Stiri 29 mai 2020 1

CURSUL DE SCHIMB 29.05.2020

1 EUR 4.8426

1 USD 4.3517

Prognoza meteo pentru următoarea lună: Frig în prima săptămână din iunie, apoi vară adevărată Laura Buciu 29.05.2020,  În săptămâna 1 - 8 iunie, valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice acestei perioade, pe întreg teritoriul României, dar mai ales în regiunile nord-estice. Regimul pluviometric estimat pentru această săptămână va fi deficitar în cea mai mare parte a ţării. Excepţie va face sud-estul ţării, unde cantităţile de precipitaţii vor fi apropiate de cele normale ale perioadei.

În a doua săptămână din luna iunie, perioada 8 - 15 iunie, temperatura aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile, iar cantităţile de precipitaţii estimate pentru această perioadă vor fi excedentare în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în jumătatea nord-vestică a acesteia.

În săptămâna 15 - 22 iunie, temperaturile medii ale aerului vor fi în general apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii ţări, iar regimul pluviometric se va situa în jurul celui specific pentru această săptămână, în toate regiunile.

Ultima săptămână a primei luni de vară, perioada 22 - 29 iunie, aduce temperaturi apropiate de cele normale pentru această perioadă, la nivelul întregii ţări. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această săptămână vor

1 Dumitru Comanescu

1

fi deficitare în cea mai mare parte a ţării, dar mai ales în zonele intracarpatice.

APIA si SUBVENTII

AVANS SUBVENȚII! MESAJ APIA pentru TOȚI FERMIERII!Agroinfo  28 mai 2020

OFICIAL. Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a eliberat 720 adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plăți directe și 613 adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plată pentru măsurile de mediu şi climă (Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 - Plăți zone defavorizate), în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituțiile financiar-bancare și nebancare.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor și a respecta în continuare regulile de distanțare socială impuse de pandemia de COVID 19, începând din acest an APIA oferă fermierilor  posibilitatea de a solicita Centrelor județene eliberarea adeverinței prin mijloace electronice și transmiterea acesteia online către bănci, fără a fi nevoie de prezenta fizică a fermierului la centrul județean sau la bancă.  

Astfel, peste 95% din totalul adeverințelor au fost eliberate electronic.

Modelul de cerere de eliberare a Adeverinței de înregistrare fermier se găsește postat pe site-ul APIA: www.apia.org.ro, iar lista convențiilor care au fost încheiate până la această dată, poate fi consultată la secțiunea convenții, acorduri, protocoale.Valoarea creditului va fi de până la 85% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN - SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN - SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăţilor derulate de instituția noastră în baza adeverinţelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

2

Anunt APIA: Situatia la zi privind adeverintele eliberate pentru beneficiarii Campaniei 2020 In mai 29, 2020  

Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de 15 mai 2020 și până la acest moment, a eliberat 720 adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plăți directe și 613 adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plată pentru măsurile de mediu şi climă (Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 – Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale), implementate de Agenție în cadrul Campaniei 2020, în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituțiile financiar-bancare și nebancare.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor și a respecta în continuare regulile de distanțare socială impuse de pandemia de COVID 19, începând din acest an APIA oferă fermierilor  posibilitatea de a solicita Centrelor județene eliberarea adeverinței prin mijloace electronice și transmiterea acesteia online către bănci, fără a fi nevoie de prezenta fizică a fermierului la centrul județean sau la bancă.   

Astfel, peste 95% din totalul adeverințelor au fost eliberate electronic.

Modelul de cerere de eliberare a Adeverinței de înregistrare fermier se găsește postat pe site-ul APIA: www.apia.org.ro, iar lista convențiilor care au fost încheiate până la această dată, poate fi consultată la secțiunea convenții, acorduri, protocoale.

Valoarea creditului va fi de până la 85% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăţilor derulate de instituția noastră în baza

3

adeverinţelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

APIA: Primii 1.333 de fermieri care vor încasa în avans banii din subvenţii! agrointeligenta.ro - 28 mai 2020

Primii fermieri care vor încasa în avans banii din subvenţiile APIA pe acest an! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, începând cu data de 15 mai 2020 și până la acest moment, a eliberat 720 adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plăți directe și 613 adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plată pentru măsurile de mediu şi climă (Măsura 10 – Agromediu și climă, Măsura 11 – Agricultură ecologică, Măsura 13 – Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale), implementate de Agenție în cadrul Campaniei 2020, în baza convențiilor încheiate de APIA cu instituțiile financiar-bancare și nebancare.

Pentru a veni în sprijinul fermierilor și a respecta în continuare regulile de distanțare socială impuse de pandemia de COVID 19, începând din acest an APIA oferă fermierilor posibilitatea de a solicita Centrelor județene eliberarea adeverinței prin mijloace electronice și transmiterea acesteia online către bănci, fără a fi nevoie de prezenta fizică a fermierului la centrul județean sau la bancă.

Astfel, peste 95% din totalul adeverințelor au fost eliberate electronic. Modelul de cerere de eliberare a Adeverinței de înregistrare fermier se găsește postat pe site-ul APIA: www.apia.org.ro, iar lista convențiilor care au fost încheiate până la această dată, poate fi consultată la secțiunea convenții, acorduri, protocoale.

Valoarea creditului va fi de până la 85% din valoarea sumei calculate conform adeverinței eliberate de APIA. Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) şi Fondul Naţional de Garantare a Creditului pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garantează creditele acordate de bănci fermierilor.

Reamintim fermierilor că potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea condițiilor în care se vor încheia convențiile dintre instituțiile financiar-bancare și nebancare și APIA, în vederea finanțării de către acestea a activităților curente ale beneficiarilor plăţilor derulate de instituția noastră în baza adeverinţelor eliberate, dobânda aferentă acordării creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

4

Document intern: ȘEFUL APIA, ordin pentru TOATE SUBVENȚIILE fermierilor! agrointeligenta.ro - 29 mai 2020

Document intern APIA! Șeful Agenției de plăți a emis o circulară pentru subvențiile agricole și zootehnice ale fermierilor. Adrian Pintea vrea să se asigure că toți fermierii pot depune cererea unică de plată pentru Campania 2020 astfel încât niciun fermier să nu piardă banii cuveniți pe hectar sau cap de animal. Adrian Pintea a emis o circulară prin care informează funcționarii APIA că în următoarele week-enduri până la termenul limită pentru depunerea cererii unice, adică 15 iunie, vor fi lucătoare pentru ca toți fermierii să poată depune cererea unică pentru subvenții.

”Având în vedere Campania de primire cereri pe anul 2020 aflată în deșfășurare, personalul din cadrul centrelor Județene și Centrului Municipal București ale APIA implicat în această campanie, în perioadele 30 mai-01 iunie, 6 iunie-8 iunie și 13 iunie-14 iunie, își va desfășura activitatea în program normal de lucru. Compartimentele din cadrul aparatului central al APIA implicate vor asigura permanența în perioadele antemeționate, în vederea acordării suportului necesar Centrelor județene și Centrului Municipiului București”, se arată în mesajul șefului APIA.

Reamintim faptul că primirea Cererilor s-a mutat, începând din data de 6 aprilie 2020 în mediul online, pentru a respecta prevederile privind distanțarea socială și a preveni răspândirea pe teritoriul României a epidemiei de Coronavirus. Completarea Cererii unice de plată se realizează pe site-ul APIA www.apia.org.ro, accesând

link-ul aplicației IPA-Online http://lpis.apia.org.ro, iar descrierea amănunțită a utilizării aplicației se găseste în ghidul de utilizare al acesteia care poate fi accesat la butonul Asistență.

Documentele care se atașează la dosarul Cererii unice de plată sau la modificările aduse acesteia (copie CI/BI/pașaport/certificatul de înregistrare la ONRC/certificatul de înregistrare fiscală, dovadă cont bancar activ) se transmit prin mijloace electronice către Centrele județene/locale APIA de care aparțin fermierii. Campania de depunere a Cererilor Unice de Plată se va încheia la data de 15 iunie 2020, în conformitate cu prevederile OMADR nr.89/ 03.04.2020 privind depunerea on-line a cererilor unice de plată aferente anului 2020. Sprijinul financiar este finanţat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru

5

Dezvoltare Rurală (FEADR) şi de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

APIA, noutati despre platile aferente Campaniei 2020 , mai 29, 2020

APIA informeaza ca, incepand cu data de 15 mai 2020 si pana la acest moment, a eliberat 720 adeverinte pentru beneficiarii schemelor de plati directe si 613 adeverinte pentru beneficiarii schemelor de plata pentru masurile de mediu si clima

Schemele de plati pentru care se acorda finantare sunt: Masura 10 – Agromediu si clima, Masura 11 – Agricultura ecologica, Masura 13 – Plati pentru zone care se confrunta cu constrangeri naturale), implementate de Agentie in cadrul Campaniei 2020, in baza conventiilor incheiate de APIA cu institutiile financiar-bancare si nebancare.

Pentru a veni in sprijinul fermierilor si a respecta in continuare regulile de distantare sociala impuse de pandemia de COVID 19, incepand din acest an APIA ofera fermierilor  posibilitatea de a solicita Centrelor judetene eliberarea adeverintei prin mijloace electronice si transmiterea acesteia online catre banci, fara a fi nevoie de prezenta fizica a fermierului la centrul judetean sau la banca.

Astfel, peste 95% din totalul adeverintelor au fost eliberate electronic.

Modelul de cerere de eliberare a Adeverintei de inregistrare fermier se gaseste postat pe site-ul APIA, iar lista conventiilor care au fost incheiate pana la aceasta data, poate fi consultata la sectiunea conventii, acorduri, protocoale.

Valoarea creditului va fi de pana la 85% din valoarea sumei calculate conform adeverintei eliberate de APIA.

Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN – SA (FGCR) si Fondul National de Garantare a Creditului pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii IFN – SA (FNGCIMM) garanteaza creditele acordate de banci fermierilor.

Reamintim fermierilor ca potrivit Ordinului Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr. 50/2017 de modificare a Ordinului Ministrului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale nr.703/2013 pentru aprobarea conditiilor in care se vor incheia conventiile dintre institutiile financiar-bancare si nebancare si APIA, in vederea finantarii de catre acestea a activitatilor curente ale beneficiarilor platilor derulate de institutia noastra in baza

6

adeverintelor eliberate, dobanda aferenta acordarii creditelor va fi de RON-ROBOR 6M + maxim 2%.

Federatii din agricultura: Avem nevoie de ajutoare ACUM, altfel intram in FALIMENT In mai 29, 2020  

Seceta pedologică, dar și pandemia generată de COVID-19 au făcut ca agricultura în general să înregistreze pierderi uriașe, iar dacă pe termen scurt situația pare dezastruoasa, pe termen lung ea este dramatică. De aceea, sprijinul de care fermierii au nevoie trebuie să ajungă la timp, dar să fie și în cuantum suficient, iar încercarea Guvernului și a Parlamentului de a se implica în același timp, prin măsuri legislative, riscă să lase agricultorii singuri în fata calamităților.

”Ca să ajute efectiv, legea trebuia să fie dată la sfârșitul anului trecut, ca să rămână timp pentru a fi dezbătută și să aibă normele metodologice de aplicare în termen. Este obligatoriu să se intervină până la sfârșitul lunii iulie, altfel riscăm ca mulți dintre noi să intre în faliment, să nu mai existe micul fermier, pentru că cei cu 3-5 hectare nu vor avea nicio șansă”, a spus la Agro TV Ionel Arion, președinte PRO AGRO.

Ideea este susținută și de Florentin Bercu, director executiv UNCSV:

”Acești bani trebuie să ajungă în jur de 15 iulie, pentru că majoritatea fermierilor au împrumuturi scadente, leasing-uri. Era ideal ca între Parlament și Guvern să existe o conlucrare, pentru a nu se suprapune, deoarece în situația de față riscăm să nu rămânem cu nimic”, este de părere Florentin Bercu. Sunt și alte argumente care pledează pentru ca banii să ajungă cât mai repede la cei îndreptățiți.

”Costul unui hectar de grâu se ridica undeva la 1000 de euro. Dacă este declarat calamitat, primești doar subvenția și rămâi cu paguba de 800 de euro, la care se adaugă și alte cheltuieli cu arenda, cu furnizorii, cu ratele. De aceea spun că ajutorul financiar trebuie să vina la fermieri rapid, pentru că la începutul lui august noi începem deja semănatul rapiței”, a subliniat Nicolae Sitaru, președintele APPR. Autor: Elena Picu

AFIR si FINANTARI

AFIR ANUNȚĂ CĂ ESTE O INSTITUȚIE ANTI-MITĂ!Agroinfo 28 mai 2020

COMUNICAT! Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este prima instituție publică din România care a obținut din partea RINA

7

SIMTEX, încă din iunie 2019, cerificarea internațională pentru standardul ISO 37001:2016, specific sistemului de management anti-mită, anunță AFIR într-un comunicat transmis astăzi pentru AGROINFO.

Certificarea ISO 37001:2016 reprezintă un standard de referință care asigură un set de bune practici recunoscute la nivel național și internațional. Sistemul de management implementat la nivelul Agenției, a permis obținerea acestui standard de calitate a actului administrativ, care are ca principal obiectiv scăderea continuă a riscurilor privind luarea și darea de mita, atât în cadrul instituției, cât și în raport cu colaboratorii săi. Acest sistem încurajează și promovează o cultură instituțională solidă și instituie un set de reguli și criterii anti-corupție clare care să fie respectate în toate activitățile Agenției.

În acest context, AFIR a implementat Politica anti-mită care este concepută având în vedere specificul activității, respectiv implementarea tehnică și financiară a Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Prin Politica anti-mită, se interzice orice formă de mită și se încurajează și sprijină sesizarea responsabilă a oricăror aspecte privind posibile fapte de corupție (active sau pasive), garantând avertizorilor lipsa oricăror consecințe împotriva lor. Totodată, politica prevede sancțiunile și consecințele ce rezultă din nerespectarea sistemului anti-mită implementat la nivelul AFIR. De asemenea, Politica anti-mită realizează conformitatea cu prevederile legislative în domeniul anti-corupției, furnizează un model privind stabilirea, revizuirea și monitorizarea obiectivelor anti-mită.

Precizăm că toate demersurile Agenției de a obține și, mai ales, de a menține cerificarea internațională pentru standardul ISO 37001:2016, aplicabilă sistemului de management anti-mită, sunt menite să asigure beneficiarilor PNDR 2020, angajaților Agenției și tuturor instituțiilor partenere un mediu de lucru legal, eficient și bazat pe respect reciproc.

Bariere operaționale eliminate în derularea IMM INVEST ROMÂNIA meatmilk  29 mai 2020

La initiativa Primului Ministru, in urma reuniunii organizate de Guvernul Romaniei, in data de 22.05.2020, au fost invitati sa participe la consultari privind relansarea economica a Romaniei, reprezentantii Asociatiei Romane a Bancilor, ai Consiliului Patronatelor Bancare din Romania, ai Consiliului National al Intreprinderilor Mici si Mijlocii din Romania.

8

Un punct important in agenda intalnirii a fost evaluarea de etapa a implementarii programului IMM INVEST, in vederea imbunatatirii si dinamizarii derularii programului.

Partenerii bancari au apreciat IMM INVEST ca fiind un program complex si extrem de benefic, care va impacta semnificativ mediul antreprenorial, atat pe termen scurt, in perioada de criza, prin adresarea lipsei de lichiditate in ecosistemul economic, dar si pe termen mediu si lung, prin stimularea cresterii gradului de intermediere finaciara in economie. Reprezentantii sistemului bancar au dat asigurari ca isi vor aduce din plin contributia pentru ca IMM INVEST sa fie un succes si un pilon important in relansarea economica a Romaniei.

In urma discutiilor, intre Guvern, sistemul bancar si reprezentantii IMM -urilor a rezultat si necesitatea adoptarii unor masuri de ajustare, recalibrare, simplificare și flexibilizare a proceselor și fluxurilor programului IMM INVEST, prin eliminarea barierelor legislative existente in calea implementarii în parametrii optimi.

In cel mai scurt timp, Guvernul a initiat aceste interventii legislative si in sedinta de Guvern de astazi, 27.05.2020, aceste ajustari ale programului au fost aprobate. 

Masurile aprobate de guvern se refera la eliminarea cerinţei de instituire a ipotecii legale asupra universalităţii de bunuri mobile sau imobile, prezente ori viitoare, afectate activităţii beneficiarului, inclusiv fondul de comerţ şi stocurile, precum si la renuntarea asupra condiției impusă beneficiarilor la înrolarea  în Program în sensul de a face dovada că s-au confruntat cu dificultăţi sau au intrat în dificultate ulterior datei de 31.12.2019, din cauza pandemiei de COVID-19.

Anunțăm partenerii bancari și potențialii beneficiari ai Programului IMM INVEST ROMÂNIA ca FNGCIMM a luat toate măsurile operaționale care se impun pentru a asigura aplicarea imediata a noilor prevederi legale mai favorabile relatiei creditor-debitor, solicitarile de acordare a creditelor garantate in cadrul Programului depuse pană la data intrarii in vigoare a modificarilor legislative aprobate în ședința de Guvern de astazi se vor soluționa prin aplicarea noilor parametrii de analiza, recalibrați in urma intervențiilor legislative aprobate in ședința de Guvern de astazi, 27.05.2020.

FNGCIMM anunta public faptul ca s-a ajuns la zi in ceea ce priveste analiza de eligibilitate a inscrierilor in aplicatia www.imminvest.ro., un numar de  60.541 intreprinderi mici si mijlocii sunt inscrise in programul IMM

9

INVEST, iar un prim efect benefic este ca, in prima faza vor fi sustinute peste 750.000 de locuri de munca.

In mai putin de o luna de la lansarea Programului IMM INVEST si de la deschiderea inscrierilor in aplicatia www.imminvest.ro pentru companiile de tip IMM, programul guvernamental a intrat in cea de-a treia faza de implementare.  

Procesul de analiza este la zi, iar solicitarile eligibile sunt transmise intr-un ritm accelerat catre banci. In maxim 72 de ore de la inscrierea in aplicatie, fiecare solicitare a fost, fie admisa din punctul de vedere al eligibilitatii, fie s-au cerut clarificari IMM-ului in vederea completarii sau corectarii documentatiei necesare in aceasta faza. Partenerii bancari au digitalizat procesele de analiza a acestor solicitari, astfel intr-un timp foarte scurt vor reusi sa proceseze un volum foarte mare de cereri de credit.  

Primele doua etape necesare a fi parcurse de catre IMM-urile inscrise in program pentru a accesa finantari garantate de stat, constau in analiza eligibilitatii privind incadrarea in categoria IMM, selectie realizata de catre FNGCIMM, iar faza a doua este realizata de bancile partenere si vizeaza analiza solicitarilor IMM pentru acordarea creditelor pentru capital de lucru si de investitii garantate de stat.

Cea de a treia etapa consta in transmiterea in aplicatia webplafon a programului IMM Invest, a dosarelor de credit aprobate de catre banci pentru accesarea garantiei in nume si cont stat, precum si a grantului oferit prin schema de ajutor de stat, care va acoperi costurile cu dobanzile si comisioanele, aferente creditului pana la 31.12.2020.

In acest moment in aplicatia web plafon a FNGCIMM se afla un numar de 1441 credite aprobate de bănci în valoare de 1.073.540.960 de lei pentru accesarea garantiei in nume si cont stat, precum si a grantului oferit prin schema de ajutor de stat.

FNGCIMM deruleaza cu celeritate procesele de aprobare ale garantiilor in nume si cont stat, respectand termenele asumate, respectiv 72 de ore pentru verificarea eligibilitatii solicitarii, precum si maxim 5 zile lucratoare de la depunerea documentatiei corect si complet intocmite. pentru acordarea garantiei in nume si cont stat, precum si a grantului oferit prin schema de ajutor de stat, care va acoperi costurile cu dobanzile si comisioanele, aferente creditului,

Detinatorii unei plantatii de migdali au facut conversia la agricultura ecologica. Ce sprijin au primit de la stat? Mai 29, 2020

10

O societate din Tulcea sunt este in plin proces de transformare a plantatiei de migdali intr-una ecologica, iar reprezentantii firmei spera sa obtina un pret de doua ori mai mare pentru samburii de migdale pana in anul 2021.

„Soiul de migdal este unul rusesc, iar in 1984, atunci s-a infiintata plantatia, se pare ca a prins foarte bine. Acum cinci ani insa, cand am ajuns aici, era padurea vrajitoarelor, plantatia fiind imbatranita si neingrijita. Am hotarat sa o aducem la viata, iar dupa taierile de regenerare a devenit o livada frumoasa si roditoare. Am decis sa incepem procesul de conversie ecologica, iar in aceasta perioada, nefiind ajutata cu tratamente chimice, productia este mai mica”, a afirmat Oana Burghelea, consilier juridic al societatii, citata de Agerpres.

Asteptarile detinatorilor plantatiei de migdali

In 2021, la finalul procesului de trei ani de conversie ecologica, societatea va obtine si certificarea ecologica pentru produsele obtinute , asa incat pretul unui kilogram de migdale va creste de cel putin doua ori.

„Forta de munca este o mare problema, mai ales pe zona noastra. Am incercat sa angajam absolventi de facultate, dar au venit doar pentru CV-uri pentru cateva luni si apoi au plecat. Am adus un inginer din Republica Moldova, i-am asigurat toate conditiile, lui si familiei lui, dar au plecat dupa trei luni. Mi-au spus ca orasul este mic si nu au ce face”, a mai spus Burghelea.

Consilierul juridic a mai spus ca pentru conversia ecologica a plantatiei a beneficiat de o subventie de 620 de euro la hectar.

Potrivit Oanei Burghelea, migdalul este o specie rezistenta la seceta iar comparativ cu altele similare, ca nuca, samburii de migdala au putine calorii si sunt bogati in nutrienti.

ALTELE

11

Președintele României: Din 1 iunie, fermierii pot circula între localități fără declarații scrise! agrointeligenta.ro - 28 mai 2020 Președintele României Klaus Iohannis a făcut un anunț așteptat de fermierii români. Șeful statului a anunțat astăzi, joi – 28 mai, că începând din 1 iunie, câteva activități care până acum au fost interzise vor redeveni posibile, inclusiv deplasarea între localități fără vreo justificare scrisă.

Fermierii nu vor mai avea nevoie de declarație dacă ies din localitățile de domiciliu. Producătorii agricoli nu aveau nevoie de aceasta dacă se deplasau în scop agricol dar erau afectați daca ieșirea din localitate era făcută în scopuri personale.

”În ce privește deplasările în afara localității, acestea de la 1 iunie vor fi libere. Deci nu va mai fi nevoie de declarație când ieșim cu mașina, sau cu piciorul, sau cu bicicleta din localitate”, a arătat șeful statului.

Vestea în va bucura cu siguranță pe fermieri mai ales că au fost cazuri în care aceștia sau plâns că legislația nu este clară și s-au trezit cu amenzi chiar dacă au respectat condițiile impuse de autorități. O situație extrem de comentată și făcută publică de Agrointeligența-AGROINTEL.RO a fost cea legată de deplasarea orășenilor la casele de la țară pentru îngrijirea proprietăților/grădinilor chiar dacă aceștia nu se încadrau la categoria ”fermieri”.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO  a scris despre acest subiect aici: MAI: Românii care au grădină sau livadă la țară – amendați dacă se deplasează de la oraș pentru lucrările de sezon!

Ministrul Oros confirmă ordinul MAI! Românii cu grădină sau livadă la țară nu se pot deplasa, numai PRODUCĂTORII AGRICOLI!

Reamintim că pe perioada stării de alertă, instituită de la 15 mai, motivele pentru care se poate ieși din localitate sunt următoarele:

12

Deplasarea în interes profesional, inclusiv între locuință/gospodărie și locul/locurile de desfășurare a activității profesionale și înapoi;

Deplasarea în scop umanitar sau de voluntariat;

Deplasarea pentru realizarea de activități agricole;

Deplasarea pentru comercializarea de produse agroalimentare de către producătorii agricoli;

Deplasarea pentru îngrijirea sau administrarea unei proprietăți din altă localitate sau eliberarea de documente necesare pentru obținerea unor drepturi;

Deplasarea pentru participarea la programe sau proceduri în centrele de tratament;

Deplasarea din alte motive justificate, precum îngrijirea/însoțirea copiilor/membrilor de familie, îngrijirea unei rude/afin sau persoană aflată în întreținere, asistența persoanelor vârstnice, bolnave sau cu dizabilități, decesul unui membru de familie; asigurarea de bunuri care acoperă necesitățile de bază ale persoanelor și animalelor de companie/domestice;

Deplasarea pentru asistență medicală care nu poate fi amânată și nici realizată de la distanță;

Deplasarea pentru activități recreativ-sportive individuale desfășurate în aer liber (ciclism, drumeție, alergare, canotaj, alpinism, vânătoare, pescuit și altele) cu participarea a cel mult 3 persoane;

Deplasarea pentru participarea la evenimente familiale, cu un număr limitat de persoane și respectarea regulilor de distanțare socială;

Deplasarea pentru achiziția, service-ul, efectuarea ITP sau alte operațiuni de întreținere a vehiculelor, activități care nu pot fi efectuate în localitatea de domiciliu.

Ministrul Oros, despre sustinerea micilor producatori: „Vom restabili principiile corecte de piata” Mai 29, 2020

13

Dupa ce Comisia Europeana s-a opus initiativei prin care supermarketurile romanesti sa comercializeze minim 51% din produse de provenienta autohtona, Parlamentul vine cu o alta initiativa, prin care incearca sa oblige cumparatorii de stat sa nu mai achizitioneze produse de import.

Potrivit proiectului legislativ, unitatile militare, spitalele, cantinele sociale, scolile, penitenciarele si alte institutii publice sa fie obligate sa cumpere numai bunuri alimentare de productie interna, realizate exclusiv din materii prime romanesti.

Aceasta initiativa legislativa vine la scurt timp dupa ce Parlamentul a eliminat obligatia ca retailerii sa puna la dispozitia clientilor produse romanesti in procent de minim 51%, din cauza procedurii de infringement demarate de Comisia Europeana in 2017.

In opinia oficialilor de la Bruxelles, aceasta masura contravine drepturilor consumatorilor europeni de a alege ce marfa isi doresc, precum si libertatea de circulatie a marfurilor in Uniunea Europeana.

Initiatorii noului proiect sunt de acord ca legea anterioara nu respecta normele europene, insa noua initiativa ar putea, de asemenea, sa intre in conflict cu prevederile UE.

Concret, prin proiectul de lege se urmareste asigurarea unei piete de desfacere pentru producatorii romani , prin toate structurile de stat care presupun un consum colectiv, iar autorii dau ca exemplu: „unitati militare, spitale, cantine sociale, unitati de invatamant, penitenciare si altele asimilate”

„Respectivele structuri vor achizitiona numai bunuri alimentare de productie interna, realizate exclusiv din materii prime romanesti, cu exceptia situatiei obiective, in care acestea nu Ie pot fi puse la dispozitie”, sustin autorii actului normativ.

In expunerea de motive, se precizeaza ca este nevoie de aceasta masura „in contextul restrictiilor impuse Romaniei de organismele europene de a emite acte normative prin care sa putem obliga prezenta la raft, cu prioritate, a

14

produselor romanesti, si al nivelului prohibitiv al taxelor la raft impuse de marii comercianti”.

 Ministrul Oros nu aplica legea 28/2020: este o lege toxica

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca legea prin care supermarketurile nu mai sunt obligate sa aiba la raft produse romanesti in procent de 51% este una „toxica” si a precizat ca nu o va aplica, acuzand PSD ca initiativa legislativa a avut scopul de a favoriza marii retaileri.

„Colegii mei din majoritatea parlamentara au votat aceasta lege in martie, practic, siluind-o si doar in avantajul retailerilor si nu a producatorilor si a procesatorului roman si tot ei imi cer astazi explicatii cum voi aplica aceasta lege. Vreau sa va reamintesc si sa le reamintesc ca exista inca din 2009 Legea 321 privind comercializarea produselor alimentare si ca Partidul National Liberal in 2016 a promovat Legea 150, care spunea niste lucruri: interzicerea facturarii si refacturarii, obligatia de a organiza evenimente de promovare de catre retaileri, obligatia de a asigura spatii distincte de expunere si semnalizare la raft, obligatia achizitionarii a 51% produse romanesti si sanctiuni asociate obligatiei de 51%”, a spus Oros.

