Stiri 20 ianuarie 2020 CURSUL DE SCHIMB 17.01.2020

1 EUR

4.7792

1 USD

4.2976

Vortextul polar loveşte România. Avertisment fără precedent al meteorologilor: Când vine iarna adevărată Gandul

Prognoza meteo pare mai blândă ca în aceeaşi perioadă a anului trecut, dar meteorologii ne avertizează că vortexul va veni asupra României şi vom avea o iarnă aprigă.

Romica Jurca a explicat pentru România TV de ce avem o iarnă fără troiene. Temperaturile ar trebui să scadă treptat cu 0,5 - 1 grad Celsius la fiecare 100 m altitudine, dar se pare că cele mai scăzute temperaturi se înregistrează la nivelul solului.

S-a ajuns la situaţia bizară în care la altitudine - Bâlea Lac, Vârful Toaca - să fie temperaturi de 4-5 grade, în timp ce în zonele de câmpie este mai frig decât de obicei.

Fenomenul de inversiune termică nu va mai ţine mult şi ne vom confrunta cu o iarnă adevărată, a precizat Jurca.

ESTIMAREA EVOLUŢIEI VALORILOR TERMICE ŞI A PRECIPITAŢIILOR ÎN INTERVALUL 17 - 26 IANUARIE 2020

MUNTENIA Între 17 si 26 ianuarie, media regională a temperaturilor maxime va fi apropiată de valorile obişnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie, oscilând între 1 şi 5 grade. Media temperaturilor minime se va situa între -4 şi -2 grade, mai scăzută, spre -6 grade, în intervalul24-26 ianuarie.Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va creşte spre finalul intervalului

OLTENIAÎn intervalul 17-26 ianuarie, media regională a temperaturilor maxime va fi apropiată de valorile obişnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie, oscilând între 2 şi 5 grade. Media temperaturilor minime se va situa între -4 şi -2 grade, mai scăzută, spre -6 grade, în intervalul24-26 ianuarie.Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi creşte spre sfârşitul intervalului, fiind posibile precipitaţii în general slabe.

BANATMedia regională a maximelor termice va marca o scădere pe 17-18 ianuarie, iar ulterior, până pe 26 ianuarie, se va menţine apropiată de valorile obişnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie (2...4 grade). Temperaturile minime se vor situa, în medie, între -4 şi -2 grade, uşor mai scăzute, spre -6 grade, în intervalul 24-26 ianuarie.Vor fi posibile precipitaţii în general slabe, cu o probabilitate mai ridicată de apariţie în intervalul 21-24 ianuarie.

CRIŞANAMedia temperaturilor maxime va marca o scădere treptată astfel încât în perioada 18-26 ianuarie va deveni apropiată de valorile obişnuite (1...3 grade) pentru a doua parte a lunii ianuarie în această regiune. Temperaturile minime se vor situa, în medie, între -4 şi -2 grade, uşor mai scăzute, spre -6 grade, în intervalul 24-26 ianuarie.În unele zile vor fi posibile precipitaţii în general slabe, cu o probabilitate mai ridicată după data de 21 ianuarie.

TRANSILVANIAÎn intervalul 17-19 ianuarie, media temperaturilor maxime va marca o scădere, iar ulterior, până pe 26 ianuarie se va menţine apropiată de valorile obişnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie (0...2 grade). Temperaturile minime se vor situa, în medie, între -7 şi -4 grade, uşor mai scăzute, spre -9 grade, în intervalul 24-26 ianuarie.În unele zile vor fi posibile precipitaţii în general slabe, cu o probabilitate mai ridicată de apariţie în intervalul 21-24 ianuarie.

MARAMUREŞÎn intervalul 17-19 ianuarie media temperaturilor maxime va marca o scădere, iar ulterior, până pe 26 ianuarie se va menţine apropiată de valorile obişnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie (0...3 grade). Temperaturile minime se vor situa, în medie, între -6 şi -3grade, uşor mai scăzute, spre -8 grade, în intervalul 24-26 ianuarie.Îndeosebi în intervalul 21-24 ianuarie probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi mai ridicată.

MOLDOVAMedia temperaturilor maxime va fi apropiată de normalul aceastei perioade din an. Dupa 18 ianuarie, până pe 26 ianuarie, media regională a temperaturilor maxime se va menţine apropiată de valorile obişnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie, oscilând între 1 şi 4 grade. Media temperaturilor minime se va situa între -4 şi -2 grade, mai scăzută, spre -6 grade în intervalul 24-26 ianuarie.

Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi ceva mai ridicată în unele zile, vor fi posibile precipitaţii în general slabe.

DOBROGEAMedia regională a temperaturilor maxime se va menţine apropiată de valorile obişnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie, oscilând între 2 şi 5 grade. Media temperaturilor minime se va situa între -4 şi -2 grade, posibil mai scăzută, spre -6 grade în intervalul 24-26 ianuarie.

Trecător vor fi condiţii pentru precipitaţii slabe.

LA MUNTEMedia temperaturilor maxime va marca o scădere, spre -2 grade, iar ulterior, până pe 26 ianuarie se va menţine apropiată de valorile obişnuite pentru a doua parte a lunii ianuarie (-4...-2 grade). Temperaturile minime se vor situa, în medie, între -12 şi -8 grade. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi redusă până pe 18 ianuarie, dar începînd cu data de 19 ianuarie, temporar vor fi precipitaţii în general slabe.

Rezervele de apă din sol rămân reduse. Posibile precipitații, săptămâna viitoare, în majoritatea regiunilor agricole, însă slabe cantitativ DE REDACȚIA FIR 17 IANUARIE 2020

Rezervele de apă din sol rămân reduse în țările din bazinul Mării Negre, unde temperaturile medii sunt peste valorile normale ale acestei perioade și precipitațiile au lipsit de la începutul anului. În România și Ucraina, crește deficitul apei din sol în absența precipitațiilor, relevă observatorii site-ului francez agritel.com, însă apreciază că sunt condiții climatice care par favorabile pentru dezvoltarea culturilor, deocamdată. Cu toate acestea, vor fi necesare precipitații în săptămânile următoare, menționează publicația electronică franceză. În Rusia, în ultimele două săptămâni, zona cultivată cu grâu a beneficiat de ușoare precipitații, cel mai adesea sub formă de zăpadă.Reamintim că, anul trecut, rezerva de apă din sol a fost compromisă din cauza vremii în general uscate, până la mijlocul verii 2019, conducând la pierderi ale producției agricole în România.

Estimările meteorologice realizate de către ECMWF – Centrul European pentru Prognoze pe Medie Durată, pentru urmăroarele patru săptămâni, publicate vineri, 17 ianuarie, de Administrația Națională de Meteorologie (ANM), anunță, pentru săptămâna 20 – 27 ianuarie a.c., cantități de precipitații deficitare în majoritatea regiunilor României, îndeosebi în zonele extracarpatice, însă cu posibile excepții în partea de nord, unde va exista o tendință de excedent. În următoarea săptămână, 27 ianuarie – 3 februarie a.c., sunt estimate cantități de precipitații, în general, ușor excedentare în regiunile intracarpatice și apropiate de normalul perioadei în restul teritoriului.

Prognoza agrometeorologică pentru România

Prognoza agrometeorologică a ANM pentru perioada 18 – 24 ianuarie 2020 anunță valori scăzute și deosebit de scăzute (secetă pedologică moderată, puternică și extremă) ale conținutului de umiditate pe profilul de sol 0-100 cm, în cultura grâului de toamnă, în Dobrogea, cea mai mare parte a Munteniei, local în nord-vestul, centrul și sudul Transilvaniei, nordul, nord-vestul și vestul Banatului, nordul, estul, izolat sudul și sud-estul Moldovei, sudul Olteniei și al Crișanei. Rezerva de apă din sol se va încadra în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și izolat optime, în Maramureș, pe suprafețe agricole extinse din Oltenia și Crișana, local în nordul, nord-estul, estul și centrul Transilvaniei, nord-vestul, vestul, centrul, estul și sudul Moldovei, nordul, nord-vestul și vestul Munteniei.

Pe ansamblu, vremea uşor mai caldă de la începutul intervalului va intra într-un proces de răcire treptată, devenind normală sub aspect termic, în majoritatea regiunilor agricole. Sunt posibile precipitaţii mixte (ploaie, lapoviță și ninsoare), reduse cantitativ, în majoritatea regiunilor agricole, acestea fiind însoţite de intensificări de scurtă durată ale vântului. De asemenea, în zonele joase și de luncă vor fi condiţii de producere a ceții, asociată cu depuneri de chiciură.

În ceea ce privește starea de vegetație a culturilor agricole, ANM apreciază că se vor afla în continuare în starea de repaus biologic în cea mai mare parte a ţării. De asemenea, în zilele cele mai reci, pe fondul temperaturilor minime mai scăzute din aer şi sol, situate sub pragurile biologice critice de rezistenţă ale plantelor (-10…-15°C), la speciile de toamnă vor fi posibile vătămări ale aparatului foliar prin brunificări şi arsuri ale vârfului frunzelor, îndeosebi pe terenurile fără strat protector de zăpadă. Sub aspect fenologic, adică al influenței condițiilor climatice asupra dezvoltării plantelor, orzul şi grâul de toamnă vor parcurge răsărirea, formarea frunzei a treia şi înfrăţirea (10-100%). În funcţie de data semănatului, la cultura de rapiţă se va semnala dezvoltarea aparatului foliar (5-13 frunze). La speciile pomicole şi viticole se va înregistra stadiul de repaus vegetativ, la nivelul întregii ţări.

Pe ansamblu, lucrările agricole de sezon se vor putea desfășura în condiții bune, în aproape toată țara, remarcă ANM.

MADR: Autorizații temporare pentru utilizarea neonicotinoidelor la semințele de porumb și sfeclă de zahăr

Pentru campania de primăvară 2020, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în conformitate cu art. 53 al Regulamentului CE 1107/2009, autorizează utilizarea în situații de urgență a unor produse pe bază de substanțe active din categoria neonicotinoidelor la tratarea semințelor de porumb, precum și utilizarea în situații de urgență a semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecția plantelor pe bază de neonicotinoide.

Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care statele membre le au la dispoziție pentru a asigura fermierilor accesul la produse pentru protecția plantelor în situații unde există risc fitosanitar asupra culturilor. Raportat la numărul de autorizaţii temporare acordate de statele membre UE, în perioada 2008-2018, autorizațiile temporare emise de  România reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizații temporare acordate în Uniunea Europeană.

Perioadele pentru care MADR acordă autorizațiile temporare sunt: 20 ianuarie -1 mai 2020, în cazul tratării şi utilizării semințelor de porumb şi 20 ianuarie – 18 mai pentru utilizarea semințelor tratate de sfeclă de zahăr.

