Stiri 13/14 noiembrie 2019

CURSUL DE SCHIMB 14.11.2019

1 EUR 4.7669

1 USD 4.3343

APIA si SUBVENTII

EXCLUSIV AGROINFO! FERMIERII BLOCAȚI ACUM LA PLATA AVANSULUI APIA! Agroinfo 14 noiembrie 2019 - AGROINFO MEREU ALĂTURI DE FERMIERI! Publicația noastră vă ajută să aflați ce se întâmplă cu plata avansului la subvențiile APIA care vi se cuvin pentru acest an. Un fermier din comuna Livezile, sat Poieni, județul Bistrița-Năsăud ne-a întrebat de ce nimeni din sat nu a încasat avansul de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). AGROINFO s-a interesat imediat și a aflat răspunsul.

Fermierul care ne-a rugat să-l ajutăm lucrează doar 20 de hectare. Pentru aceste hectare așteaptă plata avansului la subvențiile pe suprafață. Pentru noi, fiecare fermier este important, indiferent de numărul de hectare exploatat, de numărul de animale, etc.

Agricultorul este din satul Poieni, comuna Livezile, Bistrița-Năsăud. Astfel, ca să-i dăm un răspuns corect și documentat, am apelat la ajutorul șefei Centrului Local APIA Bistrița de care ține această comună. Floarea Fetii a avut amabilitatea să ne explice ce se întâmplă în acest moment la APIA și de ce niciunul dintre fermierii din satul Poieni nu a intrat pe listele de plată avans subvenții 2019.

Comuna Livezile este sub sit de teledetecție (comuna este inclusă în eșantionul de control prin teledetecție n.r). Până mâine (vineri, 15

1

noiembrie n.r.) avem termenul pentru finalizarea acțiunii de follow-up, adică de lămurire cu fermierii pentru eventualele neconformități. Sâmbătă, pe 16 noiembrie, se re-exoportă datele către Gauss (firma care se ocupă de verificările prin teledetecție a parcelelor agricole la plată n.r) și se emite raportul final de teledetecție. Din acest punct, depinde de APIA Aparat Central când se implementază în sistem rapoartele finale pentru județul Bistrița Năsăud.

Până săptămâna trecută, toți fermierii din situl de teledetecție au fost blocați la plată. O parte dintre ei au fost deblocați și au intrat pe listele de plată. Nu doar cei care sunt selectați în eșantionul de teledetecție sunt blocați la plată. Dacă un fermier se află într-un bloc fizic selectat la teledetecție, este blocat la plată până la emiterea raportului final și implementarea acestuia.

Pentru fermierii care au fost în control clasic pe teren a  început introducerea rapoartelor in sistem și au șanse să intre la plata in avans.

Am avut foarte mulți fermieri pe județ la teledetecție, de asta ni s-a dat termen până mâine să finalizăm întâlnirile cu fermierii. Pe Centrul local APIA Bistrița avem 1203 de fermieri la teledetecție.  Doar pe Centrul local APIA Bistrița. Cred că județul nostru a fost pe locul 1 din țară la teledetecție. Pe județ, avem peste 4.000 de fermieri la controlul prin teledetecție, a explicat Floarea Fetii, șefa Centrului Local APIA Bistrița, exclusiv pentru AGROINFO.

Plata regulară, finală va începe la 1 decembrie 2019, iar termenul limită, potrivit regulamentelor europene în vigoare, este 30 iunie 2020 pentru plata subvențiilor aferente anului de cerere 2019.

Șefa Centrului Local APIA Bistrița este deschisă comunicării cu fermierii. Ne-a rugat să precizăm că fermierii pot să telefoneze direct la Centrul Local APIA Bistrița pentru a obține toate informațiile legate de dosarul lor de subvenții și de plăți.

Fermierii pot să apeleze liniștiți telefonul nostru. Suntem deschiși comunicării și le vom da toate lămuririle necesare, a adăugat Floarea Fetii.

AGROINFO este în slujba fermierilor și a informațiilor corecte. Toți fermierii care vor să afle ce se întâmplă cu plățile APIA din județul lor, ne pot scrie un comentariu aici sau ne pot apela pe pagina Facebook a publicației. Vă răspundem cât de repede ne stă în putință. Pentru noi, fiecare mesaj de la voi este important.

2

ȘEF APIA: FERMIERI DEBLOCAȚI LA PLATA AVANSULUI APIA! Agroinfo  12 noiembrie 2019 - SUBVENȚII APIA 2019! Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Dâmboviţa a finalizat, în prima săptămână din luna noiembrie, întâlnirile cu fermierii aflați în eșantionul de control prin teledetecție pentru clarificarea suprapunerilor de parcele și a altor neconcordanțe dintre cereri și verificările făcute prin teledetecție. Astfel, acești fermieri sunt deblocați la plata avansului la subvențiile aferente acestui an, susține conducere APIA Dâmbovița.

Plăţile în avans au început în data de 16 octombrie, ora 00.00, vor continua până la data 30 noiembrie 2019 şi reprezintă sume de până la 70 % în cazul plăților directe și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală, din suma totală pe care ar trebui să o încaseze  fermierul.

La calculul plăţilor în avans participă cererile unice pentru care s-au finalizat controalele pe teren şi controalele administrative si pentru care nu s-au generat erori blocante ca urmare a implementării rezultatelor acestor controale. Potrivit reprezentanţilor APIA Dâmboviţa au primit plăţi în avans, până la această dată, 19.549 de fermieri, reprezentând un procent de aproximativ 82,10% dintr-un total de 23.703 fermieri care au solicitat sprijin prin cererea unică în anul 2019.

APIA Dâmboviţa a finalizat, în prima săptămână a lunii noiembrie, acțiunea de follow-up. Această acţiune s-a concretizat în  întâlniri cu 892 de fermieri dâmboviţeni controlaţi în teren prin teledetecţie pentru remedierea neconcordanţelor apărute între declaraţiile acestora din cererea unică de plată şi rezultatele menţionate de firma prestatoare în raportul de control. Concluziile acestor întâlniri de clarificare au fost transmise către firma prestatoare a controlului prin teledetecţie în vederea reinterpretării rezultatelor şi deblocarea cererilor pentru plată.

APIA le achită fermierilor un avans de 70% din plățile directe pe suprafață și sprijinul cuplat la ovine și caprine și 85% din plățile compensatorii pentru măsurile de dezvoltare rurală.

Schema de plată unică pe suprafață este 102,6082 euro/ha. Avans 70% din această sumă este 71,8257 euro/ha = 341,1433 lei/haPlata redistributivă pentru primul nivel este 5 euro/ha. Avans 70% din sumă este 3,5 euro/ha = 16,6236 lei/haPlata redistributivă, al doilea nivel, este 48,7127 euro/ha. Avans 70% din sumă este 34,0988 euro/ha = 161,9556 lei/haPlata pentru înverzire este 59,3201 euro/ha. Avans 70% din sumă este 41,5240 euro/ha = 197,2223 lei/ha

3

Plata pentru tinerii fermieri este 31,2477 euro/ha. Avans 70% din sumă este 21,8733 euro/ha = 103, 8894 lei/ha

ZOOTEHNIESprijin cuplat ovine/caprine este de 17,7173 euro/cap de animal. Avans 70% din această sumă este 12,4021 euro/cap de animal = 58,9050 lei/cap de animal

Plăţile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,7496 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3.

Plăţile compensatorii pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,6635 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06.

Plata avansului la subvenții se încheie pe data de 30 noiembrie 2019. De la 1 decembrie 2019, APIA va demara plata finală pentru anul de cerere 2019.

„Fermierii care nu pot beneficia de plăţi în cadrul campaniei de avans 2019 vor fi autorizaţi la plată  în perioada 1 decembrie – 30 iunie a anului calendaristic următor,  în conformitate cu art.75, alin.1 din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului”, a precizat ec. Corina Gârleanu, director executiv al APIA Dâmboviţa, în comunicatul transmis de APIA Dâmbovița.

ÎNCEPE PLATA SUBVENȚIEI DE 3.000 DE EURO pentru USTUROI! Agroinfo: 14 noiembrie 2019 - ANUNȚ MADR! Ministerul Agriculturii anunță, în această dimineață, că a alocat o primă tranșă de bani pentru plata ajutorului de minimis pentru cultura de usturoi. Cuantumul subvenției este de 3.000 de euro/ha.

Potrivit informațiilor furnizate astăzi de Ministerul Agriculturii pentru AGROINFO, suma alocată la plată este de 276.967 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi.

Fostul Guvern a aprobat, în ședința din 14 mai 2019, creșterea subvenției pentru cultura de usturoi de la 1.000 de euro/ha, cât era inițial, la 3.000 de

4

euro/ha. Astfel, cuantumului sprijinului financiar acordat cultivatorilor de usturoi este de 3.000 euro/ha (13.950 lei/ha).

Reamintim condițiile de eligibilitate pe care beneficiarii trebuie să le îndeplinească, cumulativ, pentru acordarea ajutorului de minimis de 3.000 de euro/ha:

a) să dețină o suprafață cultivată cu usturoi de minim 3.000 mp;b) să obțină o producție de minim 3 kg usturoi/10 mp;c) să fie înregistrați în evidențele Registrului agricol deschis la primăriile în a căror rază administrativ-teritorială se află suprafețele cultivate cu usturoi în anul de cerere.d) să facă dovada producției realizate potrivit prevederilor lit. a) și b) prin documente justificative.

Potrivit hotărârii de Guvern care aprobă acest ajutor de minimis, valorificarea producției se face în perioada 1 iulie - 29 noiembrie a anului de cerere. Documentele justificative (bonul fiscal/factura/fila/filele din carnetul de comercializare) care atestă comercializarea producției de usturoi valorificată în anul 2019, se depun la Direcțiile Agricole Județene până la data de 29 noiembrie.

Conform MADR, banii urmează să fie transferați în conturile cultivatorilor de usturoi în aceste zile.

START PLATA AJUTORULUI DE MINIMIS pentru APICULTORI! Agroinfo 14 noiembrie 2019 - SUMA ALOCATĂ LA PLATĂ! Ministerul Agriculturii anunță astăzi, 14 noiembrie 2019, că a alocat, pe 13 noiembrie, bani pentru plata ajutorului de minimis pentru apicultori. Banii vor fi transferați, în zilele următoare, în conturile apicultorilor care au solicitat acest ajutor.

Potrivit Ministerului Agriculturii, a fost alocată suma de 6.211.120 lei reprezentând prima plată pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol.

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis este 37 milioane de lei. Valoarea maximă a ajutorului de minimis acordat este 20.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare.

Schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României.

Schema se aplică pentru următorii beneficiari:

a) apicultorilor persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței

5

produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii;b) apicultorilor, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016;c) apicultorilor persoane juridice, precum și oricăror forme asociative cu sau fără personalitate juridică constituite conform legii.

Pentru a fi eligibile la acordarea ajutorului de minimis, întreprinderile/întreprinderile unice trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

a) să aibă familii de albine înscrise în baza de date națională apicolă la data de 1 martie 2019, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor, gestionat de Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. dr. G.K. Constantinescu", potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor;b) să aibă familii de albine înregistrate/autorizate la direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă.

Ajutorul de minimis se acordă beneficiarilor pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-mai 2019 asupra sectorului apicol, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producție, în cuantum de 20 lei/familie de albine.

Termenul de solicitare a acestui ajutor a expirat pe data de 31 octombrie 2019. Plata va fi transferată în conturile apicultorilor de către direcțiile agricole județene, unde apicultorii au depus cererile.ATENȚIE! Acest ajutor de minimis este plătit în baza unui raport ANAF cu datoriile pe care le are la bugetul de stat beneficiarul ajutorului. Concret, sumele datorate se scad din ajutor.

ASTĂZI, BANII CARE VOR AJUNGE ÎN CONTURILE FERMIERILOR! Agroinfo 14 noiembrie 2019 - ANUNȚ OFICIAL MINISTERUL AGRICULTURII!  Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că, în data de 13.11.2019, a alocat suma de 143.343.048 lei pentru plata subvențiilor și ajutoarelor

6

de minimis către fermieri. Banii vor fi transferați în conturile fermierilor, în aceste zile, de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și de direcțiile agricole județene.

Suma alocată de Ministerul Agriculturii se împarte astfel:

- 95.854.316 lei pentru plata măsurilor delegate de AFIR către APIA din cadrul PNDR 2014-2020, campania 2019, respectiv:                   - 36.823.555 lei – agromediu și climă                   - 6.916.807 lei –  agricultură ecologică                   - 52.113.954 lei – plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale, sumele alocate reprezentând avansul în procent de 85% din valoarea totală a drepturilor de plată a beneficiarilor;

- 40.943.395 lei pentru implementarea Programului pentru școli ce constă în distribuția în cadrul unităților școlare de fructe, legume, lapte si produse lactate;

- 6.211.120 lei reprezentând prima plata pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol;

- 276.967 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi;

- 57.250 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc.

Facem precizarea că plata către beneficiari va fi efectuată de APIA și DAJ-uri în perioada imediat următoare, anunță MADR în comunicatul transmis pentru AGROINFO.

Noi sume alocate de MADR pentru plata beneficiarilor SIMONA DAN 14 NOIEMBRIE 2019Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a anunțat ,joi, că a alocat suma de 143.343.048 lei, din care 95.854.316 lei pentru plata măsurilor delegate de AFIR către APIA din cadrul PNDR 2014-2020, campania 2019.

Astfel, potrivit MADR 36.823.555 lei sunt destinați pentru agromediu și climă, 6.916.807 lei pentru  agricultură ecologică și 52.113.954 lei pentru plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale,

7

Sumele alocate reprezentă avansul de 85% din valoarea totală a drepturilor de plată ale beneficiarilor;

De asemenea, s-au alocat 40.943.395 lei pentru implementarea Programului pentru școli ce constă în distribuția în cadrul unităților școlare de fructe, legume, lapte si produse lactate, 6.211.120 lei reprezentând prima plata pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol, 276.967 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi și 57.250 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc.

MADR precizează că plata către beneficiari va fi efectuată de APIA și DAJ-uri în perioada imediat următoare.

 CER SUBVENȚIE DE 30 DE EURO PE CAP DE OAIE!Agroinfo 13 noiembrie 2019 -

PREȚURI SCĂZUTE LA MIEL, SUBVENȚII PREA MICI. Crescătorii de ovine din România nu sunt singurii care luptă pentru supraviețuirea fermelor. Sectorul ovin din Irlanda pare la fel de afectat de prețurile mici la miel și carnea de oaie, de subvențiile din zootehnie care sunt prea mici ca să-i scoată din necazuri. Oierii irlandezi amenință cu proteste de amploare. Ei cer ministrului Agriculturii o subvenție de 30 de euro pe cap de oaie și alte ajutoare.  

 „Sectorul ovinelor trece printr-o perioadă foarte dificilă. Față de 2018, prețurile la miel din acest sezon au scăzut cu 9 euro pe miel, în principal din cauza impactului Brexit în Marea Britanie (ieșirea Marii Britanii din UE n.r.) ”, a spus Joe Healy, președintele Asociației Fermierilor din Irlanda (IFA).

Studiul Național al Fermelor Teagasc arată că în 2018 veniturile fermelor de ovine au fost de 13.297 euro. Numărul ovinelor a fost de 2,56 milioane de capete, dar a scăzut cu 86.000 capete în recensământul oilor din decembrie 2018.

Joe Healy, președintele IFA, și Sean Dennehy, președintele Federației Oierilor, au prezentat o serie de acțiuni privind prețurile și politica agricolă necesare pentru a restabili veniturile crescătorilor și încrederea acestora că sectorul ovin se va redresa.

8

IFA face eforturi pentru creșterea subvențiilor țintite pentru sectorul ovin, atât din finanțare internă, cât și din sprijinul Politicii Agricole Comune, PAC.

„IFA solicită o subvenție de 30 de euro pe cap de oaie pentru crescătorii de ovine.” A spus președintele IFA la o întâlnire cu oierii irlandezi, organizată pe 12 noiembrie 2019.

Printr-un lobby (campanie n.r.) puternic, IFA a asigurat o finanțare de 25 de milioane de euro pe an pentru sistemul de bunăstare al ovinelor în 2017,  iar oierii au primit un ajutor pentru bunăstare în valoare de 10 euro pe  cap de oaie.

IFA propune ca ministrul irlandez al Agriculturii, Michael Creed, să modifice schema de ajutor și să ofere mai multe opțiuni de finanțare pentru fermieri pentru a crește plata pentru bunăstarea animalelor la 15 euro pe oaie pentru 2020 și, de asemenea, să extindă și să îmbunătățească schema pentru anii viitori.

În ceea ce privește PAC, Joe Healy a spus că ministrul Creed trebuie să protejeze pe deplin bugetul PAC și să asigure o creștere a acestuia pentru a acoperi inflația și orice costuri suplimentare pentru fermieri. Ministrul irlandez al Agriculturii trebuie să se opună reducerii bugetului cu 97 de milioane de euro, propunere făcută pentru Irlanda. „Planul strategic PAC pentru Irlanda trebuie să acorde prioritate sectoarelor vulnerabile, precum oile. În Pilonul I trebuie luate în considerare plățile cuplate (sprijinul cuplat ovine n.r.), precum și eco-schemele”. A spus liderul fermierilor irlandezi.

În ceea ce privește Planul de Dezvoltare Rurală, Pilonul II, președintele IFA a spus că sectorul de creștere a ovinelor aduce o contribuție socială și economică semnificativă în zonele rurale și în special în regiunile montane, unde alte tipuri de agricultură nu sunt posibile.

Asociația Fermierilor din Irlanda a propus o schemă de mediu de 10.000 euro în noua PAC, cu plăți mai mari pentru terenurile agricole obișnuite, precum și o finanțare sporită pentru ANC (Zonele care se confruntă cu constrângeri naturale).

9

În ceea ce privește prețurile la oaie și piața, Sean Dennehy, liderul Federației Oierilor, a spus că prețurile la miel trebuie să crească, iar accesul pe piața chineză este esențial pentru oierii irlandezi. El a cerut ministrului Creed să acorde prioritate vizitei în China pe care acesta o va face în această săptămână pentru a negocia exportul oilor în această țară. China importă ovine și carne de oaie, în prezent, din Noua Zeelandă și Australia.

Industria cărnii de oaie din Irlanda generează o valoare de producție de 485 de milioane de euro pe an, ceea ce susține peste 34.000 de crescători de ovine și alte mii de locuri de muncă în servicii conexe.

În 2018, exporturile au reprezentat aproape 70% din producția de carne de oaie irlandeză, ajungând la un total de 56.000 de tone, evaluat la aproximativ 315 milioane de euro. Marea Britanie și Franța rămân piețele cheie pentru carnea de oaie irlandeză, reprezentând 58% din volum în 2018. Cu toate acestea, în ultimul an, sectorul s-a diversificat pe piețe precum Belgia, Danemarca, Germania, Suedia și Elveția.

ȘEFUL APIA, LA HELSINKI!Agroinfo  13 noiembrie 2019 SE ÎNTÂMPLĂ ASTĂZI! Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, participă, miercuri, 13 noiembrie 2019, la Helsinki, la cea de-a 46–a Conferință a Directorilor Agențiilor de Plăți din Uniunea Europeană, în contextul președinție Finlandei la Consiliul Uniunii Europene.

Eveniment organizat bianual în cadrul președinției rotative a Consiliului Uniunii Europene, conferința se bucură de o largă participare europeană, prin reprezentanți atât ai agențiilor de plăți similare din toate statele membre și statele candidate, cât și ai unor instituții europene de prestigiu (Comisia Europeană, Curtea Europeană de Conturi).

Astfel, conferința este platforma ideală pentru agențiile de plăți ale UE pentru a împărtăși experiențe și bune practici, pentru a discuta provocări comune și a găsi soluții comune, precum și pentru a prezenta propuneri pentru îmbunătățirea proceselor și a rezultatelor în punerea în aplicare a politicii agricole comune (PAC).

În același timp, conferința de la Helsinki urmărește să abordeze perspectivele și provocările subsumate procesului de tranziție de la actuala,

10

la noua Politică Agricolă Comună după 2020 și va beneficia de prezentări, dezbateri și contribuții din partea tuturor actorilor implicați în proiectarea și implementarea PAC (agențiile de plăți, Comisia Europeană, Curtea de Conturi Europeană).

În cadrul evenimentului, directorul general APIA (în foto) a prezentat raportul și concluziile celei de-a 45-a Conferințe a Directorilor Agențiilor de Plăți organizate la București, în perioada 15-17 mai 2019, în cadrul deținerii de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, se arată în comunicatul transmis de APIA.

Reprezentantii APIA, discutii despre viitoarea politica agricola cu oficialii de la Bruxelles Noiembrie 14, 2019Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca astazi, 13.11.2019, Directorul General, Adrian PINTEA, participa la Helsinki, la cea de-a 46–a Conferinta a Directorilor Agentiilor de Plati din Uniunea Europeana (UE), in contextul presedintiei Finlandei la Consiliul Uniunii Europene.

Eveniment organizat bianual in cadrul presedintiei rotative a Consiliului Uniunii Europene, conferinta se bucura de o larga participare europeana, prin reprezentanti atat ai agentiilor de plati similare din toate statele membre si statele candidate, cat si ai unor institutii europene de prestigiu (Comisia Europeana, Curtea Europeana de Conturi).

Astfel, conferinta este platforma ideala pentru ca agentiile de plati ale UE sa impartaseasca experiente si bune practici, pentru a discuta provocari comune si a gasi solutii comune, precum si pentru a prezenta propuneri pentru imbunatatirea proceselor si a rezultatelor in punerea in aplicare a politicii agricole comune (PAC).

In acelasi timp, conferinta de la Helsinki urmareste sa abordeze perspectivele si provocarile subsumate procesului de tranzitie de la actuala, la noua Politica Agricola Comuna dupa 2020 si va beneficia de prezentari, dezbateri si contributii din partea tuturor actorilor implicati in proiectarea si implementarea PAC (agentiile de plati, Comisia Europeana, Curtea de Conturi Europeana).

11

In cadrul evenimentului, Directorul General APIA a prezentat raportul si concluziile celei de-a 45-a Conferinte a Directorilor Agentiilor de Plati organizate la Bucuresti, in perioada 15-17 mai 2019, in contextul detinerii de catre Romania a Presedintiei Consiliului Uniunii Europene.

ÎNCEPE PLATA AJUTORULUI DE MINIMIS pentru CRESCĂTORII DE ALBINE! agrointeligenta.ro14 noiembrie 2019 Așteptarea a luat sfârșit pentru apicultorii care au solicitat ajutor de minimis! Ministerul Agriculturii anunță că a dispus alocarea sumelor necesare ca toți apicultorii care au avut pierderi în acest an să îți primească banii cuveniți.

Printr-un comunicat de presă remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO, MADR anunță că a dispus alocarea unei sume de 6.211.120 lei reprezentând prima plata pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol.

Având în vedere că schema de ajutor de minimis este în cuantum de 20 de lei pe familia de albine, banii alocați de MADR vor acoperi sprijinul pentru 310.556 familii de albine din România. Vă reamintim că în această toamnă, crescătorii de albine care au avut pierderi din cauza ploilor din primăvară sau a secetei din vară au avut posibilitatea de a accesa o schemă de ajutor de minimis în valoare de cel mult 20.000 de euro/beneficiar. Ultima zi de depunere a cererilor la Direcțiile Agricole Județene a fost 31 octombrie. Având în vedere că s-au alocat sumele necesare achitării ajutorului de minimis, pe măsură ce dosarele apicultorilor sunt verificate și îndeplinesc condițiile de leigibilitate, direcțiile agricole pot dispune plățile către beneficiari.

CER SUBVENȚIE DE 30 DE EURO PE CAP DE OAIE! Agroinfo 13 noiembrie 2019

PREȚURI SCĂZUTE LA MIEL, SUBVENȚII PREA MICI. Crescătorii de ovine din România nu sunt singurii care luptă pentru supraviețuirea fermelor. Sectorul ovin din Irlanda pare la fel de afectat de prețurile mici la miel și carnea de oaie, de subvențiile din zootehnie care sunt prea mici ca să-i scoată din necazuri. Oierii irlandezi amenință cu proteste de amploare. Ei cer ministrului Agriculturii o subvenție de 30 de euro pe cap de oaie și alte ajutoare.  

 „Sectorul ovinelor trece printr-o perioadă foarte dificilă. Față de 2018, prețurile la miel din acest sezon au scăzut cu 9 euro pe miel, în principal din cauza impactului Brexit în Marea Britanie (ieșirea Marii Britanii din UE

12

n.r.) ”, a spus Joe Healy, președintele Asociației Fermierilor din Irlanda (IFA).