Oros: „Vom restabili principiile corecte de piata”

Ministrul a vorbit si despre legea 28/2020, adoptata de Parlament dupa demararea procedurii de infringement de catre Comisia Europeana, care nu mai obliga retailerii sa faca o distinctie intre produsele romanesti si cele de import si venea cu doua noi prevederi.

„(…) termenul de plata care era de minim 14 zile pentru produse proaspete si 30 de zile pentru celelalte produse si pe care in legea initiala noi l-am redus la sapte zile, in legea 28 a fost reintors.(…) O alta prevedere toxica este aceea de a oferi posibilitatea de a percepe legal de la furnizor servicii si taxe, costuri mai mari si pierderi comerciale pentru producatorii mici. Practic s-a facut o lege in avantajul marelui retail in detrimentul producatorului si procesatorului roman”, sustine ministrul Agriculturii.

Ministrul precizeaza ca aceasta lege nu va fi aplicata si ca va fi modificata in cel mai scurt timp, pentru a nu mai exista diferente intre micii si marii producatori.

„Ce vom face? Pentru ca am vazut ca doamna Grapini ma intreaba cum voi aplica aceasta lege proasta, facuta de ei. Nu o vom aplica, o s-o modificam imediat cu cele doua prevederi. Ce vom face? Vom restabili principiile corecte de piata, indiferent ca esti mic sau mare, intrucat intr-o economie de

15

piata toti trebuie sa plece de pe picior de egalitate. Vom inaspri sanctiunile pentru cei care vor sa isi rotunjeasca veniturile prin efortul celor multi si mici, vom elimina formele ascunse de taxare, gen autofacturare, remiza lunara, reducere ulterioara raportata la cifra de afaceri sau discount de volum”, a mai spus Oros.

Seful MADR sustine ca Guvernul va elimina toate aceste prevederi care au fost introduse in Legea 28 pe ultima suta de metri, si care, spune el, „nu aveau nicio legatura cu actiunea de infringement pe care o pornise Comisia in 2017”.

ANALIZA Legea 28 – Cine are interesul sa DISTRUGA producatorii romani? In mai 29, 2020  

Au trecut câteva zile de când legea 28/20202, menită să modifice legea 321 din 2009, a fost votată în Parlament. Deși menirea sa era să ajute producătorii români, se pare că prin modificările aduse pe ultima sută de metri, forma votată face exact opusul. Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic a prezentat, pe pagina de facebook, o analiză detaliată legată de efectul pe care l-ar putea avea această lege asupra industriei agroalimentare. Potrivit datelor, doar statul și marii retaileri ar urma să profite de pe urma legii, în timp ce producătorii locali vor fi dezavantajați.

”Ce mai fac aleșii noștri ca să se găsească în treabă sau cum se îndoaie trestia după cum bate vântul… Nu vreau să vă țin din lucru, oameni buni, dar e musai să vă spun și vouă, că în rest, nu avem cui să povestim.

În 2016, guvernul a adoptat o lege, nr.150, menită să modifice legea 321 din 2009. Mulți au privit-o cu bucurie, căci venea să facă dreptate produselor

2 Legea nr. 28/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind

comercializarea produselor alimentare, , Monitorul Oficial, Partea I nr. 274 din 01 aprilie 2020. , În vigoare de la 16 mai 2020

16

românești, cel puțin prin anumite prevederi. Printre cele mai interesante pentru noi, au fost acestea:

Interdicția asupra oricărui comerciant de a solicita facturarea / refacturarea și de a încasa de la furnizor taxe și servicii;

Obligația comerciantului pentru categoriile carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate și de panificație să achiziționeze aceste produse în proporție de cel puțin 51% din volumul de marfa pe raft, corespunzător fiecărei categorii de produse alimentare, provenit din lanțul alimentar scurt

Termenul de plată pentru produse alimentare proaspete nu poate fi mai mare de şapte zile calendaristice.

Bineînțeles, actorii din retail nu au privit cu ochi buni această lege. În vreme ce controversata prevedere care conținea procentul de 51% produs românesc la raft crea multe dificultăți în acel moment, și părerea noastră a fost că ajutorul Guvernului trebuie să fie în sensul de a sprijini producătorul român să devină competitiv, nu să impună obligații de acest fel, celelalte două prevederi au fost mai mult decât binevenite. Prima se asigura că nu ni se ia din buzunar cu o mână și ni se aruncă fărâmituri cu alta (ni se spunea că prețurile noastre sunt prea mari dar de fapt noi le stabileam așa, fiind conștienți că la sfârșit de lună vom plăti un anumit procent din sumele facturate), iar cea de-a treia instaura doar corectitudinea, de vreme ce aceste produse se vindeau în decurs de 2-3 zile și noi primeam banii la o lună. Nici cooperativele și nici producătorii nu suntem instituții bancare de credit, deci nu suntem de acord să ne folosească nimeni banii cu dobândă 0.

Uniunea Europeană a declanșat procedura de infringement pentru anumite prevederi ale legii, dar nu pentru toate. Ce au făcut aleșii noștri (sau cel putin majoritatea parlamentară)? Au modificat și ce trebuie și ce nu, că dacă tot s-au apucat de treabă și trebuie să repare, de ce să nu strice?

Au modificat prin legea 28/2020, cele două prevederi menite să ne dea un sprijin, referitoare la interdicția de a solicita facturarea/refacturarea și încasarea de la furnizor taxe și servicii și au modificat la 14 zile, termenul de plată stabilit anterior la 7, căci, vorba aceea, n-om muri dacă mai așteptăm o săptămână.

Efectele nu au întârziat să apară… Am fost anunțați ieri de către unul dintre partenerii noștri din retail, că vom primi spre semnare o anexă care prevede faptul că vom fi taxați cu 20% din cifra de afaceri la sfârșit de lună. Am cerut explicații și ni s-a comunicat că putem adăuga 20% la preț, doar că 20% nu este suficient ca să rămâi la prețul anterior. Vom pierde când ni se

17

va cere reducerea raportată la cifra de afaceri, fiindcă se aplică procent la prețul mărit.

Va întrebăm pe dumneavoastră:1. Statul pierde vreodată? Părerea noastră este că nu, excepție făcând doar situațiile în care este jupuit chiar de cârmaci, și nu este cazul. În plus, statul câștigă mai mult din TVA în acest caz.2. Retailer-ul va pierde în acest caz? Cu siguranță nu, are calculele deja făcute, încearcă să câștige ceva, altfel un ar fi inițiat această procedură.

Cine pierde în aceasta poveste? Ori noi, ori voi, ei niciodată! Dacă prețul crește, pierdeți dumneavoastră. Am totuși impresia că prețul nu va crește, ca să nu afecteze vânzările. Rămânem noi, aceia care, la urma urmei, pentru unii reprezentăm doar niște cifre.”

De altfel, și ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, și-a exprimat public opinia dezaprobatoare față de această lege. Potrivit lui, Legea 28/2020 privind comercializarea produselor alimentare conţine două prevederi “dăunătoare”, una dintre acestea referindu-se la posibilitatea de a percepe legal, de la furnizor, servicii şi taxe, costuri mai mari şi pierderi comerciale pentru producătorii mici.

“O altă prevedere toxică este aceea de a oferi posibilitatea de a percepe legal de la furnizor servicii şi taxe, costuri mai mari şi pierderi comerciale pentru producătorii mici. Practic s-a făcut o lege în avantajul marelui retail în detrimentul producătorului şi procesatorului român. Ce vom face? Pentru că am văzut că doamna Grapini mă întreabă cum voi aplica această lege proastă, făcută de ei. Nu o vom aplica, o s-o modificăm imediat cu cele două prevederi. Ce vom face? Vom restabili principiile corecte de piaţă, indiferent că eşti mic sau mare, întrucât într-o economie de piaţă toţi trebuie să plece de pe picior de egalitate. Vom înăspri sancţiunile pentru cei care vor să îşi rotunjească veniturile prin efortul celor mulţi şi mici, vom elimina formele ascunse de taxare, gen autofacturare, remiză lunară, reducere ulterioară raportată la cifra de afaceri sau discount de volum. Practic, vom elimina toate aceste prevederi care au fost introduse în Legea 28 pe ultima sută de metri, ca să zic aşa, şi care nu aveau nicio legătură cu acţiunea de infringement pe care o pornise Comisia în 2017. Şi dacă nu vom reuşi să facem aceste modificări, pentru că va trebui să le facem în procedură de urgenţă prin lege, întrucât trebuie să implementăm Directiva 633 a Consiliului Europei privind practicile comerciale neloiale, în transpunerea Directivei o să prindem aceste modificări”, a menţionat Oros.

18

Ministrul Agriculturii a subliniat că modificările vor fi aduse prin transpunerea Directivei, “care poate corecta relaţia între un producător şi un procesator mic şi un comerciant foarte puternic care are o reţea la dispoziţie.”

Cercetarea agricola ocolita de tineri In mai 29, 2020  36 0 Daniela Trifan, director al Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricola Braila

Cercetarea ştiinţifică din agricultura României se regăseşte într-o etapă de maximă dificultate, ca urmare a nerespectării finanţării de bază corespunzător legislaţiei în vigoare. Un alt factor care a adus în impas acest domeniu se referă la erodarea extrem de îngrijorătoare a patrimoniului funciar. Totodată diminuării resurselor materiale şi mai ales a reducerii drastice a numărului şi calităţii resurselor umane, au făcut ca foarte mulți tineri sa ocolească cercetarea din agricultură. Daniela Trifan, director al Statiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricola Braila, consideră că în acest domeniu trebuie să se aloce fonduri consistente ca factorul uman să fie atras de cercetarea științifică.

https://youtu.be/87fSQO9Qb_o

........................................................

LEGE: PRODUSELE DE LA MICII FERMIERI, COLECTATE și CUMPĂRATE DE STAT! Agroinfo29 mai 2020 LEGE privind achiziţionarea produselor alimentare din producţie autohtonă! Un proiect de lege, înregistrat la Senatul României, stabilește ca produsele de la micii fermieri români, de la procesatorii care folosesc materie primă românească, să fie colectate și cumpărate de stat și distribuite apoi magazinelor, unităților militare, cantinelor, spitalelor. Proiectul de lege este inițiat de deputatul Grațiela Leocadia Gavrilescu (PPU) și susținut de grupul parlamentar PSD.

Potrivit proiectului de lege, statul va colecta și cumpăra de la micii fermieri, de la procesatorii și producătorii locali, legume, fructe carne, lapte, brânzeturi, mezeluri etc.

19

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va întocmi lista producătorilor care pot livra produse realizate exclusiv din materii prime româneşti. Lista producătorilor se face publică pe site-ul ministerului.

În vederea unei colectări şi depozitări raţionale, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi autorităţile administraţiei publice locale vor identifica antrepozite regionale disponibile, în locaţii ale unor foste entităţi de stat cu specific în domeniu, sau vor asigura alte antrepozite regionale, avându-se în vedere drumul cel mai scurt de la producător la aceste depozite.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va înfiinţa, în subordinea sa, prin hotărâre de guvern, o direcţie specializată, care avea ca atribuţii achiziţia de produse autohtone, la preţ de producător, produse ce vor fi introduse în consumul întregii reţele de stat.

Din antrepozitele regionale, în funcţie de sezonul de recoltare a legumelor/fructelor, de producţia din zona respectivă, se vor face achiziţii, la preţ de producător, de către toate unitatile de stat (unităţile militare, spitale, cantine sociale, unitati de invatamant, penitenciare şi altele asimilate acestora, ş.a.), prin ordonatorii de credite, la acestea având aces şi alţi consumatori zonali, în funcţie de cantităţile disponibile.

Consumul produselor alimentare, în condiţiile prezentei legi, trebuie să fie asigurat, in primul rând, de către toate unităţile statului (unităţi militare, spitale, cantine sociale, unităţi de învăţământ, penitenciare şi altele asimilate acestora), se arată în proiectul de lege.

Inițierea acestui proiect de lege este argumentat astfel de către parlamentarii români care-l susțin:

Ponderea importantă a gospodăriilor individuale şi a fermelor mici în agricultura românească şi posibilităţile financiare şi logistice scăzute ale fermierilor pentru susţinerea producţiei prin valorificarea acesteia in timp util şi la preţuri acceptabile sau prin depozitarea în condiţii conforme.

Concurenţa acerbă făcută produselor româneşti de importurile provenind din ţări care au beneficiat, pe parcursul timpului, de susţinere importantă în acest domeniu şi care, astăzi, deţinând mijloacele şi know-how-ul necesare pentru practicarea unei agriculturi intensive, eficiente, își permit desfacerea produselor, la export, la preţuri mult mai mici.

În contextul restricţiilor impuse României de organismele europene de a emite acte normative prin care să putem obliga prezenţa la raft, cu prioritate, a produselor româneşti, şi al nivelului prohibitiv al taxelor la raft impuse de marii comercianţi, Acest proiect legislativ are ca scop susţinerea fermierilor, procesatorilor şi producătorilor din România precum şi

20

asigurarea hranei pentru populaţie în cantităţile şi la calitatea necesare, prin asigurarea desfacerii produselor agricole româneşti, în primul rând, prin toate structurile de stat care/prin care se asigură consum colectiv (ca, de exemplu: unităţi militare, spitale, cantine sociale, unităţi de învăţământ, penitenciare şi altele asimilate).

Potrivit acestei legi, respectivele structuri vor achiziţiona numai bunuri alimentare de producţie internă, realizate exclusiv din materii prime româneşti, cu excepţia situaţiei obiective, în care acestea nu le pot fi puse la dispoziţie. Asigurarea hranei sănătoase pentru populaţie este o obligaţie primordială a statului, constituţională, şi nu trebuie să fie negociatăl Scrie în Expunerea de motive, atașată proiectului de lege.

AGROINFO o să vă informeze despre parcursul acestui proiect de lege.

PROIECT DE LEGE: Piețele vor fi obligate să dețină DEPOZITE FRIGORIFICE pentru fructe și legume! Lefter Angelica28 mai 2020

Producătorii agricoli riscă să rămână cu marfa nevândută, din cauza actualei situații sanitare, având în vedere că accesul în piețe a fost limitat, iar cumpărătorii mult mai puțini. În aceste condiții singurul drum al mărfii nevândute și perisabile ar fi coșul de gunoi, asta dacă nu se investește rapid în depozite frigorifice în piețe.

Salvarea pare să vină de la deputatul de Neamț, Dănuț Andrușcă, fost ministru al Economiei, care a inițiat o propunere legislativă menită să modifice Legea nr.145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol. Schimbările legislative ar urma să oblige administratorii piețelor să dețină depozite frigorifice cu atmosferă controlată pentru păstrarea de către producătorii agricoli a legumelor și fructelor în condiții optime.Potrivit proiectului de modificare a Legii nr.145/2014, care a fost depus la Camera Deputaților și se află în dezbatere la Senat3 ca primă Cameră sesizată, sumele necesare pentru finanțarea construcției depozitelor frigorifice cu atmosferă controlată se vor asigura de la bugetul de stat, din 3 Senat: https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=b227&an_cls=2020 , forma initiatorului : https://www.senat.ro/legis/PDF/2020/20b227FG.PDF ;

21

fonduri europene sau din fonduri legal constituite, prin depunerea de proiecte la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Foto: ziartarguneamt.ro

Mai mult, conform aceluiași text, închirierea și desfășurarea activitățiilor în spații ce nu dețin depozite frigorifice cu atmosferă controlată va fi interzisă.

”Organizarea de spații de vânzare în cadrul structurilor de vânzare cu amănuntul din zonele publice, cu nerespectarea de către administratorii piețelor a prevederilor prvind depozitele frigorifice se va sancționa cu amendă de la 8.000 lei la 15.000 lei. În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va emite ordin pentru aprobare a finanțării măsurilor prevăzute la art.13 alin.(5′).  Prevederile legii vor intra în vigoare la 160 de zile de la publicarea legii în Monitorul Oficial”, se mai arată în documentul inițiat de deputatul Dănuț Andrușcă.Asociaţia Administratorilor de Pieţe din România a salutat inițiativa și o consideră ”imperios necesară şi oportună pentru producătorii agricoli de legume şi fructe”. Potrivit specialiștilor, România are capacitatea de a produce atât cât este necesar pentru populație, însă are o mare carență la metodele de stocare și păstrare. Astfel că, singura modalitate de a păstra marfa nevândută, până acum, a fost la producător, dacă acesta are posibilitatea unor asemenea spații frigorifice.Proiectul de lege a intrat în procedură de urgenţă la Senat iar pentru a putea fi pus în aplicare are nevoie de votul Camerei Deputaților, care este for decizional. Mai departe, modificările trebuie promulgate de președintele Klaus Iohannis și publicat în Monitorul Oficial.

……………………….

LEGISLATIV

 

Legislaţie românească

Ordinul nr. 5559/2017 privind aprobarea măsurii de sprijin, constând în

22

acordarea unor ajutoare de stat şi ajutoare de minimis pentru îmbunătăţirea competitivităţii economice prin creşterea productivităţii muncii în întreprinderi mici şi mijlocii pe teritoriul acoperit de Investiţia Teritorială Integrată Delta Dunării prin Programul operaţional regional 2014-2020, Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene Modificat de Ordin 1526/2020 la 27.05.2020

Norma privind stabilirea măsurilor specifice de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 pe perioada stării de alertă în unităţile de alimentaţie publică, din 25.05.2020, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 450 din 28.05.2020. A intrat în vigoare la 28.05.2020

Ordinul nr. 903/97/2020 pentru aprobarea Normei privind stabilirea măsurilor specifice de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 pe perioada stării de alertă în unităţile de alimentaţie publică, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 450 din 28.05.2020. A intrat în vigoare la 28.05.2020

Ordinul nr. 903/97/2020 pentru aprobarea Normei privind stabilirea măsurilor specifice de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 pe perioada stării de alertă în unităţile de alimentaţie publică, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 450 din 28.05.2020. A intrat în vigoare la 28.05.2020

Legea nr. 67/2020 pentru completarea art. 9 din Legea apelor nr. 107/1996, Parlamentul României Va intra în vigoare la 29.05.2020

Norma privind stabilirea măsurilor specifice de prevenire a răspândirii virusului SARS-CoV-2 pe perioada stării de alertă în unităţile de alimentaţie publică, din 25.05.2020, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 450 din 28.05.2020. A intrat în vigoare la 28.05.2020

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 711/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/47 privind măsurile de protecţie vizând gripa aviară înalt patogenă de subtip H5N8 din anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 3556] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 166 din 28.05.2020. A intrat în vigoare la 28.05.2020

............................................

ANSVSA propune modificarea Normei de prevenire a SARS-COV 2 în magazinele alimentare meatmilk  29 mai 2020

23

ANSVSA a publicat pe site-ul său, spre consultare publică, Proiectul de modificare a Normei privind stabilirea măsurilor specifice de prevenire a răspândirii Coronavirusului SARS- CoV -2 pe perioada stării de alertă în unitățile de alimentație publică.

Ținând cont de impotranța documentului, vi-l prezentăm integral:

 CAPITOLUL I Dispoziţii generale

Art. 1. – Prezenta normă stabilește măsurile specifice care trebuie aplicate pe durata stării de alertă în unitățile de alimentație publică în legatură cu activitățile de manipulare, preparare, comercializare, livrare și consum a produselor alimentare.

Art. 2. – În ințelesul prezentei norme se aplică definițiile prevăzute la art. 17 din Norma sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 3. – Pe durata stării de alertă, sunt permise atât activitățile de preparare a hranei, cât activitățile şi de comercializare a produselor alimentare şi a băuturilor alcoolice şi nealcoolice, care nu presupun rămânerea consumatorilor în spaţiile destinate acestui scop, precum cele de tip „drive-in”, „room-service”, livrare la consumator, „take-away”.

Art. 4. Cerințele igienico-sanitare ce trebuie respectate la producţia, prelucrarea, depozitarea, păstrarea, transportul şi desfacerea alimentelor de către unitățile de alimentație publică:

a) utilizarea ambalajelor, recipientelor, ustensilelor şi utilajelor în perfectă stare de curăţenie şi igienizare și interzicerea utilizării acestora în cazul în care au fost folosite în alte scopuri decât contactul direct cu alimentele;

b) personalul de întreţinere a curăţeniei din anexele sanitare şi gospodăreşti nu va fi implicat în manipularea, prelucrarea, depozitarea, transportul sau livrarea alimentelor;

c) efectuarea corespunzătoare a operaţiunilor de curăţenie şi/sau

24

dezinfecţie cu produse biocide avizate, a locurilor de muncă, utilajelor, ustensilelor, suprafeţelor de lucru şi a ambalajelor, după caz;

d) depozitarea, chiar şi provizorie, în condiții corespunzătoare a ambalajelor de transport ale produselor alimentare astfel încât să nu determine contaminarea sau impurificarea acestora;

e) asigurarea dotării cu ustensile şi utilaje a unităţilor de alimentaţie colectivă permanente în funcţie de natura şi volumul unităţii de alimentaţie;

f) asigurarea și/sau utilizarea echipamentului de protecţie curat şi complet pentru personalul care lucrează în sectoarele de producţie, prelucrare, depozitare, transport şi desfacere a alimentelor;

g) verificarea zilnică de către angajator a stării de igienă individuală şi de sănătate a angajaţilor; consemnarea acestei verificări, precum şi interzicerea în unitate a angajaţilor bolnavi sau convalescenţi de boli transmisibile;

h) respectarea regulilor de igienă individuală pe toată durata programului de lucru de către personalul din sectorul alimentar;

i) organizarea procesului de producţie alimentară, realizându-se orientarea fluxului tehnologic într-un singur sens pentru evitarea încrucişărilor între fazele salubre şi cele insalubre;

j) asigurarea în unităţile de alimentaţie publică a spaţiilor şi circuitelor funcţionale stabilite prin normele de igienă în vigoare, adaptate pentru prevenirea și limitarea râspândirii virusului SARS CoV2.

CAPITOLUL II

 Măsuri specifice în unitățile de alimentație publică Secțiunea 1 – Cerințe speciale privind circuitul funcțional de producție și livrare în unitățile de alimentație publică

Art. 5. – (1) Operatorii economici din sectorul alimentației publice au următoarele obligații înainte de demararea activității de livrare şi consum al produselor alimentare:

a) verificarea stării de întreținere a tuturor spațiilor, facilităților, echipamentelor, inclusiv a sistemelor de ventilație și ustensilelor ce se utilizează pentru recepția, depozitarea, prepararea, gătirea, ambalarea și livrarea alimentelor, sălilor/zonelor unde sunt livrate alimentele către consumatorul final precum și efectuarea periodică sau după necesitate a

25

lucrărilor de igienizare și de revizie a instalațiilor și utilajelor;

b) revizuirea planurilor si procedurilor de igienizare, dezinfecție și de autocontrol pentru creșterea frecvenței acestor operațiuni și implementarea procedurilor de bune practici de igienă bazate pe principiile HACCP și acolo unde este cazul revizuirea planurilor HACCP;

c) asigurarea de dispozitive și produse biocide avizate de Ministerul Sănătăţii necesare dezinfectării mâinilor personalului lucrător, a spațiilor, facilităților, echipamentelor și ustensilelor utilizate;

d) verificarea stocurilor de alimente, materii prime existente în unitate și eliminarea celor pentru care nu se poate garanta siguranța alimentară, cum ar fi alimentele ce prezintă modificări organoleptice, care au fost păstrate în condiții necorespunzătoare, cu data valabilității minimale /data limită de consum depășite sau pentru care nu se poate realiza trasabilitatea, astfel încât să fie preîntâmpinată apariția unor cazuri de toxiinfecții alimentare;

e) igienizarea și dezinfecția cu substanțe biocide avizate ce se regăsesc incluse în Registrul național al produselor biocide ce poate fi accesat la link-ul http://www.ms.ro/2017/01/17/registrul-national-al-produselor-biocide/, a tuturor spațiilor, facilităților, echipamentelor și ustensilelor utilizate pentru recepția, depozitarea, prepararea, gătirea și livrarea alimentelor precum și a grupurilor sanitare utilizate de personalul lucrător;

f) instruirea sub semnătură a personalului lucrător cu privire la regulile generale de igienă ce trebuie respectate la nivelul unităților de alimentație publică necesare pentru obținerea unor produse alimentare sigure consumului uman, inclusiv asupra măsurilor suplimentare în ceea ce privește prevenirea răspândirii virusului SARS – CoV 2;

g) asigurarea supravegherii stării de sănătate a lucrătorilor conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 355/2007 privind supravegherea sănătăţii lucrătorilor, prin încheierea de către medicul de medicina muncii a fișelor de aptitudini pentru personalul lucrător și interzicerea manipulării alimentelor de către persoane ce nu dețin aceste documente,

h) revizuirea circuitelor funcționale de producție și livrare, acolo unde este necesar, astfel încât să se respecte măsurile de protecție sanitară pentru a împiedica posibila infecție cu virusul SARS – CoV 2 a personalului lucrător, dar care să nu afecteze siguranța alimentelor.

i) asigurarea distanţării fizice în rândul angajaţilor, iar în cazul în care spațiile de preparare a alimentelor îngreunează menținerea măsurilor de distanțare, trebuie să fie instituite măsuri alternative de protecție a

26

lucrătorilor (limitarea numărului de lucrători angajați în același timp la o zonă de preparare a alimentelor, distanțarea stațiilor de lucru, organizarea personalului în grupuri de lucru pentru a reduce interacțiunile dintre grupuri, asigurarea echipamentului de protecţie);

 j) asigurarea ca personalul lucrător are efectuate cursurile privind insușirea noțiunilor fundamentale de igienă, conform prevederilor Ordinului ministrului sănătatii și al ministrului Educației, Cercetării si Tineretului nr. 1225/5031/2003 privind aprobarea Metodologiei pentru organizarea şi certificarea instruirii profesionale a personalului privind însuşirea noţiunilor fundamentale de igienă. (2) La finalizarea măsurilor luate înainte de demararea activității de livrare și consum, operatorii economici sunt obligați să păstreze la nivelul unității documente prin care să se demonstreze că au fost implementate măsurile prevăzute la aliniatul (1), literele a) –

j). Aceste documente vor fi puse la dispoziția organelor de control, ori de câte ori se solicită.

Art. 6. – (1) În cazul în care operatorii economici din domeniul alimenației publice optează și pentru comercializarea produselor alimentare prin comerțul online sau cu servire la pachet („take away”), aceștia trebuie să-și revizuiască programele și procedurile de siguranța alimentelor, bazate pe principiile HACCP, astfel încât să ia în considerare activități noi, precum ambalarea produselor, servirea la ghișeu, transportul mâncărurilor și informarea adecvată a consumatorilor asupra produselor comercializate.

(2) În cazul în care măsurile preconizate pentru desfășurarea activităților de la alin.(1) indică necesitatea unor modificări în desfășurarea activității este necesară notificarea direcţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în conformitate cu prevederile art. 28 din Norma sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor privind procedura de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor a activităţilor de obţinere şi de vânzare directă şi/sau cu amănuntul a produselor alimentare de origine animală sau nonanimală, precum şi a activităţilor de producţie, procesare, depozitare, transport şi comercializare a produselor alimentare de origine nonanimală, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 111/2008, cu modificările şi completările ulterioare. Pagina 6 din 6 Bucureşti,

Secțiunea 2 – Verificarea respectării măsurilor aplicate

Art. 8. – (1) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa

27

Alimentelor și Ministerul Sănătății adoptă planuri de verificare a modului în care sunt respectate și aplicate măsurile prevăzute în prezenta normă, care țin de domeniul specific de competență.

(2) Nerespectarea obligațiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. a), b), d) și e) din prezenta normă se sancționează în conformitate cu prevederile art. 4 lit. a) pct. 5, 8, 9,10, lit. b) pct. 4, 5, 6,10,11 art. 4 lit. c) pct. 1 și 2, art. 4 lit. d), art 7 lit. a) pct. 3, din Hotărârea Guvernului nr. 984/2005 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, cu modificările și completările ulterioare.