Decizia MADR vine în urma solicitărilor Asociației Producătorilor de Porumb din România, a Federației Naționale PRO AGRO și a Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, în contextul următoarelor elemente:

· În prezent, în România nu există nicio altă alternativă viabilă pentru tratamentul semințelor de porumb care să împiedice pierderile de producție din cauza atacurilor dăunătorilor de sol ”Tanymecus dilaticollis” și ”Agriotes spp.”, care afectează suprafețe de peste 2 milioane hectare, cu tendințe de extindere, cu densități foarte mari pe metru pătrat și care nu pot fi combătuți prin tratamente în perioada de vegetație.

· Nici pentru sfecla de zahăr nu există alternative pentru tratarea semințelor împotriva dăunătorilor “Bothynoderes punctiventris”, „Chaectonema tibiali”, ”Tanymecus dilaticollis” și ”Agriotes spp.”, și în acest context neutilizarea semințelor tratate cu neonicotinoide va determina pierderi importante de producție de circa 35%-38%, existând riscul de abandonare a culturii de către fermieri. Sfecla de zahăr nu este o plantă atractivă pentru polenizatori deoarece nu produce inflorescență și nici polen în perioada de creștere până la atingerea maturității tehnologice necesare pentru producția de zahăr.

În concluzie, unica soluție pentru controlul eficient al acestor dăunători este în prezent tratamentul semințelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide. Tratamentele cu insecticide efectuate în perioada de vegetație pot duce mult mai ușor la unele incidente de mortalitate a familiilor de albine și poluare a mediului înconjurător.

Ținând cont de potențialul ridicat de atac al dăunătorilor de sol și luând în considerare faptul că nu există soluții care să permită menținerea competitivității fermelor din România, până la identificarea unor alternative chimice, este imperios necesară utilizarea de sămânță tratată în zonele și pe suprafețele unde fără o astfel de soluție culturile de porumb și sfecla de zahăr ar putea fi compromise.

Având în vedere că floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere și luând în considerare importanța sectorului apicol din România, precizăm că în acest an MADR nu va acorda autorizație pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea soarelui.

AFIR si FINANTARI

AFIR: fermierii isi pot asigura culturile agricole cu fonduri europene Ianuarie 19, 2020

Submasura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor” se incadreaza, conform prevederilor art. 36 si 37 din Regulamentul nr. (UE) 1305/2013, cu modificarile și completarile ulterioare, in masura 17 ”Gestionarea riscurilor” si contribuie la domeniul de interventie DI 3B „Sprijinirea gestionarii si prevenirii riscurilor la nivelul exploatatiilor”. Scopul acestei submasuri este:

– incurajarea fermierilor sa participe la schemele de asigurare private in vederea gestionarii corespunzatoare a riscurilor care le pot afecta productia agricola;

– stimularea fermierilor pentru a beneficia de asigurare si extinderea sferei riscurilor asigurabile de catre societatile de asigurare.

Obiective

Submasura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor si a plantelor” se incadreaza, conform prevederilor art. 36 si 37 din Regulamentul nr. (CE) 1305/2013, cu modificarile si completarile ulterioare, in masura 17 ”Gestionarea riscurilor” si contribuie la domeniul de interventie DI 3B „Sprijinirea gestionarii si prevenirii riscurilor la nivelul exploatatiilor”.

Beneficiarii

Beneficiarii acestei submasuri sunt fermierii activi.

Sprijinul  nerambursabil

· 70% din valoarea primei de asigurare eligibile si platita efectiv de catre fermier, in cazul fermelor mici cu dimensiunea economica pana la 11.999 SO;

sau

· 55% din valoarea primei de asigurare eligibile si platita efectiv de catre fermier, in cazul fermelor cu dimensiunea economica mai mare sau egala cu 12.000 SO.

Depunerea dosarului cererii de finantare

Pentru implementarea submasurii 17.1 va fi deschisa o sesiune de depunere anuala a Cererilor de finantare, in doua etape:

pentru culturile de primavara in perioada iunie – noiembrie anul curent (inclusiv);

pentru culturile de toamna in perioada decembrie anul curent – mai anul urmator (inclusiv). Pentru primul an de implementare a sub-masurii (2019), sesiunea de depunere va putea fi lansata mai devreme decat la datele prevazute mai sus.

Pentru fiecare etapa aferenta sesiunii anuale continue se publica un anunt de lansare accesare submasura in care se vor preciza: alocarea corespunzatoare disponibila si perioada de depunere a cererilor de finantare.

Depunerea continua a cererilor de finantare in cadrul sesiunii aferente submasurii 17.1 se opreste inainte de termenul limita prevazut in Anuntul de lansare, atunci cand valoarea publica totala a cererilor de finantare depuse depaseste cu 10% nivelul alocarii aferent sesiunii anuale.

ALTELE

Delegația oficială a României condusă de ministrul agriculturii si dezvoltarii rurale Adrian OROS a avut o serie de întâlniri de lucru în prima zi a Târgului internațional pentru alimentație, agricultură și grădinărit Săptămâna Verde 2020, organizat la Berlin în perioada 17 - 26 ianuarie 2020. Sâmbătă, 18 Ianuarie 2020 22:53

În prima parte a zilei, ministrul Adrian Oros, alături de secretarul de stat Aurel Simion și împreună cu E.S. Emil HUREZEANU, Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al României în Republica Federală Germană, au primit vizita delegației SUA, condusă de Excelența Sa, domnul Kip Tom, ambasador la Roma pentru ONU. În cadrul discuției, reprezentantul SUA a transmis aprecierile pentru buna colaborare dintre SUA și România, în mod special pe domeniul Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), coordonat de MADR. Cu această ocazie, Ministrul Adrian OROS a lansat secretarului de stat pentru agricultură din SUA invitația de a vizita ofical România. Reprezentanții SUA au dat asigurări că vor face toate demersurile pentru materializarea acestei vizite.

În continuare, Ministrul Agriculturii, Adrian OROS, alături de secretarul de stat, Aurel Simion și de Dr. Robert Viorel CHIOVEANU, președinte - secretar de stat al ANSVSA, s-au întâlnit cu delegația Republicii Moldova condusă de Ion PERJU, ministrul Agriculturii Dezvoltării Regionale și Mediului. Discuțiile au fost axate pe subiectul pestei porcine africane, ambele state punându-se de acord să facă prevenție comună privind pesta porcină africană. În acest sens, s-a discutat despre circulația animalelor, despre programul de rabie și despre focarele din Republica Moldova.

Tot în prima zi a Târgului internațional pentru alimentație, agricultură și grădinărit Săptămâna Verde 2020, organizat la Berlin, delegația oficială a României condusă de ministrul Adrian OROS a primit delegația oficială a Republicii Kazakhstan condusă de Aidarbek SAPAROV, prim vice-ministru al Ministerului Agriculturii din Kazakhstan.

În cadrul întălnirii, s-a pus accentul pe continuarea colaborării, pe baza memorandumului dintre cele două ministere. SAPAROV a transmis aprecierile pentru relațiile dintre cele două state și a lansat ministrului Adrian OROS invitația pentru o vizită oficială la Astana, împreună cu investitori români și cu rectori ai universităților cu profil agricol din România, în scopul continuării discuțiilor pe baza memorandumului de colaborare. 

De asemenea, s-au purtat discuții privind agrearea unor certificate pentru exportul produselor lactate, a celor din pește și a celor apicole. Discuțiile au fost susținute de Dr. Robert Viorel CHIOVEANU, președinte secretar de stat al ANSVSA.

Un alt subiect important a fost încheierea unui acord bilateral între universitățile cu profil agricol din cele două țări.

Ministrul agriculturii, Adrian OROS a avut întrevederi și cu ministrul Bekir Pakdemirli, omologul său din Turcia, precum și cu Anatoli KHATSKO, ministrul agriculturii și alimentației din Republica Belarus, cu care a discutat despre intensificarea relațiilor de colaborare și despre necesitatea stabilirii unor vizite oficiale pentru a identifica modalitățile concrete de consolidare a relațiilor comerciale. De asemenea, cu ocazia participării la deschiderea standului Republicii Lituania, ministrul Adrian OROS a avut o întrevedere și cu Andrius PALIONIS, ministrul agriculturii din Lituania.

Ministrul Oros, despre rezolvarea problemei fortei de munca in agricultura Ianuarie 19, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, sustine ca invatamantul dual, ar putea contribui la rezolvarea problemei cu forta de munca specializata din agricultura, in conditiile in care aceasta problema este tot mai acuta, pe zi ce trece.

„Este un deficit de forta de munca calificata in acest domeniu. Liceele agricole acelea care existau si formau specialisti cu studii medii, scolile profesionale, au cam disparut si asta este o constatare pe care o facem de cativa ani, dar mai acut se simte de 2-3 ani, pentru ca mai existau vechii agricultori care aveau o calificarea si care stiau sa faca lucruri, dar intre timp s-au pensionat. Pe de alta parte, trebuie sa recunoastem ca in unele zone din agricultura si industrie alimentara se lucreaza cu tehnologii foarte performante si aici trebuie sa vina oameni mai tineri care invata mai usor sa faca lucrurile. Este un deficit fantastic de forta de munca”, a precizat Adrian Oros.

Oros, despre liceele agricole: „O idee nerealista”

„Sa vii sa spui ca o sa ai bani sa le dotezi cu laboratoare, cu ferme, cu terenuri, cu specialisti, cu toata tehnica asta din agricultura, este o idee nerealista. Exista insa in toata lumea normala acest invatamant dual, care poate sa fie la nivel profesional, liceal si universitar. In toata lumea invatamantul tehnic, acolo unde inveti sa faci lucruri este in acest sistem dual si nu te costa pregatirea, practica aproape nimic, pentru ca ai ca si parteneri, fermierii, cooperativele, asociatiile care exista. Sunt niste agenti economici care sunt pe piata, pe economia reala, toti elevii sau studentii pot sa faca practica in acele ferme laboratoare sau fabrici de procesare. O pregatire practica care nu costa nimic sistemul de invatamant, iar pregatirea teoretica se poate face in scolile existente, cu profesori, dar cu revizuirea curriculei”, a declarat seful MADR.

Ministrul a mai precizat ca in invatamantul dual activeaza trei actori principali: o autoritate publica locala (la nivel de comuna, oras sau judet), inspectoratele scolare prin liceele care doresc sa aiba asemenea clase si agentul economic.

Camerele agricole și PNS, interes scăzut? 

Mihaela Prevenda Duminică, 19 Ianuarie 2020

Camerele agricole au fost, pentru toate guvernele, declarativ, o prioritate care, nici azi, în 2020, nu s-a concretizat, camerele agricole fiind, în continuare, doar un vis frumos. „La momentul notificării planurilor naționale strategice, camerele agricole trebuie să fie funcționale.

Fermierii trebuie să se organizeze, să se regăsească în aceste structuri, de la mic la mare. Camerele agricole trebuie să fie cele care să implementeze măsuri de formare profesională, să implementeze Programul Național pentru Dezvoltare Rurală (PNDR)”, afirmă secretarul de stat din MADR, Emil Dumitru.