Studiul Național al Fermelor Teagasc arată că în 2018 veniturile fermelor de ovine au fost de 13.297 euro. Numărul ovinelor a fost de 2,56 milioane de capete, dar a scăzut cu 86.000 capete în recensământul oilor din decembrie 2018.

Joe Healy, președintele IFA, și Sean Dennehy, președintele Federației Oierilor, au prezentat o serie de acțiuni privind prețurile și politica agricolă necesare pentru a restabili veniturile crescătorilor și încrederea acestora că sectorul ovin se va redresa.

IFA face eforturi pentru creșterea subvențiilor țintite pentru sectorul ovin, atât din finanțare internă, cât și din sprijinul Politicii Agricole Comune, PAC.

„IFA solicită o subvenție de 30 de euro pe cap de oaie pentru crescătorii de ovine.” A spus președintele IFA la o întâlnire cu oierii irlandezi, organizată pe 12 noiembrie 2019.

Printr-un lobby (campanie n.r.) puternic, IFA a asigurat o finanțare de 25 de milioane de euro pe an pentru sistemul de bunăstare al ovinelor în 2017,  iar oierii au primit un ajutor pentru bunăstare în valoare de 10 euro pe  cap de oaie.

IFA propune ca ministrul irlandez al Agriculturii, Michael Creed, să modifice schema de ajutor și să ofere mai multe opțiuni de finanțare pentru fermieri pentru a crește plata pentru bunăstarea animalelor la 15 euro pe oaie pentru 2020 și, de asemenea, să extindă și să îmbunătățească schema pentru anii viitori.

În ceea ce privește PAC, Joe Healy a spus că ministrul Creed trebuie să protejeze pe deplin bugetul PAC și să asigure o creștere a acestuia pentru a acoperi inflația și orice costuri suplimentare pentru fermieri. Ministrul irlandez al Agriculturii trebuie să se opună reducerii bugetului cu 97 de milioane de euro, propunere făcută pentru Irlanda. „Planul strategic PAC pentru Irlanda trebuie să acorde prioritate sectoarelor vulnerabile, precum

13

oile. În Pilonul I trebuie luate în considerare plățile cuplate (sprijinul cuplat ovine n.r.), precum și eco-schemele”. A spus liderul fermierilor irlandezi.

În ceea ce privește Planul de Dezvoltare Rurală, Pilonul II, președintele IFA a spus că sectorul de creștere a ovinelor aduce o contribuție socială și economică semnificativă în zonele rurale și în special în regiunile montane, unde alte tipuri de agricultură nu sunt posibile.

Asociația Fermierilor din Irlanda a propus o schemă de mediu de 10.000 euro în noua PAC, cu plăți mai mari pentru terenurile agricole obișnuite, precum și o finanțare sporită pentru ANC (Zonele care se confruntă cu constrângeri naturale).

În ceea ce privește prețurile la oaie și piața, Sean Dennehy, liderul Federației Oierilor, a spus că prețurile la miel trebuie să crească, iar accesul pe piața chineză este esențial pentru oierii irlandezi. El a cerut ministrului Creed să acorde prioritate vizitei în China pe care acesta o va face în această săptămână pentru a negocia exportul oilor în această țară. China importă ovine și carne de oaie, în prezent, din Noua Zeelandă și Australia.

Industria cărnii de oaie din Irlanda generează o valoare de producție de 485 de milioane de euro pe an, ceea ce susține peste 34.000 de crescători de ovine și alte mii de locuri de muncă în servicii conexe.

În 2018, exporturile au reprezentat aproape 70% din producția de carne de oaie irlandeză, ajungând la un total de 56.000 de tone, evaluat la aproximativ 315 milioane de euro. Marea Britanie și Franța rămân piețele cheie pentru carnea de oaie irlandeză, reprezentând 58% din volum în 2018. Cu toate acestea, în ultimul an, sectorul s-a diversificat pe piețe precum Belgia, Danemarca, Germania, Suedia și Elveția.

 

  START PLATA AJUTORULUI DE MINIMIS pentru APICULTORI! Agroinfo  14 noiembrie 2019 SUMA ALOCATĂ LA PLATĂ! Ministerul Agriculturii anunță astăzi, 14 noiembrie 2019, că a alocat, pe 13 noiembrie, bani pentru plata ajutorului de minimis pentru apicultori. Banii vor fi transferați, în zilele următoare, în conturile apicultorilor care au solicitat acest ajutor.

Potrivit Ministerului Agriculturii, a fost alocată suma de 6.211.120 lei reprezentând prima plată pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol.

14

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis este 37 milioane de lei. Valoarea maximă a ajutorului de minimis acordat este 20.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare.

Schema de ajutor de minimis se aplică pe întreg teritoriul României.

Schema se aplică pentru următorii beneficiari:

a) apicultorilor persoane fizice care dețin atestat de producător emis în baza Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieței produselor din sectorul agricol, cu modificările și completările ulterioare, valabil la data depunerii cererii;b) apicultorilor, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016;c) apicultorilor persoane juridice, precum și oricăror forme asociative cu sau fără personalitate juridică constituite conform legii.

Pentru a fi eligibile la acordarea ajutorului de minimis, întreprinderile/întreprinderile unice trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii de eligibilitate:

a) să aibă familii de albine înscrise în baza de date națională apicolă la data de 1 martie 2019, conform Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor, gestionat de Agenția Națională pentru Zootehnie "Prof. dr. G.K. Constantinescu", potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 251/2017 pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor și stupilor;b) să aibă familii de albine înregistrate/autorizate la direcția sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă.

Ajutorul de minimis se acordă beneficiarilor pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-mai 2019 asupra sectorului apicol, astfel încât să se asigure continuarea ciclului de producție, în cuantum de 20 lei/familie de albine.

Termenul de solicitare a acestui ajutor a expirat pe data de 31 octombrie 2019. Plata va fi transferată în conturile apicultorilor de către direcțiile agricole județene, unde apicultorii au depus cererile.

15

ATENȚIE! Acest ajutor de minimis este plătit în baza unui raport ANAF cu datoriile pe care le are la bugetul de stat beneficiarul ajutorului. Concret, sumele datorate se scad din ajutor.

MADR: Noi sume alocate de MADR pentru plata beneficiarilor Joi, 14 Noiembrie 2019 09:45

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că, în data de 13.11.2019, a alocat suma de 143.343.048 lei cu următoarele destinații:

- 95.854.316 lei pentru plata măsurilor delegate de AFIR către APIA din cadrul PNDR 2014-2020, campania 2019, respectiv:                   - 36.823.555 lei – agromediu și climă                   - 6.916.807 lei –  agricultură ecologică                   - 52.113.954 lei – plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale, sumele alocate reprezentând avansul în procent de 85% din valoarea totală a drepturilor de plată a beneficiarilor;

- 40.943.395 lei pentru implementarea Programului pentru școli ce constă în distribuția în cadrul unităților școlare de fructe, legume, lapte si produse lactate;

- 6.211.120 lei reprezentând prima plata pentru ajutorul de minimis pentru compensarea efectelor fenomenelor hidrometeorologice nefavorabile manifestate în perioada martie-aprilie 2019 asupra sectorului apicol;

- 276.967 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a producției de usturoi;

- 57.250 lei pentru plata ajutorului de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci din rasele Bazna și/sau Mangalița în vederea producerii cărnii de porc.

Facem precizarea că plata către beneficiari va fi efectuată de APIA și DAJ-uri în perioada imediat următoare.

ANUNȚUL UNUI DIRECTOR APIA pentru FERMIERII NEMULȚUMIȚI! agrointeligenta.ro13 noiembrie 2019

Fermierii care au fost selectați la controlul prin teledetecție, mai aproape de a intra la plata avansului pentru acest an. Până la data de 15 noiembrie funcționarii APIA au termen să finalizeze întâlnirea de clarificare cu fermierii și să introducă sau să corecteze noile date. Foarte important de precizat este faptul că fermierii pot opta să conteste rezultatele acestui control.

16

Directorul APIA Arad, Alin Triponescu, anunță fermierii ăsiți cu nereguli în urma controalelor – fie de suprafață, fie de econdiționalitate – că au avut posibilitatea să ceară o reinterpretare a rezultatelor.

„Fermierul poate veni cu justificări atunci când sunt găsite neconformități. Poate spune că au fost probleme temporare. De aceea se fac aceste reinterpretări ale datelor. Agricultorii au putut cere o interpretare a datelor de la firma care s-a ocupat cu teledetecția, dacă au vrut ca datele să fie reinterpretate. A doua interpretare ce a putut fi solicitată de fermier este controlul comasat, în teren”, a susținut Alin Triponescu, directorul Agenției de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, potrivit www.glsa.ro Reamintim că Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a derulat controale pe teren și prin teledetecție până la începutul lunii octombrie, după care, s-a făcut o evidență a verificărilor, pentru posibilele probleme să fie remediate, iar agricultorii găsiți cu neconformități să fie penalizați.

APIA: Stadiul plăților în avans - Campania 2019 Joi, 14 Noiembrie 2019

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de 16 octombrie și până în prezent, în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2019, a autorizat la plată un număr de 707.573 fermieri, cu o sumă totală în valoare de 1,185 miliarde euro, reprezentând un procent de 88,51 % din numărul fermierilor pentru plata în avans, astfel:

896,99 milioane euro din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA); 240,5 milioane euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

(FEADR); 47,84 milioane euro cofinanțare de la Bugetul Național.

Reamintim că până la data de 30 noiembrie, în conformitate cu Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 6536, se pot efectua plăți în avans de până la 70 % în cazul plăților directe enumerate în Anexa I la Regulamentul (UE) nr.1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, şi de până la 85 % în cazul sprijinului acordat în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr.1306/2013.

17

Plățile se efectuează la cursurile de schimb valutar stabilite de către Banca Centrală Europeană, astfel:

- 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2019 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 329/3, pentru plățile finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă);

- 4,6635 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2018 şi publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/06, pentru plățile finanțate din FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală). Sursa: apia.org.ro

AFIR si FINANTARI

AFIR, noutati despre fondurile europene atrase pana in prezent Noiembrie 14, 2019Directorul AFIR, Adrian Chesnoiu, sustine ca Romania a atras fonduri europene in valoare de 4,65 miliarde de euro, prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR 2014 – 2020). Aceasta suma reprezinta un grad efectiv de absorbtie de 52,3% din alocare, noteaza Agerpres.

„Am efectuat plati catre beneficiarii PNDR in valoare totala de peste 4,6 miliarde de euro, pana in acest moment, ceea ce reprezinta un grad efectiv de absorbtie de 52,3% din alocarea disponibila, atingandu-ne tinta pe care ne-am stabilit-o pentru aceasta etapa. Sunt foarte multe proiecte care asteapta sa fie depuse, stim ca exista atat o dorinta foarte mare de a investi in agricultura romaneasca, cat si o nevoie de finantare a acestui sector”, a precizat Chesnoiu.

AFIR: fonduri de 9,3 miliarde de euro, solicitate prin PNDR

Potrivit AFIR, valoarea fondurilor europene solicitate prin PNDR se ridica la 9,3 miliarde de euro, iar fondurile totale disponibile pentru proiectele de investitii se ridica la 5,8 miliarde de euro. Agentia a primit 59.463 de solicitari de finantare a investitiilor in agricultura si pentru dezvoltarea mediului rural, depuse online pe pagina de internet www.afir.info de catre fermieri.

In urma selectiei cererilor de finantare si a incadrarii solicitarilor in alocarea disponibila prin PNDR 2020, AFIR a contractat 54.843 de proiecte de

18

investitii, pentru care a pus la dispozitia beneficiarilor suma de 4,65 de miliarde de euro.

Principalele proiecte pentru care s-a acordat finantare

„Ca urmare a demararii lucrarilor la investitiile contractate de AFIR, a finalizarii anumitor proiecte de investitii, precum si a acordarii transelor de plata aferente sprijinului forfetar (acordat prin sM 6.1 tineri fermieri, sM 6.3 ferme mici, sM 6.2 infiintare activitati neagricole, sM 6.4 dezvoltare activitati neagricole), Agentia a efectuat, pana in acest moment, plati in valoare totala de 2,56 de miliarde de euro pentru proiectele de investitii. De asemenea, AFIR a aprobat efectuarea platilor compensatorii catre fermieri in valoare totala de 2,04 miliarde de euro”, declara reprezentantii agentiei.

Din totalul platilor efectuate pentru finantarea proiectelor de investitii, 1,3 miliarde de euro au fost platite pentru cele 41.142 de investitii in sectorul agricol contractate de AFIR, iar pentru cele 465 de investitii in sectorul pomicol contractate, Agentia a decontat plati in valoare totala de 60,3 milioane de euro.

ALTELE

MADR: Întâlnirea ministrului Nechita-Adrian Oros cu membri ai conducerii Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt Joi, 14 Noiembrie 2019

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Nechita-Adrian Oros va fi prezent vineri, 15 noiembrie 2019, la întâlnirea cu membri ai conducerii Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt, din localitatea Izbiceni, județul Olt, în incinta Căminului Cultural Tudor Gheorghe, începând cu orele 16:00.

În cadrul discuțiilor vor fi abordate teme de actualitate și interes major pentru sectorul agricol românesc, precum: formele naționale de sprijin destinate fermierilor, Planul Național Strategic în contextul noii Politici Agricole Comune 2021-2027, subvențiile APIA, noi programe de sprijin pentru fermieri, piețe de desfacere pentru micii producători, viitorul fermelor de familie, rolul formelor asociative, finanțarea și creditarea micilor fermieri, stadiul fondurilor europene din actualul PNDR 2014-2020 și redistribuirea sumelor rămase din sub-măsurile neaccesate către alte sub-măsuri.     Menționăm că accesul mass-media la această întâlnire este permis.

19

ADRIAN OROS, CHEMAT ASTĂZI de PREȘEDINTELE IOHANNIS LA ȘEDINȚĂ LA COTROCENI! Agroinfo CONSULTĂRI. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a fost chemat astăzi, 13 noiembrie 2019, de președintele României, Klaus Iohannis, la discuții la Cotroceni. La ședință a participat și premierul Ludovic Orban.

Ministrul de Finanţe Florin Cîţu, ministrul Transporturilor Lucian Bode, ministrul Economiei Virgil Popescu şi cel al Agriculturii Adrian Oros au avut, miercuri, o întrevedere cu preşedintele Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni. Surse guvernamentale au declarat pentru Mediafax că preşedintele Klaus Iohannis vrea să se consulte cu toţi miniştrii Cabinetului Orban cu privire la temele care ţin de agenda Guvernului. Una dintre teme ar privi rectificarea bugetului, banii pentru fiecare minister, inclusiv pentru Ministerul Agriculturii care trebuie să asigure plățile fermierilor.

Klaus Iohannis urmează să poarte discuţii în zilele următoare şi cu ceilalţi membrii ai Guvernului, au afirmat sursele citate.

Ludovic Orban a declarat, pentru Mediafax, că a fost prezent la consultările dintre Klaus Iohannis şi miniştrii Florin Cîţu, Virgil Popescu, Lucian Bode şi Adrian Oros. Premierul a afirmat că astfel de întâlniri vor avea loc periodic, deoarece şeful statului e interesat de situaţia ministerelor.

„Periodic vor mai exista astfel de întâlniri, pentru că preşedintele este preocupat de situaţia ministerelor. Astăzi am avut o întrevedere la care am asistat şi eu cu miniştrii Popescu, Bode, Oros şi Cîţu”, a declarat Ludovic Orban, pentru Mediafax.

Emil Dumitru, numit secretar de stat în Ministerul Agriculturii. Decizia, publicată în Monitorul Oficial! agrointeligenta.ro14 noiembrie 2019 11:55

Emil Dumitru este, oficial, noul secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Numirea sa a fost semnată ieri, 13 noiembrie, de către premierul Ludovic Orban și a apărut astăzi în Monitorul Oficial. Conform CV-ului său, Emil Dumitru este absolvent de drept cu un master în sectorul agricol. Din 2006, el administrează ferma familiei din Chiselet, județul Călărași. Numirea lui Florian-

20

Emil Dumitru în funcția de secretar de stat a fost confirmată de ministrul Agriculturii Adrian Oros chiar la prima sa conferință de presă.

”Eu pot să confirm că unul dintre cei trei va fi domnul Emil Dumitru. Numărul lor (al secretarilor de stat – n.r.) nu pot încă să îl confirm. Probabil vor fi trei, probabil vor fi doi, probabil vor fi patru. Încă nu ne-am decis. Suntem încă în evaluare”, a spus ministrul Agriculturii Adrian Oros, întrebat despre viitoarea sa echipă de secretari de stat. Cine este Emil Dumitru, noul secretar de stat în Ministerul Agriculturii Absolvent al facultăţii de drept, Emil Dumitru are un master în horticultură, cursuri în viticultură, și este recunoscut pentru experiența sa în politici publice agrare.

În 2015, la vârsta de 36 de ani, Emil Dumitru devenea cel mai tânăr președinte de organizație de fermieri – Federația Națională Pro Agro, funcție pe care a deținut-o până în acest an, când a decis să nu mai candideze pentru un nou mandat. Într-un interviu acordat Agrointeligența – AGROINTEL.RO, Emil Dumitru relata cum s-a apucat de agricultură:

”M-am apucat în anul 2006 de agricultură. Totul a început în mod firesc, pentru că avem pământul familiei și până atunci noi trebuia mereu să plătim prestări de servicii pentru a ne lucra terenul. Am realizat că nu se justifică economic și am decis că e momentul să lucrăm noi pământul, să producem pentru piață, să nu mai producem doar pentru autoconsum. Am început cu 24 de hectare, după care în fiecare an am crescut într-un mod sănătos, cu câte 10-20 hectare, și am ajuns la aceste 160-170 de hectare, o exploatație de cultură vegetală, mică în România, mare în Europa. Dacă vom înțelege că trebuie să legăm activitatea recentă și cu zootehnia, vom produce valoarea adăugată și o familie din România poate trăi decent din exploatarea acestei suprafețe”.

Fermier din pasiune, Emil Dumitru subliniază mereu dorința sa permanentă de studiu și de perfecționare, dar și importanța ca tinerii să se implice în agricultură. Conform unei declarații de avere pe care a depus-o anul trecut ca membru al Consiliului Economic Social, Emil-Florian Dumitru se împarte între casa părinților din Chiselet, județul Călărași, și apartamentul în care locuiește în București alături de soția Dana și cei doi băieți.

În declarația sa sunt incluse două mașini – un Opel Corsa din 2004 și un Opel Insignia din 2011, precum și tractoarele de la ferma de familie Dumitru – două Massey Ferguson (din 1995 și 1996), și o combină Laverda achiziționată prin leasing în 2016.

Familia Dumitru a accesat un credit de 500.000 de lei în 2016 pentru achiziție de teren agricol.

21

https://youtu.be/BedlrAJpBPM

LOVITURĂ pentru OAMENII LUI DAEA! CONCURSURILE organizate în ultimele zile de mandat, ANULATE! agrointeligenta.ro13 noiembrie 2019 12:49

Decizie la Ministerul Agriculturii! Pe pagina oficială a instituției se anunță cătoate concursurile care se aflau în desfășurare după ce Guvernul Dăncilă a fost destituit prin moțiune de cenzură sunt anulate. Premierul Ludovic Orban avertizase deja că Guvernul pe care îl conduce va o Ordonanță de Urgență pentru reorganizarea ministerelor şi va anula concursurile organizate fără respectarea legii!

”Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) anunță renunțarea la organizarea concursului pentru ocuparea funcției de director general din cadrul Agenției Domeniiloe Statului, probă scrisă 26 noiembrie”, este anunțul semnalat cu litere mari pe site-ul MADR. Instituția nu precizează când se va relua conscursul pentru agenția care gestionează terenurile statului nici dacă viitorul director va fi numit prin detașare. În continuare ministerul anunță renunțarea și la următoarele concursuri ce erau programate de vechea conducere a MADR: -șef serviciu, proba scrisă în data de 12.11.2019; -consilier asistent, proba scrisă,

22

14.11.2019; -consilier superior și consilier principal, proba scrisă, 26.11.2019; -consilier juridic asistent și consilier juridic debutant proba scrisă, 26.11.2019; -consilier asistent proba scrisă, 26.11.2019; -2 posturi consilier superior și 1 post de consilier asistent, proba scrisă, 28.11.2019. De precizat că o mare parte din concursuri au apucat deja să se desfășoare astfel că rămâne de văzut ce măsuri va lua actualul Guvern pentru anularea sau schimbarea oamenilor care au reușit să promoveze testele.

NOU ȘEF LA ANSVSA! GERONIMO BRĂNESCU A FOST DESTITUIT! agrointeligenta.ro14 noiembrie 2019

Prima schimbare importantă pe care premierul Ludovic Orban o face și care are impact direct în sectorul agroalimentar!

Aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, ANSVSA are un nou șef după ce în Monitorul Oficial a fost publicată demiterea de la conducerea instituției a lui Geronimo Brănescu. Atribuțiile lui Geronimo Brănescu au fost preluate de către Csutak Nagy Laszlo, vicepreședinte al ANSVSA. Csutak va exercita funcția de președinte al Autorității până la numirea unui nou șef la ANSVSA. Tot astăzi, în Monitorul Oficial a fost publicată eliberarea din funcția de de vicepreședinte al ANSVSA a lui Traian Constantin Petcu.

Vă reamintim că încă înainte de a fi învestit la Ministerul Agriculturii, Adrian Oros s-a arătat nemulțumit de activitatea ANSVSA în sectorul de combatere a pestei porcine africane. Oros a declarat la audierea sa în comisiile de specialitate ale Parlamentului că îi va propune premierului Ludovic Orban ca prima destituire importantă să fie cea a șefului ANSVSA, Geronimo Brănescu.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

23

Susţinută de consum, economia României încă merge bine: Creştere de 4,1% la nouă luni. În T3/2019 creşterea a fost de 3,2% Cristina Bellu astăzi, 09:27 751

Produsul intern brut a înregistrat în primele nouă luni ale anului o creştere economică de 4% pe seria brută şi de 4,1% pe seria ajustată sezonier, în timp ce în T3/2019 creşterea a fost de 3% pe seria brută şi de 3,2% pe seria ajustată sezonier faţă de perioada similară din 2018, arată datele transmise joi de INS.

Potrivit raportului Institutului Naţional de Statistică, ritmul de creştere al economiei s-a temperat, pe serie brută, de la 5% în T1/2019 şi 4,4% în T2/2019, la 3% în T3/2019.

“Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii datelor trimestriale pentru anul 2017 în vederea reconcilierii cu datele anuale definitive, publicate în Comunicatul de presa nr. 255 din 10 octombrie 2019, precum şi ca urmare a includerii estimărilor pentru T3/ 2019, fiind rectificată faţă de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 256 din 10 octombrie 2019”, precizează comunicatul Institutului Naţional de Statistică.

(Sursa: INS)

Consumul este factorul principal care susţine această creştere economică.

Europa, principala piaţă de export a României se confruntă cu o încetinire a creşterii economice, iar Germania este la limita recesiunii.

Economiştii estimează că pe întreg anul vom avea o creştere spre 4%. „Este o creştere bună dacă ne uităm la ceea ce se întâmplă în Europa, dar un pic

24

peste ceea ce se putea dacă ne uităm la ţările din jur, la Ungaria, la Polonia“, potrivit lui Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank.

  DAN ARMEANU (ASF): Puterea de cumpărare a românilor a crescut în ultimii trei ani cu 25% D.B.Bănci-Asigurări / 14 noiembrie

Puterea de cumpărare a românilor a crescut, în ultimii trei ani, cu 25%, aceasta fiind transferată şi în tendinţele crescătoare pe care le-a înregistrat piaţa financiară din România, a declarat într-o conferinţă de specialitate, Dan Armeanu, vicepreşedintele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

Dan Armeanu a explicat :"Calitatea factorului uman este determinată de nivelul de educaţie, iar acest lucru se întâmplă şi în sectorul financiar. Practic, cererea şi oferta pe piaţa financiară ar trebui să se afle într-un echilibru, determinat de gradul de educaţie financiară încorporat în cerere şi ofertă. Gândiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă am avea o cerere educată şi o ofertă mai puţin educată sau invers.

