Stiri 18 ianuarie 2021, prima parte Cursul de schimb 18.01.2021

1 EUR

4.8740

1 USD

4.0405

PROGNOZA AGROMETEOROLOGICĂ PÂNĂ-N 22 IANUARIE!Agroinfo 17 ianuarie 2021 - Caracteristici meteorologice. În acest interval va predomina o vreme mai rece decât în mod obişnuit, chiar deosebit de rece, în aproape toată țara.

Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între -14...-3°C, mai scăzute cu 1...7°C în raport cu mediile climatologice, în majoritatea zonelor de cultură. Temperatura maximă a aerului va oscila între -10...0°C, pe întreg teritoriul agricol. Temperatura minimă a aerului se va situa între -18...-5°C, valori mai scăzute fiind posibile în depresiunile din estul Transilvaniei, local producându-se îngheţ la sol.

Se întrevăd precipitații predominant sub formă de ninsoare, însoțite de intensificări de scurtă durată ale vântului. Totodată, în zonele joase și de luncă vor fi condiţii de producere a ceţii, asociată cu depunere de chiciură.

Caracteristici agrometeorologice

În cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, va prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, în aproape toată țara, cu excepția unor suprafețe agricole din centrul Dobrogei și nord-vestul Banatului, unde izolat se vor înregistra deficite moderate de umiditate în sol (secetă pedologică moderată).

Starea de vegetaţie a culturilor agricole

Pe ansamblu, la culturile de câmp se va înregistra starea de repaus biologic, la nivelul întregii țări. De asemenea, pe fondul scăderii temperaturilor minime din aer sub limita biologică critică de rezistenţă a plantelor (Tmin.<-10...-15...-20°C), la speciile de toamnăsemănate tardiv, precum şi pe terenurile fără strat protector de zăpadă sau cu strat superficial, se vor putea semnala vătămări ale aparatului foliar (îngălbenire, brunificare, degerături).

Sub aspect fenologic, culturile de orz și grâu de toamnă se vor afla la răsărire, formarea frunzei a treia și înfrățire (10-100%), pe aproape întreg teritoriul agricol.

Rapița va parcurge dezvoltarea aparatului foliar (9-13 frunze), cu o stare de vegetație a plantelor în general medie și bună, îndeosebi în semănăturile efectuate în perioada optimă. La speciile pomicole și viticole din majoritatea plantațiilor se va menține stadiul de repaus vegetativ. Totodată, lucrările agricole specifice se vor desfăşura cu dificultate.

Recomandări de specialitate: • Verificarea sistematică a viabilităţii plantelor la culturile de toamnă şi a elementelor de rod la pomii fructiferi şi viţa-de-vie;• Administrarea îngrăşǎmintelor minerale pe bază de fosfor şi potasiu la speciile de toamnǎ semănate în epoca optimă, precum şi a celor organice în vii şi livezi.

*Evoluția stării de vegetație pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informațiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea stațiilor meteorologice cu program agrometeorologic din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie.

APIA si SUBVENTII

Primesc bani doar cei care lucreaza pamantul 14 01 2021

https://youtu.be/kAldaMrCkP4PLATA AJUTORULUI DE STAT PENTRU FERMELE DE ANIMALE! TERMEN 29 IANUARIE! Agroinfo 18 ianuarie 2021

ATENȚIE! Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data 29 ianuarie 2021 inclusiv se depun cererile de plată pentru ajutorul de stat în sectorul creşterii animalelor aferente serviciilor prestate în luna decembrie și în trimestrul al IV-lea al anului 2020, anunță APIA într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Cererile se depun la sediile Centrelor Judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti, unde a fost depusă cererea inițială anuală sau se transmit de către fermieri prin mijloace electronice (poșta electronică, fax etc).

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi însoţită de următoarele documente:

a) memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;b) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art.7 alin.(2) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;c) facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată; copii certificate conform cu originalul de către solicitant;d) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii undea fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;e) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz;f) dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:

a) memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;b) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art. 7 alin. (3) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;c) facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată, copii certificate conform cu originalul de către solicitant;d) documentele justificative de încasare de la beneficiarii ajutorului de stat a sumelor corespunzătoare, în funcţie de intensitatea ajutorului de stat pentru serviciul prestat aferent lunii/trimestrului, copii certificate conform cu originalul de către APIA;e) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta; f) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz, originalul şi copii  pentru efectuarea conformităţii cu originalul de către APIA; g) dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Totodată, reamintim că, pentru ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor, asociațiile pot opera facturile aferente serviciilor prestate accesând următoarea adresă: http://213.177.4.194:953/.

Documentele postate / transmise vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnătura fermierului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

MINISTRUL OROS: SUNT ASOCIAȚII ALE FERMIERILOR CARE-I AJUTĂ PE VÂNĂTORII DE SUBVENȚII APIA SĂ IA BANII! Agroinfo 18 ianuarie 2021

ÎN ROMÂNIA, VÂNĂTOAREA DE SUBVENȚII A LUAT AMPLOARE! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat că va schimba paradigma, modelul, în acest an pentru a-i împiedica pe vânătorii de subvenții să ia banii de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Ministrul a spus pe șleau că sunt asociații profesionale ale fermierilor care-i ajută pe acești vânători de subvenții să ajungă la bani, în dezavantajul adevăraților fermieri și crescători de animale.

Ministrul agriculturii a declarat că sunt negociate cu asociațiile fermierilor și crescătorilor de animale subvențiile care vor fi acordate în agricultura din România, atât pentru cei doi ani de tranziție, 2021-2022, cât și pentru noua Politică Agricolă Comună 2023-2027. Pentru anii de tranziție, rămân cam aceleași scheme de plată pentru fermieri însă se discută cu asociațiile distribuirea sumelor, sectoarele din agricultură care trebuie ajutate, etc. Șeful de la Agricultură a subliniat că fermierii români sunt divizați, că există prea puține asociații puternice, care să le reprezinte cu adevărat interesele tuturor fermierilor, nu doar unei părți.