Ministrul Adrian Oros, în toate declarațiile, susține că Planul Național Strategic (PNS) și camerele agricole reprezintă prioritatea zero pentru agricultura românească. Însă realitatea arată că, la PNS, România este codașă la completarea chestionarului, iar camerele agricole sunt, în continuare, o fata morgana.

Pentru perioada 2021-2027, fiecare stat membru va trebui să trimită pentru aprobare Comisiei un Plan Național Strategic privind Politica Agricolă Comună. De ceva vreme, pe pagina de internet a Ministerul Agriculturii este publicat „Chestionarul cu privire la Planul Naţional Strategic în contextul Politicii Agricole Comune (PAC) 2021-2027”, chestionar care ar trebui completat de toți cei interesați. Se pare că prea puțini producători agricoli au ajuns acolo și au completat chestionarul care, de altfel, privește viitorul lor.

Ministrul Agriculturii susține că nu este o grabă foarte mare cu Planul Național Strategic, că nu suntem ştrânşi de un anumit termen, „pentru că se pare că an de tranziţie va fi nu numai 2021, dar s-ar putea să fie şi 2022”. Prin urmare, este timp și pentru camerele agricole, ca acestea să funcționeze la momentul în care România va trimite Comisiei Europene PNS pentru aprobare.

Deocamdată, legislația privind camerele agricole trebuie îmbunătățită. În ultimul proiect de lege, camerele agricole reprezintă „partenerul de dialog al autorităţilor publice cu competenţe în domeniile agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi conexe, precum şi al celorlalte autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice centrale şi locale, pe domeniile de competenţă”. Este clar că ele trebuie să fie private.

Sunt fermierii noștri pregătiți să facă parte dintr-o cameră agricolă, așa cum este în restul țărilor Uniunii Europene, să susțină o asemenea structură? Asocierea poate face posibil acest lucru. Treptat putem ajunge și noi la ceea ce au azi statele membre ale UE, bineînțeles și cu puțin sprijin din partea statului. „În toată Europa în jurul nostru există camere agricole. Nicăieri nu mai există entităţi de stat care să gestioneze activitatea pur privată. Nu are nicio noimă să ai direcţii agricole şi alte câteva instituţii care încet-încet pot să fie preluate de aceste entităţi, care pot fi ajutate să se consolideze. În Ungaria, de exemplu, funcţionează foarte bine camerele agricole, acolo şi plăţile din fondurile europene sunt făcute de camerele agricole. La noi nu se va ajunge aşa nici în următorii zece ani. Acolo fiecare agricultor este într-o asociaţie şi toţi care sunt într-o zonă fac parte dintr-o cameră agricolă. Fermierii își aleg conducerea. Nimeni nu încearcă să fenteze pe nimeni. Vreau să consolidez camerele agricole, însă drumul e lung până să ajungem la structurile care funcționează în Ungaria”, declara Adrian Oros la preluarea mandatului de ministru al Agriculturii.

Într-un interviu acordat publicației noastre Revista Fermierului, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, Alexandru Stănescu ne spunea că un model pentru noi ar trebui să fie camerele agricole din Franța. „Un lucru interesant este modul de finanțare a camerelor agricole franceze. Poate fi o lecție pentru noi acest mod de finanțare. În Franța, camerele agricole sunt regionale și sunt finanțate prin impozitul pe terenul agricol. Adică, în cadrul impozitului pe terenul agricol există o cotă care se virează către Camerele Agricole”, a ținut să ne zică Alexandru Stănescu.

La jumătatatea lunii decembrie a anului trecut, un nou proiect de lege a camerelor agricole a fost depus în Parlament, despre care Alexandru Stănescu spune că a fost eleborat împreună cu producătorii agricoli și Ministerul Agriculturii.

Un exemplu, de la noi din țară, Camera Agricolă Mehedinți, aici: https://www.revistafermierului.ro/romania-agricola/stiri-interne/item/2034-camerele-agricole-de-pe-langa-consiliile-judetene-in-vizorul-lui-cornel-stroescu-mi-as-dori-sa-vad-si-eu-o-statistica-a-activitatii-acestora.html

Consiliile pe produs revin la MADR  Mihaela Prevenda Duminică, 19 Ianuarie 2020 12:42

Secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Emil Dumitru, a anunțat înființarea consiliilor pe produs, în cadrul cărora, o dată pe lună, se vor întâlni filierele de produs cu ministerele, cu autoritățile competente.

„Cei mai buni experți sunt cei din mediul privat. Fermierii sunt cei mai buni în ceea ce fac, știu cel mai bine de ce au nevoie. Nu statul trebuie să cumpere producția agricolă, să înființeze tot felul de năzdrăvănii, camere de comerț sau altele asemenea.

Statul trebuie să asigure un mediu concurențial corect, să se consulte cu mediul privat, să ia decizii pe baza propunerilor venite din mediul privat, să fie un arbitru și să facă politici agricole sustenabile, care să corespundă nevoilor de dezvoltare a satului românesc. Vrem să avem o clasă de mijloc în agricultură. De aceea, de exemplu, trebuie ca statul să sprijine tinerii fermieri, să le dea terenuri agricole de la ADS, să ajute fermele mici și mijlocii.

Fermele mari care au acaparat terenuri nu trebuie să producă doar materie primă, ci și produse procesate, așa încât să nu mai avem deficit de balanță comercială, iar astfel consumatorul român nu va mai finanța industria alimentară a altor țări.

Niciun expert din Ministerul Agriculturii nu mai merge la Bruxelles fără consultarea prealabilă a sectorului. Pentru asta e nevoie de asociere, de cooperative agricole, de grupuri de producători, de organizarea filierelor de produs și de funcționarea consiliilor pe produs”, a declarat Emil Dumitru, astăzi, 19 ianuarie 2020, la Digi24.

Reamintim că, la Ministerul Agriculturii, au mai funcționat consiliile pe produs în perioada în care a fost ministru Gheorghe Flutur (2004 - 2006).

Birocratia loveste in farfuria iubitorilor de fructe de mare In ian. 18, 2020   Ca urmare a apariției în spațiul public a unor informații cu privire la interzicerea recoltării de midii din Marea Neagră, ANSVSA face următoarele precizări: 

Clasificarea zonelor de unde se recoltează midiile, în vederea comercializării, se face la solicitarea părţilor interesate, reprezentate de Agenţia Naţională de Pescuit şi Acvacultură, asociaţii de pescari, companii pescăreşti etc.

Prima solicitare din partea Agenţiei Naţionale de Pescuit şi Acvacultură, a fost transmisă către ANSVSA în luna iulie 2019. Urmarea acestei solicitări, ANSVSA a întocmit un Proiect de acord de colaborare, atât cu această instituţie, cât şi cu  Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – Administraţia Natională Apele Române şi Ministerul Educatiei și Cercetării, acord necesar în vederea elaborării unui studiu sanitar, care stă la baza clasificării zonelor de recoltare a midiilor.

Demersurile întreprinse de ANSVSA către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor – Administraţia Natională Apele Române şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru a se pronunţa asupra acestui acord, până în prezent nu au primit un răspuns oficial.

Implicarea celorlalte autorităţi este esenţială, deoarece acestea au competența să  comunice zonele delimitate de unde se va realiza recoltarea moluştelor, sursele de poluare şi impactul pe care îl au sursele de poluare. În conformitate cu cerinţele legislative, recoltarea moluştelor bivalve vii este permisă doar din zone a căror situare şi limite sunt fixe, clasificate în clasele A, B, sau C, clase ce indică nivelul de contaminare fecală.

……………………….INTERNE

Grupul din agrobusiness Şerban din Bacău mizează pe afaceri de 80 mil. euro în 2020, în creştere cu 16%. „În anul agricol 2019-2020, culturile de toamnă sunt într-o stare mai bună comparativ cu situaţia similară din ianuarie anul trecut." Florentina Niţu 17.01.2020, 20:10 

Businessul Şerban, pornit de antreprenorul Nicolae Şerban în 1994, operează în prezent şapte companii şi are peste 12.000 de hectare cultivate cu cereale şi oleaginoase

„În anul agricol 2019-2020, culturile de toamnă sunt într-o stare mai bună comparativ cu situaţia similară din ianuarie anul trecut. Estimăm o creştere moderată a sectorului vegetal în 2020, de până în 10%, bazându-ne pe trendul crescător al ultimilor ani, atât valoric, cât şi cantitativ.“

Grupul Şerban din Oneşti, judeţul Bacău, cu activităţi în cultivarea şi comercializarea cerealelor şi oleaginoaselor, creşterea păsărilor, morărit şi panificaţie, patiserie şi cofetărie şi alimentaţie publică, speră la atingerea unei cifre de afaceri de 80 mil. euro în 2020, adică o creştere de 16% faţă de 2019.

„Ritmul de creştere pe care îl previzionăm este cu două cifre, continuând în acelaşi ritm ca în ultimii ani, depăşind creşterea medie a pieţei, mizând pe oleaginoase şi legume, noua noastră linie de afaceri. Dacă anul 2019 a însemnat depăşirea pragului de 70 mil. euro, pentru 2020 ne propunem să trecem de borna de 80 mil. euro“, a spus Ovidiu Bucătaru, CFO al Şerban Holding.

Neonicotinoide, doar pentru unele culturi și în anumite condiții  Mihaela Prevenda Sâmbătă, 18 Ianuarie 2020 17:34

Ministerul Agriculturii, la solicitarea Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a Federației Naționale PRO AGRO și a Federației Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, a aprobat, pentru perioada 20 ianuarie – 1 mai 2020, tratarea semințelor de porumb cu produsul de protecție a plantelor Nuprid AL 600 FS (600g/l imidacloprid).

Pentru cultura de floarea-soarelui nu se va emite autorizație temporară la tratamente pe bază de neonicotinoide pentru campania de primăvară 2020. Fermierii vor fi controlați de către Autoritatea Națională Fitosanitară, iar dacă nu respectă regulile privind tratamentele fitosanitare referitoare la neonicotinoide, vor risca excluderea de la plata subvențiilor.

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a precizat că autorizația temporară pentru tratamente pe bază de neonicotinoide vizează exclusiv porumbul și sfecla de zahăr. „Ținând cont de potențialul ridicat de atac al dăunătorilor Tanymecus dilaticollis, Agriotes spp., Bothynoderes punctiventris, Chaectonema tibiali și luând în considerare faptul că nu există alternativă care să permită menținerea competitivității fermelor din România, până la identificarea unor soluții chimice alternative, este imperios necesară utilizarea de sămânță tratată în zonele și pe suprafețele unde, fără o astfel de soluție, culturile de porumb și sfeclă de zahăr vor fi compromise. Unica soluție pentru controlul eficient al acestor dăunători a fost și rămâne tratamentul semințelor cu insecticide pe bază de neonicotinoide. Neaplicarea unui tratament corespunzător la sămânță impune efectuarea de tratamente în perioada de vegetație cu insecticide care pot duce mult mai ușor la unele incidente de mortalitate a familiilor de albine și poluarea mediului înconjurător”, a explicat Emil Dumitru.

Autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecție a plantelor pentru situațiile cu risc fitosanitar asupra culturilor.

Raportat la numărul de autorizații temporare acordate de statele membre europene în perioada 2008-2018, derogările pe care România le-a dat reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizații temporare acordate în țările din Uniunea Europeană. (Despre derogări, mai multe informații aici: https://revistafermierului.ro/romania-agricola/item/4308-derogarile-colacul-de-salvare-al-fermierilor.html).Secretarul de stat Emil Dumitru a punctat că, „având în vedere importanța sectorului apicol din România și luând în considerare Rezoluția Parlamentului European referitoare la Inițiativa UE din 18 decembrie 2019 privind polenizatorii, MADR nu va acorda, în acest an, autorizație pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea-soarelui. În România, floarea-soarelui este una dintre principalele culturi melifere și, ținând cont de faptul că țara noastră s-a situat, în anul 2018, pe locul II în Uniunea Europeană din punctul de vedere al numărului de familii de albine și pe locul I din punctul de vedere al producției de miere, apreciem că este importantă dezvoltarea în continuare a sectorului apicol în parteneriat cu fermierii”.

APPR, una dintre organizațiile profesionale care au solicitat derogări, a anunțat și ea, imediat ce ministerul a autorizat tratamentul semințelor de porumb cu neonicotinoide, faptul că fermierii vor beneficia și în campania de primăvară 2020 de protecția împotriva temutului dăunător Tanymecus dilaticollis. „Asociația noastră continuă, pentru al patrulea an, proiectele de cercetare aplicată pentru a găsi cele mai eficiente soluții de combatere a acestui dăunător”, a menționat Alina Crețu, director executiv APPR.

Uniunea cooperativelor din sectorul vegetal (UNCSV) salută acordarea derogării pentru folosirea neonicotinoidelor la cultura porumbului, însă susține că este nevoie de derogare și pentru floarea-soarelui. „Având în vedere suprafața redusă cultivată cu rapiță în toamna lui 2019, ar fi trebuit să crească suprafața cu floarea-soarelui în 2020, dar să vedem dacă va fi așa, mai ales acum, fără tratamentul semințelor cu neonicotinoide. Este nevoie de derogare și pentru floarea-soarelui. Sperăm ca, în acest an, să nu fie atacuri masive și să nu se întoarcă suprafețe mari”, a declarat Florentin Bercu, director al UNCSV.

Ionel Arion, președintele Federației PRO AGRO, care are în județul Ialomița o fermă vegetală, dar este și apicultor, este curios ce motive se vor mai găsi, după ce neonicotinoidele nu vor mai fi folosite, pentru rata ridicată de mortalitate la albine. „Oare sectorul eco poate produce și hrăni atâția oameni câți suntem pe pământ? Nu cumva trăim și ne ghidăm doar emoțional, și nu rațional? Nu cumva suntem un pic mai mult ghidați sau manipulați spre a ne face singuri viitorul mai greu? se întreabă Ionel Arion. Vom trăi în viitorul nu prea îndepărtat vremurile în care nu o să mai știm dacă laptele produs de vacă mai este comestibil, pentru că avem ca alternativă laptele din grăsimi hidrogenate, de exemplu. Sunt și fermier în vegetal, dar și apicultor. Nu putem fără polenizatori să avem producții constante, cum nu putem să renunțăm nici la a mai cultiva floarea-soarelui. Mă gândesc cu groază ce am de făcut ca fermier în cazul în care, din alte motive decât cele legate de acest dăunător, nu pot cultiva nici porumb în această primăvară...”

Porumbul și sfecla, culturi cu șansă în 2020

România produce, în medie, 16 milioane de tone de porumb de pe 2,6 milioane de hectare. În fiecare an, cultivatorii de porumb se confruntă cu atacul dăunătorilor de sol rățișoara porumbului (Tanymecus dilaticollis) și viermii sârmă (Agriotes spp.), care infestează suprafețe mari de teren arabil și care, prin atacul lor, provoacă pierderi importante de producție și, implicit, economice atât pentru agricultori, cât și pentru bugetul statului. Prin urmare, se impune aplicarea unor metode specifice de combatere chimică. „În prezent, în România, nu există o alternativă viabilă pentru tratamentul semințelor de porumb care să împiedice pierderile de producție din cauza atacurilor dăunătorilor de sol, care, accentuez, nu pot fi combătuți prin tratamente în perioada de vegetație, tratamente de corecție. Cultura porumbului nefiind o cultură cu influență asupra sectorului apicol și ținând cont de faptul că nu există o alternativă viabilă, am luat hotărârea de a emite această autorizație temporară de tratare a semințelor de porumb cu produse de protecție a plantelor neonicotinoide”, a arătat oficialul MADR.În ceea ce privește sfecla de zahăr, Emil Dumitru a afirmat că interzicerea utilizării neonicotinoidelor pentru protecția culturilor de sfeclă de zahăr determină fermierii să recurgă la tratamente în vegetație, care sunt costisitoare, ducând la creșterea costurilor de producție și, totodată, sunt mai puțin eficiente pentru combaterea dăunătorilor gărgărița sfeclei (Bothynoderes punctiventris) și rățișoara sfeclei de zahăr (Tanymecus palliatus). „Deja România importă o cantitate medie anuală de 375.000 de tone de zahăr, cu un efort valutar de circa 157 milioane euro/an”, a punctat secretarul de stat din Ministerul Agriculturii.

Sfecla de zahăr se cultivă anual în România pe o suprafață medie de 25.000 de hectare, iar semințele de sfeclă, plantele în curs de răsărire și în primele faze de vegetație sunt atacate fie alternativ, fie concomitent de un complex de dăunători, în funcție de zona de cultură, de desprimăvărare și de condițiile de iernare ale adulților/larvelor, în funcție de specie.

Trasabilitatea PPP, urmărită cu strictețe

Autorizația temporară pentru tratamente pe bază de neonicotinoide s-a dat, poate începe tratarea semințelor, însă toată lumea trebuie să respecte niște condiții. Însămânțarea se face numai în zonele și pe suprafețele puternic afectate de atacul dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis și viermii sârmă Agriotes spp., iar tratamentul seminței de porumb va fi făcut doar de către prestatorii de servicii autorizați.

Compania responsabilă de comercializarea produsului de protecție a plantelor (PPP), respectiv deținătorul omologării sau reprezentantul acestuia în țara noastră, va vinde produsul direct sau prin distribuitori la operatorii economici prestatori de servicii autorizați/înregistrați la oficiile fitosanitare județene. Prestatorii de servicii trebuie să facă dovada că tratamentul se face în stații/mașini de tratare a semințelor și cu personal calificat. De asemenea, prestatorii vor fi controlați de către inspectorii din cadrul oficiilor fitosanitare județene.

Prestatorii de servicii autorizați sunt obligați să țină o evidență strictă a loturilor de sămânță tratată, și anume: cantitatea de produs cumpărată, cantitatea de produs utilizată, cantitatea de sămânță tratată, cantitatea de sămânță rămasă neînsămânțată, precum și distribuitorul/furnizorul pentru care s-a efectuat tratamentul seminței. Situația se va transmite săptămânal la oficiul fitosanitar județean.

De la lapte la carne, pentru progres R

Mihaela Prevenda Sâmbătă, 18 Ianuarie 2020

Cererea în creștere de carne de vită i-a determinat pe mulți fermieri, în ultimii ani, să se îndrepte către rasele de bovine specializate pentru producția de carne.

Desigur, și subvențiile, și fondurile europene, și suprafețele întinse de pășuni neexploatate la adevărata lor valoare sunt factori care au făcut ca astăzi să avem în România numeroase ferme cu vaci de carne. Una, pe care o prezentăm mai jos, este în județul Gorj, are în jur de 250 de capete din rasa Aberdeen Angus și îi aparține lui Daniel Popescu.

Inițial, Daniel Popescu a fost crescător de vaci cu lapte, avea o fermă cu peste 30 de animale din rasa Bălțată Românească. Din cauza lipsei de forță de muncă și a unei păguboase desfaceri a laptelui, a renunțat și s-a îndreptat către vaca de carne. „În anul 2014, beneficiind și de programele de minimis pentru juninci din rase de carne, am cumpărat din Germania și de la Sibiu, de la Karpaten Meat, 25 de capete din rasa Aberdeen Angus. Cu timpul, ferma s-a mărit, anual am cumpărat vaci și am ajuns acum undeva la 250 de capete efectiv total, vaci-mamă plus viței, numai rasă Aberdeen Angus”, povestește tânărul fermier.

Ferma lui Daniel Popescu este situată în județul Gorj, o parte din adăposturi sunt în satul Gornăcel din comuna Schela și o parte în satul Pleșa arondat orașului Bumbești-Jiu. Grajdurile sunt folosite doar patru luni pe an, cât animalele stau în stabulație aici, pe perioada de iarnă. Restul de opt luni, vacile Angus pășunează la o altitudine de peste 1.600 de metri, în inima Carpaților Meridionali (pasul Vîlcan, vârful Straja), unde aerul curat de munte, iarba grasă, plină de substanțe nutritive, le oferă cele mai bune condiții de creștere. „Pentru fermă, am accesat un program european, în valoare de 370.000 de euro, cu o contribuție 10% privată și 90% nerambursabil, de la Uniunea Europeană, prin care ne-am dotat cu utilajele care ne sunt de mare folos în a prepara și pregăti hrana animalelor pentru perioada de iarnă, precum și echipamente pentru intervenții, pentru că rasa Angus, fiind semisălbatică, avem nevoie de multe utilaje pentru a contenționa animalele, pentru a le aplica tratamentele corespunzătoare. Prin asigurarea unui adăpost corespunzător pe timp de iarnă, efectuarea cu rigurozitate a tratamentelor sezoniere, creșterea vițeilor în sistem mamă alăptantă-vițel și furajarea naturală, am reușit să obținem rețeta perfectă de dezvoltare a unei ferme de animale competitive pe piața din România”, afirmă crescătorul gorjean. El exploatează și teren agricol, având în proprietate în jur de 25 de hectare, i arîn arendă mai are vreo 450 de hectare, pășune și teren arabil, suprafață suficientă pentru a asigura hrana animalelor.

Propria carmangerie asigură profitul fermei

Constatarea lui Daniel Popescu, după cei aproape cinci ani de când se ocupă cu creșterea vacilor de carne și după câteva participări pe la târguri cu produsele din carne de Angus, este că din ce în ce mai mulți români vor să mănânce „ceva și de calitate, și sănătos”. În prezent, crescătorul crede că vacile de carne nu sunt cu mult mai profitabile decât cele din rasele de lapte, însă rasa de carne este alternativa câștigătoare pentru pășunile noastre.

