apar-romania.ro · web view2021/02/01  · orange valley a incheiat 2020 cu o cifra de afaceri de...

77
Stiri 01 februarie 2021, a doua parte Orange Valley isi extinde gama de produse pe baza de catina si asteapta afaceri duble, in 2021 Agrostandard | 31 January, 2021 Orange Valley, producator local de produse pe baza de catina, face bilantul pentru 2020 si anunta care sunt planurile companiei pentru anul curent. Astfel, in 2021, producatorul se asteapta la o crestere de pâna la 100% a vânzarilor si estimeaza dublarea cifrei de afaceri, pâna la 300.000 de euro. In 2020, cele mai cautate produse din portofoliul Orange Valley au fost siropul de catina cu miere de albine si siropul de catina cu miere de albine si ghimbir. Principalul canal de vânzare a fost online si, in medie, valoarea unui cos de cumparaturi a fost de 137 de lei, potrivit unui comunicat al companiei. Orange Valley a incheiat 2020 cu o cifra de afaceri de 120.000 de euro, iar aproximativ 75% din totalul cifrei de vânzari a fost reprezentat de online. Pentru 2021, compania isi propune sa ajunga la o cifra de afaceri de 300.000 de euro. 1

Upload: others

Post on 15-Feb-2021

1 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Stiri 01 februarie 2021, a doua parte

Orange Valley isi extinde gama de produse pe baza de catina si asteapta afaceri duble, in 2021 Agrostandard | 31 January, 2021 Orange Valley, producator local de produse pe baza de catina, face bilantul pentru 2020 si anunta care sunt planurile companiei pentru anul curent. Astfel, in 2021, producatorul se asteapta la o crestere de pâna la 100% a vânzarilor si estimeaza dublarea cifrei de afaceri, pâna la 300.000 de euro.

In 2020, cele mai cautate produse din portofoliul Orange Valley au fost siropul de catina cu miere de albine si siropul de catina cu miere de albine si ghimbir. Principalul canal de vânzare a fost online si, in medie, valoarea unui cos de cumparaturi a fost de 137 de lei, potrivit unui comunicat al companiei.

Orange Valley a incheiat 2020 cu o cifra de afaceri de 120.000 de euro, iar aproximativ 75% din totalul cifrei de vânzari a fost reprezentat de online. Pentru 2021, compania isi propune sa ajunga la o cifra de afaceri de 300.000 de euro.

„Ne bucuram ca am incheiat anul 2020 cu rezultate multumitoare pentru noi, dat fiind contextul in care cu totii ne-am desfasurat activitatea. Am reusit sa functionam la capacitate maxima pâna acum, iar acest lucru nu poate decât sa ne dea incredere ca anul urmator va fi cu mult mai bun. De aceea, pentru 2021 avem in plan extinderea pe mai multe segmente. Ne propunem sa venim cu produse noi, dar si sa avem o prezenta mai buna in ceea ce priveste lanturile de distributie”, a declarat Paul Cretu, fondator Orange Valley.

Orange Valley pregateste pentru 2021 extinderea portofoliului cu produse noi

Pentru 2021, Orange Valley are in pregatire lansarea a patru siropuri noi pe baza de catina in combinatie cu aronia sau menta. Acestea sunt produse 100% naturale, nepasteurizate, fara conservanti si procesate cu 24 de ore inainte de a fi livrate. Siropurile vor fi disponibile atât in magazinul online Orange Valley, cât si in magazinele partenere. Preturile noilor siropuri vor varia in functie de gramaj si ambalaj, insa nu vor fi diferite fata de cele ale produselor deja existente in portofoliu.

Orange Valley isi propune sa lanseze siropurile pe baza de aronia la inceputul lunii februarie, iar cele pe baza de menta incepând cu a doua jumatate a lunii martie.

In egala masura, compania isi propune ca in 2021 sa extinda gama de produse cosmetice, cu inca sase articole. Printre acestea se numara serum facial, crema pentru ten, capsule cu ulei de catina, dar si balsam de buze. Toate aceste produse contin ulei de catina marca Orange Valley si ingrediente 100% naturale. Lansarea produselor e programata pentru luna martie.

In prezent, Orange Valley are ca piata de desfacere mediul online, dar si bacanii si magazine premium. Pentru HoReCa, producatorul are un produs exclusiv, care se regaseste in toate locatiile premium din marile orase din Moldova: Botosani, Suceava, Iasi, Neamt, dar si in unele locatii in Bucuresti.

Creștere spectaculoasă în timpul pandemiei a vânzărilor de produse bio pe piața spaniolă; în România, sectorul rămâne încă slab dezvoltat By lantulalimentar 2021-02-01 3 Mins Read

“În ciuda pandemiei, am facturat cu 31% mai mult pe segmentul BIO și am crescut cu încă 12% în gama alimentelor gata de consum”, a declarat, pentru siteul freshplaza.com, Javier García Linares, director comercial al cooperativei Surinver, din Pilar de la Horadada, Alicante.

HoReCa, un domeniu extrem de afectat de restricțiile din Europa, din cauza pandemiei coronavirusului, este foarte importantă livrarea de fructe și legume proaspete și pentru produsele gata pentru consum. Companii spaniole precum cooperativa Surinver au realizat o creștere semnificativă a cifrei de afaceri cu aceste produse. De asemenea, au reușit să crească, în special, vânzarea de produse BIO, care încă au destul potențial de creștere pe piața spaniolă.

„Când a izbucnit pandemia, am observat că consumatorii au început să caute alimente naturale cu o durată mai mare de valabilitate, în principal din cauza fricii că acestea vor dispărea de pe piață. Din fericire, avem o prezență notabilă cu aceste produse în marile lanțuri de distribuție spaniole și anul acesta am început să le comercializăm și în lanțuri de supermarketuri aflate în expansiune în Spania, cum ar fi Family Cash” spune Javier García Linares

„Supermarketurile spaniole încep să dezvolte secțiuni de preparate gata pentru consum, un segment în care produsele noastre își au locul. Gama noastră include roșii rase cu ulei sau cu usturoi, cu pătrunjel sau oregano; ardei copti; ardei gras, ceapă sau roșii caramelizate. Acest lucru a permis ca cifra noastră de afaceri să crească cu 12% în 2020, în ciuda reducerii uriașe a activității canalului HoReCa. Dacă acest lucru ar fi fost 100% deschis, creșterea ar fi fost cu siguranță mult mai mare ”, mai spune Javier García Linares.

Cooperativa din Alicante a fost înființată în 1974, prin reunirea a 70 de producători agricoli. În prezent, cooperativa are peste 400 de parteneri, fiind prezentă atât la nivel național, cât și internațional. Gama sa de produse a evoluat, de asemenea, adaptându-se la noile tendințe și nevoi. Dovadă a acestui fapt este angajamentul firmei de a implementa controlul integrat, care a permis producătorilor săi să obțină certificate pentru agricultura ecologică. Rezultatele obținute în cursul exercițiului financiar 2020, care se desfășoară din octombrie 2019 până în septembrie 2020, sunt, de asemenea, o dovadă a acestui angajament, deoarece Surinver a atins o creștere de 31% a cifrei de afaceri a producției BIO comparativ cu anul precedent.

“În ciuda faptului că această criză sanitară afectează economia, consumatorii de bio continuă să solicite aceste produse. Deși consumul de produse BIO este încă mult mai mic decât cel al celor convenționale din Spania, am observat o tendință de creștere constantă ”, spune Javier García Linares.

România se află pe penultimul loc în Uniunea Europeană în ce privește pronderea suprafețelor agricole certificate ecologic în cadrul suprafeței agricole totale. Potrivit statisticilor oficiale, sectorul eco din România înregistrează progrese în ultimii ani, atât în ce privește numărul operatorilor certificați, cât și suprafața agricolă certificată.

Lansare drive-in pentru produse de protecția plantelor Mihaela Prevenda , Sâmbătă, 30 Ianuarie 2021 Anii trecuți, în această perioadă, companiile furnizoare de semințe și produse de protecția plantelor organizau evenimente în toată țara, în cadrul cărora se întâlneau cu fermierii și le prezentau noutățile. Lucru aproape imposibil astăzi, în contextul actualei crize sanitare. Și, totuși...

„Stimate partener,

Avem deosebita plăcere de a vă invita la avanpremiera filmului regizat de BASF, în cadrul unui eveniment drive-in. În această seară, totul devine posibil, iar intriga vă va ține cu sufletul la gură.”

Sunt câteva din rândurile așternute pe invitația care aduce cu un bilet de intrare la cinema.

Compania BASF vine și de data aceasta cu un concept inedit pentru simpozioanele de iarnă și le dă întâlnire fermierilor la Iași, în parcarea centrului comercial ERA Shopping Park, pe 1 februarie, la ora 17:30, unde, în siguranță, din propriile autoturisme, vor face cunoștință cu noile produse – fungicidele Revycare și Revystar Flex, care conțin substanța activă Revysol. Pe perioada evenimentului drive-in, noile fungicide BASF vor avea prețuri speciale, anunță organizatorii.

De reținut că, numărul maxim permis în interiorul unui autovehicul este de trei persoane.

Revycare este un fungicid revoluționar de la BASF, bazat pe noua substanță activă Revysol. Se poate utiliza ca al doilea tratament la cereale, asigurând protecție maximă împotriva bolilor foliare și ale spicului. În același timp, datorită efectelor AgCelence, Revycare îmbunătățește fiziologia plantelor, acestea fiind mai viguroase și mai rezistente la factorii de stres precum seceta sau canicula.

Revystar Flex este un pachet fungicid care conține cel mai nou triazol creat de BASF, Revysol (mefentrifluconazol). Revystar Flex este compus din fungicidul Revystar și fungicidul Flexity, fiind recomandat pentru protecția culturilor de grâu.

Agricultura intră în criză fără acțiuni urgente din partea Guvernului Mihaela Prevenda , Vineri, 29 Ianuarie 2021 Alianța pentru Agricultură și Cooperare se teme că banii necesari despăgubirilor pentru culturile înființate în primăvara anului 2020 afectate de seceta pedologică nu vor fi cuprinși în bugetul de stat pentru 2021.

Motiv pentru care Alianța a transmis o adresă Guvernului României, premierului Florin Cîțu, în care prezintă situația grea în care se află agricultura și nevoia unui mic efort bugetar pentru a depăși criza. Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 40% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii.

„Din întâlnirea pe care am avut-o la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în data de 26 ianuarie 2021 cu domnul ministru Adrian Oros, înțelegem că a fost transmis către Ministerul Finanțelor proiectul de buget MADR și care include sumele necesare efectuării plăților pentru aceste despăgubiri. Am fost informați că au fost afectate de seceta pedologică aproximativ 1,2 milioane de hectare de culturi de primăvară (1.216.000 ha, 88.640 beneficiari ai ajutorului de stat), iar efortul bugetar estimat este de aproximativ un miliard de lei.

Vă rugăm să tratați cu maximă responsabilitate menținerea viabilității fermierilor din România, care trec prin momente de criză profundă, știut fiind faptul că un efort mic, bugetar, la timpul potrivit va genera un efect economic major în perioadele următoare. Momentul potrivit și necesar este acum și constă în acordarea despăgubirilor la culturile de primăvară afectate de seceta pedologică severă”, precizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare în adresa trimisă Executivului de la București.