Am făcut multe întâlniri în teritoriu, în aer liber, și cu diverse categorii de fermieri și-n diverse zone ale țării. Noi, în mare, cam știm care este părerea fermierilor, am discutat împreună și analiza nevoilor și analiza SWOT, iar acum, când o să venim cu programul pe tranziție, iar o să-l mai discutăm încă o dată cu asociațiile. Iar Programul Național Strategic (PNS), înainte de a-l trimite în forma finală (la Comisia Europeană n.r.), iarăși o să-l mai discutăm. Deci, fiecare parte din Program a fost discutată de nenumărate ori cu anumite sectoare de activitate și cu diverse asociații din acele sectoare de activitate.

Sigur că și eu mi-aș dori ca pentru fiecare sector de activitate să fie o singură asociație puternică, asta ar fi, în primul rând, în beneficiul acelui domeniu, pentru că ar crește puterea de negociere și între ei, dar și față de administrație, față de minister, or dacă ei sunt foarte divizați, în unele situații, pentru că sunt și asociații puternice, și succesul negocierilor nu este întotdeauna cel pe care-l așteaptă. Dar, aici, eu tot timpul am spus, de fiecare dată când am început o discuție cu asociațiile, am spus un lucru, și asta trebuie să fie lumea conștientă, noi de la Ministerul Agriculturii, noi nu avem dreptul să fim subiectivi.

Noi, aici, trebuie într-un mod cât mai echilibrat și cât mai obiectiv, resursele care sunt de la bugetul național și cele din bani europeni să le repartizăm cât mai echilibrat, cât mai echidistant, în toate domeniile de activitate din agricultură și industria alimentară, în toate zonele din țară, dar, în același timp, ținînd cont și de niște nevoi și de niște analize pe care le avem, și de aceea, aceste nevoi și analize trebuie să le discutăm cu fiecare sector în parte, altfel va fi un concurs.

Eu, dacă mă duc, de exemplu, în zona montană, sunt întrebat frecvent de ce vorbesc atât de mult despre irigații, despre apă și despre orice ajutor dat pentru cultura mare. Pentru că ei se consideră nedreptățiți acolo în zona montană. Dacă mă duc în zona de sud, cei de acolo mă întreabă, sigur, legat de prioritățile pe care le are fiecare. Și aici, noi trebuie să ne retragem cumva din acest subiectivism și să încercăm să fim cât mai echilibrați. Or, de aceea, după ce discutăm cu fiecare domeniu în parte, cu cifrele pe masă, cu analiza nevoilor pe masă, pentru că este în consultare de luni de zile această analiză a nevoilor, vom defntiva și programul acesta scurt pe doi ani de zile, dar și Programul Național Strategic. Oricum, trebuie să-l trecem în final prin Comitetul de monitorizare unde sunt reprezentate toate categoriile de asociații.

Cu siguranță, nu toată lumea o să fie mulțumită, pentru că, repet, există un anumit subiectivism și o anumită prioritizare pentru fiecare zonă sau domeniu, dar important este că cea mai mare parte dintre reprezentanții acestor fermieri și agricultori să fie mulțumiți, a declarat ministrul agriculturii, Adrian Oros, pentru o emisiune online Profitul agricol.

Ministrul Oros a adăugat că va schimba foaia, cum se spune, din acest an. El a dezvăluit, fără ocolișuri, că sunt asociații ale fermierilor români care-i ajută pe vânătorii de subvenții APIA să ia banii.

Și-n acest an, o să fie unele asociații care nu o să fie mulțumite, nu înseamnă că nu vom discuta, dar rezultatele discuțiilor nu vor fi mulțumitoare, mai ales pentru aceele asociații care, în timp, au contribuit la ceea ce noi discutam înainte, la sprijinul unor vânători de subvenții. Cu siguranță că acele asociații, pentru că sunt organizați în asociații, nu vor fi mulțumite. Pentru că noi, anul acesta, vom schimba paradigma (modelul n.r.), tocmai pentru ca vânătorii de subvenții să ajungă cât mai greu la subvenții. Nu vom putea elimina în totalitate acest fenomen, pentru că este la nivel european, dar, în opinia mea, în România este îngrijorătoare dimensiunea acestei vânări. Și atunci, cu siguranță, vor fi asociații și vă spun de acum, care, în continuare, vor fi supărate, dar noi trebuie să mergem înainte. Asta-i viața, a avertizat șeful de la Agricultură.

Fermierii, buni de plată! APIA cere banii înapoi de la cei care i-au încasat necuvenit 18 ianuarie 2021Fermierii care nu au respectat regulile pentru acordarea subvențiilor de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) trebuie să dea banii înapoi. La nivelul județului Iași, instituția are de recuperat peste 200.000 lei, potrivit publicației BZI.

Peste 740 de fermieri din cei aproximativ 20.000 au fost selectați în eșantionul de control în luna august 2020. În total, la nivelul județului, agricultorii exploatează în jur de 280.000 hectare de teren agricol. În cadrul procedurii de teledetecție, inspectorii APIA au depistat mai multe nereguli în fermele celor verificați. Mai precis, fermierii nu au respectat toate condițiile obligatorii pentru încasarea subvențiilor, astfel încât au primit banii necuvenit. 

Reprezentanții APIA au transmis către fermierii în cauză, individual și prin poștă, situația creanțelor pe care le au de înapoiat. Valoarea totală a sumelor pe care APIA Iași trebuie să le recupereze se ridică la peste 200.000 lei, bani acordați pentru schemele directe de plată, dar și pentru programe derulate de instituție.

