pollinators are vital to the ecological system and MEPs are pushing for an EU roadmap to tackle their decline as well as raise awareness of the issue. On Tuesday the environment committee will vote on a resolution calling for action.

Also on Tuesday, the petitions committee will hold public hearings with the five candidates for EU Ombudsman. The five candidates are: Giuseppe Fortunato (Italy), Julia Laffranque (Estonia), Nils Muižnieks (Latvia), Cecilia Wikström (Sweden) and current Ombudsman Emily O’Reilly (Ireland).

In her first appearance as president of the European Central Bank, Christine Lagarde will join the economic affairs committee on  Monday for the regular monetary dialogue meeting. They will discuss the bank's monetary policy, including the decision-making process on setting rates.

55

UE   nu îşi va atinge obiectivele de mediu stabilite pentru 2020, avertizează   EEA Financial Intelligence   4 decembrie 2019,

Uniunea Europeană nu îşi va atinge obiectivele de mediu stabilite pentru 2020 dar poate face acest lucru în 2030 şi 2050 dacă va răspunde la provocările fără precedent care se anunţă, a avertizat miercuri Agenţia Europeană de Mediu (EEA) în raportul său privind „Starea Mediului”, transmite AFP.

Deşi politicile europene în domeniul mediului şi al climei au contribuit la îmbunătăţirea condiţiilor de mediu în ultimele decenii, Europa nu înregistrează suficiente progrese, iar perspectivele pentru mediu în următorul deceniu nu sunt pozitive, potrivit raportului „Mediul european – situaţia actuală şi perspective 2020”, publicat în contextul în care luni a început Summitul asupra Climei (COP25), de la Madrid.

„Mediul european se află într-un punct critic. Avem o oportunitate mică în următorul deceniu pentru a extinde măsurile de protecţie a naturii, a reduce impactul schimbărilor climatice şi a diminua radical consumul nostru de resurse naturale”, a declarat directorul EEA, Hans Bruyninckx, potrivit Agerpres.

Pentru a lupta contra ritmului alarmant de pierdere a diversităţii, a impactului crescând al schimbărilor climatice şi a consumului excesiv de resurse naturale, UE trebuie să acţioneze urgent, subliniază Agenţia Europeană de Mediu. Chiar dacă au fost făcute unele eforturi, de exemplu

56

prin diminuarea cu 22% a emisiilor de gaze cu efect de seră între 1990 şi 2017, precum şi prin majorarea ponderii energiilor regenerabile în consumul energetic, acestea nu sunt suficiente.

Agenţia Europeană de Mediu spune că, din cele 13 obiective de protejare a diversităţii fixate pentru 2020, doar două vor fi satisfăcute anul viitor: desemnarea ariilor protejate marine şi a ariilor protejate terestre. În schimb, protecţia speciilor şi habitatelor naturale, a zonelor umede, a ecosistemelor marine şi a solurilor rămâne insuficientă. De asemenea, impactul schimbărilor climatice şi al poluării atmosferice şi fonice asupra mediului şi sănătăţii umane reprezintă şi ele în continuare motive de îngrijorare.

Tendinţele recente evidenţiază însă o încetinire a progresului înregistrat în domenii precum reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, a emisiilor industriale, a deşeurilor generate, precum şi a creşterii eficienţei energetice şi a ponderii energiei regenerabile. „În perspectivă, rata actuală a progresului nu va fi suficientă pentru a atinge ţintele privind clima şi energia pentru 2030 şi 2050”, a arătat EEA.

Cu ocazia summitului COP25 pentru biodiversitate, care va fi organizat în luna octombrie 2020, în China, statele vor trebui să pună la punct noi obiective pentru a proteja mai bine biodiversitatea, aceasta deşi angajamentele pe care şi le-au asumat pentru deceniu care se încheie nu au fost atinse în totalitate.

Europarlamentarul   PNL   Cristian Bușoi a fost ales președintele comisiei energie din Parlamentul European   (Video) Financial Intelligence   4 decembrie 2019,

  Europarlamentarul PNL Cristian Bușoi a fost ales, miercuri, președintele comisiei energie, industrii și cercetare din Parlamentul European, poziție are a fost deținută de Adina Vălean, comisarul european pentru transporturi în comisia von der Leyen, au declarat pentru G4Media.ro surse de la Bruxelles.

57

Bușoi a fost ales cu 58 de voturi pentru și șase împotrivă. Comisia energie, industrii și cercetare (ITRE) din Parlamentul European este considerată una dintre cele mai importante comisii. Cristian Bușoi a fost președintele filialei PNL București, dar a fost schimbat după alegerile europarlamentare, liberalii înregistrând în Capitală unul dintre cele mai slabe rezultate.

..................

Carnea de pasăre este a doua cea mai produsă și cumpărată carne din UE REDACȚIA FIR 4 DECEMBRIE 2019

Sectorul de producție a cărnii de pui și de ouă este unul dintre cele mai intensive din Uniunea Europeană (UE), cu numeroase ferme cu peste 100.000 de păsări, se arată într-un studiu realizat de Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS). Se estimează că 90% din puii de carne sunt crescuți în sisteme de creștere intensivă, prin utilizarea de rase cu creștere rapidă obținute prin selecție genetică. Cu toate acestea, sistemele alternative de producție de pui (de tip free-range și organice) sunt în creștere în multe țări UE.

În ceea ce privește producția de ouă, cele 400 de milioane de găini ouătoare din întreaga UE produc aproape 7,5 milioane de tone de ouă pe an. UE este al doilea cel mai mare producător mondial de ouă după China.

Uniunea Europeană este printre primii patru producători de carne de pasăre din lume, alături de Statele Unite ale Americii, Brazilia și China, fiind a doua cea mai produsă și consumată carne din Uniunea Europeană, după cea de porc, iar estimările anunță o continuare a creșterii, deși într-un ritm mai lent, în aproape toate statele membre. Consumul mediu de carne de pasăre a fost în anul 2018 de 24,8 kg pe cap de locuitor, comparativ cu 32,5 kg carne de porc și 11 kg carne de vită.

58

Conform raportului de perspectivă al Comisiei Europene (din 2018), producția și consumul de carne de pasăre din UE se așteaptă să crească, în general, cu 4% între 2018 și 2030.

Anul trecut, UE a produs aproximativ 15 milioane tone de carne de pasăre, 70% din producția comunitară fiind realizată de șase state membre: Polonia, (16,8%), Regatul Unit (12,9%), Franța (11,4 %), Spania (10,7%), Germania (10,4%) și Italia (8,5%). Păsările de curte au reprezentat 5% din producția agricolă totală a UE în 2018 (432,6 miliarde euro), iar ouăle 2,4%.

Distribuția producției de carne de pasăre în Uniunea Europeană este următoarea: 81% broiler (pui crescuți exclusiv pentru producția de carne), 14% curcan, 3% rață (Franța este cel mai mare producător de carne de rață din UE, reprezentând aproximativ 50% din producția totală a UE în 2014, în principal de carne și pate de ficat). Prețul pentru broiler se menține relativ constant în ultimul an, în săptămâna 11 noiembrie – 17 noiembrie a.c. fiind de 186,24 euro/100 kg, cu 0,1% peste cel consemnat cu un an în urmă și cu 1% mai mult decât în săptămâna anterioară.