Din situațiile financiare aferente lunii decembrie 2020 și transmise către ANAF de către contribuabilii având cod CAEN 0111 (Cultivarea cerealelor - exclusiv orez -, plantelor leguminoase și a plantelor producătoare de semințe oleaginoase), pentru exploatațiile aflate în zonele afectate de seceta pedologică rezultă o scădere a cifrei de afaceri cu peste 70% comparativ cu perioada similară anului 2019. „Comparativ cu alte sectoare care au avut activitatea afectată de COVID-19 și au beneficiat de amânarea ratelor bancare, producția vegetală nu a avut de suferit ca urmare a acestei pandemii în mod direct, ci mai degrabă indirect, ceea ce a făcut aproape imposibilă apelarea din partea fermierilor la măsura amânării ratelor, pe baza COVID-19, aflându-ne azi în situația unor exploatații agricole care, deși sunt considerate viabile, nu mai sunt finanțabile și nu pot solicita împrumuturi pentru capital de lucru cu scopul de a reînființa culturile de primăvară, pentru anul agricol 2021-2022. Considerăm că fără măsuri de sprijin rapide (despăgubiri pentru culturile de primăvară calamitate de seceta 2020), nu putem asigura capitalul de lucru necesar pentru a relua ciclul de producție. Înțelegem că Ministerul de Finanțe în calitate de ordonator principal de credite are ca obiectiv recuperarea sumelor date cu titlu de ajutor de stat, prin taxe și impozite plătite de contribuabili, motiv pentru care vă atragem respectuos atenția că riscul major, în eventualitatea neaprobarării sumelor solicitate de MADR de la bugetul de stat necesare plății acestor despăgubiri, este de a nu cultiva o suprafată de aproximativ un milion de hectare de teren agricol ca urmare a incapacității de reluare a ciclului de producție”, susțin reprezentanții Alianței.

În România nu există un produs de asigurare complex și funcțional

Circa 20% din fermierii care aveau încheiate contracte forward pe 30-35% din producția medie multianuală, au și acum de achitat penalități cuprinse între 200 și 700 de lei/tonă nerealizată/nelivrată pentru că nu au avut ce recolta din cauza secetei pedologice severe. „Nu este vina fermierilor că în România nu există un produs de asigurare complex și funcțional. În paralel, organizațiile noastre lucrează cu o companie privată, specializată, la conceperea și punerea în piață a unui produs de asigurare pentru riscuri catastrofice, pentru a preveni situațiile similare de despăgubiri, blocaje economice, riscul de a lăsa terenurile necultivate și de a trimite salariații în șomaj”, afirmă reprezentanții fermierilor.

Sumele acordate cu titlu de despăgubiri în cazul culturilor de toamnă au fost introduse în circuitul economic național, fiind folosite de fermieri pentru plata furnizorilor, taxe și impozite către bugetul de stat și cheltuieli cu salariații. „Solicitarea noastră are și o latură socială, justificată de faptul că în timp ce alte sectoare au disponibilizat angajați, contribuabilii având coduri CAEN diviziunea 01 Agricultură nu au renunțat la angajați. 4,5% dintre salariații din România sunt angrenați în sectorul agricol. 40% dintre aceștia sunt afectați indirect de seceta pedologică severă și vor avea de suferit anul acesta din cauza problemelor financiare ale angajatorilor-fermieri care au avut culturile de primăvară calamitate. Pornind de la acest aspect, social, vă reamintim importanța pe care Comisia Europeană o acordă spațiului rural și repopulării acestuia, dacă vorbim despre beneficiari persoane fizice. Venitul obținut din exploatațiile de subzistență, deși nu contribuie la bugetul consolidat sau la bugetul UE, au un rol social în păstrarea specificului rural și populării satelor românești.”

Fără bani, investițiile scad

Deși au căzut precipitații în majoritatea zonelor agricole în ultima perioadă, fermierii spun că acestea acoperă circa 25-40% din deficitul existent. „Este nevoie în continuare de cantități de precipitații cu 55% peste media multianuală pentru a ne apropia de refacerea capacității hidrice a solului necesare culturilor pentru un an agricol normal, în zonele afectate de seceta pedologică severă din anul 2020.”

Alianța pentru Agricultură și Cooperare estimează o reducere a nivelului de tehnologii agricole care se vor practica de către fermierii afectați deja, cu efecte directe în nivelurile de producții și venituri obținute începând cu anul 2021, aspecte care se pot perpetua încă circa 2-3 ani agricoli. „Tocmai de aici rezultă faptul că depășirea acestor situații, tehnologice și economice poate fi realizată prin acordarea despăgubirilor la culturile de primăvară calamitate de secetă, care va facilita accesul fermierilor la tehnologie și va stimula redresarea economică și revenirea la normalitate în toate relațiile din agribusiness. Neavând producții în 2020, vor fi din ce în ce mai puțini furnizori care vor dori achitarea inputurilor la recolta 2021, asta va presupune un efort financiar mult mai mare decât în trecut, pentru înființarea recoltelor din acest an. Pentru menținerea viabilității fermelor și cunoscând faptul că majoritatea agricultorilor nu sunt capitalizați, achiziționează inputurile cu plata la recoltă, vin după un an greu 2020 și nu au perspective de finanțare, singura lor șansă de a reveni pe linia de plutire este să primească despăgubirile aferente culturilor de primăvară calamitate, în regim de urgență. Sumele propuse a fi acordate sub forma despăgubirilor, deși sunt maximum 40% din cheltuielile efectuate, intră în circuitul economic, având efect benefic asupra întregii economii. Ne aflăm în mijlocul unei crize globale, sănătatea noastră trebuie să reprezinte o prioritate, dar la fel de importantă este și hrana. În prima linie se află întreg sistemul medical, ce se mobilizează zi de zi pentru a duce această bătălie. Pe de altă parte, a doua categorie de eroi  sunt cei din sectorul agroalimentar, care continuă să lucreze asigurându-se de stabilitatea întregului lanț specific, garantând populației hrana -un bun indispensabil, care trebuie sprijinită prin toate instrumentele cheie aferente acestui sector strategic. Criza COVID-19 și seceta au readus agricultura în prim plan, evidențindu-i rolul esențial, strategic, pe care îl are pentru securitatea agroalimentară și economico-socială. Contextul actual de redresare și reziliență economică, impune luarea unor măsuri de politici agricole și măsuri de susținere financiară, compensatorie pentru a permite continuarea activității în cadrul companiilor agroalimentare, inclusiv fermierilor mici și mijlocii ce pot genera în continuare și împreună hrana necesară populației și valoare adaugată la produsul intern brut”, încheie Alianța pentru Agricultură și Cooperare adresa către Guvernul României.

Cum încurajează un primar, plata taxelor locale, 31 ianuarie 2021 Pandemia a redus drastic încasările la bugetele locale, aspect care pentru o comună mică poate duce chiar și la un blocaj financiar. Tocmai pentru a nu se ajunge într-o situație neplăcută, mai ales că, este una dintre comunele grav afectate de inundații și necesitățile financiare pentru refacerea drumurilor sunt enorme, primarul din Lopătari a decis să lanseze o provocare sătenilor.

Claudiu Constantin, aflat la primul mandat, a făcut publice toate datoriile însă sumele au fost grupate de sate astfel încât „topul rău-platnicilor” să-i motiveze pe locuitori să–și achite dările către stat.

„La Lopătari avem nevoie de întreținerea drumurilor. Ca să facem drumuri, avem nevoie de bani. Ca să avem bani, avem nevoie de plata taxelor și impozitelor la zi. Vă mulțumesc tuturor celor care ați răspuns apelului nostru de a vă achita datoriile față de primărie până la finalul anului.

„Voi sunteți oamenii cu care ne mândrim, cei care ați vrut să încheiați anul 2020 așa cum se cuvine. Plata taxelor și impozitelor ne ajută să ne planificăm mai bine lucrările și să le facem cât mai repede. Fără ajutorul vostru nu vom reuși să dăm curs tuturor cererilor voastre.

„Suntem deschiși la plăți parțiale care să vă ajute ca în timp să ajungeți la zi. La rândul nostru avem datorii pe care trebuie să le achităm pentru a avea mai departe acces la diverse fonduri. Sunt convins că împreună putem scoate comuna la lumină!”, spune Claudiu Constantin pe Facebook.

Comuna Lopătari avea, în decembrie 2020, peste trei milioane de lei de recuperat din taxele și impozitele locale.

Cele mai multe datorii neplătite aparțin locuitorilor din satul Lopătari, respectiv peste un milion de lei. Următoarea localitate în top este satul Luncile cu aproape jumătate de milion de lei.

Redactor: Marlenne Dinu, Sursă foto: UAT Comuna Lopătari

Anunțul făcut de autoritățile naționale privind pescuitul la știucă 1 februarie 2021 Începând de luni, 1 februarie 2021 și până la mijlocul lunii martie a.c., pescuitul la știucă este prohibit, se precizează în Ordinul de prohibiție a pescuitului, emis în 2020 de autoritățile de profil.

Actul normativ emis anul trecut de Ministerul Agriculturii şi cel al Mediului prevede atât prohibiţia pescuitului la această specie în 2020, cât şi interzicerea pescuitului comercial, recreativ/sportiv şi familial al ştiucii în perioada 1 februarie 2021-15 martie 2021.

Anumiți pescari din Delta Dunării citați de Agerpres au precizat că, în 2021, capturile de ştiucă în mediul natural au fost foarte mici, din cauza cotelor scăzute înregistrate în primăvara anului trecut, care nu au permis exemplarelor acestei specii să depună icrele şi să se înmulţească.

Specie cu valoare economică foarte mare, ştiuca este apreciată pentru carnea dietetică, dar mai ales pentru icre, datorită boabelor care sunt mari şi galbene, comparabile cu cele de sturion, de care se deosebesc doar prin culoare.

Conform lucrării „Atlasul peştilor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării”, sub semnătura cercetătorului Vasile Oţel, capturile de ştiucă au variat de-a lungul timpului de la o cantitate maximă de 2.666 de tone, în anul 1965, la 4 tone, în anul 1995.

Cum trebuie să arate o cooperativă – sfaturi pentru toți micii fermieri din România, 1 februarie 2021 Pe lângă problemele din agricultura românească pe care le prezentăm zi de zi, aici la AGRO TV ne place să scoatem în evidență și soluțiile, acele modele de succes care ne arată să se poate și în România. Un astfel de model este reprezentat de cooperativa agricolă “Unirea Gospodarilor”, înființată de Dan Ivașcu. În urmă cu 7 ani, acesta a renunțat la jobul său dintr-o multinațională pentru a se dedica agriculturii și și-a transformat gospodăria părintească într-o afacere de succes.

”Succesul apare dacă răspunzi la nevoile pe care le au oamenii. Am identificat nevoile pe care le au micii producători, și noi pune mare accent pe gospodăria țărănească, dar am identificat și nevoile pe care le au consumatorii români. Ei au nevoie de produse românești, sănătoase, făcute în gospodăriile țărănești. Am identificat toate aceste nevoi și am înființat o cooperativă”, ne-a explicat fermierul în emisiunea ”Agricultura la Raport”.