Totuși, viața nu e roz nici în domeniul cărnii, având în vedere că pentru rasele specializate, ca Angus, de exemplu, abatoarele nu plătesc corespunzător, ci oferă un preț aproape la fel ca pentru o rasă mixtă ori ca pentru una de lapte. Preț care îl ține pe fermier pe linia de plutire. Motiv pentru care este mai convenabil să-ți asiguri singur desfacerea animalelor din fermă. Ceea ce a și făcut Daniel Popescu. A investit într-o carmangerie prin care a închis circuitul. A ridicat o hală de top dotată cu echipamente moderne, care respectă toate condițiile de prelucrare a cărnii într-un mediu steril. „În România, sunt puține abatoarele care știu ce e rasa de carne și care o plătesc corespunzător. Altfel, majoritatea plătește vaca de carne ca pe orice rasă obișnuită. Am accesat un program start-up pe o carmangerie, Beef Carm i-am zis, în care mi-am achiziționat utilajele și echipamentele necesare pentru a prepara produsele din ferma noastră de Angus. Producem și vindem carne maturată, produse ca antricot, T-Bone, chiulotă, coaste, pastă mici și burgeri de Angus. Facem și mezeluri, cârnați, parizer din Angus, salam, pastramă. De menționat că printre proprietățile pe care această carne le oferă se numără gradul de marmorare ridicat și gustul deosebit, specific cărnii de vită. Frăgezimea cărnii Angus, conferită de grăsimea intramusculară distribuită în mod uniform, cucerește și cele mai pretențioase papile gustative”, arată tânărul întreprinzător.

Neavând cantități foarte mari, cea mai mare parte din producție este vândută prin propria carmangerie, clienții fiind din zonă, din și de pe lângă Târgu Jiu. Însă printre clienții fermei de Angus din județul Gorj se găsesc și restaurantele, unele chiar din București, unde cele mai cerute produse sunt burgerii și carnea maturată.

Una peste alta, vita de carne pare că are viitor frumos în România. „În special rasa Angus este o afacere. Le recomand tuturor, celor care vor să crească animale și au posibilitatea să le asigure pășune, să crească rasa de vaci de carne Angus. Pentru că e o rasă foarte rezistentă, nu necesită investiții inițiale mari, nu are nevoie de grajduri speciale, nu are nevoie de furaje speciale, nu necesită o atenție mare, așa cum cer rasele de vaci de lapte”, ne-a spus în final Daniel Popescu.

Articol publicat în Revista Fermierului, ediția 01-14 aprilie 2019

Producţia de nuci s-a înjumătăţit în 2019 faţă de anul precedent, până la 28.000 de tone. „S-a simţit scăderea producţiei de nuci atât la producători, cât şi la procesatori. A fost dificil pentru întregul lanţ în 2019, iar principala problemă a fost vremea." Florentina Niţu 17.01.2020, 19:05 193

„S-a simţit scăderea producţiei de nuci atât la producători, cât şi la procesatori. A fost dificil pentru întregul lanţ în 2019, iar principala problemă a fost vremea.“

 „S-a simţit scăderea producţiei de nuci atât la producători, cât şi la procesatori. A fost dificil pentru întregul lanţ în 2019, iar principala problemă a fost vremea. La noi, în zona Moldovei, au fost temperaturi negative până în luna aprilie, iar mugurii au îngheţat şi nu au mai fructificat“, a spus Dinu Nechita, un fermier din Roman, directorul comercial al companiei DAI Pepiniera, care deţine brandul Pepiniera de Nuci.

Producţia totală de nuci în anul 2018 a fost de 56.000 de tone, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, iar din datele operative ale Ministerului Agriculturii, producţia de nuci în anul 2019 este de aproximativ 28.000 de tone.

La Arad se lanseaza o campanie nationala de informare a fermierilor privind masurile gestionate de APIA din PNDR 2020 : Fonduri europene agricultura 16 Ianuarie 2020

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura a demarat astazi la Arad o ampla Campanie de informare in randul fermierilor, dedicata exclusiv masurilor delegate de AFIR catre APIA din Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020, cu scopul de a eficientiza implementarea acestora si de a creste gradul de absorbtie a fondurilor aferente masurilor de dezvoltare rurala.

Principalele obiective ale Campaniei de informare vizeaza cresterea gradului de vizibilitate si a constientizarii in randul actualilor, dar si a potentialilor beneficiari, cu privire la modul de accesare a masurilor gestionate de APIA din PNDR 2014-2020, prin diseminarea informatiilor relevante la nivelul si pe intelesul fermierilor.

Masurile vizate sunt Masura 10 – Agromediu si clima, Masura 11 – Agricultura ecologica, Masura 13 – Plati pentru zone care se confrunta cu constrangeri naturale, Masura 14 – Plati in favoarea bunastarii animalelor, Masura 8 - Submasura 8.1 - Impadurirea si crearea de suprafete impadurite, Masura 15 - Submasura 15.1 – Plati pentru angajamente de silvomediu.

„Pornind de la convingerea ca un fermier informat e un fermier puternic, am considerat ca este foarte important si util sa venim in intampinarea nevoii fermierilor de a cunoaste si intelege cat mai bine modul de accesare a acestor forme de sprijin, de a fi la curent cu noutatile si oportunitatile de finantare si de a-si clarifica eventualele neclaritati cu ajutorul lectorilor APIA prezenti la conferinta.” a declarat Directorul General APIA, Adrian PINTEA, aflat astazi la Arad.

La conferinta de la Arad participa fermieri din regiunea de vest a tarii, respectiv din judetele Arad, Timis, Bihor, Hunedoara, Caras-Severin.

Campania de informare va cuprinde 7 sesiuni derulate la nivel regional cu ajutorul lectorilor proprii, in perioada 15 ianuarie – 1 martie 2020, dupa urmatorul calendar: 15 ianuarie – Arad, 22 ianuarie – Salaj, 29 ianuarie – Sibiu, 05 februarie – Tulcea, 12 februarie – Suceava, 19 februarie – Prahova, 26 februarie – Valcea.

Mai multe informatii despre programul conferintelor gasiti aici.

  

Probleme majore in piscicultura din Romania In ian. 19, 2020  493 0Cei care au riscat într-o afacere cu acvacultură recunosc că nu le-a fost uşor. Pe de altă parte, deşi avem ieşire la mare şi mii de hectare de luciu se apa, în prezent, aproape 80 la sută din peștele comercializat in România, este adus de peste hotare. În plus, peştele autohton ajunge greu pe rafturile magazinelor. De exemplu, în județul Călărași, există o fermă piscicolă care nu face excepție de la regulă și cu greu se menține pe linie de plutire. Urmăriți povestea completă în materialul de mai jos.

https://youtu.be/XPD_e0nqxR4

Lipsă de specialiști în agricultură, pe fondul nereglementărilor din diverse sectoare Andreea Orosz17 IANUARIE 2020

Fermierii se plâng că duc lipsă de forță de muncă calificată: nu poți face planuri cu specialiști pe care nu-I găsești pe piața muncii. Tinerii sunt tentați să ocolească acest sector, așa se face că anumite meserii sunt pe cale de dispariție.

La o fermă unde cresc și cai, de exemplu, proprietarul se plânge că nu poate oferi în pachetul de servicii o plimbare cu trăsura pentru simplul motiv că nu este sigur că va găsi o persoană specializată să conducă acea trăsură. În nomenclatorul de meserii, pe lângă îngrijitorul de cai, există o mare problemă și în rândul crescătorilor de animale, ciobanii. Nici pentru meșteșugari nu există un nomenclator sau precizări clare referitoare la acest domeniu.

O discuție amplă pe acest subiect cu fermieri, profesori și elevi în cadrul ediției de astăzi a emisiunii Rural https://www.rfi.ro/emisiunile-rfi-ro-117481-lipsa-de-specialisti-agricultura-pe-fondul-nereglementarilor-din-diverse?utm_source=tranzit&utm_campaign=template_copy1670&utm_medium=email

Un focar secundar de gripă aviară, confirmat la o fermă de găini din Maramureş18.01.2020,

Un focar secundar de gripă aviară a fost confirmat la o altă fermă de găini ouătoare, situată pe aceeaşi platformă din judeţul Maramureş, unde a fost diagnosticat miercuri focarul primar. 

Potrivit Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Maramureş, cele două ferme de găini situate pe platforma Seini folosesc acelaşi mijloc de transport al dejecţiilor.

„În seara zilei de 17 ianuarie a fost confirmat un focar secundar de gripă aviară, cu acelaşi subtip (H5N8), la o altă fermă comercială de găini ouătoare, situată pe aceeaşi platformă unde a fost diagnosticat focarul primar (14.01.2020)”, au anunţat autorităţile sanitar-veterinare.

Centrul Local de Combatere a Bolilor Maramureş, întrunit de urgenţă, a aprobat măsuri pentru toate fermele aflate pe platformă, 8 de păsări şi una de porci. Astfel, măsura de a restricţiona drumurile de acces către toate cele 9 ferme, luată după declararea primului focar, a fost menţinută, la fel ca şi măsurile de restricţie severe privind circulaţia persoanelor, animalelor şi a mijloacelor de transport.

De asemenea, sunt aplicate măsuri suplimentare de supraveghere şi control la exploataţiile din afara zonelor de restricţie, astfel încât să se poată interveni rapid în cazul depistării unor simptome care pot fi atribuite gripei aviare.

„Într-un raport ştiinţific privind gripa aviară aprobat la 22 martie 2018, EFSA a precizat faptul că nu au existat cazuri raportate de infecţii la oameni cauzate de A(H5N8) sau de virusurile nou apărute A(H5N5) şi A(H5N6). Virusurile A(H5N8), A(H5N5) şi A(H5N6) sunt considerate a fi în principal adaptate la speciile aviare, transmiterea acestora se poate realiza prin contactul, direct sau indirect, cu păsările sălbatice şi/sau domestice purtătoare de virus, cadavre, dejecţii, furaje contaminate, sau prin produsele şi subprodusele provenite de la acestea”, au mai anunţat autorităţile veterinare.

Peste 22.000 de păsări din ferma din Maramureş unde a fost confirmată gripa aviară, omorâte Vasile Magradean 19.01.2020, 10:20 40

Peste 22.000 de păsări din ferma din Maramureş unde a fost confirmat cel de-al doilea focar de gripă aviară au fost omorâte. Autorităţile au stabilit că cele două ferme în care a apărut gripa aviară au folosit acelaşi mijloc de transport pentru dejecţii. 

Potrivit unui comunicat al Prefecturii Maramureş transmis, duminică, iniţial au fost 20 de păsări bolnave, iar ulterior s-a constatat creşterea ratei de mortalitate.

