Stiri 5-6 februarie 2021, a doua parte

BAYER Expert Forum 2021. Al doilea eveniment – dedicat HORTICULTURII, pe 12 februarie! agrointeligenta.ro - 5 februarie 2021 Compania Bayer, prin divizia Crop Science România continuă BAYER EXPERT FORUM, o serie de evenimente interactive cu fermierii, ce reprezintă o premieră în agricultura românească prin amploarea și legătura directă pe care experții o stabilesc cu producătorii agricoli! Cel de-al doilea eveniment BAYER EXPERT FORUM este dedicat HORTICULTURII și va avea loc vineri, 12 februarie, de la ora 10.30, cu transmisie LIVE pe paginile de Facebook Bayer Crop Science România și Agrointeligența.Horticultura reprezintă un domeniu extrem de important în agricultura românească iar începutul de an îi găsește pe fermierii români în fața mai multor provocări. Ajutorul vine direct din partea companiei BAYER, divizia Crop Science România, care vine cu răspunsuri din partea specialiștilor pentru problemele cu care se confruntă producătorii. Un eveniment special – BAYER EXPERT FORUM – HORTICULTURĂ 2021 le este dedicat fermierilor care vor afla în direct care sunt cele mai noi tehnologii, ce produse le oferă cea mai ridicată eficiență în combaterea bolilor și dăunătorilor, dar și care sunt tratamentele care îi ajută să obțină producții sănătoase de fructe și de legume, la nivelul pe care și-l doresc.Răspunsuri la problemele reale cu care se confruntă horticultoriiÎn premieră pe piața evenimentelor agricole din România, compania Bayer va oferi horticultorilor răspunsurile de care aceștia au nevoie, punctual, la problemele reale din câmp, din solar, din plantație sau din livadă, și le va prezenta producătorilor horticoli, prin intermediul specialiștilor, cele mai inovatoare soluții și tehnologii pentru fermele lor.BAYER Expert Forum – HORTICULTURĂSAVE THE DATE!!! Vineri, 12 februarie, ora 10.30 – LIVE pe paginile deFacebook @Bayer Crop Science România și @Agrointeligenta Conectează-te și intră în direct cu EXPERȚII la cel mai important eveniment de profil al anului! Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

Tendințe pe piața roșiilor românești. Strategia Silviei Răileanu, proprietara ”Serele SupeR” Daniel Befu - 5 februarie 2021

Silvia Răileanu este proprietara ”Serele SupeR”, cea mai performantă seră de roșii din România, localizată în Biled, județul Timiș. Antreprenoarea a explicat pentru Agrointeligența care sunt, în opinia sa, opțiunile potențiale pentru producătorii care administează spații protejate. Aceasta venit cu un sfat atât pentru producătorii mari, cât și pentru cei mici.

Pentru micii deținători de solarii, Silvia Răileanu crede că există două alternative la roșia comună, care pot fi exploatate profitabil.

”Producția de specialități în solarii pe perioadă scurtă nu cred că e profitabilă. La modul general nu pot vedea cum poți să vii cu specialități doar pentru 2-3 luni de producție. Noi de ce avem profitabilitate în sere? Pentru că producem din martie până în decembrie. Se observă o tendință, că în vara lui 2020 foarte mulți producători cu spații mai mici, au renunțat total să mai producă roșia mare și s-au axat toți pe varietățile mici. Nu cred că le-a fost ușor să-și comercializeze producția la un preț corect, pentru că un supermarket nu tratează cu tine pentru 2-3 luni pe an și în piață nu obții prețul pe care-l obții în supermarket. Poate doar dacă vinzi tu direct la tarabă. Însă și în piețe concurența e acerbă, pentru că și angrourile, care alimentează cu marfă piețele, să fim cinstiți, cumpără marfă ieftină din Spania și Turcia și o prezintă ca fiind românească. Micii producători care dețin solarii, în general vând către piețe, către magazinele mici și către angrouri. Pentru ei, sincer, doar roșia până-n 100 g pe ciorchine cred că ar fi profitabilă în solarii. Sau aș merge pe roșiile mari «inimă de bou». Soiurile de acest tip iarăși au trecere. Sunt întrebate și au preț și vara. La finalul zilei, ”totul depinde de flerul și strategia fiecăruia”, declară Silvia Răileanu.Răsaduri de roșii pentru seră

La fel, Silvia Răileanu consideră că și producătorii mari trebuie să încerce să evadeze din capcana producției de roșii mari și fără personalitate.

”Producătorii mari deținători de spații protejate: în primul rând să se orienteze spre varietățile de roșii cu gust, pentru a găsi raportul optim între gust și productivitate. La roșia mare, olandezii fac 100 kg/mp. La cherry se obțin 30 kg/mp într-un an de zile. E de trei ori mai mare productivitatea la roșia normală. Trendul pieței l-am observat din primul an de activitate. De aceea am decis să trecem pe varietățile de roșii cocktail, cherry, care au un gust mai bun, mai pronunțat. Acum, ce am observat, e într-adevăr că tendința sau cel mai ușor și bine se vinde roșia care are raportul cel mai bun calitate preț. Adică nu roșiile extra. Pe zona super noi vindem bine, dar nu e atât de mare cererea.

Vindem pentru că nu producem atât de mult pe zona premium. Roșiile «Strabena», acelea care au o formă de căpșună, poziționate pe zona premium, noi le producem doar pe 3.000 mp. E mică suprafața pentru România și atunci bineînțeles că le vând ușor, fiindcă sunt suficienți clienți care sunt dispuși să plătească mult pe roșii foarte bune. Însă cererea cea mai mare e pentru zona cocktail. Ăsta este trendul. Este o roșie care e mai scumpă decât roșia clasică, dar nu atât de scumpă. E mult mai bună, dar nici chiar zona premium. Eu zic că ne îndreptăm, sau cel puțin clienții, tot mai mult se îndreaptă spre zona calității, fiindcă totuși avem destui oameni în zona IT, chiar și medici, avocați, ingineri, avem o pătură medie destul de numeroasă care câștigă mult mai bine decât acum 10 ani și se orientează spre o viață sănătoasă. E tot mai vizibil impactul media, care promovează foarte mult viața sănătoasă. Observați tot trendul: «mănâncă cât mai sănătos» și focusul pe consumul de legume și fructe. Se pare că se schimbă cultura. În România se mâncau cândva doar murături și fructele care se păstrau pe iarnă. Acum nu mai vedem asta. S-a schimbat atitudinea față de alimentație. Însă cred că nivelul de trai influențează foarte mult această tendință”, conchide producătoarea.

10 hectare, mărimea ideală pentru o fermă familială pomicolă Scris de Delia Ciobanu Vineri, 05 Februarie 2021 14:22

La Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, Pepiniera Sârca are un poligon de plantaţie pomicolă intercalată care poate fi considerată un pionierat în domeniu. Cercetătorii de aici au vrut să arate, analizând toate aspectele, ce înseamnă o plantație pe cinci hectare, care poate fi în grija unei familii.

„Motorul este ferma mică. Pe poarta fermierului mic nu trebuie să iasă producţia fizică, cireaşa, nuca, ci borcanul de dulceaţă făcută în regim propriu, lichiorul de cireşe, lichiorul de nuci, pentru că aici am plusvaloarea.”

Directorul SCDP Iași, dr. ing. Gelu Corneanu, membru al Academiei Române, ne explică: „Am vrut să punem calculele cap la cap și să vedem ce ar însemna drept cheltuială, ca forţă de muncă, o fermă de familie de cinci hectare. Pentru că în horticultură este o prostie să mergi cu sute de hectare de plantaţii pomicole şi viticole, deoarece a dus, ştim foarte bine, în cealaltă perioadă la eşec. Astfel, acum cinci ani am pus bazele acestui poligon în suprafaţă de cinci hectare, cu pomi fructiferi din specia cireş şi nuc. Intercalat înseamnă să avem mai multe specii pe aceeaşi suprafaţă, lucru pe care l-am văzut acum 10-12 ani în Asia, în China mai exact, şi merge foarte bine... şi lam mai văzut anul trecut tot în partea asiatică, în Turcia, după Bosfor”.

Cu acest „copil de trupă al agriculturii româneşti”, după cum singur își spune, deoarece de la vârsta de 14 ani a prăşit la CAP, cot la cot cu mama sa, am stat de vorbă pe îndelete despre ce se face la Stațiunea Pomicolă de la Iași pentru viitorul agriculturii românești.

Nucul are nevoie de un spaţiu de nutriție, în care ar trebui să se dezvolte, de cel puţin 10 m, dar este foarte puţin pretenţios, adică are mai puţine boli şi dăunători. Intercalarea s-a făcut cu cireş deoarece dăunătorii cireșelor nu atacă nuca, musca cireşelor, de exemplu, intervine în altă perioadă. Mai mult, între doi nuci cu distanţa de 10 m între ei trebuie să treacă cel puţin 20-25 de ani astfel încât coronamentul să acopere în totalitate spaţiul de nutriţie de lângă. Ceea ce fac şi americanii de fapt, care vin în anul 20-25 cu un utilaj de tăiere a ramurilor, pentru a lăsa lumina soarelui să pătrundă, pentru că şi nuca are nevoie, ca orice alt fruct, de soare. „Cireşul având o perioadă până la coacere extrem de scurtă, adică de la înflorire până la recoltare – 25 mai sau 1 august dacă vorbim de soiurile extratârzii pe care le avem în staţiune şi le-am creat la Iaşi –, atunci am considerat că cele două specii merg extraordinar de bine. Ceea ce vedeţi este în anul 5, cireşul deja a intrat pe rod nu economic, pentru că este pe portaltoi generativ şi atunci va intra cam în anul 7 cu producţie maximă la hectar, iar nucul, fiind nuc altoit, a început să facă primele nuci din al doilea an de la plantare”, ne-a detaliat directorul SCDP Iași.

Nucul altoit face mai repede fructele și putem vorbi deja de producție, chiar dacă nu de cea economică. Dar nucul atinge această producție până spre anul 7. „Dar ce face un fermier tânăr care are 5 hectare de teren și pune pe roate o plantaţie pomicolă, de unde ia banii până în anul 7? Şi atunci mam gândit să intercalez cu o altă specie, murul, separat, tot între rândurile de cireş, cu cantitate mult mai mică. Dar murul, făcând producţie în al doilea an, asigură nişte bani cu care să fac tratamentele la cireş şi la nuc, adică micile cheltuieli”, a explicat specialistul.

Mai mult, cireşul are o durată maximă de viaţă economică până la 25 de ani, timp în care nucul va atinge maturitatea lui economică deplină. Tot atunci va începe cireșul să moară, dar acest proces va fi treptat și vom avea parte de o anumită predictibilitate și siguranță. „Ne lipseşte un lucru major pe care nu-l poate face o staţiune, dar îl face economia: lanţul de distribuţie de la micul fermier către magazine, depozite şi aşa mai departe”, a adăugat directorul stațiunii.