Practic, cooperativa răspunde la problema cea mai arzătoare a micului fermier – desfacerea. Aceasta cumpără materia primă de la micul gospodar, pe care mai apoi o transformă în produs finit și o comercializează, totul în condiții legale.

”Gospodarul care, în momentul de față, nu are piață de desfacere pentru produsele pe care le face în gospodăria proprie, are cui le vinde. Cooperativa este clientul acestui gospodar pe toate categoriile de produse. Noi am înființat această cooperativă pe un format mixt, adică avem componente vegetale și zootehnice, și suntem clientul membrilor noștri cooperatori pe toate aceste produse. Materiile prime pe care le cumpărăm de la membri cooperatori le transformăm în produs finit și ducem pe piața românească produse de cea mai bună calitate.

Pe relația cu Guvernul României, noi încărcăm cu taxe și impozite toate produsele pe care le punem pe piață. Cumpărăm materia primă de la gospodarii noștri fără ca ei să fie autorizați pe persoană juridică, deci gospodăria țărănească nu va mai plăti taxe și impozite. În schimb va plăti cooperativa, pentru că toate produsele pe care le punem pe piață sunt fiscalizate și plătim inclusiv TVA. În egală măsură, avem o relație excelentă cu ANSVSA și DSV, avem supraveghere sanitară veterinară, avem autorizații pentru fiecare activitate în parte”, a mai precizat Dan Ivașcu.

Fermierul ne-a explicat, pe scurt, structura pe care funcționează această cooperativă, un model de bună practică pe care îl pot urma micii fermieri din toate zonele țării

”La baza cooperativei avem furnizorii de materii prime, adică gospodăriile țărănești. La mijloc avem centrele de prelucrare, cele care transformă materia primă în produs finit. Produsul finit ajunge în depozitul frigorific al cooperativei, după care prin băcănii, magazine proprii și platforma online, ducem produsele către consumatorul final. O astfel de structură permite să avem siguranță pe toate domeniile de activitate, pe întregul lanț, asigurând produse de cea mai bună calitate”, a mai adăugat Dan Ivașcu.

Agroproiecte de succes – Ciupercăria, o afacere cu probleme, 1 februarie 2021 Poate că ideea de a investi într-o afacere cu ciuperci le surâde fermierilor români, deși acest domeniu nu este foarte explorat în țara noastră în acest moment. O ciupercărie poate genera venituri însemnate pentru cei care se aventurează într-o astfel de investiție, însă nu este deloc o afacere ușoară, mai ales că materia primă nu se găsește în România. Am stat de vorbă cu Puiu Ilisei, un cunoscut fermier din județul Călărași, care ne-a dat mai multe detalii despre această investiție. https://youtu.be/4nhxIlv7F98Un producător de carne de porc din România va crește numărul de animale livrate de propriile ferme, 1 februarie 2021Reprezentantul unui jucător de top al pieței de carne de porc din România și-a manifestat optimismul în ceea ce privește revirimentul pieței de profil autohtone în acest an.

Ca atare, potrivit precizărilor lui Goran Panici, manager general al Smithfield România, citat de ZF, compania pe care o reprezintă intenționează să majoreze numărul de capete porcine livrate de propriile ferme, cât și volumul de produse din carne de porc autohtonă.

„Începem un nou an cu optimism, în care sperăm la o revenire la normalitate în a doua parte a anului, odată cu îndepărtarea amenințării pandemice COVID-19 grație campaniei de vaccinare a populației. (…) 2021 va fi pentru noi un an al dezvoltării, pe tot lanţul de producţie şi valorificare al sistemului nostru integrat. Intenţionăm să creştem atât numărul de capete de animale livrate de fermele noastre, cât şi volumul de produse din carne de porc 100% românească“, a precizat oficialul firmei.

El a mai spus că se bazează pe menținerea cererii interne de carne și produse din carne de porc, în contextul în care epidemia de pestă porcină africană (PPA) a pus probleme multor exportatori tradiționali de carne de porc, la nivel global.

De altfel, majorarea numărului de focare de PPA afectează direct activitatea companiei pe care o reprezintă, însă până la rezolvarea problemei de către autorități, reprezentanții firmei au luat măsuri pentru a limita răspândirea virusului și restricționarea transportului animalelor între ferme sau spre abator.

„Pentru industria noastră, pesta porcină va continua să fie o provocare majoră și să pună o presiune imensă pe companiile producătoare, nevoite să mențină investițiile în sisteme și măsuri de securitate şi siguranţă epidemiologică speciale“, a adăugat Panici.

În ceea ce privește viziunea sa pentru anul în curs, în ceea ce privește activitățile companiilor din sectorul de profil, el speră la un nivel al afacerilor similar cu cel înregistrat în 2020.

„Pentru foarte multe companii, 2021 va însemna regăsirea echilibrului economic, rezolvarea tensiunilor acumulate în ultimul an, generate de pandemie. În contextul unei predictibilități legislative și fiscale, de dorit la nivel global, sperăm în acest an la o revenire la un nivel de business apropiat de cel de dinainte de 2020. Ne dorim ca acest an, 2021, să aducă mai multe rezultate pozitive“, a mai spus directorul general al firmei, citat de sursa de presă amintită mai sus.

În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, țara noastră a fost lider la consumul de carne de porc în UE, cu 77 kg de carne în carcasă per cap de locuitor, potrivit datelor de la INS.

Start la plantarea tomatelor extratimpurii. „Muncă și nopți fără odihnă”, 31 ianuarie 2021Trufandalele oltenești sau tomatele extratimpurii sunt deja în curs de plantare în comuna Pleșoiu, județul Olt.

Anunțul a fost făcut de Ion Păunel de la Uniunea Salvăm Țăranul Român (USTR), dumincă, 31 ianuarie 2021, pe pagina sa de socializare.

„Am început plantarea tomatelor extratimpurii – Idita Simon (Petrică) din com. Pleșoiu, jud. Olt, prietenul și colegul nostru din «Uninea Salvăm Țăranul Român», un exemplu de urmat pentru noi toți. Profesionalism – Pasiune – Investiție – Muncă și nopți fără odihnă – Efort fizic și psihic. Toate acestea pentru ca dumneavoastră, consumatorii produselor noastre, să vă bucurați de savoarea primelor tomate din 2021. Trufandale Oltenești. La Petrică o să găsești. Respect – Admirație – Spor în toate, pentru tine și familia ta”, scrie Păunel pe Facebook.

Simon Idita este un legumicultor din Pleșoiu care deține 5.500 de metri pătrați cu tomate și 1.500 metri pătrați cu castraveți. De obicei, Idita se află printre primii legumicultori din bazinul legumicol oltean care ies cu roșii pe piață.

Fermierul lucrează, în medie, cu șase-șapte oameni, iar cheltuiala cu oamenii este de 20.000 de lei pe lună, în afară de restul investițiilor.

„Suntem printre primii fermieri în zona Pleșoiu care ieșim cu roșiile pe piață. Pun mare preț pe gust. Pentru mine este cel mai important gustul, eu așa văd lucrurile. Eu vând roșiile de la poartă, am câțiva clienți cu care am lucrat și anul trecut. Au depistat gustul și am păstrat legătura”, afirma cu ceva vreme în urmă Simon Idita, citat de 10news.

Pentru a ieși printre primii cu roșii pe piață, fermierul oltean încălzește solariile șase luni. Acesta are patru solarii moderne ce sunt încălzite cu centrele pe combustibil solid.

„Încălzirea pentru tomate extratimpurii durează șase luni. Este foarte riscant și trebuie să fii foarte bine chibzuit din toate punctele de vedere. Dacă nu ai făcut 200 de grame în plus pe planta este o problemă, anul următor te gândești să faci altceva”, a declara legumicultorul din Pleșoiu.

3,5 milioane de lei, fonduri pentru persoanele defavorizate din cadrul GAL „Crivățul de Sud-Est”, 31 ianuarie 2021Familii cu copii aflate în situații financiare precare, zeci de bătrâni și sute de gospodării din comuna Balta Albă și alte localități din apropiere vor avea acces la fonduri pentru persoanele defavorizate, în perioada următoare. Totul este posibil după ce GAL-ul „Crivățul de Sud Est” va pune în aplicare un nou program dedicat acestor categorii de persoane.„Asociația GAL Crivățul de Sud-Est în parteneriat cu Institutul Român pentru Educație și Incluziune Socială (IRESIS) și cu Asociația FORDA au semnat săptămâna aceasta Contractul de finanțare pentru implementarea proiectului «Participare activă la viața comunității prin implementarea de servicii integrate în teritoriul GAL Crivățul de Sud-Est»”, anunță reprezentanții GAL-ului.

Valoarea totală a proiectului este de 3.511.081,02 lei, aceste fonduri urmând să contribuie la creșterea calității vieții locuitorilor teritoriului.

„Proiectul vine în sprijinul comunității GAL – Crivățul de Sud – Est, astfel ne propunem următoarele”, anunță reprezentanții GAL:

– creșterea accesului la servicii sociale pentru cel puțin 46 de copii din familii aflate în situații de dificultate și 10 copii ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate din teritoriul acoperit de Strategia de Dezvoltare Locală GAL – Crivățul de Sud – Est;

– creșterea accesului la servicii sociale pentru cel puțin 55 de vârstnici și 140 de adulți aflați în risc de sărăcie și excluziune socială din teritoriul acoperit de Strategia de Dezvoltare Locală GAL – Crivățul de Sud – Est prin furnizare de servicii socio-medicale și consiliere socială și informare;

– creșterea ocupării formale a populației de pe teritoriul acoperit de Strategia de Dezvoltare Locala GAL – Crivățul de Sud – Est în următorii trei ani, cu cel puțin 35 de persoane nou intrate pe piața muncii prin angajare sau ocupare pe cont propriu după participarea la cursuri de Informare, consiliere, mediere și de formare profesională;

– îmbunătățirea condițiilor de locuit pentru 111 gospodării ai căror membri fac parte din grupul țintă al proiectului;

– creșterea calității vieți pentru un număr de 251 persoane aflate în risc de sărăcie și excluziune socială, din comunitatea marginalizată rurală acoperită de Strategia de Dezvoltare Locală a Grupului de Acțiune Locală Crivățul de Sud – Est.

La atingerea acestui obiectiv va conduce aplicarea unui set de măsuri integrate.

Cât câștigă un primar de comună, 31 ianuarie 2021, Redactor: Marlenne Dinu

Situată pe cursului râului Slănic, în zona montană a județului Buzău, la peste 50 de kilometri de municipiul reședință de județ, comuna Lopătari este prima unitate administrativ-teritorială a cărui primar a decis să facă publice toate salariile angajaților din instituție.

Edilul, aflat la primul mandat, a publicat pe Facebook lista tuturor angajaților și sumele pe care le primește fiecare, în funcție de postul ocupat.