„Comitetul Local pentru Combaterea Bolilor Maramureş s-a întrunit în şedinţă, după confirmarea bolii, de către Institutul de Diagnostic şi Sănătate Animală din Bucureşti, în focarul secundar de gripă aviară de la Seini. După ce am fost anunţat de către DSVSA Maramureş cu privire la suspiciunea bolii în focarul secundar au fost recoltate probe şi transmise pentru a fi analizate în laboratorul de la Bucureşti. A fost confirmată boala, cu acelaşi subtip de virus H5N8. Iniţial au fost 20 de păsări bolnave, iar ulterior s-a constatat creşterea ratei de mortalitate. Au fost eutanasiate 22.762 de păsări, iar de astăzi a început procesul de incinerare”, a arătat, în comunicat, prefectul Nicolae-Silviu Ungur.

Acesta a subliniat că planul de măsuri pentru combaterea gripei aviare în al doilea focar din localitatea Seini a fost aprobat.

Planul include, având în vedere că societatea comercială este situată pe aceeaşi platformă, măsurile specifice care se impun în focar, în zone de protecţie, respectiv în zona de supraveghere.

„Ancheta epidemiologică efectuată de către specialiştii DSVSA Maramureş a relevat faptul că există un raport de cauzalitate, cele două ferme au utilizat acelaşi mijloc de transport pentru dejecţii. Sunt menţinute restricţiile de acces şi deplasare în zona celor nouă societăţi comerciale de pe platformă, de către poliţie, jandarmi, poliţia locală, autorităţi sanitar-veterinar şi autorităţile locale. Se aplică, în continuare, măsurile de supraveghere şi control pentru exploataţiile din afara zonei de restricţie. De asemenea, sunt realizate filtre rutiere la intrarea în judeţ, cu scopul de a supraveghea şi a nu permite transporturi ilegale de păsări”, se menţionează în comunicatul Prefecturii Maramureş.

Cel de-al doilea focar de gripă aviară a fost confirmat la o fermă de păsări din Seini, din judeţul Maramureş, la trei zile după ce fusese diagnosticat primul focar.

Controale de gripa aviara la Satu Mare! Peste 1.300 de oua confiscate In ian. 18, 2020   Peste 1.300 de ouă au fost ridicate pentru a fi incinerate în urma unui control desfăşurat de către inspectorii Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Satu Mare, în judeţ fiind restricţii ca urmare a depistării unui caz de gripă aviară în Maramureş, informează un comunicat de presă al instituţiei transmis vineri, scrie AGERPRES.

„În urma unui control tematic au fost puse sub sechestru / reţinere oficială un număr de 1.337 bucăţi ouă în valoare de 870 lei. Ouăle vor fi incinerate într-o unitate de ecarisare a teritoriului autorizată sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor”, precizează sursa citată.

În judeţ a fost intensificat programul de verificare în trafic, pentru prevenirea răspândirii pestei porcine africane şi a influenţei aviare, după apariţia şi declararea focarelor de pestă porcină africană la porci domestici din localităţile Şieu, Săbişa, Rozavlea şi a unui focar de influenţă aviară în judeţul Maramureş.

„În zona de protecţie, conform Directivei Uniunii Europene, în zonele stabilite de către Autoritatea Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor intră comuna Pomi cu localitatea Pomi, iar în zona de supraveghere, comuna Racşa, – localitatea Racşa, comuna Oraşu Nou cu localităţile Racşa Vii şi Oraşu Nou Vii, comuna Pomi cu localităţile Aciua, Bicău, Borleşti, comuna Apa cu localităţile Apa şi Şoimoşeni, comuna Crucişor cu localitatea Crucişor şi Iegherişte, comuna Valea Vinului cu localităţile Valea Vinului şi Roşiori şi comuna Medieşu Aurit cu localităţile Medieş Râturi şi Medieş Vii. Atenţionăm toţi crescătorii de păsări să-şi ţină păsările de curte închise în adăposturi curate, să le asigure hrană şi apă la discreţie”, precizează DSVSA Satu Mare.

Semnal de alarmă! Premium Porc, al doilea cel mai mare producător de carne de porc, a descoperit un focar de pestă porcină într-o fermă din Brăila. Circa 26.000 de porci vor fi sacrificaţi Florentina Niţu 17.01.2020, 18:23 309

Premium Porc, al doilea cel mai mare producător de carne de porc din România, a depistat un caz de pestă porcină în ferma Gulianca, din judeţul Brăila, şi circa 26.000 de porci vor fi sacrificaţi. Informaţia a apărut în presa daneză, iar reprezentanţii companiei din România au confirmat apariţia sa.

„În 14 ani de activitate pe piaţa din România, în care am pus mereu biosecuritatea şi bunăstarea animalelor pe primul loc, este pentru prima dată când ne confruntăm cu această situaţie într-o fermă proprie de aceste dimensiuni. Este un moment greu, căruia trebuie să-i facem faţă ca o echipă“, Lars Drescher, CEO Premium Porc Group.

Autorităţile din judeţul Brăila au înfiinţat o zonă de protectţie în jurul proprietăţii. Activitatea în celelalte opt ferme proprii ale Premium Porc Group vor fi respectate prevederile legale şiv or fi luate măsuri pentru combaterea situaţiei pe viitor.

„Un un număr total de 26.000 de porci vor fi sacrificeţi pe proprietatea afectată. Din acest total, 5.400 sunt scroafe, iar restul purcei. Aceasta este prima dată când una dintre fermele companiei a fost lovită de boală”, potrivit publicaţiei Animal Pharm.

În prezent, Premium Porc Group este format din 11 companii, care produc împreună peste 600.000 de porci pe an.

Potrivit datelor de la ANSVSA, peste 540.000 de porci au fost sacrificeţi după apariţia virusului pestei porcine în România, în 31 iulie 2017.

Grupul are afaceri de 70 mil. euro în România, nouă fabrici pe plan local, în şase judeţe şi aproximativ 500 de angajaţi. Fermele de porcine sunt în judeţele Brăila, Braşov, Constanţa, Olt, Sibiu şi Vrancea.

INDUSTRIE ALIMENTARAAmericanii încep ofensiva anti-pâine congelată în România. Mădălina Panaete 19.01.2020, Vel Pitar, liderul pieţei de panificaţie, deţinut de un fond de investiţii american: Piaţa este inundată de pâine congelată vândută ca fiind proaspătă. Vel Pitar scrie pe pungi: „Această pâine nu a fost anterior congelată”

„Investim ca în fiecare an peste 5 milioane de euro în tehnologie şi ne aşteptăm ca aceste investiţii să ne crească cifra de afaceri.“

 Afaceri în creştere în industria lactatelor! Importurile s-au diminuat semnificativ Bogdan Ungureanu 15 ianuarie 2020

Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică arată o evoluţie bună a pieţei de lapte şi produse lactate din România, precum şi o scădere importantă a importurilor de lapte brut.

Producţia de lapte de consum a crescut cu 7,4% în perioada ianuarie-noiembrie 2019, un avans de 20.631 tone, în timp ce importul de lapte brut s-a redus cu 15,2%, o diminuare de 17.380 tone, faţă de perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate miercuri.

Astfel, producţia de lapte de consum obţinută în 11 luni din 2019 a fost de 299.892 tone, iar importurile de lapte brut au totalizat 96.819 tone.

În perioada ianuarie-noiembrie 2019, creşteri ale producţiei au mai fost înregistrate la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 9.271 tone (+4,6%), brânzeturi cu 2.131 tone (+2,4%), smântână de consum cu 897 tone (+1,5%). În schimb, producţia de unt a scăzut cu 219 tone (-2,2%).

Unităţile de procesare au colectat de la fermieri mai mult cu 12.509 tone de lapte, respectiv 1,2%, în primele 11 luni ale anului 2019, ajungând la o cantitate de 1,037 milioane tone.

Producţia la anumite categorii de lactate a scăzut în noiembrie, faţă de luna precedentă

În luna noiembrie 2019, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile de procesare a scăzut cu 5.906 tone (-6,8%), la 81.349 tone. De asemenea, au fost înregistrate scăderi ale producţiei la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 3.935 tone (-18,8%), smântână de consum cu 456 tone (-7,7%), lapte de consum cu 1.884 tone (-6,1%), unt cu 57 tone (-5,7%) şi brânzeturi cu 306 tone (-4%), potrivit Agerpres.

Datele INS arată că doar cantitatea de lapte brut importat de către unităţile de procesare a scăzut în noiembrie faţă de octombrie cu 786 tone (-6,6%), totalizând 11.173 tone.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna noiembrie 2019, cantitatea de lapte colectată de unităţile de procesare a scăzut cu 1.019 tone (-1,2%). Astfel, s-a redus şi producţia la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 2.503 tone (-12,8%), unt cu 108 tone (-10,3%), smântână de consum cu 267 tone (-4,7%).

Pe de altă parte, au fost consemnate creşteri ale producţiei la lapte de consum cu 2.811 tone (+10,8%) şi brânzeturi cu 444 tone (+6,5%), dar şi un avans la importul de lapte brut cu 1.045 tone (+10,3%) în noiembrie 2019 faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

ZF Live. Alina şi Daniel Donici, proprietarii Artesana: „Vrem ca până la finalul anului 2020 să avem o nouă fabrică. Avem nevoie de 3 milioane de euro şi ne-am gândit să mergem la bursă pentru finanţare“Miruna Diaconu 17.01.2020, Alina Donici, acţionar al Artesana: Este o evoluţie foarte bună în ceea ce priveşte atenţia la alimentaţie.

Românii au început să fie mai atenţi la ceea ce consumă, atât pentru copii cât şi pentru ei, sunt dispuşi să plătească mai mult pentru un produs bun. Daniel Donici, acţionar al Artesana: Fabrica actuală nu mai permite o nouă secţie. Avem teren, putem face o secţie nouă cu echipamente de ultimă generaţie. La fonduri europene nu vrem să mai apelăm pentru că procesul durează mult.

♦ Artesana, o companie antreprenorială care şi-a făcut loc pe rafturile unor magazine precum Auchan, Carrefour, Kaufland şi Mega Image, vrea ca prin noua fabrică să-şi dubleze capacitatea de producţie ♦ Proprietarii companiei speră ca businessul companiei să ajungă în cinci ani la 10 mil. euro, faţă de 3 mil. euro în 2019.

Artesana, producător de lactate din Tecuci (judeţul Galaţi), vrea ca până la finalul acestui an să construiască o nouă fabrică, investiţia ridicându-se la circa trei milioane de euro. „Suntem foarte hotărâţi să facem o nouă investiţie. Vrem ca până la sfârşitul anului 2020 să avem noua fabrica în picioare. Trendul businessului este crescător, premisele sunt foarte bune şi ne-am gândit că este bine să mai facem o investiţie“, a spus Alina Donici, partener fondator al Artesana, în cadrul emisiunii de business ZF Live. Producătorul de lactate Artesana a fost pus pe picioare de soţii Donici în urmă cu aproape opt ani. Ideea businessului a pornit după ce au vizitat o fabrică de lactate în Spania şi au gustat produse tradiţionale. Astfel, Alina şi Daniel Donici s-au inspirat din reţetele spaniole şi au început să facă lactate la Tecuci.