(3) Nerespectarea prevederilor prevăzute la art. 4 și art. 5 din prezenta normă se constată și se sancționează, în conformitate cu prevederile art. 5, lit. h) art. 30, art. 41 lit. a), lit. c), lit.f) și lit. h), ale art. 42 lit. b)- c), lit. k), ale art. 43, lit. c), lit. e) și lit. i), ale art. 44 lit. a)-k), ale art. 45 lit. a) și ale art. 52 din Hotărârea Guvernului nr. 857/2011 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele din domeniul sănătăţii publice, cu modificările și completările ulterioare, de către personalul împuternicit din cadrul Inspecției Sanitare de Stat din cadrul Ministerului Sănătății și al Serviciului control în sănătate publică din cadrul direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București.

(4) Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor și Ministerul Sănătății se informează reciproc cu privire la orice informaţie detinută ca urmare a controalelor oficiale, legată de existența unei neconformități față de prevederile prezentei norme care nu intră în domeniul propriu de competență.

CAPITOLUL III Dispoziții finale

Art. 9. – (1) Operatorii economici trebuie să urmărească și să aplice în funcție de specificul unității aflate sub control, ghidurile și recomandările Institutului Național de Sănătate Publică și ale Autorității Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor în legatură cu prevenirea și combaterea răspândirii COVID-19.

(2) Măsurile aplicate în conformitate cu prezenta normă nu exonerează operatorii economici de la respectarea celorlalte cerințe privind siguranța alimentelor sau de protecție a sănătății publice prevăzute de legislația în vigoare precum și a normelor generale în vigoare privind măsurile de prevenire a răspândirii virusului SARS- CoV -2

Documentul este semnat de Ministrul Sănătății-Nelu Tătaru și Președintele ANSVSA-Robert Chioveanu

28

………………….

INTERNE

FERMIERII ROMÂNI PROTESTEAZĂ! DECIZIILE DE CARE SE SIMT AMENINȚAȚI! Agroinfo 28 mai 2020 REGULI DURE! Fermierii români consideră că deciziile Comisiei Europene sunt greșite și duc la pierderi enorme! Comisia Europeană a adoptat două strategii prin care se renunță la 50% din pesticidele folosite, la 20% din îngrășăminte, 10% din terenuri sunt scoase din circuitul agricol, iar 25% din suprafața arabilă trebuie ocupată de agricultură ecologică. Asociația Producătorilor de Porumb din România a transmis un comunicat pentru AGROINFO.

În cadrul ședinței sale de consiliu director de marți, 26 mai, Confederația Europeană a Cultivatorilor de Porumb (CEPM) a analizat proiectul Green Deal al Comisiei Europene, care se concentrează pe cele două strategii „De la fermă la consumator"și" Biodiversitatea", ce vor ghida reforma PAC. Într-un moment în care schimbările climatice, hrana, sănătatea și energia se află în fața unor provocări imense și când concetățenii noștri așteaptă răspunsuri care să ducă la mai multă independență economică și la protejarea valorilor lor, Comisia Europeană îndreaptă agricultura din UE pe calea descreșterii economice, fără a ține cont de lecțiile pandemiei de coronavirus.

Producătorii de porumb doresc să servească cetățenii europeni...Profund europeni, cultivatorii de porumb reuniți în CEPM investesc an de an pentru a-și îmbunătăți practicile, a asimila progresul tehnologic și a satisface exigențele concetățenilor lor. Angajați deplin în rezolvarea provocărilor legate de hrană și de asigurarea independenței energetice, ei doresc să continue acest efort în mod responsabil, participând activ la acoperirea cererii mondiale de produse agricole și, în același timp, contribuind la lupta împotriva schimbărilor climatice. Dincolo de extraordinarul său potențial de producție, inclusiv prin capacitatea de a stoca în sol carbon și de a furniza energie curată (biocombustibili, biogaz), porumbul oferă soluții pe care UE nu le poate ignora.

... dar nu în direcția descreșterii.Cu toate acestea, strategiile „De la fermă la consumator” și „Biodiversitatea”, părți integrante ale Pactului Verde European, își propun să se renunțe la această cultură valoroasă prin impunerea unor obiective numerice fără sens: 10% din terenurile agricole să fie scoase din circuitul de producție, cantitatea de produse fitosanitare utilizate să fie redusă cu 50%, 20% din consumul de îngrășăminte să fie eliminat, agricultura organică să ajungă la 25% din total, indiferent dacă există sau nu cerere pentru aceasta!

29

Să fi măsurat Comisia Europeană impactul acestor cifre? Vor provoca pierderi enorme de producție în toată Europa și importuri masive de produse obținute chiar cu metode și tehnologii interzise de blocul comunitar!

Cursul mai poate fi întorsAgricultorii europeni denunță acest cadru care nu le permite să-și îndeplinească menirea de a  produce, în condițiile actualelor și viitoarelor restricții. Fiind departe de a respinge ideea modificării practicilor agricole, ei solicită în primul rând ca agricultura europenă să fie protejată. Acest sector este an de an din ce în ce mai slăbit de distorsionarea concurenței, ajunsă la un nivel de nesuportat. De asemenea, fermierii doresc să se angajeze în a găsi soluții la provocările globale prin dezvoltarea de produse valoroase pentru toate piețele, prin acces la toate inovațiile, în special la cele din domeniul biotehnologiei. În acest moment, în care UE are în vedere revizuirea reglementărilor din domeniul biotehnologiei, CEPM și APPR reamintesc necesitatea de a asigura accesul producătorilor și consumatorilor europeni la produse derivate din aceste tehnologii.

Pentru Daniel Peyraube, președintele CEPM: „Acest Pact Verde seamănă, pentru noi, mai degrabă cu un Pact Negru, ignorând lecțiile învățate din criza COVID, care ne-au arătat nevoia de a ne asigura pe plan local hrană abundentă și de calitate,  încurajând agricultura să răspundă acestor urgențe. Spunem DA adaptării și evoluției continue a practicilor noastre, dar numai dacă servesc cu adevărat concetățenilor.  Refuzăm să sacrificăm propria noastră producție pentru a fi înlocuită cu importuri obținute în condiții care nu sunt permise în regiunea noastră. UE ar trebui să nu se încăpățâneze în a urma calea descreșterii economice, ci trebuie să ofere agriculturii europene capacitatea de a-și exploata potențialul. Producătorii europeni de porumb sunt pregătiți pentru acest lucru”.

La rândul său, Nicolae Sitaru, președintele APPR, a comentat: “Într-un an atât de dificil ca cel pe care-l traversăm, în care, dincolo de criza economică și sanitară, avem de-a face și cu o secetă fără precedent, este un act nesăbuit să închidem ușa tehnologiilor moderne sigure, acceptate peste tot în lume, capabile să ofere culturilor noastre toleranță la stres și să le protejeze de atacul bolilor și dăunătorilor. Răspunsul la marile provocări pe care le avem în față vor veni tot de la știință. Sunt încredințat că consumatorii europeni vor accepta soluțiile științifice dacă aceste le vor fi explicate și dacă politicienii nu vor recurge la măsura simplă și populistă: intezicerea! Acceptăm tehnologia în fiecare colț al vieții noastre, deci e firesc să o acceptăm și în agricultură, mai ales că așa vom putea cu adevărat să producem durabil, economisind resursele Planetei, așa cum ne propune Pactul Verde European.”

30

Asociația Producătorilor de Porumb din România

Agricultura din UE o ia pe o cale gresita, sustin producatorii de porumb! Agrostandard | 29 May, 2020 Green Deal: Comisia Europeana este pe o cale gresita! Confederatia Europeana a Cultivatorilor de Porumb (CEPM) a analizat, in cadrul sedintei sale de consiliu director din data de 26 mai, proiectul Green Deal al Comisiei Europene, care se concentreaza pe cele doua strategii „De la ferma la consumator”si” Biodiversitatea”, ce vor ghida reforma PAC. Intr-un moment in care schimbarile climatice, hrana, sanatatea si energia se afla in fata unor provocari imense si cand concetatenii nostri asteapta raspunsuri care sa duca la mai multa independenta economica si la protejarea valorilor lor, Comisia Europeana indreapta agricultura din UE pe calea descresterii economice, fara a tine cont de lectiile pandemiei de coronavirus, se arata intr-un comunicat al Asociatiei Producatorilor de Porumb din Romania (APPR).

Producatorii de porumb doresc sa serveasca cetatenii europeniProfund europeni, cultivatorii de porumb reuniti in CEPM investesc an de an pentru a-si imbunatati practicile, a asimila progresul tehnologic si a satisface exigentele concetatenilor lor.

Angajati deplin in rezolvarea provocarilor legate de hrana si de asigurarea independentei energetice, ei doresc sa continue acest efort in mod responsabil, participand activ la acoperirea cererii mondiale de produse agricole si, in acelasi timp, contribuind la lupta impotriva schimbarilor climatice. Dincolo de extraordinarul sau potential de productie, inclusiv prin capacitatea de a stoca in sol carbon si de a furniza energie curata (biocombustibili, biogaz), porumbul ofera solutii pe care UE nu le poate ignora.

… dar nu in directia descresterii.

Cu toate acestea, strategiile „De la ferma la consumator” si „Biodiversitatea”, parti integrante ale Pactului Verde European, isi propun sa se renunte la aceasta cultura valoroasa prin impunerea unor obiective numerice fara sens: 10% din terenurile agricole sa fie scoase din circuitul de productie, cantitatea de produse fitosanitare utilizate sa fie redusa cu 50%, 20% din consumul de ingrasaminte sa fie eliminat, agricultura organica sa ajunga la 25% din total, indiferent daca exista sau nu cerere pentru aceasta! Sa fi masurat Comisia Europeana impactul acestor cifre? Vor provoca pierderi enorme de productie in toata Europa si importuri masive de produse obtinute chiar cu metode si tehnologii interzise de blocul comunitar!

31

Cursul mai poate fi intors

Agricultorii europeni denunta acest cadru care nu le permite sa-si indeplineasca menirea de a produce, in conditiile actualelor si viitoarelor restrictii. Fiind departe de a respinge ideea modificarii practicilor agricole, ei solicita in primul rand ca agricultura europena sa fie protejata. Acest sector este an de an din ce in ce mai slabit de distorsionarea concurentei, ajunsa la un nivel de nesuportat. De asemenea, fermierii doresc sa se angajeze in a gasi solutii la provocarile globale prin dezvoltarea de produse valoroase pentru toate pietele, prin acces la toate inovatiile, in special la cele din domeniul biotehnologiei. In acest moment, in care UE are in vedere revizuirea reglementarilor din domeniul biotehnologiei, CEPM si APPR reamintesc necesitatea de a asigura accesul producatorilor si consumatorilor europeni la produse derivate din aceste tehnologii.

„Acest Pact Verde seamana, pentru noi, mai degraba cu un Pact Negru, ignorand lectiile invatate din criza COVID, care ne-au aratat nevoia de a ne asigura pe plan local hrana abundenta si de calitate, incurajand agricultura sa raspunda acestor urgente.

Spunem DA adaptarii si evolutiei continue a practicilor noastre, dar numai daca servesc cu adevarat concetatenilor. Refuzam sa sacrificam propria noastra productie pentru a fi inlocuita cu importuri obtinute in conditii care nu sunt permise in regiunea noastra. UE ar trebui sa nu se incapataneze in a urma calea descresterii economice, ci trebuie sa ofere agriculturii europene capacitatea de a-si exploata potentialul. Producatorii europeni de porumb sunt pregatiti pentru acest lucru”, a declarat Daniel Peyraube, presedintele CEPM.

“Intr-un an atat de dificil ca cel pe care-l traversam, in care, dincolo de criza economica si sanitara, avem de-a face si cu o seceta fara precedent, este un act nesabuit sa inchidem usa tehnologiilor moderne sigure, acceptate peste tot in lume, capabile sa ofere culturilor noastre toleranta la stres si sa le protejeze de atacul bolilor si daunatorilor. Raspunsul la marile provocari pe care le avem in fata vor veni tot de la stiinta.

Sunt incredintat ca consumatorii europeni vor accepta solutiile stiintifice daca aceste le vor fi explicate si daca politicienii nu vor recurge la masura simpla si populista: intezicerea! Acceptam tehnologia in fiecare colt al vietii noastre, deci e firesc sa o acceptam si in agricultura, mai ales ca asa vom putea cu adevarat sa producem durabil, economisind resursele Planetei, asa cum ne propune Pactul Verde European”, a precizat Nicolae Sitaru, presedinte APPR.

32

MIERE ROMÂNEASCĂ PUȚINĂ ȘI SCUMPĂ! BIROCRAȚIA FRÂNEAZĂ AJUTOARELE pentru APICULTORI! Agroinfo  29 mai 2020 - APICULTORII RUINAȚI! Vremea capricioasă, temperaturile scăzute, criza sanitară, toate la un loc au afectat grav apicultura din România. Apicultorii spun că mierea va fi puțină anul acesta și scumpă, mai ales cea de salcâm. Au nevoie de ajutor, dar cu toate acestea, mulți dintre ei renunță la ajutorul de minimis de 20 de lei/familie de albină. Birocrația e mare. Dacă ai șapcă, de ce ai șapcă, dacă nu ai, de ce nu ai, spune un apicultor din județul Cluj.

Anul acesta vom avea mai puțină miere românească și mai scumpă, se plâng apicultorii, care dau vina pe vremea capricioasă. Cel mai greu vom găși mierea de răpiță și de salcâm, unde producția a fost compromisă în proporție de 80%.

De la Valea lui Mihai am venit acasă cu aproape nimic. În alți ani deja trebuia să mă apuc de stors, de recoltat, anul ăsta nici speranță, spune Zoltan Pardi, un apicultor din județul Cluj care deține 200 de stupi.

Temperaturile scăzute și ploile torențiale au distrus florile de salcâm, ceea ce va duce la o scădere a producției. În concluzie, prețurile vor crește, spun apicultorii. Dacă în viitor vremea va fi bună, există mai multe speranțe pentru mierea de tei și cea polifloră.

Au fost niște colegi de-ai mei din Someșul Rece, săracii, nu au făcut nimic. Numai le-a dus acolo și le-a adus mai rele decât le-a dus. De sus ne dă vreme bună este ceva, dacă nu, asta este viața, spune și apicultorul Samuel Demeter., județul Cluj.

Salcâmul s-a terminat, e salcâm numai pe la garduri. La rapiță a fost mare seceta și a cules doar patru zile, declară Traian Muha, un apicultor din județul Constanța care are 85 de ani, dar nu renunță la albine.

Apicultorii români beneficiază de un ajutor de minimis de 20 de lei/familia de albine și de ajutoarele acordate prin Programul Național Apicol 2020-2022. Cu toate acestea, mulți apicultori renunță să solicite aceste ajutoare din pricina birocrației. Apicultorul clujean Zoltan Pardi creionează sugestiv această birocrație în care se împiedică solicitările de ajutor depuse de apicultori. 

Am făcut documentația, dar nu o voi mai face. Dacă ai șapcă, este problemă că ai șapcă, dacă nu ai, de ce nu ai? Dacă ai luat ceva cu factură, de ce nu ai luat cu chitanță și nu știu ce, spune Zoltan Pardi.

33

Un kilogram de miere se vinde acum cu sume cuprinse între 25 și 30 de lei. Sursa: Pro TV

MIERE ROMÂNEASCĂ PUȚINĂ ȘI SCUMPĂ! BIROCRAȚIA FRÂNEAZĂ AJUTOARELE pentru APICULTORI! Agroinfo  29 mai 2020 APICULTORII RUINAȚI! Vremea capricioasă, temperaturile scăzute, criza sanitară, toate la un loc au afectat grav apicultura din România. Apicultorii spun că mierea va fi puțină anul acesta și scumpă, mai ales cea de salcâm. Au nevoie de ajutor, dar cu toate acestea, mulți dintre ei renunță la ajutorul de minimis de 20 de lei/familie de albină. Birocrația e mare. Dacă ai șapcă, de ce ai șapcă, dacă nu ai, de ce nu ai, spune un apicultor din județul Cluj.

Anul acesta vom avea mai puțină miere românească și mai scumpă, se plâng apicultorii, care dau vina pe vremea capricioasă. Cel mai greu vom găși mierea de răpiță și de salcâm, unde producția a fost compromisă în proporție de 80%.

De la Valea lui Mihai am venit acasă cu aproape nimic. În alți ani deja trebuia să mă apuc de stors, de recoltat, anul ăsta nici speranță, spune Zoltan Pardi, un apicultor din județul Cluj care deține 200 de stupi.

Temperaturile scăzute și ploile torențiale au distrus florile de salcâm, ceea ce va duce la o scădere a producției. În concluzie, prețurile vor crește, spun apicultorii. Dacă în viitor vremea va fi bună, există mai multe speranțe pentru mierea de tei și cea polifloră.

Au fost niște colegi de-ai mei din Someșul Rece, săracii, nu au făcut nimic. Numai le-a dus acolo și le-a adus mai rele decât le-a dus. De sus ne dă vreme bună este ceva, dacă nu, asta este viața, spune și apicultorul Samuel Demeter., județul Cluj.

Salcâmul s-a terminat, e salcâm numai pe la garduri. La rapiță a fost mare seceta și a cules doar patru zile, declară Traian Muha, un apicultor din județul Constanța care are 85 de ani, dar nu renunță la albine.

Apicultorii români beneficiază de un ajutor de minimis de 20 de lei/familia de albine și de ajutoarele acordate prin Programul Național Apicol 2020-2022. Cu toate acestea, mulți apicultori renunță să solicite aceste ajutoare

34

din pricina birocrației. Apicultorul clujean Zoltan Pardi creionează sugestiv această birocrație în care se împiedică solicitările de ajutor depuse de apicultori.  Am făcut documentația, dar nu o voi mai face. Dacă ai șapcă, este problemă că ai șapcă, dacă nu ai, de ce nu ai? Dacă ai luat ceva cu factură, de ce nu ai luat cu chitanță și nu știu ce, spune Zoltan Pardi.

Un kilogram de miere se vinde acum cu sume cuprinse între 25 și 30 de lei. Sursa: Pro TV

Cereale Colect Distribution, trader de cereale din Tulcea, se apropie de afaceri de 100 milioane de euro. Anul trecut, compania a avut venituri nete de peste 85 mil. euro, plus 26% Florentina Niţu 28.05.2020, Cereale Colect Distribution din judeţul Tulcea, business deţinut de antreprenorii români Tase şi Dina Mergeani, a terminat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 420 mil. lei (88 mil. euro), în creştere cu 26% comparativ cu anul anterior şi un profit de 28 mil. lei (6 mil. euro), aproape de două ori mai mare decât în 2018, arată datele Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. De altfel, numărul de angajaţi a crescut cu 30% până la 126 de persoane.

Compania are o capacitate de depozitare a cerealelor de peste 130.000 de tone şi deţine un parc auto format din 65 de maşini, conform ultimelor date furnizate de reprezentanţii firmei.

Businessul Cereale Colect Distribution a fost înfiinţat în 2009, iar anul 2019 a fost cel mai bun pentru companie din punctul de vedere al veniturilor rea-lizate. Încă de la început, compania a fost pe creştere şi în fiecare an a înre-gistrat profit, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

  Masuri pentru sprijinirea micilor legumicultori propuse de Uniunea Salvati Taranul Roman 28 Mai 2020

Uniunea Salvati Taranul Roman a propus o serie de masuri pentru sprijinirea micilor fermieri din sectorul legumicol. In momentul de fata, producatorii de legume au suferit si

35

sufera pierderi in contextul pandemiei COVID-19 ca urmare a faptului ca a scazut consumul de legume din mai multe motive:

- Limitarea accesului consumatorilor in piete si magazine;- Inchiderea sectorului HORECA in principal al restaurantelor si fast-food-urilor care a condus la o scadere a vanzarilor de legume din en-gros-urile existente in care mare parte din producatori isi desfaceau si isi desfac produsele; multi fiind dependenti de pietele agro - alimentare si en- gros-urile in care isi comercializeaza marfa; restrictionarea privind deplasarea persoanelor in varsta in spatiul public, tinand cont ca acestia se aprovizionau in mare parte din piete si punctele de desfacere ale micilor fermieri;- Slaba organizare a producatorilor de legume. Nefiind asociati in grupuri de producatori, cooperative sau orice alta forma juridica de natura sa ii integreze in lantul comercial au suferit si sufera pierderi in continuare datorita lipsei accesului pe piata si reducerii cererii;- Limitarea transporturilor in prima parte a starii de urgenta cand multe transporturi cu marfa atat pentru export cat si pentru piata interna au trebuit amanate sau anulate iar marfa nu a mai putut fi comercializata, aceasta fiind perisabila;- Limitarea miscarii personalului care lucreaza in agricultura a dus la lipsa fortei de munca in anumite perioade;- Vremea capricioasa din ultima perioada, seceta urmata de grindina si de schimbarile bruste de temperatura. La acestea se mai adauga importul de produse extra-comunitare la preturi suspect de mici (ceea ce ii forteaza pe producatorii romani sa scada preturile sub costurile de productie si sa vanda de multe ori in pierdere) si conditiile climatice din aceasta primavara care au afectat negativ fermierii care cultivau legume atat in spatii protejate cat si in camp.

Fata de aspectele mentionate mai sus, va prezentam o serie de masuri pe care noi le consideram utile si a fi luate pentru salvarea micilor fermieri din sectorul legumicol, dar si pentru consolidarea acestui sector in viitor.

Prezentam masurile pe orizont de timp (scurt, mediu/lung), incercand sa acoperim toate problemele cu care se confrunta membrii nostri. Masuri pe termen scurt1. Scutirea sau amanarea de la plata impozitelor si taxelor. 

36

2. Asigurarea accesului la credite cu garantii si dobanda subventionate atat pentru investitii dar mai ales pentru asigurarea capitalului de lucru. (asta e deja posibil prin Fondul de creditare) 3. Acordarea de sprijin pentru crearea lanturilor scurte de distributie a produselor agricole fie prin acordarea de ajutoare de stat fie prin suplimentarea alocarii masurilor 4.2 procesarea produselor agricole si 16.4 cooperarea in vederea crearii de lanturi scurte de productie. Comisia Europeana a majorat plafoanele pentru ajutoare de stat destinate agriculturii si industriei alimentare si totodata a simplificat procedura de acordare a acestora, tocmai de aceea consideram important ca acest instrument sa fie utilizat pentru sprijinirea domeniului agricol si al industriei alimentare, in special in cazul fermelor mici si a fermelor de familie. 4. Acordarea de sprijin pentru construirea de centre de colectare si depozite pentru pastrarea produselor pe o anumita perioada in momentul in care piata este suprasaturata si preturile nu unt satisfacatoare, dar si pentru sortare, ambalare, calibrare, etichetare. Sprijinul s-ar putea acorda prin PNDR si directionat catre grupuri de producatori, organizatii de producatori, cooperative sau asociatii care au ca principala activitate comercializarea produselor membrilor lor. Sprijinul trebuie sa se indrepte spre cei care au activitate economica si un istoric in acest sens si trebuie sa vizeze acordarea de punctaj pentru accesare, pe criterii clare, cum ar fi:

Vechimea

Media aritmetica a cifrei de afaceri

Numar de membri

Numar de angajati

Respectarea conditiei de comercializare in procent de 70%, produse de la membrii, conform legii.

 5. Acordarea de sprijin pentru crearea de mici unitati de procesare pentru crearea de produse cu valoare adaugata mare dar si pentru a valorifica produsele care nu sunt acceptate la vanzare din cauza calitatii (20-30% din productie nu poate fi valorificata din cauza calitatii produselor sau este distrusa din cauza lipsei de oferte). Sprijinul ar trebui acordat tot pentru

37

grupuri de producatori, organizatii de producatori, cooperative sau asociatii care au ca principala activitate comercializarea produselor membrilor lor).Sprijinul s-ar putea acorda din PNDR daca s-ar suplimenta sumele alocate submasurii 4.2.Sprijinul trebuie sa se indrepte spre cei care au activitate economica si un istoric in acest sens si trebuie sa vizeze acordarea de punctaj pentru accesare, pe criterii clare, cum ar fi:

Vechimea

Media aritmetica a cifrei de afaceri (capacitatea de productie, depozitare, procesare)

Numar de membri

Numar de angajati

Respectarea conditiei de comercializare in procent de 70%, produse de la membrii, conform legii

 6. Suplimentarea fondurilor alocate sub-masurii 9 pentru sprijinirea grupurilor de producatori create recent. 7. Amanarea la plata a unor credite deja contractate. (din cate stiu, asta e deja in vigoare, dar nu stiu cum functioneaza) 8. Asigurarea de sprijin financiar pentru promovarea si eficientizarea canalelor de marketing pentru produsele locale, inclusiv prin masuri de subventionare partiala a costurilor de distributie pentru sustinerea producatorilor agricoli, astfel incat sa poata avea acces la pietele locale sau la punctele de livrare. (nu prea vad cum s-ar putea, dar daca vreti sa o lasati..) 9. Acordarea unor masuri de sprijin sub forma unor vouchere pentru consultanta, instruire si plata fortei de munca sezoniere. Schimbarea legislatiei in ceea ce priveste folosirea personalului zilier in agricultura, respectiv modificarea legii zilierilor si transformarea acesteia in legislatie privind munca sezoniera. 