Cel care deschide lista este chiar primarul care este plătit pentru munca depusă cu salariu brut de aproape 10.000 de lei, însă în buzunar îi ajung efectiv doar jumătate. Suma este doar cu 1.200 de lei mai mare decât salariul viceprimarului și puțin peste dublul salariului unui muncitor din cadrul Primăriei. „Salariile personalului din Primăria Lopătari pe luna decembrie 2020. Pentru alte informații publice vă recomand să urmăriți Monitorul Oficial Local de pe site-ul primăriei.

Va dura o perioadă până când ne vom adapta complet fluxurile de lucru, vă mulțumim pentru înțelegere și vă asigur de întreaga disponibilitate a tuturor angajaților din Primărie pentru a administra cât mai eficient comuna noastră”, a anunțat edilul comunei Lopătari, Claudiu Constantin.

Comuna Lopătari avea la ultimul recensământ din 2011 circa 4200 de locuitori cu aproape 300 mai puțini decât la recensământul din 2002. Comuna Lopătari este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri.

Muzeul de anatomie al USAMV Iași a fost redeschis, 31 ianuarie 2021, Raluca Diaconiuc

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” din Iași (USAMV) a inaugurat pentru studenți și vizitatori, Muzeul de Anatomie „Profesor dr. Honoris Causa Vasile Coțofan”.

În contextul pandemic, USAMV continuă finalizarea proiectelor de dezvoltare instituțională, iar unul este acela al reactivării Muzeului de Anatomie al Facultății de Medicină Veterinară care a fost inițiat, ca și pregătire cu exponate ale anatomiei animaliere, cu mai bine de șase decenii în urmă, de când a venit în această Facultate înființată în 1960, profesorul Vasile Coțofan.

De-a lungul timpului, adunând o multitudine de piese care au servit ca material didactic școlii de medicină veterinară, a fost creat muzeul revitalizat cu susținerea financiară a administrației USAMV, care s-a gândit să realizeze acest eveniment în memoria domniei sale, născut la 28 februarie 1934.

Exponatele sunt piese conservate, reprezentând aproape toate speciile de animale domestice și unele sălbatice aparținând faunei României, unicate pe plan național și european.

De asemenea, o colecție unică pentru eredopatologie, cu piese formolate sau conservate prin mumifiere a fost restaurată și pusă la dispoziția vizitatorilor”, a precizat prof. univ. Dr. Liviu MIRON, prorector cu cercetarea ştiinţifică şi relaţiile internaţionale din cadrul USAMV IAȘI.

Muzeul este redeschis studenților, elevilor și tuturor persoanelor interesate de lucrările expuse în clădirea USAMV Iași, unde își au sediul Facultățile de Medicină Veterinară și Zootehnie.

Exponatele muzeului au „o valoare fără echivalent pe plan european, care ilustrează într-o manieră unică posibilitățile explicabile ale anatomiei artistice a calului, rumegătoarelor, carnivorelor și păsărilor domestice”- așa după cum însuși Profesorul relatează în scrierile sale.

Merca, APIA Cluj: taranul improprietarit de Cuza, astazi fermier de success , Agroromania.ro, 31 Ian. 2021 Directorul executiv al APIA Cluj arata in revista APIA cum "taranul roman improprietarit de Alexandru Ioan Cuza a ajuns astazi fermier de succes".

"Inca din acele vremuri, agricultura a fost una dintre cele mai importante ramuri ale economiei. Marile transformari produse in agricultura au avut efecte inca din 1864, o data cu reforma agrara, o masura luata pe vremea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin care taranii au fost eliberati de sarcinile feudale, intrand in posesia loturilor de teren agricol distribuite in acea perioada in functie de numarul de vite detinute", explica Merca.

Acesta continua si arata ca aplicarea reformei agrare din 1864 s-a incheiat in 1865, perioada in care un numar de 406.429 tarani au fost improprietariti cu loturi de teren agricol, pe o suprafata de 1.654.964 ha. "Dupa reforma agrara din 1864, din secolul al XIX-lea, pamanturile acordate au fost insuficiente pentru familiile din sectorul rural, iar taranii improprietariti nu au fost sustinuti pentru a deveni fermieri de succes. Mai mult, nu toti taranii au fost improprietariti. Astfel ca urmeaza inca doua reforme agrare cu mare amprenta asupra lucratorilor de pamanturi, cea din 1921, respectiv cea din 1945. In timpul reformei agrare din 1921 taranii devin stapani pe pamanturile lor si se elibereaza de toate poverile impuse de mosieri", subliniaza directorul executiv APIA Cluj.

In Transilvania, reforma agrara care a stat la baza improprietaririi taranilor, asigurandu-li-se astfel existenta, s-a realizat dupa 1 Decembrie 1918 cand s-a infaptuit Unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu Regatul Roman, hotarata de Marea Adunare Nationala de la Alba Iulia. Astazi, doar la nivelul Transilvaniei - zona ce cuprinde judetele Bistrita-Nasaud, Cluj, Brasov, Covasna, Hunedoara, Harghita, Mures, Sibiu si Salaj – exista o suprafata totala de teren agricol de 2.381.073,79 ha ce ar putea fi exploatata. "In anul 2020, in judetul Cluj suprafata de teren agricol ce a putut fi exploatata a fost de 348.816,34 ha", precizeaza Merca.

In baza Legii nr. 1/2004, pentru organizarea cat mai eficienta a agriculturii romanesti a fost infiintata Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura, un organism ce functioneaza in subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale. Incepand cu 1 ianuarie 2007, APIA deruleaza fondurile europene pentru implementarea masurilor de sprijin finantate din Fondul European pentru Garantare in Agricultura. APIA Centrul Judetean Cluj face parte din cele 6 Centre Judetene amplasate in zona de Nord-Vest a Romaniei. 

Din suprafata totala de teren arabil de 348.816,34 ha ce a putut fi exploatata la nivelul judetului Cluj, a fost declarata si exploatata in anul 2020, conform Cererilor Unice de plata pe suprafata deduse la APIA Cluj, o suprafata de 234.338,96 ha. 

"Taranii de ieri au devenit FERMIERII de SUCCES de astazi. Fermierul este o persoana fizica sau juridica, un grup de persoane fizice sau juridice, care indiferent de statutul juridic pe care il detine desfasoara o activitate agricola. De la Tanar Fermier la Mic Fermier, intr-un timp destul de scurt, dar cu multa daruire si munca, se poate ajunge Mare Fermier cu peste 50 de hectare de pamant in exploatatie. Mecanizarea agriculturii joaca un rol important in parcurgerea acestor trei etape, fiind un factor esential in reducerea costurilor raportat la cresterea calitatii lucrarilor, respectiv la cresterea cantitatii si calitatii produselor", conchide Merca.

Lactatele Csengo au fost atestate ca Produse Montane, meatmilk , 1 februarie 2021

Agenția Zonelor Montane informează printr-un comunicat că produsele lactate ale cooperativei Csengo, din Harghita, au primit atestarea de ”Produs Montan”. În comunicat se mai afirmă:

”Cooperativa adusă la viață de către fermierii din satele Frumoasa, Nicolești și Bârzava ale comunei Frumoasa, din județul Harghita, cu numele de ”Cooperativa Csengő”, reprezintă valorile muncii oamenilor locali:

”Suntem mândri de munca noastră” – Iubim produsele locale, nu doar pentru că au fost produse de noi, ci și pentru că acestea reprezintă munca oamenilor locului. Scopul nostru este mai mult decât a produce: vrem să creăm un nivel de calitate care ne face și pe noi bucuroși, de care putem să fim mândri.

”Împreună pentru valorile regiunii noastre” – Ar fi mare păcat să nu exploatăm comorile regiunii noastre. În produsele Csengő regăsim prospețimea pășunilor și cel mai proaspăt lapte al vacilor îngrijite și prețuite. În această misiune nu suntem singuri, deoarece ne-am aliat mai multe cooperative, pentru a ne completa unii pe alții, astfel prezentând un bun exemplu al gândirii cooperatiste.

”Calitate și dezvoltare” – Laptele din zona noastră și prelucrarea acestuia de către mâini atente, asigură calitatea superioară a  produselor Szépvízi. Echipa noastră caută mereu noi provocări și are scopul de a oferi în mod continuu noi gusturi pentru consumatorii produselor lactate.

În baza deciziei nr. 493/15.01.2021, Csengo Cooperativa Agricolă, cu sediul în comuna Frumoasa, județul Harghita, a obținut dreptul de utilizare a mențiunii de calitate facultative ”produs montan” pentru produsele înregistrate în Registrul Național al Produselor Montane astfel:

Brânză maturată CSENGŐ, Brânză maturată CIBRE, Brânză Telemea, Brânză SZELLŐ cu Chimen, Brânză SZELLŐ cu Chili, Brânză SZELLŐ cu Piper, Brânză SZELLŐ cu Arpagic, Brânză A, Brânză Grill, Brânză frământată, Brânză frământată cu condimente”, Urdă

Un producător de carne de porc din România va crește numărul de animale livrate de propriile ferme, 1 februarie 2021Reprezentantul unui jucător de top al pieței de carne de porc din România și-a manifestat optimismul în ceea ce privește revirimentul pieței de profil autohtone în acest an.

Ca atare, potrivit precizărilor lui Goran Panici, manager general al Smithfield România, citat de ZF, compania pe care o reprezintă intenționează să majoreze numărul de capete porcine livrate de propriile ferme, cât și volumul de produse din carne de porc autohtonă.

„Începem un nou an cu optimism, în care sperăm la o revenire la normalitate în a doua parte a anului, odată cu îndepărtarea amenințării pandemice COVID-19 grație campaniei de vaccinare a populației. (…) 2021 va fi pentru noi un an al dezvoltării, pe tot lanţul de producţie şi valorificare al sistemului nostru integrat. Intenţionăm să creştem atât numărul de capete de animale livrate de fermele noastre, cât şi volumul de produse din carne de porc 100% românească“, a precizat oficialul firmei.

El a mai spus că se bazează pe menținerea cererii interne de carne și produse din carne de porc, în contextul în care epidemia de pestă porcină africană (PPA) a pus probleme multor exportatori tradiționali de carne de porc, la nivel global.

De altfel, majorarea numărului de focare de PPA afectează direct activitatea companiei pe care o reprezintă, însă până la rezolvarea problemei de către autorități, reprezentanții firmei au luat măsuri pentru a limita răspândirea virusului și restricționarea transportului animalelor între ferme sau spre abator.

„Pentru industria noastră, pesta porcină va continua să fie o provocare majoră și să pună o presiune imensă pe companiile producătoare, nevoite să mențină investițiile în sisteme și măsuri de securitate şi siguranţă epidemiologică speciale“, a adăugat Panici.

În ceea ce privește viziunea sa pentru anul în curs, în ceea ce privește activitățile companiilor din sectorul de profil, el speră la un nivel al afacerilor similar cu cel înregistrat în 2020.

„Pentru foarte multe companii, 2021 va însemna regăsirea echilibrului economic, rezolvarea tensiunilor acumulate în ultimul an, generate de pandemie. În contextul unei predictibilități legislative și fiscale, de dorit la nivel global, sperăm în acest an la o revenire la un nivel de business apropiat de cel de dinainte de 2020. Ne dorim ca acest an, 2021, să aducă mai multe rezultate pozitive“, a mai spus directorul general al firmei, citat de sursa de presă amintită mai sus.