Nivelul de educaţie încorporat în cerere şi în ofertă îţi dă şi o imagine a dimensiunii acesteia şi a pieţei financiare. Din păcate, în România, pieţele financiare nebancare au o dimensiune mai redusă, deşi este în creştere şi a ajuns undeva, ca active în PIB, la 13%. Pe piaţa pensiilor private s-a ajuns la 6% din PIB, cu active în creştere până la aproximativ 14 miliarde de euro şi, probabil, în următorii ani vom ajunge undeva la 20 de miliarde de euro. Urmează piaţa de capital, undeva la 4 şi ceva la sută şi piaţa asigurărilor, cu 2 şi ceva la sută, active în PIB. În această dimensiune, normal că pe lângă educaţia financiară, aceasta este influenţată şi de puterea de cumpărare

. În ultimii trei ani, puterea de cumpărare a crescut. Dacă ne referim la câştigul net salarial real, dând la o parte inflaţia şi impozitele, practic avem o creştere a puterii de cumpărare de 25%, iar aceasta s-a transferat oarecum şi în creşterile pe care le-au înregistrat pieţele pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară le gestionează. Avem o creştere a pieţei pensiilor private, în ultimul an, de peste 20%. Avem o creştere a pieţei asigurărilor de peste 7%, a randamentelor destul de importantă şi pe piaţa de capital".

Oficialul ASF a subliniat că investiţia în oameni este cea mai bună variantă care poate fi realizată atât la nivelul întreprinderilor, cât şi la nivelul statului.

Acesta a adăugat că, în România, asistăm la un paradox, în sensul că majoritatea consumatorilor de pe piaţa financiară apelează la produsele de

25

bază, precum economisirea primară, în ciuda faptului că dobânzile sunt negative.

Institutul de Studii Financiare (ISF) organizează, joi, pentru al cincilea an consecutiv, Conferinţa Internaţională Anuală, cu tema "Competenţe profesionale pentru generaţiile noi de angajaţi".

NOILE REGULI pentru CREȘTEREA PORCILOR ÎN GOSPODĂRIE! agrointeligenta.ro14 noiembrie 2019

Ordin ANSVSA cu regulile pe care vor trebui să le respecte românii care doresc să crească porci în gospodărie. Agrointeligența – AGROINTEL.RO vă prezintă în exclusivitate și în premieră prevederile include într-un act normativ ce a fost elaborat la nivelul ANSVSA și al Ministerului Agriculturii. Reporterii Agrointeligența – AGROINTEL.RO au intrat în posesia unui document care conține prevederi importante pentru modul în care va arăta de acum încolo creșterea porcului românesc în gospodării.

Actul normativ, aflat la acest moment în stadiul de proiect, vine să completeze ordinul deja în vigoare privind clasificarea exploatațiilor de suine în funcție de dimensiunea lor. Astfel, dacă ordinul emis de Petre Daea în ultima sa zi de mandat prevedea respectarea normelor de biosecuritate, noul act normativ clarifică exact care sunt aceste reglementări ce țin de biosecuitate. Printre prevederi importante am aminti că micilor crescători de porci – cu efective de cel mult 5 capete, nu li se mai permite să hrănească animalele cu resturi din bucătărie, dar nici să mai țină animale pentru reproducție, implicit nici creșterea masculilor nesterilizați nu va mai fi permisă.

”Ordin pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine și pentru abrogarea Ordinului președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor și minstrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 20/195/2018 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de biosecuritate în exploataţiile de suine”, este denumirea viitorul act normativ. În cadrul acestuia, termenul de ”biosecuritate” este deficit ca fiind ”complexul de măsuri organizatorice şi tehnice care sunt aplicate într-o exploataţie de suine pentru prevenirea introducerii, persistenţei şi răspândirii agenţilor patogeni, în scopul apărării sănătăţii animalelor şi a sănătăţii publice”.

26

Nivelul I de biosecuritate este aplicabil exploatațiilor noncomerciale, stabilite conform art. 2 lit. a) din Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 538/2019 pentru stabilirea dimensiunilor și a tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României, și cuprinde următoarele reguli generale de biosecuritate:

a) introducerea în registrul de exploataţie cu respectarea pevederilor prevăzute de Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010 privind aprobarea Normei sanitare veterinare pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, cu modificările şi completările ulterioare, a datelor privind toate intrările, inclusiv exploataţia sursă şi ieşirile animalelor, precum şi destinaţia acestora;

b) asigurarea asistenţei sanitar-veterinare de către medicul veterinar de liberă practică organizat în condiţiile legii;

c) deţinerea suinelor în adăposturi împrejmuite, pardoseala să fie construită din materiale ușor de curățat și dezinfectat, fără posibilitatea de a veni în contact cu alte specii de animale, cu suine domestice din alte exploataţii sau cu porci mistreţi;

d) interzicerea hrănirii suinelor cu resturi de la bucătărie;

e) hrănirea suinelor cu nutrețuri vegetale este posibilă numai după trecerea unei perioade de cel puțin 30 de zile de la recoltare;

f) folosirea așternutului vegetal este posibilă numai după trecerea unei perioade de cel puțin 90 de zile de la recoltare;

g) suinele deținute exclusiv pentru consumul familial trebuie să provină din exploatațiile autorizate/înregistrate sanitar veterinar; toate suinele de sex masculin din exploatație trebuie să fie obligatoriu sterilizate;

h) respectarea regulilor de igienă generală înainte și după efectuarea diverselor lucrări de întreținere și îngrijire, respectiv spălarea mâinilor și schimbarea încălțămintei și a hainelor; hainele și încălțămintea utilizate vor fi destinate exclusiv acestui scop;

i) animalele sacrificate pentru consumul familial vor fi examinate obligatoriu sanitarveterinar, iar examenul ante-mortem se va realiza cu cel mult 24 ore înaintea sacrificării. Notificarea este în sarcina proprietarului;

j) se interzice creșterea suinelor în extravilan, cu exceptia acelor locații înregistrate sanitar-veterinar;

k) suinele se vor crește exclusiv pentru îngrășare în vederea consumului familial, nu și pentru reproducție. În plus față de aceste prevederi, micii

27

crescători și restul fermierilor care dețin efective de suine trebuie să deţină adăposturi pentru animale care să asigure condiţii minime de bunăstare prevăzute de reglementările legale în vigoare. Noile reglementări se află în acest moment la nivel de proiect finalizat și care urmează să fie făcut public de către ANSVSA și de către Ministerul Agriculturii, deopotrivă. Ordinul cu noile reguli de biosecuritate trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial pentru a-și face efectele. Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură .

Cum arată economia României la 9 luni: datoria externă a crescut cu peste 8 mld. euro, investițiile străine au scăzut, deficitul de cont curent, în urcare cu 19% InCont.ro, 13 noiembrie 2019

Datoria externă totală a României a crescut cu 8,398 miliarde de euro, în perioada ianuarie - septembrie 2019, potrivit datelor BNR.

În structură, datoria externă pe termen lung a însumat 73,831 miliarde de euro la 30 septembrie 2019 (68,2% din totalul datoriei externe), în creştere cu 8,1% faţă de 31 decembrie 2018.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 septembrie 2019 nivelul de 34,408 miliarde de euro (31,8% din totalul datoriei externe), în creştere cu 9,0% faţă de 31 decembrie 2018.

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 17,1% în perioada ianuarie - septembrie 2019, comparativ cu 22,6% în anul 2018. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 30 septembrie 2019 a fost de 5,0 luni, în comparaţie cu 4,9 luni la 31 decembrie 2018.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2019 a fost de 75,0%, comparativ cu 74,1% la 31 decembrie 2018.

Totodată, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 8,103 miliarde de euro în primele nouă luni din 2019, în creştere cu 19,2% comparativ cu cel din perioada similară din 2018, de 6,798 miliarde de euro.

În structură, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 2,342 de miliarde de euro, balanţa serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 343 de milioane de euro, balanţa veniturilor primare a avut un deficit mai mic cu 747 de milioane de euro, iar balanţa veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 53 de milioane de euro.

Mai puține investiții străine

28

Investiţiile străine directe au scăzut în primele nouă luni din 2019 cu circa 6,26% faţă de perioada similară a anului trecut, la 4,237 miliarde de euro, potrivit BNR.

"Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 4,237 miliarde de euro (comparativ cu 4,52 miliarde de euro în perioada ianuarie - septembrie 2018), din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 3,473 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 764 milioane de euro", se menţionează într-un comunicat al BNR.

Numărul firmelor cu capital străin nou înfiinţate a scăzut, în primele nouă luni din 2019, cu 0,7%, comparativ cu perioada similară a anului anterior, la 4.166 de unităţi, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC).

Cele 4.166 de societăţi noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 17,342 milioane dolari, în scădere cu 57,3% faţă de perioada ianuarie - septembrie 2018.

Cel mai mare număr de societăţi cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 48.416, dar cea mai mare valoare a capitalului social este a societăţilor olandeze, respectiv 12,487 miliarde de dolari, în 5.368 de firme.

Primele locuri în topul societăţilor cu participare străină la capital este ocupat de Pirelli Tyres Romania, din Italia, cu un capital subscris de 174,743 milioane dolari, B.Braun Pharmaceutical (Austria), cu 15,728 milioane dolari, şi CNUD-EFCO Operations (Belgia), cu 11,045 milioane dolari.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească -

Hotărârea nr. 3/2014 pentru adoptarea Regulamentului de organizare şi funcţionare al Colegiului Medicilor Veterinari, a Statutului medicului veterinar şi a Codului de deontologie medicală veterinară, Colegiul Medicilor Veterinari - CMV Modificat de Hotărâre 5/2019 la 12.11.2019

Regulamentul de organizare şi funcţionare al Colegiului Medicilor Veterinari din 25.10.2016, Colegiul Medicilor Veterinari - CMV Modificat  de Hotărâre 5/2019 la 12.11.2019

Statutul medicului veterinar din 25.10.2016, Colegiul Medicilor Veterinari

29

- CMV Modificat de Hotărâre 5/2019 la 12.11.2019

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1715/2019 de stabilire a normelor privind funcţionarea sistemului de gestionare a informaţiilor pentru controalele oficiale şi a componentelor sistemice ale acestuia ("Regulamentul IMSOC") (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 261 din 14.10.2019. A intrat în vigoare la 14.10.2019

Decizia nr. 1719/2019 privind poziţia care urmează să fie adoptată în numele Uniunii Europene în cadrul celei de a 18-a reuniuni a Conferinţei părţilor la Convenţia privind comerţul internaţional cu specii ale faunei şi florei sălbatice pe cale de dispariţie (CoP 18 la CITES) (Geneva, Elveţia, 17-28 august 2019), Consiliul Uniunii Europene Publicat în JOCE nr. 262 din 15.10.2019. A intrat în vigoare la 15.10.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1714/2019 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 136/2004 şi a Regulamentului (CE) nr. 282/2004 în ceea ce priveşte modelul de document sanitar-veterinar comun de intrare pentru produse şi animale şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 669/2009 în ceea ce priveşte modelul de document comun de intrare pentru anumite produse de hrană pentru animale şi alimentare de origine neanimală (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 261 din 14.10.2019. A intrat în vigoare la 14.10.2019

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1714/2019 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 136/2004 şi a Regulamentului (CE) nr. 282/2004 în ceea ce priveşte modelul de document sanitar-veterinar comun de intrare pentru produse şi animale şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 669/2009 în ceea ce priveşte modelul de document comun de intrare pentru anumite produse de hrană pentru animale şi alimentare de origine neanimală (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 261 din 14.10.2019. A intrat în vigoare la 14.10.2019

………………….

30

INTERNE

DECIZIA COMISIEI EUROPENE: JUDEȚELE CU ANEMIE INFECȚIOASĂ ECVINĂ! Agroinfo 13 noiembrie 2019 - OFICIAL BRUXELLES. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a publicat o decizie prin care este interzis exportul de cai din anumite județe din România unde evoluează anemia infecțioasă ecvină. Lista județelor a fost actualizată în acest an.

Anemia infecțioasă ecvină, AIE, este o boală virală care afectează doar animalele din familia ecvideelor. Perioada normală de incubație este între una și trei săptămâni, dar poate avea o durată de trei luni. Ecvideele contaminate rămân purtătoare ale infecției pe toată durata vieții lor, putând contamina și alte ecvidee.

Contaminarea cu AIE tinde să devină asimptomatică în cazul în care crizele clinice acute ale viremiei nu provoacă moartea animalului, iar probabilitatea transmiterii crește astfel în mod substanțial. Transmiterea locală a bolii se face prin transferul de sânge de la un animal infectat din specia ecvină prin procesul întrerupt de hrănire a muștelor-de-cal hematofage și prin infecția intrauterină a fătului. Modalitatea principală de răspândire a bolii pe distanțe mari este circulația animalelor infectate, a materialului seminal, a ovulelor și a embrionilor acestora, precum și utilizarea acelor infectate sau a transfuziei produselor din sânge care conțin virusul.

31

AIE este o boală cu declarare obligatorie în conformitate cu anexa I la Directiva 2009/156/CE a Consiliului (2). În plus, Directiva 82/894/CEE a Consiliului (3) prevede că focarele de AIE se semnalează Comisiei și celorlalte state membre prin intermediul Sistemului de notificare a bolilor animalelor (denumit în continuare „ADNS”).

Contrar situației sănătății animalelor din alte state membre, AIE este endemică în anumite părți din România iar programul național de eradicare nu este încă finalizat. Din acest motiv, Decizia 2010/346/UE a Comisiei (4) a stabilit măsuri de protecție cu privire la anemia infecțioasă ecvină din România.

Cu toate acestea, cu ocazia reuniunii din iunie 2019 a Comitetului permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale, autoritățile competente din România au prezentat celorlalte state membre și Comisiei un raport privind situația care a arătat că, în general, au fost realizate progrese în ceea ce privește eradicarea bolii și că anumite părți din România au rămas indemne de boală de peste 12 luni sau că prevalența bolii s-a menținut în limitele observate la nivel regional în alte state membre. Prin urmare, este necesar să se definească partea din teritoriul României pentru care urmează să se aplice măsurile de protecție prevăzute în Decizia 2010/346/UE, se arată în Decizia Comisiei Europene. 

Astfel, a fost reactualizată lista județelor unde evoluează această boală la ecvidee (cai, măgari, catâri), de unde România nu poate expedia ecvidee în celelalte state membre UE.

Potrivit Anexei Deciziei Comisiei Europene, județele sunt următoarele: Bihor, Satu Mare, Maramureş, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Cluj, Mureș, Harghita, Alba, Sibiu, Brașov, Hunedoara, Caraș-Severin, Gorj, Vâlcea și Tulcea. 

2020 va fi anul inulinei? Mircea Demeter joi, 14 noiembrie, 2019

Se pare că în anul 2020, inulina din fibre prebiotice își va avea momentul de grație, datorită dorinței puternice a consumatorului de produse cu mai puțin zahăr, dar cu mai multe proteine și de produse care sprijină sănătatea digestivă, spune

32

consultantul Julian Mellentin, consultant pentru alimente și băuturi, citat de NewNutrition Business. 1

 „Confluența tendințelor proteice, pentru alimente cu un conținut scăzut de zahăr și a stării de sănătate digestivă, provoacă puterea inulinei”, spune Mellentin, al cărui nou raport ”10 Tendințe cheie în alimentație, nutriție și sănătate 2020”, evidențiază tendințele cheie ale consumatorilor care vor determina creșterea industriei alimentare. „Inulina a devenit un înlocuitor de succes pentru zahărul natural, fiind utilizată într-un număr tot mai mare de produse, iar prezența sa înseamnă că firmele pot semnaliza conținutul de fibre îmbunătățit pe etichetă”, adaugă el. Reducerea zahărului și mai multe proteine sunt un factor important de creștere, așa cum a fost pentru mărci de pionierat, precum înghețata Halo Top, care a crescut în cinci ani, de la 0, la 350 de milioane de dolari, în vânzări cu amănuntul, oferind aceste avantaje gemene. „Proteina este acum o permisiune de a răsfăța, un ingredient din ce în ce mai utilizat pe scară largă în înghețate și deserturi, unde este adesea împerecheată cu inulină”, spune Mellentin.

COTA DE PESCUIT LA CALCAN A ROMÂNIEI CREȘTE LA 75 TONE/AN! Agroinfo: 12 noiembrie 2019 - OFICIAL MADR. Cota de pescuit la calcan a României crește de la 43 tone/an, cât era în anul 2017, la 75 tone/an. Decizia a fost luată la cea de a 43-a Sesiune Anuală a Comisiei Generale pentru Pescuit în Mediterană și Marea Neagră (GFCM).

În perioada 4-8 noiembrie 2019 s-a desfășurat la Atena, Grecia, cea de a 43-a Sesiune Anuală a Comisiei Generale pentru Pescuit în Mediterană și Marea Neagră (GFCM). Delegația României a fost condusă de Nicolae Dimulescu, președintele Agenției Naționale de Pescuit și Acvacultură. La aceasta Sesiune au participat 18 state membre GFCM, două state cooperante (Georgia și Ucraina, care nu sunt membre GFCM) și ca observatori - Arabia Saudită, Bosnia-Hertegovina, Federația Rusă și Palestina. Uniunea Europeană este membră cu drepturi depline și a fost reprezentată de delegația Comisiei Europene condusă de Valerie Laine și de delegația Consiliului Uniunii Europene. Programul Sesiunii a constat în analiza

1 https://www.new-nutrition.com/keytrend?id=135

33

activității GFCM în perioada 2018-2019 și stabilirea și aprobarea Programului de activitate pentru perioada 2019-2021.

Un aspect important de interes direct pentru Romania în această sesiune a fost stabilirea cotelor de pescuit pentru calcan la Marea Neagră pentru perioada 2020-2022. După propunerile înaintate de Grupul de lucru pentru evaluarea stocurilor la Marea Neagră al GFCM, din septembrie 2019 de la Trabzon, Turcia și, ca urmare a negocierilor prelungite, s-a convenit ca pentru UE să se atribuie o cotă anuală de 150 tone calcan pentru anii 2020, 2021 si 2022, din care 75 tone/an revin României și 75 tone/an Bulgariei.

Menționam că în anul 2017 cota de calcan a României era de doar 43 tone/an, a crescut apoi în anii 2018 și 2019 la 57 tone/an, iar acum, pentru următorii 3 ani, cota este majorată la 75 tone/an. Meritul revine deopotrivă Uniunii Europene și României, ca urmare a măsurilor de management durabil privind calcanul din Marea Neagră, luate în ultimii ani, care au condus la revigorarea stocului acestei specii valoroase. Totodată, alocarea acestei cote constituie o realizare a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care s-a implicat constant în toate acțiunile GFCM care privesc pescuitul comercial la Marea Neagră.

Lucrările celei de-a 43-a sesiuni anuale  a GFCM s-au terminat vineri, 8 noiembrie 2019, cu aprobarea raportului sesiunii, care cuprinde și aprobarea cotelor la calcan pentru următorii 3 ani.

Nicușor Șerban, Clubul Fermierilor Români: Acordarea subvențiilor va trebui făcută în funcție de performanță Ramona Dascălu14 noiembrie 2019

Nicușor Șerban, președintele Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă, crede că singura variantă prin care România nu va mai trebui să importe produse agroalimentare din alte țări este ca subvențiile să se acorde în funcție de performanță.

Prezent la cea de-a VI-a ediție a Balului Fermierilor, eveniment organizat pe 31 octombrie de Agrointeligența – BTvideo, fondatorul și administratorul fermei Agroserv Măriuța din Ialomița a subliniat nevoia de a schimba reguli importante de subvenționare agricolă. ”Agricultura României are nevoie de performanță, indiferent de modul de organizare al fermelor. Agricultura României este într-o

34

competiție dură cu agricultura țărilor din Uniunea Europeană, și nu numai, și cred că pentru acest lucru decidenții ar trebui să înțeleagă că dacă vrem ca balanța comercială a produselor agroalimentare să nu mai fie deficitară sau să fie mai puțin deficitară trebuie ca în noul Program Național Strategic (PNS), sprijinul agriculturii de orice mărime și de orice formă să se facă după performanță.

Dacă România va continua să arunce bani europeni și bani de la bugetul național oricui deține o vacă sau oricui deține trei hectare de teren, indiferent ce se întâmplă cu vaca, cu pasărea, cu terenul respectiv, cred că și peste șapte ani, după terminarea viitoarei Politici Agricole Comune (PAC), vom vorbi de aceleași importuri de lapte și produse din lapte, de aceleași importuri de carne de porc și așa mai departe”, a declarat fermierul Nicușor Șerban la cea de-a VI-a ediție a Balului Fermierilor, eveniment organizat de Grupul Agrointeligența.

Președintele Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă susține că fermierii români vor avea o șansă pe piața europeană numai dacă vor fi competitivi și vor produce eficient și sănătos: “Suntem în competiție cu fermierii din Europa și din lume, este o piață dură, nu ne iartă nimeni dacă greșim și singura noastră șansă este să fim competitivi, să producem mai mult, să producem mai eficient și să producem mai sănătos decât produc ei. Aceasta cred că este misiunea noastră, a fermierilor, indiferent de mărime, indiferent de categoria în care ne putem încadra”.

Din agricultura nu pierzi". Holde Agri Invest - Pariul pe ferme al unor antreprenori si manageri de bani de pe bursa

Ionut Sisu 13 Noiembrie 2019,  Holde Agri Invest, o companie de tip holding cu investitii in agricultura, se va lista pe bursa cel mai probabil in aprilie sau mai anul viitor.

Eugen Voicu, un nume cunoscut pe Bursa de Valori Bucuresti si unul dintre fondatorii companiei, se declara convins ca investitiile in agricultura “facute bine” nu pot genera pierderi si spune ca Holde va putea aduce castiguri anuale de chiar si 20% pentru investitorii de tip ‘seed’, oamenii care au pus la bataie primele 5 milioane de euro pentru achizitii de ferme si utilaje.

35

Ce este Holde Agri Invest si cine sunt oamenii din spatele companiei

Holde Agri Invest este structurat precum un fond de private equity care investeste in ferme agricole. In prima runda de finantare, compania a reusit sa atraga de la investitori 5 milioane de euro, bani folositi in buna parte pentru achizitionarea unor terenuri si utilaje agricole.

Cei mai mari actionari ai companiei sunt in prezent Iulian Circiumaru si Andrei Cretu (fondatorii 7Card), care, printr-un vehicul de investitii, detin impreuna aproximativ 25% din actiuni. Pe lista primilor investitori in Holde Agri Invest se mai afla Cristian Pop, Angelica Ropotan, Dan Manolescu si Certinvest Management Solutions, o companie din grupul Certinvest – cel mai mare administrator de fonduri mutuale independent din piata romaneasca.

In urmatoarele saptamani vrem sa facem inca un plasament privat prin care vrem sa atragem inca 5-6 milioane de euro.Eugen Voicu este fondatorul si principalul actionar al Certinvest, el aflandu-se totodata in board-ul Holde Agri Invest.

“Unul dintre rolurile Certinvest in acest caz este acela de a atrage finantare pentru Holde. In prima runda ne-am adresat unor antreprenori si executivi de business cu experienta, iar interesul a fost unul foarte bun. In urmatoarele saptamani vrem sa facem inca un plasament privat prin care vrem sa atragem inca 5-6 milioane de euro”, mentioneaza Eugen Voicu.

Business-ul Holde Agri Invest a fost conceput in 2016 de antreprenorii Liviu Zagan (in prezent CEO-ul companiei), Robert Maxim, Matei Georgescu si Alexandru Covrig.

Cum functioneaza business-ul Holde Agri Invest

Holde Agri Invest cumpara sau ia in arenda terenuri agricole pe care ulterior le exploateaza. Pe termen lung, planul companiei este sa aiba 25% din terenuri in proprietate si 75% din terenuri in arenda.

Este mai eficient sa exploatezi terenul in arenda decat sa imobilizezi bani in teren. Rata de crestere a pretului la terenuri agricole este mai mica decat profitul pe care il poti obtine din exploatare.

“Acum, dupa primele achizitii, dupa ce se intabuleaza toate terenurile, vom avea aproximativ 15% in proprietate. Vom cumpara in continuare de la proprietari, cel putin pana la nivelul de 25%. Este mai eficient sa exploatezi terenul in arenda decat sa imobilizezi bani in teren. Rata de crestere a pretului la terenuri agricole este mai mica decat profitul pe care il poti obtine din exploatare, chiar si luand in calcul cheltuiala de arenda ”, explica Voicu.

36

Culturile Holde sunt doar de cereale, iar in momentul de fata intreaga productie merge la export datorita preturilor mai bune oferite, dar si din cauza ca in Romania nu exista procesatori de produse ecologice (de exemplu, fabrici de biscuiti ecologici).Compania se concentreaza in prezent doar pe achizitii de terenuri agricole din partea de sud a Romaniei, primele ferme aflandu-se in zona Rosiorii de Vede, Teleorman si Calarasi. Holde cumpara fermele de la proprietari si pastreaza forta de munca care exista in prealabil.