Franța, cel mai mare producător de ouă din UE

73% din producția Uniunii Europene de ouă este acoperită de șapte state membre: Franța (13%), Germania (12%), Italia (11%), Spania (10%), Marea Britanie (10%), Olanda (9%), Polonia (8%). Statele membre UE vând ouă, în special, în Japonia, Elveția, Israel, Thailanda.

În primele nouă luni din acest an, au fost livrate peste 180.000 de tone echivalent ouă pe piețele extracomunitare, cu aproximativ 14% mai mult decât în perioada similară de anul trecut, UE fiind exportator net de ouă și produse din ouă. Importurile de ouă ale statelor membre UE au scăzut cu aproape 28% în perioada ianuarie – septembrie a.c., până la 16.600 tone echivalent ouă. Ucraina, SUA și Argentina au fost principalii furnizori în această perioadă.

La nivel global, cei mai mari exportatori de ouă și produse din ouă sunt Turcia, Ucraina, SUA, China, UE, Malaezia, Belarus, iar principalii importatori din lume sunt China, Singapore, Serbia, Canada, Elveția, Georgia, Japonia.

Prețul ouălor a evoluat în creștere în acest an, până la 138,67 euro/100 kg în săptămâna 18 noiembrie – 24 noiembrie 2019, cu peste 3% mai mult decât

59

în urmă cu un an, cu 5% peste prețul din urmă cu o lună și mai mare cu aproape 1% comparativ cu săptămâna anterioară.

Important pentru industria de creștere a păsărilor

Exporturile din Uniunea Europeană se preconizează că vor crește în perioada următoare, deoarece se anticipează că cererea globală va rămâne puternică, majorându-se cu o rată de 1,3% pe an până în 2030. Anul trecut, UE a exportat 1,78 milioane tone de carne de pasăre greutate în carcasă, în special în Africa de Sud, Benin, Ghana, Arabia Saudită, Hong Kong, Ucraina și Filipine, și a importat peste 800.000 tone, în principal din Brazilia,Thailanda, Ucraina, Chile și China.

Cererea suplimentară de import de carne de pasăre se preconizează că va veni în mare parte din Asia, dar și din Africa subsahariană și din Orientul Mijlociu.

Majoritatea cetățenilor UE caută informații despre metoda de producție atunci când cumpără produse animale și sunt pregătiți să plătească mai mult pentru produsele rezultate din sisteme de creștere care țin cont de bunăstarea animalelor. Peste 1,6 milioane de cetățeni ai UE au semnat o petiție care solicită Comisiei Europene să pună capăt creșterii animalelor de fermă în cuști (semnăturile au fost strânse până la data de 11 septembrie 2019). Un centru de referință al UE pentru bunăstarea păsărilor de curte și alte animale mici de fermă va deveni operațional în 2020, după modelul celui organizat pentru porci în 2018, și va fi condus de un consorțiu de institute din Franța, Spania, Danemarca și Italia. Obiectivul său este de a îmbunătăți aplicarea legislației UE privind bunăstarea găinilor ouătoare, a puilor de carne și animalelor de fermă mici, inclusiv în timpul transportului și sacrificării. Centrul va oferi sprijin statelor membre în efectuarea controalelor oficiale asupra bunăstării animalelor, va contribui la realizarea de studii științifice, la organizarea de cursuri de instruire și la diseminarea informațiilor rezultate din activitatea de cercetare și inovație.

Două exemple interesante oferă Germania și Franța, în privința bunăstării animalelor și a sacrificării acestora. O companie germană a dezvoltat, în cooperare cu Universitatea din Leipzig, prima metodă operațională pentru recunoașterea timpurie a genului la ouăle de găină, în încercarea de a găsi o alternativă la sacrificarea puilor masculi. Astfel, eliminarea lor are loc în stadiul embrionar timpuriu, prin distrugerea ouălor. În Franța, o fermă adăpostește, până când mor de bătrânețe, 16.000 de găini ouătoare ajunse la vârsta la care sunt mai puțin productive. Suprafața alocată acestor găini este de 16 hectare, iar ouăle lor sunt comercializate la un preț care reflectă

60

costurile. Două milioane de ouă au fost deja vândute în 700 de puncte de vânzare din Franța și Belgia, potrivit studiului EPRS.

Grâul este principala cereală utilizată în Uniunea Europeană pentru hrana păsărilor de curte, însă soia este o componentă importantă, în special, pentru hrănirea puilor de carne. Potrivit Eurostat, 95% din soia utilizată în UE este importată din țări terțe.

Acordul UE-Mercosur, încheiat la 28 iunie 2019, prevede o cotă tarifară pentru păsări de curte de 180.000 de tone (echivalent greutate în carcasă) fără taxe vamale, subdivizată în 50% os și 50% dezosată. Volumul va fi etapizat în cote egale, în șase ani, dacă Acordul va fi implementat. AVEC, o asociație europeană puternică în domeniul sectorului cărnii de pasăre (reprezintă 95% din producția UE de carne de pasăre), a criticat ferm rezultatele negocierilor UE-Mercosur, declarând că sectorul UE de carne de pasăre a fost sacrificat, având în vedere cota mare de carne de pasăre care ar urma să fie importată în spațiul comunitar fără taxe vamale din țările Mercosur.

Relația comercială dintre UE și Ucraina desfășurată în cadrul Acordului de liber schimb, aplicat începând cu 1 ianuarie 2016, a fost afectată, recent, de o problemă referitoare la importurile în exces de produse de pasăre din Ucraina în UE, prin specularea unei lacune legislative din partea unor exportatori ucraineni. Importurile au crescut, astfel, de la 3.700 de tone în 2016 la peste 55.000 de tone în 2018. În martie 2019, UE și Ucraina au negociat o soluție pentru eliminarea riscului de importuri potențial nelimitate scutite de taxe vamale, iar la data de 5 noiembrie a.c. Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală a Parlamentului European a adoptat un aviz favorabil asupra proiectului de acord. La 26 noiembrie, a fost votat în plen. Raportorul pentru acest proiect îi recomandă Comisiei să monitorizeze cu atenție și în mod regulat punerea în aplicare și respectarea acestui acord.

Un producător ungar de mâncare vegană pătrunde pe piaţa americană

Catalina Apostoiu 04.12.2019, 00:00 366

Compania ungară Plantcraft Innovacios va intra pe piaţa americană cu produsele sale alimentare vegane, după ce a primit o investiţie de 150 milioane de forinţi (48 mil. euro) din partea X-Ventures Gamma Venture Capital Fund, notează Budapest Business Journal.

61

Start-up-ul ungar a început dezvoltarea de produse pe baza reţetelor unui cercetător ungar.

De atunci, acesta a beneficiat de susţinerea Proveg Incubator din Berlin şi CEU InnovationsLab din Budapesta.

Consumatorii din UE iau în calcul impactul cumpărăturilor asupra mediului meatmilk miercuri, 4 decembrie, 2019

Comisia Europeană a publicat ediția 2019 a Tabloului de bord al condițiilor pentru consumatori. Tabloul constată că, în general, discrepanțele dintre diferitele regiuni ale UE în ceea ce privește condițiile pentru consumatori se micșorează, consumatorii sunt mai conștienți de amprenta lor de mediu, iar normele în materie de protecție a consumatorilor contribuie la consolidarea încrederii în piață.