În horticultură, cele mai importante sunt tăierile

Tehnologia de plantare a presupus o distanță de 10 metri între nuci, iar între rândurile de nuci un cireș, la o distanță de 5 m, care reprezintă minimul de nutriţie pentru cireș. Astfel se asigură nutriția nucului până în anul 20-25, cât şi a cireşului până la sfârşitul vieţii. „Dar mai este important un lucru: nu am plantat şi lăsăm. Cele mai importante în horticultură, în pomicultură, sunt tăierile. Aud diverse teorii că nucul se plantează, nu se taie. Nu este adevărat! Este o prostie. Nucul, în primii cinci ani, ca un copil, trebuie format, ca să avem producţie mai mare, să ştim cum să ne ducem cu rodul de pe formaţiunile laterale, să-i fac eu cu mâna mea mai multe formaţiuni laterale. Şi produce din anul doi”, a punctat dr. ing. Gelu Corneanu.

Nucii sunt în anul 5, recolta depășind 1,5 tone/ha, o producție mulțumitoare, care preconizează ca după anul 10 să ajungă până la 3,5 tone de nucă pe hectar.

Monocultura trebuie evitată

Mărimea unei ferme pomicole, ideale pentru o familie, ar fi de cam 10 hectare, consideră dr. Gelu Corneanu. Dar culturile trebuie să fie intercalate, deoarece în caz de îngheț, monocultura îți poate da peste cap afacerea. „Dar dacă am nuc, cireş, peri pe marginea gardului – care aduc şi ei 10-15 tone anual –, mai am murul, coacăzul, combinat cu trandafirul de dulceaţă, am o șansă. Din istoria cercetărilor ştiinţifice pe glob nu există un an în care toate culturile să fie distruse, că atunci ar fi ori potopul, ori apocalipsa! O să spuneţi: bine, sunt asigurători. Dar trebuie să am calamitate totală, trebuie să vin să dau banii, e un pic cam complicat pentru noi”, explică directorul stațiunii.

O realitate autohtonă este faptul că fermierul român nu e capitalizat și nu are plantații moștenite. El a fost nevoit să planteze, să cumpere utilaje și să realizeze plantații abia în ultimii 20 de ani, pentru că primii 10 ani de după Revoluție au fost extrem de dificili și fluctuanți pentru agricultură. „Motorul este ferma mică, ferma dimensionată – nu discutăm de cultura mare, care e cu totul altceva. Ce vrem noi să demonstrăm? Să încheiem ciclul pentru ferma de familie, însemnând: un depozit mic de păstrare a fructelor, o fabrică de sucuri şi dulceţuri, adică de pe poarta fermierului mic să nu iasă producţia fizică, să iasă cireaşa, nuca, ci borcanul de dulceaţă făcută în regim propriu, lichiorul de cireşe, lichiorul de nuci, pentru că aici am plusvaloarea”, susține dr. ing. Gelu Corneanu.

Costurile ajung la aproximativ 10.000 de euro pentru un hectar.

Investiții în lanțul de producție

Am avut un an extrem de secetos şi sursa de apă a devenit un deziderat pentru agricultură. La stațiunea ieșeană, apa a fost asigurată printr-un puț forat la 45 m, cu diametrul de 1,5 m, ce asigură, la 3-4 zile, 40-60 de tone de apă.

Nu au avut nevoie de irigații. „În toţi cei cinci ani, nu am irigat cu absolut nimic, pentru că în zona Iaşiului am avut parte de ploi. A dat Dumnezeu în primii trei ani să pice ploile atunci când trebuia și uitaţi-vă la pământul acesta: a fost o secetă extraordinară și s-ar vedea dacă suferă de lipsă de apă. Solul este un cernoziom cambic, un sol greu, un sol rece, dar care în acelaşi timp şi păstrează apa. Dacă discutăm de nisipuri, acolo este cu totul altceva, se schimbă regula. Dar zona pentru pomicultură este zonă de deal, de submunte”, ne spune directorul stațiunii.

Dr. ing. Gelu Corneanu ne-a prezentat însă o altă problemă cu care se luptă plantațiile: cea a curentului electric. Este prea scump să te racordezi la rețea, așa că fermierului îi rămân două variante: generatorul pe benzină sau panourile solare. Dar, ne spune specialistul, cei 10.000 de euro necesari pentru un sistem fotovoltaic la o suprafaţă de 5 hectare pot fi folosiți de un tânăr fermier pentru a-și completa lanțul de producție prin construirea unei fabrici: „Îi investesc într-o mică fabrică de procesare şi rămân la generatorul cu benzină, pentru că-mi dă ceea ce este necesar. Pe poligon, noi am făcut calcule şi câţi oameni ne-ar trebui, ca zilieri. În livadă, peste tot în lumea asta, două lucruri se fac cu mânuţa: tăierile cu foarfeca, chiar dacă folosim utilaje moderne, tot cu foarfecul repartizezi şi dirijezi producţia, și recoltatul fructelor pentru consum în stare proaspătă. Încă nu s-a descoperit un robot aerospaţial care să ia cu aşa o fineţe cireaşa, mărul şi aşa mai departe. Astfel, forţa de muncă nu-ţi trebuie decât la tăieri şi la recoltat. Apoi, în acest poligon am venit cu soiuri extratimpurii, dar și cu soiuri cât mai târzii, de august. Imaginaţi-vă că noi am vândut în acest an cireşe până la 1 septembrie. Şi atunci conveierul se mişcă”.

Mai mult, dezvoltarea în mediul rural poate fi realizată prin specialiști: specialiști care să îți indice ce soiuri să alegi într-o anumită zonă, dar și viitorii specialiști veniți din rândurile elevilor și specializați pe anumite domenii agricole.

Specialiștii aduc dezvoltarea

Chiar dacă investim cu fonduri UE, modernizarea trebuie să vizeze întreg angrenajul, iar stațiunile ar trebui să aibă acest rol. În ultimii 20 de ani, la Iași, s-au făcut numeroase poligoane cu multe soiuri aduse de afară, unde erau extrem de productive și bune, dar la noi nu au avut randamentul din Germania, Olanda sau Turcia. „Degeaba mă laud că am adus soiul Lara că este o modă, dar Lara va îngheţa în timpul iernii pentru că suntem climat temperat-continental. Producţia pentru anul viitor o stabilesc din foarfec eu anterior, în ianuarie, când vin la tăieri, iar pomul şi-o stabileşte acum prin diferenţierea mugurală. El acum lucrează şi face următoarea producţie. De fapt, dacă tăiem un mugur şi-l punem la microscop, o să vedem floarea în miniatură, cea care va înflori după 10-15 martie la fiecare specie. Şi atunci de asta este foarte important să ştim toţi aceşti paşi, să ştim toţi aceşti parametri”, arată specialistul.

Primul pas pe care trebuie să îl facă cel care dorește să înfiinţeze o plantaţie pomicolă este să meargă la un specialist şi apoi să facă un proiect.

Iar această idee a început să prindă. Anul trecut, stațiunea pomicolă a anunțat că începând cu 1 februarie va primi săptămânal, în toate loturile demonstrative, câte 50-70 de doritori care să înveţe să taie. Acțiunea a avut succes, a fost gratuită, la inițiativa stațiunii răspunzând de la studenți însoțiți de profesori la fermieri din zona Dobrogei. „Chiar a venit un domn de la Constanţa cu patru băieţi tineri, între 18 și 22 de ani, şi a zis: «Domnule Corneanu, vreau să-i învăţ să taie la mine la livadă.» «Şi dacă nu mai vor să taie la dumneata anul viitor?» «Nicio problemă, va şti să taie la celălalt bine. E un lucru bun pentru România». Şi să ştiţi că nu este un mare cultivator de pomi, de fapt sunt între amatori şi a pişca ceva din meserie să facă ceva. Românii au început să înţeleagă că trebuie să facă bani şi că bani se pot face muncind, iar agricultura este aducătoare de bani”, povestește dr. ing. Gelu Corneanu, subliniind că avantajul în agricultură e că, privind în viitor, va rămâne copiilor, nepoţilor, care o vor dezvolta. Dacă în Germania, de pildă, un fermier cultivă de 100 de ani usturoi sau varză, la noi abia de 30 de ani facem asta, dar sperăm să ajungem la nivelul de tradiție european.

„În agricultură nu poţi sta în casă!”

Specialistul ieșean spune că o livadă îți oferă satisfacții, pentru că poți folosi specii diferite. Ba chiar afirmă că plantând cais, piersic, cireş, alun, care înfloresc în perioade diferite, au înălțimi diferite, a căutat să se apropie de Grădinile suspendate ale Babilonului.

Dr. ing. Gelu Corneanu lucrează de 28 de ani alături de soția sa și crede că nu a făcut destul. „N-aş face altceva pentru nimic în lume. De un singur lucru îmi pare rău, că au trecut repede anii, totul parcă a fost ieri. Dar cred că am făcut prea puţin. Sper ca timpul, Cel de sus, să mă lase să mai fac ceva. Dar știţi cine ne-a lăsat cel mai mult pentru agricultură? Ţăranul român! Imaginaţi-vă că ţăranul român pentru pământ îşi dădea sufletul! Era holeră în sat, era ciumă, era malarie, dar cu arma în mână el pleca să apere glia strămoşească. Acest lucru la noi a dispărut. Avem Covid – gata, stăm toţi în case. În agricultură nu poţi sta în casă!”, a exclamat specialistul la finalul vizitei noastre. Articol publicat în Revista Fermierului, ediția print - ianuarie 2021.

Evenimente dedicate fermierilor: Legume Fructe Live Connect și Ziua Cartofului Live Connect Mihaela Prevenda Vineri, 05 Februarie 2021 Fermierii au la dispoziție două zile de dezbateri pe tema oportunităților și provocărilor anului 2021, în cadrul a două evenimente organizate în mediul online de GodmotherAgri, pe platforma dedicată evenimentelor virtuale, www.virtualagro.ro. Înscrierile în platformă sunt gratuite, iar pe parcursul evenimentelor este disponibilă opțiunea de a intra în contact cu toți participanții la eveniment, de la vorbitori la expozanți și vizitatori.

Pe 17 februarie 2021, în intervalul 14-16, are loc evenimentul „Legume Fructe Live Connect”, online pe platforma www.virtualagro.ro. Organizat sub umbrela OIPA Legume Fructe, manifestarea cuprinde două sesiuni plenare și o sesiune dedicată vizitelor la standurile expoziționale organizate în platformă. La dezbatere vor participa reprezentanți ai Ministerului Agriculturii, producători de legume și fructe, retaileri, procesatori, alături de alți profesioniști în domeniu, anunță organizatorii. „În galeria brandurilor românești sunt invitați să își expună brandurile proprii, producători de top din sectoarele de legume și fructe cu produse care pot fi regăsite la raft, în marile lanțuri comerciale. Între expozanți sunt: Mere de Itești, Serele Super, Ferma Stoian, Ana Are Mere, Pannere, Livada Bunicului, Livada cu Cireși”, precizează Valentin Văcăruș, director general Godmother.