Potrivit ghidului privind acordarea subvențiilor APIA, dacă se constată că un beneficiar nu îndeplinește criteriile de eligibilitate sau nu respectă angajamentele sau alte obligații legate de condițiile pentru acordarea ajutorului sau sprijinului prevăzute de legislația agricolă sectorială, plata aferentă ajutorului nu se efectuează sau aceasta se retrage în întregime sau parțial, iar în unele situații nu se alocă sau se retrag plățile.

Recuperarea plăților necuvenite din Regulamentul UE nr.809/2014 prevede ca în cazul efectuării unei plăți necuvenite, beneficiarul rambursează suma respectivă împreună cu dobânda aferentă acesteia, dacă este cazul.

Dobânzile se calculează pentru perioada cuprinsă între termenul limită de plată pentru beneficiari, termen care este indicat în ordinul de recuperare și care nu poate depăși 60 de zile. Obligația de rambursare nu se aplică dacă plata a fost efectuată ca urmare a unei erori a autorității competente sau a unei alte autorități și dacă eroarea nu ar fi putut fi depistată în mod rezonabil de beneficiar.

CE: mai multe programe de sprijin pentru fermierii care adopta practici ecologice Ianuarie 18, 2021

Comisia Europeana a publicat o lista in care a inclus toate practicile agricole care ar putea fi sprijinite prin programele ecologice din viitoarea politica agricola comuna (PAC).

In cadrul reformei PAC, programele ecologice reprezinta un nou instrument, ce are rolul de a recompensa fermierii care aleg sa implementeze masuri legate de protectia mediului si actiuni concrete in domeniul climei.

Viitoarea Politica Agricola Comuna va juca un rol vital in gestionarea tranzitiei catre un sistem alimentar durabil si in sprijinirea fermierilor europeni pe tot parcursul acesteia. Programele ecologice vor contribui in mod semnificativ la aceasta tranzitie si la indeplinirea obiectivelor Pactului verde.

Comisia a publicat Strategia „De la ferma la consumator” si Strategia in domeniul biodiversitatii in mai 2020.

Comisia Europeana si-a prezentat propunerile de reforma a PAC in 2018, introducand o abordare mai flexibila, mai bazata pe performanta si pe rezultate, care tine seama de conditiile si de nevoile locale, sporind in acelasi timp ambitiile la nivelul UE in ceea ce priveste durabilitatea

Parlamentul European si Consiliul au convenit asupra pozitiilor lor de negociere privind reforma PAC la 23, respectiv 21 octombrie 2020, ceea ce a permis inceperea trilogurilor la 10 noiembrie 2020.

Anunt de la UE: milioane de euro alocate pentru sustinerea crescatorilor de bovine, Ianuarie 18, 2021

Comisia Europeana a decis sa aprobe un sprijin in valoare de 7,4 milioane de euro pentru Romania, cu scopul de a sustine fermierii care se ocupa cu cresterea bovinelor. „Comisia Europeana a aprobat o schema in valoare de 7,4 milioane de euro, aproximativ 35,7 milioane de lei, destinata Romaniei, pentru a sprijini intreprinderile care isi desfasoara activitatea in sectorul cresterii bovinelor si care sunt afectate de pandemia de coronavirus. Schema a fost aprobata in temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele destat. In cadrul schemei, sprijinul public va fi acordat sub forma de subventii directe. Scopul acesteia este acela de a ajuta intreprinderile care isi desfasoara activitatea in sectorul cresterii bovinelor sa isi acopere nevoile de lichiditati si sa isi continue activitatile astfel incat sa poata furniza alimente si materii prime furajere pentru industria alimentara si sa poata mentine locurile de munca”, anunta Comisia Europeana.

Conform informatiilor furnizate de Comisia Europeana, acest sprijin va veni in ajutorul a peste 1.000 de societati care au cresterea bovinelor ca obiect de activitate.

„Comisia a constatat ca schema care vizeaza Romania respecta conditiile stabilite in cadrul temporar. In special: granturile nu depasesc 100.000 de euro per beneficiar, astfel cum se prevede in cadrul temporar pentru intreprinderile care isi desfasoara activitatea in domeniul productiei agricole primare si sprijinul poate fi acordat pana la 31 decembrie 2020. Comisia a concluzionat ca masura este necesara, adecvata si proportionala pentru a remedia o perturbare grava a economiei unui stat membru, in conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE si cu conditiile prevazute in cadrul temporar. Pe aceasta baza, Comisia a aprobat masura in temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat”, se mai mentioneaza in comunicatul Comisiei Europene.

MADR: Banii alocați pentru plata fermierilor prin APIA și AFIR agrointeligenta.ro - 18 ianuarie 2021 Ce bani urmează să încaseze fermierii de la cele două agenții de plăți – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Ministerul Agriculturii a pus în dezbatere o ordonanță de urgență care prevede ca modul în care se vor achita subvențiile și se vor accesa fondurile europene în 2021 și 2022 să rămână la fel ca în prezent, până pe 1 ianuarie 2023, când ar urma să intre în vigoare noua Politică Agricolă Comună.Adoptarea proiectului de OUG este obligatorie ca fermierii români să nu piardă banii ce le sunt alocați, ”luând în considerare că nepromovarea prezentului act normativ în regim de urgență poate avea consecințe grave atât în plan economic, cât și în plan social, în principal prin neacordarea în condiții bune a celor circa 3,811 miliarde euro din FEGA și a circa 1 miliard euro din FEADR alocate României pentru perioada de tranziție, cu impact deosebit de grav asupra sectorului agricol al României”. Vă reamintim că Agrointeligența – AGROINTEL.RO a anunțat în premieră că potrivit Regulamentului UE 2020/2220, România are posibilitatea de aduce câteva modificări la schemele de plăți, termenul pentru schimbări trebuid transmise până pe 19 februarie pentru anul 2021 și până la 1 august 2021 pentru anul 2022.