38

10. Intermedierea discutiilor cu retail-arii pentru facilitarea accesului produselor romanesti in magazinele detinute de acestia. 11. Subventionarea partiala a certificarii tip Global Gap si Bio, agreate si recunoscute la nivel mondial deoarece necesita un efort de adaptare considerabil al producatorilor si investitii pe masura. Pentru obtinerea acestor certificari, este nevoie de investitii in consultanta, certificarea propriu zisa, investitii la nivelul fermei, depozitului dar si al personalului angajat, care trebuie sa preia mai multe atributii. Acest sprijin ar ajuta actorii din sectorul agricol sa se adapteze cerintelor pietei si sa faciliteze vanzarea produselor atat pe piata interna cat si pe piata externa. In acelasi timp beneficiile ar fi majore pentru consumatorul final, care ar putea beneficia de produse mai sanatoase. Acordarea sprijinului ar trebui corelat cu urmarirea preturilor practicate de catre firmele de certificare, care ar putea incerca sa ridice preturile stiind ca exista o subventie. 12. Subventionarea unei parti din cheltuielile fixe pe care le au grupurile de producatori/cooperativele/producatorii individuali. Este necesar ca sprijinul din partea statului sa fie destinat doar acelor actori din sectorul agricol care pot dovedi situatia de criza in mod transparent, cu documente contabile (facturi de cheltuieli, situatii contabile privind activitatea lunara, etc). In aceasta perioada este necesara verificarea documentelor producatorilor membri (facturi emise/ file din carnetul de comercializare) pentru a preintampina incercari de a comercializa marfa evitand cooperativa, tocmai pentru a obtine aceste beneficii. 13. Sprijin din partea autoritatilor locale in vederea scutirii de la plata chiriilor pentru spatiile din piete daca in lunile astea nu au putut ajunge sa vanda si in vederea identificarii si punerii la dispozitia grupurilor de fermieri/cooperativelor de spatii de vanzare / depozitare in conditii avantajoase. 14. In contextul perioadei de tranzitie pana la accesarea PNS 2021-2027, pentru anii 2020-2022 cerem suplimentarea fondurilor pentru sM 4.1, 6.1, 6.2, 6.3, 6.4 din PNDR 2014-2020 si a sprijinului cuplat vegetal pentru sectorul sere-solarii, acest lucru fiind posibil prin notificarea pe care Romania o va face in luna august a acestui an. 15. Prelungirea programului TOMATA pana pe data de 15 iulie avandu-se in vedere conditiile climatice dificile cu care s-au confruntat cultivatorii de tomate din spatii protejate, amplificata si de situatia COVID -19. Totodata

39

aceasta masura ar conduce la valorificare ala maxim a investitiei in aceasta cultura oferind in piata, tomate romanesti o perioada mai lunga de timp, evitand-se prin aceasta aparitia fraudelor sau a implementarii unor procedee de maturare fortata a productiei care nu intotdeauna sunt in beneficiul consumatorului dar si la bugetul de stat prin valoarea adaugata pe lantul de comercializare. Am lega prin aceasta masura productia de tomate din spatii protejate cu cea de camp, creand continuitate in productie si mentinerea pietei cu produse autohtone, in defavoarea importurilor. Masuri pe termen mediu si lung1. Sprijinirea cresterii suprafetelor de spatii protejate pentru extinderea perioadei in care actorii din sectorul agricol al legumelor au activitate economica, pentru cresterea si diversificarea ofertei de legume, pentru cresterea perioadei in care legumele romanesti sunt disponibile pe piata dar si pentru a raspunde noilor schimbari climatice care in ultima perioada au cauzat pierderi importante cultivatorilor de legume. Acest lucru trebuie facut in urma unei analize profunde, in care trebuie implicate cat mai multe parti ale lantului de comercializare, respectiv productie, depozitare, procesare. Este cunoscut faptul ca, din spatiile protejate din tara noastra se acopera doar 30% din necesarul de consum. Implementarea unui program national de reconversie in legumicultura asa cum s-a derulat si la viticultura si pomicultura care sa vizeze extinderea suprafetei de spatii protejate in Romania (sere, solarii) la peste 25.000 ha, stiindu-se ca Romania in prezent detine o suprafata sub 7.000 ha spatii protejate, iar in procent de peste 80% acestea sunt constructii arhaice cu structura din lemn care sunt afectate major de conditiile extreme de mediu aparute in ultima perioada. Viitorul legumiculturii va fi in spatii protejate moderne, productia pe unitatea de suprafata este semnificativ mai mare fata de cea obtinuta in camp, de calitate superioara, poate fi produsa si valorificata o perioada mai lunga de timp. Productia poate fi sigura, mai bine protejata de conditiile climatice extreme, grindina, inghet, vanturi, etc. Sprijinul poate fi acordat din viitorul Plan Strategic PAC. O suprafata minima de 3000 mp spatiu protejat modern (sera, solar) ar acorda independenta financiara unei familii, ar creste productia interna, ar scadea nevoia de import, ar creste valoarea adaugata si valoarea taxelor platite catre buget. Am putea crea locuri noi de munca in Romania, s-ar stopa emigrarea fortei de munca autohtone in alte tari. 2. Pentru evitare crearii unor surplusuri la anumite produse, in timp ce la altele ar putea exista un deficit major, e nevoie ca institutiile statului sa initieze discutii cu institutii din domeniul statisticii pentru a obtine date relevante despre preferintele de consum pentru fiecare produs legumicol pe perioade, in acelasi timp sa abordeze si directorii de achizitii din marile

40

lanturi de retail. Discutiile cu acestia din urma, ar putea scuti autoritatile de cheltuieli inutile pentru obtinerea de informatii referitoare la consum. Date relevante pot fi obtinute de la administratiile pietelor, Directiilor agricole, dar si de la formele asociative din acest domeniu. Odata centralizate datele, autoritatile pot hotari in cunostinta de cauza, ce suprafete trebuie subventionate din fiecare cultura dar la final de an ministerul ar putea avea date reale privind cantitatile vandute din fiecare produs. 3. Continuarea crearii de spatii de colectare si depozitare pentru legume. Nevoia finantarii acestora a reiesit in contextul crizei actuale. Pe de o parte este necesar sa existe centre de colectare regionale pentru a putea centraliza si vinde productia de legume in mod organizat in cazul unor eventuale situatii de blocaj iar pe de alta parte, de existenta unor astfel de spatii depinde prelungirea sezonului si incheierea unor contracte cu lanturile de retail. Existenta unor centre de depozitare, ar face posibila pregatirea (sortarea/ ambalarea/ lotizarea, etc. ) produselor pentru a fi livrate in cantitati mai mari spre lanturile de retail. Sprijinul ar putea fi acordat din viitorul Plan strategic PAC prin intermediul formele asociativa din acest sector, care au deja experienta, contacte, know-how si contracte in acest sens. Aceste depozite pot fi amenajate in cadrul pietelor de en-gros regionale. 4. Continuarea sprijinirii investitiilor in unitati mici de procesare. Anual, se pierd cantitati mari de produse (produse abandonate in piete sau pe marginea drumului datorita preturilor derizorii primite sau tocate din cauza surplusului, retururilor calitative la de la platformele de retail etc), care prin procesare si comercializare ar contribui la sustenabilitatea cooperativelor/ grupurilor de producatori, ar aduce beneficii statului prin valoarea lor economica, ar rezolva problema surplusului legumelor pe piata si, in acelasi timp ar fi benefice pentru mediul inconjurator, de vreme ce cantitatile acestea nu mai ajung in final sa fie deseuri. Sprijinul ar trebui acordat tot din Planul Strategic PAC in principal formelor organizate care comercializeaza productia membrilor. 5. Instituirea unui mecanism de monitorizare a preturilor de comercializare. In acest moment in piete si magazine preturile au ajuns la un nivel greu de controlat, desi producatorii agricoli vand la preturi foarte mici. Practic sunt incurajati "samsarii" de produse care gasesc tot felul de subterfugii pentru a achizitiona produse agricole la preturi derizorii si de a le comercializa la preturi triple sau mai mari. 

41

6. Initierea unor campanii de promovare a produselor locale (romanesti), contribuind astfel la crearea si eficientizarea canalelor de marketing pentru produsele locale. 7. Incurajarea si promovarea comertului on-line prin intermediul careia comerciantii, firmele de catering, hoteluri sa poata comanda legume si fructe direct de la producatori - masura care are ca scop asigurarea vanzarii legumelor si fructelor proaspete, monitorizarea preturilor de vanzare de catre producatori, dar si de comercializare de catre comercianti. 8. Inventarierea la nivelul Directiilor Agricole si Primariilor a asociatiilor de producatori, a cooperativelor, societatilor comerciale, etc care sa preia si sa distribuie produsele vegetale obtinute in ferma, entitati ce urmeaza a fi acreditate de catre Ministerul Agriculturii pentru comercializarea legumelor si fructelor, eliminand astfel intermediarii (samsarilor) din comertul cu legume-fructe si animale ce incearca sa speculeze in aceasta perioada. 9. Modificarea Legii 52/2011 privind exercitarea unor activitati cu caracter ocazional desfasurate de zilieri pentru ca zilierii sa beneficieze de protectie sociala, asigurare de sanatate si somaj tehnic. 10. Ar trebui de urgenta regandit statutul fortei de munca folosita predominant in agricultura, indiferent ca vorbim de zilieri, de persoane ocupate pe cont propriu in agricultura sau de lucratori familiali neremunerati implicati in agricultura de subzistenta. Ar trebui identificate masuri specifice adresate acestora, atat sub aspectul accesului la sistemul de protectie sociala, cat si sub aspectul unei surse minime de venit, ori acest lucru nu se poate face in contextul actual al Legii 52/2011, lege care trebuie modificata in regim de urgenta. Este important ca Romania sa-si pastreze si sa atraga forta de munca, in special cea intoarsa in tara in aceasta perioada. In ultimii ani au fost facute eforturi financiare semnificative pentru a determina intoarcerea romanilor plecati in afara tarii, este momentul sa valorificam intoarcerea lor in special in acest context. 11. Diseminarea de informatii si cresterea nivelului de cunoastere al producatorilor este esentiala. Un mod facil de a creste nivelul de cunoastere il poate reprezenta sistemul de invatamant, in mod deosebit cel al liceelor agro-industriale dar si revigorarea Consultantei agricole prin sprijinirea personalului si subventionarea activitatilor de trening si consiliere agricola. 

42

12. Promovare prin mass-media a actiunilor, avantajelor si realizarilor producatorilor de legume si fructe din cooperative, asociatii, grupuri. Promovarea sa se realizeze mai ales de TVR, Radio Romania ACTUALITATI -, etc. Aceasta publicitate sa nu fie purtatoare de taxe. 13. Omologarea substantelor de protectie a plantelor recunoscute si acceptate de certificarea Global Gap. Multe din aceste produse sunt omologate in tarile vecine (Ungaria, Bulgaria), dau rezultate ff bune, dar nu pot fi folosite de catre producatorii romani datorita lipsei omologarii in Romania. 14. Publicarea pe site-ul ministerului a tuturor informatiilor/deciziilor de interes pentru fermieri. 15. Realizarea, la nivelul ministerului, a unei baze de date cu toate formele asociative din sectorul legumicol care sa cuprinda urmatoarele informatii:

Denumire

Adresa, date de contact

Forma de organizare (grup de producatori, cooperativa, asociatie..)

Nr membri

Suprafata cultivata/culturi

Cifra de afaceri anuala 16. Initierea unui control din partea Directiilor agricole la toate formele asociative pentru a verifica daca sunt active sau nu. Membrii "Uniunea Salvati Taranul Roman" :Federatia Sindicatelor Democratice din Agricultura - Tudor Dorobantu, presedinteFederatia Nationala a Lucratorilor - Horatiu Raicu, PresedinteSindicatul Producatorilor Agricoli Olt - Ion Paunel, presedinte

43

Asociatia Legum Rom Fruct Sud vest Oltenia - Gogu Lucian, secretar GeneralAsociatia Femeilor din Mediul Rural Olt - Popa Simona, PresedinteUniunea de Ramura Nationala a Cooperativelor Horticole din Romania - Hort Integra - Anca Marcu, presedinteCooperativa Agricola Lunca Somesul MicCooperativa Agricola Legume de Vidra- Lacatus Victor, presedinteCooperativa Agricola Legume de Glodeanu Sarat - Claudiu Breazu, presedinteCooperativa Agricola Rosiori de Ialomita - Valentin Cristea, presedinteCooperativa Agricola Ialomiteana - Roxana Rosculet, presedinteFederatia Uniunea Producatorilor Agricoli si Organizatiilor InterprofesionaleBanca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultura, Floricultura, Plante Aromatice Buzau - Costel Vanatoru

Decalogul liderului în vreme de criză29 mai 2020 Cotidianul Agricol 

„La război ca la război: decalogul liderului” este titlul celui mai recent articol semnat de Dimitrios Drisis, directorul general al ADAMA, în cotidianul Adevărul.

COVID-19 reprezintă o provocare globală fără precedent, care ne-a schimbat total viaţa. Atacul asupra sănătăţii, incertitudinile privind disponibilitatea alimentelor, provocările la nivel social şi economic, toate fac parte acum din noua noastră realitate. Cum ar trebui să gestioneze această tensiune un om de afaceri? Stăm şi aşteptăm să vină sfârşitul lumii sau ne aruncăm în luptă?

„De data asta e altfel”Cum reuşim să apărăm sănătatea şi job-urile angajaţilor noştri, dar, în acelaşi timp, să protejăm şi investiţiile acţionarilor?

Vă propun o carte excelentă despre criza financiară, ”De data asta e altfel”, scrisă de Reinhart & Rogoff. Teza autorilor este că vremea trece, economiile

44

evoluează, industria şi societatea se schimbă, dar criza economică rămâne un fir roşu, cu un model similar de dezvoltare.

De data asta viaţa chiar e altfel. Este ”altfel” pentru că, dincolo de contextul economic, trebuie să gestionăm şi problema sănătăţii şi siguranţei oamenilor. De data asta, decidenţii din clasa politică la nivel global au o răspundere mult mai mare.  

Navigând între valorile companiei, profit şi indicatori de performanţă Oamenii

Prima prioritate a unei companii este sănătatea şi siguranţa angajaţilor şi partenerilor de afaceri, ceea ce nu are nicio legătură cu profitul companiei sau cu indicatorii de performanţă, ci cu integritatea şi valorile ei. Acum este momentul să le demonstrezi.

Patru măsuri care dovedesc că îţi pasă de oamenii tăi:

1. Ia toate măsurile astfel încât echipa ta să nu se îmbolnăvească.2. Ajută-i să stea conectaţi virtual.3.  În timpul stării de izolare pune-le la dispoziţie training-uri şi grupuri de

lucru educaţionale. Îi va ajuta să rămână conectaţi cu compania şi obiectivele ei.

4.  Pune-le la dispoziţie o persoană din partea companiei care să le poată oferi lor şi familiilor lor sprijin administrativ, sfaturi şi susţinere psihologică. 

În aceste timpuri complicate, este vital pentru existenţa pe termen lung a companiei să menţii active relaţiile comerciale importante. Trei atitudini de succes în menţinerea relaţiilor comerciale:

1. Stai aproape de partenerii tăi prin mijloace online.2. Demonstrează determinare şi suport.3. Arată flexibilitate financiară şi propune soluţii de compromis. Ca şi în

relaţiile dintre doi soţi, concesiile pe termen scurt pot aduce beneficii pe termen lung.

Afacerea  

Lucrez în agribusiness. Afacerea noastră se confruntă acum cu o stare de urgenţă. În această paradigmă, problemele cu care ne confruntăm sunt similare, indiferent de geografie, tipul de industrie sau de companie. Suntem expuşi la noi necesităţi, la intensificarea problemelor legate de angajaţi şi

45

resurse financiare, la perturbarea lanţurilor de distribuţie, anxietăţi şi panică. Sunt schimbări structurale care prevalează asupra bunului simţ.

La război ca la război: decalogul liderului

Rolul liderului în vremuri de criză este acela de a creşte rezilienţa companiei, controlând şi reducând vulnerabilităţile. 

1. Eu aş începe prin a constitui un comandament de criză format din echipe descentralizate care să poată naviga cu agilitate prin incertitudini şi crize. ”Camera de război” ar trebui să aibă un set restrâns, precis şi eficient de obiective pentru a creşte implicarea managementului.

2. Recomand numirea unui manager de criză, a cărui menire este aceea de a preveni sincopele şi a stinge incendiile, deoarece managementul firmei trebuie să se concentreze pe operaţiunile curente de business.   

3. Testele de rezistenţă la stres ale companiilor, bazate pe diverse scenarii financiare, pe scenarii de mobilitate locală şi internaţională şi perturbări ale lanţurilor de valoare, toate  ajută echipa de management să ajungă la o soluţie coerentă. În acest context, un lider trebuie să analizeze şi să comunice foarte clar direcţiile şi acţiunile pentru care optează, etapizate pe termen scurt, mediu şi lung, cu accent pe rezolvarea problemelor care asigură supravieţuirea pe termen scurt, înainte de a se concentra pe ”viziuni” asupra viitorului.

4. Un lider trebuie să asigure stabilitatea operaţională a firmei, dar şi motivarea şi implicarea angajaţilor. Dacă aceste comandamente de criză funcţionează, nu avem nevoie de politici restrictive.

5. Trebuie să asiguri resurse financiare pentru a susţine verigile critice din lanţul de valori, legate de furnizori, angajaţi şi clienţi, în contextul în care vânzările ar putea fi mai scăzute, încasările la fel, iar stocurile ar putea fi mai mari, pentru că cererea scade. Toate eforturile de business trebuie să ducă în aceeaşi direcţie: construcţia de marje de lichidităţi financiare.

6. Atâta vreme cât problemele de lichiditate pe termen scurt sunt rezolvate, compania trebuie să se concentreze pe dezvoltarea de planuri comerciale pe termen lung, prin care să îşi sporească gradul de competitivitate. Cum? Printr-o analiză SWOT onestă şi transparentă, pe baza căreia să se releve avantajele pe care le are faţă de principalii competitori. Privită în felul acesta, o criză este şi o mare oportunitate de a-ţi mări cota de piaţă. Pentru mine acest citat din Dalai Lama este foarte important: ”Acolo unde există o provocare, există şi o oportunitate care te stimulează să-ţi demonstrezi şi dezvolţi voinţa şi determinarea.”

46

7. Ar trebui companiile să investească în criză? Bineînţeles! Îndrăznesc să afirm că mai mult chiar decât în vremuri normale, pentru că oportunităţile sunt enorme. A investi este fundamental pentru dezvoltarea şi competitivitatea pe termen lung a unei organizaţii. Cheltuielile pentru investiţii pot fi extinse, acordând atenţie activelor fixe, iar bugetele aferente costurilor de funcţionare pot fi redimensionate, fără a afecta competitivitatea. Investiţiile nu trebuie să se oprească niciodată! Doar mesajul care se referă la creşterea investiţiilor poate creşte moralul oamenilor, imaginea companiei şi performanţa pe viitor a organizaţiei.

8. Momentul pe care îl traversăm este perfect pentru a începe să scanezi peisajul competitiv pentru a identifica oportunităţile care să te ajute să dezvolţi noi canale de distribuţie, să-ţi consolidezi poziţia în piaţă, să-ţi optimizezi lanţul de valori, să explorezi noi modele operaţionale, să atragi noi clienţi. Achiziţiile vor deveni mai atractive, pe măsură ce companiile vor căuta să-şi descopere relevanţa strategică.

9. Există multe citate inspiraţionale care descriu oportunităţile care derivă dintr-o criză. În chineză există acelaşi cuvânt care defineşte atât criza, cât şi oportunitatea. Heraclit a spus ”nu coborâm de două ori în apele aceluiaşi râu, pentru că nici apele nu mai sunt aceleaşi şi nici omul”. Economia evoluează, societatea şi ştiinţa la fel, cât despre noi, în fiecare zi suntem altfel.

10.Ca oameni de afaceri suntem obligaţi să navigăm printr-o mare de ambiguităţi şi să propunem echipelor noastre să ne urmeze. Ne vor urma dacă reuşim să prevedem impredictibilul şi să desenăm o strategie solidă pentru această situaţie. Ca şi în viaţă, doar furtunile puternice creează marinari destoinici. Adevăraţii câştigători sunt cei care reuşesc în vremuri grele, nu cei care gestionează vremuri confortabile.

Oficiul Fitosanitar Bihor a comunicat tratamentul pentru combaterea Gândacului de Colorado – la cartof! 29 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Oficiul Fitosanitar Bihor a comunicat tratamentul pentru combaterea dăunatorului- gândacul de Colorado – la cartof – tratamentul I, generaţia I. Se mai combat şi afidele, mana şi alternaria.

47

Efectuați tratamentul folosind unul din următoarele amestecuri de produse:

1. CYPERGUARD 25 EC – 0.08l/ha   +    CURZATE MANOX – 2.5 kg/ha  sau2.  PROTEUS  OD – 0.4 l/ha   +   RIDOMIL GOLD  MZ – 2.5 kg/ha      sau3.  CORAGEN – 50 ml/ha   +  SHIRLAN 500 SC – 1 l/ha.

Se mai pot utiliza şi alte produse de protecția plantelor, omologate în România. Perioada optimă pentru efectuarea tratamentului: La apariţia larvelor pe frunze. Tratamentul se repetă după  8 –10 zile folosind un alt amestec din cele mai sus menţionate.

La prepararea soluției se vor respecta toate instrucțiunile de folosire, de pe eticheta produsului.

 Conform normelor Uniunii Europene privind ecocondiţionalitatea, toate informațiile privind utilizarea produselor de protecție a plantelor de către utilizatorii profesioniști vor fi completate la zi în Registrul de evidență a tratamentelor şi păstrate cel puțin 3 ani.

Presedintele LAPAR: „Dezvoltarea unei tari se bazeaza pe asociatiile profesionale” In mai 29, 2020

Nicu Vasile, președintele LAPAR

Modelul orientat spre producţia fermierilor a atins un prag care repune în discuţie întreg sistemul agriculturii din România. Scăderea veniturilor, a productivităţii, toate acestea ridică probleme de zi cu zi a celor care muncesc terenul. Nici sectorul zootehnic nu se prezintă prea bine. În lipsa unei piețe de desfacere și a problemelor de zi cu zi, mulți crescători se gândesc să abandoneze acest sector. Nicu Vasile, președintele LAPAR, crede că o atenție deosebită trebuie acordată strategiilor agricole care vor fi adoptate la nivel național, pentru a deveni eficienți pe piața

48

internă, cât și pe cea externă.

https://youtu.be/phHHp-Kkru8

INDUSTRIE ALIMENTARA

Vasile Pleşca, proprietarul producătorului de carne Avastar: „Noi pregătim forţă de muncă pentru afară. Anual îmi pleacă 100-130 de şoferi sau măcelari în străinătate, deşi le dau salariu de 1000 de euro brut/lună“ Florentina Niţu 29.05.2020,

Vasile Pleşca, proprietarul producătorului de carne Avastar din Paşcani: Acum sunt oportunităţi imense, dar ne trebuie o strategie pe termen lung, să ştim ce avem de făcut în următorii 10 ani şi să avem acces facil la finanţări.

Vasile Pleşca gestionează o companie cu peste 220 de angajaţi şi livrează carnea proaspătă de porc, vită şi oaie în magazine, fabrici de preparate din carne, dar şi către carmangerii, neavând propria reţea de magazine.

Vasile Pleşca, proprietarul producătorului de carne Avastar din Paşcani, judeţul Iaşi, consideră că nivelul ridicat al fluctuaţiei de personal este una dintre cele mai mari provocări ale antreprenorilor români din industria cărnii, care, după ce specializează angajaţii la locul de muncă, constată că aceştia pleacă în străinătate, principalul motiv fiind cel financiar.

„Noi pregătim forţă de muncă pentru afară. Anual îmi pleacă 100-130 de şoferi sau măcelari în străinătate, deşi le dau salariu de 1.000 de euro brut/lună. Mulţi s-au întors acum, după 10-15 ani de muncă în afară, persoa-ne de peste 45 de ani, şi vor să lucreze la noi. Celor tineri încă li se pare cool să se strângă şi să plece mai mulţi în Germania sau în Anglia“, a spus Vasile Pleşca. El adaugă că angajaţii de peste 40 de ani sunt mai stabili. 

49

  Antreprenori locali. Doi antreprenori din Bistriţa-Năsăud care au o cramă în zonă au investit 370.000 de euro şi într-o pensiune cu opt camere. Cristina Roşca 28.05.2020,

Crama Jelna, din satul cu acelaşi nume, judeţul Bistriţa-Năsăud, este controlată de Ovidiu şi Daniel Moldovan, care au experienţă în domeniul agricol şi care deţin şi o firmă de construcţii

Crama Jelna produce circa 90.000 de sticle de vin pe an, urmând să crească treptat spre 120.000-130.000 de sticle

Doi fraţi din Bistriţa Năsăud, Ovidiu şi Daniel Moldovan, au fondat în 2015 crama Jelna, din podgoria Lechinţa, o zonă cu o lungă istorie în domeniul vini-viticol. Primul vin a fost gata în 2017 şi a fost pus pe piaţă anul următor. Apoi, antreprenorii au continuat dezvoltarea cu o pensiune ce abia a fost finalizată şi care a necesitat investiţii de circa 370.000 de euro.

„Suntem amplasaţi în satul Jelna, cel mai rece punct din podgoria Lechinţa, cunoscută pentru producţia de vin încă din vremea Imperiului Austro-Ungar“, spune Darius Pripon, enologul şi directorul cramei. El s-a alăturat businessului în 2017 după ce anterior a lucrat în domeniu atât în România, cât şi peste hotare - în Noua Zeelandă, Franţa sau Italia. Mai mult, a făcut un master în domeniu în Spania, după cum spune chiar el.

Carmistin a anunţat că investeşte 8 milioane de euro în proiectul de modernizare şi repunere în funcţiune a fostelor ferme PiscaniG.U.Companii / 29 maiGrupul Carmistin a anunţat că investeşte 8 milioane de euro în proiectul de modernizare şi repunere în funcţiune a fostelor ferme Piscani, din Scorniceşti, judeţul Olt, investiţie care va crea peste 250 de locuri de muncă, conform News.ro."În plină criză economică, Grupul românesc Carmistin lansează un nou proiect de investiţii, în localitatea Scorniceşti, judeţul Olt, investiţie care va crea peste 250 de locuri de muncă din momentul demarării lucrărilor de reconstrucţie a fermelor", arată un comunicat al grupului.

50

În 2019, Grupul Carmistin a preluat fostele ferme de creştere a puilor Piscani, din Scorniceşti, judeţul Olt, aflate într-o stare avansată de degradare şi ieşite total din activitatea economică de mai bine de 30 de ani.

"În perioada imediat următoare, Grupul românesc plănuieşte demararea unui proiect de investiţii estimat la peste 8 milioane de euro, pentru refacerea, modernizarea şi retehnologizarea acestora, precum şi punerea lor în funcţiune sub brandul consacrat LaProvincia", spun reprezentanţii grupului.

În vederea reconstrucţiei sunt contractate firme locale, care angrenează peste 250 de muncitori de la nivel local. Odată cu darea în funcţie a exploataţiei zootehnice, Grupul Carmistin intenţionează să selecteze, instruiască şi angajeze personal din plan local, în vederea desfăşurării de activităţi specifice legate de operarea fermelor, ferme ce vor funcţiona sub brandul cunoscut deja în zona Olteniei - LaProvincia.

Dialogul cu autorităţile locale a fost început încă de anul trecut.

"În această perioadă atât de dificilă din cauza pandemiei Covid-19, Grupul se concentrează pe prezervarea capacităţilor de producţie şi păstrarea locurilor de muncă, făcând din sănătatea şi bunăstarea angajaţilor, a comunităţilor şi a partenerilor prioritatea numărul unu în orice moment, dar mai ales acum", mai spun ei.

Înfiinţat în anul 2000 de familia Paraschiv, grupul este unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa agroalimentară din România.

Grupul Carmistin, cu capital 100% românesc, are peste 1.800 de angajaţi la nivel naţional şi cuprinde peste 20 de companii grupate în patru divizii de producţie - pui, porc, vită şi agricultură. Principalele companii sunt Avicarvil, Avirom Plus, Avicarvil Farms, Avicarvil Farming, Avicarvil Food & Distribution, Porcellino Grasso, Agrikilti, Carmistin Trading, Carmistin International, Pajo Agriculture, Tracian Beef ş.a.

Carmistin este unul dintre puţinele holdinguri româneşti care integrează în proporţii de 90% lanţul de producţie agrozootehnic, începând de la cultiva-rea cerealelor, producţia de furaj, creşterea animalelor (pui, porc, vită) până la abatorizare, procesare şi distribuţie de produse şi preparate din carne (inclusiv în reţeaua proprie de retail).

Grupul Carmistin a preluat şi pus în funcţiune platformele agroalimentare deţinute de Compania Oltchim şi platformele logistice şi de producţie ale fostei Societăţi Avicola Târgu Jiu, active pe care le-a achiziţionat şi retehnologizat complet.

51

Contra curentului: o firmă românească din industria cărnii face o investiţie de 8 milioane de euro în plină Adelina Mihai 28.05.2020,

 

Carmistin, un grup românesc din industria cărnii, va crea 250 de noi locuri de muncă

Investiţia grupului se ridică la 8 milioane de euro şi constă în reconstrucţia unor ferme din judeţul Olt

Compania a luat măsuri de protecţie a angajaţilor împotriva noului coronavirusGrupul românesc Carmistin, care include peste 20 de companii active în producţia de carne de pui, porc şi vită, dar şi în agricultură, a demarat o nouă investiţie în plină criză.

Compania va investi 8 milioane de euro în reconstrucţia unor ferme.

”În 2019, Grupul Carmistin a preluat fostele ferme de creştere a puilor Piscani, din Scorniceşti, judeţul Olt, aflate într-o stare avansată de degradare şi ieşite total din activitatea economică de mai bine de 30 de ani. (…) În vederea reconstrucţiei sunt contractate firme locale, care angrenează peste 250 de muncitori de la nivel local”, au transmis oficialii companiei.

Grupul, fondat în anul 2000, este deţinut de familia Paraschiv şi are în total peste 1.800 de salariaţi în toată ţara.

Compania a luat măsuri de protecţie a salariaţilor pentru prevenirea infectării cu Covid-19: măsurarea temperaturii, distanţare între angajaţi şi dozatoare cu dezinfectanţi.

Alexandru Toth, Sandy Impex Oradea: În criză ne-am orientat să producem mai departe. Construim o fabrică pe 6.300 mp, unde vrem să producem 2,5 tone de pâine pe oră Videoconferinţa Branduri româneşti pentru revenirea economiei Cristina Bellu 28.05.2020,

52

Alexandru Toth, proprietarul companiei de panificaţie Sandy Impex din Oradea, spune că urmează să demareze producţia de pâine artizanală la scară mai largă imediat ce vor fi terminate lucrările de construcţie la fabrica amplasată în localitate pe o suprafaţă de 6.300 mp.