În 2018, ultimul an pentru care există date disponibile, țara noastră a fost lider la consumul de carne de porc în UE, cu 77 kg de carne în carcasă per cap de locuitor, potrivit datelor de la INS.

INDUSTRIE ALIMENTARAUn English bar surprinzător și trei lacuri completează oferta Casei Timiș, în Dealu Mare. A început și extinderea spațiilor de cazare ianuarie 29, 2021Cezar Ioan

În octombrie, când ajunsesem penultima oară acolo pentru Ziua Națională a gastronomiei și vinurilor din România, la subsolul conacului de la Casa Timiș erau doar rămășițele unui restaurant tip cramă.

La jumătatea lui ianuarie, “înflorise” deja un bar englezesc “încheiat la toți nasturii” și care lăsa impresia că e acolo de când lumea. De ce așa, cum de așa repede, căror nevoi răspunde acest English bar “1925” – situat în mod improbabil într-o vilă neobrâncovenească din Dealu Mare, România? Am încercat să aflăm de la doamna casei, Cristina Timiș, care ne-a primit cu căldură și ne-a stat la dispoziție o după-amiază întreagă, ca să ne ofere o “experiență full-flavour” convingătoare asupra ambianței și gastronomiei de acolo. Vizita a fost urmată de un interviu pe e-mail, pe care îl regăsiți mai jos.

Barul englezesc de la Casa Timiș, un spațiu unic în România

Încep prin a răspunde la întrebarea “de ce așa de repede?”. O caracteristică particulară, care ne detașează total de de alți jucători din domeniu, este viteza de inovație și implementare. Suntem cei mai rapizi creatori de realitate, lucrăm cu entuziasm inepuizabil pentru viziunea enunțată în august 2018 –  de a scrie istorie în ospitalitatea și enoturismul din România, prin experiențe memorabile oferite aici. “Secretul” cel mare este implicarea mea personală, într-un ritm și stil poate amețitor pentru alte persoane. Sunt binecuvântată să fi găsit oameni pasionați, care vor să exceleze permanent, și cu care construiesc în fiecare zi o nouă cultură a ospitalității. O “ospitalitate de familie”, iubire si respect pentru natură, pentru tradiții, și dorința de a crea noi experiențe multisenzoriale pentru toți cei care ne aleg.

La nivel de construcții, reușim să ne realizăm proiectele atât de rapid datorită faptului că lucrăm cu propria firmă de construcții, care are aceeași dinamică uluitoare.

Ne mândrim cu dorința de a fi IMPECABILI în tot ce facem – excelență în servicii și în gastronomie de înaltă clasă. Acestea se datorează energiei, pasiunii și dăruirii întregii echipe. Lucrez îndeaproape cu fiecare departament al Casei Timiș – de la relația cu chefii la echipa din restaurant, marketing și vânzari, precum și cu echipa de arhitectură și construcții. Le ofer idei, spațiu de exprimare liberă și directă, autonomie și feedback constant, pentru a asigura desfășurarea rapidă a proiectelor și pentru transpunerea viziunii în realitate. Îmi place să cresc și să dezvolt oamenii, să-i responsabilizez și să-i împuternicesc, să le fiu alături, să le aud ideile, să le simt energia și pasiunea, să creez un nucleu al bucuriei și creșterii continue atât pe plan personal cât și profesional.

Stilul englezesc, realizat de firme de tradiție, se îmbină cu cel neoromânesc, marcă a întregului domeniu

– De ce un English bar, de ce așa?

Ideea deschiderii unui bar englezesc vine din atracția mea pentru acest tip de locație și din dorința de a crea și a aduce împreună ineditul, surpriza! Mi-am dorit un spațiu eclectic, în care să pot să mă exprim liber și să aduc împreună stilurile și elementele care mă atrag, dar cu mare atenție să păstrez predominant stilul autentic englezesc. E un spațiu născut din pasiunea mea pentru locuri, tradiții şi obiceiuri, acumulată în călătoriile fizice, virtuale sau imaginare ce mi-au inspirat de-a lungul vieții ochii, mintea, dar mai ales sufletul. Am ales să îi acordăm numele de ‘1925’ ca un omagiu adus anului naşterii conacului, căruia familia noastra îi va adăuga mulți ani de istorie în ospitalitatea românească de familie.

Așa cum mentionați, “English bar 1925” se află într-un conac cu arhitectură neoromânească, unde pare neașteptat să întâlnești un bar englezesc – dar am avut îndrăzneala de a o face pentru că mi-am dorit să-i aduc un element surpriză, plin de rafinament, care să devină un loc nemaiîntâlnit.

Spațiul e impregnat de stilul autentic anglo-saxon, marcat de lemnul de stejar masiv din care este construit barul și retrobarul, de panourile și sculpturile de stejar, de fotoliile şi canapelele de piele Chesterfield, de mobila cu linii clasice, decorațiunile English style, tapetul inedit din țesătură fină – al cărui design redă o scenă de golf din 1930 şi care a fost realizat de artistul Melvyn Buckley – de mocheta tartan cu design patentat, pentru prima oară adusă în România și realizată de Stevens and Graham, o afacere de familie ce produce covoare şi mochete cu model tartan din 1947, mobilierul din coarne de căprioară naturale şi din coarne rare din Africa de Sud, realizat de o firmă specializata din Edinburg.

Pentru că admir în mod deosebit stilul neoromânesc al conacului si doresc să-l transmit și in viitoarele proiecte de pe întregul domeniu, am integrat și aici replici din arcadele, coloanele şi capitelurile originale ale conacului, sculpate manual din lemn masiv de stejar de către artizani români veritabili, cu mândria de a picura esenƫa din acest stil arhitectural naƫional.

English bar-ul “1925” al Casei Timiș are meniu distinct și va găzdui seri tematice – de la piano bar la mixologie sau chiar karaoke – și este adaptabil la dorințele oaspeților

– Înțeleg că și acest loc va avea bucătăria proprie – atât la nivel de meniu, cât și fizic, ca spațiu și personal dedicat alocat. Pe ce mizați aici, pe bucătărie sau pe băuturi? Ce oferă deosebit de restul locației Casa Timiș, ce tipuri de experiențe?

Deși a fost o mică nebunie să facem încă una pe lângă celelalte patru pe care le avem deja, am dedicat și acestui loc propria bucătărie, pentru a putea deservi rapid și la cel mai înalt nivel de calitate preparatele distincte pe care le-am creat pentru English bar. Aici, Chef Nico Lontras a creat un meniu unic cu preparate tipic englezești, care completeaza selecția de băuturi fine pe care am pregătit-o pentru acest spațiu.

Noi mizăm întotdeauna pe tot ce facem pentru o experiență completă și specială.

Iar scenariul ideal e infinit – suntem super flexibili și adaptabili, dornici să personalizăm orice experiență în acord cu cele mai particulare dorinte ale fiecărui oaspete. De asemenea, vom avea propriile seri tematice dedicate barului: piano bar, karaoke, concursuri, evenimente cu chefii, seri de mixologie.

“1925” poate găzdui simultan, în deplină siguranță, 60 de persoane, și este locul perfect pentru momente de deconectare, de relaxare şi inspirație, dar și pentru distracție și bucurie.

Poate acomoda – pe lângă circuitul normal al unui bar – întâlniri de afaceri organizate într-un cadru discret, evenimente private memorabile, jocuri de societate (șah, domino, cărți, monopoly, rummy, darts).

La Casa Timiș a început construcția noilor spații de cazare și sunt finalizate lacurile. Urmează Spa-ul și o cramă spectaculoasă

– Venind cu mașina de la intrarea pe proprietate, am văzut două lacuri pline cu apă și niște construcții noi, ce e cu ele? E vorba de facilități de pescuit sau de îmbăiat?

Da, toamna aceasta am demarat primul proiect de cazare tip căsuțe, pe care l-ați putut vedea la sosire, alături de cele trei lacuri: unul în care vom crește păstrăvi pe care îi vom pescui prospeți și îi vom pregăti imediat pentru oaspeții noștri, unul decorativ cu crapi koi și unul de agrement.

Avem în acest proiect de dezvoltare și o facilitate de Spa – care va cuprinde cabinete de masaj, saune, jaccuzi, sală de sport deschisă spre grădină, zonă de relaxare, studio interior și platformă exterioară pentru yoga și pilates.

Pentru că în paralel ne dorim dezvoltarea brand-ului de vin Casa Timiș, anul acesta am demarat și proiectul pentru construcția  unei crame tehnologice și de vizitare-degustare, o cramă-spectacol, care va fi în apropierea Casei Timiș, pentru accesul ușor al oaspeților.

Pentru următorii 3 ani previzionăm construirea a unul hotel cu multiple facilități, atât de leisure cât și de business, iar pe termen lung dezvoltarea unui întreg domeniu de agrement.

În curând: evenimente gastronomice în premieră, în mijlocul unui domeniu cu respect pentru natură

– Am văzut – și chiar am filmat – câteva căprioare zburdând libere pe deal, printre vii? Au nume, unde dorm, ce mănâncă? Mai sunt și alte animale pe aici?

Prețuim natura și creăm alături de natură. În tot ce facem, respectăm natura – și se pare că și animalele simt asta și ne vizitează constant: căprioare, porci mistreți, iepuri, fazani și vulpi. De prezența lor ne bucurăm atât noi, cât și oaspeții noștri.

– Înțeleg că aveți deja un calendar de evenimente pentru următoarea perioadă, despre ce este vorba și când se vor petrece?

Da, avem în plan o serie de GastroXperiences pe care le-am pregătit pentru acest an și cu care ne dorim să ne surprindem oaspeții. După cum știti, anul trecut am pornit într-o călătorie gastronomică unică, iar pentru 2021 am pregătit un concept cu adevărat special, pe care îl vom revela ulterior – îi invităm pe toți cei interesați să ne urmărească pe rețelele de socializare și pe site-ul https://casatimis.ro/noutati/, unde oferim constant update-uri referitoare la experiențele pe care le organizăm.

Casa Timiș așteaptă și reluarea turismului extern pentru creșterea brandului de țară

– Cum decurge colaborarea cu agențiile de turism – aveți mai mulți oaspeți veniți direct sau prin intermediul lor? Aveți mai mult oaspeți străini sau români, cum estimați că se vor petrece lucrurile din acest punct de vedere în 2021?

Colaborăm cu o serie de agenții de turism care de-a lungul timpului ne-au devenit parteneri și cărora le mulțumim că au au devenit ambasadori ai filozofiei și ospitalității Casei Timiș. O bună parte dintre oaspeții noștri din segmentul corporate, dar și cei din privat, provin din colaborarea cu agențiile de turism. E adevărat, dat fiind contextul actual, anul trecut majoritatea oaspeților au fost români. Ceea ce ne bucură foarte mult, pentru că, deși un pic constrânși de restricțiile de călătorie, românii s-au îndreptat spre comorile naționale – din care una este Domeniul Casa Timiș – pe care acum le descoperă. Cu siguranță mulți vor dori să revină, cu mândria de a se bucura de țara lor și de minunățiile pe care le oferă.