“In general cumparam si utilajele agricole folosite. Aici este cea mai dura negociere pentru ca proprietarii, in mod evident, vor sa vanda ferma cu utilaje, iar noi vrem sa facem agricultura foarte eficienta, aducant utilaje noi si performante. Valoarea utilajelor trebuie acceptata de ambele parti si apoi incercam sa le vindem ulterior sau sa le mai folosim o perioada de timp”, spune Eugen Voicu.

“Agricultura inseamna tehnologie. Desi pare greu de crezut, din agricultura nu pierzi bani”

Holde a cumparat anul trecut utilaje noi in valoare de 2 milioane de euro, iar anul acesta are in plan achizitia altor utilaje noi a caror valoare ar ajunge, de asemenea, la 2 milioane de euro. Voicu sustine ca ideea de baza a Holde Agri Invest este aceea de agricultura eficienta.

“Agricultura inseamna multa tehnologie in momentul de fata. Utilajele moderne sunt eficiente cand lucreaza terenuri de mari dimensiuni. De exemplu, avem o semanatoare care insamanteaza in 24 de ore 180 de hectare pentru ca totul este prin GPS. Masina poate sa functioneze non stop, nu o conduce nimeni, e doar supravegheata, iar deviatia de la linia de lucru este de doar 2-3 cm, fata de 20-30 cm in cazul unui sofer obisnuit”.

Poate ca nu pare credibil, dar daca ti-ai facut treaba bine, din agricultura nu pierzi bani, castigi mai putin, dar de pierdut nu pierzi.Compania de agricultura are in prezent 3.500 de hectare de teren in exploatare, iar pana in primavara anului viitor vrea sa ajunga la 10.000 de hectare, presupunand inchiderea cu succes a urmatoarei runde de finantare. Ulterior, Holde vrea sa ajunga “cat mai rapid” la 20.000 de hectare.

“Poate ca nu pare credibil, dar daca ti-ai facut treaba bine, din agricultura nu pierzi bani, castigi mai putin, dar de pierdut nu pierzi. Domeniul este unul defensiv si care genereaza constant venituri, indiferent de conditiile meteo. In acest calcul conteaza extrem de mult suprafata exploatata.

Desigur, daca esti un fermier cu mai putin de 1.000 de hectare esti expus unor riscuri importante cand grindina loveste jumatate din cultura. Grindina

37

vine insa pe cateva sute de hectare, nu pe mii. Cand ai o suprafata mare in lucru, diversificata, daca o cultura este afectata vei inregistra venituri din alta; este ceva statistic, nu o spun eu. Intr-un an scade pretul la grau, sa zicem, insa nu la toate culturile. La suprafete mari, inclusiv clima si rezultatul exploatarii pe culturi este diferit”, mentioneaza Eugen Voicu.

Randamente de doua cifre pentru primii investitori

Privit din perspectiva investitionala, Holde Agri Invest se asemana unui REIT (Real Estate Investment Trust), avand in vedere ca, dupa listarea pe bursa, investitorii vor putea sa cumpere actiuni Holde avand astfel expunere, cu bani putini, pe un anumit sector de activitate (agricol).

“Conceptul este similar REIT-urilor, dar mai eficient decat in industria imobiliara. In agricultura, evolutia este mai constanta decat in imobiliare. Chiar si in timpul crizelor economice, agricultura nu este la fel de lovita precum imobiliarele sau restul economiei per ansamblu”, spune Voicu.

La listarea pe bursa, investitorii din primele runde de finantare ale Holde Agri Invest se pot astepta la castiguri de peste 10%.

“Investitorilor din prima runda de finantare, cei care si-au asumat cele mai mari riscuri, le-am propus un business plan ce presupune randamente cuprinse intre 18% si chiar 20% pe an. Am instituit un mecanism de actiuni preferentiale pentru seed investors. Aceste actiuni au un dividend preferential incepand cu anul al treilea de activitate al companiei, care valoreaza 50% din valoarea nominala a actiunilor. Este vorba practic de un dividend special. Pentru investitorii care vin in urmatorul plasament privat pe care il vom face, randamentul estimat este de doua cifre”, explica fondatorul Certinvest.Voicu isi bazeaza estimarea privind randamentele pe cele doua linii importante de business ale companiei: exploatarea agricola si capitalizarea pretului la terenuri.

“Avem terenuri in proprietate si vom mai cumpara la preturi foarte atractive. Adaugam valoare si din achizitia de terenuri, iar din acest motiv randamentele pot parea mari. Putem avea un castig de 8-15% din exploatarea terenului, iar din cresterea pretului la teren inca 5%/an, reprezentand o estimare conservatoare”, afirma Eugen Voicu.

Listare pe AeRO in aprilie-mai 2020. Peste doi ani, listarea in liga mare a Bursei

Holde Agri Invest se va lista la inceputul anului viitor in piata AeRO, segment administrat de Bursa de Valori Bucuresti si dedicat companiilor antreprenoriale, aflate la inceput de drum.

38

“Anul viitor, in aprilie-mai probabil, ne listam pe AeRO. Dupa 1-2 ani pe AeRO vom merge in piata principala. Listarea este in primavara pentru ca vrem sa ‘prindem’ in rezultatele financiare ale companiei si primul an agricol pe care l-am avut: mai exact, am plantat in toamna lui 2018, am recoltat in 2019 si vom vinde in primul trimestru din 2020”, a declarat Eugen Voicu.Dupa listare, in cel de-al treilea an de activitate, Holde va incepe sa faca distributii catre toti actionarii.

“Nu excludem dividendele obisnuite, dar daca ma intrebati astazi, va vom spune ca vrem sa rasplatim actionarii cu actiuni gratuite dupa listare. Facem acest lucru pentru ca nu vrem sa decapitalizam compania, iar cei care vor lichiditati isi vor putea vinde in piata actiunile”, a declarat Eugen Voicu.Pe Bursa de Valori Bucuresti nu exista in prezent nicio companie care sa ofere expunere directa pe sectorul agricol romanesc.

Promoție AGRICOVER! Cumperi FERTICOVER START FORTE și primești GRATUIT un aplicator pentru ÎNGRĂȘĂMÂNT MICROGRANULAT! agrointeligenta.ro13 noiembrie 2019 15:20

Pregătirea culturilor de primăvară este o etapă extrem de importantă în parcursul firesc al sezonului agricol, etapă care nu trebuie neglijată, atât din punctul de vedere al lucrărilor necesare, cât și al îngrășămintelor.

Fertilizarea cu ajutorul îngrășămintelor înseamnă furnizarea elementelor nutritive optime în funcție de specificul culturii, pe întreg parcursul ciclului de viață, pentru a asigura un plus de calitate și o productivitate crescută. Plecând de la aceste premise, culturile de tomnă trebuie să beneficieze de cele mai bune produse de fertilizare, pentru a avea un START bun, încă din perioada semănatului.

FERTICOVER START FORTE este un îngrășământ starter microgranulat (granule de 0,5 – 1,5 mm), cu aplicare la sol, în momentul semănatului, cu rolul de a asigura la nivelul sistemului radicular substanțele nutritive pentru cresterea plantei. Azotul și fosforul sunt elementele nutritive de bază, prezente sub forme ușor asimilabile de către plantă. Doza de aplicare 25 kg/ha pentru culturile de porumb, floarea-soarelui, Soia si Legume.` În perioada octombrie – noiembrie, Agricover vine în sprijinul fermierilor cu o promoție integrată, care oferă un produs de fertilizare specializat împreună cu soluția tehnică de aplicare a acestuia.

PROMOȚIE AGRICOVER – Produs de calitate superioară, plus echipament de aplicare gratuit Fermierii care achiziționează FERTICOVER START FORTE în

39

cadrul promoției Agricover, primesc gratuit un aplicator special microgranulat, APV. În funcție de cantitatea de îngrășământ microgranulat achiziționat, pentru minimum șase sau opt tone, la prețul de listă, echipamentul de aplicare a îngrăsământului poate avea 8 sau 16 ieșiri. Costurile de livrare și montaj sunt suportate integral de către Agricover SA. Fermierii care doresc să acceseze această campanie trebuie să contacteze reprezentatul zonal Agricover S.A. Detaliile promoției șii regulamentul campaniei pot fi accesate AICI.

Alexandru Stănescu la Bucharest Food Summit: ”Producătorii români s-au dezvoltat, dar stăm prost pe balanța comercială” Ramona Dascălu 13 noiembrie 2019

Alexandru Stănescu, președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, a declarat în cadrul panelului “Alianța Producătorilor Alimentari cu retailerii și consumatorii”, la Bucharest Food Summit 2019 că o alianță asemănătoare funcționează în acest moment în cadrul Comisiei de Agricultură și că lunar există întâlniri între președinții de asociații și autorități.

Președintele Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților a explicat faptul că legile în Comisie sunt făcute în prezent de către asociațiile de producători, de procesatori, precum și de consumatori, iar politicienii girează prin vot aceste legi. “Aș vrea să le mulțumesc și eu celor care au apreciat activitatea Comisiei de Agricultură, de fapt cred că am schimbat așa o cutumă a Comisiei de Agricultură, în ultimul timp legile în Comisia de Agricultură le fac mai mult șefii de asociații, de la producători, de la consumatori, de la toți cei care sunt implicați în legea respectivă.

Ultima fază este faza prin care colegii din Comisia de Agricultură își dau votul, așa că de multe ori dacă mai iese și câte o lege cum spunea domnul Sorin Minea, e și vina celor care, și chiar apropo domnul Minea, legat de ordonanța 31 cu 5% TVA, am avut o întâlnire în Comisia de Agricultură și cred că dacă întreb câțiva colegi de-ai dumneavoastră o să spună contrar, o să spună că este o lege foarte bună, sunt convins, dar n-am să deschid polemica asta“, a spus Alexandru Stănescu în cadrul panelului “Alianța Producătorilor Alimentari cu retailerii și consumatorii”. Acesta a vorbit și despre existența unui grup de lucru care unește producătorii, procesatorii și consumatorii, grup în care se dezbat cele mai importante legi din industria agroalimentară. “Vreau să vă spun că o alianță de genul ăsta am făcut și în Comisia de Agricultură, dar nu propriu-zis în

40

Comisie, ci în Comisie ca și sală, ca și locație, prin care toți reprezentanții și toți colegii de aici de la masă, care reprezintă Romalimenta, APRIL, o asociație, sunt prezenți în acest grup de lucru, de monitorizare a produselor agroalimentare românești, mai mult, și Parlamentul, reprezentat de mine, în acest grup de lucru, ministerul Agriculturii reprezentat cel puțin la nivel de secretar de stat, cel puțin un vicepreședinte de la ANSVSA am avut la fiecare întâlnire.

Am stabilit noi să avem întâlniri periodice, adică o dată pe lună, cred că nu avem o lună de zile de când ne-am întâlnit ultima dată, când am discutat o lege importantă, care apăruse în Parlamentul României, este vorba despre dublu standard, o lege pe care am considerat că e bine să stea mai departe puțin pentru că nu e cazul să facem noi o lege a dublului standard atât timp cât nu suntem foarte bine documentați pe această temă. Este foarte important ceea ce vom face în continuare pentru că într-adevăr agricultura românească s-a dezvoltat, producătorii s-au dezvoltat, dar stăm prost pe balanța comercială pentru că deși suntem buni producători, producem produse de calitate, dar din păcate mâncăm foarte multe produse aduse din Europa, și nu numai. E bine să fim foarte atenți cu ceea ce va urma, legat de viitoarea Politică Agricolă Comună, acel Plan Național Strategic pentru că e foarte important să ducem banii cât mai mulți spre zona de procesare.

Avem ferme dezvoltate, dar din păcate stăm mai prost pe zona de procesare, pe zona de desfacere a produselor agroalimentare. Un lucru foarte important, s-a întrebat Vlad  (Vlad Macovei – președintele Grupului Agrointeligența, n.r.) retoric dacă avem supralegiferare sau sublegiferare. Să știți că noi încercăm să fim acolo, și vreau să vă dau un singur exemplu: în decembrie anul trecut am scos Legea cooperativelor agricole și într-un an de ziel am constatat că mai trebuie modificate sau adăugate câteva lucruri în această lege, la ora asta o am din nou în portofoliul Comisiei de Agricultură.

Iar o lege importantă pe care am trecut prin Parlamentul României este Legea 133, prin care am înființat Agenția pentru Calitatea și Marketingul Produselor Agroalimentare Românești. Cred că este o agenție importantă pe care ministerul Agriculturii trebuie să o pună de la 1 ianuarie în aplicare. Câteva legi importante în Comisia de Agricultură sau în Parlamentul României: vom închide mult discutata Legea 150  cu 51% produse românești, pe care din păcate nu am putut să o facem aplicabilă pentru că nu ne-a permis Comisia Europeană, dar vom reveni la această discuție pentru că există o Directivă – Directiva Practicilor Neloiale și va trebui să o punem în legislație“, a declarat Alexandru Stănescu.

41

Nicolae Giugea, noul vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților agrointeligenta.ro13 noiembrie 2019

Nicolae Giugea, deputat PNL, va prelua funcția de videpreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților. Funcția a fost deținută anterior de către Adrian Oros, actualul ministru al Agriculturii, care va rămâne membru al Comisiei.

Pentru funcţia de secretar al comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost nominalizat deputatul Vasile Gudu. Schimbări la nivelul Grupului Parlamentar al PNL după instalarea la Palatul Victoria a cabinetului de miniștri condus de premierul Ludovic Orban.

Într-o ședință organizată marți, 12 noiembrie, Grupul PNL a votat ca deputaţii Sorin Bumb, Nicolae Giugea şi Tudoriţa Lungu să ocupe funcţiile de vicepreşedinţi alocate în următoarele comisii parlamentare: Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi, respectiv, Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic.

Pentru funcţia de secretar al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a fost nominalizat deputatul PNL Vasile Gudu. În prezent, prin modificările votate de deputații PNL, conducerea Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților este următoarea: Președinte – Alexandru Stănescu, deputat PSD Vicepreședinte – Nicolae Giugea, deputat PNL Vicepreședinte – Dănuț Păle, deputat PSD Vicepreședinte – Ioan Dîrzu, deputat PSD Secretar – Vasile Gudu, deputat PNL Secretar – Dan Ciocan, deputat PSD Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților numără 24 de membri.

Gheorghe Albu, LAPAR: Cele patru probleme ale unui fermier în relația cu procesatorii și retailerii Ramona Dascălu 13 noiembrie 2019

42

Gheorghe Albu, președintele interimar al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), a participat ieri, marți – 12 noiembrie, la panelul “Alianța producătorilor alimentari cu retailerii și consumatorii”, eveniment organizat în cadrul Bucharest Summit Food 2019.

În calitate de producător agricol și de lider în acest sector, inginerul Gheorghe Albu a subliniat existența a patru probleme principale în relația dintre producători, retaileri și consumatori.

”În calitate de fermier, aș vrea să punctez patru probleme. Prima este relația fermierului cu procesatorul și aici aș vrea să scot în evidență faptul că marea majoritate a producătorilor agricoli înființează culturi agricole și nu numai fără a avea contract pe anticipate, lăsând la voia întâmplării eficiența economică pentru că neavând contracte în așa fel încât să știm ce suprafețe putem cultiva, cât vom obține și ce posibilitate avem ca să valorificăm producția respectivă, atunci ne lăsăm după conceptul de la recoltare, care se supune principiului cererii și ofertei.

Dacă s-au cultivat suprafețe mari de o anumită cultură asta presupune că și producțiile vor fi mari și atunci prețurile vor fi mici. Regret că totuși procesatorii interni, mai ales cei din morărit, nu am văzut în cei aproape 30 de ani de când lucrez în mediul privat să fi venit la poartă sau să ne fi chemat vreodată, să ne invite și să facem contracte în așa fel încât să știm ce suprafețe să cultivăm pe anumite culturi și ce perspectivă avem să obținem un preț care să ne satisfacă din punct de vedere economic. Sau poate să fie un an în care condițiile de climă să nu fie unele favorabile, atunci producția să fie mică și în felul acesta să existe un preț artificial. Totodată, aș vrea să punctez și relația producătorului agricol cu retailerii, nu avem contracte și nu avem centre de colectare, mă refer pentru micii producători sau producătorii medii, în așa fel încât produsele agricole ale lor să fie colectate într-un anumit centru, unde să fie sortate, unde să fie preambalate și oferite acestor centre de comercializare în condiții de siguranță, de calitate și nu numai.

Așa că de multe ori suntem lăsați să ne încercăm fiecare norocul, să mergem la câte un retailer sau la câte un supermarket și acolo să ne lovim de anumite condiții pe care ni le impun dânșii, fie taxă de raftul de sus, taxa de raftul de la mijloc sau taxă de raftul de dedesubt și așa mai departe. Al treilea punct pe care vreau să-l aduc în discuție este relația fermierului cu consumatorul, obligația noastră ca producător agricol este să participăm la acele târguri, la aceste întâlniri și nu numai, fel și fel de expoziții.

De ce? Pentru că în felul acesta avem posibilitatea să luăm contact direct cu consumatorul, să-l educăm pentru că de multe ori consumatorul nu este educat și el se duce într-o direcție greșită în ceea ce privește achiziția unor anumite produse agroalimentare și mă refer la cele din import.

43

De aseemenea, am o experiență proprie, având în vedere că am o cramă, aș recomanda tuturor colegilor indiferent din ce sector agroalimentar sunt pentru că dacă au acolo unități de procesare să profite de turismul agricol în așa fel încât consumatorul să vadă și să aibă idee de cum se produce acolo un salam, cum se produce o sticlă de vin și nu numai. Eu de exemplu, în crama pe care o administrez, în 3 ani de activitate am avut ocazia să primesc peste 26 de mii de turiști și în felul acesta am pornit cu vânzări de la aproximativ 30 de miliarde de lei (lei vechi – n.r.), bani vechi, și am ajuns în peste 3 ani la peste 100 de miliarde de lei, vânzări din vin.

Și de-asta spuneam, că toate aceste acțiuni au rolul de a informa, de a educa consumatorul. Al patrulea punct pe care vreau să-l scot în evidență este accentul pe care trebuie să-l punem pe formele asociative. În sală sunt foarte mulți reprezentanți ai formelor asociative pe care îi salut și îi felicit pentru eforturile pe care le fac ca activitatea din domeniul pe care dânșii îl reprezintă să fie cât mai eficientă.

Toți își dau acest interes și au aș vrea, dacă tot am vorbuit de vin, să scot în evidență meritele unui lider de formă asociativă, a domnului Claudiu Necșulescu, care este președintele Organizației Naționale Interprofesionale Vitivinicole, care prin eforturile pe care le-a făcut, în ciuda faptului că eu sincer să fiu, nu cred că l-am văzut vreodată la televizor, dar fiind în acest sector am văzut eficiența muncii acestui domn președinte, pe considerentul că în sectorul de viticultură și nu numai, și de procesare, s-au adus, s-au absorbit foarte mulți bani de la Uniunea Europeană, motiv pentru care aproape toate plantațiile viticole din România sunt plantații noi, plantații cu o genetică nouă, ceea ce a făcut ca România să devanseze foarte multe state care erau cu tradiție în facerea vinului.

De asemenea, salut prezența domnului președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților, ori de câte ori am fost chemat acolo în ședințele respective, sincer vă spun că l-am perceput ca pe un om care cunoaște domeniul, de altfel este și coleg de breaslă, și am văzut dăruirea și implicarea dânsului în asigurarea unui cadru legislativ pe domeniile de agricultură, fie pentru producători, fie pentru procesatori, fie pentru comercianți, fie pentru formele asociative”, a declarat Gheorghe Albu, președinte interimar al LAPAR și fermier în Constanța, acolo unde administrează o suprafață de circa 6.000 de hectare de teren agricol și 250 de hectare de plantația de viță de vie.

Totodată, admninistratorul firmei Argonaut, Albu a investit în 250 de hectare de luciu de apă și deține un efectiv de 8.000 de capete de ovine.

44

Romanian Food & Agribusiness Conference a ajuns la cea de-a saptea editie Noiembrie 13, 2019

Pe 15 noiembrie 2019, BusinessMark va invita la cea de-a VII-a editie a „Romanian Food & Agribusiness Conference”, eveniment ce va avea loc la JW Marriott Hotel Bucuresti.

Agricultura are o pondere importanta din PIB-ul Romaniei, chiar daca, pe fondul transformarii economiei romanesti, ponderea in economie s-a diminuat in ultimele decenii. Cu toate acestea, agricultura din tara noastra este afectata de: fragmentarea exploatatiilor agricole, rentabilitatea inca redusa, nivelul scazut al capitalizarii, lipsa sistemelor de irigatii.

Mai mult, capitalul uman si lipsa pregatirii profesionale a fortei de munca din agricultura reprezinta si ele o provocare. In acest context, la „Romanian Food & Agribusiness Conference” ne propunem sa discutam despre oportunitati, perspective si solutii pentru cresterea businessurilor din acest sector, alaturi de cei mai importanti jucatori din domeniu.

Alaturi de noi vor fi:

Sorin Minea, Presedinte ANGST, Presedinte Romalimenta; Florin Capatana, Quality Director, Auchan Retail Romania; Dorin Cojocaru, Presedinte, APRIL – Asociatia Patronala Romana din

Industria Laptelui; Laurentiu Gioroc, Milk Collection & Planning Manager,

FrieslandCampina;

45

Ramona Ivan, Director, Directia Relatii Externe si Finantari Structurale, CEC Bank;

Marius Bicu, Owner, Unilact Transilvania; Alina Donici, Managing Partner, Artesana.

Ei vor aborda subiecte de real interes pentru profesionistii din domeniu:

Subventii in agricultura. Sursele, formele si conditiile de finantare pentru domeniul agricol. Solutiile bancilor si ale societatilor de leasing pentru dezvoltarea business-urilor din sectorul agricol;

AGRICULTURA IN FATA SCHIMBARILOR CLIMATICE. Protejarea investitiilor si riscurile la care sunt supuse afacerile agricole. Solutii pentru asigurarea culturilor agricole si a animalelor;

ZOOTEHNIA ROMANEASCA. Situatia actuala si perspectivele de viitor, provocarile cu care se confrunta crescatorii, solutii de crestere si a productivitatii si implicit a exporturilor.

FISCALITATE & LEGISLATATIE. Aspecte fiscale si legislative in agribusiness & food. Noutati pentru anul fiscal 2020.

Incurajarea producatorilor romani locali si facilitarea accesului acestora la marile lanturi de retail

LOGISTICA & SUPPLY CHAIN. Solutii si servicii logistice eficiente: depozitare, picking, transport, livrare.

Consultati aici agenda evenimentului „Romanian Food & Agribusiness Conference.”

Fermierul bistritean pentru care criza fortei de munca nu mai e o problema In nov. 14, 2019  95 0

Astazi va invitam la o ferma de bovine din Orheiul Bistritei, judetul Bistrita Nasaud, unde totul este robotizat. Toate operatiunile de intretinere si de mulgere a animalelor sunt facute de masini care se bazeaza pe inteligenta artificiala. Animalele nu sunt stresate, iar fermierul a obtinut banii din fondurile europene. In concluzie, criza fortei de munca umana nu reprezinta o problema pentru bistriteanul din materialul urmator.

46

https://youtu.be/Sc2nImGCgps

Localitatea in care pretul terenului extravilan a explodat In nov. 13, 2019  

In localitatea Sebiș, jud. Bistrita Nasaud, preturile au explodat la terenurile extravilane. Totul se invarte in jurul crescatorilor de animale, care si-au marit șeptelul si nu mai au unde sa-si tina animalele. Mai multe detalii in interviul realizat de Marius Milea cu un fermier a carui activitate predominanta este in sectorul zootehnic.

https://youtu.be/pSt8nV9-HKs

47

A MUNCIT ÎN SPANIA 10 ANI, IAR ACUM A DAT LOVITURA ACASĂ, ÎN DOLJ! LIVREAZĂ NON-STOP CĂPȘUNI CULTIVATE LA 2 METRI SUB PĂMÂNT CRISTIAN BLANUTA PUBLICAT: 14/11/2019 |

Muncitor pe ogoarele din Spania până în urmă cu trei ani, un tânăr din comuna doljeană Mârşani este acum un fermier de succes la el acasă. El cultivă căpşuni tot anul, inclusiv într-un solar construit la 2 metri sub pământ, deși are nevoie de lună plină.

Robert Mărinică a lucrat 10 ani ca muncitor în agricultură în Spania, iar în urmă cu trei ani a decis să revină acasă. S-a întors din străinătate cu bani, cu idei şi cu dorinţa de a transforma pământurile pe care le deţine în Mârşani în ogoare roditoare şi profitabile, scrie Mediafax.