"În criză ne-am orientat să producem mai departe, fără să oprim businessul. Acum construim o fabrica pe 6300 mp., cu producţie la scară mai mare pentru că avem cerinţă atât pe piaţa internă, cât şi la export. Comunităţile româneşti cer produsele, ele sunt cei mai buni ambasadori ai businessurilor locale pe plan extern.a spus Alexandru Toth, proprietar Sandy Impex Oradea", în cadrul videoconferinţei Branduri româneşti pentru revenirea economiei organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

Alte declaraţii:

♦ Noi suntem in dezvoltare, vom produce 2,5 tone de pâine pe ora cu tendinte artizanale care sa semene foarte mult cu prelucratea artizanala. Vom incearca sa eliminam drojdia la scara industriala din pâine, care are termen de valabilitate mare. Vrem să facem pânie cu drojdie sălbatica, făra să avem aditivi alimentari în produs.

♦ În momentul în care reuşim să pornim fabrica nouă s-ar putea să ajungem la 50% la export. Vrem să trecem de la un producător mediu la un producător mare

♦ Avem peste  500 de magazine în care distribuim produsele noastre.În criză, pe partea de patiserie, vânzările  au scăzut cu peste 80%. Pe partea de pâine consumul s-a menţinut constant

♦ Fiecare situaţie de criză ne face mai creativi şi mai inventivi şi ne face să ne reanalizăm businessul. N-am avut somaj tehnic, din contră vrem să ne extindem departamentul de patiserie.

♦ Avem un fond separat pentru a putea susţine activitatea fără să afecteze firma sau personalul timp de 6 luni.

53

Rareş Florea, country manager Domeniile Avereşti: Exportăm în 11 zone din Europa, SUA şi Canada. Vindem în ţările în care avem comunităţi româneşti puterniceVideoconferinţa Branduri româneşti pentru revenirea economiei Cristina Bellu 28.05.2020,

Producătorul de vinuri Domeniile Avereşti din zona Moldovei, deţinut de Constantin Duluţe, unul dintre cei mai putenici antreprenori români, a ajuns să exporte produse în 11 zone din Europa, SUA şi Canada, în ţările în care se găsesc comunităţi româneşti puternice.

"În momentul de faţă exportăm în 11 zone din Europa, SUA şi Canada. În principal, vindem la export în ţările în care avem comunităţi puternice româneşti. Aici ne-a ajutat ca promovare reclama pe canalele de televiziune care a creat un efect de push-pull. Diaspora ne-a ajutat să ieşim în afară cu produsele noastre şi astfel să căpătăm o vizibilitate mai mare", a spus Rareş Florea, country manager Domeniile Avereşti, în cadrul videoconferinţei Branduri româneşti pentru revenirea economiei organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

Alte declaraţii:

♦ În perioada de criză n-am folosit deloc măsura somajului tehnic, din contră, am angajat oameni mai ales în cadrul departamentului de vânzări. Pentru a ne susţine distribuitorii, i-am păsuit cu plata şi am extins termenele de plată.

♦ Anul trecut, am investit în reclame pe canalele de TV şi s-a simţit creşterea în vânzări. În prima parte a anului am înregistrat cifre bune, iar odată cu debutul pandemiei, când distribuţia către HoReCa s-a oprit, ne-am reorientat cu fluxul de marfă către magazinele de specialitate care vând online. În plus, am intrat cu produse noi la parteneri existenti şi am crescut fluxurile de aprovizionare către lanţurile mari de magazine.

♦ Brandul – ne ajută foarte mult poziţionarea, în sensul că avem nişte soiuri care nu se găsesc în alte regiuni- mă refer la zghihara sau la busuioacă, iar în lumea vinului, brandul are o sănătate aparte.

54

RomaniaFunctioneaza: Noi exportam romanilor emigrati, NU pietei international Agrostandard | 29 May, 2020 |

Produsele romanesti ajung greu pe piata externa din varii motive, o realitate de care toata lumea este constienta. De fapt, in multe dintre cazuri, poate nici n-ar trebui sa vorbim de piete straine, ci mai degraba de pietele romanilor care au emigrat. Iar din pacate, nu de putine ori produsele livrate au fost de slaba calitate, ca sa vorbim de partea goala a paharului. Si daca suntem cinstiti pana la capat, a cam venit vremea sa recunoastem ca nici nu ai cum sa cuceresti o piata internationala sau sa faci fata concuretei externe cu produse precum cremwursti, parizer si sunca de Praga asa cum sunt facute in Romania, spune Sorin Minea, presedintele Romalimenta si fondator al producatorului de mezeluri Angst. Cu cateva mici exceptii…

“Poate cu Salamul de Sibiu, ghiudemul, muschiul tiganesc, salamul de vara, pastramele romanesti, dar vorbesc de cele autentice, cele cu retete adevarate, suncile presate, cele din ciolan, este o chestie care se mananca peste tot in Vest”, afirma Sorin Minea.

https://youtu.be/As6jQjpc588

Octavian Harșian a reînviat o tradiție de nouă secole. Vinurile de Dumitra – ”adevărate și curate” mai 29, 2020 Vinul.ro

55

Cu ajutorul prietenilor din toate zonele țării, încercăm să facem loc în site-ul nostru și poveștilor din crame mai puțin promovate – poate mai mici și cu ambiții locale – dar care au farmecul propriu întreprinderilor în care se întrevede sufletul omului care le-a creat. Astăzi, despre o astfel de întreprindere care poate deveni o destinație de inclus pe lista de vacanță transilvăneană: Crama Harșian, din satul Dumitra, județul Bistrița-Năsăud, cu o suprafață de vie de 10 hectare. Articolul este publicat prin amabilitatea prietenilor de la Gazeta de Cluj, care l-au cunoscut pe antreprenor și s-au străduit să-l aducă în fața publicului nostru. (Vinul.ro)

“Vinurile Harșian au aroma soiurilor din care sunt făcute”

De câțiva ani, Octavian Harșian produce vin în satul Dumitra, din județul Bistrița-Năsăud, după ce s-a încumetat să readucă la viață o zonă a cărui renume era rătăcit prin arhive istorice. Cu o experiență de peste cinci decenii în agricultură, agronomul Octavian Harșian s-a dedicat pasiunii de a cultiva vie și de a produce vin după propriile metode, cât mai natural. Spune că vinurile de Dumitra sunt ”vinuri adevărate și curate”, acesta fiind punctul lor forte. ”Vinurile noastre nu au arome de trandafir, nici de fructe de pădure, au aroma soiurilor din care sunt făcute. Vinurile noastre sunt vinuri adevărate și curate. După vinurile pe care le producem noi nu te doare capul, pentru că respectă conținutul adecvat de sulf, respectă directivele europeane… Tehnologia vinului pleacă din vie: dacă strugurii sunt foarte curați, vinul iese așa cum trebuie. Vinului provenit din struguri curați nu îi trebuie nimic, niciun fel de adaos”, spune Octavian Harșian (foto jos).

La Dumitra se producea un Pinot Gris medaliat cu aur în Franța acum nouă decenii. Și se produce din nou

56

Zona Dumitrei dispăruse de pe harta zonelor favorabile pentru viticultură după 1990, dar Harșian a descoperit, în arhive istorice și monografii vechi, imagini cu dealurile Dumitrei acoperite de vie. Iubitor al locului și gospodar fiind, s-a străduit și a reușit să reînvie o tradiție de peste 870 de ani a cultivării strugurilor și producerii vinului, veche de pe vremea primilor coloniști sași. La baza eforturilor lui a stat informația despre un faimos Pinot Gris care încânta specialiștii europeni în anii 1930, primind recunoașterea unui juriu de profil la un concurs în Montpelier (Franța). Din câte a aflat antrepenorul consultând arhive vechi și memoria bătrânilor din zonă, vinul de Dumitra se exporta atunci către localități din Germania, Austria, Italia și Franța.

Biserica săsească din Dumitra e un obiectiv turistic de interes pentru cei care vor să cunoască Transilvania

Așa că Octavian Harșian s-a decis să cultive pe o parcelă din fostele și faimoasele vii ale sașilor câteva soiuri nobile, unele dintre ele cu butași importanți din Austria (Pinot Gris).

Anul 2017 a devenit, astfel, momentul  în care la Dumitra s-a produs din nou vin din acest soi, după o întrerupere de decenii.

57

Harșian a mai plantat Fetească Regală, Fetească Albă, Sauvignon Blanc, Aromat Alb, Muscat Ottonel, Traminer, Fetească Neagră, Merlot și Pinot Noir.

Viile de la Dumitra, întemeiate de coloniști din Valea Rhinului, au traversat multe în cei aproape 900 de ani

Vinul de Dumitra are o istorie documentată de peste 870 de ani, când coloniștii veniți de pe Valea Rhinului au adus cu ei butași de viță-de-vie pe care i-au plantat la Mettersdorf (Dumitra de azi), considerând că dealurile însorite și pământul sunt prielnice aici, astfel că gustul vinului va fi creația muncii lor harnice și a unui maestru desăvârșit – natura. Octavian Harșian spune că vinurile de aici îmbină seva extrasă din solul bogat de tuf vulcanic și calcar cu aromele miilor de flori și ierburi ale pajiștilor de munte, aduse de vânt peste viile Dumitrei.

În cele aproape nouă secole de existență, viile din Dumitra au avut de înfruntat și multe vitregii ale sorții, dar două momente de cumpănă au rămas în memorie și sunt menționate de oamenii de aici: 1880, când filoxera a distrus toate plantațiile (în trei ani, totuși, sașii le-au replantat); și anii de după decembrie 1989, când viile au fost complet defrișate, bazele unor noi plantații fiind puse abia după 22 de ani.

Cei interesați pot afla detalii despre Crama lui Octavian Harșianu de pe pagina de Facebook a cramei, prin e-mail la harsian@yahoo.com sau la

58

telefonul 0768.531.737

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

C.C.: În criză Covid 19, numărul accesărilor Monitorului prețurilor a crescut cu 90 %  meatmilk 29 mai 2020

Consiliul Concurenței informează printr-un comunicat că numărul de accesări ale aplicației Monitorul Prețurilor Alimentelor a crescut cu 90% în perioada stării de urgență comparativ cu perioada anterioară.Astfel, în intervalul martie–aprilie, s-au înregistrat 36.152 accesări ale platformei www.monitorulpreturilor.info, față de 19.145 de accesări în lunile ianuarie și februarie din acest an.

Cele mai multe accesări s-au înregistrat în luna aprilie, 25.223, când Aplicația Monitorul Prețurilor Produselor Alimentare a fost actualizată, astfel încât consumatorii să poată compara prețul practicat de magazinele din apropiere pentru fiecare produs dorit (anterior, aplicația permitea compararea prețului doar pentru un coș ce conținea minim cinci produse).

”Creșterea semnificativă a numărului de accesări arată că Monitorul Prețurilor Alimentelor s-a dovedit a fi un instrument foarte util pentru consumatori într-o perioadă de restricții, în care trebuiau să iasă cât mai puțin din casă. Cu ajutorul aplicației, au putut compara prețurile produselor

59

alimentare de care aveau nevoie și, în același timp, au identificat magazinul de unde le puteau cumpăra, la prețul cel mai bun” a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.

În luna martie, cele mai căutate produse au fost făina, bananele, zahărul, cartofii albi, uleiul, drojdia, mălaiul, iar în luna aprilie, s-au adăugat carnea de miel, ouăle și Coca- Cola. În prima jumătate a lunii mai, pe platforma Monitorul Prețurilor Produselor Alimentare s-au înregistrat 9.123 accesări, cele mai căutate produse fiind bananele, înghețata, cafeaua, CocaCola, carnea de porc, făina și uleiul.

 Monitorul Prețurilor Produselor Alimentare, www.monitorulpreturilor.info, afișează informații despre aproximativ 30.000 de produse alimentare comercializate în peste 1.700 de magazine aparținând Carrefour, Kaufland, Penny, Selgros, Mega Image, Lidl, Cora, Auchan, Profi și Supeco.

Platforma este gestionată de Consiliul Concurenței, dar informațiile sunt încărcate în aplicație, la nivel național, de către companiile partenere. Platforma online www.monitorulpreturilor.info poate fi accesată la nivelul întregii țări de pe telefonul mobil, tabletă sau PC.

Aplicația îmbunătățită este deja disponibilă pentru PC, urmând ca, în câteva zile, să se poată descărca varianta actualizată din Google Play și App Store. Reamintim că proiectul www.monitorulpreturilor.info a fost lansat anul trecut de Consiliul Concurenței și conține două componente: Monitorul Prețurilor Produselor Alimentare și Monitorul Prețurilor Carburanților (care permite consumatorilor să afle prețurile practicate de către principalele rețele de distribuție a carburanților auto).

Ioana Romanescu, fondator Cupcake Philosophy: Nu există un manual care să te ghideze dar puterea de a reuşi stă în puterea antreprenorului şi în credinţa lui pentru brandul pe care l-a dezvoltat Videoconferinţa Branduri Româneşti pentru revenirea economiei Miruna Diaconu 28.05.2020, Ioana Romanescu, fondator Cupcake Philosophy, spune că nu există nicio reţetă de succes pentru un antreprenor, dar pentru a trece prin situaţii dificile ca cea cauzată de COVID19  e nevoie de reinventarea businessului şi de încrederea în brandul pe care antreprenorul a reuşit să îl creeze.

60

“Am ajuns la concluzia că nu există un manual care să te ghideze dar consider că puterea de a reuşi stă în puterea antreprenorului şi în credinţa lui pentru brandul pe care l-a dezvoltat. Pe partea de clienţi, am avut foarte multe acţiuni pe care le-am luat,  am crescut partea de comunicare şi de marketing, am investit foarte mult în social media, ne-am dorit să transmitem mesajul că ne desfăşurăm în continuare activitatea, nu am dispărut şi suntem încă pe barricade”, spune Ioana Romanescu, fondator Cupcake Philosophy, în cadrul videoconferinţei Branduri Româneşti pentru revenirea economiei organizată de ZF în parteneriat cu Raiffeisen Bank.

EXCLUSIV Gigantul LIDL îi dă șah Guvernului Orban! ‘Alimente de bază’. Reacția lui Nelu Tătaru, în contradictoriu cu cea a Poliției Române Eugen Dinu, redactor 28.05.2020

Continuă haosul în Guvern! Bugetul.ro a fost prima publicație din România care a scris despre cum lanțurile de magazine LIDL și Kaufland au ignorat avertismentul ministrului Nelu Tătaru, cu privire la obligativitatea măsurării temperaturii clienților la intrarea în unitate. Astăzi Kaufland România a anunțat, în exclusivitate pentru Bugetul.ro, că a reluat procedura de măsurare a temperaturii la intrarea în supermarket (Vezi mai multe AICI). Pe de altă parte, LIDL rămâne pe poziții și ține în șah Guvernul Orban, informând, în exclusivitate pentru Bugetul.ro, că nu se va conforma solicitării Guvernului.

LIDL susține că „printr-o asemenea măsură, se instituie o interdicție care are consecințe directe asupra posibilității unei persoane de a-și cumpăra alimente de bază”. Mai mult, juriștii LIDL apreciază că „o astfel de obligație nu mai este prevazută în mod expres în actualul cadru legal (care a fost

61

completat recent prin publicarea în Monitorul Oficial al Ordinului Comun 874/81/2020 al Ministerului Sănătății și al Ministrului Afacerilor de Interne)”. Informațiile oferite de oficialități se bat cap în cap. La solicitarea Bugetul.ro, ministrul Nelu Tătaru a transmis că există un cadru legal ca supermaketurile care ignoră obligativitatea măsurării temperaturii clienților la intrarea în unitate să fie amendate de mai multe instituții ale statului, inclusiv de Poliția Română. Paradoxal, Inspectoratul General al Poliției Române a precizat, pentru Bugetul.ro, că nu are astfel de competențe și că nu poate amenda lanțurile de magazine care încalcă obligativitatea privind măsurarea temperaturii clienților la intrarea în unitate.

Vezi și EXCLUSIV LIDL și Kaufland desființează obligațiile impuse de Nelu Tătaru! MAI contrazice Ministerul Sănătății! Termoscanarea este o recomandare, nu o obligație

Ce a transmis, pentru Bugetul.ro, LIDL

LIDL a precizat, pentru Bugetul.ro, joi seara, că nu există cadru legal pentru ca Guvernul Orban să impună obligativitatea triajului epidemiologic prin controlul temperaturii clienților săi.

Gigantul afirmă că o astfel de obligativate a avut o bază legală în perioada 15 mai – 18 mai, însă, conform LIDL, acea obligație nu mai este prevăzută în mod expres în Ordinul Comun MS-MAI nr. 874/81/2020, ci doar în comunicatul emis de Ministerul Sănătății, la 26 mai. Însă, comunicatul nu echivalează cu Ordinul 874/81/2020.

Mai mult, „printr-o asemenea măsură (n.r. – acea de a măsura temperatura clienților la intrarea în magazin), se instituie o interdicție care are consecințe directe asupra posibilității unei persoane de a-și cumpăra alimente de bază”, susțin juriștii LIDL.

În plus, LIDL precizează că a transmis o scrisoare oficială către Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Sanătății, la 27 mai, prin care a solicitat clarificări oficiale, în scris. Până la această oră, LIDL nu a primit niciun răspuns.

„In ceea ce priveste efectuarea triajului epidemiologic prin controlul temperaturii clientilor Lidl, dorim, in primul rand, sa subliniem ca tema este extrem de importanta pentru noi, motiv pentru care in permanenta urmarim evolutia actelor normative care reglementeaza acest aspect in contextul instituirii starii de alerta.

62

Astfel, daca obligatia de a efectua triajul epidemiologic prin controlul temperaturii clientilor era in mod clar, expres si imperativ prevazuta la art. 3 din Anexa la Decizia nr. 24 a Comitetului National pentru Situatii de Urgenta (act care a fost in vigoare in perioada 15 mai 2020 – 18 mai 2020, perioada in care Lidl a efectuat triajul clientilor prin controlul temperaturii), o astfel de obligatie nu mai este prevazuta in mod expres in actualul cadru legal (care a fost completat recent prin publicarea in Monitorul Oficial al Ordinului Comun 874/81/2020 al Ministerului Sanatatii si al Ministrului Afacerilor de Interne).

Suntem la curent cu informațiile cuprinse în comunicatul de presă transmis pe 26 mai de Ministerul Sănătății, însă acesta nu echivaleaza cu o completare a Ordinului Comun 874/81/2020, mai ales ca, printr-o asemenea măsura, se instituie o interdicție care are consecințe directe asupra posibilității unei persoane de a-si cumpăra alimente de baza.

In același timp, Lidl Romania a respectat toate masurile dispuse de autorități in aceasta perioada. De aceea, acționând cu buna credința, si date fiind actele normative care nu prevad in mod expres aceasta obligație, pe data 27 mai 2020, am transmis o scrisoare oficiala catre Ministerul Afacerilor Interne si Ministerul Sanatatii, prin care care solicitam clarificari oficiale, in scris, cu privire la aplicabilitatea obligatiei prevazute la art. 2 din Ordinul Comun 874/81/2020 si retailerilor, respectiv a obligatiei de a efectua triajul epidemiologic cu privire la clienti, la intrarea intr-un spatiu comercial, de tipul magazinelor Lidl. Imediat ce vom primi clarificari, vom actiona in consecinta.

Totodată, va informam ca, in aceasta perioada, am înregistrat foarte multe sesizări sau mesaje din partea societății civile, respectiv a clienților, prin care se contesta luarea temperaturii si se reclama încălcarea drepturilor fundamentale ale clienților.

In final, dorim sa reiteram ca siguranta angajatilor si a clientilor nostri este principala noastra preocupare, in special in contextul starii de alerta, motiv pentru care in mod activ initiem si implementam masuri al caror scop nemijlocit este acela de a preveni si combate efectele pandemiei CoVid-19.”, a transmis, pentru Bugetul.ro, LIDL.

Nelu Tătaru susține că supermarketurile care nu se conformează vor fi amendate inclusiv de Poliția Română

Reporterul Bugetul.ro l-a contactat, joi, pe ministrul Nelu Tătaru, pentru a cere lămuriri în acest caz. Șeful Sănătății ne-a comunicat că supermarketurilor care nu se conformează pot fi amendate, în conformitate

63

cu Legea nr. 55/2020 privind starea de alertă și cu Ordinul MS-MAI nr. 874/81/2020.

Tătaru ne-a precizat că inclusiv Poliția Română poate aplica sancțiuni. Paradoxal, purtătorul de cuvânt al IGPR, Georgian Drăgan, ne-a declarat că Poliția Română nu poate amenda supermarketurile. (Vezi AICI ce ne-a transmis Poliția Română)

„Sancțiunea este în acord cu prevederile Legii nr. 55/2020 privind instituirea stării de alertă.

 Ordin MS-MAI nr. 874/81/2020 privind instituirea obligativității purtării măștii de protecție, a triajului epidemiologic și dezinfectarea obligatorie a mâinilor pentru prevenirea contaminării cu virusul SARS-CoV-2 pe durata stării de alertă (publicat în Monitorul Oficial nr.435/22 mai 2020)

Ordinul stabilește instrucţiuni generale privind măsurile de igienă pe durata stării de alertă, obligativitatea purtării măştii de protecţie, efectuarea triajului epidemiologic, precum şi dezinfectarea obligatorie a mâinilor.

Astfel, masca trebuie purtată în orice spaţiu public închis, spaţii comerciale, mijloace de transport în comun şi la locul de muncă, pe toată durata prezenţei în aceste spaţii însă pot exista unele excepții (în funcție de evaluarea efectuată de medicul de medicina muncii al angajatorului), respectiv:

1. a) angajatul este singur în birou;2. b) persoana suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare;3. c) persoana desfăşoară activităţi fizice intense şi/sau în condiţii de

muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută);4. d) prezentatorii TV şi invitaţii acestora, cu condiţia respectării

distanţei de 3 metri între persoane;5. e) vorbitorii în public, în spaţii interioare, cu condiţia respectării

distanţei de 3 metri între aceştia şi alte persoane, doar în cazul în care nu se află mai mult de 16 persoane în incintă;

6. f) copiii cu vârsta mai mică de 5 ani.

În ceea ce privește triajul epidemiologic, precizez că acesta nu implică înregistrarea datelor cu caracter personal şi constă în măsurarea temperaturii pentru angajații proprii și vizitatori prin termometru noncontact (temperatura înregistrată nu trebuie să depăşească 37,3°C), precum și observarea semnelor şi simptomelor respiratorii (de tipul: tuse frecventă, strănut frecvent, stare generală modificată).

64

În cazul în care temperatura înregistrată depăşeşte 37,3°C, se recomandă repetarea măsurării temperaturii, după o perioadă de 2-5 minute de repaus iar dacă se constată menţinerea unei temperaturi peste 37,3°C sau/şi prezenţa altor simptome respiratorii, persoana este trimisă pentru consult la medicul de familie.

Competența de constatare și sancționare a nerespectării acestor obligații aparține:

– agenţilor şi ofiţerilor de poliţie, subofiţerilor şi ofiţerilor de jandarmi, poliţiştilor locali, 

– personalului de control din cadrul Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi subofiţerilor şi ofiţerilor de pompieri şi protecţie civilă.

Sancțiunea constă în aplicarea unei amenzi de 500 – 2.500 lei. Contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal, jumătate din cuantumul amenzii aplicate de agentul constatator”, au fost precizările transmise reporterului Bugetul.ro de către ministrul Nelu Tătaru.

Spusele lui Nelu Tătaru, date peste cap de Poliția Română

Comisarul Georgian Drăgan, purtător de cuvânt al Poliției Române, ne-a transmis că Poliția Română nu poate aplica amenzi hipermarketurilor și că, potrivit Art. 67 din Legea nr. 55/2020, sunt alte instituții care pot face acest lucru.

Mai mult, comisarul de poliție ne-a precizat că măsurarea temperaturii la intrarea în incinta supermarketurilor este o obligație.

sursa foto:  hunedoaralibera.ro

EXCLUSIV Răsturnare de situație! Decizia luată de Kaufland! Se întâmpă în toate magazinele Eugen Dinu, redactor 28.05.2020

Miercuri, Bugetul.ro a dezvăluit că lanțurile de magazine Kaufland și LIDL, ambele făcând parte din grupul german Schwarz, nu măsoară

65

temperatura clienților la intrarea în supermarket, deși ministrul Nelu Tătaru a precizat că procedura este obligatorie.

De altfel, ambele lanțuri de magazine anunțaseră anterior că nu mai măsoară temperatura clienților la intrarea în unitate.

Kaufland România a revenit asupra deciziei și a confirmat, pentru Bugetul.ro, că, la această oră, în toate magazinele din România se măsoară temperatura clienților la intrarea în unitate.

„Confirmăm că în toate magazinele se ia temperatura”, a transmis, pentru Bugetul.ro, Kaufland România.

Anunțul făcut de Kaufland zilele trecute

Pe pagina de socializare, Kaufland și-a anunțat clienții că renunță la măsurarea temperaturii acestora la intrarea în hipermarket.

„În magazinele noastre nu se mai ia temperatura la intrarea în magazin. Rugăm clienții să respecte măsurile de igienă și distanțare socială atunci când vin la cumpărături. Numai bine!”, a fost anunțul făcut de Kaufland.

În aceeași zi, și LIDL a anunțat că renunță la termoscanare.

Kaufland, liderul pieţei locale de comerţ alimentar, continuă investiţiile în extinderea reţelei şi deschide un magazin în zona Theodor Pallady din Capitală. Retailerul ajunge la 132 de unităţi pe plan local Cristina Bellu 29.05.2020

Retailerul german Kaufland, liderul pieţei locale de comerţ alimentar după cifra de afaceri, continuă investiţiile în extinderea reţelei şi anunţă deschiderea celui de-al 15-lea hipermarket din Bucureşti, situat în zona

66

bulevardului Theodor Pallady, marcând totodată şi magazinul cu numărul 132 al reţelei la nivel naţional.

“Odată cu deschiderea, compania continuă să contribuie şi ladezvoltarea economică a comunităţii locale, esenţială în această perioadă, prin crearea a 130 de locuri de muncă noi pentru bucureşteni şi nu numai”, transmit reprezentanţii Kaufland.

Unitatea care urmează să fie inaugurată oficial începând cu data de 1 iunie dispune de o suprafaţă de vânzare de peste 3.700 metri pătraţi, care se înscrie într-una totală de mai bine de6.100 metri pătraţi, şi de o parcare extinsă de 293 de locuri.

Magazinul va avea amplasate 12 case de marcat standard şi alte 6 express tip self-service, pentru clienţii care îşi doresc să eficientizeze timpul petrecut pentru achitarea cumpărăturilor.

Acesta este al cincilea magazin deschis de Kaufland în anul financiar 2020 (martie 2020 – februarie 2021), planurile de expansiune ale companiei urmând să continue în perioada următoare.

Grupul german este liderul comerţului local de mai bine de cinci ani. În 2018 (ultimul an pentru care există date financiare), cifra de afaceri a companiei s-a apropiat la un pas de 11 mld. lei (2,3 mld. euro), plus 8% faţă de 2017. Tot atunci, compania şi-a majorat şi profitul net, ba chiar cu un ritm de două ori mai rapid decât cel al businessului, până la aproape 800 de milioane de lei.

Sphera Franchise Group, care deține francizele KFC, Taco Bell şi Pizza Hut în România, suspendă planurile de dezvoltare şi estimează vânzări în restaurante mai mici cu 44%   InCont.ro, 28 mai 2020

Sphera Franchise Group, care în România controlează francizele KFC, Taco Bell şi Pizza Hut, estimează pentru acest an vânzări în restaurante mai mici cu 44%, la 537 milioane lei, comparativ cu veniturile din restaurante realizate în 2019.

Potrivit bugetului pentru 2020 aprobat de acţionari şi publicat pe site-ul companiei, compania suspendă totodată planurile de dezvoltare din acest an.

67

De asemenea, profitul de exploarare în restaurante este estimat să se prăbuşească cu 77,6%, până la 34,3 milioane lei în acest an, comparativ cu 152,9 milioane lei în 2019.