Ne dorim ca turismul internațional să revină la viață în acest an, astfel ca și străinii să vină în număr tot mai mare, să descopere ospitalitatea românească și să devină, la rândul lor, ambasadorii ei. Noi deja aveam un număr semnificativ de turiști din strainatate, care ne vizitau atât pentru gastronomia pe care o oferim aici, pentru unicitatea peisajului, cazării,  și serviciilor, cat si pentru organizarea petrecerilor ca nunti si botezuri.

Sperăm și ne dorim ca lucrurile să se schimbe în bine pentru întreaga industrie HoReCa. Cât despre planurile noastre de viitor, ne dorim prin tot ce dezvoltăm în această superbă zonă vitivinicolă care este Dealul Mare să devenim un puternic pol al excelenței în ospitalitatea românească, renumit atât la nivel național, cât și internațional .

Sunt sigură că, alături de echipa noastră, vom scrie istorie în ospitalitea româneasca și vom pune Domeniul Casa Timiș pe harta lumii, contribuind și noi la creșterea brandului de țară.

Wine Master Solution – proiecte caritabile în valoare totală de 38.000 lei pentru Centul Școlar de Educație Incluzivă Cristal din Oradea, ianuarie 31, 2021Cezar Ioan

În cadrul proiectului Vinul.ro #VinulRomanescFaceBine – de promovare și de recunoaștere publică a proiectelor de resonsabilitate socială și de binefacere – publicația noastră a fost partener media care a sprijinit, de-a lungul anilor, diferite acțiuni. Una dintre acestea – inițiată în 2013 de Dan Cornel Săvulescu și Roxana Sabou, pe atunci la crama SERVE din Ceptura – a continuat peste ani prin firma lor, Wine Master Solution, și a adus laolaltă și alte crame sau branduri de alimente dornice să facă bine.

E vorba de o serie de licitații caritabile și vânzări însoțite de donații menite să sprijine www.vazauz.ro – Centrul Școlar de Educație Incluzivă CRISTAL (CSEI), din Oradea. Am aflat de la inițiatori mai multe detalii pe care suntem bucuroși să le facem cât mai vizibile – cu scopul de a oferi și altora posibile modele de acțiune care promovează binele și agregă comunitățile vinului în demersuri care depășesc valoarea hedonistică și au efecte benefice de impact real.

2013 este anul primei campanii – un buget de 10.000 lei pentru un scaun special și alte obiecte necesare

În decembrie 2013, cu ocazia lansării rose-ului Terra Romana 2013 (era un eveniment deosebit la vremea respectivă), restaurantul Graf din Oradea a găzduit o licitație caritabilă de vinuri de colecție SERVE. La inițiativa lui Dan Săvulescu și a Roxanei Sabou, reprezentanți ai cramei, sticle de Cuvee Charlotte și Cuvee Amaury, blend-urile roșii și albe cele mai reprezentative ale cramei, au fost licitate. Încasările (10.000 lei) au fost donate direct Centrului CRISTAL, care a achiziționat din Olanda un scaun special pentru copiii cu dizabilități și a achiziționat diferite ale obiecte necesare activității. “La acest centru, director este doamna Ramona Vesa, soția directorului de vânzări de la Romconex Oradea, unul dintre cei mai buni și corecți parteneri ai SERVE – așa am aflat despre activitatea și nevoile acestei școli”, ne-au declarat autorii inițiativei.

Între septembrie 2018 și februarie 2020 s-au alăturat și alte crame – alți 18.000 de lei pentru leagăne

“Odată cu înființarea firmei noastre, Wine Master Solution SRL, am reluat colaborarea cu CSEI Oradea”, își amintește Dan Săvulescu: “Școala fiind de stat, conform noilor legi și regulamente, nu mai avea voie să primească sponsorizări și donații în bani, ci putea primi doar donații în obiecte care să se plieze pe domeniul activității acesteia. Ca să putem achiziționa aceste leagăn am organizat, între septembrie 2018 și februarie 2020, mai multe sesiuni de degustări la care participanții au achitat diverse sume, iar profitul rezultat din degustări a condus la achiziția a trei leagăne speciale, în valoare totală de 18.000 lei. Leagănele au fost achiziționate de Wine Master Solution și donate / montate conform legii la CSEI Oradea”. Pe parcursul acestor evenimente, cramei SERVE i s-au mai adăugat și altele, care au participat cu vinuri: Petro Vaselo, Rotenberg, Aurelia Vișinescu, Girboiu, importatorul Parmafood (vinuri Frescobaldi). Restaurante ca “La mama” și “Gargantua” au sprijinit / sponsorizat și ele proiectul, iar alte branduri s-au alăturat, după puteri: Angus Sud Oltenia, Hochland, Aqua Carpatica. 

Pandemia a oprit degustările caritabile, dar Wine Master Solution s-a reorientat – a rezultat un buget de 10.000 de lei pentru o tablă specială

Odată cu instalarea pandemiei COVID 19, degustările nu au mai putut fi organizate, își amintește Dan Săvulescu: “Dar ne-am orientat spre vânzarea de vinuri premium, online, din portofoliul SERVE Ceptura. Am stabilit ca ei să livreze o cantitate limitată de vinuri care să fie semnate de enologul Aurel Rotărescu și de CEO-ul companiei, Mihaela Tyrel de Poix, iar 50% din valoarea de vânzare a mers către achiziționarea unei table interactive speciale pentru copiii cu dizabilități de văz sau auz, în valoare e cca 10.000 de lei”. Au fost oferite pachete conținând sticle de Terra Romana Milenium alb și roșu, Cuvee Charlotte și Cuvee Amaury, dar și Cuvee Guy de Poix 2016 – Feteasca neagră de 90 de puncte Parker, primul soi românesc care s-a bucurat de o asemenea recunoaștere. Tabla a fost deja donată și montată la CSEI Oradea și așteaptă ca, începând din februarie 2021, să fie folosită de copii”.

Cine este Wine Master Solution

Fondată în 2016 de către Dan Cornel Săvulescu, căruia i s-a alăturat și Roxana Sabou (ex-SERVE Ceptura) pe partea de marketing, compania Wine Master Solution oferă servicii de consultanță pentru afacerile cu vin. “Serviciile noastre sunt adaptate producătorilor de vin, distribuitorilor, restaurantelor, dar și persoanelor fizice care au nevoie de asistență în managementul operațiunilor comerciale și logistice. Construim relații de lungă durată și bazate pe respect. Având o experiență vastă în comercializarea vinurilor, scopul nostru este de a ajuta clienții noștri să își îmbunătățească activitățile și să își atingă obiectivele”.

Rodica Ana Căpățînă – TreiPentruVin: “Cu toată modestia, există vreun alt exercițiu de IT măcar comparabil cu al nostru pe piața de vinuri?”februarie 1, 2021Vinul.ro

“Dragilor, am lansat aplicația TreiPentruVin, un proiect unic în România care aduce în fața oamenilor vinuri excepționale și informații autentice. Specialiștii cramelor Vinarte, SERVE și Oprișor prezintă selecții de vinuri remarcabile, iar Wine Ambassador-ul Diana Pavelescu răspunde celor mai frecvente întrebări despre vin.

Descarcă aplicația TreiPentruVin (disponibilă pentru Android, Huawei & IOS), abonează-te și accesează ofertele noastre!” – acesta este anunțul făcut recent pe rețelele sociale de cele mai vechi trei crame private din România, indicate mai sus. Rodica Ana Căpățînă, reprezentanta Vinarte, și Mihaela de Poix, CEO-ul cramei SERVE, au răspuns pe scurt la câteva întrebări privind proiectul TreiPentruVin pentru cititorii Vinul.ro.

Rodica Ana Căpățînă: Concurența se poate transforma în respect și susținere reciprocă

– Ce anume, ce motivație din experiența voastră vastă sau ce conjunctură v-a adus în poziția de a gândi și de a lansa o astfel de aplicație în comun?

Împreună suntem mai puternici – acesta este motto-ul care ne-a stârnit și pe care-l vom susține prin acțiunile următoare. De ce aplicație? Așa e moda și tocmai pentru că suntem trei crame “noi” (era postcomunistă) – dar totuși “bătrâne” în puzderia de crame cu certificate de naștere recente – vrem să fim în pas cu vremurile. Suntem de părere că, bine înțeleasă, concurența se poate transforma în respect și susținere reciprocă.

KPI-ul cel mai important: valoarea brandului creat împreună de cei TreiPentruVin

– Care este “propunerea de nerefuzat” pe care o faceți consumatorilor, prin ce este ea diferită față de alte exerciții de “IT de vinuri” existente în acest moment pe piață? 

Rodica Ana Căpățînă: Cu toată modestia… există vreun alt exercițiu de IT măcar comparabil cu al nostru pe piața de vinuri? 

– Ați stabilit obiective pentru acest proiect – număr de descărcări, număr de clienți activi, valoare a vânzărilor sau măsurabile de alt tip? Cum veți evalua succesul?

Rodica Ana Căpățînă: KPI-ul (indicatorul-cheie de performanță – nr) cel mai important este valoarea brandului pe care-l creăm împreună. Reluăm peste un an acest subiect!

– Colaborarea voastră, a celor TreiPentruVin, se va materializa și în alte acțiuni comune – și dacă da, de ce tip? Comercial, de imagine?

Rodica Ana Căpățînă: Avem în plan și un parcurs de branding off-line, pe care sperăm să-l putem pune în aplicare cât mai repede.

Mihaela Tyrel de Poix, CEO al cramei SERVE Ceptura: “Pentru mine, prima motivație este filosofia de business similară”

La rândul ei, CEO-ul cramei SERVE Ceptura, Mihaela de Poix, spune că pentru ea “prima motivație este – chiar dacă la prima vedere nu este evident – filosofia de business similară, modul în care abordăm piața și în care ne concepem vinurile. Fiind atât de demult în piață, avem un parcurs foarte asemănător, iar sentimentul pe care îl trăim este acela pe care îl au trei colegi de clasă primară când se întâlnesc după facultate și constată că, deși pe drumuri diferite, au folosit aceleasi repere, că ancorele și valorile lor au rămas aceleași și comune. Conjunctura, trebuie să recunoaștem, a fost pandemia: puși în fața unei diminuări a activității, era cel mai bun moment să ne ocupăm de acest proiect pe care îl discutam de mai multă vreme și în care am investit multă energie și idei”.

Unul dintre scopurile principale: educarea către vinuri, “una dintre primele zece cele mai valorizante resurse ale României”

Ea spune că “propunerea de nerefuzat” are ca valoare: trei crame din trei zone viticole diferite, cu o ofertă bogată și foarte diversă, care împreună oferă selecțiile lor de vinuri într-un mod foarte abordabil publicului; aplicația foarte versatilă și care nu necesită multe etape și nici multe cunoștințe despre vinuri pentru a face o alegere de care în mod sigur nu vei fi dezamagit. 

Prin acesta, cele trei crame se apropie cel mai mult de unul din scopurile principale ale asocierii: “educarea către vinuri, una din primele zece cele mai valorizante resurse ale României”.