LIVE. Eveniment AIPROM: ”Fascinanta călătorie a tomatelor de la sămânță la farfurie” agrointeligenta.ro14 noiembrie 2019

https://youtu.be/KvY7EnAC4Ss

48

EVENIMENT AIPROM: ” Fascinanta călătorie a tomatelor de la sămânță la farfurie” Descoperim împreună tot ce se întâmplă în culisele procesului prin care tomatele ajung de la producători direct în rafturile magazinelor, și apoi în alimentația noastră! Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

Naturevo a sărbătorit 20 de ani de activitate pe piața agricolă din România Ramona Dascălu14 noiembrie 2019

În prezența unui public numeros, NATUREVO a sărbătorit 20 de ani – o vârstă plină de energie și elan. 20 de ani sunt mai mult decât vârsta maturității și sunt anii în care compania a parcurs un drum spre performanță. Naturevo a fost însoțită în acest drum de fermieri, colaboratori, furnizori, dar, și mai important, de o echipa în continuă creștere.

Seara a debutat cu un discurs susținut de dl Ioan ENOIU – fondator NATUREVO. Acesta a arătat: ”Iubirea de natură ne-a inspirat când am numit-o NATUREVO, cu sensul de EVOCARE, EVOLUȚIE ȘI REVOLUȚIE ÎN NATURĂ”. Pe parcursul anilor au fost întâmpinate multiple dificultăți, ținând cont de condițiile specifice României, care au fost depășite prin muncă asiduă și professionalism. Lângă rebelul fondator au fost câteva persoane, dintre care două duc și astăzi stindardul și se identifică cu istoria NATUREVO: Cristina Miculescu, astăzi Director General și Rodica Zidaru, Manager de Dezvoltare Piață. Misiunea declarată de NATUREVO a fost să aibă capacitatea de a oferi fermierilor soluții performante pentru sănătatea plantelor, adaptate schimbărilor climatice (la început, când fondatorul Naturevo vorbea de schimbări climatice, foarte mulți considerau că este “puțin plecat’). Așa s-a dezvoltat ulterior conceptul “Evo Clima”. Pe lângă Evo Clima, s-au lansat și alte concepte precum: 0,00 Reziduuri, Naturevo Inovație, Naturevo Eco,

49

concepte care au și astăzi aceeași aplicabilitate. Faptul că NATUREVO a reușit în bună măsură să aducă în agricultura României “stiința la zi”, stau mărturie rezultatele obținute de fermierii, care s-au alăturat demersului curajos al firmei, deloc ușor, dar edificator.

În toate etapele parcurse, NATUREVO s-a bazat pe cel mai valoros capital: CAPITALUL UMAN! Cristina MICULESCU – director general NATUREVO a subliniat importanța echipei și, de asemenea, importanța partenerilor. Ea a amintit celor prezenți că Naturevo oferă fermierilor soluții personalizate cu inputuri pentru afacerea lor. Dincolo de acestea, Naturevo este o firmă cu și despre oameni, aflați în relație cu alți oameni, partenerii Naturevo. ”Naturevo este printre puținele echipe din piață care implică expertiza tehnică în camp deschis, înaintea oricărei negocieri.

Ce înseamnă acest lucru pentru noi? O recunoaștere a profesionalismului și respectului pe care vi-l purtăm”. Directorul General Naturevo a mai menționat în prezentare că în spatele fiecărui coleg de la vânzări, pe care cu siguranță fermierii îl asimilează cu Naturevo, vor avea ocazia să îi vadă și pe colegii pe care el se bazează. Aceștia sunt oamenii care contribuie la rezultatele firmei, fie că sunt de la departamentul economic, logistică, juridic sau de la execuție. În prezentare a menționat onoarea de a vedea: ”92 de pasiuni, 92 de idealuri, 92 de profesioniști, 92 de OAMENI care înseamnă NATUREVO la 20 de ani!” După ce a avut loc prezentarea echipei, invitații au avut parte de momente artistice: Prestație live Andreea Runceanu, show de lasere cu conceptele Naturevo, muzica live – Prestige Orchestra. Participanții au apreciat în mod deosebit calitatea prezentărilor și momentele artistice.

Investițiile și inovațiile agricole din Insula Mare a Brăilei primesc recunoaștere europeană REDACȚIA FIR 14 NOIEMBRIE 2019

Recent, în Insula Mare a Brăilei s-au aflat într-o vizită profesională mai mulți reprezentanți ai unora dintre cele mai importante organizații agricole europene și ai Asociației Producătorilor de Porumb din Româmia (APPR).Insula Mare a Brăilei este cea mai mare exploatație agricolă din Europa, având 29 de ferme și fiind administrată de compania Agricost – Al Dahra. Programul de extindere a producției de lucernă și investițiile realizate de Agricost pentru dezvoltarea culturii au atras atenția asociațiilor de profil de pe întregul continent, în condițiile în care Uniunea Europeană este dependentă de importuri de lucernă pentru a satisface consumul local.

50

„Am venit în Insula Mare a Brăilei pentru că am văzut că producția de lucernă a crescut și pentru că România vrea să devină un actor important în ceea ce privește producția de lucernă la nivel european”, a declarat Eric Guillemot, secretar general al CIDE.

Investițiile în cultivarea și prelucrarea lucernei au demarat, la Brăila, în urmă cu câțiva ani. „Este un program care a început în urmă cu cinci ani de zile. Acum trei ani a fost construită o fabrică de deshidratare a lucernei. La acel moment, suprafața cultivată cu lucernă era de 2.500 hectare”, explică Mihai Solomei, director general adjunct Agricost – Al Dahra. Până în anul 2022, Agricost are în plan să ajungă la 12.500 de hectare cultivate cu lucernă.

Cu o producție medie de 17 tone de lucernă la hectar și cu 12-14% umiditate, această cultură este profitabilă. Agricost-Al Dahra are în construcție încă o fabrică de uscare a lucernei.

„O fabrică de lucernă costă aproximativ 16 milioane de euro. La acestea se mai adaugă utilaje de patru milioane de euro care asigură însămânțarea, recoltarea și transportul lucernei la fabrică,” explică Lucian Buzdugan, președinte al Consiliului de administrație al Agricost.

„Sunt impresionat de ceea ce am văzut, aici, în Insulă. Este spectaculos ce poate produce acest pământ. Se obține o medie de 17 tone pe hectar de lucernă, ceea ce este imens. Al Dahra a făcut aici cele mai bune terenuri arabile din Europa”, a declarat Eiko Jan Duusema, președinte CIDE.

Vizita unor reprezentanți importanți ai organizațiilor agricole din Uniunea Europeană, care fac auzite vocile a milioane de fermieri, înseamnă recunoașterea muncii pe care o desfășoară angajații companiei Agricost-Al Dahra.

„S-a aflat în Uniunea Europeană despre preocupările noastre și despre faptul că încercăm să extindem această cultură. Este un mare avantaj să facem parte dintr-o organizație agricolă europeană, pentru că România nu prea are reprezentativitate la Bruxelles”, afirmă Lucian Buzdugan. „România nu poate să stea singură, izolată, este bine să vină alături de toți membrii importanți din sectorul agricol european”, explică Eric Guillemot, secretar general al CIDE.

Datorită performanțelor agricole obținute, România este dorită, în acest moment, ca partener în marea familie europeană.

51

Agricost-Al Dahra are în plan investiții importante în cultivarea lucernei. O plantă „minune” care asigură 3,5 tone de proteină pe hectar, importantă pentru consumul animal și uman.

„Planul economic ne-a permis ca la o cerere de lucernă mondială și europeană – pentru că 75% din nevoia de proteină a Uniunii Europene este importată – să dezvoltăm această cultură plus cultura de soia”, a declarat Lucian Buzdugan, președinte al Consiliului de administrație al Agricost Brăila.

Investițiile Al Dahra realizate în Insula Mare a Brăilei vor ajunge, în următorii doi ani și jumătate, la 122 milioane euro. „Este o investiție făcută în pământul țării”, spune Lucian Buzdugan.

„Fabrica de deshidratare a lucernei nu este doar pentru atât, ci se fac mai multe combinații de plante de nutreț, se produc amestecuri de diferite furaje, precum mazăre cu triticale”, explică Mihai Solomei, director general adjunct Agricost – Al Dahra.

În anii următori, Insula Mare a Brăilei va avea cinci astfel de fabrici de uscare a culturii de lucernă, ceea ce va consolida producția și comercializarea acestei culturi agricole.

INDUSTRIE ALIMENTARA

BY LANTULALIMENTAR  2019-11-14

În februarie 2009, prețul laptelui în România era de 22 de euro/100 kg. Adică, 0,22 euro/1 kg. La un curs de 4,2127 lei pentru 1 euro, rezultă că în 2009, prețul mediu al unui kg de lapte era de 0,9267 lei. În octombrie 2019, potrivit Eurostat, prețul laptelui în România a fost 30 de euro/100 kg. Adică 0,30 euro/1 kg. La un curs de 4,7569 de lei pentru 1 euro, rezultă un preț mediu de 1,4270 de lei/1 kg.

52

Cel mai bine este plătit laptele produs în fermele din Malta: 52 euro/100 kg. În august 2010, prețul laptelui maltez a fost 42 de euro/100 kg.

Prețul laptelui produs în fermele din Austria a crescut în 10 ani numai cu 3 euro, ajungând la 33 de euro/100 kg. În Germania, creșterea laptelui a fost de 4 euro, ajungând în 10 ani la 34 de euro/100 kg.

În Italia, prețul laptelui a ajuns la 40 de euro/100 kg, de la 33 de euro/100 kg, cât a fost în 2009. În Olanda, creșterea prețului laptelui a fost ca în România, de 8 euro/100 kg, iar prețul actual al laptelui olandez este 35 de euro/100 kg.

În Spania, prețul laptelui a rămas neschimbat în 10 ani, adică 32 de euro/100 kg.

DUPĂ 1990 INDUSTRIA ROMÂNEASCĂ ȘI AGRICULTURA AU FOST DISTRUSE CU BUNĂ ȘTIINȚĂ nov. 8, 2019 | Economic, Interviuri | 0 INTERVIU CU DL. DRAGOȘ FRUMOSU,  PREȘEDINTELE FEDERAȚIEI SINDICATELOR DIN INDUSTIA ALIMENTARĂ (I)Așadar, domnule președinte, care sunt problemele cu care vă confruntați?Problemele sunt multe, sunt majore… uneori mai glumesc amar și spun în loc de industrie alimentară, industrie falimentară, pentru că temerea mea este că, dacă nu facem ceva cu adevărat, industria alimentară a României se poate pierde. Un lucru deosebit de grav, nu pentru că n-am avea mâncare, oricum importăm foarte mult, dar este grav fiindcă distrugem o tradiție, și asta având lângă noi o materie primă pe care am putea s-o folosim… și…. distrugem locuri de muncă. Or, lucrul acesta este, pentru mine, sigur, o problemă… ținând cont de potențialul pe care îl are România dintotdeauna, plecând de la agricultură – furnizor de materie primă –, continuând cu industria alimentară, foarte dezvoltată – îmi pare rău că trebuie să spun lucrul acesta! – până în 1990…Este adevărat că făceam export foarte mult pe atunci și era nevoie de capacități mari… totuși, industria alimentară e mult subdimensionată acum… și asta nu neapărat din pricină că au apărut companiile multinaționale, ci datorită faptului că după ’90 – cred eu –, industria românească și agricultura, repet și agricultura, pentru că există totuși o legătură destul de mare între ele, au fost distruse cu bună știință! Subliniez și repet. Ne-am trezit după 30 de ani, când am rămas aproape dezbrăcați, să

53

reconstruim ceea ce am distrus în câțiva ani după revoluție, acele cooperative agricole de producție, acele IAS-uri…

Sigur ne-am legat de niște denumiri. Cooperativă, denumire comunistă. Nu, cooperativă este și în Franța, cooperativă este și în Olanda, cooperative sunt peste tot, puteam să le numim asociații, nu era niciun fel de problemă. Puteam să retrocedam terenurile, dar nu să le distrugem, fărâmițându-le în bucățele… Bine era să fi învațat de la alții… Omul trebuia să păstreze pentru el, pentru consumul propriu, o suprafață de 5 000 de metri pătrați, să spunem, și restul să rămână în asociație, pentru că nu poți să faci o agricultură modernă decât pe o suprafață foarte mare.Iar dacă discutăm despre micii producători, care astăzi sunt bine veniți pe piață, fără asociații iarăși nu se poate face nimic. Nimic altceva decât să ridicăm mingea la fileu hipermarketurilor, care spun că nu-și pot asigura, la cantitatea pe care o doresc, produsele de pe piața noastră internă, motiv pentru care sunt nevoite să apeleze la importuri. Mie mi se pare trist că importăm fasole uscată din Brazilia, sau ceapă, cine mai știe de pe unde, când, vorba ceea, aici se poate cultiva oricât! Lipsa asociațiilor conduce la această stare de fapt.

Deci, o primă problemă pe care eu o văd legată de industria alimentară este lipsa asociațiilor micilor producători. Acestea ar putea să-și facă câte un depozit, pe fonduri europene – o depozitare corectă poate mări mult perioada de păstrare a produselor – și, bineînțeles, pe lângă acel depozit ar mai trebui să mai existe și un mic punct de procesare.Pentru că o parte din întreaga cantitate ar trebui dată către comerț, iar produsele care, să spunem, nu mai pot fi vândute, datorită trecerii timpului și a perisabilităților, ar putea fi băgate imediat în acel punct de procesare, de unde s-ar putea scoate anumite tipuri de conserve, care să nu fie neaprat bio, întotdeauna – că tot ne legăm și de această denumire… Dar ar trebui îndeplinite anumite condiții: să fie produse bune, de calitate, la prețuri mult mai mici.

(O să ajungem și la prețuri, vizavi de ceea ce se întâmplă pe piața nostră.) Și atunci, desigur, având o asociație, am ști că avem contracte încheiate pentru ceapă, pentru cartofi, pentru ardei, și așa mai departe, iar această cantitate totală s-ar împărți pe producători… Fiecare dintre aceștia și-ar putea vinde marfa, n-ar mai rămâne pe câmp, asociația ar vinde și ea mai departe, s-ar stabili un preț de bun simț… iar eu merg și mai departe, spunând că asociațiie de producători ar trebui să aibă, inclusiv în piețe, o zonă de tarabe…Deci nu samsarilor…

54

Pot rămâne și samsarii în partea lor de piață, îi privește ce vând, cât vând, au societăți comerciale, e negoțul lor, dar trebuie să existe acesti producători ai asociațiilor și în piețe, inclusiv dacă discutăm despre acele piețe volante de la sfârșit de săptămână, care se practică în toate statele europene civilizate, unde vin producătorii, își vând produsele lor proaspete, între ora șapte dimineața și cincisprezece, când toată lumea își strânge absolut tot de-acolo, ca să poată veni cei de la salubrizare și să facă curățenie, urmând ca spațiul să se redea, în continuare…

Am avut și noi astfel de inițiative…S-a încercat, eu știu că s-a încercat, dar, din nefericire, nu s-a mers până la capăt, iar în piețele noastre au investit, chipurile, niște privați, cu bani care urmau să se recupereze în zeci de ani, fără taxe plătite la primării… Adică un lanț întreg care a stricat, de fapt, o bună negustorie, să spunem așa, o bună practică existentă deja la noi – nu trebuia să ne învețe nimeni cum să facem!Revenind așadar, după ’90 a început acea privatizare haotică a societăților comerciale din industria alimentară. Interesul celor mai mulți a fost nu să cumpere o Societate Comercială, pe care s-o ducă în continuare, făcând-o să producă, ci s-o închidă, mai ales acolo unde terenurile reprezentau un interes mare… Ăștia, după ce dărâmau totul, vindeau fierul vechi, inoxul, pe care luau o gramadă de bani, apoi scoteau și terenul la vânzare, la imobiliare, iar ”afacerea” era deosebită.

Vindeau inoxul…Am câteva exemple, pentru că tot spuneai de inox, cea mai nouă fabrică de zahăr era cea de la Năvodari, care era construită într-un procent de 70-75% din inox, și a fost prima care a fost tăiată. Deci fabrică nouă, inox, la port. Da?!

Nu existau niște prevederi legale?Nici vorbă, și vă mai dau un exemplu. În urmă cu o jumătate de an a fost închisă fabrica de zahăr de la Oradea, am încercat să facem niște presiuni mari în ideea de a afla date și de a pune mâna pe contractul de privatizare, dar n-am reușit nicio clipă să primim ceva de la AVAS…În general, privatizările cred că au fost făcute cu o mare parte din bani la buzunarul celor care au făcut dezetatizarea… și cu foarte puțini bani la statul român… Fără condiții. Pentru că puteam să vindem o fabrică cu un dolar, nu aveam euro atunci, dar impunând, în schimb, să nu închidă timp de 25 de ani, să păstreze obiectul de activitate, să investească, să păstreze forța de muncă….

55

Multe contracte de privatizare au fost așa, dar clauzele nu au fost respectate…Nu le-a controlat nimeni. Asta este marea problemă. Și, deci, fabrica de zahăr de la Oradea – ca să revin – după vreo zece ani de activitate în România, firmă germană… s-au gândit ei că în momentul liberalizării pieței la sfecla de zahăr nu mai are rost să rămână și să producă în România, drept pentru care cu doi ani înainte au făcut o formă forțată de faliment.Oradea a luat materia primă de la firma mamă la preț mult mai mare decât putea să-l ia de pe piață, sigur că fabrica companiei germane trebuia să dea înapoi banul pe materie primă, dublu cel puțin față de prețul pieței, zaharul se vindea pe piață la prețul normal și, în doi ani de zile, au intrat în faliment. După doi ani de zile, cu toate insistențele și presiunile făcute, cu toată dorința cultivatorilor de sfeclă din zona de nord-vest de a cumpăra această fabrică și de a continua activitatea, după toate întâlnirile de negociere, care au durat peste un an de zile, ne-am dat seama ca, de fapt, investitorul neamț nu avea de fapt de gand sa cumpere fabrica, ci să o taie.Și-a păstrat un depozit cu zece angajați în România, aduce zaharul pe care îl producea la Oradea din Germania, aici, în cel mai rău caz, doar îl ambalează și îl vinde pe piață. Deci, forța de muncă zero și producția de sfeclă pierdută. Nu i-a păsat nimănui că toți cultivatorii de sfeclă au investit acolo, iar acele utilaje nu prea poți să le folosești la prumb sau la grâu…

Din cauza specificitățiiSigur, au condiții tehnice specifice pentru sfecla de zahăr – și așa s-a distrus totul! Din 33 de fabrici de zahăr câte existau în 1990, acum nu mai există decât vreo patru. Din 33, patru! Același lucru s-a întâplat și la lapte…

Unde sunt cele patru?Cele patru sunt: două ale companiei Agrana, tot la ei este Buzăul și Romanul, a treia este la Luduș, a patra a rămas Bod – singura fabrică cu investiție românească în momentul de față! – iar la Bod, chiar dacă scârțâie deocamdată puțin (că e greu să te bați cu titanii pe o piață și cu o concurență atât de mare!), un procent considerabil îl au în momentul de față cultivatorii de sfeclă din zonă, ceea ce mie mi se pare un lucru foarte bun, pentru că se ajută reciproc și…

Își mențin activitatea…Da, își mențin activitatea. Deci, cam așa s-a întâmplat, în general, peste tot. Așa s-a întâmplat și în industria cărnii. În primul rând, este clar, cred, pentru toată lumea, că înainte fiecare județ avea cel puțin un abator. În momentul de față eu nu știu dacă mai sunt două-trei abatoare în România… mai era cel de la Alexandria care funcționa…. și sincer să fiu, nu mai știu…

56

La Timișoara cred că trebuie să fie…Comtimul… care a fost preluat de Smithfield…Va urma.. Interviu realizat de Cornel Moisă

Minea (Romalimenta): consumatorul nu poate verifica daca un produs este bio; producatorii pot spune orice minciuna Noiembrie 14, 2019

Sorin Minea, presedintele Romalimenta sustine ca in prezent, romanii nu au mijloacele de a verifica daca un produs este cu adevarat bio sau traditional, iar producatorii romani pot spune orice minciuna, relateaza Agerpres.

„Din agricultura se castiga destul de bine la ora actuala, dar unii isi doresc un castig mai rapid. Asta n-o spun cu repros. Si eu as dori un castig mai rapid. Dar din cauza acestei dorinte perturba piata cu declaratii stranii si vor sa induca in eroare consumatorul. Criteriile sunt calitatea si pretul. Degeaba i-as spune unuia sa cumpere din patriotism un castravete romanesc, daca ar fi de doua ori mai scump sau mai prost. Il va cumpara pe cel din Noua Zeelanda”, a explicat Minea.

Minea: consumatorii nu pot verifica traseul unui produs si sa verifice spusele producatorului.

„Degeaba i-as cere eu unui producator roman de carne, procesare, ceea ce fac si eu, sa foloseasca materie prima 100% romaneasca. Imposibil. Nu are de unde s-o ia. Declarativ, pot sa mint absolut orice. Degeaba i-as spune eu unui consumator ca ceea ce ii dau eu e de la mine din curte, e bio, e traditional, e si zona montana, daca trasabilitatea lipseste cu desavarsire…”, a sustinut Minea.

Presedinte Romalimenta: exista tari unde calitatea produselor e stabilita prin lege

57

Sorin Minea a mai spus si ca exista anumite tari in care calitatea produselor este stabilita prin lege.

E adevarat, datorita pietei, unele retete romanesti sunt slabe calitativ, chiar daca se numesc traditionale. Dar unele sunt slabe calitativ datorita cererii si ofertei de pe piata. Daca romanul ar dori sa aiba un control asupra retetei, ceea ce iluzoriu, exista tari unde legislatia vorbeste de calitatea la nivelul tarii respective pe grupe de produse, e o chestie clara pe care o putem face si noi”, a completat el.

Sorin Minea despre produsele bio și tradiționale:„Consumatorul trebuie să înțeleagă că el este jupân peste tot, și în magazine, și la piață”13 noiembrie, 2019 Cristina Dobreanu

Sorin Minea, președintele Romalimenta, federația patronatelor din industria alimentară.

Atât produsele bio, cât și cele tradiționale sau montane trebuie să îndeplinească anumite condiții pentru a putea fi încadrate în aceste categorii, iar consumatorul ar trebui să ceară informații de la vânzător de fiecare dată când cumpără un astfel de produs care, la prima vedere, nu are o etichetă, a explicat pentru Europa Liberă Sorin Minea, președintele Romalimenta, federația patronatelor din industria alimentară.

„Consumatorul trebuie să întrebe de fiecare dată, să nu se bazeze pe încredere”, spune Sorin Minea, care atrage atenția că un consumator nu se poate se baza doar „pe clopul de pe cap și pe jurămintele vânzătorului că marfa lui e fantastic de bună și că este făcută de mâinile lui”.

Președintele Romalimenta dă și câteva sugestii, de pildă, în cazul produselor tradiționale vândute în piață, care sunt uneori doar „declarativ tradiționale”: consumatorul ar trebui să întrebe de unde este producătorul, cât produce, care sunt rețetele pe care le produce, ce materii prime folosește, dacă are certificat sanitar-veterinar: „dacă nu le are, românul e liber să cumpere, dar este pe responsabilitatea lui”.

58

„Consumatorul trebuie să înțeleagă că el este jupân peste tot și în magazine și la piață”, a mai punctat Sorin Minea, care precizează că nu există statistici legate de dimensiunea pieței produselor tradiționale: „Nu poate să o știe nimeni – sunt 800 de produse tradiționale acceptate în România de Ministerul Agriculturii, poate 1000, iar vânzarea e liberă, nimeni nu o declară”.

În ceea ce privește produsele bio, Sorin Minea subliniază că trasabilitatea ar trebui să fie mai mare pentru că procesul de certificare presupune mai multe etape. Însă, când un consumator cumpără un produs de la o persoană care spune „că este de la el de-acasă, este aceeași problemă de trasabilitate. Dar produsul bio din magazin, cel care este etichetat și scrie bio pe el, trebuie să aibă în spate un certificat bio pe el. Teoretic, cel putin”. Trasabilitatea este, în acest domeniu, capacitatea de revizualizare a drumului parcurs de un produs pe procese de fabricţie şi pe fluxul tehnologic.

Potrivit unui document al Ministrului Agriculturii, citat de Profit.ro, „piața produselor ecologice în România este încă una modestă, întrucât nivelul de conștientizare al beneficiilor aduse sănătății în urma consumului de produse ecologice este scăzut. Consumatorii români nu cunosc avantajele produselor ecologice pentru sănătate și consideră acest lucru drept costisitor”.