"În cadrul estimării vânzărilor, a fost considerată o perioadă de 15 săptămâni criza Covid-19 (până la 1 iulie 2020). Pentru restaurantele de tip In line (canalul delivery) şi Drive Thru, pe perioada crizei menţionate mai sus au fost asumate vânzări de până la 55% din media veniturilor anterioare crizei. După această perioadă, estimăm o revenire treptată a vânzărilor, având drept rezultat o scădere cu aproximativ 44% faţă de veniturile anului 2019", arată raportul companiei, citat de News.ro.

Sphera operează în prezent 82 de restaurante (dintr-un total de 154), din care 46 restaurante KFC în România, 10 restaurante KFC în Italia, 1 restaurant KFC în Republica Moldova, 20 restaurante Pizza Hut şi 5 restaurante Taco Bell.

Propunerea de buget include efectele generate de Covid-19. Reprezentanţii companiei estimează că moneda naţională îşi va continua tendinţa de depreciere uşoară faţă de euro pe fondul continuării deteriorării deficitului de cont curent.

"Costul mărfii (ca procent din venituri) este uşor peste nivelul anului 2019, în principal datorită perioadei de criză. Costul cu salariile este recalibrat în linie cu veniturile, pe parcursul întregului an 2020", arată compania.

Compania suspendă totodată planurile de dezvoltre.

"Pe parcursul anului 2020 a fost suspendat planul de dezvoltare, în contextul discuţiilor care se derulează în prezent cu francizorul Yum!", se precizează în document.

Compania estimează totodată că la sfârşitul anului soldul disponibilităţilor băneşti va fi în jur de 25-30 milioane lei, iar soldul datoriilor pe termen lung va fi în jur de 188-192 milioane lei. Datoria netă va fi în jur de 157 -168 milioane lei.

"Toate asumpţiile menţionate mai sus au în vedere doar evoluţia curentă a crizei Covid-19, pe baza informaţiilor existente în acest moment. Nu putem anticipa cu acurateţe evoluţia viitoare a crizei, cu toate acestea vom lua toate măsurile necesare ca săr ăspundem prompt oricărei evoluţii şi să actualizăm planurile strategice în consecinţă", spun reprezentanţii companiei.

Compania a avut în primul trimestru al anului pierderile nete de 9,6 milioane lei, de la un profit net de 5,1 milioane lei în primele trei luni din 2019.

68

Sphera Franchise Group raportează vânzări consolidate de 198,3 milioane lei (28,64 milioane euro) în primul trimestru al anului, reprezentând o scădere de 7,6% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Scăderea a fost determinată în principal de închiderea sau limitarea activităţii restaurantelor impuse de autorităţile guvernamentale din ţările în care operăm. Compania a reuşit să atenueze impactul măsurilor extinse de izolare impuse în România, Italia şi Republica Moldova, concentrându-şiatenţiape canalele Delivery şi Drive-Thru, care continuă să servească mâncare prin KFC Delivery, KFC Drive Thruşi Pizza Hut Delivery.

Sphera Franchise Group şi-a restrâns operaţiunile restaurantelor din România în data de 18 martie, ca urmare a ordinului emis de Ministerul Afacerilor Interne, care a interzis servirea preparatelor în spaţii închise.

Joburi la Profi în 77 de localități. Angajații care iau peste 4.000 de lei net pe lună  Andreea Dogar mai 29, 2020

Lanțul de supermarketuri Profi angajează în această perioadă în 77 de orașe și comune din România, pe poziții foarte diverse, de la casieri și vânzători la șefi de tură sau de magazin.

Locurile de muncă disponibile la Profi sunt în localitățile:

– Adjud (județul Vrancea)– Alba Iulia– Aleșd (județul Bihor)– Alexandria (județul Teleorman)– Apahida (județul Cluj)– Arad– Bacău– Baia Mare– Bălcești– Bârlad– Beiuș (județul Bihor)

69

– Bistrița– Bocșa (județul Caraș Severin)– Bolintin Deal– Bonțida– Botoșani– Bragadiru– Brașov– București– Caransebeș– Carei– Câmpulung Moldovenesc– Câmpia Turzii– Ciorogârla (județul Ilfov)– Cisnădie– Cluj-Napoca– Constanța– Covasna– Craiova– Cugir– Dej– Dumbrăvița (județul Timiș)– Florești (județul Cluj)– Găești– Gherla– Ghiroda– Hârlău (județul Iași)– Hunedoara– Iași– Joița (județul Giurgiu)– Luduș– Lugoj– Marghita (județul Bihor)– Moreni– Moșnița Veche (județul Timiș)– Moșnița Nouă (județul Timiș)– Odorheiu Secuiesc– Osorhei (județul Bihor)– Oradea– Otopeni– Pitești– Ploiești– Popești Leordeni– Rădăuți

70

– Râmnicu Vâlcea– Reșița– Roman– Satu Mare– Săscut (județul Bacău)– Săveni (județul Botoșani)– Sibiu– Suceava– Suplacu de Barcău (județul Bihor)– Șelimbăr (județul Sibiu)– Tălmaciu– Târgoviște– Târgu Jiu– Târgu Lăpuș (județul Maramureș)– Târgu Mureș– Timișoara– Titu– Turda– Urseni (județul Timiș)– Vinga (județul Arad)– Vișeu de Jos– Vișeu de Sus– Zalău

Sunt libere următoarele posturi la Profi:

– vânzători– casieri– lucrători comerciali– responsabil calitate fructe și legume (depozit)– șef de magazin– șef de tură– recepționer marfă– manipulant marfă– stivuitorist– picker în depozit– vânzători de mezeluri– operator pe calculator date logistice– asistent juridic– responsabil aprovizionare depozit– manager expansiune– director zonal– economist

71

– analist financiar senior– controlor stoc mobil– șef de echipă pregătire marfă depozit– asistent translator rusă-engleză– asistent director adjunct– specialist calitate marcă proprie– controlor stoc mobil– specialist în produse proaspete– inginer infrastructură informatică– programator

Potrivit mai multor anunțuri de angajare, un lucrător comercial angajat în București va primi 2.680 de lei brut + decontarea transportului.

Joburile sunt atât full time, cât și part time, iar unele dintre ele sunt disponibile și pentru necalificați.

Mai multe informații despre aceste locuri de muncă puteți afla aici.

Ce salarii sunt la Profi

Potrivit informațiilor publicate pe siteul undelucram.ro, un șef de tură angajat full time în Suceava, cu o experiență în domeniu de 2 ani, câștiga în mai 2020 un salariu lunar net de 2.800 de lei, un bonus luanr de 1.350 de lei și tichete de masă de 300 de lei pe lună. Așadar, veniturile sale totale ajungeau, cu tot cu bonuri de masă, la 4.450 de lei net.

Un șef de tură angajat full time în Brașov, cu o experiență de un an, câștiga în iulie 2019 un salariu lunar net de 2.900 de lei, un bonus de 338 de lei pe lună, tichete de masă de 210 lei pe lună și alte bonusuri de 720 de lei pe lună. Venitul net total pe lună ajungea astfel la 4.168 de lei (cu tot cu bonuri de masă).

Un șef de echipă angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 9 ani, câștiga în martie 2020 următoarele venituri pe lună:

– un salariu lunar net de 3.200 de lei– un bonus lunar de 200 de lei– tichete de masă de 20 de lei pe lună– un bonus de stoc de 100 de lei pe lună– un comision din vânzări de 50 de lei pe lună– bacșișuri în valoare de 50 de lei pe lună– tantiemă de 30 de lei pe lună (comision procentual acordat mijlocitorilor

72

de afaceri)– alte bonusuri de 100 de lei pe lună

Așadar, veniturile lunare toate ale acestui angajat ajungeau la 3.730 de lei net, la această sumă adăugându-se și bonurile de masă.

Un șef de tură angajat full time în Sibiu, cu o experiență în domeniu de 5 ani, câștiga în mai 2019 un salariu lunar net de 1.900 de lei, un bonus de 240 de lei pe lună, tichete de masă de 300 de lei lunar și alte bonusuri de 600 de lei pe lună. Venitul total net ajungea la 3.040 de lei net pe lună (inclusiv cu bonurile de masă).

Un șef de magazin angajat full time în Buzău, cu o experiență în domeniu de 2 ani, câștiga în mai 2019 un salariu lunar net de 3.800 de lei.

Un șef al departamentului de recepție angajat full time la Apahida, cu o experiență în domeniu de 6 ani, câștiga în februarie 2019 un salariu lunar net de 3.120 de lei, tichete de masă de 285 de lei lunar și alte bonusuri de 4.500 de lei pe an.

Un preparator de marfă angajat full time la depozitul din Bolintin Deal, cu o experiență în domeniu de un an, câștiga în ianuarie 2020 un salariu lunar net de 2.500 de lei.

Un șef de magazin / șef de tură angajat full time în Timișoara, cu o experiență în domeniu de un an, câștiga în mai 2020 un salariu lunar net de 2.000 de lei și tichete de masă de 220 de lei.

Un responsabil recepție angajat full time în Apahida, cu o experiență în domeniu de 2 ani, câștiga în aprilie 2020 un salariu lunar net de 2.300 de lei, un bonus de 2.200 de lei pe an și tichete de masă de 300 de lei pe lună.

Un casier încasator angajat full time în Iași, cu o experiență în domeniu de un an, câștiga în februarie 2020 un salariu lunar net de 2.263 de lei.

Un șef de tură / șef de magazin angajat full time în Cluj-Napoca, cu o experiență de mai puțin de un an, câștiga în ianuarie 2020 un salariu lunar net de 1.600 de lei.

Un casier încasator angajat full time în Craiova, cu o experiență în domeniu de 6 ani, câștiga în ianuarie 2020 un salariu lunar net de 1.263 de lei.

73

O secretară angajată full time în Timișoara, cu o experiență în domeniu de 10 ani, câștiga în ianuarie 2020 un salariu lunar net de 2.300 de lei.

Schimbări majore la marile magazine alimentare. Retailerii, obligați să își plătească furnizorii în funcţie de când expiră marfa 28 mai, 2020 | ECONOMICA.net

Noul act normativ, care va defini practicile comerciale neloiale și care transpune în legislația națională o Directivă UE, prinde contur. Este posibil ca magazinele să își plătească furnizorii în funcție de când expiră marfa, iar când se descoperă practici neloiale să se rezolve disputa la mediator.

Marile magazine ar putea fi obligate să își plătească furnizorii de produse agroalimentare într-un interval de timp stabilit în funcție de termenul de valabilitate al produselor respective, în termen de  7, 15 sau 30 de zile de la livrare, au declarat pentru ECONOMICA.NET oficialii MADR. Prevederea, care este momentan în faza de analiză, ar putea fi stipulată într-un nou act normativ ce va reglementa relația dintre retaileri și producători și furnizori. Aceasta în contextul în care până în mai 2021, România va trebui să transpună în legislația națională Directiva nr. 633/2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. 

Ministerul Agriculturii a demarat deja consultările cu cei implicați, o primă întâlnire având loc în data de 27 mai, cu reprezentanții Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR). "Actul normativ european (Directiva n.red) legiferează buna colaborare între un furnizor mic și un cumpărător mai mare, care nu trebuie să săvârșească acțiuni ce se înscriu în sfera practicilor comerciale neloiale. Concluziile desprinse în urma discuțiilor (cu AMRCR n.red) vizează posibilitatea ca termenele de plată să fie reglementate în funcție de termenele de valabilitate ale produselor agroalimentare, cu stabilirea a trei limite de timp (7,15, 30 de zile)", au declarat reprezentanții Ministerului.

74

Începând cu 16 mai 2020, de când a intrat în vigoare noul act normativ privind comerțul alimentar, retailerii stabilesc doar prin contract cu furnizorii lor care este termenul-limită pentru efectuarea plăților aferente produselor achiziționate. Excepția fac produse proaspete precum carnea, produsele de patiserie și brutărie, peștele, ouăle, laptele, legumele și fructele pentru care noua lege prevede un termen de cel mult 14 zile lucrătoare de la data recepționării mărfii de către magazine. Cu practicile neloiale la mediator Potrivit sursei citate, s-a discutat și despre modul în care se vor aplica sancțiuni.

Conform variantei analizate, aplicarea acestora se va face în mod gradual- avertisment, sancțiune pecuniară, procent din cifra de afaceri. Mai mult, s-a adus în discuție posibilitatea de a se ajunge la o înțelegere a părților, după constatarea faptei de practică neloială, care să fie materializată într-un acord de mediere. Conform Directivei care a fost publicată în Monitorul Oficial al UE în aprilie 2019, "statele membre trebuie să se asigură că fiecare dintre autoritățile lor de aplicare a legii dispun de competența de a impune autorului încălcării, sau de a iniția împotriva acestuia proceduri pentru impunerea de amenzi, de alte sancțiuni la fel de eficace și de măsuri provizorii, în conformitate cu reglementările și procedurile naționale". "Sancțiunile trebuie să fie eficace, proporționale și disuasive și să țină seama de natura, durata, recurența și gravitatea încălcării".

Un nou cod de conduită Potrivit MADR, termenii din Directivă vor fi definiți printr-un "act normativ național astfel încât să nu se lase loc unor interpretări contradictorii". Participanții la discuții au apreciat însă ca fiind util și un cod național de conduită a comportamentului de piață. Amintim că în 2009, Ministerul de resort împreună cu jucătorii din piață au elaborat un cod de bune practci în retail, aprobat ulterior prin Legea privind comercializarea produselor alimentare. De altfel, Ministerul susține că pe piața locală au fost identificate anumite practici comerciale neloiale ce nu sunt incluse în Directivă și s-a convenit inserarea acestora

UNIUNEA EUROPEANA

România va putea primi până la 4,44 miliarde de euro de la UE pentru tranziție climatica Lidia Neagu in Schimbări Climatice 29 May 2020

Comisia Europeană a anunțat că Fondul pentru o tranziție justă va fi majorat de la 7,5 miliarde de euro la 40 de miliarde de euro. România, unul dintre principalii beneficiari ai fondului, va putea primi până la 4,44 miliarde de euro, a treia cea mai mare alocare după Polonia și Germania.

75

Comisia consolidează astfel Mecanismul pentru o tranziţie justă, un element-cheie al Pactului verde european, pentru a garanta echitatea socială în tranziţia către o economie neutră din punct de vedere climatic în regiunile cele mai vulnerabile cu un consum ridicat de cărbune şi cu emisii ridicate de dioxid de carbon, menţionează executivul comunitar într-un comunicat.

“Această finanțare va fi utilizată pentru a atenua impacturile socio-economice ale tranziției către neutralitate climatică în regiunile cele mai afectate, de exemplu, prin susținerea abilității lucrătorilor, ajutând IMM-urile să creeze noi oportunități economice și să investească tranziţia catre energie curată și în economia circulară”, se arată în comunicat.Principala beneficiară a Fondului pentru Tranziţie Justă va fi Polonia, pentru care sunt prevăzute în noua propunere circa 8 miliarde de euro, urmată de Germania, cu 5,15 miliarde.

Pentru creşterea acestui fond de la 7,5 la 40 de miliarde de euro Comisia Europeană propune suplimentarea sa cu 2,5 miliarde de euro în viitorul buget multianual al UE (pentru perioada 2021-2027). Diferenţa până la 30 de miliarde urmează să se regăsească în cele 750 de miliarde de euro propuse tot de Comisie în planul pe care l-a numit ”Next Generation EU” pentru redresarea economiei europene în urma pandemiei de coronavirus.Pentru accesarea acestor fonduri statele membre trebuie să pună în practică reforme validate de Comisia Europeană în acord cu agenda europeană privind mediul şi digitalizarea.

Din acest total, României îi revin 4,45 miliarde de euro, o creștere substanțială față de cele peste 750 milioane de euro alocate inițial pe durata a șapte ani, fiind a treia cea mai mare alocare la nivelul statelor membre, după Polonia (2 miliarde de euro) și Germania (877 de milioane de euro).Mecanismul pentru o tranziție justă va fi pusă în aplicare în parteneriat cu Banca Europeană de Investiții și va încuraja investițiile care sprijină tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic realizate de autoritățile din sectorul public în beneficiul regiunilor cu un consum ridicat de cărbune și cu emisii ridicate de dioxid de carbon.

Fondul de 40 de miliarde va putea fi atins astfel: facilitatea va include 1,5 miliarde de euro sub formă de granturi din bugetul UE și până la 10 miliarde de euro sub formă de împrumuturi din surse proprii ale Băncii Europene de Investiții, care va mobiliza investiții de până la 25-30 de miliarde deuro pentru a ajuta teritoriile și regiunile cele mai afectate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, acordând prioritate celor care au o capacitate mai redusă de a face față costurilor tranziției.

76

Acestea sunt însă cifre preliminare, forma lor finală urmând să fie negociată în perioada următoare de Comisie, Parlamentul European și guvernele statelor membre. Bani europeni și pesimism agricol comunitar In mai 29, 2020  Cătălin Lența

Pornim de la un enunț pe care îl cunoaștem de multă vreme și care nu mai stârnește nici o emoție printre cei care ar putea schimba ceva – România este statul european cu cele mai multe ferme de subzistență, care produc atâția bani încât nu acoperă nici măcar necesarul vieții zilnice. De această dată declarația a venit de la Janusz Wojciechowski, comisar european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

După cifrele Eurostat, fermele mici sunt acelea care, într-un an, nu produc nici măcar în valoare de 8.000 de euro, iar în România, procentul acestora este mult peste media Uniunii Europene. Concret, avem un procent de astfel de exploatații de aproape 95% din total, ceea ce, la prima vedere, e de speriat. Mai ales dacă te compari cu Olanda, țara cu cel mai scăzut procent – puțin peste 4.

”Când discutăm despre agricultură, merită să ne amintim că este alcătuită din milioane de ferme mici de familie și mii de ferme mari și nu toate interesele lor sunt la fel. Merită să știți că două treimi dintre ei sunt fermieri mici. Și că situația variază mult de la țară la țară”, este părerea comisarului pentru agricultură. Dar, mai continuă domnul Wojciechowski, asta nu înseamnă neapărat sărăcie, spunând că, în ceea ce îi privește pe cei pe care îi numim fermieri, ”unii dintre ei au un al doilea loc de muncă, alții au un venit mai mare. 8.000 Euro aceasta este „producția standard”. În practică poate fi mai mult. Fermă mică nu întotdeauna = producție mică”.

Și de aici a venit (din nou, declarativ), nevoia de schimbare. Evident că trebuie să îi ajutăm pe micii fermieri să se asocieze în cooperative, astfel încât să producă mai mult, să vândă mai bine și să aibă parte și de facilități fiscale.

Nimic nou până acum, lucrurile astea le știm de mulți ani, iar politicile de până acum nu se arată a fi cele mai potrivite, așa că rezultatele sunt și ele slabe. Și lucrurile încep să fie spuse clar și de la București. De exemplu, Emil Dumitru, secretar de stat în MADR, afirmă că mulți fermieri susțin că nu prea reușesc să ajungă la banii europeni, iar ceea ce s-a întâmplat până acum nu a fost o metodă bună.

77

” Am dat foarte mulți bani la foarte puțini. Și vă dau un exemplu concludent, ca să se înțeleagă care au fost politicile României după anul 2007. Pe măsura 4.1 de achiziții de utilaje agricole, unde ar fi trebuit să ajungem cu această măsură să-și doteze agricultorii noștri fermele cât mai mult, să-și achiziționeze tractoare și utilaje agricole, să fie foarte competitivi, am avut 1,063 miliarde de euro, am avut un grup țintă inițial de 12.000 de beneficiari și am finanțat doar 1.720 de beneficiari, cu o valoare medie a proiectului de 520 de mii  de euro și cu o intensitate de sprijin de 81% ceea ce înseamnă că, din analizele pe care noi le facem la Ministerul Agriculturii, e clar că am greșit. De ce? Am dat bani foarte mulți la foarte puțini”. Interesant, asta înseamnă puțin peste 14 procente,ceea ce creionează un desen întunecat.

Măcar se va schimba ceva? Poate că da, din moment ce același secretar de stat avansează ipoteze de lucru. ”Noi trebuie să încercăm să echilibrăm modul în care finanțăm agricultura din bugetul european, pentru că este bugetul sigur, (…) sunt nevoile diferite, o fermă mare are nevoie să investească în transformarea materiei prime, ferma mică să se asocieze, să le crească forța de negociere, și la input și la output, practic, trebuie să venim cu niște răspunsuri legate de modul în care este structurată agricultura României. Nu mai putem să mergem în continuare să ne lăudăm cu producții record la materiile prime, pentru că la sfârșitul anului, când ne uităm pe balanța comercială, constatăm că finanțăm industria alimentară a altor state membre”. Bine, să vedem care sunt căile de acțiune ce vor fi stabilite în viitorul Plan Național Strategic, document în elaborare la ora actuală. Ce știm aproape sigur este că, în următorii ani, România ar urma să primească pentru agricultură 20,5 miliarde de euro, adunat Pilonul I cu Pilonul II.

Când te uiți peste grămada asta de bani, pare mare. Numai că, în fața nevoilor reale, este destul de puțin, mai ales că pe partea de dezvoltare rurală știm că alocațiile vor scădea. Poate de aceea cererile de suplimentare sunt tot mai dese, deocamdată fără rezultate concrete, mai ales că nici măcar nu avem un buget general al Uniunii Europene. Să ne uităm doar la vocalul europarlamentar Daniel Buda, care analizează acum ajutorul financiar pe care Bruxelles-ul îl dă agriculturii comunitare după perioada grea (adică secetă plus pandemie). ”Ajutorul de 80 de milioane de euro alocat statelor membre pentru sectorul agricol este unul derizoriu, iar Comisia Europeană trebuie să activeze toate resursele financiare disponibile pentru sprijinirea fermierilor”, susține Daniel Buda. ”Discutăm de bani care sunt alocați statelor membre, motiv pentru care trebuie să le lăsăm această flexibilitate de a utiliza acești bani acolo unde este nevoie. 5000 de euro pentru fermieri sau 50.000 pentru IMM nu sunt sume extraordinar de mari. De ce totuși Comisia Europeană a găsit de cuviință să aloce doar 80 de milioane de euro

78

pentru sectorul agricol în condițiile în care a alocat 3,2 miliarde de euro pentru ceea ce privește sprijinirea altor sectoare din economia UE.

Nu încape în discuție sectorul sănătății deoarece acolo am avut nevoie de resurse financiare având în vedere că suntem într-o situație dificilă. Nu înțeleg de ce avem această abordare a Comisiei de a trata agricultura ca pe o Cenușăreasă. 80 de milioane de euro pe care Comisia i-a acordat statelor membre este o chestiune aproape egală cu zero. De aceea, eu cred că trebuie să găsiți resurse financiare suficiente, de a veni cu bani noi pentru ceea ce înseamnă sprijinirea sectorului agricol care nu a fost lovit doar de o pandemie, ci și de o secetă pedologică severă”, cere Daniel Buda.

Este interesant de urmărit ce se va întâmpla, cât de dornici vor fi responsabilii europeni să răspundă la astfel de cereri. Să așteptăm și să vedem; doar că dacă nu este secetă în Germania, de ce să dai bani pentru pagubele produse de secetă în România? Așteptăm…

.............................

BULGARIA

Guvernul bulgar estimează că recolta din acest an va fi de 5 milioane de tone 29 mai, 2020 | Agerpres

Recolta de grâu a Bulgariei va fi aproximativ cinci milioane de tone în acest an, a declarat vineri ministrul Agriculturii, Desislava Taneva, adăugând că ţara vecină va continua să fie un exportator net de cereale, transmite Reuters, citată de Agerpres.

"Recolta de grâu din acest an va fi una bună, având în vedere condiţiile meteo", a spus Desislava Taneva la o conferinţă de presă. Ministrul Agriculturii a apreciat că Bulgaria va putea să îşi acopere necesarul intern de grâu, care este de aproximativ 1,8 milioane de tone, şi să menţină exporturile la un nivel consistent. "Cu siguranţă, Bulgaria îşi va păstra statul de exportator net de grâu", a spus Taneva. Conform datele oficiale, în 2019 Bulgaria a recoltat 6,1 milioane tone de grâu şi a exportat peste hotare o cantitate de aproape 4,3 milioane de tone din recolta de grâu din 2019.

79

Desislava Taneva a spus că recolta din acest an va fi mai mică decât cea din anul precedent, din cauză că însămânţările au fost afectate de secetă în unele părţi ale Bulgariei, în special în nord-est. În schimb, fermierii bulgari sunt mai pesimişti decât autorităţile de la Sofia. Preşedintele Asociaţiei producătorilor de cereale din Bulgaria, Kostadin Kostadinov, a estimat că în acest an recolta de grâu va fi de aproximativ 4,3 milioane de tone, cu aproximativ 30% mai mică decât cea din 2018.

SPANIA

Producție integrată în agricultura din Andalucia

De Food Biz Ultima actualizare mai 29, 2020   Editat Dan Manolache Sursa: Portal de la Junta de Andalucia

Asigurarea succesului pentru produsele agroalimentare procesate într-o regiune eminamente agricolă ca Andalucia, este datorat aplicării conceptului de producție integrată la scară largă.

Producția integrată înteleasă corect și extins aplicată în Andalucia, este un sistem de producție care susține utilizarea resurselor pe baza unor criteri de mediu și tehnico economici sustenabili, cu ajutorul cărora se obtin producții de înaltă calitate. Acestea  răspund cerințelor consumatorilor, reduce volumul de contaminanți și asigură securitatea alimentară.

Pentru industria procesării alimentare se aplică reguli generale și standarde europene atât pentru manipulare cât și pentru procesare și ambalare. Procesele de producție sunt asistate de personal specializat, operatorii de linie aplică standardele implementate cu strictețe, iar instalațiile utilizate sunt proiectate și se supun verificarii acelorași criterii.

Recunoasterea și promovarea produselor agroalimentare procesate din Andalucia au generat pe baza asumarii unei producții integrate;  Brand propriu – gustul din sudul Spaniei -, atestat prin  – Certificate de Calitate – și încadrate în gama – Produse Artizanale – ( cu valoare adaugată mare). Comercializarea sub cupola standardelor europene de calitate alimentară

80

asigură garanția proceselor asumate pentur fiecare consumator la nivel europane și mondial.

Astfel,  Andalucia este unul dintre liderii exportului de produse agroalimentare și produse alimentare artizanale, la nivel European.

 

SANATATE si GASTRONOMIE

Coada calului, planta minune care combate infectiile In mai 29, 2020  

Coada calului este o plantă arhicunoscută, având multiple indicaţii în tratarea a diverse probleme de sănătate.

Are efecte antimicrobiene, antiseptice, anti-inflamatorii, conservă acuitatea vizuală şi stimulează fluxul de sânge. Este excelentă în rezolvarea problemelor la rinichi, dar şi pentru tratarea problemelor digestive, hiperaciditate gastrică şi ulcer etc. Una dintre cele mai vechi plante medicinale cunoscute, coada calului a fost folosită îndeosebi ca remediu pentru probleme ale rinichilor şi vezicii urinare, artrită, ulcere şi tuberculoză.

https://youtu.be/bZNUtSwp2HY

DOSAR

81

Românul care a devenit cel mai bătrân om din lume este agronom și l-a avut mentor pe Gheorghe Ionescu Siseşti! agrointeligenta.ro - 29 mai 2020

Un român, care este și inginer agronom, a devenit, oficial, cel mai bătrân bărbat din lume, după ce britanicul Robert Weighton, în vârstă de 112 ani a decedat. Acesta din urmă era cel mai longeviv bărbat de pe planetă. Dumitru Comănescu va împlini 112 ani pe 8 noiembrie, potrivit Guinness World Records.

Dumitru Comănescu s-a născut pe 8 noiembrie 1908, la Proviţa de Jos, în Prahova. La Facultatea de Matematică l-a avut profesor pe Gheorghe Ţiţeica, iar în Agronomie l-a avut ca mentor pe fondatorul Institutului de Cercetări Agronomice, Gheorghe Ionescu Siseşti.