A doua zi, pe 18 februarie, pe platforma www.virtualagro.ro, între orele 14 și 16, va avea loc „Ziua Cartofului Live Connect”, organizat cu susținerea FNCR (Federația Națională Cartoful din România). Între expozanți vor fi: AgricoM, Țara Făgărașului, Ferma Bioplant, Grup Șerban, Ferma Cernat.

„Oportunitățile oferite de platformă includ generarea de noi contacte, sporind conectarea participanților și impactul expozanților în rândul comunităților profesionale din sector”, punctează Valentin Văcăruș.

Eurostat: Doar 2,9% din suprafaţa agricolă a României reprezintă culturi ecologice : Lidia Neagu in Eat Smart 5 February 2021

Agricultura ecologică reprezintă doar 2,9% din suprafaţa agricolă a Romaniei, cifră care plasează ţara noastră la finalul clasamentului statelor Uniunii Europene, alături de Bulgaria (2,3%), Irlanda (1,6%), Malta (0,5%) potrivit datelor Eurostat. Suprafața organică totală din Uniunea Europeană (UE) a fost de 13,8 milioane de hectare în 2019, ceea ce reprezintă 8,5% din suprafața agricolă totală utilizată. Aceasta reprezintă o creștere de 46% între anii 2012 și 2019.

Printre statele membre UE, țările cu cea mai mare pondere a suprafeței organice în 2019 au fost Austria (25,3% din suprafața agricolă totală utilizată), Estonia (22,3%) și Suedia (20,4%), urmate de Cehia și Italia (ambele 15,2%) %), Letonia (14,8%) și Finlanda (13,5%).

Toate celelalte state membre ale UE au avut o cotă a suprafaței destinată agriculturii ecologice de 11% sau mai mică, cu cele mai mici proporții observate în Olanda (3,7%), Polonia (3,5%), România (2,9%), Bulgaria (2,3%), Irlanda (1,6%) și Malta (0,5%).

Plantație modernă de cătină în Mureș pe bani europeni Viorela Pitulice La feb. 6, 2021 Cătina – „ginsengul românesc” este din ce în ce mai solicitată pe piață, iar beneficiile ei sunt unanim recunoscute. În ultima vreme, au crescut investițiile în plantații noi, cu ajutorul fondurilor europene, în special, o mare parte din producție mergând la export și nu numai sub formă de materie primă. Producătorii români achiziționează tehnologie de ultimă oră, acordând o atenție tot mai mare gestionării apei.

În localitatea Reghin din județul Mureș, de exemplu, firma Bucin Agro a înființat o plantație de cătină în sistem superintensiv și ecologic de peste 24 de hectare pe bani europeni.  Proiectul a avut o valoare de  946.667 de euro, din care finanțarea nerambursabilă acordată prin PDNR 2020 a fost de 600.000 de euro.

Investiția a vizat două linii principale – înființarea plantației de cătină, inclusiv echiparea cu sisteme și instalații de irigații prin picurare, precum și modernizarea și echiparea unei hale pentru congelarea și depozitarea fructelor.

A doua linie a presupus achiziționarea de mașini și utilaje agricole, dar și de echipamente și instalații necesare derulării procesului tehnologic.

Elementul inedit prezent în cadrul acestei investiții îl reprezintă, însă, sistemul de irigații de proveniență israeliană care permite monitorizarea permanentă a cantității de apă, a fertilizanților aplicați, în fiecare zonă a plantației, indiferent de oră și indiferent de locul în se află beneficiarul, prin intermediul unei aplicații care se poate instala și pe telefonul mobil.

„Sistemul de irigații pe care îl utilizez este atât de performant, încât îmi asigură aceeași cantitate de apă și la prima plantă, și la ultima plantă, iar când este vorba de 25 de hectare de plantație și de forme de relief diferite, acest aspect este extrem de important din punct de vedere al eficienței utilizării apei, a energiei, dar mai ales a bunăstării plantelor. Am optat pentru a îngropa furtunurile prin care se face irigarea prin picurare, astfel încât să mă asigur că toată cantitatea de apă ajunge direct la rădăcină, exact unde trebuie, cu zero pierderi prin evaporare, și cu o eficiență maximă a consumului de apă și de energie.

Mi-am descărcat pe telefonul mobil o aplicație dedicată, m-am conectat imediat la sistemul de irigații și am putut accesa toate funcțiile de monitorizare și de control a instalației mele de irigații. Văd și pot să controlez câți metri cubi de apă dau pe fiecare hectar în orice moment. În același timp, sistemul mă atenționează imediat dacă am o defecțiune. De exemplu, dacă mi-a trecut tractorul și mi-a secționat un furtun, sistemul mă anunță prin aplicație că este o problemă, oprește irigarea pe secțiunea respectivă și continuă să irige pe celelalte zone. Astfel, evit o pierdere foarte mare de apă, deteriorarea sistemului și distrugerea respectivei zone din plantației”, a declarat Horia Bucin.

Următorul pas în dezvoltarea fermei este achiziționarea unei stații meteorologice asociate cu un sistem de sonde în pământ care să îi permită o automatizare completă, inclusiv prin calcularea cantității de apă din sol și reglarea irigării în funcție de aceasta în corelare cu alți parametri transmiși de stația meteo.

Contractul de finanțare pentru înființarea plantației de cătină a fost încheiat în septembrie 2017, iar investiția s-a finalizat în mai 2019, potrivit AFIR.

Peste 1.000 de români cultivă goji. Producătorii vând în două mari rețele de retail , 6 februarie 2021 În prezent, numărul total al producătorilor români de goji depășește 1.000. Prin intermediul centrului național de colectare a fructelor goji, aceștia comercializează materia-primă produsă către Mega Image şi Carrefour din Bucureşti.

Chiar și așa, cumpărătorul român nu cunoaște proprietățile acestui fruct, motiv pentru care nu-l achiziționează.

În ultimii ani, cultura de goji, fruct de pădure de culoare roşiatică originar din Asia – China fiind principala ţară unde se cultivă pentru consum – a devenit tentantă pentru mulţi fermieri români, scriu cei de la ZF Corporate.

De aceea, rețelele de retail l-au introdus în oferta lor.

„Fructele de goji, adunate din toată ţara în Centrul naţional de colectare a fructelor goji, sunt vândute în supermarketurile Mega Image şi Carrefour din Bucureşti. Însă, problema noastră este că trece clientul pe lângă ele, pentru că nu le cunoaşte şi nu este informat că se produc fructe de goji în România. Vom investi într-o campanie de conştientizare, astfel încât în 2-3 ani lumea să caute şi să cumpere fructe goji româneşti“, a punctat Adrian Nicolae, un producător de fructe goji din Braşov, cu o experienţă de zece ani în piaţă.

La ora actuală, fructele de goji sunt colectate de la producători din toată țara. O condiție primordială este însă aceea ca plantaţia să fie certificată. Tot Nicolae a mai precizat că foarte mulţi producători sunt din zona Moldovei.

Totodată, antreprenorul a menţionat că, anul trecut, prin intermediul centrului naţional de colectare a fructelor goji, au fost comercializate trei tone de fructe proaspete de la 10-15 producători în magazinele reţelei Mega Image. În Carrefour, produsele au ajuns abia în 2021.

„Ne aşteptăm să crească cantitatea de fructe şi să mergem şi în alte oraşe şi în alte reţele de magazine“, a continuat producătorul.

100.000 de euro investiți

Potrivit precizărilor făcute pentru sursa citată de Adrian Nicolae, acesta deţine o afacere integrată cu acest tip de fruct – pepinieră şi plantaţie – din 2012, în comuna Augustin, situată la 50 de kilometri de Braşov. În 2019, el a investit aproximativ 100.000 de euro în cea de-a doua plantaţie-pepinieră, situată în localitatea Codlea, din acelaşi judeţ. Plantaţia se întinde pe 2,5 hectare, iar pepiniera se întinde pe 1,2 hectare.

Compania sa oferă și material săditor, respectiv consultanţă pentru agricultorii la început de drum, care vor să înfiinţeze o astfel de cultură.

Citând aceeași sursă, cei de la ZF Corportate scriu că aproximativ 600-700 de culturi au fost înfiinţate cu material săditor din pepiniera lui Nicolae, aceasta fiind şi una dintre cele mai mari din ţară.

„În decembrie, am înfiinţat Asociaţia Naţională a Producătorilor de Goji din România (ANPG). Este un plus pentru toţi cultivatorii de goji, pentru că vom avea o putere de reprezentare mai mare. (…) În România sunt peste 1.000 de producători de goji şi până la finalul acestui an sper ca 100 dintre ei să facă parte din ANPG“, a continuat iniţiatorul formei asociative.

Demn de menționat este și faptul că, la noi în țară, firma lui Nicolae a omologat primul soi de goji românesc, certificat bio. De altfel, în 2021, firma urmează să omologheze şi ce de-al doilea soi, care este mai amărui şi mai productiv. În fine, pentru a închide ciclul, urmează investiția într-o fabrică de prelucrare a acestui fruct.

Acest fruct asiatic există în două varietăţi, și anume goji destinat consumului, respectiv cel destinat procesării pentru industria farmaceutică.

Profitul obținut pe o plantație de goji de un hectar este mult mai mare față de cel realizat la legume tradiționale. La un calcul rapid, se poate ajunge ușor la zeci de mii de euro pe hectar. Aceste fructe cu origini asiatice au un conținut de beta-caroten mai mare decât al morcovilor și au mai mult fier decât soia și spanacul.

În plus, fructul de goji este un binecunoscut antioxidant, are minerale și câteva sute de principii active.

Smart Farm III: semănat cu rată variabilă, Ferma, 06 februarie 2021 -

În luna octombrie 2020, proiectul SMART FARM, derulat de Titan Machinery,a intrat în a treia etapă, continuând cu semănarea grâului cu rată variabilă. un articol de BOGDAN CONSTANTIN - PR & Communication Specialist Titan Machinery România  Campania de înființare a culturii s-a desfășurat pe întreaga suprafață de 180 ha, însă variabil pe 103 ha din aceasta, diferența fiind semănată convențional pentru comparație.

Acțiunea a avut loc în localitatea Furculești din județul Teleorman, în perioada 19-21 octombrie 2020, și a avut la bază cele mai avansate sisteme și echipamente pentru Agricultura de Precizie.