Sorin Minea, președintele Romalimenta și fondator al producătorului de mezeluri Angst, precizează că, în opinia lui, legea care a redus TVA-ul de la 9% la 5% pentru livrarea produsele bio, tradiționale sau ecologice creează „o confuzie în mintea consumatorului”. Și asta din cauza etichetei care califică produsele „înalt calitative” pentru cele bio, tradiționale sau montane, care beneficiază de autorizarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. „Nu există nicun studiu în toată lumea care să arate că produsele bio sunt mai sănătoase sau mai puțin sănătoase decât produsele normale”, punctează Minea.

El atrage atenția că pentru aceste produse trebuie respectate niște criterii clare de producție fiindcă „poate să existe și un produs de slabă calitate din materii prime bio, niciun fel de problemă”.

Potrivit Ministerului Agriculturii (MADR), în ceea ce privește produsele „bio”, cunoscute și drept „organice” sau „ecologice”, pentru obținerea și comercializarea acestor produse care poartă etichete și sigle specifice, producătorii trebuie să parcurgă un proces strict ce trebuie urmat întocmai, pentru ca fiecare etapă, de la producție și până la comercializarea produsului să fie cât mai clară, astfel printre cerințe fiind:

59

Parcurgerea unei perioade de conversii de minimum doi ani, în care se se curețe de pesticide și alte substanțe chimice, înainte de a se obține orice fel de produse de pe terenul respectiv

în perioda de producţie la fermă se interzice utilizarea organismelor modificate genetic (OMG-uri şi derivatele acestora) a fertilizanţilor şi pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor şi regulatorilor de creştere, hormonilor, antibioticelor

În etapa de procesare a alimentelor se interzice folosirea aditivilor alimentari, a substanţelor complementare şi a substanţelor chimice de sinteză, pentru prepararea alimentelor ecologice

pe durata procesului de obţinere a unui produs ecologic, operatorii trebuie să-şi supună activitatea unor vizite de inspecţie, realizate de organisme de inspecţie şi certificare, care să ateste conformitatea cu prevederile legislaţiei în vigoare privind producţia ecologică.

respectarea legislaţiei comunitare şi naționale din acest domeniu, care prevede norme legate de procesare, etichetare, comerţ, import, inspecţie şi certificare.Certificarea produselor se face de către organisme de inspecție și certificare private, dar care sunt aprobate de Ministerul Agriculturii. Practic, produsele certificate „eco” au cel puţin 95% din ingredientele obţinute în conformitate cu metoda de producţie ecologică şi respectă regulile de producţie ecologică. Mai mult, pe etichetă trebuie să fie menționat numele producătorului, procesatorului sau vânzătorului şi numele sau codul organismului de inspecţie şi certificare, mai arată informațiile MADR.

România are puțin peste 10.000 de producători agricoli certificați ecologic, arată datele transmise de Ministerul Agriculturii. Ei cultivă mai puțin de 3% din totalul terenurilor agricole din România. În același timp, tot potrivit datelor oficiale, anual sunt și operatori retrași sau suspendați din sistemul de agricultură ecologică. Anul trecut, de pildă, au fost în această situație 1.852 de operatori, iar în 2017, peste 4.000.

Potrivit statisticilor europene, o treime dintre gospodăriile agricole se află în România. Terenurile sunt însă foarte fragmentate, căci peste 70% dintre acestea au sub 2 hectare, iar mai puțin de 0,1% dintre acestea sunt ferme unde se fac culturi organice. În 2017, suprafața de culturi bio de pe teritoriul UE reprezenta 12,6 milioane de hectare, mai bine de jumătate din aceasta fiind concentrată în patru state: Spania, Italia, Franța și Germania.

60

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

RisCo: În România, comerțul alimentar a devenit cea mai importantă afacere meatmilk miercuri, 13 noiembrie, 2019♦ Comertul domina piata de vanzari din Romania, devansand substantial firmele de productie♦ Piata de retail, sectorul carburantilor si transporturile rutiere de marfa ocupa primele 3 locuri♦ Transporturile rutiere de marfa inregistreaza un numar record de peste 34.000 de firme Potrivit RisCo.ro, în 2018, firmele din comertul retail domina topul vanzarilor, primele 3 locuri fiind detinute de acestea. Domeniile de productie sunt reprezentate de locurile 4 si 5 ale topului prin lucrarile de constructie si fabricarea de autoturisme. TOP DOMENII CU CELE MAI MARI VANZARI Locul 1: Comert retail produse alimentare, bauturi si tutun este sectorul care a inregistrat cele mai mari vanzari in 2018 este cel al comertului, inregistrand o cifra totala de afaceri de 71,3 miliarde de RON. Firmele cu cele mai mari vanzari pe piata de retail in 2018 sunt supermarketurile Kaufland Romania, Carrefour Romania si Profi Romania. Potrivit unei analize de piata realizata de Euler Hermes, la cresterea sectorului retail a contribuit si expansiunea teritoriala a retailerilor, cu peste 350 de magazine nou deschise in 2017, cele mai multe dintre ele fiind inregistrate in zona rurala. Cele mai multe magazine nou deschise le-a avut Profi, aproape 200 la numar. Numarul firmelor care au contribuit la cifra totala de afaceri inregistrata de piata de retail in 2018 a fost de 45.381, iar numarul angajatilor pentru anul trecut a fost de 210.377. Marja totala de profit inregistrata in sectorul retail pentru anul 2018 a fost de 2,4%. (Vezi clasamentul de mai jos) Locul 2: Comert retail carburanti La o diferenta de aproape 20 de miliarde de RON fata de sectorul comertului se afla cel al carburantilor. Vanzarile de benzina si motorina in magazinele specializate au inregistrat o cifra totala de 52,3 miliarde de RON. Firmele cu cele mai mari vanzari pe piata carburantilor in 2018 sunt OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream si Lukoil Romania. 

61

O parte a cresterii vanzarilor inregistrate in sectorul carburantilor se datoreaza si scumpirii benzinei si motorinei. Pentru aceasta crestere Consiliul Concurentei a demarat, in urma cu un an, potrivit digi24.ro, o ancheta sectoriala pe piata carburantilor, dupa ce pretul motorinei si benzinei in Romania, fara taxe, a depasit media europeana. 

Numarul firmelor din sectorul carburantilor a fost considerabil mai mic fata de cel al firmelor din sectorul de retail, mai exact: 1,187. Si numarul angajatilor a fost considerabil mai mic, respectiv: 14,700. Marja totala de profit inregistrata in sectorul carburantilor pentru anul 2018 a fost de 1,9%. Locul 3: Transportul rutier de marfuri La o diferenta mica fata de sectorul de carburanti se afla transportul rutier de marfuri. Potrivit datelor financiare pentru anul anterior, cifra totala de afaceri a fost de 44,3 miliarde de RON. Firmele cu cele mai mari vanzari in transportul rutier de marfuri sunt Aquilla Part Prod Com, VOS Logistics Cargo si Duvenbeck Logistik.

62

 Potrivit unui articol publicat in 2018 de revista Capital, industria transporturilor din Romania trece printr-un moment favorabil generat de evolutia economica a tarii. Piata transporturilor este dominata de sectorul rutier si de industriile conexe, fiind axata pe spatiul comunitar unde se desfasoara mai mult de 90% dintre cursele efectuate. Numarul firmelor din transportul rutier de marfuri in 2018 a fost de 34,074, iar numarul angajatilor inregistrati anul trecut a fost de 140,048. Marja totala de profit inregistrata de transportul rutier de marfuri pentru anul 2018 a fost de 3,5%.

 KFC a ajuns la 80 de restaurante în România RETAIL Profit.ro scris astăzi, Cu un accent puternic pe strategia de expansiune atât în orașele mari, cât și în cele mici și mijlocii, lanțul de restaurante fast-food KFC a ajuns la o rețea de 80 de unități. Ultimele inaugurări au avut loc în Târgoviște și în Sibiu.  

Sphera Franchise Group S.A. este cel mai mare grup din industria de food service din România și deține companiile care operează în sistem de franciză brandurile KFC, Pizza Hut, Pizza Hut Delivery și Taco Bell. În România, lanțul de restaurante KFC numără 80 de locații atât în București, cât și în alte orașe precum Timișoara, Arad, Botoșani, Cluj-Napoca, Oradea, Suceava, Pitești sau Brașov. De asemenea, KFC România operează două restaurante la Chișinău, Republica Moldova și 15 în Italia.

Sphera Franchise Group și-a sporit cu peste un sfert vânzările în primele 3 trimestre, iar câștigul pretaxare EBITDA s-a majorat cu 95,59%, la 102,47 milioane lei, de la 52,39 milioane lei în perioada similară a anului trecut. Profitul net de 31,83 milioane lei este în scădere cu aproape 2%. La 9 luni, Sphera Franchise Group (SFG) a realizat vânzări în restaurante de 694,32 milioane lei, în creștere cu 25,88% față de 551,56 milioane lei în intervalul corespondent din 2018.

63

Nu mai puțin de 71,70% din această activitate cade în sarcina restaurantelor KFC din România, unde compania a încasat 497,84 milioane lei, cu 17,15% mai mult decât acum un an când vindeau în echivalentul a 424,96 milioane lei. În mod particular au avut o dinamică foarte bună, veniturile de la operațiunile KFC din Italia, care au crescut de 3,22 ori, la 68,97 milioane lei, de la 21,39 milioane lei.

Sphera Franchise Group îi are ca acționari majoritari pe oamenii de afaceri Nicolae Badea, Radu Dimofte și Lucian Vlad.

Nou jucător pe piața livrărilor la domiciliu: Platforma spaniolă Lola Market intră în România. Are deja înțelegeri cu mari retaileri RETAIL Florentina Dragu scris astăzi, 11:21

Serviciul spaniol de livrări cumpărături alimentare la domiciliu Lola Market s-a extins în România, compania având la acest moment parteneriate cu mai multe magazine Carrefour, Auchan și Mega Image din București. Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

UPDATE 14 Noiembrie Ora 11:25 Auchan transmite că nu are la acest moment nicio colaborare cu Lola Market, iar platforma spaniolă folosește ilegal marca retailerului. Redăm integral precizarea Auchan: “Lola Market nu are în prezent nicio colaborare cu Auchan România și utilizează ilegal marca Auchan. Vom lua toate măsurile pentru a corecta această situație, pentru a ne proteja drepturile. Este surprinzător că astfel de practici mai pot fi întâlnite la nivelul actual de dezvoltare a pieței din România”.

ȘTIRE INIȚIALĂ: Serviciul spaniol de livrări cumpărături alimentare la domiciliu Lola Market s-a extins în România, compania având la acest moment parteneriate cu mai multe magazine Carrefour, Auchan și Mega Image din București. România este prima piață externă pentru compania spaniolă, care oferă cumpărătorilor posibilitatea de a comanda produse alimentare online, pe site-ul propriu sau prin aplicația de mobil dedicată. Produsele sunt achiziționate din magazinul selecționat de un “shopper personal” și livrate ulterior la domiciliu, în schimbul unei taxe de transport. În prezent, Lola Market operează în mai multe zone din București, prin intermediul unor parteneriate cu retailerii Auchan, Carrefour și Mega Image.

64

Compania intenționează să își extindă serviciile pentru a acoperi tot teritoriul capitalei în viitorul apropiat. Pentru anul viitor, Lola Market și-a propus lansarea serviciilor în mai multe orașe din sud-estul Europei. Fondată în 2015 la Madrid, Lola Market este prezentă în 12 orașe din Spania, având parteneriate cu peste 260 de retaileri locali, printre care lanțurile de supermarketuri Lidl, Carrefour, Mercadona și Dia.

Omul de afaceri Virgil Călina, proprietarul unui mare distribuitor român de alcool, aduce în București, în premieră, Holiday Inn, unul dintre cele mai mari lanțuri hoteliere din lume Alexandru Urzică scris ieri, 06:10

Discretul om de afaceri Virgil Călina, proprietarul hotelului Ramada Nord și al uneia dintre marile companii românești de distribuție de băuturi alcoolice, negociază afilierea fostului hotel Golden Tulip Times din București, pe care l-a preluat în leasing în primăvara acestui an, lanțului internațional Holiday Inn, brand al grupului InterContinental.

Profit.ro a anunțat anterior că Virgil Călina a preluat leasingul de 4,2 milioane de euro al Golden Tulip Times din zona Pieței Muncii din București.

Atunci, investitorul anunța că va urma un proces de renovare ce va costa un milion de euro. Acum, surse din grupul său De Silva au declarat, pentru Profit.ro, că Virgil Călina va semna afilierea hotelului la lanțul InterContinental, pentru brandul Holiday Inn. Acesta ar urma să fie primul hotel sub acest brand deschis în București. Profit.ro a anunțat în exclusivitate că omul de afaceri Alejandro Poulakis, proprietarul Divertiland Chiajna, va deschide la finalul anului viitor un hotel de trei stele la Chiajna, care va fi afiliat la brandul Holiday Inn Express, primul de acest fel din România

Fostul hotel Golden Tulip Times era clasificat la patru stele și avea 70 de camere. După preluarea proprietății, Călina a decis să renunțe la franciza Golden Tulip. Holiday Inn este un brand american de hoteluri care aparține InterContinental Hotels Group. Înființat ca un lanț de moteluri din SUA, cu aproape șapte decenii în urmă, Holiday Inn a devenit unul dintre cele mai mari lanțuri hoteliere din lume, cu 1.173 de hoteluri active și peste 214.000 de camere. Locuințe lângă ANL În paralel cu modernizarea hotelului, Virgil Călina a inițiat dezvoltarea unui complex cu două clădiri, ce vor găzdui aproximativ 100 de apartamente, lângă cartierul ANL Henri Coandă și complexul Sere Pipera, potrivit informațiilor Profit.ro.

„Sunt pățit. Sunt mulți speculanți ai dezvoltărilor imobiliare." Omul de afaceri a demarat procesul de obținere a unui Plan Urbanistic Zonal pentru terenul de 2.400 de metri pătrați pe care îl deține firma sa De Silva Intermed.

65

Proiectul gândit de investitor ar urma să aibă patru etaje și o suprafață desfășurată de 6.000 de metri pătrați. Dată fiind poziționarea în nordul Bucureștiului, cel mai probabil vor fi apartamente din categoria de lux. Extras PUZ Virgil Călina, unul dintre cei mai discreți oameni de afaceri români, deține hotelul Ramada Nord din București.

Virgil Călina este nașul fostului tenisman Iie Năstase, cu care s-a asociat și în firma Reims Beverage, importator de băuturi, dulciuri și tutun. Societatea Reims Beverage (fosta De Silva Beverage) îi are în acționariat pe soții Călina și pe foștii soți Amalia și Ilie Năstase, fiecare cu câte 25% din capital, potrivit termene.ro. Firma importa și șampania de lux Louis Roederer Cristal, distribuită în peste 70 de țări. Compania are o experiență de peste 19 ani în domeniul imobiliar atât ca dezvoltator, cât și constructor și deține numeroase proprietăți, printre care mai multe imobile de apartamente la munte, la mare și în București.

Societatea se prezenta și ca importator și distribuitor exclusiv în România de produse alimentare, băuturi alcoolice și nealcoolice, printre care Toffifee, Merci, Dom Perignon, Moet & Chandon, Hennessy, Perrier, Vittel, Corny și Schwartau. Astăzi, mărcile Toffifee, Merci, Dom Perignon, Moet & Chandon, Veuve Clicquot, Hennessy, Belvedere, Perrier, Vittel, Corny, Schwartau, Bahlsen sunt în portofoliul firmei De Silva Exclusiv, cu sediul pe aceeași adresă ca și hotelul Ramada și tot cu Virgil Călina ca asociat, firma având în 2018 afaceri de 203,7 milioane lei și un profit net de 23,7 milioane lei. 

Planul McDonald's: noi restaurante, servire direct la masă, servicii de livrare și programul „open doors” pentru clienți RETAIL Ana Iliescu scris ieri, 06:10

Lanțul de restaurante cu servire rapidă McDonald's România va deschide încă 4 restaurante în țară, până la sfârșitul anului, plus 8 restaurante anul viitor, și va continua investiția în inovație și tehnologie, sistemul de servire direct la masă, astăzi disponibil în 24 de restaurante, urmând să fie aplicabil în toate unitățile  în următorii doi ani, spune, pentru Profit.ro, Daniel Boaje, CEO McDonald's România. Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider

„În momentul acesta, McDonald's trece prin cel mai important proces de inovare, în sensul în care continuă să se focuseze pe partea de interacțiune cu clientul, pe experiență mai bună pentru client. Suntem într-o direcție foarte digitalizată, dacă putem să spunem așa. Clientul comandă singur, plătește cu cardul, primește un dispozitiv care are și o identificare digitală, așteaptă la masă și primește comanda la masă. În momentul acesta, 24 de

66

restaurante din țară au servire direct la masă”, spune Boaje, estimând ca, în următorii doi ani, toate restaurantele McDonald's să adopte acest mod de servire.

De altfel, conform informațiilor transmise de CEO-ul McDonald's, în prezent există 33 de restaurante, dintre care 14 în București și 19 în restul țării, care au trecut printr-un proces de transformare, fiind introduse display-uri digitale de comandă pentru clienți unde aceștia își pot comanda singuri produsele, iar numărul acestora va ajunge la 40 până la sfârșitul anului. Din cele 33 de restaurante, 24 au implementat sistemul de servire la masă, dintre care 10 în București și 14 în țară. Acest sistem nou de servire a clientului nu conduce la reducerea numărului angajaților, ci, din contră, crește numărul acestora, fiind creată o nouă profesie, aceea de „guest experience leader”, responsabil de interacțiunea cu clienții, angajații participând la diverse traininguri.

„Toți consideră digitalizarea un efort care are ca rezultat și eficientizarea. Prin noul fel în care servim clienții în restaurante, numărul de angajați a crescut, avem echipe mai mari. Lângă fiecare zonă de servire există un angajat nou, responsabil de ospitalitate și interacțiunea cu clienții. Există angajați care interacționează cu clienții în zona ecranelor digitale, îi ajută să plaseze comanda, să înțeleagă produsele pe care le vor, le prezintă produsele noi și îi ajută cu orice au nevoie în restaurant”, explică Boaje. De altfel, compania va extinde rețeaua cu încă 4 restaurante, dintre care 1 în București și 3 în țară, până la sfârșitul anului, iar pentru anul viitor are în plan să deschidă 8 restaurante, atât în București, cât și în țară, și să lanseze serviciul de livrare în toate restaurantele din țară. „Am implementat anul trecut McDelivery, care funcționează de asemenea foarte bine în 60% din restaurantele din țară. Sper că de anul viitor vom putea livra din toate restaurantele. Depindem foarte mult și de felul în care se dezvoltă partenerii noștri în toată țara, neavând flotă proprie. Deocamdată lucrăm cu Food Panda și Glovo. Nu sunt discuții finalizate în momentul acesta, dar avem în plan să atragem parteneri noi”, mai spune CEO-ul. Compania continuă procesul de dezvoltare și se axează pe interacțiunea cu clienții, răsplătindu-le loialitatea prin îmbunătățirea aplicației de mobil.

„Aplicația de mobil a fost lansată acum trei ani și era o aplicație dezvoltată local. Din acest an folosim o aplicație utilizată în toată Europa, astfel că, dacă un client se mută dintr-o țară în alta, are opțiunea de a specifica acest lucru în aplicație și de a beneficia de ofertele din țara respectivă. Dacă revine în România, beneficiază de ofertele de aici. În acest moment, avem peste 500.000 de descărcări. În aplicație nu poți comanda încă, ci ai acces la noutăți și primești oferte în funcție de vizitele tale anterioare în McDonalds sau de perioada în care ne aflăm”, explică Boaje, adăugând că, prin această

67

aplicație, clienții pot primi un produs gratuit. De altfel, tot pentru o bună interacțiune cu clienții, compania plănuiește să relanseze luna aceasta un program inițiat acum doi ani, dar care nu a fost promovat foarte bine. Programul se numește „open doors”, iar clienții pot solicita managerilor de restaurante să fie lăsați să facă turul restaurantului, să viziteze inclusiv bucătăria pentru a vedea cum sunt pregătite mâncărurile și băuturile. Astfel, în funcție de solicitări, vor fi organizate grupuri care vor vizita restaurantul într-o anumită perioadă a zilei, în așa fel încât activitățile să se desfășoare normal, fără să existe probleme atât pentru angajați, cât și pentru ceilalți clienți din restaurant.

În prezent, McDonald's deține 80 de restaurante în 25 de orașe, iar anul trecut a avut 80 milioane de vizitatori, la nivel național. „Obiectivul nostru este să atingem, în următorii ani, 100 de milioane de vizitatori”, mai spune CEO-ul. Începând cu anul 2016, McDonald’s este parte a companiei Premier Capital, partenerul pentru dezvoltare al restaurantelor McDonald’s din Estonia, Grecia, Letonia, Lituania și Malta. Premier Capital plc operează 150 de restaurante în locații importante, mai mult de jumătate dintre ele având McDrive și numeroase cafenele McCafé. Până în prezent, compania a investit peste 800 de milioane de lei în România, are peste 5.000 de angajați și primește zilnic peste 220.000 de clienți.

DIVERSE

TOPUL SCUMPIRILOR: CARTOFI, FRUCTE SI CITRICE :  

Agroromania.ro 12 Nov. 2019

Institutul National de Statistica (INS) a publicat noi date cu privire la banii pe care ii cheltuim. Citricele, cartofii si fructele sunt in topul scumpirilor.Fata de inceputul anului, cel mai mult s-au scumpit citricele, cartofii, fructele si tigarile, topul celor mai mari cresteri de preturi mai incluzand carnea de porc, serviciile de telefonie (din cauza deprecierii cursului de schimb) dar si combustibilii.

 Ceea ce Institutul National de Statistica defineste ca fiind inflatia, este doar o medie ponderata a cresterii si scaderii preturilor tuturor bunurilor si serviciilor dintr-un cos care reflecta cheltuielile tuturor romanilor. Aceste

68

preturi se modifica din mai multe motive, inclusiv datorita evolutiei tehnologiei, preferintelor consumatorilor dar si din cauza costurilor importurilor (prin cursul de schimb).

 

UNIUNEA EUROPEANA

The drought observed in 2018 in Europe had a significant impact on the overall feed supply for 2018/19. The level of EU self-sufficiency and total feed supply decreased compared to the previous years. The self-sufficiency dropped from 80% to 77%, with a lower availability of roughage, partly replaced by higher maize imports. The total feed supply was down by 4%, to 83 million tonnes, due to the reduced size of cattle and pig herd. These are among the key findings of the 2018/19 EU feed protein balance sheet, published today by the European Commission.

Roughage, such as grass and silage maize, remains the main source of feed protein, representing 42% of the EU total feed use. As oilseed meals and crops, their share increased by 1% each and reached respectively 26% and 23%.

While the EU is fully self-sufficient in roughage, the EU produces only 26% of oilseed meals (mainly soya and rapeseed meals) consumed by the EU livestock sector.

Because of lower feed demand, the consumption of all feed protein sources dropped in absolute figures. Within the category of ‘crops’, we can observe a shift towards more imported maize and within the category ‘oilseeds’ a small shift towards more soya bean meals, at the expense of rapeseed and sunflower meals.

EU self-sufficiency

69

Source: European Commission

Shares of different protein sources in 2017/18 and 2018/19

Source: European Commission

.........................

70

Livrările de porumb, boabe de soia, semințe de floarea soarelui mențin România pe primul loc în UE. Franța devine lider la vânzările de grâu, iar Bulgaria detronează România la exportul de ulei de floarea soarelui REDACȚIA FIR 14 NOIEMBRIE 2019

Egiptul menține ritmul constant al achizițiilor de grâu, lansând o nouă licitație pentru cumpărarea de grâu moale, cu livrare în perioada 5 – 15 ianuarie 2020, anunță site-ul francez agritel.com. Concurența cu grâul de origine franceză, selectat de mai multe ori la licitațiile anterioare, rămâne încă puternică, în același timp, prețurile din regiunea Mării Negre se mențin competitive, susținute de livrările rusești.Activitatea de export pentru grâul francez se intensifică, în special către țări terțe, unde se estimează că vor fi livrate aproximativ 12 milioane tone și mai puțin pe piețele intracomunitare, pentru care specialiștii preconizează o creștere, însă într-o măsură mai mică. Observatorii piețelor monitorizează culturile de grâu din America de Sud și intrarea acestora pe piață, însă apreciază că scăderea ratelor de schimb euro/dolar care a început în primele zile ale lunii în curs reprezintă un element favorabil pentru exporturile europene.