Familia are grijă de dieta lui Dumitru Comănescu

Dumitru Comănescu declara că iubirea şi echilibrul sunt „secretele” vieţii lungi, iar dorința de a cunoaște cât mai multe i-a păstrat mintea tânără. Dumitru Comănescu are o dieta creată special pentru el. Pentru că mănâncă destul de puţin, familia are grijă să-i pregătească alimente consistente, bazate în special pe grăsimi nesaturate.

82

„În primul război mondial aveam 6 ani la începere, nu îmi aduc aminte prea mult. Noi eram la ţară şi eram mai departe de marile fronturi. În 1918 însă, îmi aduc aminte de Marea Unire, când toţi oamenii au sărbătorit şi toată lumea cânta imnul. În al doilea război mondial, eu fiind inginer agronom, am fost mobilizat pe loc, în spatele frontului pentru a contribui la pâinea ţării. Într-adevăr, am trăit cu toate acestea multe evenimente violente şi am fost martori la atât de multe pierderi umane încât acum apreciez altfel ceea ce avem”, a povestit Comănescu într-un interviu acordat publicației Life, citată de Evenimentul Zilei.

Familia lui Dumitru Comănescu a lucrat dintotdeauna pământul, dar nu ca simpli țărani, ci ca oameni cu studii. ”Provenim dintr-o familie de boieri. Chiar dacă părinţii mei se ocupau acum cu munci rurale, erau oameni cu o bază educaţională bună, care ne-au îndrumat pe toţi spre carte. Desigur, ne-au lăsat să alegem şi astfel, şi alţi fraţi şi eu am urmat o facultate. Din liceu îmi plăcea mult matematica, la care eram cel mai bun. Astfel am intrat la Facultatea de Matematică şi l-am avut profesor pe Gheorghe Ţiţeica. Am locuit la cămin în Bucureşti, am avut întotdeauna bursă de merit şi note mari, pentru că viaţa era grea şi la oraş totul era scump. Mă mai ajutau părinţii să îmi trimită mâncare, în rest mă descurcam singur”, spunea Comănescu.

* * *

Recomandările FMC: De ce este Kenesbor® alegerea potrivită pentru fertilizarea culturii de floarea-soarelui agrointeligenta.ro - 28 mai 2020

Floarea-soarelui este cea mai răspândită cultură oleaginoasă din Romania, ocupând peste 1.000.000 ha anual în ultimii 10 ani și este recunoscută ca fiind o mare consumatoare de elemente nutritive.

Totodată. floarea-soarelui este o plantă meliferă, cu o producție importantă de miere, situată între 15-115 kg/ha, cu diferențe de la un hibrid la altul și de la un an la altul, în funcție de condițiile climatice.

În ultimii 10 ani, producția medie de floarea-soarelui obținută in țara noastră a fost între 1.310 kg/ha (anul 2012) si 2.917 kg/ha (anul 2017), iar în anul

83

2019, România s-a situat pe primul loc în ceea ce privește suprafața cultivată (cca 1.300.000 ha) si producția totală de floarea soarelui (cca 3.450.000 tone), dintre toate statele membre ale Uniunii Europene, conform datelor oferite de către INS (Institutul Național de Statistică).

Pentru a avea o cultură sănătoasă de floarea-soarelui, dar și pentru a obține performanțe din punct de vedere al producției, trebuie respectate câteva verigi tehnologice, cum ar fi: alegerea hibridului potrivit, densitatea, adâncimea si perioada optimă de semănat, combaterea bolilor si buruienilor, dar și fertilizarea cu elemente nutritive, conform consumului specific al culturii.

Conform studiilor de specialitate, cultura de floarea-soarelui consumă anual, circa 40 – 60 kg de N, 15 – 23 kg de P si 75 – 120 kg de K, pentru fiecare tonă de semințe, plus cantitățile corespunzătoare consumate pentru producția/ha de masă vegetală: frunze, tulpini si calatidii.

Cultura de floarea soarelui are o particularitate de nutriție, si anume: plantele care nu sunt aprovizionate cu elemente nutritive in cantități suficiente în timpul răsăririi, cât și in perioada formării primordiilor florale (3-5 săptămâni după răsărire) vor forma un număr redus de flori, iar producția obținută va fi mica, chiar dacă ulterior, elementele nutritive vor fi asigurate în doze optime.

În ceea ce privește perioada critică de nutriție a florii-soarelui, cercetările efectuate în acest sens, au scos în evidență faptul că în perioada creșterii inițiale, insuficiența azotului, a fosforului sau a potasiului determină o scădere pronunțată a recoltei de semințe.

Floarea-soarelui reacționează foarte bine la aplicarea îngrăsămintelor foliare, astfel că se recomandă aplicarea unui tratament în faza de 4-6 frunze și al doilea la începutul apariției calatidiilor. Pentru fiecare tratament se recomandă utilizarea unui volum de apa între 200-400 l pe hectar.

Pentru a veni în ajutorul fermierilor, FMC a dezvoltat și pune la dispoziția acestora un fertilizant dedicat culturii de floarea soarelui: Kenesbor®.

Kenesbor® este un fertilizant foliar, 100% solubil în apă, ce conține Azot (N), Sulf (S) si cele mai importante 6 microelemente (B, Mo, Cu, Mn, Fe si Zn), special conceput pentru cerințele specifice ale culturii de floarea soarelui.

Prin aplicarea fertilizantului Kenesbor® asigurăm o aprovizionare foarte bună cu cele mai importante macro si microelemente pentru cultura de

84

floarea soarelui, înca din primele stadii de vegetație, atunci când sistemul radicular nu este complet dezvoltat, iar solul poate prezenta deficiențe sau un antagonism accentuat, situații care pot afecta dezvoltarea plantei.

Kenesbor® sporește formarea și fertilitatea polenului, stimulează translocarea asimilatelor în plantă și duce la dezvoltarea semințelor.

Kenesbor® se aplică în doză de 2-3 L/ha, cu un volum de apă de 200 L/ha, începând din stadiul de 4-6 frunze ale culturii, până la 400 L/ha la apariția butonului floral.

Pentru a afla mai multe informații depre produsul Kenesbor, accesați link-ul https://www.youtube.com/watch?v=rFgPlLKPi9U

https://youtu.be/rFgPlLKPi9U

Cătălin Viziru – Director de Marketing FMC Roma

* * *

O veste bună: Suprafaţa pădurilor din România a crescut cu peste 9.000 ha în 2019 Dorin Oancea 29.05.2020,

În anul 2019, suprafaţa pădurilor a crescut cu 9.127 ha faţă de anul precedent, iar volumul de masă lemnoasă recoltată a scăzut faţă de anul precedent, cu 2,9%, informează INS. 

85

Fondul forestier naţional o suprafaţă de 6,592 milioane hecare, din care supafaţa pădurilor 6,427 milioane hectare.

Masa lemnoasă recoltată a însumat 18,9 milioane metei cubi.

Creşterea se datorează în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate şi a terenurilor neîmpădurite..

Suprafaţa pădurilor reprezintă 97,5% din fondul forestier naţional.

Suprafaţa regenerată a scăzut cu 9,6% (-2.584 ha).

Distribuţia fondului forestier pe regiuni de dezvoltare indică o concentrare însemnată în Centru (19,3% din totalul fondului forestier) şi Nord-Est (18,2%), urmate de regiunile de dezvoltare Vest (16,2%), Nord-Vest (15,2%), Sud-Vest-Oltenia (12,3%), Sud-Muntenia (10,0%), Sud-EST (8,4%) şi Bucureşti-Ilfov (0,4%).

Cel mai mare volum de masă lemnoasă s-a recoltat în regiunile de dezvoltare Nord-Est(26,8% din totalul volumului de masă lemnoasă recoltată), şi Centru (23,4%), urmate în proporţii mai mici de regiunile de dezvoltare Nord-Vest (13,6%), Vest (12,8%), Sud-Muntenia (9,0%), Sud-Vest Oltenia (7,3%), Sud-EST (6,7%) şi Bucureşti-Ilfov (0,4%).

Cele mai mari suprafeţe pe care s-au realizat lucrări de regenerare a pădurilor s-au înregistrat în regiunea de dezvoltare Nord-Est(25,9 % din suprafaţa totală regenerată), urmată de regiunile de dezvoltare Centru (17,5%), Nord-Vest (13,4%), Sud-EST (13,2%), Vest (11,7%), Sud-Muntenia (9,7%), Sud-Vest Oltenia (8,1%) şi Bucureşti-Ilfov (0,5%).

* * *

Impactul păsărilor asupra sănătății bovinelor de lapte  meatmilk   29 mai 2020

Păsările sunt dăunători obișnuiți, ele contaminând furajele destinate bovinelor. Drept urmare, fermierii

86

resimt costuri mărite al managementului furajelor și risc crescut de agenți patogeni și boli ale bovinelor din efectivele fermelor. Tocmai de aceea, un grup de cercetători au studiat acest aspect. Studiul a făcut ulterior obiectul comunicării cu titlul ”Economic and livestock health impacts of birds on dairies: Evidence from a survey of dairy operators”4, susținută la o conferință de specialitate din Hanovra, în cursul lunii aprilie 2020.Pierderi de zeci de milioane de euro

Pentru a examina impactul păsărilor asupra furajelor bovinelor de lapte, au fost studiate mai multe ferme din Germania. Anterior, fermierii au raportat pierderi de hrană în valoare de 50 de euro pe vacă, rezultând pierderi anuale în valoare totală de 5,2 milioane de euro, în regiunea occidentală a Germaniei și 9,2 milioane de euro, în regiunea estică a țării.

Pentru a contracara efectele negative, împușcarea a fost metoda de gestionare a păsărilor cel mai des folosită, iar păsările europene (Sternus vulgaris) au fost speciile cele mai frecvent implicate la nivel național. S-a constatat că abundența de păsări mai mare de 10.000 de păsări pe zi a fost asociată cu dimensiunea mai mare a efectivelor și cu prezența auto-raportată a bolii Johne și a Salmonella.

Mai rău, de la an, la an

Problema păsărilor dăunătoare pentru furajele bovinelor de lapte lactatele din nord-vestul Germaniei, în special în ceea ce privește forma invazivă europeană (Sternus vulgaris), s-a înrăutățit în utlimele decenii, odată cu schimbările în utilizarea terenurilor și a practicillor agricole. Deși, în Germania, fermele de lapte au devenit mai puține, dar dimensiunile efectivelor au crescut, astfel încât numărul total de vaci de lapte a rămas relativ constant.

Această intensificare a condus la utilizarea sporită a magaziilor de marfă deschise,  cu furaje cu energie mare, precum cereale și semințe de bumbac, depozitate pentru o ușurință mai mare de acces de către încărcătoare. În mod similar, silozurile cu bunker cu față deschisă, pentru furajele din porumb, au fost în mare parte preferate silozurilor închise și verticale. Din păcate, aceste practici mai noi de depozitare a furajelor permit un acces mai bun pentru păsările furajatoare.

Păsările și libera circulație a bolilor

4 https://www.researchgate.net/profile/Julie_Elser/publication/335943146_Economic_and_livestock_health_impacts_of_birds_on_dairies_Evidence_from_a_survey_of_Washington_dairy_operators/links/5d84e1d0458515cbd1a39cb7/Economic-and-livestock-health-impacts-of-birds-on-dairies-Evidence-from-a-survey-of-Washington-dairy-operators.pdf

87

În alte zone ale Germaniei, impactul păsărilor asupra vacilor de lapte a fost legat de daune economice semnificative și probleme de transmitere a bolilor. Degredarea hranei bovinelor de către păsări, poate duce la epuizarea nutrițională a furajelor, ceea ce poate afecta producția de lapte. Depenbusch și colab. (2016) a raportat creșteri ale costurilor de producție zilnice de 0,92 de euro pe animal, la un lot de furaje din Bavaria, din cauza consumului sporit de furaje cu un conținut nutritiv degradat din cauza prezenței păsărilor în siloz.

Un sondaj efectuat în fermele comerciale de lapte din Hansa și Renania de Nord, sugerează că fermele de lapte care raportează 10.000 sau mai multe păsări pe zi,  pierdeau hrană în valoare de 64.000 de euro, anual și aveau mai multe șanse să se auto-raporteze pozitive la Salmonella spp. și boala Johne. Cu toate acestea, studiul citat nu a dezvăluit un efect al prezenței păsărilor, asupra producției de lapte.

Însă, păsările au fost implicate în transmiterea agenților patogeni, din cauza contactului strâns cu animalele din unitățile de creștere. Asta, pentru că, păsările pot contamina furajele și apa și/sau pot transporta agenți patogeni între adăposturile și instalațiile pentru animale. La rândul ei, prezența stolurilor de păsări de înaltă densitate la instalațiile de creștere, creează condiții ideale pentru transmiterea agenților patogeni între păsări și bovine, precum și de la păsări la alte păsări.

Porumbeii, cei mai mari inamici

Porumbeii au fost raportați să achiziționeze și să recirculeze agenți patogeni, inclusiv Salmonella enterica, în fermele de lapte, dar și ca vectori ai agenților patogeni, printre mai multe instalații de creștere a animalelor. Porumbeii pot contribui la transmiterea agentului patogen prin mișcarea fizică a fecalelor bovinelor, care poate conține Salmonella spp., E. coli și alți agenți patogeni, în jgheaburi pentru furaje și apă, diseminând astfel agenți patogeni în toate instalațiile de creștere a animalelor.

Totodată, s-a constatat că acoperirea furajelor pentru bovine, în depozite, reduce contaminarea cu S. Enterica, inclusiv în jgheaburile de apă, deși nu a avut efect asupra prevalenței S. Enterica, la bovine. Din păcate, în prezent, nu este disponibilă o evaluare cuprinzătoare a impactului păsărilor asupra fermelor de lapte.

Dar acest sondaj, care este printre puținele efectuate asupra fermierilor și fermelor de bovine de lapte din Germania, a urmărit să constate amploarea actuală a pagubelor provocate de păsări, în această regiune, inclusiv stabilind prezența agentului patogen, eforturile de gestionare a păsărilor și

88

impactul economic. Costurile directe ale prezenței păsărilor la lactatele au fost calculate și aplicate într-un model economic regional, pentru a estima impactul economic general al păsărilor, asupra bovinelor de lapte din Germania.

Implementarea analizei

Pentru realizarea studiului, s-a apelat la grupul Pest Bird Management de la Universitatea de Stat din Bremen, care a utilizat un sondaj abordat potrivit metodei lui Werner et al.. Sondajul a vizat operațiuni comerciale lactate în fermele din aria geografică studiată, și a constat în 23 de întrebări care solicitau informații, inclusiv demografie, de sănătate, efectiv de producție, cheltuieli și experiențe cu păsări dăunătoare și eforturi de gestionare a păsărilor.

Cele mai multe întrebări au solicitat operatorilor din fermele comerciale de lapte să raporteze date și experiențe începând din anul 2016. Sondajele au fost distribuite unui număr de 100 de ferme de lapte. Fiecare sondaj a inclus o scrisoare de întâmpinare care explică scopul studiului. Participarea a fost voluntară, iar răspunsurile au fost confidențiale (sondajul nu a solicitat numele sau adresele respondenților).

Întrebările sondajului

Fermierii au fost întrebați dacă păsările au fost prezente în instalațiile unde găzduiesc vacile cu lapte. Apoi li s-a cerut să estimeze numărul de păsări prezente în funcționarea lor pe zi, la numărul maxim. Respondenților li s-au oferit cinci categorii de abundență pentru a alege: sub 1.000; de la 1.000 la 10.000; 10.001 la 25.000; 25.001 la 50.000; și peste 50.000 de păsări. Carlson și colab. au stabilit că fermierii pot estima în mod fiabil dimensiunile efectivelor în intervale de abundență similare.

Aceștia au fost invitați să identifice și să clasifice speciile de păsări observate consumând hrană și, într-o întrebare separată, să identifice și să clasifice speciile care au provocat cele mai multe daune operațiunilor generale. Gradele au fost de la cele mai comune daune (1), la cel mai puțin comune daune (6). Au fost furnizate imagini cu șase specii de păsări care se găsesc în mod obișnuit în unitățile de creștere a animalelor, pentru a ajuta respondenții să identifice corect speciile: Porumbelul european, Vrabia roșie (Agelaius phoeniceus), vrabia de casă (Passer domesticus), porumbelul de stâncă (Columba livia), corbul (Corvus brachyrhynchos), și pasărea cu capul brun (Molothrus ater). De asemenea, respondenții au avut opțiunea de a scrie și clasifica alte specii.

Interpretarea răspunsurilor

89

Pentru interpretarea răspunsurilor s-a folosit un sistem de notare, în care specia clasată pe primul loc de către un respondent a primit trei puncte, a doua clasată două puncte și a treia clasată cu un punct. Aceste puncte au fost agregate, pentru a ajunge la un punctaj unic pentru fiecare specie.

Concomitent, s-au efectuat analize de regresie, pentru a determina relațiile dintre abundența păsărilor și alți factori raportați în sondaj. Pentru o corectă analiză, s-a utilizat o regresie liniară, pentru a determina relația dintre abundența păsărilor și dimensiunea totală a efectivelor sau numărul de vaci în producție, controlând regiunea (dinspre est, spre vest), și aplicând termeni de interacțiune pentru abundență și regiune. De asemenea, s-a analizat relația dintre abundența de păsări și conținutul de grăsime din lapte.

S-a folosit regresia logistică, pentru a evalua relația dintre abundența păsărilor și prezența auto-raportată a bolii Johne și Salmonella. Ulterior, s-au redus categoriile de răspuns pentru numărul de celule somatice (SCC) și conținutul de proteine din lapte în două grupe (≤ 200.000 și> 200.000 pentru SCC, și ≤ 3.25% și> 3.25% pentru conținutul de proteine din lapte), și s-a efectuat regresia logistică. Ratele de cote și intervalele de încredere de 95% au fost calculate pentru estimări semnificative. Toate regresiile au fost efectuate folosind R, versiunea 3.4.1.

Estimarea pagubelor păsărilor

S-a cerut fermierilor să raporteze daunele provocate de păsări și dacă furajele oferite vacilor de lapte devin contaminate cu fecalele păsărilor, dar și să estimeze procentul de furaje stricate și aruncate, din cauza avariilor cauzate de păsări. De asemenea, fermierii au fost întrebați dacă au observat păsările care consumă furaje și, dacă da, ce procent din furajul total a fost consumat de păsări. S-au combinat estimările de consum și contaminare, pentru a determina cantitatea totală de furaje pierdute din cauza prezenței păsărilor. Totodată, s-a cerut respondenților să clasifice abundența de păsări, consumul de furaje și contaminarea fecală, în funcție de sezon (trimestru), de la majoritatea (1), la cel puțin (4). S-au prezentat operatorilor șapte metode de gestionare a păsărilor și li s-a cerut să identifice orice metode pe care le-au folosit, eficacitatea acestora (calificându-le: fără efect, efect mediu, foarte eficiente), și costul acestor metode.

Calcularea pierderilor

Costurile directe ale prezenței și acțiunii păsărilor în fermele de lapte (furaje pierdute din cauza consumului și contaminării), au fost utilizate pentru a determina impactul mai larg al prezenței păsărilor asupra economiei locale, folosind metoda de calcul REMI PI + din Regional Economic Models, Inc.

90

Modelele regionale pot ilustra modul în care un impact negativ asupra sectorului afectează persoanele care nu sunt implicate direct în agricultură.

REMI este un model deosebit de eficient, de simulare bazat pe computer al economiei, elaborat în SUA, și care permite modelarea, atât la scară națională, cât și sub-națională. Tocmai de aceea, acest model a fost utilizat și în studiul efectuat în Germania. Acest model structural de prognoză economică utilizează un tabel de intrare-ieșire (I-O) bazat pe sondaj, care modelează legăturile dintre industriile și gospodăriile unei economii regionale.

Modelul REMI generează prognoze care detaliază răspunsurile comportamentale la modificările prețului, producției și alți factori economici. Cu alte cuvinte, REMI poate modela impacturile pe care le-ar putea avea schimbările din sectorul agricol asupra altor sectoare ale economiei și poate prezice schimbări ale ocupării forței de muncă și a veniturilor în aceste sectoare.

De exemplu, o scădere a pierderilor de furaje se traduce prin creșterea veniturilor pentru operatorii de lapte și poate duce la creșterea cheltuielilor la restaurantele locale și la magazinele de vânzare cu amănuntul, ceea ce la rândul său generează locuri de muncă la acele companii. Acest venit crescut în rândul lucrătorilor se traduce apoi în cheltuieli suplimentare. Captarea acestor efecte de ondulare, sau efectele de multiplicare, este vitală pentru înțelegerea impactului total pe care o schimbare într-un sector îl are asupra întregii economii regionale. Iar valoarea pierderilor raportată la finalul studiului sunt cele exprimate mai sus.

* * *

Vinul de azi: Cabernet Sauvignon 2017 Crama Oprisor Parteneri

Profit.ro scris astăzi,

91

Vă oferim astăzi un Cabernet Sauvignon autentic, mioritic, un roșu intens ca sângele năvalnic oltenesc. Este vinul fanion al gamei din care face parte, „Oltenia profundă”, și este semnat de Liviu Grigorică. Un

vin în aparență simplu, dar apreciat ca fiind unul dintre cele mai bune produse în România din acest soi. Este un vin dârz și astringent, creat din alte șase, cu timpi de maturare diferiți, în butoaie de vârste diferite, din

struguri culeși din zone diferite ale podgoriei. Un vin cu potențial bun de învechire, care va complimenta preparatele vânătorești, carnea roșie la grătar

și brânzeturile semitari, caș, telemea, roquefort, brie, emmenthaler. 

* * *

Corteva Agriscience a raportat rezultatele financiare pe primul trimestru al anului 2020 29 mai 2020 Cotidianul Agricol 

România a înregistrat o creştere a vânzărilor nete de peste 20%

Corteva, Inc. (NYSE: CTVA) a raportat rezultatele financiare pe trimestrul încheiat la 31 martie 2020. Vânzările nete înregistrate pe primul trimestru al anului2020 au fost de 4 miliarde USD, mai mari cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

EBITDA operațional a fost de 794 milioane USD, mai mare cu 53% faţă de acelaşi trimestru al anului trecut, întrucât câştigurile din volum şi preţuri, precum şi măsurile continue de îmbunătăţire a costurilor, au fost mai mari decât pierderile datorate impactului nefavorabil al cursului valutar. Vânzările pentru afacerea cu Seminţe au crescut organic cu 27%, creștere datorată în primul rând vânzarilor mai mari de porumb în America de Nord, dar și vânzărilor semnificative de floarea soarelui şi porumb în Europa. Vânzările pentru segmentul de Protecția Plantelor au crescut organic cu 10%, ca urmare a cererii majore de produse noi la nivel global.

Rezultatele din România

Corteva Agriscience România a încheiat cu succes primul trimestru al anului 2020, în ciuda situației create de COVID 19. Produsele au ajuns la timp, iar vânzările și livrările efectuate în trimestru IV al anului trecut, au făcut ca procesul din trimestrul I al acestui an să fie un succes, respectând astfel angajamentul Corteva față de clienți.

În România, Corteva Agriscience a înregistrat o creştere a vânzărilor nete cu peste 20% în primul trimestru al anului2020, consolidându-și astfel poziția

92

de leader detașat pentru afacerea cu Semințe și Produse de Protecția Plantelor, atăt pe piața din România, cât și din Moldova.

Tratamentul cu LumiGEN™ – o soluție premium de tratament sămânță, a fost aplicat pe tot volumul de porumb comercializat. Această tehnologie oferă cea mai bună și stabilă protecție împotriva bolilor în perioada critică de creștere a culturilor, cu impact limitat asupra mediului, protejând potențialul genetic de excepție al semințelor Pioneer®. Această tehnologie se aplică începând cu 2019, pe hibrizii marca Pioneer® de porumb, floarea soarelui, rapiță și soia.

Stația de procesare sămânță a companiei Corteva Agriscience, situată în Afumati, a încheiat cu succes sezonul cu peste 1,6 milioane de unități de porumb, floarea soarelui și soia. Facilitatea de producție folosește o nouă tehnologie inovatoare de ambalare a semințelor, denumită Easy Open, pentru toate semințele procesate în Afumați. Pe lângă această tehnologie, pe toate ambalajele de semințe Pioneer® se aplică o hologramă specială, un sistem unic de protecție împotriva contrafacerii denumit IZON®.  In acest sezon capacitatea de condiționare a crescut cu 60% față de sezonul trecut. Acest lucru a determinat o creștere a nivelului de deservire a clienților, care pot beneficia în timp util de produsele Corteva.

Segmentul de Protecția Plantelor al companiei Corteva Agriscience a avut o creştere semnificativă în acest sezon. Vânzările nete s-au dublat în primul trimestru al anului2020, față de aceeași perioadă a anului precedent. Această creștere se datorează cererii sporite de produse inovatoare pe care compania le deține în portofoliu.

Corteva și-a consolidat poziția de leader pe segmentul erbicidelor pentru cereale, având o creștere remarcabilă. Erbicidele pentru cultura de porumb au înregistrat de asemenea o creștere exponențială, datorată ofertei unice care înglobează cei mai performanți hibrizi de porumb din gama Optimum® AQUAmax® și cele mai eficiente erbicide postemergente.

Corteva a lansat două insecticide care au la bază două molecule noi. Delegate™ – pe bază de Spinetoram și Closer™ – pe bază de Isoclast™ active,  au câștigat încrederea fermierilor încă de la lansare. Cultura de rapiță va beneficia începând din acest an de noua moleculă Arylex™ active, care se regăsește în erbicidul unic, postemergent Korvetto, care va deveni prima alegere a cultivatorilor de rapiță din lume.

Corteva Agriscience continuă să ofere clienţilor cel mai complet portofoliu de produse de înaltă calitate și performanță. Compania oferă fermierilor în fiecare sezon hibrizi noi de porumb, din gama Optimum® AQUAmax®, cea

93

mai performantă genetică din ultii ani . Pentru cultivatorii de floarea soarelui,  hibrizii marca Pioneer®  sunt prezenti aproape în fiecare fermă, datorită productivității excepționale și celei mai avansate toleranțe la secetă și Lupoaie.

La  rapiţă, Corteva Agriscience oferă de asemenea o gamă foarte bine adaptată condițiilor din România, cu un potenţial productiv de neegalat și caractere agronomice excelente. Aceste avantaje au făcut ca produsul cel mai vandut din sezonul trecut să fie hibridul Pioneer PT264 conform studiului de piata Klefmann 2020.

Soiurile de lucernă și soia, răspund cerințelor fermierilor care își doresc performantă și furaje de calitate.

Oferta de produse pentru protecţia culturilor, prin moleculele unice Arylex™ active, Aminopyralid, Picloram, Isoclast™ active,  Spinetoram, Spinosad, Zorvec™ active, Proquinazid, acoperă majoritatea culturilor și nevoile acestora.

Un avantaj competitiv ale companiei Corteva Agriscience îl reprezintă echipa tehnică și comercială,  care oferă expertiză agronomică cu cel mai înalt profesionalism. Continuitatea comunicării cu principalii actori din piata , când întâlnirile față în față sunt limitate, este asigurată de capacitatea companiei de a folosi toate instrumentele de comunicare online.

În martie, site-ul Corteva România a fost cel mai vizitat din Europa, ceea ce demonstrează nevoia fermierilor de informații și suport. De asemenea, pagina de YouTube Corteva România, pe care vă invităm să o accesați, este cea mai vizitată din Europa (cel mai actualizat playlist, cel mai mare număr de vizualizări/videoclipuri tehnice). Informațiile difuzate pe aceste căi vin în întâmpinarea nevoilor de informație ale tuturor clienților nostri.

„Corteva Agriscience își consolidează poziția de leader pe o piaţă competitivă, datorită eforturilor incredibile şi dedicării echipei noastre, dar și prin sprijinul de nădejde al partenerilor noştri. În această perioadă dificilă, continuăm să ne sprijinim clienţii cu seminţe de înaltă calitate, produse inovatoare pentru protecţia plantelor şi asistenţă agronomică profesională, folosind noi abordări de management. Sunt mândru de echipa noastră şi sunt sigur că împreună vom putea obţine cele mai bune rezultate. De asemenea, sunt recunoscător pentru încrederea fermierilor români şi doresc să vă asigur de implicarea companiei Corteva, în orice moment şi în orice situaţie”, a afirmat Jean Ionescu – Country Leader România și Moldova.