 4 OPERAȚII PREGĂTITOARE

Lucrările premergătoare operațiunii de semănat variabil au fost următoarele:

1. Pregătirea patului germinativ prin scarificare la adâncimea de 20 cm cu Väderstad TopDown, cu o lățime de lucru de 3 metri, și discuit la adâncimea de 10 cm cu Vogel&Noot Terra Disc 500;

2. Cartarea Agrochimicăîmpreună cu partenerul Cartagris, obținerea rezultatelor și a Planului de Fertilizare (în prima etapă a proiectului SMART FARM);

3. Scanarea prin inducție electromagnetică a solului cu Senzor SoilXplorer, prelucrarea datelor și obținerea hărților VRA și VSR (în prima etapă a proiectului SMART FARM);

4. Aplicarea de îngrășământ (compozit Fosfor și Azot) cu Rată Variabilă cu ferilizatorul Sulky X40 (n.r. vezi etapa a II-a a proiectului SMART FARM).

Toate aceste etape au un rol esențial în cadrul SMART FARM, în virtutea atingerii obiectivelor propuse: producție maximă și costuri reduse!

 ECHIPAMENTE INTELIGENTE

Etapa a III-a a acestui proiect a pus din nou în prim-plan expertiza Titan Machinery România de Semănare cu Rată Variabilă, cu echipamentele inteligente de care dispune: semănătoarea ce beneficiază de cea mai înaltă tehnologie de semănat precis în regim de mare viteză, Väderstad Rapid A 600 (n.r. cu o lățime de lucru de șase metri), capabilă să aplice norme de semănat în b.g./mp (n.r. boabe germinabile/metru pătrat), respectiv tractorul Case IH Optum 270 CVX, echipat cu sistemul integrat de autoghidare ACCUGUIDE cu semnal de mare precizie RTK+, Terminal ISOBUX XCN 1050 CASE IH RTK +, pentru aplicarea Hărții de Variație.

 CRITERII DE STABILIRE A RATEI VARIABILE

Alături de Titan Machinery România, ca și în anii precedenți, partenerii de la Limagrain au fost parte integrantă a acestei etape de semănare a soiului de grâu Avenue. Aceștia au livrat hărțile de semănat cu rată variabilă generate în platforma software Agrility-Easy VR. Ratele de variație s-au fixat în urma unor rapoarte detaliate cu privire la: evoluția culturilor premergătoare din ultimii cinci ani, suma temperaturilor şi precipitaţiilor înregistrate în aceeaşi perioadă de timp pe aceste suprafeţe și caracteristicile solului, ținând cont totodată și de particularitățiile soiului Avenue.

 PRECIZIE GARANTATĂ DE TEHNOLOGIA SEEDEYE

Aceste hărți au fost prelucrate de către specialiștii Titan Machinery în programul AFS Software, după care au fost introduse în Terminalul ISOBUS XCN 1050 Case IH. Folosind tehnologia unică SeedEye de la Väderstad a semănătorii Rapid, ratele fixe au fost setate în valori de: număr de seminţe pe metru pătrat. Pe parcursul operațiunii de semănat, senzorii au măsurat precis numărul de seminţe trecute prin fiecare tub de semănat în parte. Prin combinarea acestor informaţii cu viteza de deplasare dată de Sistemul de GPS RTK+, rata a fost ajustată automat pentru a fi menţinută așa cum a fost fixată în hartă.

DENSITATEA DE SEMĂNAT

 Semănatul s-a făcut la o adâncime de 4 cm, cu viteză de înaintare de 14 km/h. Tractorul a transmis prin Terminalul ISOBUS către semănătoare normele de semănat prescrise în hartă. Prima pacelă a fost semănată cu densități cuprinse între 355 b.g./mp până la 580 b.g./mp, iar martorul - semănat convențional cu Limagrain, pentru comparație - 12 ha, cu rată fixă de 390 b.g./mp.

Cea de-a doua parcelă a fost semănată cu densități cuprinse între 337 b.g./mp, până la 440 b.g./mp și parcela convențională semănată de fermier - 53 ha, fără a cunoaște datele ratelor prescrise de Software Agrility, cu doza de 200 kg/ha.

 PRODUCȚIE MAXIMĂ, COST REDUS

Proiectul Smart Farm Titan Machinery reprezintă o premieră pe continentul european pentru RATA VARIABILĂ de semănat la cultura de grâu. Împreună cu colaboratorii Titan, vom implementa tehnologii pentru agricultura de precizie pe tot parcursul ciclului de producție.

Ne vom folosi de cele mai inteligente sisteme existente în lumea agriculturii avansate: roboți, senzori, drone, imagistică satelitară, utilaje autonome. Ca atare, fii pe fază să vezi cum se face o agricultură titanică, inteligentă, cu costuri minime și rezultate maxime, cu cele mai inovative soluții de pe piață și de la cap la coadă! 

 Care este starea culturilor pe frontul de vest?Liviu GORDEA 06 februarie 2021 -

După o toamnă cu destule bătăi de cap, din cauza ploilor în exces care au întârziat însămânţările, culturile din vestul ţării au rezistat primului val de îngheţ.

La mijlocul lunii ianuarie, pe terenurile aflate în exploatarea societăţii Agroind Cauaceu zăpada aşternuse un strat de 7-8 cm. Aici s-au semănat în toamnă 800 de hectare cu rapiţă şi 1.400 de hectare cu cereale păioase, respectiv grâu, orz şi orzoaică. Dar nu toţi fermierii din zonă au reuşit să-şi pună în aplicare planurile. „În toamnă a plouat mult, aproape 65 de zile, şi nu s-a putut intra la semănat. Iar când s-a îndreptat vremea au preferat să înfiinţeze noile culturi în loc să recolteze. Nici nu a existat capacitatea de a prelua atâta porumb, căci producţiile au fost bune. Estimez că undeva până în 5% din suprafaţă a rămas nerecoltată. Noi am obţinut o producţie medie la stas de 13,5 tone la hectar”, mi-a mărturisit Mihai Budai, tehnologul celor de la Agroind Cauaceu.

Atac masiv de musca galbenă

 Dacă rapiţa s-a dezvoltat foarte bine, probleme au apărut pe suprafeţele de păioase la care s-a întârziat semănatul. „Plantele au răsărit, dar multe numai în coleoptile sau maxim în două frunze. Deci nu erau chiar pregătite pentru ger. Semănăturile de toamnă le-am încheiat abia la începutul lunii decembrie, ceea ce nu s-a mai întâmplat la noi în fermă”, admite inginerul agronom. Acolo unde s-a semănat înainte de apariţia ploilor, acesta s-a trezit cu un atac masiv de musca galbenă a cerealelor. „Am semnalat între 3 şi 6 larve la coletul plantelor. Acolo a trebuit investit în tratamente cu insecticide sistemice, 350 până la 400 de lei la hectar. Pe suprafeţele semănate la timp nu au fost probleme pentru că temperaturile au fost destul de scăzute şi nu au favorizat dezvoltarea bolilor. Ici-colo a mai apărut făinarea, dar nesemnificativ”, declară acesta.

 Cu 30% mai puţină rapiţă

 În cazul rapiţei, startul în vegetaţie a fost exploziv, motiv pentru care s-a aplicat de două ori regulator de creştere. „Poate pe 15-20 la sută din suprafaţă plantele sunt în 4-5 frunze, dar restul sunt deja în 8-9 frunze. Cultura se află într-un stadiu mai bun decât acum un an, însă asta în condiţiile în care ne-am îngrijit mai mult de ea pentru că am redus cu 30% suprafaţa alocată rapiţei, din cauza rotaţiei. Am tot semănat rapiţă după grâu în ultimii ani pentru că nu reuşisem să recoltăm porumbul la timp şi atunci ne-am trezit că s-au înmulţit peste măsură dăunătorii”, a remarcat Mihai Budai.

  Undeva între 10 şi 12% din suprafaţă a rămas nearată în Bihor. Unii fermieri mai au şi acum de recoltat porumbul - MIHAI BUDAI, tehnolog la ferma Agroind Cauaceu

 Un nou inamic al culturilor

 Anul trecut, rapiţa celor de la Agroind a fost afectată serios de apariţia unui nou dăunător. Este vorba de gărgăriţa albastră a verzei, cu denumirea ştiinţifică Baris chlorizans, care apare de regulă după înflorire, când silicvele sunt formate. „Se hrăneşte câte puţin şi depune în partea superioară a coletului între una şi patru larve, dar în general 2-3, care încep să mănânce vascularizaţia. Prin urmare nu se mai alimentează silicvele, rapiţa se coace prematur iar masa a o mie de boabe e foarte redusă. În sensul că pot apărea pierderi şi de 40 la sută din producţie. Am avut parcele, mai ales la hibrizii semi-timpurii, care au înflorit mai devreme, unde pierderile înregistrate au fost de 700-800 kg la hectar, exclusiv din cauza acestei insecte. Media obţinută a fost puţin peste 3 tone la hectar. Bine, am avut suprafeţe de pe care am recoltat şi 4,2 tone la hectar, dar au fost şi de 2,2 tone. Acest dăunător a fost localizat în Franţa, în 1926, dar în ultimii ani şi-a făcut simţită prezenţa prin Serbia, Slovacia şi Cehia. Iar în 2020 a apărut şi în vestul României şi nordul Bulgariei”, mi-a explicat bihoreanul.

60.000 de tone în silozuri

 Societatea administrată de Dan Corbuţ mai avea pe stoc la mijloc de ianuarie circa 30 mii de tone de porumb şi cam tot atâtea de grâu, doar o parte din producţia de anul trecut fiind vândută sau contractată. „Am avut trei ani la rând producţii bune la culturile de prăşitoare în vestul ţării, mai puţin la floarea-soarelui, care a avut de suferit din cauza excesului de precipitaţii. Iar la cei care nu au intervenit cu tratamente, producţiile nu au excelat. Aşteptăm să vedem în ce condiţii vom încheia contractele futures pe anul acesta. Deocamdată nici traderii nu îşi pot face un plan din cauza preţurilor destul de ridicate. Acum nu se discută sub 185 de euro tona de porumb şi 195 de euro tona de grâu”, a constatat Mihai Budai.

 

Uscarea artificială a porumbului

 Ceva mai la nord, Marian Coneac, directorul tehnic de la Promat Comimpex Tăşnad, societate care exploatează aproape 7.000 de hectare în judeţul Satu Mare, ne spunea că primul val mai serios de îngheţ din această iarnă a prins culturile descoperite. „Nu avem strat de zăpadă, dar sperăm să nu ţină foarte mult această perioadă cu temperaturi negative. Toate plantele au răsărit. Noi am reuşit să semănăm în epoca optimă. Am desicat o mare parte din suprafaţa cu porumb şi asta ne-a ajutat foarte mult. Noi recoltam când nimeni nu o făcea şi am eliberat terenul pentru lucrările de toamnă. În condiţiile în care la alţii porumbul era încă verde, noi recoltam cu umiditate de 27-28%. De vreo cinci-şase ani aplicăm această tehnologie”, susţine acesta. Producţia medie la hectar a fost de 9 tone, întreaga cantitate recoltată fiind apoi valorificată la preţul de 80 bani/kg. În toamnă au fost semănate 1.100 de hectare cu rapiţă şi 1.400 de hectare cu grâu. Marian Coneac

CUM FACI DESICAREA FĂRĂ NICIUN RISC?Deşi desicarea culturilor este o practică des întâlnită în anumite regiuni ale lumii, puţini sunt cei care o aplică la noi în ţară. Respectarea momentului aplicării desicantului este foarte importantă pentru a nu afecta calitatea boabelor. Faptul că în masa de seminţe nu mai apar boabele verzi, că buruienile ivite tardiv în sole se elimină, că rezerva de buruieni cu înmulţire prin stoloni se reduce, precum şi posibilitatea eşalonării recoltării fac din desicare o verigă tehnologică extrem de practică. Ea este însă contraindicată în loturile semincere, din cauza efectului pe care îl poate avea aplicarea prea devreme a erbicidului asupra viabilităţii seminţelor. un articol de LIVIU GORDEA

INDUSTRIE ALIMENTARAFabrica de Ulei Mândra, succesoarea Întreprinderii de Ulei Bârlad, este în căutare de investitori Media-Advertising / 04 - 05 februarie

Fabrica de Ulei Mândra, fosta Întreprindere de Ulei Bârlad, este în căutare de investitori pentru repunerea în funcţiune şi dezvoltarea activului.