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ PENTRU PLATA SUBVENȚIILOR APIA!Agroinfo 18 ianuarie 2021

OFICIAL! Ministerul Agriculturii a publicat astăzi, 18 ianuarie 2021, proiectul de ordonanță de urgență prin care sunt puse în aplicare prevederile Regulamentului (UE) 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022.

Astfel, fermierii români beneficiază și-n cei doi ani de tranziție, 2021-2022, de subvențiile agricole.

Potrivit proiectului de ordonanță de urgență, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 23 martie  2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică și în anii 2021 și 2022.

Așadar, schemele de plăți directe de care au beneficiat fermierii și crescătorii de animale în anul 2020 rămân valabile și pentru anii 2021 și 2022.

Conform aceluiași proiect de act normativ, excepție face sprijinul cuplat, subvenție europeană de care beneficiază atât fermierii din sector vegetal, cât și cei din zootehnie, care poate fi modificat până la data de 19 februarie 2021. Concret, modalitatea de acordare a acestui sprijin poate fi revizuită.

Prin excepție de la prevederile art. 25 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul calendaristic 2021, decizia referitoare la modalitatea de aplicare a sprijinului cuplat poate fi revizuită până la data de 19 februarie 2021, menționează proiectul de ordonanță de urgență.

Ministerul Agriculturii argumentează decizia adoptării unei ordonanțe de urgență pentru continuarea efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, oferind astfel previzibilitate și stabilitate pe durata perioadei de tranziție, până la data aplicării noului cadru juridic care va acoperi perioada care începe la 1 ianuarie 2023; sprijinirea fermierilor și altor beneficiari din Fondul european de garantare agricolă - FEGA și din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală - FEADR trebuie continuată pe durata perioadei de tranziție.

Ordonanța de Urgență care va fi supusă aprobării Guvernului creează cadrul juridic la nivel național pentru continuarea efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, pe durata perioadei de tranziție din fondurile Uniunii Europene, în cuantumul alocat României. Fermierii trebuie să fie informați urgent în ceea ce privește cerințele și obligațiile aferente schemelor/măsurilor de ajutor/sprijin din perioada de tranziție.

De subvențiile agricole beneficiază cca 800.000 de fermieri români, precizează actul normativ. De asemenea, actul normativ menționează că depunerea cererilor unice la APIA pentru subvențiile aferente acestui an va începe la data de 1 martie 2021. Pentru acest an, suma alocată pentru plata subvențiilor este 3,811 miliarde euro din FEGA, iar pentru investiții în ferme și alte măsuri derulate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este alocat circa 1 miliard de euro din FEADR.

Plata cuplată la ovine și caprine De Food Biz La ian. 18, 2021

Mai mulți crescători de ovine ne întreabă dacă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) efectuează plata sprijinului cuplat la ovine și caprine, aferent anului de cerere 2020.

APIA a demarat plata sprijinului cuplat la ovine și caprine pe data de 16 octombrie 2020. Astfel, din această dată, APIA a început plata avansului de 70% din cuantumul acestei subvenții de care beneficiază crescătorii de ovine și/sau caprine. Cuantumul pe cap de animal, stabilit pentru anul 2020, este de 17,9060 euro/cap de animal. Din această sumă, crescătorii de ovine eligibili pentru plata SCZ au primit, până la data de 27 noiembrie 2020, când s-a încheiat plata avansului, suma de 12,53 euro/cap de animal, adică 70% din valoarea SCZ. APIA le-a achitat avansul în lei, la cursul de schimb de 4,8725 lei pentru un euro, curs de schimb folosit de APIA pentru achitarea plăților directe aferente anului 2020.

CUANTUM VALABIL PENTRU 2020: Sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine – 17,9060 euro/ha = 8,2469 lei/cap de animal.

Așadar, crescătorii de ovine și/sau caprine au primit un avans de 12,53 euro/cap de ovină sau caprină, adică suma de 61,0524 lei pe cap de ovină și/sau caprină.

Din data de 2 decembrie 2020, APIA a început plata finală, adică achitarea diferenței de 30% din cuantumul sprijinului cuplat la ovine și caprine, cca 5,37 euro/cap de ovină/caprină, 26,19 lei/cap de animal.

APIA a comunicat pe data de 13 ianuarie 2021 că suma transferată în conturile crescătorilor de ovine și/sau caprine, până la acest moment, este de 62,92 milioane de euro și reprezintă plata sprijinului cuplat pentru cererile depuse de crescători în anul 2020.

Vă reamintim că sprijinul cuplat la ovine se acordă pentru un efectiv cuprins între 150 de ovine și 500 de ovine, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA. Animalele eligibile la plată au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare a SCZ. Excepție fac oierii din zona montană care obțin acest sprijin pentru minim 60 de ovine. Berbecii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscriși în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală. Efectivul de femele ovine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală sau suplimentară, pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un berbec înscris în registrul genealogic al aceleiași rase, secțiunea principală, la 35 de femele ovine. Pentru efectivul de femele ovine neînscrise și neînregistrate într-un registru genealogic pentru care se acordă SCZ, se respectă raportul de sexe de minimum un berbec cu certificat de origine la 35 femele ovine.

Sprijinul cuplat pentru caprine se acordă crescătorilor pentru un efectiv de minimum 50 şi maximum 500 de capete de femele caprine şi/sau ţapi, inclusiv, pe beneficiar, în exploataţii cu cod ANSVSA, care au vârsta de minimum un an la data de 31 martie a anului de solicitare a SCZ. Țapii pentru care se solicită SCZ trebuie să fie înscriși în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală.  Efectivul de femele caprine înscrise/înregistrate în registrul genealogic al rasei, secțiunea principală sau suplimentară, pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un țap înscris în registrul genealogic al aceleiași rase, secțiunea principală, la 35 de femele caprine. Efectivul de femele caprine neînscrise și neînregistrate într-un registru genealogic, pentru care se acordă SCZ, respectă raportul de sexe de minimum un țap cu certificat de origine la 35 de femele caprine. Editat de Cristian Florin Popescu

OFICIAL! BUGETELE APIA ȘI AFIR pentru PLĂȚILE CĂTRE FERMIERI PENTRU ANII 2021-2022!Agroinfo 18 ianuarie 2021

ANUNȚ MINISTERUL AGRICULTURII! Printr-un proiect de ordonanță de urgență care modifică Ordonanța subvențiilor, Ministerul Agriculturii a anunțat astăzi, 18 ianuarie 2021, suma destinată pentru plata subvențiilor fermierilor pentru anii 2021-2022.