94

Despre Corteva AgriscienceCorteva Agriscience este o companie globală, pur-agricultură, tranzacționată pe bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie – inclusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea productivității și creșterea randamentului și profitabilității. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare. Corteva Agriscience™ a devenit o companie independentă listată la bursă pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricolă a DowDuPont. Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro.Urmăriţi Corteva Agriscience pe Facebook, Instagram, LinkedIn, Twitter şi YouTube.

* * *

FIGHTER – “soluția iscusită” pentru erbicidarea culturilor de leguminoase! 29 mai 2020 Cotidianul Agricol 

95

FIGHTER este “soluția iscusită” pentru combaterea în postemergenţă a buruienilor cu frunză lată din culturile de leguminoase și nu numai!

Fighter a doua denumire a erbicidului Basagran SL este erbicidul cel mai utilizat în culturile de leguminoase și cu selectivitate ridicată față de aceste culturi.

Erbicidul se poate folosi chiar și la cereale păioase (inclusiv borceaguri), dar și la porumb și cartof. Și, foarte important, combate samulastra de floarea soarelui din culturile în care este aplicat. După ce este absorbit prin frunze, erbicidul, prin acțiunea sa de contact, blochează procesul de fotosinteză al buruienilor, efectul fiind vizibil după aproximativ 2 zile.

* * *

Cum fac averi samsarii pe spatele ţăranilor: “Iau marfa pe nimic, iar tu te bucuri că duci acasă doi lei”. Reportaj Fanatik din târgul de legume de la Pucheni ALEXANDRU NĂSTASE  28/05/2020,

Fermierii vin la Târgul de legume Pucheni pentru a-și vinde marfa. Sursa foto - Fanatik

Târgul de legume Pucheni reprezintă fără doar și poate o adevărată poartă între două lumi! Două universuri separate pentru totdeauna, deși inițial au fost legate printr-un cordon ombilical. Pământul, căci despre el este vorba, s-

96

a transformat într-un blestem pentru țăranul român, nevoit să muncească zi lumină după care să vândă pe nimic, în timp ce pentru alții, acesta a căpătat un glas aparte. O chemare a banilor.ADVERTISEMENT

Târgul de legume Pucheni, poartă între două lumi!

Este ora 4 dimineața și Bucureștiul pare scunfundat într-un somn adânc. Abia peste o oră și 39 de minute răsare soarele. Probabil, tot cam pe atunci, cele mai nerăbdătoare femei încep să se pregătească pentru slujba de Înălțare. Bisericile sunt închise, deocamdată, semn evident că metropola a găsit un moment de respiro.

Se spală străzile cu nesaț, deși ANM a consumat topuri întregi de hârtie pentru comunicate și alerte prin care anunță ploi cu nemiluita. Semafoarele mai mult enervează, dar își continuă dansul nocturn. Nu sunt încă tramvaie, nu circulă mai nimeni pe străzi. Ici colo un câine, poate o pisică, un sărman fără adăpost. Noaptea, orașul își mai pierde din culoare și se izbește de realitate.

Averi din comerț versus muncă impresionantă a pământului

Plecăm spre târgul de la Pucheni, acolo unde trebuie să ne întâlnim cu fermierul despre care am scris AICI și care și-a respectat promisiunea de a ne conduce pe drumul legumelor de la pământ până în farfurie. Un drum ciudat, plin de bariere și semne care interzic.

Este încă întuneric atunci când intrăm pe șoseaua Măgurele, loc de joncțiune. După câteva taxe de intrare, ne preluăm locul, unul aflat mai degrabă în spatele târgului. Mașina este parcată între alte furgonete și dubițe care formează un șir nesfârșit de povești și întâmplări.

Nu toți sunt legumicultori după cum aveam să aflăm. Tanti Maria, vecina noastră din dreapta e supărată pe situație, dar resemnată. „N-ai ce să faci, unii cu mapa, alții cu sapa. Și apoi ăștia, samsarii vieții. Măcar mă bucur că unii dintre ei se trezesc la ore d-astea”, ne spune femeia.ADVERTISEMENT

97

Încet, dar sigur târgul prinde viață. Siluete întregi se observă în dreptul fiecărei mașini și totul prinde contur și culoare la apariția luminii. Prin dreptul nostru trec mașini scumpe, mașini care au un preț de achiziție ce rivalizează cu întreg târgul.„Îi vezi? Din legume, tată. Din legume, crede-mă. Din legumele noastre. Din munca noastră. Ai idee ce înseamnă să încălzești iarna un solar când vine zăpadă sau îngheț? Știi câtă muncă presupune, cât chin e și ce costuri?Și la final n-ai loc de ăștia. Ori îți iau marfa din poartă pe nimic, ori aici. Și tu te bucuri că ai scăpat. Că ai vândut și că duci acasă doi lei, deși, poate per total, cheltuiala ta a fost „a la long” de 2 jumate sau chiar 3. Și ăștia se duc în piețe și fac averi”, ne spune mersul nea Titel.E venit de la începutul săptămânii în târg și doarme în mașină. În fiecare seară. Bine, e mult spus doarme pentru că „numai somn nu e ăsta, taică. Dormi iepurește”. Are doi nepoți la liceu care au cam uitat drumul spre el, dar nu e supărat. Din contră.„Ce să facă la mine, nenicule? Să dea cu hârlețul? Asta e viață? Să ajungă să o ”mielușească” pe aici?”, mai spune bărbatul încă în puteri. Simțim nevoia să cerem traducerea și toată lumea bufnește în râs. „Să o milușească e așa, cum să-ți zic eu, să nu sforăi, domnule. Mie îmi e dor să sforăi. Adică să dorm bine, liniștit. Aici e mai rău ca la închisoare”, continuă acesta.

S-au format 6 coloane prin care cumpărătorii circulă în căutarea celei mai bune oferte. Zeci de mașini s-au transformat ca la un semn în tarabe și pe trotuar au ajuns cartofi, ceapă, usturoi, roșii, castraveți, țelină, varză și toate cele. Căpșunele, cireșele, pepenii și merele domină sectorul fructelor.

„De Dăbuleni, tată, de Dăbuleni, câți vrei?”, spune un comerciant. „Marine, mai taie din ele dă-le dracu’, că nici frunze n-are ăla de Dăbuleni”, e apostrofat imediat acesta de ceilalți vânzători. Veteran al târgului și trecut prin multe, Marin nu dă înapoi.

98

„Ce știți voi, bă? Ce îngroapă pisica. E tehnologie la mine, îi ud la picurare, la oră fixă. Am dormit cu pepenii ăștia mai mult decât am făcut-o cu nevastă-mea anul ăsta”. Replica neiertătoare și care stârnește râsul tuturor nu întârzie să apară. „Lasă, Marine, că mă culc eu cu ea și tu cântă la pepenii ăștia. De Dăbuleni, boss, de Dăbuleni, nu cânți la orice”.

Mulți comercianți încep să plece după câteva ore. Cei mai norocoși au vândut tot și se întorc acum la casele lor. O fac numai pentru câteva clipe, cât să pună la punct următorul transport. Alții rămân până mai târziu în târg în speranța că vor reuși să scape de încărcătură.Acceptă să vândă și la bucată pentru oamenii care locuiesc în zonă, mai scad și din preț, dar nu e întotdeauna o zi norocoasă. Legumele românești se cresc greu și se vând înfiorător. „Înfiorător de ieftin, așa să scrii. Samsarii ăștia le vor pe nimic și apoi își construiesc case de se învârte soarele după ele”, adaugă tanti Maria.

În urma comercianților rămân munți de gunoaie. Lădițe, borcane, foi de ceapă, sâmburi, resturi de foc, semn că nopțile sunt încă reci și o mulțime de întrebări pentru care statul nu are niciodată răspuns. Fermierul român se zbate să producă, dar până la farfuriile orășenilor, legumele își schimbă proprietarul. De frica zilei de mâine, țăranul acceptă disperat să vândă la prețul impus de intermediar.

Care intermediar își continuă afacerea nestingherit, deși toată lumea știe de existența lui. Doar că autoritățile preferă să întoarcă spatele.

* * *Coacăzul negru, cultura profitabilă 29 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Cultura de coacăz negru este de un real interes pentru fermierii moldoveni în condițiile în care o asemenea plantație îi poate aduce unui agricultor un profit anual de 127 mii lei de pe un hectar. Mai mult decât atât, coacăzul negru poate reprezenta o idee inteligentă de afacere deoarece nu are cerințe specifice față de sol.

La înfiinţarea plantaţiilor de coacăz foarte importantă este corectitudinea plantării şi respectarea tuturor elementelor tehnologice necesare pentru obţinerea unor recolte înalte şi calitative, dar și calitatea materialului săditor,

99

a apei și irigării. Fără aceste trei elemente, plantația nu va asigura un venit stabil și riscul de uscare crește exponențial.

* * *

GENETICA 4.0: un salt în protecţia culturilor Liviu GORDEA  29 mai 2020 Folosirea tehnologiilor de inginerie genetică pentru protecţia culturilor va fi o parte esenţială a viitorului în producţia durabilă de alimente.

Iată trei mari direcţii în care editarea genomului ar putea aduce un plus de beneficii în agronomie!

1. Controlul dăunătorilorFolosind instrumentul de editare a genelor CRISPR, cercetători ai Universităţii din California - San Diego şi ai Universităţii Berkeley au descoperit o modalitate de a controla şi de a suprima populaţiile de insecte, având ca ţintă acei dăunători care distrug culturile agricole sau care transmit boli mortale. Pentru a ajunge la acest rezultat, au fost modificate genele cheie care controlează determinarea şi fertilitatea sexului insectelor. Când ouăle rezultate în urma procesului de editare genomică sunt introduse în populaţiile ţintite, apar numai masculi sterili, făcând posibilă în timp eradicarea completă a acestor dăunători.

Este, cu siguranţă, o metodă eficientă, prietenoasă cu mediul şi la un cost relativ scăzut. Mai mult decât atât, susţin cercetătorii americani, ouăle pot fi livrate oriunde în lume, pentru ca apoi masculii sterili nou-născuţi să se împerecheze cu femelele în sălbăticie, făcând imposibilă apariţia urmaşilor, ceea ce în final va duce la diminuarea populaţiei ţintă sau chiar la dispariţia totală, pentru că sterilitatea masculină va închide eficient uşa generaţiilor viitoare.

2. Grâul rezistent la făinare

100

Tehnici avansate de editare a genomului au fost folosite şi pentru a crea o tulpină de grâu rezistentă la făinare, agent patogen fungicid care provoacă mari pierderi fermierilor din întreaga lume. Pentru a ajunge la acest rezultat, cercetătorii de la Academia Chineză de Ştiinţe au şters anumite gene care codifică proteinele responsabile pentru reprimarea protecţiei împotriva mucegaiului.

Cercetările promit să obţină o varietate de grâu mai rezistentă la această boală, care de obicei este controlată prin aplicarea de fungicide. Ele reprezintă, de asemenea, o realizare importantă în utilizarea instrumentelor de editare a genomului pentru a manipula culturile alimentare fără a introduce gene străine - ceea ce constituie principalul argument al celor care se opun culturilor modificate genetic.

Ştergerea genelor este deosebit de greu de realizat la grâu, deoarece planta dispune de trei genomuri aproape identice, ceea ce înseamnă că orice modificare trebuie efectuată extrem de precis. Datorită CRISPR, cercetătorii chinezi au putut să facă asta fără a schimba nimic altceva sau fără adăugarea de gene de la alte organisme, astfel încât rezultatul final nu este diferit de o mutaţie naturală. Momentan, nu există soiuri de grâu modificat genetic exploatate în scop comercial, cu toate că există o cerere puternică din partea fermierilor pentru astfel de tulpini.

3. O mai mare diversitate în culturiVariaţia genetică apare în mod natural, iar reproducerea selectivă este responsabilă pentru o mulţime de alimente pe care le consumăm astăzi. Cu aproximativ un secol în urmă, razele X şi substanţele chimice au început să fie utilizate pentru a creşte cantitatea de variaţie genetică a organismelor (de obicei plante) care pot fi crescute selectiv. Acest lucru a generat peste 3.000 de soiuri de plante horticole pe care le consumăm astăzi şi niciunul dintre acestea nu este clasificat ca OMG. Desigur, tehnologia OMG a avut deja un impact semnificativ asupra productivităţii în culturile alimentare şi furajere.

101

Potrivit unor studii recente, culturile transgenice permit o creştere a randamentului cu 6 până la 25%. Pe de altă parte, chiar dacă nu există o cuantificare exactă, instrumentele de editare a genomului, cum ar fi CRISPR, oferă trăsături mult îmbunătăţite, atât în ceea ce priveşte randamentul, cât şi compoziţia, care vor contura industria agricolă în următorii ani.

Dezvoltarea şi accesul la noi trăsături are potenţialul de a oferi mai multă diversitate în culturi, asigurând consumatorilor alimente cu profiluri nutritive mai atractive. Inovaţia în arena agricolă este necesară pentru a depăşi noile provocări cu care ne confruntăm, incluzând aici securitatea alimentară, condiţiile climatice adverse, dăunătorii şi resursele limitate.

* * *

Sateliţi vs. Drone în Agricultura 4.0 Gheorghe Ghise 29 mai 2020 Ştiaţi că 37% din suprafaţa planetei este folosită pentru agricultură? Asta se vede cel mai bine... din spaţiu! Sateliţii măsoară fiecare "centimetru pătrat" din ferma ta.

După mai mult de jumătate de secol de la lansarea lui Sputnik 1 (1957), sateliţii artificiali au devenit "ochii din cer ai omenirii" şi sunt prezenţi în viaţa noastră de fiecare zi. De cele mai multe ori nu conştientizăm acest lucru, dar sateliţii ne sunt acum indispensabili şi au sarcini asociate cu aproape orice activitate umană curentă: monitorizarea vremii, transmisia programelor tv, navigaţie gps. Acestea sunt cele mai banale exemple.

Agricultura de precizie schimbă deciziile în fermeCele mai multe fermele sunt, de fapt, nişte parcele/sole mai mici sau mai mari, iar pentru fermieri este dificil să controleze starea generală şi de sănătate a câmpurilor. Cu ajutorul sateliţilor (imaginile luate din sateliţi) a fost introdusă ideea "agriculturii de precizie" pentru fermieri şi consumatori, deopotrivă. Prin astfel de observaţii, precum şi prin analiza şi deciziile luate,

102

se poate optimiza eficienţa fermei aplicând practici agricole precise. În definitiv, activitatea unei ferme se traduce prin eficienţă economică.

Utilizarea datelor digitale este o dezvoltare necesară, întrucât fermierii se confruntă cu presiuni crescânde pentru a reduce costurile de producţie, a optimiza randamentele, menţinând în acelaşi timp o calitate ridicată, concomitent cu înăsprirea reglementărilor de mediu, şi siguranţa alimentară.

Disponibilitatea unor astfel de date spaţiale şi temporale, corelat cu utilizarea reţelelor de senzori în câmp, care furnizează măsurători în timp real, reprezintă o schimbare a modului în care fermierii pun în aplicare avantajele agriculturii de precizie, precum şi gestionarea deciziilor la nivel de fermă.

Sateliţii de observare sau teledetecţiaSateliţi de observare a Pământului pot fi civili şi militari, sateliţi de comunicaţii, sateliţi de navigaţie, sateliţi meteorologici şi sateliţi de cercetare.Sateliţii artificiali sunt din ce în ce mai puternici şi au fost eliminate o serie de limitări, cum ar fi rezoluţia imaginilor, conţinutul informaţional al datelor sau neclaritatea imaginilor din cauza acoperirii de nori. Sateliţii sunt dotaţi acum cu camere multipsectrale care permit obţinerea periodică a unor imagini de înaltă rezoluţie pentru fiecare "centimetru pătrat" din ferma ta.

Geosys, Planet Labs şi Astro Digital sunt doar câţiva dintre numeroşii furnizori de sateliţi care ofere fermierilor posibilitatea de a lua decizii bazate pe date satelitare pentru administrarea fermei.

Sateliţii de observaţie şi teledetecţie (Earth observation satellites - EOS) sunt destinaţi obţinerii de informaţii despre suprafaţa şi atmosfera Pământului de la o distanţă de câteva zeci până la 36.000 km în spaţiu. Informaţiile derivate

103

nu provin de la un singur satelit, ci de la o serie întreagă de sateliţi cu diferite instrumente şi misiuni de observare.

Sateliţii "civili" de observare au fost plasaţi pe orbită încă de la începutul anilor ’70, iar rezoluţia, respectiv nivelul la care pot fi descrise detaliile suprafeţei terestre este acum de ordinul centimetrilor. Sateliţii care oferă imagini disponibile gratuit au, în general, o rezoluţie de circa 10 metri.Află din materialul video ce utilizări au sateliţii în agricultură!Utilizări ale sateliţilor în agricultură:

1. Evaluarea suprafeţei solului pentru a măsura:

Cartografierea suprafeţelor, stabilirea exactă a dimensiunilor parcelelor;

Cantitatea de precipitaţii, umiditatea la nivelul solului, identificarea zonelor aride, etc.

Identificarea culturilor şi a stării de vegetaţie: vigoare culturi/conţinut clorofilă, înălţimea culturii, stadii de creştere, indicele ariei frunzelor, biomasă, etc.;

Deteriorarea foliară cauzată de dăunători sau boli; Prezenţa buruienilor.

2. Oportunităţi de informare şi decizii de management:

Date istorice privind evoluţia biomasei în sole/parcele;

104

Actualizări în timp real a datelor privind condiţia culturilor; Decizie în timp real (de exemplu, când trebuie să irigaţi); Cartografierea precisă a profilului de sol; Identificarea bolii şi dăunătorului; Alerte imediate pentru schimbările meteo; Estimarea randamentului/producţie viitoare; Managementul flotei (maşini şi utilaje); Urmărirea şi monitorizarea animalelor; Vizualizarea şi evaluarea directă a problemelor operaţionale, istoric şi

actuale.

Sursa foto - www.geocledian.com un articol de GHEORGHE GHIŞE

* * *

Insecta din solar care face toţi banii Marian MUŞAT  29 mai 2020 În Matca, tot mai mulţi cultivatori folosesc tehnologii eco de fertilizare, polenizare şi combatere a dăunătorilor. Florin Ciocan este unul dintre ei. 

Legumicultorul Florin Ciocan a ales să cultive legume în sistem bio. Are amenajată o suprafaţă de 38 de ari de solar, din care 18 cu tomate şi restul cu ardei. Culturile sunt bine îngrijite, sănătoase, curate şi hrănite corespunzător.

O armată de prădători şi polenizatoriDupă ce a făcut palisarea în solarul cu ardei, legumicultorul s-a preocupat de duşmanii recoltei. „Deocamdată nu se simte presiunea bolilor şi a dăunătorilor de sezon, dar ne aşteptăm să ne facă probleme tripsul şi Tuta absoluta (Molia minieră a tomatelor). Pentru controlul tripsului avem prădătorii! Îi folosesc de doi ani cu bune rezultate. La sfârşitul lunii aprilie am aplicat un tratament cu Orius laevigatus, o insectă zoofagă. Pun gândacii pe frunze din doi în doi metri şi ei se împrăştie în cultura de ardei”, susţine Florin Ciocan..

105

Important este că atunci când nu găseşte trips, Orius se hrăneşte cu polen şi cu alte insecte dăunătoare, precum: musculiţa albă de seră, afide, paianjeni şi ouă de molii. „Apoi, nu mai aplic alte tratamente, doar ud şi, dacă este nevoie, fac corecţii de nutriţie cu azot sau potasiu”, a continuat Florin Ciocan.Legumicultorul spune că a cumpărat Orius în valoare de circa 10.000 lei. E scump, dar face toţi banii.Ardeii lui Florin Ciocan sunt polenizaţi natural cu bondari. Are o colonie suficientă pentru suprafaţa de solar.

Inamicul Moliei miniere“Molia minieră a tomatelor e foarte greu de combătut. Avem la îndemână capcanele feromonale. Există şi câteva insecticide pe care le aplică în tratamente cultivatorii, cum ar fi Alverde, Affirm, Voliam Targo. Mulţi tratează Coragen. Dar în Matca sunt şi legumicultori care folosesc Macrolophus pygmaeus, o insectă prădătoare care se hrănește cu ouăle și larvele de Tuta absoluta”, precizează agricultorul.Florin Ciocan a ieşit cu marfa pe piaţă începând cu mijlocul lunii mai. Este optimist că va vinde bine, ca în fiecare an.

106

„Nu punem cultură în solar până nu îngrăşăm pământul. Utilizăm Orgevit, îngrăşămât organic cu micro şi macroelemente, sub formă de granule, şi un fertilizant pe bază de dejecţii de pasăre, adus din Italia, al naibii de scump! Unii mătcaşi folosesc şi gunoiul de la Avicola, după ce îl tratează cu var ca să-i scadă aciditatea”. - FLORIN CIOCAN, legumicultor din Matca.un articol de MARIAN MUŞAT

* * *

Dronele care „tratează” bolile plantelor Gheorghe Ghise  29 mai 2020 Există drone care pot folosi inteligenţa artificială spre a detecta automat culturile "bolnave" în timp real, pentru ca fermierii să ia măsurile agronomice necesare la timp. 

Aceste tehnici de evaluare "aeriană" sunt mult mai rapide decât controlul "tradiţional" al omului la sol.

Diagnosticul bolilor

Practicile actuale pentru diagnosticul bolilor în culturile agricole se bazează în principal pe inspecţia umană a simptomelor. În majoritatea cazurilor, bolile prezintă o serie de semne vizuale, cum ar fi pete colorate şi variaţii generale ale culorii foliajului.Observarea vizuală directă a apariţiei simptomelor bolilor în culturile agricole este o muncă foarte costisitoare şi consumă mult timp, în special pentru suprafeţe mari.Învăţarea automată (machine learning) ajută la detectarea timpurie a bolilor. Practic, software-uri speciale prelucrează imaginile aeriene (capturate de camerele montate pe drone) şi analizează şi compară fotografiile cu o arhivă de imagini din cloud, oferind un diagnostic imediat.Programele automate permit predicţia mai rapidă şi gestionarea mai bună a focarelor de boală. Totodată, prelucrarea datelor şi elaborarea hărţilor de prescripţie cu rată variabilă permit izolarea rapidă a focarelor de boală şi reducerea costurilor, ca urmare a utilizării unei cantităţi mai mici de produse pentru protecţia plantelor.

107

Aplicarea produselor pentru protecţia plantelorCapacitatea dronei de a-şi regla cu uşurinţă altitudinea şi traseul de zbor în funcţie de topografia şi geografia terenului este facilitată de utilizarea echipamentelor din ce în ce mai sofisticate de control al zborului (radar, LiDAR, etc.). Acest lucru le face potrivite pentru operaţiunile de pulverizare a produselor pentru protecţia culturilor, mai ales că dronele pot scana solul şi pot aplica lichidul şi cu mare precizie.

Astfel de drone care efectuează "erbicidarea" culturilor şi a pădurilor se folosesc de mai mulţi ani, dar pe suprafeţe relativ restrânse şi pentru culturi speciale.Anul trecut, Empire Drone Company - o companie din New York (SUA) care oferă servicii folosind drone - a cerut şi a primit 137 certificate şi avize de la Federal Aviation Administration (FAA - Administraţia Federală a Aviaţiei, SUA) pentru o serie de servicii, inclusiv folosirea dronelor pentru acţiuni de pulverizare a produselor pentru protecţia plantelor.De altfel, Empire Drone Company este certificată FAA şi are experienţa de a oferi inspecţii complete pentru o serie de industrii. Inspecţiile clasice/tipice, cu echipe umane, pot fi costisitoare şi periculoase şi au o durată mare. Inspecţiile efectuate de drone sunt mai sigure, mai rapide şi mai precise. Dronele oferă, de asemenea, imagini şi date care erau cândva de neimaginat, aşa cum sunt scanările "3D".

Zborurile cu drone nu pun în pericol viaţaÎn ultimii cinci ani, acţiunile de pulverizare a produselor fitosanitare asupra culturilor agricole cu ajutorul dronelor cunosc o tendinţă "înfloritoare" în agricultura de precizie. Empire Drone Company este una dintre primele companii din SUA care au obţinut certificarea FAA pentru a oferi astfel de servicii şi, cu o dronă, poate acoperi cca 10 ha/oră.Zborurile cu drone nu pun în pericol viaţa piloţilor (la fel ca zborurile cu echipaj) şi pot pulveriza mai precis, de la mică altitudine, pe suprafaţa specifică, reducând astfel driftul.În India şi Pakistan dronele sunt folosite pentru eradicarea lăcustelor prin pulverizarea de insecticide. Folosind drone cu rezervoare de 20 de litri, se pot pulveriza 6-10 hectare pe oră.

108

Urmărirea stării de sănătate, în cinci paşiExistă deja multe companii care oferă servicii pentru managementul culturilor şi al livezilor/viilor. Cum functionează acest sistem? Am ales exemplul companiei Aerobotics (vezi foto) - trebuie să urmaţi cinci paşi:

1. Creaţi un cont Aeroview, pe platforma web (https://www.aerobotics.com/);

2. Localizaţi ferma dvs. şi veţi primi imagini/date satelitare pentru ultimii 3 ani;

3. Comandaţi zboruri cu drone (3-10 zboruri pe tot parcursul sezonului) - folosind camere multispectrale, sunt înregistrate dimensiunea, culoarea şi starea de sănătate a culturilor;

4. Sunt identificate zonele care au nevoie de atenţie prin corelarea datelor istorice de sănătate din satelit şi cele curente (obţinute în urma zborurilor cu drone), folosind aplicaţia mobilă Aeroview InField;

5. Este furnizat un raport cu un plan de măsuri şi decizii/măsuri agronomice necesare.

De ce să cumperi o dronă pentru ferma ta?

Drona va fi la fel de populară şi de utilă în agricultura viitorului precum e tractorul în fermele de azi. Click AICI şi află ce tipuri constructive de drone există pe piaţă şi care se potriveşte fermei tale!Aplicaţia Sentera FieldAgent™ MobileVideoclipul prezintă caracteristicile şi capabilităţile aplicaţiei FieldAgent - o platformă software pentru agricultură care vă ajută să colectaţi, să gestionaţi, să evaluaţi şi să folosiţi date privind sănătatea culturilor şi apoi să luaţi măsurile necesare.FieldAgent vă ajută să planificaţi zborurile de colectare a datelor cu ajutorul dronelor, printr-o interfaţă elegantă şi eficientă ce permite vizualizarea hărţilor în aplicaţie şi să captaţi date NDVI precise, astfel încât să puteţi lua decizii corecte şi în timp real. Click AICI şi urmăreşte filmuleţul.un articol deGHEORGHE GHIŞE

109

Cum a decurs neobişnuita întâlnire dintre un tractorist şi jucăuşul Bambi. Imagini emoţionante 29 mai 2020, 10:04de Iulian Bunila

Puiul a fost trimis înapoi către mama sa. Imagini cu animale sălbatice care se apropie de zonele populate apar din ce în ce mai frecvent. O astfel de înregistrare a fost făcută într-o comună din Bărăganul buzoian de către un tânăr tractorist. Acesta a surprins un pui de căprioară, foarte jucăuş şi deloc speriat de prezenţa sa. Cătălin Ene este buzoianul care a avut parte de neobişnuita întâlnire. În timpul unor lucrări agricole lângă satul Smeeni, tânărul a zărit puiul de căprioară în lanul de ovăz.  

blob:https://www.facebook.com/3d4a89ad-7a68-4a16-a01d-ef33382456f0

Zburdalnicul care aminteşte de celebrul personaj din lumea Disney, Bambi, aproape că i-a sărit buzoianului în braţe. Cătălin a reuşit cu greu să-l alunge înapoi către mama sa, văzută şi ea mai devreme în zonă.   Căprioarele apar din ce în ce mai frecvent pe terenurile agricole de lângă Smeeni. ”Sălaşul lor se află fie la pădurea de lângă Brădeanu, fie la cea de la Brebu, în apropiere de Limpeziş”, a explicat Răzvan Nicula, din Smeeni, cel care a făcut publice imaginile.

* * *

110

111