 Věra Jourová, comisarul european pentru justiție, consumatori și egalitate de gen, a declarat: „Conform ultimelor cifre, peste 70 % din consumatori au încredere că vânzătorii cu amănuntul le vor respecta drepturile, dar din tablou reiese și că trebuie continuate eforturile de îmbunătățire a condițiilor pentru consumatori și a încrederii consumatorilor. Iar pachetul de măsuri „Noile avantaje pentru consumatori” va avea exact acest efect: le va oferi

62

consumatorilor și autorităților un cuvânt mai greu de spus. Mă bucur să constat că, atunci când fac cumpărături, consumatorii sunt din ce în ce mai conștienți de amprenta lor de mediu. Acum, în apropierea sezonului Crăciunului, îi încurajez pe toți consumatorii să cumpere de la comercianți de încredere și într-un mod cu adevărat responsabil, precum și să își cunoască drepturile.” Principalele constatări: 

În contextul conștientizării tot mai mari a fenomenului încălzirii climatice și a problemei contaminării planetei cu materiale plastice, sondajul constată că un procent tot mai important de consumatori din UE iau în calcul impactul cumpărăturilor lor asupra mediului. Consumatorii din UE care sunt cei mai sensibili la problemele de mediu sunt cei din țările din sudul (59 %) și estul Europei (57 %). În rândul comercianților cu amănuntul, cei mai mulți (71 %) consideră că mențiunile „ecologic” utilizate pentru produsele sau serviciile din sectorul lor sunt fiabile.

Condițiile pentru consumatori înregistrează s-au depreciat în Europa de Vest, însă continuă să se îmbunătățească în alte părți ale UE, țările din sudul și estul UE recuperând în bună măsură decalajul față de media UE. Cu toate acestea, între țara cu cel mai mare punctaj (Suedia, 71 %) și cea care a primit cel mai mic punctaj (Croația, 53 %) rămâne totuși un decalaj important.

Peste 70 % din consumatorii din UE au încredere că vânzătorii cu amănuntul le respectă drepturile de consumatori. Regăsim aceeași tendință și de partea cealaltă, peste 70 % din comercianții cu amănuntul afirmând că nu le este greu să respecte legislația în materie de protecție a consumatorilor. În plus, majoritatea comercianților cu amănuntul din UE apreciază drept adecvat felul în care se asigură respectarea legislației în materie de protecție a consumatorului și de siguranță a produselor în sectorul lor. Sunt apreciate în mod deosebit măsurile luate pentru asigurarea respectării legislației în materie de siguranță a produselor, trei sferturi dintre comercianții cu amănuntul având remarci pozitive cu privire la activitatea de monitorizare realizată de autoritățile publice.

Procentul consumatorilor care cumpără bunuri sau servicii online a ajuns la aproximativ 60 % în 2018 și continuă să crească, în ciuda unor disparități notabile, care variază de la 84 % în Danemarca la aproximativ 20 % în România și Bulgaria. Cu toate acestea, consumatorii au mult mai puțină încredere să cumpere bunuri sau servicii dintr-o altă țară din UE (48 %) decât să cumpere de pe piața internă (72 %). Context 

63

Tabloul de bord al condițiilor pentru consumatori monitorizează condițiile de la nivel național pentru consumatori în trei domenii: 

1. cunoaștere și încredere;2. respectarea și asigurarea respectării legislației;3. soluționarea plângerilor și a litigiilor

 Tabloul de bord examinează și progresele înregistrate în ceea ce privește integrarea pieței UE a comerțului cu amănuntul și comerțul electronic. Principalele surse de date le reprezintă sondajele reprezentative realizate în rândul consumatorilor și al comercianților cu amănuntul din statele membre ale UE și din Islanda și Norvegia.

CAMBODGIA

Un vânzător ambulant vinde păianjeni prăjiți într-o stație de autobuz din provincia Kampong Cham, Cambodgia.

FOTO EPA – EFE / Kith Serey

SANATATE si GASTRONOMIE

Vinurile şi mâncarea: combinaţii cu care să mergi la sigur de Sărbători Redactia CSID

Perioada Sărbătorilor înseamnă timp petrecut cu familia, prietenii şi rudele în general. Totodată, pregătirea mesei de Crăciun poate fi o adevărată provocare, deoarece ne dorim să fim o gază perfectă, să ne servim invitaţii cu cele mai delicioase preparate şi să nu greşim la capitolul gusturi.

64

Mână-n mână cu mâncarea merg şi vinurile, dar la câte soiuri există pe piaţă, de unde ştim care cum se potriveşte?

FOTO: Marina Samoilă / Vinurile şi mâncarea: combinaţii cu care să mergi la sigur de Sărbători

Deşi somelierii sunt de părere că asocierea dintre vin şi mâncare este în primul rând o chestiune de gust personal şi de percepţie, Marina Samoilă, unul dintre somelierii Cramelor Recaş, spune că, în mare, se pot trasa două direcţii în asocierile gastronomice. Una dintre ele este aceea când vinul şi mâncarea au gusturi comune şi intensitate similară, mergând astfel perfect împreună, iar cealaltă, când au gusturi în antiteză, ceea ce le permite să se completeze şi să se pună reciproc în valoare. Cert este că cei care vor să-şi surprindă cât mai plăcut oaspeţii pot combina cu încredere vinul şi mâncarea în următoarele moduri:

Vinul alb, tânăr, proaspăt, cu aciditate medie spre ridicată şi sec se potriveşte cel mai bine cu peştele alb slab, carnea albă slabă, fructele de mare, brânzeturile proaspete. De exemplu, Pinot Grigio şi Feteasca regală merg combinate cu păstrăv, biban sau cod. Rieslingul merge cu carne albă – pui, curcan, dar şi cu mozzarella sau telemea proaspătă.

Vinurile albe complexe, cu consistenţă şi corp mai structurat, aşa cum e Chardonnay-ul baricat, merg foarte bine cu pastele cu sos de brânză şi cu puiul cu sos de smântână cu ciuperci.

Vinurile albe foarte aromate, cum ar fi Muscatul Ottonel, pot fi savurate alături de deserturi uşor îndulcite, aşa cum e plăcinta cu brânză sărată – celebrele poale-n brâu moldoveneşti, dar şi de brânzeturile proasptete sau de peştele sau carnea cu sosuri uşor picante.  

65

În cazul vinurilor roze poate fi aplicată aceeaşi regulă ca pentru vinurile albe seci: ele merg alături de fructele de mare şi peşte. Dacă sunt mai consistente, se potrivesc foarte bine şi cu carnea roşie foarte slabă, gătită pe grătar. În cazul în care ele fac parte din registrul vinurilor mai dulci, poate fi încercată formula dulce – iute, cu precauţie însă, pentru că echilibrul este foarte important.

Vinurile roşii se potrivesc cu multe tipuri de preparate, de la mezeluri, la brânzeturi proaspete şi maturate, de la carne roşie, la deserturi. Pinot Noir-ul merge foarte bine cu mâncărurile mai uşoare, cum ar fi pastele cu sos de roşii, pizza Margherita, fructele de mare cu sos de roşii. Feteasca Neagră, fiind mult mai consistentă, se combină cu brânză maturată, carne de porc sau sarmale. Cabernetul Sauvignon sau Syrah, vinuri foarte corpolente, cu un nivel ridicat de tanin şi arome, se potrivesc cel mai bine cu carnea consistentă şi cu brânzeturile maturate, sărate şi uscate. Unele dintre cele mai potrivite categorii de alimente pentru aceste vinuri sunt: vita, raţa, vânatul – cu sau fără pene – parmezanul.