În ceea ce privește acțiunile viitoare, Mihaela de Poix spune că după prima etapă – aceea de lansare a aplicației – vor continua cu acțiuni de degustare comune, “ pentru că alt scop al nostru este și cel de promovare”.

Nu e poantă! După Sfântul Cinci pentru studenți, Gramofon Wine lansează Vin’ la toamnă și Divinul zece, februarie 1, 2021Cezar Ioan

“Poți să scoți omul de la catedră, dar se pare că e imposibil să scoți catedra din om” – așa ar suna, în cheie amuzantă, o constatare privitoare la antreprenorul Marcel Vulpoi, de la Gramofon Wine, din Dealu Mare.

Cadru didactic universitar al ASE București (și om de afaceri în domeniul consultanței fiscale și financiare – VTM), Vulpoi a scos, recent, primul “vin studențesc”, produs pentru comunitatea online StudentNews.info și intitulat “Sfântul cinci” (aluzia la nota necesară pentru trecerea examenelor e evidentă). Ei bine, nu s-a oprit aici: crama unde el este co-acționar, alături de fondatorul Marcel Pascu, lansează acum “Divinul zece” și “Vin la toamnă”. Evident, asemenea nume neobișnuite merită o discuție – pe care o regăsiți în continuare – mai ales că Vulpoi e permanent pus pe glumă și totodată un interlocutor “proaspăt și reconfortant”, cumva atipic față de profilul obișnuit al industriei vinului de la noi.

Ideea a venit de la SudentNews.info, continuarea de la un cititor de Facebook

– Domnule profesor – că nici nu știu cum să mă adresez în contextul de față – prima dată v-ați poziționat la mijloc, acum ocupați și extremele intervalului de notare. Nu vă mai săturați să dați note, sau cum? De unde până unde asemenea nume? Au ele legătură și cu calitatea vinurilor din sticle – Divinul zece e pentru premianți, iar Vin’ la toamnă e vreo pedeapsă?

Dragă Cezar (era să-ți spun “domnule student”), așa cum am spus și în postarea de lansare a vinului, studenții de astăzi vor ajunge curând oameni MARI și vor bea vinuri din ce în ce mai bune. Așa că, ne-am spus: de ce nu ar începe devreme cu vinuri bune? Ideea acestui vin a venit de la partenerii noștri de la studentnews.info, cea mai mare platformă de studenți din România, la un pahar de vin, evident. Inițial, am lansat trei vinuri: un alb (Sauvignon Blanc), un roze (Merlot) și un roșu (Merlot). Ulterior, văzând impactul în rândul comunităților studențești și nu numai, am decis să completăm gama Sfântul Cinci cu două vinuri, unul pentru “premianți” – Divinul zece (Fetească neagră dulce) și unul pentru cei pe care îi lovește restanța – Vin’ la toamnă (Dry Muscat). Mărturisesc că numele celui de-al doilea vin a fost preluat dintr-un comment la postarea de pe Facebookul tău, motiv pentru care sunt bun de cinste către tine și mai ales către domnul Alexandru Mihai Ghenie, pe care nu am avut încă plăcerea să îl cunosc.  

Există categorii importante de potențiali clienți cărora nicio cramă nu le transmite vreun mesaj

– Mai beau studenții vin? Cred că lumea s-a schimbat de când am populat noi căminele, iar atunci la modă era Busuioaca demidulce, Cabernetul Ausbruch dulce și – la șprițarii competiționali – “bănuții” de la Jidvei.

Ai uitat să menționezi faptul că, atunci când populam noi căminele, aceste vinuri “mergeau bine” cu cola sau sprite. Așa cum am mai spus de câteva ori, majoritatea cramelor promovează vinul ca și cum ar fi o chestie de mare fiță, adresată unei categorii demiurgice de consumatori. Ah, bine, toate cramele fac și vin la 15-20 de lei sau bag–in–box-uri, dar despre ele nu vorbesc niciodată. În toată această filosofie, din punct de vedere al producătorilor de vin există două categorii de consumatori: cunoscători și consumatori. Tocmai din acest motiv există categorii importante de potențiali clienți cărora nimeni nu le transmite niciun mesaj. Tinerii studenți, viitorii consumatori de mâine, sunt un bun exemplu. Noi, la Gramofon, încercăm să demonstrăm că putem face un vin bun, la un preț corect (din struguri doar ) care să poată bucura deopotrivă și tinerii din ziua de astăzi care vor să descopere vinuri bune, dar și pe cei care “se pricep”.

Lansarea vinurilor studențești a stârnit un interes deosebit de mare

– O să vedem vinurile astea la cârciumile de lângă campusuri sau în marele retail?

Proiectul nostru a început pe palierul “haideți să ne simțim bine”, iar ulterior lucrurile au luat o turnură extrem de serioasă, reach-ul postării de lansare fiind 100.000 de persoane, la primul Giveaway înscriindu-se peste 1.500 de persoane, motiv pentru care ne gândim foarte serios la o extindere a planurilor inițiale. Mulți studenți au întrebat când va apărea în magazine și “cârciumi”, noi analizând în prezent și această opțiune foarte atent.

Pentru studenți, Gramofon Wine acoperă toată gama – de la sec la dulce

– Descrieți puțin cum miros și cum sunt la gust, să știe studentul înainte să scoată din buzunar banii greu câștigați de părinți?

Ne ținem de filosofia noastră – să ne putem uita în ochii clienților care ne beau vinul, spune Marcel Vulpoi. El a primit numeroase mesaje de la oameni trecuți de prima tinereți care au încercat “vinurile studențești”

Atunci când vorbim de calitatea vinurilor, ne ținem de filosofia cramei noastre: este un vin pe care-l bem uitându-ne în ochii clienților. Nu am făcut rabat la calitate doar pentru că, cel puțin teoretic, ne adresăm unei categorii mai puțin cunoscătoare. Cât despre “banii greu câștigați de părinți”, vreau să îți dau o statistică oferită de partenerii de la studentnews.info: circa 25% din studenți au deja un job din timpul facultății, iar acest procent este în creștere. Așadar, pentru mulți sunt bani câștigați de ei, și de aceea vor “value for money”. Prin cele cinci vinuri adresate studenților ne asigurăm că avem o paletă completă, de la sec, demisec până la dulce, câte unul pentru fiecare gust sau dispoziție (Divinul Zece e dulce, iar Vin’ la toamnă e sec rău ).

– Apropos de bani, ce putere de cumpărare, ce obiceiuri de consum (de vin) credeți că are “Selecționata Under 25”, “tineret – mânia țării”, cum apărea parcă în Cațavencu pe vremuri? E tineretul (pre)dispus la vin, unde îl consumă, cum credeți că îl înțelege și ce tip de mesaj îl mișcă? O descriere a publicului țintă, dacă pot spune așa…

“Selecționata under 25”, față de noi, a crescut cu o mentalitate asemănătoare cu a noastră, diferența fiind aceea că ei sunt ceva mai nerăbdători. Acesta este motivul pentru care unii încep să lucreze de la 16 ani sau găsesc summer-joburi și încearcă să fie din ce în ce mai independenți. Haide să mergem împreună să vezi ce petreceri organizează și cât cheltuiesc tinerii într-o seară. Evident că mulți sunt “ajutați” și de părinți, dar ce vină au ei că părinții noștri nu au avut bani?

 – Vorbim puțin și despre prețuri, în cazul ăsta?

Cel mai ieftin vin, cum era de așteptat, este Vin’ la toamnă, un Dry Muscat de 20 de lei, iar cel mai mare preț este de 40 de lei pe sticlă, Sfântul Cinci – Merlot sec. Cineva a scris un comment cum că prețurile nu ar fi tocmai studențești, iar un student i-a răspuns: “Decât o sticlă de vin de 15 lei și o cola de 10 lei la 2 litri, mai bine un vin bun la 30 de lei”. 

Promovarea vinurilor studențești se face online, dar ar putea ajunge și în wine bar-ul The Great Hill

– Unde și cum o să promovați vinurile astea studențești? De curând, site-ul TimesNewRoman a făcut o poantă care ne-a distrat pe mulți: cică a apărut “somelierul săracilor”, care poate vorbi 6 ore despre Babanu’. O să vedem cumva “somelierii de campus, care-ți dau să bei de-un Sfânt cinci sau de Divinul zece”?

Aceste vinuri sunt promovate în primul rând în mediul online, pe pagina de Facebook și Instagram studentnews.info, precum și pe multe alte grupuri unde se găsesc tinerii. Spre surprinderea mea, însă, am primit foarte multe mesaje de la oameni trecuți bine de prima tinerețe, care au cumpărat una sau mai multe sticle de Sfântul Cinci pentru a-și aduce aminte de tinerețe.

– Ce loc au vinurile astea în portofoliul Gramofon Wine? Dar în meniul wine bar-ului pe care l-ai fondat în Cotroceni – The Great Hill?

Sincer să fiu, habar nu am! Am început acest demers din dorința de a ne adresa unei categorii ignorate de majoritatea producătorilor de vin si vom continua cu o componentă de educare a studenților asupra consumului responsabil de vinuri bune, iar apoi ne vom adapta din mers, în funcție de feed-back.

Răzvan Stoenescu, organizatorul Concursului național de vinuri rose, e încrezător că vom avea cât de curând și un festival! februarie 1, 2021Cezar Ioan La început de 2021, publicația noastră încearcă să alcătuiască un calendar al evenimentelor relevante din lumea vinului românesc în beneficiul publicului pasionat. Răzvan Stoenescu, fondatorul Asociației Winelover România și organizatorul singurului concurs național de vinuri rose – o categorie care stârnește în continuare mult interes din partea consumatorilor – ne-a vorbit despre planurile lui pe 2021.Internațional, se pune accent pe rose-uri locale, din soiuri naționale, cu personalitate

– Răzvan, a câta ediție a fost anul trecut, ce se întâmplă anul ăsta, care sunt activitățile și prioritățile tale?

2021 marchează a IX-a ediție anuală a Concursului de vinuri rose. Ca organizator, principala mea preocupare este de a fi sigur că îl pot susține în luna mai, așa cum cere tradiția concursului, iar apoi finanțarea, parteneriatele și sprijinul pentru organizare. O mai veche dorință a mea a fost de a crea un Festival al vinurilor rose românești, din care Concursul să fie o mică parte a eventului. Poate reușesc anul acesta.

– Cum crezi că se situează rose-urile din România în raport cu moda sau tendința mondială în 2020 și 2021?

Juriul Concursului național de vinuri rose e compus din degustători autorizați, absolvenți de cursuri WSET și de somelieri, proprietari și manageri de restaurante și magazine, bloggeri de profil

Am avut ocazia să port o lungă discuție după concursul nostru cu Elizabeth Gabay MW, care a și participat la jurizare. În lume, vinul rose a căpătat dimensiunile unui fenomen, iar România nu face excepție. Chiar și la Masterclass-ul organizat după Concurs, la care ai și fost, ai remarcat că se pune accent pe tipul de vin rose local, din soiuri naționale, extractiv sau mai puțin, însă cu personalitate. Trendul nostru, însă, este spre culoarea deschisă, numită ‘Provence”. Și nu e neapărat bine. De la noi se așteaptă originalitate și autenticitate, în primul rând, dublată de o calitate foarte bună. Iar enologii cramelor noastre pot face asta și cei mai mulți chiar fac bine.