Potrivit proiectului de ordonanță de urgență, aflat în dezbatere publică pe site-ul MADR, pentru plata subvențiilor agricole în perioada 2021-2022 sunt alocate 3,811 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă. Același act normativ anunță și suma alocată pentru măsurile de finanțare a fermelor, dar și a altor beneficiari, care vor fi derulate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Bugetul  AFIR pentru cei doi ani de tranziție este de circa 1 miliard de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Vă reamintim că AGROINFO v-a anunțat că România trebuie să notifice până la data de 19 februarie 2021 Comisiei Europene schemele de plăți directe și măsurile de sprijin pe care le aplică în agricultură în anii 2021 și 2022. Tot publicația noastră v-a informat despre conținutul noului regulament european care stabilește criteriile de acordare a subvențiilor pentru anii 2021-2022.

AFIR si FINANTARI

Tinerii fermieri vor putea să depună solicitări pentru concesionarea terenurilor ADS în intervalul 18.01 - 29.01.2021 A doua sesiune de concesionare a terenurilor cu destinaţie agricolă către tinerii fermieri a demarat luni, iar perioada de depunere a solicitărilor este 18 - 29 ianuarie 2021, a anunţat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, pe pagina sa de Facebook. 18 ian, 2021 | Agerpres "Tinerii agricultori au nevoie, mai mult ca niciodată, de sprijinul nostru pentru a dezvolta ferme performante la standarde europene. Aşa cum am promis, am demarat astăzi, 18 ianuarie 2021, a doua sesiune de concesionare a terenurilor cu destinaţie agricolă aflate în administrarea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), în suprafaţă de până la 50 ha, către tinerii cu vârsta de maximum 40 de ani. Perioada de depunere a solicitărilor de către tinerii fermieri este 18.01.2021 - 29.01.2021, iar judeţele pe raza cărora se găsesc terenurile ofertate sunt: Alba, Gorj, Ialomiţa, Neamţ, Satu Mare, Timiş, Teleorman şi Vâlcea", a scris Oros pe reţeaua de socializare. Persoanele interesate care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pot depune solicitări la sediul ADS sau pe adresa de e-mail a instituţiei. Potrivit unui comunicat al MADR, suprafeţele de teren disponibile pentru contractare, precum şi modul de desfăşurare a procedurii se regăsesc pe site-ul Agenţiei Domeniilor Statului, www.domeniilestatului.ro. În data de 27 noiembrie 2020 a avut loc semnarea primului contract de concesionare de terenuri cu destinaţie agricolă aflate în exploatarea societăţilor comerciale din portofoliul ADS, libere de contract, în suprafaţă maximă de 50 ha, cu un tânăr fermier absolvent al învăţământului de profil, în vederea înfiinţării unei ferme. În prima sesiune au fost declaraţi eligibili un număr de 61 de tineri dintr-un total de 125 care au depus solicitări la ADS. Lista completă a tuturor fermierilor declaraţi admişi pentru prima sesiune este disponibilă pe site-ul ADS. Normele metodologice de aplicare a acestui program au fost aprobate prin Hotărârea nr. 811/2020, adoptată în şedinţa de Guvern din data de 24.09.2020.A doua sesiune de concesionare a terenurilor către TINERII fermieri

ianuarie 18, 2021 agrimanet

A fost demarată a doua sesiune de concesionare a terenurilor cu destinație agricolă către tinerii fermieri

MADR informează că Agenția Domeniilor Statului a demarat astăzi, 18 ianuarie 2021, a doua sesiune de concesionare a terenurilor cu destinație agricolă aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului (ADS), în suprafață de până la 50 ha, către tinerii cu vârsta de maxim 40 de ani.

Perioada de depunere a solicitărilor de către tinerii fermieri este 18.01.2021 – 29.01.2021, iar județele pe raza cărora se găsesesc terenurile ofertate sunt: Alba, Gorj, Ialomița, Neamț, Satu Mare, Timiș, Teleorman și Vâlcea.

Persoanele interesate care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pot depune solicitări la sediul ADS sau pe adresa de e-mail a instituției, până la data de 29.01.2021, ora 14:00.

Menționăm că suprafețele de teren disponibile pentru contractare, precum și modul de desfășurare a procedurii se regăsesc pe site-ul Agenției Domeniilor Statului.

Reamintim că în data de 27 noiembrie 2020 a avut loc semnarea primului contract de concesionare de terenuri cu destinație agricolă aflate în exploatarea societăţilor comerciale din portofoliul ADS, libere de contract, în suprafață maximă de 50 ha, cu un tânăr fermier absolvent al învățământului de profil, în vederea înființării unei ferme. Lista completă a tuturor fermierilor declarați admiși pentru prima sesiune este disponibilă pe site-ul ADS.

Normele metodologice de aplicare a acestui program au fost aprobate prin Hotărârea nr. 811/2020, adoptată în ședința de Guvern din data de 24.09.2020.

MADR ASTĂZI: START A DOUA SESIUNE CONCESIONARE TERENURI PENTRU TINERII FERMIERI! Agroinfo 18 ianuarie 2021

COMUNICAT! Ministerul Agriculturii informează că Agenția Domeniilor Statului a demarat astăzi, 18 ianuarie 2021, a doua sesiune de concesionare a terenurilor cu destinație agricolă aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului (ADS), în suprafață de până la 50 ha, către tinerii cu vârsta de maxim 40 de ani.