Activul, înfiinţat ca urmare a iniţiativei marelui industriaş român Nicolae Malaxa şi recunoscut pentru crearea mărcilor de ulei Floris şi Clariol, este compus din teren în suprafaţă de 21.317 mp, clădiri, utilaje şi echipamente, oferă posibilitatea de utilizare în domeniul procesării uleiului, precum şi în alte scopuri industriale sau chiar dezvoltarea de proiecte rezidenţiale.

Poziţionarea geografică a Fabricii de Ulei Mândra, într-o zonă uşor accesibilă a judeţului Vaslui, în proximitatea surselor de materie primă situate în Vaslui, Iaşi, Botoşani, Suceava, Neamţ şi Bacău, precum şi Republica Moldova, îi oferă operatorului platformei industriale un avantaj competitiv major în piaţă din punct de vedere logistic.

Instalaţiile de producţie a uleiului, aflate în stare de folosinţă, au o capacitate de 2.400-2.500 de tone de ulei/lună, iar fluxul tehnologic pe linia de extracţie are o capacitate de 7.000 de tone/lună.

Preţul de vânzare al activului este de 2.464.006 euro, fără TVA.

Pentru detalii despre activ, posibilitatea de achiziţionare şi oportunităţi de dezvoltare, luaţi contact cu serban.araboaei@citr.ro, telefon: 0721 331 854.

https://sales.citr.ro/detalii-produs/CITRPortal-DetaliuProdus/79192-Fabrica-de-Ulei-M-ndra-B-rlad-jud-Vaslui

https://www.citr.ro/

Grafice de gusturi globale anticiparea aromelor și ingredientelor de top ale consumatorilor pentru anul viitor RO.aliment, February 5, 2021 Consumatorii călătoresc prin lume cu papilele lor gustative, punând un nou accent pe gusturile tradiționale și reconfortante, precum și pe bunăstare.

Kerry, compania pentru Gust și nutriție, a lansat graficele sale anuale de gusturi pentru 2021, divulgând aromele și ingredientele care vor inspira inovarea și excelența gustului în cadrul întregului peisaj al alimentelor și băuturilor.

Se așteaptă ca tendința spre gusturile familiare și nostalgice, care a reapărut în timpul pandemiei, să continue și în următorul an, în timp ce oamenii își caută confortul în alimente și băuturi. Consumatorii gravitează spre gusturi reconfortante și familiare, în care deserturile clasice, precum banana split, plăcinta cu mere și cremele sunt prezentate ca arome în diferite categorii – inclusiv în categoriile „dulce” și „băuturi”. Tendințe europene În Europa, restricțiile de deplasare din 2020 i-au făcut pe consumatori să călătorească prin lume cu ajutorul papilelor gustative. Acest lucru este evidențiat în graficele de gusturi, în care se observă o creștere a gastronomiei coreene, indiene, thailandeze, grecești și spaniole, dar și în notele exotice precum Calamansi și Acerola. Tendințele legate de sănătate și bunăstare continuă să prindă viteză și să atragă interesul consumatorilor, în timp ce aprovizionarea sustenabilă devine și ea mai importantă.

„2020 a fost un an unic. În timpul perioadei de carantină, consumatorii au rămas conectați online și au continuat să împărtășească mâncarea care i-a entuziasmat, sporind nevoia de texturi jucăușe și arome interesante,” spune Christina Matrozou, manager de marketing pentru gusturi în Europa și Rusia.

 „Fermentația a început să apară în mai multe categorii de produse, iar produsele în oțet și cele murate au devenit tendințe și arome de top. Aromele tradiționale de citrice, vanilie, ciocolată și grătar vor rămâne relevante în 2021, dar consumatorii se așteaptă să se bucure de aceste gusturi prin arome care sunt mai sustenabile sau care au origine certificată. Între timp, plantele precum lavanda, curcuma și busuiocul pot satisface nevoile consumatorilor prin mai multe produse alimentare și băuturi care susțin misiunea obținerii unei stări de bine prin metode holistice.”

Abordând o viziune orientată spre consumatori și spre tendințe, graficul de gusturi folosește modelele de achiziție ale consumatorilor, performanța produselor destinate vânzării cu amănuntul, influențele din serviciul alimentar și susținerile experților companiei în gastronomie, băuturi și mixologie pentru a prezice gusturile din anul viitor. Trendspotter™ de la Kerry, o inteligență artificială brevetată care prezice tendințele gastronomice în funcție de conținutul rețelelor de socializare globale, a fost utilizată pentru a furniza o perspectivă suplimentară, inspirație și validarea aromelor și a ingredientelor care influențează piața.

„Graficele de gusturi susțin producătorii prin furnizarea unei prezentări generale experte a aromelor și ingredientelor cheie, populare și emergente pe mai multe categorii. Acest lucru accelerează timpii de dezvoltare a produselor noi, facilitând selectarea aromelor în timpul fazei de cercetare și dezvoltare. Clienții Kerry pot utiliza aceste tendințe într-un mod cu totul interesant, având suficient spațiu pentru a inova și crea produse care vor rezona cu clienții,” a adăugat aceasta.

Graficul gusturilor Kerry 2021 pentru Europa poate fi descărcat de aici.

Despre Kerry

Kerry, compania pentru Gust și nutriție, oferă soluții care hrănesc oamenii din toată lumea. De la începuturile sale modeste ca și cooperativă irlandeză de lactate, Kerry a devenit un lider important în industria alimentară internațională, cu birouri în 32 de țări, 151 unități de producție și peste 26.000 de angajați la nivel global, inclusiv peste 1.000 de cercetători în domeniul alimentar.

Noi venim cu o puternică moștenire alimentară, alături de cei peste 40  de ani de experiență, informații globale și cunoștințe de piață, experiență culinară și în aplicații, precum și cu o gamă de soluții unice care anticipează și abordează necesitățile clienților noștri. Pentru mai multe informații, vizitați Kerry.com.

Cei mai mari 10 producători de lactate = 66% din cota de piață din România, RO.aliment, February 3, 2021 Ponderea cotei de piaţă cumulate deţinute de cei mai importanţi zece jucători din sectorul de fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor este de 66%, arată un nou studiu realizat de Coface România.

Studiul a vizat datele financiare depuse pentru anul 2019 de către 494 de companii.

Cercetarea mai indică o evoluţie pozitivă a veniturilor în 2019, în creştere cu aproximativ 5% faţă de 2018, profitabilitatea aflându-se de asemenea într-o uşoară creştere. Totodată, aproximativ 34% dintre companii au înregistrat o pierdere netă la sfârşitul anului 2019, 18% dintre companii înregistrând o pierdere mai mare de 20%, 10% dintre ele având un profit peste 20%. Cele mai multe companii din cele analizate de Coface (62%) sunt încadrate drept companii cu un risc scăzut.

Coface enumeră amenințările industriei lactatelor

„Deşi acest sector beneficiază de un trend relativ constant, dat de tendinţele de consum ale populaţiei, există ameninţări de care jucătorii din piaţă ar trebui să ţină cont în strategiile viitoare. Structura de finanţare a activităţilor pentru aproape jumătate din companiile din sector (grad de îndatorare > 80% pentru 47% din firme, datoriile pe termen scurt reprezintă 100% în total datorii pentru 45% din companii) este o ameninţare care ar putea determina chiar ieşirea de pe piaţă a acestor companii. Creşterea importului de produse lactate reprezintă o presiune suplimentară, mai ales în contextul regulamentului Comisiei Europene nr. 775/2018 intrat în vigoare la 1 aprilie 2020 cu privire la etichetarea produselor alimentare. Astfel, dacă materia primă nu provine integral din România, pe etichetă nu va putea scrie ‘Produs în România’ şi va trebui să scrie ‘Produs în Uniunea Europeană’ ceea ce va face diferenţierea produselor mai dificilă pentru consumatori în ceea ce priveşte locul de producţie”, a declarat Nicoleta Marin, senior financial analyst, Coface România.

„Sectorul de fabricarea produselor lactate şi a brânzeturilor rămâne unul puternic polarizat, cu un grad ridicat de concentrare a jucătorilor, eşalonul superior fiind dominat de companii multinaţionale, cu o experienţă robustă şi o scalabilitate a întregului lanţ de producţie (achiziţie) materie primă – procesare – distribuţie care le permit să opereze în condiţii de marjă relativ redusă (single digit – o singură cifră). Marjele ‘single digit’, precum şi rentabilitatea capitalului investit (ROE) aflată în vecinătatea mediei locale (i.e. calculată pentru toate sectoarele interne), determină o continuă optimizare a capacităţilor de producţie locale, fapt vizibil de altfel şi în deciziile luate de către jucători de top în cursul anului 2020. În comparaţie cu sectoare de procesare adiacente, cum ar fi cel al procesării cărnii, volatilitatea preţului materiei prime a fost semnificativ mai redusă în tot cursul anului 2020 atât în plan intern cât şi european, controlul acestui cost direct rămânând prioritar pentru a opera sustenabil într-un sector cu o marjă atât de frugală. Integrarea pe verticală, optimizarea operaţiunilor de producţie şi respectiv procesare a laptelui, dezvoltarea vizibilităţii portofoliului de branduri, extinderea categoriilor de produse precum şi migrarea pieţei în zona de produse superior calitative (ex. bio) sunt vectori care vor domina evoluţiile acestui sector şi în cursul anului 2021”, a adăugat Bogdan Nichişoiu, Manager Rating, Coface România.

Datele oficiale, de la INS

Potrivit datelor INS, producţia de lapte şi produse din lapte a crescut în 2019, cea mai mare creştere fiind pentru laptele de consum (8%). Raportat la intervalul august 2019 – august 2020, din punct de vedere al cantităţii de lapte colectat spre procesare, cea mai mare cantitate a fost înregistrată în luna iunie 2020 şi anume 108.979 tone.