De unde mâncăm cele mai multe ouă? Țara de unde România importă aceste alimente Gabriel Zamfirescu 14 ianuarie 2020

S-a aflat din ce țară sunt ouăle pe care le mănâncă aproape toți românii. Polonia este țara din care se importă cel mai mult aceste alimente. Dar asta nu e tot. Acestea sunt și cele mai ieftine ouă de pe piața europeană. Polonia ocupă prima poziţie în comerţul intra-comunitar al României cu ouă, din punct de vedere cantitativ, cu o cantitate de 3.899,16 tone în primele nouă luni din 2019, dar se află pe locul doi din punct de vedere valoric, după Ungaria, cu o sumă de 4,17 milioane de euro, conform datelor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) furnizate la solicitarea Agerpres.

Românii mănâncă ouă din Polonia

În perioada menţionată a fost adusă din Ungaria o cantitate de 1.742,44 tone de ouă, în valoare de 6,32 milioane de euro.

Poziţia a treia este ocupată de Bulgaria, cu 894 tone de ouă, în valoare de 1,4 milioane de euro, Germania – 138 de tone (1,347 milioane de de euro) şi Italia – 436 tone (1,339 milioane de euro).

Datele MADR arată că România a importat 10.733 tone de ouă în primele nouă luni din 2019 din UE şi ţări terţe, în valoare de peste 23,2 milioane de euro, din care 7.858,73 tone ouă în coajă proaspete, conservate sau fierte, iar 2.874,66 tone de ouă de păsări, fără coajă, şi gălbenuşuri proaspete, congelate sau altfel conservate.

Potrivit datelor ANSVSA, numai din spaţiul comunitar au venit în România 73.129 de tone de carne de pasăre şi 45,855 milioane de ouă.

În privinţa cărnii de pasăre, importurile totale au fost în perioada ianuarie-septembrie de 98.520,25 de tone, în valoare totală de 133,22 milioane de euro.

În top 5 schimburi intra-comunitare de carne de pasăre şi organe comestibile proaspete, congelate sau refrigerate, Ungaria este fruntaşă, cu o cantitate de 25.939,8 tone (37,9 milioane de euro), fiind urmată de Polonia – cu 19.148 tone ( 30,991 milioane de euro), Germania – 15.799 tone (17,69 milioane de euro), Olanda – 9.517 tone (11,37 milioane de euro) şi Regatul Unit al Marii Britanii – 8.361,1 tone (7,243 milioane de euro).

Atât Polonia cât şi Ungaria se confruntă cu evoluţia unor focare de gripă aviară, virusul H5N8, iar Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) a dispus aplicarea, la nivel naţional, a unor măsuri cu scopul de a preveni introducerea virusului gripei aviare în România.

În acest sens, au fost informaţi operatorii economici care derulează operaţiuni de comerţ intracomunitar cu păsări vii, ouă pentru incubaţie, produse şi subproduse de pasăre, despre apariţia şi fermele unde evoluează focarele de gripă aviară în Polonia.

Totodată, sunt informaţi şi crescătorii de păsări despre situaţia epidemiologică apărută în spaţiul comunitar, pentru respectarea măsurilor de biosecuritate.

„ANSVSA a dispus structurilor teritoriale efectuarea de controale, la destinaţie, în fermele de păsări vii, ouă pentru incubaţie, unităţilor care produc, depozitează şi comercializează produse şi subproduse de pasăre cu origine Polonia, pe teritoriul României, verificându-se trasabilitatea produselor şi subproduselor de pasăre (carne, ouă, produse din ouă) provenite din Polonia, inclusiv verificarea originii acestora, modului de marcare a ouălor, în sensul de a nu proveni din ferme supuse restricţiilor”, se arată într-un comunicat al ANSVSA remis vineri AGERPRES.

De asemenea, sunt verificate documentele însoţitoare, care trebuie să ateste originea şi conformitatea loturilor de ouă cu cerinţele legislaţiei Comunitare relevante şi respectarea cerinţelor generale şi specifice de igienă.

Instituţia monitorizează permanent, prin sistemele informatice de alertă (ADNS), existente la nivelul Comisiei Europene, apariţia şi evoluţia focarelor, precum şi neconformităţile apărute în comerţul intracomunitar cu produse şi subproduse de pasăre (RASFF), precum şi transporturile de păsări vii şi de ouă pentru incubaţie (sistemul TRACES), având ca destinaţie România, în cadrul comerţului intracomunitar.

„Până la această dată nu au fost notificate, prin sistemele menţionate, neconformităţi cu privire la păsări vii, ouă de incubaţie, produse şi subproduse din pasăre”, susţin reprezentanţii ANSVSA.

Potrivit sursei citate, în perioada 16-17 ianuarie, experţi din cadrul Autorităţii vor participa la Bruxelles, la o sesiune specială dedicată acestei teme.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAAsaltul nemţilor pe piaţa de retail continuă: Kaufland scoate din buzunare 300 mil. euro pentru noi investiţii în România în 2020. Din datele ZF acesta este cel mai mare pariu al companiei de la intrarea pe piaţă în urmă cu 15 ani  Cristina Rosca 19.01.2020,

Din datele ZF acesta este de altfel cel mai mare pariu al companiei de la intrarea pe piaţă în urmă cu 15 ani.

Grupul german Kaufland, liderul pieţei de comerţ alimentar din România, are un buget de investiţii de 300 mil. euro pentru piaţa locală în 2020. Suma este, din datele ZF, cea mai mare de până acum, cu 50% peste nivelul din 2018 şi triplă faţă de alţi ani. Banii merg către achiziţia de terenuri, tehnologii noi şi expansiune.

Mai exact, compania are planificate 10 magazine noi în 2020, dar şi modernizarea unora dintre cele 127 deja existente şi achiziţia de terenuri pentru dezvoltarea ulterioară. „Strategia pentru anul 2020 este susţinută printr-un buget de investiţii de 300 mil. euro, ce va fi direcţionat cu precădere spre achiziţia de terenuri, modernizarea magazinelor existente, tehnologii noi, expansiune şi construcţie“, spun oficialii companiei. Din datele ZF, nemţii investesc în principal din fonduri proprii şi împrumuturi de la compania-mamă, mai puţin din credite bancare. În ceea ce priveşte bugetul pentru 2020, oficialii de la Kaufland nu au precizat din ce surse provin banii.

Până acum, dintre cele 127 de magazine ale Kaufland doar două sunt în chirie - unul într-un mall şi un altul într-un ansamblu comercial -, restul fiind amplasate pe terenuri proprii şi construite de la zero de nemţi. Aceasta a fost strategia nemţilor de la început şi continuă să fie pe piaţa locală şi nu numai. De altfel, ei anunţă pentru 2020 că vor continua să achiziţioneze terenuri. Ei au deja câteva zeci pregătite pentru dezvoltarea din următorii ani. „În plan avem aproximativ 10 magazine (nou deschise - n.red.) pentru anul financiar martie 2020 - februarie 2021“, mai spun oficialii companiei. Anul trecut au fost inaugurate şapte hipermarketuri, iar în 2018 doar patru.

GLOBAL

Schimbările climatice ar putea reduce cu o treime producţia de fructe şi legume Liviu GORDEA  19 ianuarie 2020

Cercetătorii de la London School of Hygiene and Tropical Medicine au descoperit că randamentele anumitor fructe, în special struguri şi banane, riscă să scadă cu aproape o treime din cauza efectelor cauzate de schimbările climatice.

Doi dintre cei mai importanţi factori sunt precipitaţiile reduse şi salinitatea crescută a apei, care sunt cauzate, în principal, de creşterea nivelului mării şi de valurile de furtună. Aceşti factori ar putea reduce producţia de fructe cu aproximativ 21% şi, respectiv, 28%, cu excepţia cazului în care se iau măsuri, apreciază cercetătorii britanici, citaţi de publicaţia Telegraph.

Strugurii, bananele şi arahidele ar fi cel mai mult afectate de secetă, în timp ce fructele citrice ar fi cel mai mult afectate de salinitatea crescută a apei. Publicat în revista Environmental Research Letters, acesta este primul studiu care analizează toate datele disponibile despre modul în care schimbările climatice vor afecta fructele, seminţele şi nuciferele.

De asemenea, oamenii de ştiinţă britanici au descoperit că concentraţiile crescute de dioxid de carbon - care accelerează rata de fotosinteză la plante - pot duce la o îmbunătăţire a productivităţii la culturile de fructe de pădure şi arahide. Cu toate acestea, un astfel de efect pozitiv ar putea fi compensat negativ de creşterea temperaturilor prevăzute de schimbările climatice.

Cercetătorii au descoperit că seceta şi salinitatea apei au un efect mai mare asupra randamentelor decât temperaturile ridicate - dar asta s-ar putea datora faptului că au existat mai multe studii publicate despre secetă şi efectul acesteia asupra fructelor şi seminţelor decât despre căldura excesivă.

London School of Hygiene and Tropical Medicine a realizat în 2018 un studiu similar pe legume, care a constatat, de asemenea, că schimbările climatice ar putea reduce randamentele cu aproximativ o treime. Cele mai vulnerabile regiuni la schimbările climatice sunt Africa sub Sahariană, America şi India.

Comerţul este moale şi lent ca un melc, investiţiile internaţionale scad, profiturile multinaţionalelor se reduc: adio globalizare, bun venit în era „slowbalizării“. În SUA există economişti care împrăştie frica de „stagnare seculară“ Bogdan Cojocaru 19.01.2020, Globalizarea a încurajat comerţul şi turismul internaţionale, dar face mai uşoară apariţia unor crize globale

La un an şi jumătate de la lansarea războiului comercial contra Chinei, preşedintele american Donald Trump se poate lăuda cu forţarea Beijingului la semnarea unui armistiţiu parţial. Conducătorul celei mai puternice ţări de pe planetă va reduce anumite tarife impuse importurilor chineze.

În schimb, China ar trebui să cumpere mai multe produse americane. Economia chineză, a doua ca mărime la nivel mondial, îşi caută un nou echilibru şi creşte cu o viteză semnificativ mai lentă faţă de acum zece ani sau chiar cinci. În trimestrul trei al anului trecut, ritmul avansului chinez a fost cel mai lent din ultimii 27 de ani.

Încet, furtuna din comerţul global declanşată de politicile protecţioniste ale lui Trump pare că se calmează. SUA au deja noi acorduri cu Mexic şi Canada. După 20 de ani de negocieri, UE a încheiat un acord comercial cu blocul de comerţ cunoscut ca Mercosur, format din state din America de Sud. Însă aparenţele înşală, scrie The Economist.

Tensiunile comerciale actuale sunt reflexia unor schimbări ce se manifestă de când economia mondială a fost lovită de criza financiară din 2008-2009. Investiţiile internaţionale, comerţul, creditele bancare şi lanţurile de aprovizionare se micşorează toate sau stagnează în raport cu PIB-ul. Globalizarea a cedat locul unei noi ere, caracterizată de încetinire. Un termen care descrie aceste tendinţe este „slowbalizare“, notează The Economist. 