Perioada de depunere a solicitărilor de către tinerii fermieri este 18.01.2021 – 29.01.2021, iar județele pe raza cărora se găsesc terenurile ofertate sunt: Alba, Gorj, Ialomița, Neamț, Satu Mare, Timiș, Teleorman și Vâlcea.

Persoanele interesate care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pot depune solicitări la sediul ADS sau pe adresa de e-mail a instituției, până la data de 29.01.2021, ora 14:00.

Menționăm că suprafețele de teren disponibile pentru contractare, precum și modul de desfășurare a procedurii se regăsesc pe site-ul Agenției Domeniilor Statului, www.domeniilestatului.ro.

Reamintim că în data de 27 noiembrie 2020 a avut loc semnarea primului contract de concesionare de terenuri cu destinație agricolă aflate în exploatarea societăţilor comerciale din portofoliul ADS, libere de contract, în suprafață maximă de 50 ha, cu un tânăr fermier absolvent al învățământului de profil, în vederea înființării unei ferme. Lista completă a tuturor fermierilor declarați admiși pentru prima sesiune este disponibilă pe site-ul ADS.

Normele metodologice de aplicare a acestui program au fost aprobate prin Hotărârea nr. 811/2020, adoptată în ședința de Guvern din data de 24.09.2020.

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ PENTRU PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Agroinfo 18 ianuarie 2021

OFICIAL! Ministerul Agriculturii a publicat astăzi, 18 ianuarie 2021, proiectul de ordonanță de urgență prin care sunt puse în aplicare prevederile Regulamentului (UE) 2020/2220 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022.

Astfel, fermierii români beneficiază și-n cei doi ani de tranziție, 2021-2022, de subvențiile agricole.

Potrivit proiectului de ordonanță de urgență, prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 191 din 23 martie  2015, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 104/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică și în anii 2021 și 2022.

Așadar, schemele de plăți directe de care au beneficiat fermierii și crescătorii de animale în anul 2020 rămân valabile și pentru anii 2021 și 2022.

Conform aceluiași proiect de act normativ, excepție face sprijinul cuplat, subvenție europeană de care beneficiază atât fermierii din sector vegetal, cât și cei din zootehnie, care poate fi modificat până la data de 19 februarie 2021. Concret, modalitatea de acordare a acestui sprijin poate fi revizuită.

Prin excepție de la prevederile art. 25 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură, cu modificările şi completările ulterioare, pentru anul calendaristic 2021, decizia referitoare la modalitatea de aplicare a sprijinului cuplat poate fi revizuită până la data de 19 februarie 2021, menționează proiectul de ordonanță de urgență.

Ministerul Agriculturii argumentează decizia adoptării unei ordonanțe de urgență pentru continuarea efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, oferind astfel previzibilitate și stabilitate pe durata perioadei de tranziție, până la data aplicării noului cadru juridic care va acoperi perioada care începe la 1 ianuarie 2023; sprijinirea fermierilor și altor beneficiari din Fondul european de garantare agricolă - FEGA și din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală - FEADR trebuie continuată pe durata perioadei de tranziție.

Ordonanța de Urgență care va fi supusă aprobării Guvernului creează cadrul juridic la nivel național pentru continuarea efectuării de plăți neîntrerupte către fermieri și alți beneficiari, pe durata perioadei de tranziție din fondurile Uniunii Europene, în cuantumul alocat României. Fermierii trebuie să fie informați urgent în ceea ce privește cerințele și obligațiile aferente schemelor/măsurilor de ajutor/sprijin din perioada de tranziție.

De subvențiile agricole beneficiază cca 800.000 de fermieri români, precizează actul normativ. De asemenea, actul normativ menționează că depunerea cererilor unice la APIA pentru subvențiile aferente acestui an va începe la data de 1 martie 2021. Pentru acest an, suma alocată pentru plata subvențiilor este 3,811 miliarde euro din FEGA, iar pentru investiții în ferme și alte măsuri derulate prin Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este alocat circa 1 miliard de euro din FEADR.

OFICIAL! BUGETELE APIA ȘI AFIR pentru PLĂȚILE CĂTRE FERMIERI PENTRU ANII 2021-2022! Agroinfo 18 ianuarie 2021

ANUNȚ MINISTERUL AGRICULTURII! Printr-un proiect de ordonanță de urgență care modifică Ordonanța subvențiilor, Ministerul Agriculturii a anunțat astăzi, 18 ianuarie 2021, suma destinată pentru plata subvențiilor fermierilor pentru anii 2021-2022.

Potrivit proiectului de ordonanță de urgență, aflat în dezbatere publică pe site-ul MADR, pentru plata subvențiilor agricole în perioada 2021-2022 sunt alocate 3,811 miliarde euro din Fondul European de Garantare Agricolă. Același act normativ anunță și suma alocată pentru măsurile de finanțare a fermelor, dar și a altor beneficiari, care vor fi derulate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Bugetul  AFIR pentru cei doi ani de tranziție este de circa 1 miliard de euro din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală.

Vă reamintim că AGROINFO v-a anunțat că România trebuie să notifice până la data de 19 februarie 2021 Comisiei Europene schemele de plăți directe și măsurile de sprijin pe care le aplică în agricultură în anii 2021 și 2022. Tot publicația noastră v-a informat despre conținutul noului regulament european care stabilește criteriile de acordare a subvențiilor pentru anii 2021-2022.

AFIR: tot mai multi fermieri acceseaza fondurile europene pentru asigurarea culturilor agricole Ianuarie 18, 2021

Fondurile nerambursabile acordate prin AFIR pentru gestionarea si prevenirea riscurilor la nivelul exploatatiilor se ridica la o valoare totala de aproximativ 5,7 milioane de euro, beneficiari fiind 2.574 fermieri.