De asemenea, cantitatea de lapte brut importată de unităţile procesatoare a crescut cu 24.160 de tone (+28,2%), în perioada ianuarie – octombrie 2020 faţă de acelaşi interval din 2019. În ceea ce priveşte produsele lactate obţinute, pentru acelaşi interval, s-au raportat creşteri ale producţiei la: unt cu 928 tone (+10,8%), lapte de consum cu 24.655 tone (+9,1%) şi brânzeturi cu 1.286 tone (+1,6%).

Vânzările de alimente, băuturi și tutun, creștere de 5% în 202004 Feb 2021 | de Simona Popa

Afacerile din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule şi motociclete) au înregistrat anul trecut o creștere ca serie brută de 5% pe segmentul vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun față de 2019.

Nu la fel de bine au evoluat vânzările magazinelor alimentare dacă raportarea se face luând în calcul doar luna decembrie 2020 față de decembrie 2019. Datele publicate de Institutul Național de Statistică indică un avans de 1,7% (serie brută) înregistrat în intervalul analizat.

Raportat însă la luna noiembrie, devine evident impactul sărbătorilor de iarnă. Datele INS arată că vânzările de alimente, băuturi și tutun au înregistrat o creștere cu 17,3% (serie brută) în decembrie 2020 față de noiembrie 2020.

Cumulat, în 2020 volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut față de anul 2019 ca serie brută cu 2,2% datorită creșterii vânzărilor de produse nealimentare (+5,6%) și vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (+5,0%). Comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 8,0%.

Unilever, rezultate stabile la nivel global în 202005 Feb 2021 | de Fulvia Meirosu Deși la prima vedere pandemia a avut un impact pozitiv asupra vânzărilor produselor din portofoliul Unilever, per ansamblu compania a raportat rezultate stabile pentru 2020.

Mai exact, Unilever și-a majorat vânzările pe segmentul de produse de igienă și curățenie, însă această creștere a fost contrabalansată de scăderea vânzărilor pe segmentele de beauty și make-up, pe fondul restricțiilor sociale.

Criza sanitară a influențat și celelalte categorii de produse din portofoliul companiei. Brandul de înghețată Ben&Jerry’s a obținut performanțe foarte bune în retail, în timp ce livrările către industria de catering s-au redus drastic. În schimb, produsele The Vegetarian Butcher au înregistrat un avans de 70% în trimestrul patru din anul trecut.

Unilever a încheiat anul trecut cu vânzări totale de 50,7 miliarde de euro, cu 2,4% mai puțin față de anul precedent. Profitul net s-a redus nesemnificativ, cu 0,8%, până la 6,1 miliarde de euro. Pe fondul creșterii costurilor, profitul operațional s-a redus cu 4,6% față de 2019.

Compania estimează pentru următoarea perioadă o creștere puternică a cererii pentru produse vegetariene, deci se va concentra pe dezvoltarea acestei categorii. În plus, CEO-ul Alan Jope intenționează să dezvolte canalul de ecommerce, dat fiind că vânzările online au atins 9% din cifra de afaceri.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

În 2020 au fost livrate trei malluri noi, în Brașov, Târgu Mureș și Târgoviște, dar oferta de spații noi va scădea considerabil în acest an Angela Alexandru05 Feb 2021 - Știri și Noutăți

Anul 2020 a fost caracterizat de o activitate crescută în orașele regionale în ceea ce privește livrările de centre comerciale, dar volumul livrărilor de spații noi se va reduce puternic în anul curent, potrivit datelor companiei de consultanță imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

În total, au fost livrate la nivel național noi spații comerciale cu o suprafață cumulată de circa 126.000 mp în 2020, stocul de retail modern din România ajungând la 4,04 milioane de metri pătrați, reflectând o densitate medie de 209 mp / 1.000 locuitori. Stocul cuprinde atât centre comerciale (57% din spații), cât și parcuri de retail (36%) și galerii comerciale (7%).  

Poate te interesează și despre cum retailul modern a crescut cu 15% în 2020: s-au deschis peste 300 de magazine.

Principalele livrări au fost reprezentate de componenta de retail a proiectului mixt dezvoltat de AFI Europe la Brașov, având o suprafață închiriabilă de 45.000 mp, Shopping City Târgu Mureș (40.000 mp închiriabili) dezvoltat de NEPI Rockastle și Dâmbovița Mall, primul proiect de retail modern din Târgoviște, dezvoltat de MAS Real Estate și Prime Kapital, având o suprafață închiriabilă de aproximativ 33.000 mp.

Cele mai importante proiecte aflate în acest moment în construcție și a căror livrare este planificată în 2021 sunt extinderea centrului comercial Colosseum din zona de nord-vest a Capitalei, prima fază a centrului comercial de tip outlet Fashion House Pallady (deschis din 25 martie) dezvoltat de Liebrecht & wooD și Sepsi Value Center din Sfântu Gheorghe, aceste proiecte însumând o suprafață închiriabilă de aproximativ 40.000 de metri pătrați. Per total, ne așteptăm ca livrările de spații de retail modern din acest an să se ridice la aproximativ 60.000 de metri pătrați, în scădere cu circa 50% față de anul precedent.

Bogdan Marcu, Partner, Retail Agency, Cushman & Wakefield Echinox: „Finalizarea în 2020 a unor importante proiecte care întregesc oferta de retail din anumite orașe regionale ne arată faptul că principalii jucători au în continuare apetit pentru noi dezvoltări în România, în ciuda actualului context pandemic ce a afectat predictibilitatea și sustenabilitatea veniturilor. Performanțele principalelor ancore ale parcurilor de retail, combinate cu o rezistență superioară a acestor proiecte în perioada pandemiei, au creat bazele unei atenții exclusive a dezvoltatorilor către acest gen de proprietăți, lucru de altfel demonstrat atât de proiectele în construcție, cât și de cele aflate în diverse stadii de planificare. În plus, atât proiectele mixte, cât și cele de birouri și rezidențiale de mari dimensiuni, vor avea o componentă de retail din ce în ce mai consistentă, proximitatea și accesibilitatea devenind elemente esențiale în determinarea comportamentului de consum."

Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanță imobiliară pe piața locală, activând în toate segmentele pieței imobiliare. Departamentul de retail al companiei a închiriat în ultimii doi ani spaţii cu o suprafaţă cumulată de peste 30.000 de metri pătraţi în proiecte de retail din Bucureşti şi din ţară.

Studiu Ipsos: Take-out sau livrare la domiciliu? Cum a influențat pandemia obiceiurile de cumpărare și ritualurile de mâncat în oraș, Andra Imbrea 04 Feb 2021 - Interviuri și Analize

63% dintre consumatori declară că au mâncat mai rar la restaurante locale, iar 43% au făcut cumpărături online mai des decât înainte de pandemie, arată un nou studiu Ipsos care a acoperit 28 de țări. Pe pe altă parte, nivelul de interes față de achiziționarea produselor locale (de la fermieri, producători, companii sau restaurante locale) nu s-a schimbat în această perioadă.

La nivel mondial, 63% dintre consumatori afirmă că frecventează restaurantele mici sau locale mai rar decât înainte de pandemie. Există însă diferențe notabile la nivel de regiune sau continent.

Mâncăm mai puțin în afara casei, însă recurgem mai mult la comenzi online

America Latină (79%) și America de Nord (68%) se confruntă cu un declin în privința frecvenței de vizitare a restaurantelor mici sau locale, spre deosebire de Asia-Pacific, unde doar jumătate dintre consumatori (54%) se încadrează în această situație. Ilustrativ este cazul Japoniei, unde doar 44 dintre consumatori au redus frecventarea restaurantelor locale.

În Europa, deși într-o măsură mai mică față de alte regiuni, pandemia a afectat industria HoReCa locală cu precădere în țări precum Turcia (72%), Olanda (69%) sau Marea Britanie (65%). La polul opus se situează Ungaria sau Polonia, unde mai puțin de 50% dintre consumatori se arată afectați de criza actuală în privința frecventării restaurantelor mici sau locale.  

Frecvența de vizitare a restaurantelor locale a cunoscut o scădere mai mare în rândul femeilor (66% față de 59% în rândul bărbaților) sau a consumatorilor în vârstă (68% pentru segmentul 50-74 ani, față de 57% în rândul celor cu vârsta sub 35 ani).

Poate te interesează și: Studiu Ipsos: Oamenii s-au îngrășat cu 6 kg, în medie, în pandemie

În paralel, a crescut interesul față de opțiunile de tip take-out (consum în afara restaurantului/ mâncare la pachet) sau livrare la domiciliu. La nivel mondial, 23% dintre consumatori declară că au recurs mai des la aceste soluții de la restaurante mici sau locale, iar 45% spun că obiceiurile lor în privința comenzilor de mâncare nu au fost afectate de pandemie.

În acele regiuni sau țări în care consumatorii au mers mai rar la restaurante mici sau locale se înregistrează niveluri peste medie ale interesului față de servicii de tip take-out sau livrare la domiciliu. Acest lucru indică faptul că deși restricțiile locale au afectat ritualurile privind masa în oraș, mulți consumatori susțin industria HoReCa locală continuând să plaseze comenzi la restaurante.       

America Latină și America de Nord au cunoscut cea mai mare dezvoltare a acestor servicii - 3 din 10 consumatori declară că au recurs mai des la take-out sau livrarea mâncării la domiciliu de la restaurante locale, prin comparație cu perioada dinaintea pandemiei. Spre deosebire de celelalte regiuni, în Europa se înregistrează cea mai mare pondere a consumatorilor care spun că pandemia nu le-a modificat obiceiurile la acest capitol (53% față de 45% la nivel global) - în special în țări precum Ungaria, Polonia, Suedia sau Germania, cu procente ce variază între 55-61%. 

Pandemia nu a afectat obiceiurile de cumpărare de la magazinele locale

La nivel global, mai bine de jumătate dintre consumatori (54%) afirmă că frecvența de cumpărare din magazinele mici sau locale nu a suferit modificări ca urmare a crizei actuale. Nu par să fi fost influențate nici obiceiurile de cumpărare care vizează produsele locale, de vreme ce 61% dintre cei intervievați spun că achiziționează produse de la fermieri și producători locali la fel ca înainte de pandemie.  

În țările din Europa, pandemia pare să fi avut un impact mai redus asupra obiceiurilor de cumpărare din magazine mici sau locale, spre deosebire de alte regiuni. 62% dintre consumatorii europeni spun că achiziționează produse din aceste magazine la fel ca înainte de pandemie (mai ales cei din Germania, Ungaria, Suedia și Polonia). La polul opus se situează Orientul Mijlociu și Africa sau America de Nord, unde circa 40% dintre consumatori, în medie, au mers mai rar la magazinele locale prin comparație cu perioada dinaintea pandemiei.