Clasările pe podium, punctele și medaliile contează!

– E necesară o raportare a rose-urilor din România la cele internaționale prin participarea la conursuri de profil, folosește cuiva? Cramelor? Consumatorilor?

Există un așa numit ‘fior’ al competitivității cramelor, dar și al consumatorilor avizați. Da, contează – clasările pe podium, punctele și medaliile. Informația circulă rapid și din ce în ce mai multe vinuri participă la concursuri internaționale. În ultimii trei ani, am tot fost întrebat unde se găsesc vinurile clasate pe locul 1 la Concursului de Vinuri Rose, de ce nu au ‘bulină’ pe sticlă, s-au făcut degustări în privat cu topul celor trei, magazinele online au făcut o prioritate în a promova aceste vinuri. Ca o dovadă în plus, sunt multe concursuri dedicate vinului rose. Concours Mondial de Bruxelles și-a dedicat o secțiune specială începând cu anul acesta, Franța și Polonia au de ceva ani astfel de competiții.

Winelover România a negociat pentru rose-urile românești tarife speciale de înscriere și transport la concursul de la Cracovia

– Cât de interesată crezi că e piața internațională de rose-uri românești, ai semnale despre asta?

Pentru vinurile românești orice piață externă trebuie să fie o prioritate, nu numai un interes. Din păcate, nu există o conștientizare suficientă. Prin Asociația Winelover România, ca promotor al vinurilor românești, cu precădere al soiurilor românești, încercăm orice tip de promovare externă. De pildă, am negociat cu organizatorii Rose International Championship din Cracovia tarife speciale pentru vinurile rose românești. De asemeni, de la partenerul nostru UPS România avem tarife speciale de expediție a probelor pentru acest concurs. Pachetul format este foarte bun, iar până acum avem confirmate 15 etichete de vinuri rose românești de la 8 crame. Polonia e o mare piață de vinuri și doar câteva crame de la noi au legături comerciale bune acolo. Însă, mai e timp până la 18 martie, când e termenul limită de trasmitere a probelor.

Producție diversă avem, consumatori destui…

– Crezi că rose-urile românești pot stârni suficient interes încât să genereze și să susțină un eveniment de mase, entuziasm al unei sărbătoriri colective, o festivitate cum reușește să o facă lumea berii?

Dacă te uiți pe cifrele de consum de vin rose de la noi, așa ar trebui să fie. Spuneam mai devreme că îmi doresc demult un astfel de eveniment. Poate că pandemia asta nu prea ne încurajează, dar privind cu optimism, da, ar trebui să avem un astfel de festival, pentru că producție diversă este, consumatori destui, doar organizatorul lipsește. Dar sunt încrezator că toate eforturile noastre, dorința cramelor de a găsi și alte canale de promovare pentru consum, cât și partenerii din jurul Concursului de Vinuri Rose vor putea construi acest eveniment cât de curând. Decâțiva ani, câștigătorii Concursului național de vinuri rose sunt promovați prin evenimente și oferte speciale ale magazinelor specializate . Think Pink!

Cât câştigă un angajat din silvicultură şi pescuit: 3.100 de lei, în creştere cu 125% în ultimul deceniu. Un cherestegiu câştigă un salariu lunar net între 1.386 de lei şi 3.524 de lei, iar un silvicultor câştigă între , Ramona Cornea 30.01.2021,

♦ Circa 29.200 de oameni lucrau în silvicultură, pescuit şi acvacultură în noiembrie 2020, cu cu 2.700 mai mulţi faţă de aceeaşi lună din 2011.

Un angajat din silvicultură, pescuit şi acvacultură câştiga un salariu mediu net de aproape 3.100 de lei în noiembrie 2020, cu peste 15% mai mare faţă de aceeaşi lună a anului precedent, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

În ultimii 10 ani, salariile din acest sector al economiei au crescut cu circa 125%, însă nu au ajuns încă la salariul mediu pe economie, de 3.411 lei în noiembrie 2020.

În noiembrie 2020, circa 29.200 de oameni lucrau în silvicultură, pescuit şi acvacultură, în creştere cu 2.700 de persoane în ultimii 10 ani, de la 26.500 în noiembrie 2011, conform statisticilor de la INS. 

Jumătate dintre contractele de muncă ale românilor sunt cu salarii nete mai mici de 1.600 de lei. Piaţa muncii din România este la 66% din productivitatea orară medie a Uniunii Europene, însă costul brut al orei de muncă este la doar 35% din media UE, Ramona Cornea 30.01.2021,

În decembrie 2020, circa 36,9% din contractele de muncă sunt pe salarii nete între 1.600 şi 3.200 de lei pe lună, iar 12,8% din contractele de muncă înregistrate sunt pe salarii de peste 3.200 de lei pe lună ♦ În economia locală erau înregistrate 5,57 milioane de contracte de muncă la finalul lunii decembrie 2020.

Mai bine de jumătate dintre contractele de muncă (50,3%) care erau înregistrate în REVISAL la nivelul lunii decembrie 2020 erau pentru salarii nete de sub 1.600 de lei, conform datelor de la Confederaţia Naţională Sindicală (CNS) Cartel Alfa.

„Jumătate din contractele de muncă sunt cu salarii nete mai mici de 1.600 lei! Vi se pare o situaţie normală? Demnă de un stat social european? Într-o ţară în care costurile de trai se apropie cu paşi rapizi de media din UE. Aveţi soluţii pentru asta? Aveţi de gând în mandatul dumneavoastră să acţionaţi pentru deblocarea negocierilor colective şi restabilirea dreptului la asociere sindicală?“, spun reprezentanţii Cartel Alfa într-un mesaj adresat ministrului muncii, Raluca Turcan pe un site de socializare.

Mihai Croitoru, brandul de ape minerale Keia: Am încheiat 2020 cu venituri de 41 mil. lei, la fel ca în 2019 Miruna Diaconu 29.01.2021, https://www.zf.ro/companii/mihai-croitoru-brandul-de-ape-minerale-keia-am-incheiat-2020-cu-19887225

Mihai Croitoru, director general al Nicoltana: Am reuşit să marcăm profituri istorice pentru companie, asta pentru că această criză ne-a făcut să ne optimizăm operaţiunile prin ţinerea costurilor sub control.

♦ Nicoltana, compania care administrează activitatea brandurilor de apă Keia şi Izvorul dintre Brazi, a rămas cu un business constant în 2020, de 41 mil. lei. Mihai Croitoru, director general, Nicoltana SA, compania care administrează activitatea brandurilor de apă Keia şi Izvorul dintre Brazi, este de părere că incertitudinea va persista şi anul acesta, dar campania de vaccinare a populaţiei reprezintă o doză de optimism pentru mediul de afaceri.

„Ce vom face în 2021 nu ştim, noi credem că situaţia de incertitudine va persista şi în următoarele luni, dar totuşi perspectiva vaccinării la scară largă a populaţiei ne face să fim optimişti că poate în cea de-a doua parte a anului lucrurile îşi vor reveni. Noi am încheiat cu o cifră de afaceri similară cu cea din 2019, o scădere de 0,9%, am avut venituri de 41 mil. lei, iar profitul net a crescut de la 5 mil. lei la 9 mil. lei”, spune Mihai Croitoru, director general, Nicoltana SA, în cadrul videoconferinţei organizate de Ziarul Financiar în parteneriat cu BRD Groupe Société Générale - Buget 2021: Cum pregătim viitorul?.

Eutron, companie deţinută de Dan Ţone, pune pe piaţă o soluţie pentru eliminarea deşeurilor alimentare – composterul, în contextul în care peste 80% din români aruncă mâncarea Florentina Niţu 29.01.2021,

Eutron, prezentă pe piaţă de 26 de ani, are în portofoliu peste 3.000 de clienţi din retail. Eutron, companie românească ce furnizează soluţii tehnologice personalizate, deţinută de Dan Ţone, mizează în 2021 pe sustenabilitate şi pune pe piaţă o soluţie pentru eliminarea deşeurilor alimentare – composterul, în contextul în care peste 80% din români aruncă mâncarea.

„În România aruncăm în fiecare zi peste 6.000 de tone de alimente[footnoteRef:1]. Această statistică îngrijorătoare ne-a determinat să venim cu o soluţie sustenabilă, economică şi eficientă, care transformă deşeurile în compost în numai 24 de ore. Deşeurile alimentare sunt generate atât în spaţiile de lucru, hoteluri sau restaurante, cât şi acasă, aşadar composterul se adaptează fiecărui mediu“, a spus Dan Ţone, CEO Eutron. [1: Comentariul meu, GB: 6 000 to alimente aruncate /zi: 18 milioane locuitori = 0,333 Kg alimente/zi/cap de locuitor x 365 zile/an = 121,67 Kg alimente/an/capita , aruncate. Oare!? 47% din populatia Romaniei traieste in mediu rural. Oare la tara ,”se arunca” 0,3 Kg mancare/zi/cap de om ? – adica nu dat la pasari, nu la porc, la caine etc ? ... Se arunca ??! Cine? Marile magazine?! De unde sunt cifrele astea?]

Peste 80% din români afirmă că aruncă mâncare, conform unui studiu coordonat de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca. De asemenea, conform unor date din august 2020, cinci milioane de tone de alimente sunt aruncate anual în România, iar în Europa aproximativ 89 de milioane de tone de alimente ajung în fiecare an la gunoi.

Natalia Stroe, o româncă ce şi-a construit cariera în Coca-Cola, conduce businessul din Cehia şi Slovacia al gigantului American Cristina Roşca 27.01.2021, Natalia Stroe country manager The Coca-Cola Company pentru Cehia şi Slovacia: Anul 2020 ne-a arătat la intensitate maximă că nu atât titlul jobului contează, ci ce fel de om alegi să fii, dincolo de ce scrie pe cartea de vizită.

♦ Natalia Stroe s-a mutat la Praga acum doi ani după ce anterior primise prima sa poziţie de expat în Bulgaria.

 Natalia Stroe conduce de circa doi ani operaţiunile The Coca-Cola Company din Cehia şi Slovacia, aceasta fiind prima sa poziţie de country manager. Ea spune că deşi jobul a rămas acelaşi, pandemia a schimbat modul cum arată o zi obişnuită de muncă pentru ea.

„Anul 2020 ne-a arătat la intensitate maximă că nu atât titlul jobului contează, ci ce fel de om alegi să fii, dincolo de ce scrie pe cartea de vizită“, spune executivul.

Astfel, din martie anul trecut a lucrat online aproape tot timpul. Fiecare zi începe cu o serie de discuţii, de preferat individuale sau în grupuri mici (care permit comunicarea mai personală în mediul virtual) cu echipa şi partenerii externi.

Topul celor mai mari insolvenţe din 2020: Trei companii cu afaceri anuale de peste 100 mil. lei ocupă podiumul. La nivelul întregului an au intrat în incapacitate de plată 5.600 de firme, cel mai redus număr din ultimul