După 19 săptămâni din anul comercial curent, de la 1 iulie până în data de 10 noiembrie a.c., Franța surclasează România la exportul de grâu pe piețele extracomunitare, ajungând la livrări de aproape 2,8 milioane tone, comparativ cu 2,4 milioane tone livrate din România. În schimb, România rămâne principalul exportator de porumb din Uniunea Europeană, cantitățile livrate în țări terțe apropiindu-se de un milion de tone, de boabe de soia, cu 67.000 tone vândute, și de semințe de floarea soarelui – 124.000 tone. Bulgaria detronează România la exportul de ulei de floarea soarelui, cu 35.000 de tone furnizate pe piețele extracomunitare, față de 33.000 tone România, potrivit datelor colectate de Comisia Europeană.

Principalele destinații ale grâului românesc, în primele două luni din acest an comercial, iulie și august, au fost Egipt, Sudan, Thailanda, Iordania. Piețele de export pentru porumb au fost Israel, Libia, Emiratele Arabe Unite, Liban.

71

Prețurile s-au situat sub cele de anul trecut pentru grâu, în săptămâna 4 – 10 noiembrie a.c., respectiv 165,57 euro/tonă FOB Constanța și 142,46 euro/tonă în Banat (DEPSILO). O ușoară creștere, comparativ cu anul trecut, s-a consemnat la prețul FOB Constanța pentru porumb, care a ajuns la 160,39 euro/tonă, însă în Oltenia (DEPSILO) a coborât sub nivelul de anul trecut, până la 124,87 euro/tonă.

Ieri, pe bursa Euronext, Paris, grâul a fost cotat cu 177,50 euro/tonă, pentru contracte cu livrare în decembrie 2019, porumbul cu 163,25 euro/tonă, pentru livrare în ianuarie 2020, iar rapița cu 390 euro/tonă, cu livrare în februarie 2020.

Producția agricolă în 2018: volume mai mari, prețuri mai mici REDACȚIA FIR 14 NOIEMBRIE 2019Valoarea producţiei agricole a României a crescut, anul trecut, cu 8%, ajungând la 18,6 miliarde euro, în principal ca urmare a sporirii valorii serviciilor agricole cu 27,7% și a unei majorări cu 12,9% a valorii culturilor agricole, informează Agerpres. Valoarea producției animale a scăzut, în 2018, cu 6,5%.

Cu 18,6 miliarde euro contravaloarea producției agricole, ceea ce înseamnă 4% din totalul UE, România ocupă locul opt în Uniunea Europeană.

Franța a avut, în anul 2018, cea mai mare producție agricolă, cu o valoare totală de 77,2 miliarde de euro (18% din totalul UE). A fost urmată de Italia (56,9 miliarde euro sau 13%) şi Germania (52,7 miliarde euro sau 12%), scrie Agerpres, după datele Eurostat.

Jumătate dintre statele europene au avut, anul trecut, o valoare a producției agricole în creștere față de anul anterior. Dintre statele care au înregistrat scăderi, Agerpres remarcă un declin accentuat în Danemarca (8,9%), Suedia (8,8%) şi Lituania (7,4%).

La nivelul Uniunii Europene, producţia agricolă s-a cifrat la 434,3 miliarde de euro în 2018, cu 0,6% peste cea din 2017, creșterea fiind determinată, în principal, de majorarea cu 2,7% a valorii producţiei vegetale, în condiţiile creșterii volumului producției cu 3,5%, simultan cu o reducere a prețurilor cu 0,8%. Valoarea producției animale a scăzut cu 2,4%, în condițiile în care creșterea volumului cu 1,2% nu a fost în măsură să compenseze reducerea de 3,5% a prețurilor, anul trecut. O reducere accentuată a fost semnalată în sectorul de creștere a porcinelor, cu 7,4%, urmată de industria laptelui (-

72

3,2%), și o diminuare cu 1% a fost raportată pentru bovine, majoritatea acestor scăderi fiind rezultatul declinului preţurilor.

Romania, a opta putere agricola din Uniunea Europeana In nov. 14, 2019  9 0

Oficiul European de Statistică (Eurostat), a publicat datele oficiale legate de producția agricolă a Uniunii Europene. Astfel, în 2018, producția agricolă a blocului comunitar a avut o valoare totală de 434,3 miliarde de euro, o creștere ușoară, de 0,6%, față de 2017, informează AGERPRES. În topul statelor membre la acest capitol se află Fanța, cu 77,2 miliarde de euro, reprezentând aproximativ 18% din totalul UE, Italia, cu 56,9 miliarde euro (13%) și Germania, cu 52,7 miliarde euro (12%).

România se află pe locul 8 în acest top, cu o producție de 18,6 miliarde euro ce reprezintă 4% din totalul Uniunii Europene. Astfel, țara noastră se află după țări precum Spania, Marea Britanie, Olanda sau Polonia.

În jumătate dintre statele membre ale Uniunii Europene valoarea producţiei agricole a crescut în 2018, cel mai semnificativ avans fiind raportat în Slovenia (17,9%), România (8%) şi Croaţia (5,9%). În jumătate din statele membre ale Uniunii Europene valoarea producţiei agricole a scăzut în 2018, cel mai important declin fiind raportat în Danemarca (8,9%), Suedia (8,8%) şi Lituania (7,4%), se mai arată în datele Eurostat.

Valoarea producţiei agricole este influenţată de o modificare de preţ, o modificare de volum sau o combinaţie între cele două elemente. Creşterea cu 0,6% a valorii producţiei agricole a UE în 2018 comparativ cu 2017 a fost determinată, în principal, de o majorare cu 2,7% a valoarea producţiei vegetale, în condiţiile în care volumul a crescut cu 3,5% iar preţurile au scăzut cu 0,8%.

73

În schimb, s-a înregistrat un declin de 2,4% a valorii producţiei animale, ca urmare a unei scăderi a preţurilor de 3,5%, în condiţiile în care volumul a crescut cu 1,2%. Valoarea mai redusă a producţiei animale a fost determinată de scăderile de 7,4% pentru porci, 3,2% pentru lapte, 1% pentru bovine, majoritatea ca rezultat al reducerii preţurilor.

În cazul României, valoarea producţiei agricole totale a crescut anul trecut cu 8%, în principal ca urmare a unei creşteri de 12,9% a valorii culturilor agricole şi de 27,7% a valorii serviciilor agricole, în condiţiile unei scăderi de 6,5% a valorii producţiei animale, mai arată AGERPRES.

România, a opta putere agricolă a   UE   în 2018 Financial Intelligence 14 noiembrie 2019, 06:43

Producţia agricolă a Uniunii Europene a avut o valoare de 434,3 miliarde de euro în 2018, cu 0,6% mai mare decât în 2017, statele membre cu cea mai mare producţie agricolă totală fiind Franţa (77,2 miliarde de euro sau 18% din totalul UE), Italia (56,9 miliarde euro sau 13%) şi Germania (52,7 miliarde euro sau 12%), arată datele publicate astăzi de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

Locurile următoare sunt ocupate de Spania (52,2 miliarde euro sau 12%), Marea Britanie (29,8 miliarde euro sau 7%), Olanda (28,2 miliarde euro sau

74

6%), Polonia (25 miliarde euro sau 6%) şi România (18,6 miliarde euro sau 4% din totalul UE).

În jumătate dintre statele membre ale Uniunii Europene valoarea producţiei agricole a crescut în 2018, cel mai semnificativ avans fiind raportat în Slovenia (17,9%), România (8%) şi Croaţia (5,9%). În jumătate din statele membre ale Uniunii Europene valoarea producţiei agricole a scăzut în 2018, cel mai important declin fiind raportat în Danemarca (8,9%), Suedia (8,8%) şi Lituania (7,4%).

În rândul statelor membre ale Uniunii Europene cu cea mai mare industriei agricolă, valoarea producţiei agricole totale a urcat anul trecut cu 5,6% în Franţa, cu 3% în Italia şi în Spania, iar în Germania a scăzut cu 6,3%.

Valoarea producţiei agricole este influenţată de o modificare de preţ, o modificare de volum sau o combinaţie între cele două elemente. Creşterea cu 0,6% a valorii producţiei agricole a UE în 2018 comparativ cu 2017 a fost determinată, în principal, de o majorare cu 2,7% a valoarea producţiei vegetale, în condiţiile în care volumul a crescut cu 3,5% iar preţurile au scăzut cu 0,8%.

În schimb, s-a înregistrat un declin de 2,4% a valorii producţiei animale, ca urmare a unei scăderi a preţurilor de 3,5%, în condiţiile în care volumul a crescut cu 1,2%. Valoarea mai redusă a producţiei animale a fost determinată de scăderile de 7,4% pentru porci, 3,2% pentru lapte, 1% pentru bovine, majoritatea ca rezultat al reducerii preţurilor.

În cazul României, valoarea producţiei agricole totale a crescut anul trecut cu 8%, în principal ca urmare a unei creşteri de 12,9% a valorii culturilor agricole şi de 27,7% a valorii serviciilor agricole, în condiţiile unei scăderi de 6,5% a valorii producţiei animale. 

Fermierii europeni, îngrijorați de acordurile comerciale ale UE REDACȚIA FIR14 NOIEMBRIE 2019

Producătorii europeni de carne de vită se confruntă cu două tendințe vizibile la nivelul Uniunii Europene, scăderea prețului și a consumului. În acest context, reprezentanții sectorului european al cărnii de vită au avut un schimb de opinii cu cei ai Comisiei Europene, săptămâna trecută.

75

Îngrijorările fermierilor sunt accentuate de impactul acordurilor comerciale ale Uniunii Europene (UE). Acordul de liber-schimb dintre UE și blocul comercial sud-american, Mercosur, încheiat în vara acestui an, a atras critici vehemente din partea fermierilor europeni, pentru că presupune și o deschidere a pieței comunitare pentru produsele agricole și alimentare sud-americane.

Reprezentanții industriei de profil se tem de o creștere accentuată a livrărilor de carne de vită din spațiul sud-american, dacă Acordul va fi ratificat de parlamentele naționale, ca urmare a creșterii cotei de export și a reducerii tarifelor vamale. Statele Mercosur sunt principalele furnizoare de carne de vită în UE și printre cei mai mari exportatori globali (Brazilia locul al doilea în lume, Argentina locul șapte, Uruguay locul opt, Paraguay locul 10, până în luna august a acestui an). Brazilia, Argentina, Uruguay sunt primii trei exportatori de carne de vită în Uniunea Europeană, iar Paraguay este pe locul opt în topul furnizorilor pentru piața comunitară, până în luna august a.c., importurile țărilor membre din blocul Mercosur cifrându-se la 865 de milioane de euro.

La începutul săptămânii viitoare, luni, 18 noiembrie, la Bruxelles este programată o întâlnire între reprezentanții sectorului agricol și ai asociațiilor de protecție a mediului din Uniunea Europeană cu cei ai Comisiei Agri a Parlamentului European, în cadrul căreia va fi analizat potențialul impact al Acordului Mercosur pe piața agricolă comunitară.

Vor participa reprezentanți ai Copa-Cogeca, cel mai puternic grup de interese pentru fermierii europeni, ai Asociației Fermierilor din Bavaria, ai Asociației Europene a Fermierilor Irlandei, ai Cooperativelor Agroalimentare Spaniole, reprezentanți ai industriei cărnii de pasăre, ai Fern NGO, asociație care activează în domeniul protecției mediului, iar Comisia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală din Parlamentul European va fi reprezentată de președintele Comisiei, germanul Norbert Lins, și vicepreședintele acesteia, portughezul Francisco Guerreiro.

76

Adina Vălean avizată pentru funcţia de comisar european pe Transporturi B.D.Internaţional / 14 noiembrie

Europarlamentarul Adina Vălean afost avizată pentru funcţia de comisar european pe Transporturi, în urma audierii în comisiile de specialitate ale PE.După audierea Adinei vălean în Comisia pentru Transport şi turism, preşedintele şi coordonatorii grupurilor politice din comisie s-au reunit pentru a evalua prestaţia acesteia, avizul fiind unui pozitiv.

Conferinţa preşedinţilor va decide pe 21 noiembrie dacă Parlamentul a obţinut informaţii suficiente pentru a declara închis procesul audierilor. Dacă acest aspect este confirmat, plenul Parlamentului va supune la vot alegerea Comisiei în ansamblul său pe 27 noiembrie, la Strasbourg.

Dreptul la liberă circulaţie este foarte apreciat de cetăţenii UE, iar sectorul transporturilor face posibil acest lucru, a subliniat Vălean în timpul discursului introductiv.

Comisarul desemnat a declarat că va acţiona pentru îmbunătăţirea siguranţei rutiere şi va impune realizarea "Cerului unic european" pentru a reduce congestia spaţiului aerian şi a emisiilor. Ea va depune eforturi pentru a stimula utilizarea vehiculelor curate şi a implementa puncte de alimentare cu combustibil şi reîncărcare disponibile publicului. UE are un cadru solid pentru drepturile pasagerilor, însă acest aspect trebuie, de asemenea, îmbunătăţit a spus doamna Vălean. În ceea ce priveşte investiţiile în infrastructură, ea a spus că va apăra bugetul Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru următorul cadru financiar multianual.

Deputaţii din mai multe grupuri politice i-au adresat întrebări cu privire la măsurile şi iniţiativele specifice pe care intenţionează să le propună în contextul Pactului ecologic, asupra măsurilor de susţinere a lucrătorilor din sector şi a modului de îmbunătăţire a conexiunilor de transport în regiunile periferice. Unii europarlamentari au subliniat importanţa completării Cerului unic european pentru reducerea emisiilor, alţii au întrebat, de asemenea, dacă intenţionează să sprijine alte măsuri, cum ar fi impozitul pe kerosen pentru sectorul aviaţiei şi dacă intenţionează să sprijine proiecte de protecţie împotriva schimbărilor climatice finanţate de UE.

77

Unii eurodeputaţi şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea că Pactul ecologic ar putea duce la diminuarea competitivităţii întreprinderilor europene şi au vrut să afle intenţiile Comisiei de sprijinire a IMM-urilor în acest context.

R MOLDOVA

Ion Perju este noul ministru al Agriculturii din Republica Moldova Ramona Dascălu1 4 noiembrie 2019

Ion Perju, noul ministru al Agriculturii din Republica Moldova.

Ion Perju a fost până astăzi, când a fost numit ministru al Agriculturii, consilier prezidențial al președintelui Igor Dodon. Noul Guvern de la Chișinău este condus de premierul Ion Chicu. Noul ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, a fost consilierul lui Igor Dodon în domeniul agroindustrial şi al administraţiei publice.

“Agricultura trebuie să se focuseze pe produsele cu valoare adăugată sporită. Noi nu avem terenuri unde să ne extindem. Toate terenurile sunt utilizate. Desigur, vor crește suprafețele cu culturi pomicole și viticole, care astăzi aduc o valoare adăugată țării, pentru care este piață și în est și în vest. Trebuie să se micșoreze într-o oarecare măsură suprafețele nerentabile. Trebuie să se dezvolte sectorul zootehnic, în special cel de bovine. Vorbim și de producția ecologică. O producție ecologică fără sectorul zootehnic, fără îngrășeminte organice – nu va putea fi dezvoltată. Iar agricultura ecologică are un viitor bun în Moldova pentru că este un segment în permanentă creștere. Dacă vorbim de țările UE, există un deficit de 25% de producție ecologică. Aici avem potențial și chiar avantaj, pentru că pe solurile noastre producția ecologică este foarte simplu de crescut. Focusarea pe alte ramuri, cum ar fi plantele etero-oleaginoase”, declara Ion Perju, în calitate de consilier prezidențial pe domeniul agroindustrial și al administrației publice, într-un interviu acordat Moldova în Progres, în luna septembrie a acestui an.

78

Guvernul Ion Chicu a fost învestit astăzi, joi – 14 noiembrie, la Chişinău cu votul de încredere al Parlamentului. Trebuie subliniat faptul că mulți dintre miniștrii cabinetului noului premier Ion Chicu au fost consilieri președintelui Igor Dodon.

Lista de miniștri din Guvernul condus de premierul Ion Chicu Sergiu Puşcuţă (anterior şeful Serviciului Fiscal de Stat) vicepremier, ministrul Finanţelor; Alexandru Flenchea (anterior Șef al Biroului politici de reintegrare) vicepremier pentru Reintegrare; Anatol Usatîi (fost secretar de stat) ministru al Economiei şi Infrastructurii; Pavel Voicu (anterior ministrul Apărării în Guvernul Sandu) Ministru al Afacerilor Interne; Fadei Nagacevschi (anterior consilierul preşedintelui Parlamentului) ministru al Justiţiei; Aureliu Ciocoi (anterior consilier prezidenţial) ministu al Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Victor Gaiciuc (anterior consilier prezidenţial) ministru al Apărării; Corneliu Popovici (anterior consilier prezidenţial) ministru al Educaţiei, Culturii şi Cercetării; Viorica Dumbrăveanu (anterior consilier prezidenţial) ministru al Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale; Ion Perju (anterior consilier prezidenţial) ministru al Agriculturii.

Concursurile de frumusete “Cea mai capra” si “Cea mai Oaie”, in iarmaroc la Cimislia nov. 13, 2019  

Multă lume frumoasă a adunat in Basarabia la Cimişlia Festivalul „Mioriţă Laie Bucălaie”. Colegii de la Agrotv Moldova, fireste prezenti la eveniment, au inregistrat pentru dumneavoastra vedetele iarmarocului la concursurile “Cea mai capră” şi “Cea mai oaie”. Chiar asa s-au numit concursurile de frumusete dedicate ovinelor si caprinelor.

https://youtu.be/agrEh-pPffk

79

GERMANIA

Tot ce v-ati putea dori, in “Cornul abundentei” de tehnica agricola de la

Hanovra In nov. 13, 2019   Ultimul segment informativ pe care il dedicam astazi Agritechnica 2019 este legat de producatorii straini, de echipamente si de solutii tehnice. Important este ca acesti producatori de renume sunt prezenti si in Romania, iar echipamentele lor sunt la mare cautare printre fermierii nostrii. Este adevarat, calitatea si randamentul oferit de aceste utilaje costa foarte mult.

https://youtu.be/Ow5DfdSsl5g

SANATATE si GASTRONOMIE

E obligatoriu să o consumi în sezonul rece! Leguma care întărește imunitatea și ajută ficatul Cristina Popescu

În anotimpul rece sfecla roșie ar trebui să fie nelipsită de pe masa noastră. Are în compoziția sa multe substanțe nutritive precum vitamina A, vitaminele B1, B2, B6, vitamina C, sodiu, calciu, sulf, cupru, fier, iod, potasiu, acid folic și antioxidanți. Sfecla roșie este ușor de digerat și este bogată în apă (peste 90 %); zaharuri; fibre.

80

Pigmentul care dă rădăcinii caracteristica culoare roșu-violaceu și care are o acțiune antioxidantă este saponine. Este bogată în substanțe vegetale care ușurează eliminarea grăsimilor; acid glutamic, un aminoacid care stimulează activitatea sistemului nervos.

Alimentul-medicament al sezonului rece

Sfecla roșie se poate consuma ca și garnitură, în stare crudă sau coaptă (în acest caz nu trebuie decojită, pentru a-i păstra calitățile nutritive) sau ca suc obținut prin centrifugare. Poate fi, de asemenea, un ingredient în ciorbele de legume, în timp ce frunzele se pot consuma în salate, crude, opărite sau fierte pe aburi. Salata preparată din sfeclă o putem combina cu, morcovi și ridiche neagră, adăugând suc de lămâie. Sfecla roșie este un depozit natural de vitamine și de microelemente care nu se distrug prin fierbere. De aceea, ea este un eficient leac împotriva unor afecțiuni grave, potrivit doctorulzilei.ro.

Sfecla favorizează creșterea nivelului de hemoglobină din sânge

Prin conținutul ei bogat în fier și vitamina C, sfecla favorizează creșterea nivelului de hemoglobină din sânge. Anemia și alte boli grave ale sângelui pot fi ameliorate prin consumul zilnic de sfecla roșie, care contribuie și la întărirea pereților vasculari. Sfecla roșie consumată în mod regulat previne și tratează leucemia, cancerul pulmonar, colon-rectal și cel gastric datorită faptului ca aceasta este bogată în substanțe antioxidante. Rădăcina de sfecla roșie face minuni în cazul cancerului de prostată sau de sân, precum și în cancerul testicular.

Benefică celor care au probleme de inima

Bogată în potasiu și în acid folic, sfecla roșie este benefică celor care au probleme de inima. Sfecla reglează tensiunea arterială și asigură buna funcționare a musculaturii cordului. Prin consumul de sfeclă putem menține la cote normale nivelul de colesterol din sânge. Frunzele de sfeclă sunt foarte bune în ameliorarea osteoporozei.

Mulțimea de microelemente care se găsesc în sfeclă în cantități apreciabile o transformă într-un mijloc eficient de detoxifiere a organismului și de întărire a imunității. Sfecla roșie contribuie la stabilizarea PH-ului (echilibrul acid-alcalin) din corp, fapt important pentru imunitate, deoarece bacteriile înfloresc atunci când echilibrul PH-ului din organism se strică.

Împotriva simptomelor de gripă și răceală este indicat consumul zilnic a două pahare cu suc de sfeclă roșie.

81

Parodontoza, o boală destul de gravă la nivelul danturii poate fi combătută cu ajutorul sfeclei roșii.

Bolile renale, precum infecțiile și calculii renali pot fi combătute prin consumul de sfeclă roșie.

Sindromul oboselii postvirale

Un tratament excelent pentru sindromul oboselii postvirale, al oboselii cronice, pentru febra glandulară sau pentru recuperarea după o boală istovitoare este amestecul de sucuri din sfeclă, morcovi, măr și țelină.

Stimulent digestiv și hepatic

De secole sfecla roșie este apreciată ca stimulent digestiv și hepatic. Afecțiunile hepatice pot fi ameliorate prin consumul de sfeclă roșie. Astfel ficatul gras (steatoza hepatică), ficatul obosit, ficatul leneș sau chiar în stările infecțioase precum hepatite sfecla roșie ajuta la îmbunătățirea metabolismului celular și prelungește viața hepatocitelor (celule hepatice).

Fiind alcătuită în proporție de 80 % din fibre, sfecla roșie are efecte benefice în cazul problemelor digestive. Pentru cei cu stomac mai sensibil se recomandă ca ea să fie consumată fiartă sau coaptă.

Rădăcina de sfeclă roșie conține polizaharide și fibre care ajută la combaterea constipației. Se poate consuma sfecla roșie crudă sau fiartă amestecată cu hrean și miere.

Un studiu recent, realizat de cercetătorii din cadrul Universității de Sport și Științe Medicale din Exeter, Marea Britanie, a descoperit că sucul de sfeclă roșie are proprietăți extraordinare asigurând, printre altele, o rezistență nebănuită a musculaturii în cazul efortului fizic susținut.

Contraindicații:

Sucul de sfeclă nu se bea imediat, trebuie lăsat 2-3 ore, ca să se evapore unele substanțe nocive. Sfecla nu este recomandată diabeticilor, din cauza conținutului ridicat de zaharuri, nici celor care suferă de calculi renali de tip oxalați, deoarece conține acid oxalic, o substanță care tinde să formeze cristale, care se acumulează în aparatul urinar.

82

DOSAR

Articolele din lana revin la mare cautare in multe colturi ale lumii In nov. 14, 2019 

A fost o vreme in care lumea se cam plictisise de bumbac, in sau lana si au inceput, aproape toti, sa se imbrace in haine facute din fibre de plastic. Bine, vorbim aici si de interese economice. Dar roata s-a invartit si lâna, o materie prima buna și ieftină, a inceput sa redevina cautata. Sa nu ne uitam in strainatate, ci sa cautam la noi, de exemplu in Botosani, unde o mana de moldoveni realizează diverse lucruri din lana care ajung in multe colturi ale lumii.

https://youtu.be/uBhppYA3c9A

* * *

Care e legătura dintre turismul sustenabil din România, o fundaţie din Londra şi mai multe case cu istorie din Transilvania? La prima vedere niciuna, dar toate sunt ingredientele unei poveşti ce poartă numele de Experience Transylvania 14 nov 2019  Cristina Rosca

Toscana - inima Italiei - şi Provence - această regiune a Franţei proslăvită, nu fără motiv, de marii artişti ai lumii - au dus la rang de artă agroturismul, care are definiţii variate şi adaptate în funcţie de ţară şi de zona lumii. Cert e că aceste proiecte pilot, care au pus pe hartă o serie de pensiuni menite să ofere confortul prezentului, fără a pierde aromele rustice ale trecutului, proiecte ce au deja zeci de ani de istorie, i-au inspirat pe o serie de antreprenori locali (şi nu numai) să investească în România în turism.