Acest sprijin financiar acordat fermierilor activi este de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile si platita efectiv de fermier si este acordat in cadrul submasurii 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor si a plantelor”, din Programul National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020). Alocarea totala pentru aceasta submasura este de 23,6 milioane de euro.

Fata de anul 2019, numarul de solicitari si in speta suma care va reveni beneficiarilor este de aproape patru ori mai mare.

Pana in prezent, au fost deschise doua sesiuni de primire a cererilor de finantare, depunandu-se in total 7.809 de cereri de finantare, cu o valoare de 15,8 milioane euro. Dintre acestea, 5.720 de cereri, cu o valoare de 11,2 milioane euro, au fost admise pentru finantare.

In prima sesiune, deschisa in anul 2019 pentru asigurarea culturilor de primavara din 2019, fermierii au depus 1.572 de cereri de finantare, insumand 3,4 milioane euro, din care au fost admise pentru finantare 1.073 cereri, cu o valoare de 1,8 milioane euro.

In cea de a doua sesiune, deschisa in anul 2020, au fost depuse 6.237 de cereri de finantare prin care s-au solicitat 12,3 milioane euro. Dintre acestea, pana in prezent, 4.647 au fost admise pentru finantare, valoarea acestora fiind de 9,4 milioane euro. Sesiunea din 2020 a avut ca scop asigurarea culturilor de toamna din anul 2019 si a culturilor de primavara din anul 2020.

Riscurile eligibile in cadrul submasurii 17.1 sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arsita, inundatiile, grindina, inghetul (timpuriu de toamna, de iarna sau tarziu de primavara), ploile torentiale sau ploile excesive si de lunga durata, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finantare se numara si infestarile cu organisme de carantina daunatoare plantelor prevazute in HG nr. 563/2007, cu modificarile si completarile ulterioare.

MADR : A fost demarată a doua sesiune de concesionare a terenurilor cu destinație agricolă către tinerii fermieri Luni, 18 Ianuarie 2021 11:39

MADR informează că Agenția Domeniilor Statului a demarat astăzi, 18 ianuarie 2021, a doua sesiune de concesionare a terenurilor cu destinație agricolă aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului (ADS), în suprafață de până la 50 ha, către tinerii cu vârsta de maxim 40 de ani.

Perioada de depunere a solicitărilor de către tinerii fermieri este 18.01.2021 – 29.01.2021, iar județele pe raza cărora se găsesc terenurile ofertate sunt: Alba, Gorj, Ialomița, Neamț, Satu Mare, Timiș, Teleorman și Vâlcea.

Persoanele interesate care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pot depune solicitări la sediul ADS sau pe adresa de e-mail a instituției, până la data de 29.01.2021, ora 14:00.

Menționăm că suprafețele de teren disponibile pentru contractare, precum și modul de desfășurare a procedurii se regăsesc pe site-ul Agenției Domeniilor Statului, www.domeniilestatului.ro.

Reamintim că în data de 27 noiembrie 2020 a avut loc semnarea primului contract de concesionare de terenuri cu destinație agricolă aflate în exploatarea societăţilor comerciale din portofoliul ADS, libere de contract, în suprafață maximă de 50 ha, cu un tânăr fermier absolvent al învățământului de profil, în vederea înființării unei ferme. Lista completă a tuturor fermierilor declarați admiși pentru prima sesiune este disponibilă pe site-ul ADS.

Normele metodologice de aplicare a acestui program au fost aprobate prin Hotărârea nr. 811/2020, adoptată în ședința de Guvern din data de 24.09.2020.

……………………….LEGISLATIV

Legislaţie românească

Decizia nr. 873/2020 referitoare la admiterea obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006, Curtea Constituţională - CCR Publicat în Mof I nr. 50 din 15.01.2021. A intrat în vigoare la 15.01.2021

Ordinul nr. 3518/2020 pentru reacreditarea Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti din Ştefăneşti, judeţul Argeş, Ministerul Culturii Publicat în Mof I nr. 53 din 18.01.2021. A intrat în vigoare la 18.01.2021

Decizia nr. 804/2020 referitoare la respingerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor anexei nr. 2.5 la Legea nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, Curtea Constituţională - CCR Publicat în Mof I nr. 48 din 15.01.2021. A intrat în vigoare la 15.01.2021

Ordinul nr. 6220/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru comuna Dascălu, judeţul Ilfov, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 50 din 15.01.2021. A intrat în vigoare la 15.01.2021

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 32/2021 privind prelungirea măsurii luate de Agenţia de Mediu din Luxemburg prin care se autorizează punerea la dispoziţie pe piaţă şi utilizarea produsului biocid BIOBOR JF, în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului [notificată cu numărul C(2021) 13] (Numai textul în limba franceză este autentic), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 15 din 18.01.2021. A intrat în vigoare la 18.01.2021

Proiecte de acte normative Luni, 18 Ianuarie 2021 13:26 https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru punerea în aplicare a prevederilor Regulamentului (UE) 2020/2220  al Parlamentului European și al Consiliului din 23 decembrie 2020 de stabilire a anumitor dispoziții tranzitorii privind sprijinul acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și din Fondul european de garantare agricolă (FEGA) în anii 2021 și 2022, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 228/2013 și (UE) nr. 229/2013, de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013, (UE) nr. 1306/2013 și (UE) nr. 1307/2013 în ceea ce privește resursele și aplicarea regulamentelor respective în anii 2021 și 2022 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 în ceea ce privește resursele și repartizarea unui astfel de sprijin pentru anii 2021 și 2022.Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro.Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului. Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Luni, 18 Ianuarie 2021 10:09

HOTĂRÂRE pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 2019-2023Cetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: politici.agricole@madr.ro.Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

INTERNEANUNȚ DE ASTĂZI ANSVSA PENTRU CRESCĂTORII DE ANIMALE! Agroinfo 18 ianuarie 2021

COMUNICAT! Recomandările Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pentru protejarea animalelor în perioadele cu temperaturi foarte scăzute, vânt puternic şi căderi masive de zăpadă. 