Spumantele sunt recomandate la începutul mesei, pentru că bulele de dioxid de carbon deschid papilele gustative şi astfel gusturile şi texturile preparatelor şi ale vinurilor care urmează sunt simţite mult mai bine. În plus, aciditatea activează sucurile gastrice şi deschide apetitul. Aşadar, aperitivele merg perfect cu acest tip de vin, dar tot un spumant este indicat şi la încheierea mesei, alături de un desert cu cremă de vanilie şi fructe, de exemplu.

„Unul dintre cele mai spectaculoase pairinguri ar fi vinul de desert (foarte dulce) cu foie gras (amar) sau cu brânză cu mucegai albastru, dar şi cu tonul sau somonul, care au carne consistentă şi nivel ridicat de grăsime”, completează somelierul Recaş.

DOSAR

Marius Dinu despre punctele de validare calitativă a vinurilor: la raft, dar mai ales pe sticle decembrie 4, 2019 Vinul.ro Marius Dinu vine dintr-o experiență de vânzări către marele retail de aproximativ două decenii, iar în vin și-a pus apoi amprenta pe mai multe proiecte de succes. El este și cel care a adus la rafturile din Auchan “vinurile cu puncte Vinul.ro”. Dar lucrează la ceva mult mai mare: vinurile cu puncte afișate pe sticlă – despre care crede că vor fi mult mai importante în viitorul apropiat pentru accelerarea vânzării de produse bune.– Marius, de când lucrezi la proiectul “raftului cu puncte”?

66

Din 2016, dar ideea era mai veche. Am demarat în momentul în care am avut foarte clare lucrurile atât din punct de vedere al nevoilor consumatorilor avizați, cât și din al cramelor cu vinuri bune, dar cu șanse minime de a ajunge la raft.

Prin evaluările independente, cramele au pârghii de vânzare încă ÎNAINTE să pună vinul în sticle

– Ce înseamnă, mai exact?

Vinurile cu calitatea semnalizată prin afișarea de punctaje adaugă valoare pe întregul lanț comercial și accelerează vânzările, e convins Marius Dinu

Principalul beneficiar este consumatorul final – în jurul lui se învârte totul. Bineînțeles că avantajele se regăsesc în dreptul tuturor factorilor implicați (crame, retaileri, magazine specializate etc). Dar s-o luăm pe rând!

Consumatorul: aflat în fața raftului cu vinuri, de cele mai multe ori vede prețul dar este lipsit de repere de achiziție – singurele fiind date de nivelul de notorietate a cramei, arealului sau al brandului, dar nu suficient pentru o “achiziție garantată” din punct de vedere calitativ. Desigur, mai este influențat subiectiv și de medaliile comunicate de producători pe sticlă, însă fără ca neapărat vinul din interior să mai aibă legătură cu lotul exact care a obținut calificativul. Din păcate, puține crame verifică și evaluează externalizat sau intern în mod obiectiv nivelul de calitate al fiecărui lot –

67

ceea ce duce la variații ale calității sub același brand și, implicit, generează uneori dezamăgire concumatorului final. În acest sens a fost inițiat proiectul “vinuri cu puncte”, care evaluează și comunică pe loturi calitatea vinurilor.Crama: de multe ori, când este îmbuteliat un nou lot sub același brand, responsabilitatea este lăsată în dreptul vinificatorului, fără o altă cheie de control din punct de vedere calitativ. Prin intermediul proiectului “vinuri cu puncte”, poate fi evaluată calitatea independent ÎNAINTE ca vinurile să fie puse în sticle, iar acelea care se remarcă pot beneficia și de o pârghie suplimentară de vânzare (bulina autocolantă personalizată cu lotul, numărul de sticle și punctele obținute).

Nu doar consumatorii, ci și persoanele care vând vin au nevoie de credibilitate prin punctajele independente

E nevoie de validare calitativă – consumatorul (în special cel avizat, pe care îl dorim cu toții) are nevoie. Simpla “declarație” a cramei producătoare – prin preț și prin ambalaj – nu mai e suficientă. Iar retailerul nu are competența și nici credibilitatea necesară în ochii consumatorului final. Chiar și magazinele specializate – unde personalul este mai priceput în domeniu și mai credibil în ochii clientelei – au nevoie de repere calitative exprimate prin puncte ușor de văzut și de înțeles. Punctele lipite pe sticlă atrag atenția și reconfirmă eventualele recomandări ale vânzătorului.

Cele două cerințe ale evaluării vinurilor – profesionalism și independență (echidistanță față de produsele testate) – sunt atinse prin componența comisiilor de jurizare (care însumează profesioniști ai vinului cu rezultate confirmate în diverse zone – de la asocieri gastronomice, vânzări la tejghea sau la mese și până la producerea efectivă a vinului) și prin faptul că aceste comisii nu cunosc identitatea probelor degustate. Se reduce astfel subiectivismul inerent oricărei judecăți de valoare.

Punctajele fac ca argumentul calității să fie unul vizibil

– Care va fi dezvoltarea următoare a proiectului?

Cramele încep deja să înțeleagă că au nevoie pentru ele însele de verificări independente și de recomandări calitative independente: atât pentru a poziționa corect vinurile în game, cât și pentru a facilita relația cu revânzătorii, dar și (mai ales) pentru a construi o relație cu consumatorii în care argumentul calității să fie foarte vizibil.

68

Validarea calitativă este un serviciu cu valoare adăugată pentru tot lanțul comercial

– Ce ai spune unei crame – mai vechi sau mai noi pe piață – care vrea să participe la acest proiect sau la un altul asemănător?

Că validarea calitativă independentă și asumată de către producător este un serviciu cu valoare adăugată apreciat ca atare de întreg lanțul comercial: de la agenții proprii de vânzări la distribuitori, retaileri, ospătari și până la consumatorul final. Toți se orientează mai ușor și au un grad de satisfacție mai ridicat în prezența punctajelor lipite pe sticle, atunci când acestea sunt acordate profesionist și independent.În ceea ce privește rezultatele directe asupra vânzărilor, Marius Dinu crede că cifrele vorbesc cel mai bine: “odată cu introducerea (deocamdată la raft, nu pe sticle) a “vinurilor cu puncte” în Auchan, primele comenzi făcute de retailer către cramele selectate au depășit 15.000 de sticle, fiind așteptat ca până la împlinirea unui an de proiect să totalizeze mai multe sute de mii”, după cum afirmă el. Se adaugă la acest rezultat preliminar și alte canale (companii specializate în vânzarea de cadouri corporatiste, prin retail sau către persoane private), unde argumentul calitativ exprimat prin punctaje a fost adoptat și promovat către clienții finali. “Și alți retaileri mari și-au exprimat interesul pentru a promova vinurile cu puncte, fiind în curs diferite proiecte care vor apărea la raft în curând”, spune Marius Dinu.