Epoca intensificării schimburilor, a scăderii continue a costurilor de transport şi a integrării din ce în ce mai în profunzime a lanţurilor de producţie - epoca de aur a globalizării -, a apus, scrie editorialista de la Le Monde Marie Charrel. Dacă problemele economiei mondiale ar putea fi rezumate la un animal, acesta ar fi melcul, spune ea. La fel cred şi editorii de la The Economist, care pe coperta unei ediţii a revistei din ianuarie anul trecut au pus un melc, sub care tronează cuvântul „slowbalisation“. Termenul (o îmbinare a cuvintelor încet şi globalizare) a fost inventat de filozoful olandez Adjiedj Bakas. Comerţul mondial a căpătat caracteristicile unui melc: este prea moale şi prea lent. Epoca de aur a mondializării a apus. După ce a crescut de la 39% din PIB-ul mondial la 61% între 1990 şi 2008, comerţul global s-a micşorat la 58% în 2018, cam cât era în 2005, dacă sunt excluşi anii marii crize.  Investiţiile transfrontaliere ale companiilor au plonjat de la 3,5% din PIB-ul mondial la 1,3% din PIB între 2007 şi 2018. Iar ponderea profiturilor multinaţionalelor în profiturile totale ale companiilor s-a redus de la 33% la 31% în zece ani.

Cauzele regresului sunt mai multe. Costurile de transport nu mai scad. Industria ţărilor emergente s-a dezvoltat suficient pentru a putea aproviziona pieţele locale. Serviciile, mai dificil de exportat, iau în greutate în cele mai multe dintre economii. Exportul global de servicii s-a situat în 2018 la 5.800 de miliarde de dolari, echivalentul a 3,5% din PIB-ul global. Analiştii de la PwC apreciază că dacă tendinţa continuă, în 2020 China va depăşi Franţa pentru a deveni al patrulea exportator de servicii din lume, primele locuri fiind ocupate de SUA şi Marea Britanie, şi ca exporturile globale de servicii să atingă nivelul record de 7.000 de miliarde de dolari.

Creşterea salariilor în mai multe state asiatice reduce puţin câte puţin interesul pentru delocalizare. La acestea se adaugă politicile protecţioniste ale mai multor guverne, tonul fiind dat de Trump. Astfel, se acumulează forţe care frânează mondializarea, iar acest lucru creează pericole. Instabilitatea financiară care însoţeşte schimbarea este fermentul unor crize cu potenţial distructiv ridicat. Ţările prinse în faza de recuperare riscă să fie oprite în plin elan.

Tarifele pe importuri sunt probabil cel mai vizibil factor care contribuie la frânarea globalizării, explică analiştii de la Morgan Stanley. Însă tarifele nu sunt singurul obstacol, spun economiştii Michael Zezas şi Meredith Pickett, care anticipează noi blocaje în faţa comerţului liber, mai mari, şi schimbări în lanţurile valorice. Printre evenimentele geopolitice care vor forţa schimbări ei menţionează Brexitul, programat pentru sfârşitul acestei luni. Globalizarea este o trăsătură definitorie pentru economia globală din cel puţin 1970. Atunci a început era care a adus economiile tot mai aproape, mai ales prin fluxurile comerciale libere, explică strategii de la PwC într-o analiză intitulată „Slowbalizarea este noua globalizare“. Creşterea în volum a schimburilor comerciale la nivel mondial a încetinit dramatic şi chiar a devenit negativă în 2019, în contrast cu avansul mediu de 3,4% pe an din secolul XXI. În decembrie anul trecut mecanismul de rezolvare a disputelor al Organizaţiei Mondiale a Comerţului a fost paralizat de Washington.

Analiştii de la PwC se aşteaptă ca acest trend să continue în 2020 şi ca tensiunile din comerţul mondial să persiste. În aceste condiţii, globalizarea va da locul „slowbalizării“. Economia mondială îşi va continua integrarea prin intermediul comerţului, fluxurilor financiare sau de alt fel, dar într-un ritm semnificativ mai lent. Afacerile mari cu lanţuri de aprovizionare sofisticate răspândite în toată lumea iau în calcul mai multe scenarii, unele dintre care n-au mai fost experimentate în istoria recentă.

Oamenii de afaceri aflaţi în plin avânt cu operaţiunile lor internaţionale se lovesc de slowbalizare. Miliardarul indian Kumar Mangalam Birla avertizează că tensiunile dintre naţionalism şi globalizare vor fi probabil cel mai definitoriu trend al noului deceniu. „Deşi de marşul globalizării nu va putea să scape nimeni, ce este sigur este că lumea nu mai este plată“, spune Birla. „În timp ce globalizarea face loc slowbalizării, tendinţele care prevalează în comerţ este regionalizarea.“ Companiile sale Novelis, producător de articole din aluminiu, şi Mangalam Birla, producători de aditivi, îşi concentrează afacerile la nivel regional.

 

Clasamentul bogăției mondiale. O mare surpriză se profilează în „bătălia” continentelor! Ovidiu Drugă 18 ianuarie 2020

Americanii controlează aproape 30% din bogăția întregii lumi. Cu o astfel de avere, Statele Unite sunt, de departe, cea mai bogată țară de pe glob. Pe locul doi se află, evident, China, care are în proprietate 17,7 la sută din bogăția mondială. Acestea sunt numai câteva dintre concluziile raportului global de bogăție realizat de Credit Suisse. Marea surpriză apare, însă, în competiția continentelor.

Ca să poată face clasamentul, experții prestigioasei instituții bancare din Elveția au definit averea, sau „valoarea netă” a unei țări, ca suma totală a tuturor activelor financiare minus orice fel de datorii. Metoda folosită e evident criticabilă, pentru că nu ține seama de o sumedenie de valori, precum operele artistice sau monumentele naturale. Cu toate astea, ne ajută să ne facem o idee despre cum este repartizată bogăția pe mapamond și ce evoluții sunt de ateptat.

Așa cum v-am spus deja, Statele Unite sunt în top, controlând aproximativ 105,99 trilioane de dolari (un trilion este egal cu un miliard de miliarde n.r.). E o bogăție fabuloasă, dar dacă luăm împreună toate țările Asiei, acestea sunt mai bogate decât SUA, având o valoare netă de 141,21 de trilioane de dolari (adică 39%), Numai China, care se află pe locul doi în clasamentul mondial, controlează 63,83 trilioane de dolari.

Clasamentul arată și sărăcia teribilă din țările subdezvoltate. Africa și America Latină controlează doar 1,14% , respectiv, 2,75% din averea lumii.

SUA, Europa și China controlează procente comparabile din averea lumii, dar cea mai bine plasată țară din Europa (Germania) este abia pe locul patru în ceea ce privește bogăția.

Cu 14,66 trilioane de dolari, nemții se află în  urma japonezilor (24, 99 trilioane de dolari). Pozițiile 5 și 6 sunt deținute de Marea Britanie și Franța, urmate, pe locul 7 de India. Italia e pe locul 8, urmată de Canada. Plutonul celor 10 țări fruntașe este încheiat de Spania cu 7,77 trilioane de dolari.

O mare parte din repartizarea globală a bogăției se poate explica prin averea celor mai înstăriți oameni.

De exemplu, cei mai bogați 500 de oameni din lume și-au văzut averile crescând anul trecut cu incredibila sumă  de 1,2 trilioane de dolari, ceea ce a făcut ca valoarea lor netă să crească la 5,9 trilioane de dolari, o sumă mai mare decât totalul tuturor țărilor africane (4,11 trilioane USD).

E de remarcat, însă, că bogăția nu este singurul criteriu al puterii de care se bucură o țară în arena internațională. Rusia, de pildă, deși nu se află în primele 10 state din punct de vedere al bogăției, are posibilități de acțiune mult mai mari pe scena internațională decât Italia sau Spania, de exemplu. Și ar mai fi ceva de spus, diferențele destul de mici dintre continente (America de Nord, Asia și Europa) arată cât de importante vor deveni în deceniile următoare războaiele comerciale și blocurile regionale.

UNIUNEA EUROPEANA

Război economic total între UE și China! Firmele europene, ultimatum pentru Bruxelles Gabriel Zamfirescu 16 ianuarie 2020

Este un război economic fără precedent între Uniunea Europeană și China. Firmele europene au venit cu un ultimatum clar pentru cei de la Bruxelles. Se cere o abordare extrem de dură a relațiilor cu Beijingul.

Companiile europene au cerut Uniunii Europene să-şi înăsprească modul de abordare a relaţiei cu China, pentru a asigura condiţii de concurenţă echitabile pentru afacerile din Europa, transmite Reuters.

Război economic UE-China

BusinessEurope, o organizaţie care reprezintă confederaţii de afaceri din 35 de ţări, a apreciat că cel mai restrictiv partener comercial major al Europei este China – cu numeroase bariere la adresa investiţiilor, cerinţe stricte pentru societăţile mixte, iar piaţa sa de achiziţii este închisă pentru firmele din UE.

„UE trebuie să reconsidere modalitatea de lucru faţă de China şi să acorde mai multă importanţă reciprocităţii şi condiţionalităţii”, se arată într-un raport al BusinessEurope, adresat Comisiei Europene (CE) şi guvernelor UE.

În document se subliniază discrepanţa în privinţa accesului la piaţă între firmele chineze şi străine, avantajele de finanţare pentru firmele chineze în sectoare strategice, terenul şi energia ieftină, sprijinul autorităţilor de la Beijing pentru unele industrii chineze.

UE este cel mai mare partener comercial al Chinei care, la rândul său, este al doilea partener comercial al blocului comunitar.

Autorităţile de la Beijing nu au comentat raportul.

Şeful BusinessEurope, Marcus Beyrer, le-a spus jurnaliştilor că este în interesul Chinei să reechilibreze relaţia cu Europa deoarece o continuare a practicilor actuale va schimba arhitectura economiei globale în detrimentul economiei chineze orientate spre export.

Noul instrument al Uniunii Europene menit să verifice investiţiile străine directe (ISD) pe criterii de securitate pentru a proteja sectoarele strategice a intrat în vigoare în data de 10 aprilie 2019, informează un comunicat de presă al Comisiei Europene (CE).

Este primul instrument la nivelul UE menit să verifice investiţiile străine directe pe criterii de securitate şi ordine publică, acoperă ISD făcute de companii de stat netransparente în sectoare şi tehnologii strategice şi cele cu impact asupra programelor şi proiectelor europene, informa la acel moment Comisia Europeană.

Noul instrument va crea un mecanism de cooperare cu includerea schimbului de informaţii între statele membre, care pot emite informări despre ISD direcţionate către alte state membre. Comisia Europeană poate cere informaţii şi emite o opinie pentru ţara vizată de investiţie, însă decizia finală aparţine ţării resp