În privința produselor achiziționate de la fermieri și producători locali, interesul a rămas neschimbat atât în Europa (pentru 69% dintre consumatori - în special cei proveniți din Suedia, Polonia, Germania și Ungaria) cât și în America de Nord (68%).  

La nivel global, 4 din 10 consumatori (43%) afirmă că fac cumpărături online mai des decât înainte de pandemie. E de remarcat aici disparitatea la nivelul veniturilor: mai mulți consumatori cu venituri ridicate au recurs mai des la eCommerce, prin comparație cu cei cu venituri reduse (49% față de 37%).     

În plus, există diferențe notabile la nivelul diverselor regiuni incluse în studiu. În Europa sau în Asia-Pacific, pandemia nu a modificat obiceiurile față de comerțul online pentru aproape jumătate dintre consumatori. O pondere similară la nivelul respondenților din America de Nord sau America Latină spun însă că au cumpărat produse online mai des decât înainte de pandemie.  

Studiul Ipsos a fost realizat online, în perioada 20 noiembrie - 4 decembrie 2020, pe un eșantion de 20.504 respondenți adulți din 28 de țări. Țările participante la studiu sunt: Africa de Sud, Arabia Saudită, Argentina, Australia, Belgia, Brazilia, Canada, Chile, China, Coreea de Sud, Franța, Germania, Hong Kong, India, Italia, Japonia, Malaezia, Marea Britanie, Mexic, Olanda, Peru, Polonia, Rusia, Spania, Statele Unite ale Americii, Suedia, Turcia și Ungaria.

Grupul internaţional de origine franceză Ipsos ocupă locul 3 global în domeniul cercetării de piaţă, este listat la Bursa din Paris şi este prezent în 90 de ţări. Ipsos este cel mai mare grup de cercetare prezent în România, cele trei companii - Ipsos România, Ipsos Interactive Services şi Ipsos Digital - având împreună peste 1.000 de angajaţi.

Val de angajări la Lidl, în 47 de orașe. Vânzătorii care iau peste 3.000 de lei net / lună, Andreea Dogar , feb. 6, 2021 Locuri de muncă la Lidl. Foto: lidl.ro

Lanțul de hipermarketuri Lidl face angajări în această perioadă în 47 de orașe din țară, pe poziții foarte diverse, de la vânzători și stivuitoriști la șefi de magazine.

Sunt disponibile următoarele locuri de muncă:

– vânzător– lucrător în depozit– stivuitorist– tehnician în depozit– manager de magazin– asistent de manager de magazin– manager adjunct de magazin– responsabil de planograme în magazin– responsabil pentru relații cu clienții part-time (4 ore)– lucrător în depozit la departamentul de pregătire a mărfurilor– manager de logistică– analist de contracte de achiziții– consultant de conformitate în resurse umane– manager departament tehnic– manager proiect logistică– analist baze de date achiziții– șef vânzări

Joburile sunt în orașele:

– Alba Iulia , Arad, Avrig, județul Sibiu, Bacău, Baia Mare, Balș, județul Olt, Bolintin Deal, județul Giurgiu, Borșa, județul Maramureș, Brașov, Brăila, București, Câmpina, Câmpulung Muscel, județul Argeș, Chișineu-Criș, județul Arad, Cluj-Napoca, Constanța, Corbeanca, județul Ilfov, Craiova, Drobeta-Turnu-Severin, Galați, Hunedoara, Iași, Iernut, județul Mureș, Lugoj, județul Timiș, Mioveni, județul Argeș, Onești, Oradea, Orșova, Otopeni, Pecica, județul Arad, Pitești, Ploiești, Rădăuți, Roman, Roșiorii de Vede, Satu Mare, Slatina, Snagov, județul Ilfov, Ștefănești, județul Ilfov, Ștefăneștii de Jos, județul Ilfov, Suceava, Târgu Jiu, Tecuci, Timișoara, Tulcea, Vatra Dornei, Voluntari

Ce se oferă:

– salariu cu majorări salariale garantate anual– tichete de masă de 15 RON– tichete cadou cu diferite ocazii– sporuri salariale, bonusuri și prime ocazionale– asigurare medicală privată și asigurare de accidente– pachete de asigurare medicală pentru membrii familiei– zile de concediu în plus în funcție de vechimea în companie– o zi liberă cadou cu ocazia zilei de naștere

Aici puteți afla mai multe informații despre aceste locuri de muncă și puteți aplica.

Ce salarii sunt la Lidl

Conform site-ului undelucram.ro, unii vânzători, mai ales cei cu experiență, ajung să câștige salarii foarte bune, de peste 3.000 de lei.

De exemplu, un vânzător casier angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 5 ani, câștiga în septembrie 2019 un salariu lunar net de 4.100 de lei.

Un vânzător angajat în Drobeta-Turnu-Severin, cu o experiență de mai puțin de un an, câștiga în martie 2019 un salariu lunar net de 3.400 de lei și tichete de masă de 315 lei lunar.

Un vânzător angajat full time în Pașcani, cu o experiență în domeniu de 2 ani, câștiga în octombrie 2020 un salariu lunar net de 3.150 de lei și tichete de masă de 300 de lei pe lună.

Un lucrător comercial angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 2 ani, câștiga în septembrie 2019 un salariu lunar net de 3.000 de lei.

Un vânzător comercial angajat full time în Cluj-Napoca, cu o experiență în domeniu de 9 ani, câștiga în decembrie 2020 un salariu lunar net de 2.700 de lei și un bonus de 1.200 de lei pe an.

Un casier angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 3 ani, câștiga în iunie 2020 un salariu lunar net de 2.655 de lei, un bonus de 1.200 de lei pe an, tichete de masă de 300 de lei pe lună și alte bonusuri de 1.000 de lei pe an.

Un lucrător comercial angajat full time în Baia Mare, cu o experiență în domeniu de mai puțin de un an, câștiga în ianuarie 2021 un salariu lunar net de 1.500 de lei.

Un stivuitorist angajat full time în Ploiești, cu o experiență în domeniu de 11 ani, câștiga în octombrie 2020 un salariu lunar net de 2.800 de lei.

Un asistent al unui manager de proiect angajat full time în Brașov, cu o experiență în domeniu de 2 ani, câștiga, în februarie 2021, un salariu lunar net de 3.000 de lei, un bonus de 3.000 de lei pe an și tichete de masă de 300 de lei lunar.

Un manager angajat full time la Cernica, având o experiență în domeniu de 4 ani, câștiga în ianuarie 2021 un salariu lunar net de 4.000 de lei și un bonus de 4.000 de lei pe an.

Un asistent de manager angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de mai puțin de un an, câștiga în ianuarie 2021 un salariu lunar net de 3.600 de lei.

Un asistent de achiziții angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 2 ani, câștiga în ianuarie 2021 un salariu lunar net de 4.100 de lei.

Un manager de achiziții angajat full time în București, cu o experiență în domeniu de 10 ani, câștiga în august 2020 un salariu lunar net de 16.000 de lei.

 Auchan reduce anual risipa alimentară cu peste 800 de tone de alimente : Cosmin Zaharia in EcoLIFESTYLE 5 February 2021

Zero Risipă, programul Auchan pentru valorificarea alimentelor cu un ciclu de viață redus și reducerea risipei alimentare, a generat rezultate semnificative în primele 6 luni de la lansare. În acest interval, alături de clienții săi, retailerul a salvat peste 1,4 milioane de alimente, echivalentul a 406 tone de produse și a peste 812.000 de mese complete, evitând producerea a 1.016 tone de emisii de gaze cu efect de seră.

Disponibil în toate cele 33 de hipermarketuri Auchan, proiectul Zero Risipă este una dintre soluțiile propuse de companie pentru a reduce risipa alimentară, un fenomen care se manifestă în prezent la nivel global. Proiectul presupune identificarea zilnică a alimentelor cu termen de valabilitate scurt, care sunt în perfectă stare de consum conform legislației, și reducerea prețului acestora cu 30%. Pe aceste produse se aplică o etichetă galbenă, cu noul preț redus, fiind ulterior expuse în zonele speciale din magazine marcate cu simbolul Zero Risipă.

Scopul este acela ca hipermarketurile Auchan să devină magazinele în care niciun aliment nu este risipit. Aceasta este miza și ne bazăm în continuare pe responsabilitatea clienților noștri, cărora le mulțumim că au ales să achiziționeze produse din zona Zero Risipă, contribuind astfel, alături de noi, la reducerea risipei alimentare, precum și echipelor din magazine fără de care nu am fi avut aceste rezultate.”, a declarat Corina Dospinoiu, Responsabil CSR Auchan Retail România.

În zonele Zero Risipă din magazinele Auchan se regăsesc produse ambalate din categoriile legume, fructe, carne, pește, brânzeturi, mezeluri, lactate, congelate, sărate, dulciuri, alimentație specială și produse pentru animale, dar și băuturi și produse de panificație, urmând ca proiectul să fie extins și spre alte segmente de alimente.

Kaufland a inaugurat prima Cantină socială pentru persoanele defavorizate, meatmilk , 5 februarie 2021 După cum informează compania într-un comunicat, acțiunea este o premieră, un model de parteneriat privat cu societatea civilă, ce vine în sprijinul persoanelor defavorizate și contribuie la diminuarea risipei alimentare.

Cantina socială și-a deschis oficial porțile în incinta Griro Tower din Calea Griviței nr. 355-357, sector 1, București, după o perioadă de test de două săptămâni.

Zilnic, de luni până vineri, vor fi pregătite aproximativ 500 de porții de mâncare caldă de către personalul specializat, ce vor fi distribuite de reprezentanții Asociației Șansa Ta către persoane vulnerabile și către ONG-uri partenere aflate în legătură cu acestea.

Kaufland România va asigura toate produsele necesare pentru prepararea meselor comunitare. O parte din alimente vor proveni din stocurile aflate în vânzare accelerată, iar meniul zilnic va fi stabilit urmărind folosirea optimă a tuturor resurselor.

Persoanele fără adăpost, dar și familiile cu venituri mici, pot beneficia în fiecare zi, de luni până vineri, de o masă caldă, pregătită special în Cantina socială. Beneficiarii trebuie să fie înscriși în evidența Asociației. Înscrierile se pot face online, completând formularul disponibil aici sau direct la sediul cantinei. Fiecare solicitare va fi procesată de Asociația Șansa ta, iar beneficiarilor li se vor realiza dosare sociale.

Cantina va deservi beneficiarii de luni până vineri și va funcționa în această perioadă în regim take-away (luat la pachet), în linie cu restricțiile actuale.

Spațiul cantinei respectă cele mai înalte condiții igienico-sanitare și dispune de toate dotările necesare, fiind compus din bucătărie, unde se vor depozita și pregăti mesele comunitare oferite, zonă administrativă și cameră tehnică, vestiare pentru femei și bărbați, dar și o zonă de servit cu mese și scaune pentru aproximativ 70 de persoane, ce va fi disponibilă după ridicarea restricțiilor.