Jurnal rural - 2 decembrieDaniel Nazare 02 DECEMBRIE 2019 https://www.rfi.ro/emisiunile-rfi-ro-116449-jurnal-rural-2-decembrie?utm_source=tranzit&utm_campaign =template_copy1624&utm_medium=email

În Germania este pe cale să fie pusă la punct o lege pentru protecția albinelor

69

Învăţământul dual profesional ar putea rezolva problema forţei de muncă calificate în agricultură, în condiţiile în care în ultimii 2-3 ani se simte tot mai acut lipsa specialiştilor în domeniu, susţine ministrul Agriculturii, Adrian Oros, care afirmă că ideea relansării liceelor agricole este una nerealistă."Este un deficit de forţă de muncă calificată în acest domeniu. Liceele agricole acelea care existau şi formau specialişti cu studii medii, şcolile profesionale, au cam dispărut şi asta este o constatare pe care o facem de câţiva ani, dar mai acut se simte de 2-3 ani, pentru că mai existau vechii agricultori care aveau o calificarea şi care ştiau să facă lucruri, dar între timp s-au pensionat. Pe de altă parte, trebuie să recunoaştem că în unele zone din agricultură şi industrie alimentară se lucrează cu tehnologii foarte performante şi aici trebuie să vină oameni mai tineri care învaţă mai uşor să facă lucrurile. Este un deficit fantastic de forţă de muncă", a precizat Adrian Oros, la Digi24.În opinia sa, ideea relansării liceelor agricole este una nerealistă pentru că liceele agricole de ani de zile au făcut cu totul altceva, mai puţin pregătire agricolă. Interzicerea exportului animalelor vii trebuie să fie obiectivul pe termen mediuPremierul Ludovic Orban a declarat, vineri, că interzicerea exportului animalelor vii trebuie să fie obiectivul pe termen mediu, menţionând că intervenţia în cazul navei eşuate în Portul Midia care exporta oi vii a arătat "o anumită paralizie a unor entităţi ale statului care nu au intervenit prompt"."Sunt multe lucruri pe care nu le înţeleg acolo. A arătat o anumită paralizie a unor entităţi ale statului care nu au intervenit prompt. Am ţinut legătura cu organizaţiile neguvernamentale şi în mare parte a procesului de salvare, începând cu luni seara, s-a datorat şi organizaţiilor neguvernamentale (...). Practic, trebuie revizuite toate procedurile de intervenţie. Ce m-a deranjat, spun sincer, absenţa măsurilor după primul Comandament pentru situaţii de urgenţă convocat de prefect, paralizia Direcţiei Sanitare Veterinare, de asemenea, m-a deranjat o atitudine foarte ciudată a Autorităţii Navale şi a şefului Portului Midia. În mod evident, miniştrii vor analiza activitatea fiecăruia şi se vor lua măsurile care se vor impune", a afirmat Ludovic Orban, la Digi24. 1,37 miliarde de euro, plata în avans a subvenţiilor pentru fermieriMinisterul Agriculturii va efectua plata în avans a subvenţiilor pentru fermieri cu o "sumă record" de 1,37 miliarde de euro, cea mai mare care se

70

acordă în avans pentru plata subvenţiilor din 2009 până-n prezent, a anunţat şeful Cancelariei prim-ministrului, Ionel Dancă."Ministrul Agriculturii a făcut o informare în şedinţa de guvern de astăzi cu privire la plata în avans a subvenţiilor pentru fermieri cu o sumă record de 1,37 miliarde de euro. Este cea mai mare sumă care se acordă în avans pentru plata subvenţiilor din 2009 până-n prezent, de când avem această facilitate, o sumă extrem de importantă pentru derularea activităţilor în agricultură. Aşadar, 1,37 miliarde de euro plăţi în avans, bani care, de altfel, sunt şi ei cuprinşi în execuţia bugetară pentru anul în curs, urmând a fi decontaţi la Comisia Europeană la începutul anului viitor", a declarat Ionel Dancă, joi, într-o conferinţă de presă la finalul şedinţei de guvern.  Plăcinta cu căpriţă de la Herăşti, produs tradiţional local fabricat după o reţetă străvecheDirectorul Direcţiei pentru Agricultură Judeţeană Giurgiu, Petra Ochişor, a declarat miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, că plăcinta cu căpriţă, tradiţională în localitatea Herăşti, este primul produs din judeţ care a fost atestat la nivel naţional ca produs tradiţional local."Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale susţine producătorii autohtoni şi îi încurajează să îşi înregistreze produsele tradiţionale cu scopul de a promova produsele locale şi pentru diversificarea producţiei şi menţinerii patrimoniului naţional al preparatelor autentice. Astfel, plăcinta cu căpriţă de la Herăşti este un produs tradiţional local fabricat după o reţetă străveche din materii prime locale. Practic, căpriţa, sau piciorul capei este spanacul sălbatic care creşte din abundenţă în această localitate, dar şi în alte localităţi din sudul ţării, în curţi, pe lângă garduri, pe marginea drumurilor", a declarat Petra Ochişor.Localnicii au dezvăluit şi reţeta fabricării acestei plăcinte, dar nu au inclus toate secretele. Practic, frunzele de spanac sălbatic sunt tocate, călite şi se folosesc ca umplutură în foile de plăcintă. Prognoza pentru anul 2020, la 4,1%, comparativ cu 5,7%, cât era trecut în varianta de primăvarăComisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a revizuit, în jos, estimările privind creşterea economică pentru anul 2019, în vecinătatea inferioară a nivelului de 4,0%, faţă de 5,5% cât estimase în Prognoza de primăvară, luând în calcul datele statistice sectoriale ale conturilor naţionale disponibile pentru primul semestru al anului în curs.

71

De asemenea, CNSP a scăzut şi prognoza pentru anul 2020, la 4,1%, comparativ cu 5,7%, cât era trecut în varianta de primăvară."Pe termen mediu, creşterea economică se va menţine ridicată comparativ cu media UE (1,4%), asigurându-se continuarea procesului de convergenţă reală către media europeană. Pentru perioada 2021-2023 ritmul mediu anual al produsului intern brut (PIB) este de circa 4,2% în termeni reali", se arată într-un comunicat al instituţiei privind prognoza de toamnă 2019.Potrivit sursei citate, potenţialul economiei româneşti rămâne uşor superior nivelului prognozat al PIB-ului efectiv, situaţie generată de evoluţiile din perioada precedentă.

* * *

Fostul ministru Florin Jianu a fost ales vicepreşedinte al Uniunii Europene a IMM-urilor D.B.Miscellanea / 04 decembrie

Florin Jianu (sursă foto: Twitter)

Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat şi singurul ministru din cabinetul Sorin Grindeanu, care şi-a depus demisia de onoare din cauza aprobării OUG 13 de modificare a codurilor penale, a fost ales vicepreşedinte al Uniunii Europene a IMM-urilor, SMEunited, cea mai puternică organizaţie de IMM-uri din Europa.

Florin Jianu este din iunie 2017 preşedinte al Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Marţi, 3 decembrie, au avut loc la Bruxelles alegerile pentru conducerea organizaţiei SMEunited.

În urma alegerii prin unanimitate de voturi, Florin Jianu se alătură şi anul acesta bordului SMEunited compus din vicepreşedinţi din Austria, Suedia, Franţa, Germania, Italia etc, membri ai celor mai importante organizaţii de IMM-uri din Europa, în activitatea de susţinere a mediului antreprenorial la nivel european şi de trasare a principalelor direcţii de acţiune în acest sens.

72

Consiliul IMM-urilor din România (CNIPMMR), singura organizaţie patronală din România membră SMEunited, a fost reprezentată de preşedintele Florin Jianu care, în discursul său, a subliniat importanţa colaborării internaţionale şi asocierii patronale în oferirea suportului în fundamentarea unor teme europene şi generarea unor subiecte şi politici pro-active menite să vină în sprijinul IMM-urilor.

SMEunited este cea mai importantă organizaţie a IMM-urilor din Europa ce reprezintă la nivel european interesele IMM-urilor. Având 70 de organizaţii membre din 30 de state, SMEunited reprezintă confederaţiile naţionale de meserii şi IMM-uri, organizaţii europene pentru IMM-uri şi membri asociaţi, vorbind în numele celor 24 de milioane de IMM-uri din Europa care angajează aproape 95 de milioane de oameni. SMEunited stabileşte politici pentru IMM-uri la nivel european.