83

Mai exact, i-au inspirat să pună pe piaţă o serie de case tradiţionale, cabane şi pensiuni menite să valorifice zona rurală a ţării, indiferent că ea se numeşte Transilvania, Maramureş sau oricum altfel. Ceea ce marile publicaţii ale lumii au numit ultimul Paradis nedescoperit al Europei, România rurală, se conturează acum, şi datorită acestor iniţiative antreprenoriale relativ noi, ca o destinaţie autentică, ce îşi aşteaptă turiştii de pretutindeni să o descopere.

Toscana şi Provence au o frumuseţe ce nu poate fi negată, însă a venit rândul ca şi România să îşi facă loc pe harta turistică a Europei, mai ales pentru cei aflaţi în căutare de destinaţii noi, aflate dincolo de “drumurile deja bătătorite”.

Care e legătura dintre turismul sustenabil din România, o fundaţie din Londra, mai multe case cu istorie din Transilvania (dar nu numai) şi câteva zeci de meşteri şi artizani locali? La prima vedere, poate nu există o conexiune imediată, dar ele toate sunt ingredientele unei poveşti ce poartă numele de Experience Transylvania.

Ce poveste? Una ale cărei începuturi datează de la 1985, la Londra, şi care ajunge în zilele noastre să facă înconjurul României. Dar să începem cu începutul.

Fundaţia Mihai Eminescu Trust a luat naştere la Londra în 1985 şi face parte dintr-un grup de fundaţii create în Marea Britanie pentru a susţine intelectuali, profesori şi jurnalişti oprimaţi de către regimurile comuniste din Europa de Est. „Acesta este şi motivul pentru care fundaţia poartă numele unui om de cultură proeminent din România“, spune Cristian Radu, general manager al proiectului Experience Transylvania.

Tot înainte de căderea comunismului, fundaţia Mihai Eminescu Trust s-a alăturat initativei Operation Villages Roumains care urmărea împiedicarea

84

planului de sistematizare al lui Nicolae Ceauşescu, prin care urma să fie distruse sute de sate pentru ca terenul să fie folosit pentru agricultură.

După căderea Cortinei de Fier, fundaţia şi-a început activitatea propriu-zisă în România şi iniţial şi-a propus să readucă la viaţă satele din Transilvania părăsite de minoritatea săsească la începutul anilor ’90.

„Am înţeles că pentru asta este important să generăm un sentiment de mândrie şi ataşament al comunităţilor noi care se formau în aceste sate. Astfel, prin primele proiecte au fost restaurate sute de faţade de case.“

Pentru ca proiectele să poată continua, fundaţia a adus specialişti în tehnici tradiţionale de restaurare şi a organizat cursuri cu ajutorul cărora au fost formaţi meşteri locali. Aceşti meşteri au fost apoi încurajaţi să-şi deschidă firme şi pfa-uri şi au primit contracte pentru a face lucrările de restaurare, după cum spune executivul român.

„În acest fel, oamenii au învăţat meserii uitate, au fost create locuri de muncă, sumele investite în proiecte de restaurare au rămas în comunitate şi totul a dus la dezvoltarea economiei locale.“

Totodată, de-a lungul anilor, fundaţia Mihai Eminescu Trust a şi cumpărat câte 2-3 case vechi în fiecare dintre satele în care a lucrat. Obiectivul a fost de a transforma aceste case în exemple de bune practici în restaurare şi conservare a patrimoniului şi de a demonstra oamenilor că prin păstrarea caselor vechi ei pot trăi mai bine, spune Cristian Radu.

După încheierea lucrărilor de restaurare, casele au fost amenajate folosind piesele de mobilier originale şi ele arată şi astăzi aşa cum au arătat acum sute de ani, când erau locuite de saşi. Afumătorile au devenit băi, iar în unele anexe au fost amenajate bucătării şi săli de mese. Iar locuinţele au fost astfel convertite în case de oaspeţi.

85

„Ele sunt administrate împreună cu familii din sate, după principiile unui business social: cea mai mare parte a veniturilor făcute de aceste case merg către administratorii lor şi către colaboratorii noştri locali. Încercăm, pe cât posibil, ca pornind de la aceste case de oaspeţi să oferim oportunităţi cât mai multor oameni din sate.“

Reparaţiile sunt realizate de meşteri locali. Obiectele sunt cumpărate de la meşteşugari. Vizitatorilor - români sau străini - le sunt promovate servicii şi produse locale cum sunt plimbările cu căruţa, traseele de drumeţie sau produsele alimentare ale fermierilor din sat.

„Experience Transylvania este platforma care face toate astea posibile. Pentru a gestiona toate operaţiunile şi toate rezervările într-un mod mai eficient, acum 7 ani am creat propriul nostru site de rezervări online.“  În ultimii ani, pe acest site au fost înregistrate şi alte case de oaspeţi care aderă la aceleaşi principii privind conservarea patrimoniului şi implicarea în comunitate.

„Astăzi, Experience Transylvania a devenit, aşa cum îi spune numele, un centralizator de experienţe autentice pentru cei care ne vizitează. Este totodată un vector de dezvoltare a economiei locale prin turism cultural pentru satele în care lucrăm.“

Pe platformă există acum 25 de proprietăţi împărţite în 38 de unităţi de cazare. Dintre acestea doar 17 proprietăţi aparţin Mihai Eminescu Trust, iar restul sunt ale altor parteneri. „Suntem în curs de a ne extinde portofoliul şi anul acesta. Promovăm şi susţinem orice casă de oaspeţi care şi-a păstrat autenticitatea şi a fost amenajată conform cu nişte principii de conservare a patrimoniului şi contribuie astfel la dezvoltarea comunităţii din care face parte.“

86

Proiectul a început în Transilvania, însă între timp au fost preluate şi case din Maramureş şi Câmpulung, unde este administrată Vila Golescu. Cele mai multe dintre casele de oaspeţi ale fundaţiei au aparţinut unor familii de saşi gospodari, dar există şi câteva proprietăţi mai speciale, care au aparţinut unor familii mai înstărite sau unor nobili, cum este cazul Conacului Apafi.

„Pentru că ne dorim să oferim experienţe, cele mai multe proprietăţi ale noastre se închiriază ca un întreg, iar preţurile sunt calculate în funcţie de numărul de persoane. În acest fel, chiar şi o singură persoană poate închiria o casă întreagă, plătind doar pentru o persoană. Conacul Apafi se poate închiria în întregime de minimum două persoane.“

În toate casele de pe platforma Experience Transylvania se cazează peste 1.000 de persoane în fiecare an, dintre care mai mult de jumătate sunt străini care vin din toată lumea. „Am avut oaspeţi şi din Noua Zeelandă, dar cei mai mulţi vin din Germania, Franţa şi Marea Britanie.“ Totuşi, procentul de români este în creştere de la an la an.

Cristian Radu spune că acesta este numărul de turişti care se cazează, însă dacă sunt luaţi în calcul vizitatorii care ajung la Experience Transylvania şi sunt transferaţi către meşteşugari, căruţaşi sau către alţi colaboratori din sate care oferă experienţe pentru vizitatori, numărul e mult mai mare.

Astfel, pe lângă vizitele la biserici fortificate, cei care vin în Transilvania au acces la activităţi prin care să descopere viaţa la ţară şi să se apropie de natură. Există numeroase trasee care traversează dealurile şi pădurile ce împrejmuiesc fiecare sat şi care pot fi parcurse pe jos, cu bicicleta, cu căruţa sau călăre. Se pot organiza vizite la stâne, unde oaspeţii pot afla cum se face brânză, vizite la ateliere meşteşugăreşti şi demonstraţii prin care turiştii văd cum se ţese un covor, cum se face o potcoavă, o cărămidă, un coş de nuiele sau chiar cum se coace pâinea la cuptor. 

„Oamenii care mai ştiu să folosească tehnici şi materiale tradiţionale sunt foarte puţini şi foarte căutaţi. Mai există doar două sau trei cuptoare care ard ţiglă şi cărămidă făcute manual.“

Casele fundaţiei Mihai Eminescu Trust au fost restaurate folosind doar materiale tradiţionale - var, nisip sau lut. Interioarele au fost amenajate aşa cum ar fi fost atunci când erau locuite, acum sute de ani. Mare parte din mobilier este vechi, restaurat, şi are o istorie proprie.

87

„Ne dorim să recreăm atmosfera vieţii din trecut, dar nu ne propunem să păstrăm tot ce e vechi doar de dragul trecutului. Ne dorim însă să identificăm din experienţa generaţiilor trecute ce anume este valoros şi util şi în prezent şi chiar merită să fie păstrat.“ Într-una dintre case, spre exemplu, a fost găsită o grindă inscripţionată cu anul 1689. „Faptul că aceste case stau în picioare chiar şi după 300 de ani ne spune că modul în care au fost ele construite este durabil şi are sens să îl ducem mai departe.“

Totodată, tot mobilierul este făcut sau restaurat de către tâmplari din zonă. Chiar şi coşurile de gunoi sunt împletite din nuiele. Covoarele, perdelele, feţele de masă sunt ţesute şi brodate de femei din sate. „Încă mai există meşteşugari, dar sunt puţini şi trebuie susţinuţi. Obiectele create de ei necesită foarte multă muncă şi timp, iar piaţa de desfacere este foarte mică. Şi din acest motiv tinerii nu mai sunt interesaţi să înveţe aceste meserii.“

Încă de la început, principalul obiectiv al fundaţiei a fost, potrivit lui Cristian Radu, să folosească patrimoniul cultural într-un mod care să fie benefic pentru oamenii care l-au moştenit. Oamenii aleg să viziteze un loc pentru că acolo găsesc ceva special, ceva ce s-a pierdut în cele mai multe locuri, dar este considerat de valoare. Iar turismul este o industrie în care un patrimoniu bine păstrat şi autenticitatea sunt apreciate, crede executivul Experience Transylvania.

„Faptul că atât de mulţi oameni aleg să viziteze satele în care lucrăm şi să plătească pentru experienţele pe care le pot avea aici reprezintă o dovadă clară că avem ceva ce merită păstrat şi folosit cu grijă.“ Turismul îi ajută pe localnici să redescopere lucruri cu care au trăit toată viaţa. De ce? Pentru că le privesc prin ochii unor oameni care le văd pentru prima dată.

În acelaşi timp, turismul funcţionează după trenduri de popularitate şi, lăsat de capul lui, poate consuma o destinaţie. Făcut bine, turismul are aşadar o componentă implicită de sustenabilitate, adaugă el.

„Sunt atâtea cazuri în lume în care turismul a scăpat de sub control, iar comunitatea a dispărut din cauza asta.“ Cel mai cunoscut exemplu este Veneţia, care este astăzi un oraş-muzeu în care nu mai locuieşte aproape nimeni.

„Iar turiştii nu vin să vadă clădiri sau locuri, vin să afle şi să trăiască poveşti umane care îi fac să rezoneze şi să simtă emoţii. Un loc în care nu mai

88

trăieşte nimeni poate trezi emoţii doar prin poveştile trecutului. Iar asta e ceva ce faci o dată, nu ai de ce să revii într-un loc fără poveşti noi.“

Toscana - inima Italiei - şi Provence - această regiune a Franţei proslăvită, nu fără motiv, de marii artişti ai lumii - au dus la rang de artă agroturismul, care are definiţii variate şi adaptate în funcţie de ţară şi de zona lumii. Cert e că aceste proiecte pilot, care au pus pe hartă o serie de pensiuni menite să ofere confortul prezentului, fără a pierde aromele rustice ale trecutului, proiecte ce au deja zeci de ani de istorie, i-au inspirat pe o serie de

89

antreprenori locali (şi nu numai) să investească în România în turism.

Mai exact, i-au inspirat să pună pe piaţă o serie de case tradiţionale, cabane şi pensiuni menite să valorifice zona rurală a ţării, indiferent că ea se numeşte Transilvania, Maramureş sau oricum altfel. Ceea ce marile publicaţii ale lumii au numit ultimul Paradis nedescoperit al Europei, România rurală, se conturează acum, şi datorită acestor iniţiative antreprenoriale relativ noi, ca o destinaţie autentică, ce îşi aşteaptă turiştii de pretutindeni să o descopere.Toscana şi Provence au o frumuseţe ce nu poate fi negată, însă a venit rândul ca şi România să îşi facă loc pe harta turistică a Europei, mai ales pentru cei aflaţi în căutare de destinaţii noi, aflate dincolo de “drumurile deja bătătorite”. Roxana şi Florin Vale au dat tot mai cosmopolitul Cluj-Napoca pe pitorescul sat Breb din Maramureş. Şi-au părăsit joburile - ea era designer vestimentar, iar el lucra în vânzări - pentru a readuce la viaţă o serie de case tradiţionale maramureşene, case devenite astăzi pensiuni ce primesc la sânul lor turişti din toată lumea, vizitatori dornici să vadă şi să simtă măcar puţin gustul vieţii ancestrale. Ce i-a convins pe cei doi tineri antreprenori să îşi lase viaţa de la oraş pentru a se muta alături de cei doi copii aproape de locul unde se agaţă harta României în cui?

„Am început proiectul (ce a primit numele de «Complex case tradiţionale Casa din Vale Breb» - n. red.) în 2015“, îşi aminteşte Florin Vale. Recu-noaşte că avea în minte, de ceva timp, să încerce să pună bazele unui proiect de acest gen în turism, fiind atras dintotdeauna de Maramureşul istoric. A contat şi faptul că avea rădăcinile într-o zonă apropiată. În 2015 însă, au fost amândoi - atât el, cât şi soţia sa Roxana - pregătiţi să facă acest pas.

90

„La momentul acela, eu lucram în vânzări, iar Roxana era designer vestimentar. Iniţial am cumpărat un teren în Săpânţa (un alt sat din Maramureş - n.red.), dar n-am putut construi acolo din cauza unor probleme tehnice care nu ne permiteau acest lucru.“

Au vândut terenul la jumătate de preţ şi s-au reorientat către Breb, unde au găsit rapid un alt lot de pâmânt pe care l-au cumpărat cu banii încasaţi. „Locul ne-a plăcut şi a fost de fapt satul unde ne-am dorit încă de la început să ajungem. Aşa a început povestea noastră!“

Au cumpărat terenul imediat, chiar dacă vânzătorul nu avea acte de proprietate, iar asta însemna timp, răbdare şi bani în plus. „Am fost atât de entuziasmaţi încât am fost dispuşi la acest lucru.“ Ba mai mult, atât de entuziasmaţi au fost că au continuat să vină în Breb ca turişti chiar şi după ce cumpăra-seră terenul, dar până să termine prima căsuţă. Astăzi au ajuns la un total de şapte case tradiţionale dintre care una le este locuinţă.

91

Vizitele din postura de turişti le-au dat ocazia, după cum spun chiar ei, să se îndrăgostească mai tare de sat, de oamenii locului, de obiceiuri şi de peisaje.

„Trecerea de la Cluj, de unde veneam, la Breb a fost semnificativă. Vedeam locul ca pe un refugiu, iar noi fugeam de toată aglomeraţia urbană.“

De câte ori veneau în Breb îşi doreau foarte tare să se cazeze, evident, tot într-o casă veche, astfel că alegeau pensiunea Breb 418 sau Casa de vacanţă Padiş.

„Îmi aduc aminte că ne-am plimbat mult amândoi pe uliţe pentru a găsi case, iar prima pe care am cumpărat-o a fost chiar din sat şi este cea care a dat şi numele complexului nostru de căsuţe tradiţionale, «Casa din Vale».“ Interesant a fost, spun ei, că au găsit şi meşterul care să o facă exact la momentul potrivit. Cu el, Vasile Pop, şi alţi câţiva meşteri din sat, au lucrat la aproape toate căsuţele care au urmat. Casa din Vale are în jur de 100 de ani, iar ei au mutat-o pe terenul propriu în august 2015. „Crăciunul din acelaşi an l-am sărbătorit în casa proaspăt finalizată.“ A doua casă au adus-o din Rozavlea, un sat de pe Valea Izei, aflat la aproximativ 45 de kilometri de Breb. Ea a fost ridicată în toamna aceluiaşi an 2015 şi finalizată la începutul iernii din 2016.

„Este o casă cu o vechime de aproximativ 70-80 de ani şi este cea mai căutată pentru fotografii. Este totodată cea care se închiriază cel mai repede.“ Au numit-o „Casa Faină“.

92

Tot în 2016 au cumpărat şi adus o şură din apropierea satului Breb, pe care au finalizat-o în aprilie anul următor. Au numit-o după vechiul proprietar, „Şura lui Costan“ şi este o şură foarte veche, probabil de peste 100 de ani, după cum estimează cei doi proprietari. „Acesta a fost momentul când amândoi am decis să renuţăm la joburi şi la viaţa aglomerată din Cluj pentru a ne muta în Breb. Am realizat că putem să ne întreţinem fără nicio problemă din două căsuţe renovate şi reconstruite, a treia fiind locuinţa noastră.“

A fost cea mai bună decizie, spun ei uitându-se în urmă. Nu s-au desprins total însă, au închiriat tot ce aveau în Cluj-Napoca şi mergeau înapoi doar iarna, după sărbători, pentru a menţine, totuşi, un echilibru în viaţa personală. „Când ne-am mutat, Nina, fiica noastră cea mare, avea nouă luni.“ În acelaşi an, 2017, au reuşit să cumpere cea de-a patra casă, prima pe care nu au trebuit să o mute. La fel ca „Şura lui Costan“, şi această casă poartă denumirea vechii proprietare, Călina, deci „Casa Călina“.

„Odată terminată, ea a devenit locuinţa noastră pentru aproape un an, până când am adus cea de-a cincea căsuţă pe acest teren, pe care am finalizat-o în mai 2018.“ Aceasta din urmă a devenit casa unde stau şi azi. I-au pus numele „Casa Iza“, după fetiţa lor cea mică, cea care s-a născut aici. Tot în 2018, toamna, au mai achiziţionat două terenuri cu case pe ele, aceste proiecte fiind astăzi finalizate. Una dintre construcţii a fost transformată în restaurantul „Casa lu' Dochia“, iar de el se ocupă o familie din Baia Mare, care la rândul său a decis să se mute în Breb. Cel mai nou proiect, „Casa cu Dor“, l-au renovat în acest an, lucrările terminându-le în luna iulie.

93

„Casele le-am introdus în circuitul turistic pe rând, începând cu anul 2016 şi nu putem spune niciodată că sunt 100% finalizate, tot timpul mai facem câte ceva la ele pentru a fi cât mai confortabile şi plăcute pentru turişti.“ Pe de altă parte, şi mentenanţa la casele de lemn este pe măsură, mai ales atunci când pe an sunt câteva sute de turişti, poate chiar o mie în total, care le trec pragul.

„Încercăm să facem tot posibilul ca să le menţinem la standarde înalte. Este drept, am şi învăţat multe lucruri de la prima casă, la ultima.“ Au fost şi greşeli de ordin tehnic pe care le-au făcut la prima sau la primele pensiuni, greşeli pe care au reuşit să nu le mai repete şi din care au învăţat foarte mult. Un exemplu este sistemul de încălzire pe care l-au folosit iniţial, un termo-şemineu care presupune ca turiştii să-şi facă singuri focul şi care necesită anumite aptitudini şi o atenţie sporită. Un alt exemplu este instalaţia sanitară care a îngheţat total în prima iarnă. „Sunt greşeli pe care le consider normale atunci când vii din alt domeniu de activitate.“

Până acum, investiţia totală în acest proiect a fost de circa 250.000 de euro, o bună parte din această sumă fiind profitul obţinut în anii anteriori şi reinvestit în afacere.

„Suma cu care am început în 2015 a fost de aproximativ 95.000 lei (20.000 de euro), bani pe care îi aveam strânşi din salarii şi bonusuri obţinute de la firma unde lucram, dar şi dintr-un credit de 55.000 de lei.“ Apoi, exact la momentul potrivit pentru a putea continua investiţia, soţia sa a vândut o casă pe care o moştenise în Alba Iulia.

„Astfel am reuşit să dezvoltăm o afacere mică, dar care merge bine. În acest an estimăm o cifră de afaceri de peste 30.000 de euro.“ Partea cea mai bună a acestui business, spune Florin Vale, este că numărul turiştilor creşte de la an la an.

94

În ceea ce priveşte vizitatorii, aceştia sosesc de peste tot din lume. „Am avut turişti de pe toate continentele, iar numărul străinilor este, evident, mai mare decât cel al românilor.“ Partea bună, totuşi, este că şi turistul român este din ce în ce mai atras de aceste locuri. „Exemplu clar în acest sens este că în acest an am avut în jur de 40% turişti români. Prin comparaţie, în 2016, peste 90% dintre vizitatori au fost străini.“

Gradul de ocupare al caselor este de peste 85-90% pe timpul verii. Florin explică faptul că toate pensiunile dezvoltate de ei sunt clasificate de către Ministerul Turismului în categoria „camere de închiriat“. Totuşi, el şi Roxana au decis să închirieze căsuţele în întregime, din raţiuni de confort pentru turişti. Astfel nu acceptă ca într-o căsuţă să stea două familii sau grupuri diferite, care nu se cunosc.

„Sunt case de lemn şi se aude destul de bine dintr-o cameră în alta. Mai mult, cu excepţia Şurii lui Costan care are două băi, restul caselor au câte o singură toaletă.“

Momentan, întregul complex are 22 de locuri de cazare, la care se pot adăuga unu sau două paturi în plus, dacă este necesar. Preţurile pe căsuţă variază între 250 de lei şi 400 de lei pe noapte, în funcţie de capacitatea fiecăreia.

„Cei care vin la noi sunt atraşi atât de zonă, cât şi de case, de povestea lor, de cum sunt decorate, de obiectele ce se află în ele.“ În ceea ce priveşte designul, este munca fondatorilor în proporţie de 100%. Au căutat - pe cât s-a putut de mult - lucruri autentice. Au mers la târgurile de vechituri, la ţărani acasă, dar au făcut şi shop-ping pe internet. „Ce ne-am dorit noi a fost ca turistul să se întoarcă în timp, dar totuşi să nu-i lipsească nici partea modernă a vieţii de zi cu zi, respectiv internet, televizor în unele case, băi cu duş şi apă caldă.“

Casele sunt renovate, reconstruite şi nu restaurate, după cum spune antreprenorul.

„În casele noastre se văd ideile pe care le-am implementat şi modul cum ne-am folosit de spaţii pentru a fi cât mai atractive, eficiente şi confortabile, dar păstrând linia tradiţională a zonei.“ În acelaşi stil vor continua să dezvolte şi celelalte căsuţe pe care le vor face, speră ei, anul viitor. Mai exact, au alte două şuri pe care vor să le reconstruiască în 2020.

95

„Prin ceea ce facem noi, încercăm să punem în valoare cultura ţărănească, arhitectura veche, obiceiurile locului. Oferim o călătorie în timp, într-un loc de poveste.“

Cei care vin în vacanţă la Breb iarna au posibilitatea să meargă cu colindul alături de copiii din sat (Coconii din Breb), pot opta pentru plimbări cu sania trasă de cai, pot asista la pomana porcului sau la o piesă pusă în scenă de teatrul popular religios „Viflaimul“, interpretată de copiii din Breb şi pot încheia seara la căldura focului de tabără.

„Pe timpul verii, la fiecare sfârşit de săptămână, organizăm seri cu ceteraşii din Breb, unde toată lumea este bine venită. Nu există taxe de intrare, costurile cu aceste serate muzicale ne revin nouă în întregime.“ Participanţi sunt atât turiştii cazaţi la toate pensiunile din sat, cât şi oameni care vin special din Baia Mare sau din alte localităţi pentru a se bucura de spectacol.

„Este un dublu câştig, pe de o parte ne simţim noi bine, cântând cu ceteraşii şi bând un pahar de horincă la ceas de seară, pe de altă parte este o modalitate foarte bună de a ne face cunoscuţi, atât noi, cât şi satul.“

Mai mult, în fiecare an pe data de 16 august Roxana şi Florin Vale organizează un eveniment mai mare.

„Anul trecut am fost parte dintr-un festival ce poartă numele „Drumul lung spre Cimitirul Vesel“, dar care din acest an, din păcate, nu mai există.“ În 2019, Florin şi Roxana au organizat ei înşişi un eveniment în grădina proprie în care au reuşit să-i aducă pe Maria Casandra Hausi şi pe Nicolae Pitiş, Ceteraşii din Breb, precum şi „Coconii din Breb“.

„Ne-am dori ca oamenii de la ţară, din Breb şi din alte zone, să nu renunţe atât de uşor la locuri, lucruri, case şi obiceiuri în faţa unor tentaţii fără personalitate“, spune Florin, care, alături de soţia sa, a descoperit o altă dimensiune a vieţii acolo unde se agaţă România-n cui.

96

* * *

97