Bucătăria este utilată cu echipamente de gătit moderne: cuptoare, plite, mașini pentru gătit (curățat, tocat, paste, etc), frigidere, vitrine, camere pentru depozitare. Printre facilitățile disponibile se numără și sistemele de siguranță, instalații sanitare și de ventilație noi, vestiare cu dușuri, spălătorie pentru echipamentul de lucru, toalete pentru beneficiari, lift pentru persoanele cu dizabilități, dar și o parcare cu 20 de locuri și o zonă de recepție a mărfii.

„Credem că o companie are rolul de a fi partener al comunității și că implicarea face diferența, de aceea ne-am dorit să realizăm acest proiect ce vine în sprijinul persoanelor vulnerabile. Facem constant eforturi pentru diminuarea risipei alimentare, iar prin această acțiune, ne-am propus să folosim inteligent toate resursele de care dispunem și să aducem zâmbetul pe buze celor care au nevoie de ajutor”, a declarat Katharina Scheidereiter, CSR Manager, Kaufland România.

„Ne bucurăm nespus să primim sprijinul Kaufland România și să pornim împreună această inițiativă frumoasă, ce va ajuta atât de mult persoanele fără adăpost și familiile cu venituri mici”, a declarat Gabriel Ciobotaru, președintele Asociației Șansa Ta.

Risipa alimentară este o problemă globală cu consecințe complexe, iar misiunea companiei este ca prin acest proiect să utilizeze inteligent toate resursele de care dispune.

Kaufland și-a propus ca până în 2023 să reducă cu până la 50% risipa alimentară din toate magazinele și să crească nivelul de conștientizare al acestui fenomen și în rândul consumatorilor.

Totodată, Kaufland și-a asumat să susțină și să contribuie la atingerea celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD-uri) lansate de Organizația Națiunilor Unite (ONU), pentru a aborda cele mai presante probleme cu care se confruntă societatea la nivel global. Proiectul Cantina Socială atinge în principal 2 dintre acestea: Fără foamete (ODD 2) și Consum și producție responsabile (ODD 12).

Coronavirusul, trasabilitatea și importanța vizibilității complete a lanțului de aprovizionare, meatmilk , 5 februarie 2021

Exploatarea puterii de control a lanțului de aprovizionare alimentară și a altor tehnologii le poate oferi organizațiilor timp pentru a comunica clienților lor lipsa produselor și a lua măsurile adecvate, se afirmă într-un studiu publicat de FoodLogistic și semnat de specialista în logistică, Suresh Asharaya.

Deficitul din decembrie, o lecție pentru viitor

Anumite produse deficitare în timpul sezonului de sărbători au fost ultimul memento că nu am văzut sfârșitul problemelor legate de lanțul de aprovizionare, în special în timpul acestei pandemii a bolii Coronavirus (COVID-19).

În ciuda faptului că lipsurile au devenit o temă recurentă, este încă foarte dificil să se prevadă problemele prea mult în avans și cu siguranță nu cu un grad ridicat de acuratețe.

În retrospectivă, astfel de lipsuri au sens, dar pot fi extrem de dificil de prezis cu mult înainte de timp. Cu toate acestea, deși nimeni nu are o minge de cristal pentru viitorul îndepărtat, este totuși posibil să se detecteze dezechilibrele cu suficient timp de plumb, nu neapărat pentru a preveni în întregime dezechilibrele, ci pentru a le atenua în mod proactiv efectele nedorite.

Valorificarea puterii tehnologiei

În noua realitate (New Normal), vizibilitatea lanțului de aprovizionare de la un capăt la altul este esențială pentru identificarea dezechilibrelor potențiale de cerere și ofertă pe drum și, din ce în ce mai mult, există tehnologii care pot juca un rol neprețuit în acest sens.

O astfel de tehnologie este un „turn de control” al lanțului de aprovizionare, un „hub” centralizat de date, valori și analize care acoperă întregul lanț de aprovizionare de la un capăt la altul. Există tehnologii predictive bazate pe învățarea automată care pot înțelege relațiile matematice complexe dintre diferiți factori ai lanțului de aprovizionare, cum ar fi forța de muncă, cererea, termenele de livrare a ofertei etc. și pot alerta utilizatorii cu predicții că în „x” numărul de săptămâni, pentru de exemplu, există o probabilitate „y” la sută de lipsă a unui anumit articol (chiar și o șansă de 20% de lipsă poate justifica acțiunea).

Un turn de control al lanțului de aprovizionare poate efectua analize complexe în timp real folosind o serie de date în moduri care sunt pur și simplu imposibile pentru ființe umane. De asemenea, poate continua să colecteze date suplimentare pe măsură ce trece timpul, ceea ce permite algoritmilor să facă predicții cu mai multă încredere. Pentru a clarifica, acest lucru nu este același lucru cu a avea o minge de cristal.

Chiar și cea mai avansată tehnologie a turnului de control ar putea să nu fie în măsură să determine, să spunem la mijlocul sau la sfârșitul lunii noiembrie ce se va întâmpla la mijlocul lunii februarie când va veni Ziua Îndrăgostiților. Cu toate acestea, poate fi capabil să detecteze anumite anomalii la începutul lunii ianuarie, ceea ce indică o potențială problemă în februarie și poate oferi organizațiilor suficient timp pentru a lua măsuri corective.

Este posibil ca în timpul verii, unii dintre acești procesatori de alimente și băuturi să nu fi știut sau să poată prezice o penurie. Dar, poate cândva în timpul toamnei, companiile au reușit să vadă o creștere a cererii în creștere, împreună cu o penurie de forță de muncă și au reușit să detecteze acest lucru destul de devreme pentru a oferi clienților un head-up la începutul lunii decembrie.

Monitorizarea atât în amonte, cât și în aval

După cum au arătat lipsurile și dezechilibrele recente, este extrem de important să se monitorizeze atât lanțurile de aprovizionare în amonte, cât și în aval. Dacă sunteți un producător de alimente și băuturi, trebuie să aveți un impuls asupra a ceea ce se întâmplă în aval – ceea ce cumpără clienții în magazinele alimentare, ce comandă de la restaurante și detalii conexe.

Acestea sunt toate datele care vă vor poziționa pentru a lua decizii mai bune de producție și de gestionare a canalelor. Dar, de asemenea, doriți să știți ce se întâmplă în amonte – care este situația aprovizionării? Care este situația muncii? De exemplu, cum a condus lipsa forței de muncă în fermele din acest an la dezechilibre în lanțul de aprovizionare?

Deficitul de forță de muncă a făcut, de asemenea, parte din motivul pentru care unele penurii de produse; nu a fost vorba doar de cererea crescută. Pe lângă monitorizarea lanțului de aprovizionare end-to-end și efectuarea de predicții pe baza datelor actuale, tehnologiile bazate pe învățarea automată pot utiliza date istorice, cum ar fi modelele care apar în anumite zile, săptămâni și luni pe tot parcursul anului; eficacitatea acțiunilor de stabilire a prețurilor; rata actuală a șomajului, care poate afecta tiparele de cumpărare; și alți factori istorici relevanți și conexi care afectează tiparele cererii.

Ce trebuie să faceți cu privire la lipsuri și excedente

Identificarea problemelor potențiale în avans este doar jumătate din ecuație. Cealaltă jumătate este întrebarea ce să facem cu ei. Dacă anticipați un surplus de produs din cauza cererii scăzute actuale sau anticipate, este posibil să puteți oferi promoții sau reduceri pentru a evita perimarea inventarului. Pe de altă parte, să spunem că, chiar și după creșterea capacității de producție și cu furnizorii care oferă tot ce pot, vă dați seama că nu veți avea suficient produs. Există încă câteva lucruri pe care le puteți face.

Unele organizații, de exemplu, au capacitatea de a echilibra cererea și oferta utilizând pârghii de preț. Am văzut că acest lucru se întâmplă cu prețurile băcăniei pe tot parcursul anului. O altă opțiune este explorarea substituibilității. De exemplu, să presupunem că un anumit soi sau SKU va fi epuizat.

Nu toate scenariile epuizate nu sunt create egale, în special în tryin g ori ca acestea. S-ar putea ca, deși fanii acelui soi sau SKU să-l prefere, ar fi bine să cumpere un alt tip de soi, astfel creșterea ofertei pentru acesta din urmă poate rezolva parțial problema.

Acest lucru se leagă de importanța de a fi transparent și comunicativ cu privire la lipsă, astfel încât clienții să poată explora alternative. În ceea ce privește oferta ecuației, este important să luați în considerare incertitudinea atunci când planificați. O mulțime de planuri de sisteme se bazează pe medii – de exemplu, să presupunem că o organizație planifică 800 de unități într-o săptămână medie, dar acest număr poate varia de la 200 la 1.400 de unități.

Apoi, 800 este media unei game foarte largi și doriți să țineți cont de această variabilitate atunci când planificați. Acest lucru ar trebui făcut nu numai în timpul pandemiei, ci și după ce ieșim din ea, pentru că nu ar trebui să presupunem că lumea va „reveni la normal” în curând. Este posibil ca unele schimbări și tendințe să fie permanente sau cel puțin să persiste pentru o perioadă de timp.

În cele din urmă, introduceți o redundanță în sistemul dvs. Dacă ați obținut întotdeauna una dintre materiile prime de la un singur furnizor, poate fi un moment bun să vă înscrieți cu doi furnizori suplimentari, deoarece acum mai mult ca niciodată, nu doriți să vă puneți toate ouăle într-un singur coș . Redundanța este esențială în stabilirea unui lanț de aprovizionare rezistent.

Când toate acestea sunt luate în ansamblu, tema dominantă care apare este importanța vizibilității lanțului de aprovizionare end-to-end și a monitorizării a ceea ce se întâmplă atât în amonte, cât și în aval. Care sunt tendințele pieței și ale forței de muncă? Cum se poate utiliza cel mai bine tehnologia pentru a colecta date și a identifica potențialele probleme?

Adresarea continuă a acestor întrebări și valorificarea puterii turnurilor de control ale lanțului de aprovizionare și a altor tehnologii le pot oferi organizațiilor timpul necesar pentru a comunica situația clienților lor și a lua măsurile adecvate.

INS: Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul în luna decembrie 2020, meatmilk , 5 februarie 2021

În luna decembrie 2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cu 5,8%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,2%.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută cu 3,4%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,2%.

În anul 2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de anul 2019 ca serie brută cu 2,2%.

Decembrie 2020 comparativ cu noiembrie 2020

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna decembrie 2020, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 5,8% datorită creșterii înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+17,3%) și la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+1,3%).

Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 0,9%. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna decembrie 2020, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 0,2% datorită creșterii înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+6,0%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+0,6%). Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 2,5%.

Decembrie 2020 comparativ cu decembrie 2019

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna decembrie 2020, comparativ cu luna decembrie 2019, a înregistrat o creştere pe ansamblu cu 3,4% datorită creșterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+6,4%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+1,7%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+0,