* * *

MADR: ghid pentru combaterea daunatorilor la legume Decembrie 4, 2019

Temperaturile inregistrate in aceasta perioada favorizeaza dezvoltarea organismelor daunatoare specifice culturii de legume in spatii protejate. Autoritatea Nationala Fitosanitara recomanda fermierilor monitorizarea atenta a culturii in scopul aplicarii la timp a tratamentelor fitosanitare.Masura se recomanda pentru a creste randamentul productiilor preconizate a fi obtinute, mai cu seama ca producatorii de tomate in spatii protejate, beneficiari ai schemei de ajutor de minimis prevazuta in Programul de Guvernare, trebuie sa obtina o productie de minimum 2 kg de tomate/mp.

Astfel, la depistarea moliei miniere a tomatelor (Tuta absoluta), musculitei albe de sera (Trialeurodes vaporariorum), omidei fructelor (Helicoverpa armigera) sau a musculitei miniere (Liriomyza trifolii) pot fi efectuate tratamente cu urmatoarele produse de protectie a plantelor omologate:

– VOLIAM TARGO – 0,8 l/ha,

73

– ALVERDE – 1,0 l/ha,

– NUPRID AL 200 SC – 1,0 l/ha

– AFFIRM – 1,5 kg/ha,

– ACTARA 25 WG – 0,2 kg/ha

 Toate tratamentele fitosanitare se inregistreaza in registrul de evidenta a tratamentelor cu produse de protectie a plantelor, cu respectarea timpului de pauza de la ultimul tratament pana la recoltare.

 Pauza este necesara intrucat la analiza probelor de tomate pentru determinarea reziduurilor de pesticide, rezultatele acestora sa fie conforme cu normele de siguranta alimentara care sa nu puna in pericol sanatatea consumatorului.

 Timp de pauza recomandat:

VOLIAM TARGO  – 3 zile

ALVERDE           – 3 zile

NUPRID 200 SC   – 3 zile

AFFIRM              – 3 zile

ACTARA 25 WG  – 3 zile

Pentru orice aparitie suspecta de organisme daunatoare producatorii agricoli sunt rugati sa se adreseze inspectorilor fitosanitari din judetele in care au amplasata cultura.

* * *

Satul Românesc la Apus, miercuri la "Articolul VII" TVRi | Miercuri, 04 Decembrie 2019Miercuri, 27 noiembrie, realizatorul  Mihaela Crăciun le-a avut invitate pe doamnele  Paula Popoiu, director general al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, și Christel Ungar Topescu, producător al emisiunii "Akzente" de la TVR.

74

S-a discutat despre satul românesc între emigrație și îmbătrânirea populației, și despre "Akzente", emisiunea în limba germană și telespectatorii ei de la sate.

Satul românesc are cea mai ridicată pondere a populației rurale (45%), raportată la întreaga populaţie, între statele europene, chiar dacă satele sunt locuite acum de bătrânii ai căror copii muncesc în străinătate.

La Düsseldorf, la 22 noiembrie, a fost organizată Conferința "Satul Românesc la Apus".

De 50 de ani, emisiunea în limba germana "Akzente" este așteptată, mai ales la sate, de telespectatori dornici să vadă ce se întampla cu confrații lor aflați la sute sau mii de kilometri distanță.

75

De asemenea, Părintele Ioan Dură, protopop al Protopopiatului Olandei şi Belgiei flamande, ne-a vorbit despre laleleaua olandeză “Doamna Maria Brâncoveanu”, care are corola roșu aprins, cu marginea petalelor galben-aurie, și despre cartea  "Povestiri despre bunici", scrisă de câțiva dintre membrii parohiei "Sfântul Grigorie Teologul” din Schiedam/Rotterdam.

Inițiatoarea proiectului, preoteasa Christina Dură spunea în prefață: "Dragii mei, scrieți despre bunicii vostri. Cel mai mare dar pentru copiii și nepoții voștri aceste povestiri vor fi. Și știți de ce? Cu cat săpați la rădăcină, cu atât se înfrumusețează copacul și se întăresc ramurile și rodesc. Cu cât adânciți în trecut, și scoateți la lumină viețile drepților bunici  ai voștri, cu atât vă cunoașteți mai bine pe voi înșivă și cu atât deschideți copiilor și nepoților calea spre  autocunoaștere. Rădăcinile trebuie sa rămâne vii, să nu se usuce, căci ele dau viață copacului”.

76

Efectul negativ al sezonului rece asupra bovinelor Miercuri, 04 Decembrie 2019  Zootehnie-Medicina veterinara

Odată cu venirea iernii apar şi fenomenele specifice acestui sezon (temperaturi scăzute, ploi, ninsori, îngheţuri, vânturi puternice) care solicită capacitatea de adaptare a organismului. Lipsa unor parametri optimi de confort pentru animale duce la consecinţe grave: pierderea de tineret bovin, ineficiența tratamentelor curative sau preventive, scăderea producţiei de lapte, apariția bolilor determinate de mucegaiuri şi microorganisme.

Menţinerea unei temperaturi optime are o importanţă majoră deoarece schimbările bruşte de temperatură influenţează negativ digerarea furajelor şi favorizează apariția bolilor digestive. Frigul din adăposturi are un impact negativ şi asupra reproducţiei, producţiei şi realizării sporului mediu zilnic la tineret. Umiditatea scăzută duce la uscarea mucoaselor şi la scăderea rezistenţei organismului la îmbolnăviri, iar o umiditate mult prea ridicată favorizează apariţia bolilor produse de mucegaiuri şi ciuperci (boli digestive, respiratorii, afecţiuni podale).

Afecțiuni specifice sezonului rece

Virozele respiratorii afectează, în special, tineretul taurin cu imunitate scăzută. În tratamentele specifice afecţiunilor respiratorii se recomandă antibioticele, antiinflamatoarele şi antihistaminicele. PANDROM este un

77

produs a cărui eficacitate se bazează pe acţiunea sinergică şi complementară a două grupe de antibiotice, precum şi pe proprietăţile antiinflamatorii şi antialergice ale celorlalte componente. Acesta se injectează intramuscular, în doză de 1ml/10 kg greutate corporală, repetat la 24 ore, timp de 2-3 zile.

Pododermatitele reprezintă leziuni inflamatorii ale pielii, localizate la nivelul extremității distale a membrelor și care apar în perioada de stabulaţie. Se recomandă curăţarea ongloanelor şi a copitelor, asociată cu băile cu formol, iar local se folosește PODODERMIN UNGUENT, antiinfecţios şi cicatrizant. Aplicarea produsului se face zilnic timp de 4-5 zile. O atenţie sporită se va acorda taurilor de reproducţie întrucât pododermatita influenţează negativ dorinţa de montă a masculului prin absenţa acesteia.

Şchiopătura reprezintă o altă afecţiune podală ce apare, de asemenea, în perioada de stabulaţie şi care afectează picioarele în zona chişiţei, prin inflamarea şi sensibilizarea acesteia. Animalul prezintă, pe lângă şchiopătură, durere la atingere şi dificultate la ridicare și așezare. Se administrează antiinflamator, iar local se folosește OSTEOCICATRAT TR, unguent pe bază de extracte de plante, adjuvant în tratamentul rănilor şi afecţiunilor osoase. Produsul se aplică pe zona afectată în strat subţire, de 2-3 ori pe zi, timp de 4-5 zile.

Asigurarea alimentației conforme Alimentaţia deține un rol important în bunăstarea animalelor și de aceea în perioada rece se vor asigura toţi nutrienții necesari prin hrănirea cu nutreţuri fibroase (fân, lucernă), suculente (siloz, borhoturi) și grosiere (paie, coceni de porumb, vrejuri, gozuri), precum şi cu nutrețuri bogate în vitamine, minerale şi aminoacizi. Astfel, în hrana animalelor se administrează următoarele produse: ROMZEOFORT (biostimulator de creştere), CAVITROM (supliment nutritiv pentru combaterea hipocalcemiilor şi stimulator de creştere) și VITAPREMIX BIO MOS (supliment nutritiv cu rol în creştere). În cazul indigestiilor se va corecta raţia alimentară și se vor administra, pe cale orală, ruminative precum RUMIGEN care acţionează asupra mucoasei ruminale (efect excitant), ceea ce duce la intensificarea sau reluarea mişcărilor compartimentelor gastrice. De asemenea, se administrează Ulei de parafină şi Sulfat de magneziu. Ca tratament de susținere se administrează VITA B1-B6, PERFUZOL, GLUCOZĂ şi MULTIVITAROM.

Dr. Gabriela BĂNCILĂ

78

Vinul de azi: Cantus Primus Fetească Neagră 2017 POVEȘTI CU PROFIT Parteneri Profit.ro scris astăzi, 09:06 Trei nume importante în domeniul viticol și-au dat mâna și au înființat în 2008

Vitis Metamorfosis, o cramă locală menită să producă vinuri de cea mai înaltă calitate. Astăzi, crama cuprinde 100 de hectare de teren, dintre care 67.5 hectare numai cu viță de vie. Vitis Metamorfosis are în portofoliu 14 vinuri din ce în ce mai cunoscute pe piața locală, dar și cea internațională.

Recomandarea noastră de astăzi, Cantus Primus Fetească Neagră 2017, este un vin rosu sec, cu un buchet ce aduce in prim plan arome intense de fructe roșii și gem din prune și cireșe, în vreme ce notele secundare amintesc de condimente dulci. Gustul bogat și generos are tanini catifelați, iar finalul este persistent și plăcut. Acest vin se poate degusta la 16 grade Celsius, alături de brânzeturi, friptură din carne roșie, mâncăruri cu legume sau alte preparate tradiționale românești.

79

Profesorul Mencinicopschi, explicaţii SURPRIZĂ: Alimente bogate în grăsimi care NU îngraşă Cristina Popescu 

În prag de Crăciun, silueta va avea suferit, căci mesele de sărbători la români sunt îmbelşugate şi conţin preparate tradiţionale precum cârnaţi, friptură de porc, caltaboşi, tobă şi salată de boeuf. Profesorul Gheorghe Mencinicopschi a explicat, într-un interviu, că există alimente care nu îngraşă, orecum untul sau slănina, ambele bogate în grăsimi.

Ce alimente favorizează îngrăşarea? Goerghe Mencinicopschi spulberă mai multe mituri şi susţine că, în mod paradoxal, grăsimile naturale nu îngraşă!

„Toate alimentele de bază – sare, zahăr şi grăsimile nenaturale sau industriale, care se regăsesc în alimentele înalt procesate industrial, favorizează îngrăşarea. Atenţie, grăsimile naturale nu îngraşă! Nu îngraşă, de exemplu, grăsimile din carne din carne de vită, din carne de porc, din carne de pasăre, de peste sau ouăle.

Contează foarte mult modul lor de preparare şi de asociere corectă, proteinele de origine animală, cum ar fi o friptură, în mod firesc, ar trebui asociată cu o garnitură de legume,niciodată cu cartofi prăjiţi.

Cartofii prăjiţi sunt o sursă foarte importantă de carbohidraţi cu absorbţie rapidă, asta înseamnă că se produce o creştere bruscă a insulinei în momentul în care îi consumăm”, explică proful Mencinicopschi, potrivit Libertatea.

„Genetic suntem programaţi să preferăm dulcele, să preferăm sărat şi să preferăm gras”

„Sunt împotriva curelor de slăbire pentru că cele mai multe dintre ele nu au nici un suport ştiinţific. Iar suplimentele de slăbit rapid sunt chiar

80

periculoase. Unele dintre ele pot conţine substanţe foarte periculoase pentru sănătate care ne pot pune în pericol sănătatea şi viaţa.

Ar trebui să ne interesăm la specialişti, care cunosc fiziologia omului, cunosc fiziologia digestiei, sunt cu adevărat calificatiin nutriţia umană şi ne pot da sfaturi profesionale cum să redevenim normoponderali sau,şi mai bine, cum putem preveni obezitatea.

Genetic suntem programaţi să preferăm dulcele, să preferăm sărat şi să preferăm gras”, a mai explicat specialistul.

* * *

Motivul pentru care un bărbat a intrat intenţionat cu maşina într-o turmă de oi şi a ucis 15 animale. Ce pedeapsă a primit 4 decembrie 2019, 17:15de Dorin Ţimonea

Un bărbat de 46 de ani, din judeţul Alba, a intrat cu maşina într-o turmă de oi supărat că animalele intraseră să pască pe terenul său. În urma incidentului, 9 animale au murit pe loc, iar alte 6 ulterior, în timp ce mai multe oi au fost rănite grav.

Scena şocantă petrecută sub ochii unor martori a avut loc în decembrie 2016. Dosarul penal constituit pentru săvârşirea infracţiunilor de ucidere a animalelor, cu intenţie, fără drept, rănirea şi schinguirea animalelor, respectiv distrugere a parcurs prima etapă. Judecătoria Aiud a hotărât în 28 octombrie 2019 condamnarea inculpatului R. Nicolae la pedeapsa rezultantă de 3 ani de închisoare cu suspendare, sub supraveghere, pe o perioadă de 4

81

ani. Bărbatul este recidivist, în trecut acesta fiind condamnat, tot la închisoare cu suspendare, pentru tăiere ilegală de arbori şi furt de arbori.  

Potrivit actului de trimitere în judecată, în decembrie 2016, un cioban a dus la păşunat turma de oi a unui proprietar de ovine pe un teren al acestuia din extravilanul localităţii Noşlac, cultivat cu porumb, dar recoltat la acel moment. De o parte şi de alta a acestui teren se aflau două suprafeţe cultivate cu lucernă, aparţinând bărbatului judecat pentru uciderea animalelor. Acesta s-a enervat când a constatat că o parte din oi au intrat pe unul din cele două terenuri ale sale, motiv pentru care s-a urcat într-o autoutilitară, însoţit de cei doi fii ai săi, şi s-a dus la terenul său, unde a lovit, cu intenţie, turma de ovine. În urma incidentului, mai multe oi au murit, iar altele au fost rănite grav.  

„După aceasta, inculpatul a părăsit locul, fără să mai spună nimic. Ulterior, au mai decedat 3 oi, rezultând un total de 9 oi decedate, altele 3 au avut membrele fracturate, iar 8 oi care erau gestante au avortat în urma lovirii cu autoutilitara”, astfel este descrisă fapta agresorului în rechizitoriul prin care a fost trimis în judecată.  

În final, au murit 15 oi pentru care instanţa l-a obligat pe agresor la plata sumei de 10.340 de lei reprezentând daune materiale suferite de proprietarul animalelor.    Inculpatul nu a fost de acord cu decizia Judecătoriei Aiud şi a depus apel. A doua fază a procesului, la finalul căreia se va pronunţa sentinţa definitivă, va începe în ianuarie 2020 la Curtea de Apel.  

* * *

Ţinutul Zimbrului, promovat pe un canal internaţional. Care sunt destinaţiile eco-turistice de poveste din România 4 decembrie 2019, 15:23 de Dan Sofronia

Zimbri în libertate prin codrii Neamţului. FOTO: Marius Irimia

82

O iniţiativă de punere în valoare la nivel mondial a eco-destinaţiilor din România a fost lansată zilele trecute. Timp de şapte săptămâni, pot fi văzute tot atâtea filme despre cele mai spectaculoase şi pline de farmec zone din România.

Primul film realizat în această campanie, trailerul Descoperă Eco-România, a fost lansat pe 26 noiembrie, pe canalul YouTube. Vor urma, săptămânal, pelicule despre Ţara Haţegului - Retezat, Ţinutul Zimbrului, Eco Maramureş, Băile Tuşnad şi împrejurimile, Ţara Dornelor, Pădurea Craiului şi Colinele Transilvaniei.

„Ţinutul Zimbrului, este o zonă care adăposteşte o moştenire spirituală şi naturală fără preţ, meleaguri pline de har divin, aflate la graniţa dintre realitate şi basm. Reapariţia zimbrului în libertate, după ani de eforturi, este chiar ca o poveste întrupată. Specificul zonei este dat de împletirea frumuseţilor naturale cu valorile culturale şi spirituale. Comunitatea monahală prezentă aici este a doua ca mărime din Europa (după cea de la Muntele Athos), satele monastice (Văratec, Agapia, Neamţ), cu modul lor deosebit de organizare, reprezintă un unicat European“. Aşa sună descrierea făcută de cei care au pus la cale proiectul de promovare a Ţinutului Zimbrului, în fapt arealul Parcului Natural Vânători Neamţ. Iar în continuare sunt expuse motivele pentru care turiştii ar trebui să-l includă printre destinaţiile de vacanţă. Parcul înseamnă mult mai mult decât locul unde trăiesc zimbrii României, este o suprafaă de circa 31.000 de hectare, din care peste 26 de mii numai pădure, în partea nordică a judeţului Neamţ, adăpostind o diversitate de valori culturale, istorice şi naturale. Pot fi văzute specii rare, cum ar fi ursul brun, râsul, vidra, pisica sălbatică, cerbul carpatin sau căpriorul.

Pe teritoriul său se află renumite comunităţi monahale, mănăstirile Agapia, Văratec, Neamţ, Secu, Sihăstria sau Sihla, staţiunile Bălţăteşti şi Oglinzi, alături de patru arii protejate: Pădurea de Argint, Codrii de Aramă, Rezervaţia de stejari Dumbrava şi Rezervaţia de zimbri Dragoş Vodă. Frumuseţea locurilor şi pitorescul lor au făcut ca în anii 1970, în Parcul Natural Vânători Neamţ să se filmeze „Fraţii Jderi“ şi Ştefan cel Mare - Vaslui 1475“.   Ţinutul Zimbrului, iar în Top 100 mondial   În 2019, Ţinutul Zimbrului este, pentru al treilea an, singurul obiectiv din România prezent în Top 100 Sustainable Destinations, o selecţie a celor mai importante destinaţii turistice „verzi“ din întreaga lume, realizată de experţi din domeniu.

„Suntem pentru al treilea an consecutiv, singura destinaţie din ţară în Top 100 Destinaţii Sustenabile din lume. E o recunoaştere foarte valoroasă, care

83

ne-a permis accesul în culisele dezvoltării turistice sustenabile la nivel mondial. O distincţie care se acordă comunităţilor ce reuşesc să lucreze împreună pentru a-şi pune în valoare cultura, tradiţiile, oamenii, într-o manieră responsabilă şi durabil", susţine Geanina Fedeleş, preşedintele Asociaţiei Ţinutul Zimbrului. Distincţia a fost acordată la un eveniment organizat, în octombrie 2019, în Croaţia, la Mali Losinj, zonă inclusă în acelaşi Top 100. Din rândul celor intraţi în competiţie vor fi selectaţi liderii globali ce vor fi premiaţi la Tîrgul de Turism Berlin 2020, la diferite categorii.

Povestea Ţinutului Zimbrului a început în 2005, cînd Administraţia Parcului Natural Vînători Neamţ a înregistrat la OSIM mărcile Ţinutul Zimbrului şi Bison Land, prezentînd pentru prima dată conceptul dezvoltării durabile a micro-regiunii. Apoi, În 2009, destinaţia a primit recunoaştere europeană, prin includerea în reţeaua EDEN (European Destinations of Excellence), în 2016 Ţinutul Zimbrului a devenit a patra destinaţie ecoturistică a României, astăzi recunoaşterea fiind una mondială. La Parcul Natural Vânători, structură din dinn subordinea Direcţiei Silvive Neamţ, este implementat un proiec de eliberare a zimbrilor în mediul natural. Primul pas s-a făcut pe 22 martie 2012, cînd a fost eliberat un grup în sălbăticie, în zona Chitele, din comuna Crăcăoani. Numărul zimbrilor care hălăduie acum prin codrii Neamţului este de 42.

Proiectul stimulează profesionalizarea managementului destinaţiilor de ecoturism Revenind la proiectul de promovare, Andrei Blumer, preşedintele Asociaţiei de Ecoturism din România, a declarat: „Suntem în acest moment, după un demers de peste 5 ani, în care s-a lucrat  profesionist la nivelul fiecărei destinaţii, pe infrastructură ecoturistică, calitatea serviciilor, informare şi semnalizare“. Aceste destinaţii cumulează o ofertă de 200 de produse şi servicii, care sunt disponibile pentru iubitorii de natură, mişcare în aer liber, taifas cu localnicii şi mâncare gustoasă. Acum, în reţeaua ecoturistică, sunt peste 180 de pensiuni, peste 1.700 de kilometri de trasee de drumeţie, cicloturism şi trasee tematice şI s-a depăşit cifra de 100.000 de mii de turişti găzduiţi, cu peste 250.000 de înnoptări. Programul Dezvoltarea destinaţiilor ecoturistice în România este o iniţiativă comună a Romanian-American Foundation şi a Fundaţiei pentru Parteneriat şi este implementat de şapte unităţi de management de destinaţie, coordonate de Asociaţia de Ecoturism din România. „Este o premieră pentru România existenţa unui program de finanţare pe un subiect bine definit cum este destinaţia de ecoturism, pe o durată aşa de lungă. Vorbim de două module de finanţare de 4 ani fiecare, care au început în 2015 şi vor continua cel puţin până în 2023“, arată Laszló Potozky, directorul Fundaţiei pentru Parteneriat. Programul stimulează profesionalizarea managementului destinaţiilor de ecoturism şi

84

reuşeşte să propulseze reţeaua de destinaţii sub brand-ul Descoperă Eco-Romania pe piaţa naţională şi internaţională de turism. „Ne dorim stimularea antreprenorialului local şi realizarea unor modele replicabile de dezvoltare locală prin ecoturism", a afirmat  Roxana Vitan, preşedintele Romanian-American Foundation.

* * *

Muntii Godeanu, 3 decembrie 2019

* * *

85

86