Pe fondul evoluției unor fenomene meteorologice severe (temperaturi scăzute, căderi masive de zăpadă), ANSVSA recomandă:

Pentru crescătorii de animale:

Asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a frigului şi zăpezii;Asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi furaje corespunzătoare atât cantitativ cât şi calitativ;Asigurarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare şi de furajare; se va acorda o deosebită atenţie în mod special instalaţiei de adăpare, având în vedere riscul de îngheţ al acesteia.Verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a generatoarelor de energie electrică în cazul fermelor comerciale;La orice modificare a stării de sănătate sau de bunăstare a animalelor precum şi la aparitia unor modificări comportamentale, deţinătorul are obligaţia ca pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate a animalelor din localitatea respectivă sau DSVSA local. De asemenea, în cazul în care, din cauza intemperiilor se produc pagube care afectează bunăstarea animalelor, proprietarii sunt obligaţi să anunţe de urgenta primăria sau DSVSA local pentru a fi luate măsurile necesare.

Pentru transportatorii de animale vii:

Să nu efectueze transporturi de animale în condiţii meteo cu temperaturi foarte scăzute, vânt puternic şi căderi masive de zăpadă, decât dacă este neapărat necesar;Transportatorii sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile;Înainte de a pleca la drum, se verifică dacă există condiţii adecvate de microclimat în mijlocul de transport, hrană şi sursă de apă potabilă şi dacă acestea pot fi asigurate pe întreaga durată a transportului.Transportatorii trebuie să verifice traseul şi alte aspecte legate de călătorie înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se faca cât mai repede pentru a micşora durata călătoriei.La temperaturi scăzute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu cel puţin 25% din capacitatea maxima de încărcare autorizată în funcţie de specie, talie, varstă şi stare fiziologică;În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de confort termic în compartimentul animalelor;Precizăm că, porcinele sunt foarte sensibile la temperaturile scăzute. În cazul în care în timpul călătoriei temperatura ambientală coboară sub 0° C, este obligatoriu ca, mijlocul de transport să fie dotat cu un mecanism de reglare a temperaturii;Bovinele sunt rezistente la temperaturi scăzute cu condiţia ca, în mijlocul de transport să nu existe curenţi de aer rece;Ecvinele pot fi transportate şi în situaţia în care temperatura ambientală coboară sub -20° C cu condiţia ca, mijloacele de transport să fie dotate cu un mecanism de reglare a temperaturii. O atenţie deosebită se acordă şi vitezei de transport, numărului de opriri precum şi vârstei animalelor transportate.Sistemul de ventilaţie trebuie să asigure distribuţia uniformă a aerului, iar autonomia lui trebuie să fie de cel puţin 4 ore, independent de funcţionarea motorului autovehiculului.

Din cauza condiţiilor meteorologice există riscul apariţiei stresului termic prin frig, motiv pentru care se impune inspectarea animalelor la intervale regulate în timpul călătoriei şi totodată identificarea simptomelor acestuia. Simptomele stresului de frig sunt: frisoane, horipilaţie (se ridică părul/blana), îngrămădire (pentru a conserva căldura), letargie şi somnolenţă, colaps.Conducerea Autorităţii a dispus DSVSA judeţene să întreprindă demersurile necesare pentru informarea: fermierilor, unităţilor administrative locale, transportatorilor şi altor deţinători de animale, cu privire la măsurile specifice pentru asigurarea bunăstării animalelor în perioadele de iarnă în care se înregistrează condiţii meteorologice severe şi a responsabilităţile legale care le revin în astfel de situații.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale:

Consiliile locale trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;Conform prevederilor legale, Consiliile locale au obligaţia ca, în adăposturile animalelor, să asigure respectarea normelor de protecţie a acestora, respectiv: cazarea, transportul şi îngrijirea corespunzătoare a acestora.

 STRIGĂTUL DE DISPERARE AL APICULTORILOR ROMÂNI: ANULAȚI AUTORIZAȚIILE PENTRU NEONICOTINOIDE! Agroinfo 18 ianuarie 2021

SCRISOARE DESCHISĂ. Apicultorii români îi transmit ministrului agriculturii, Adrian Oros, o scrisoare deschisă prin care-i cer să anuleze autorizațiile eliberate pentru acest an pentru utilizarea neonicotinoidelor în tratarea semințelor de sfeclă de zahăr și floarea soarelui. Apicultorii au transmis astăzi scrisoarea către AGROINFO.

Scrisoare deschisă adresată domnului Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale Nechita-Adrian Oros

Stimate Domnule Ministru,

Am aflat cu mare mâhnire că MADR a autorizat și în acest an, cu caracter de urgență și ca pretinsă situație excepțională, într-al 8-lea an consecutiv, utilizarea temporară a tuturor celor 3 insecticide din clasa neonicotinoidelor (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) pentru impregnarea semințelor de floarea-soarelui și sfeclă de zahăr. Am luat la cunoștință de această situație nu direct de la instituția pe care o conduceți ci din presă deoarece, în acest an nu ați mai considerat necesar să informați în avansși apicultorii dar ați dat curs în mod necondiționat cererilor a 4 organizații ale marilor fermieri care vau solicitat și în acest an autorizarea acestor molecule prin derogare de la interdicția europeană.

Vă atragem respectuos atenția, Domnule Ministru, că regulamentul european 1053/2013 are prevederi stricte în privința repetării derogărilor de acest fel, care sunt concepute de legiuitor ca soluții de ultimă instanță, în situații cu adevărat de urgență și cu caracter excepțional. În opinia noastră, MADR nu a îndeplinit condițiile de emitere repetată a acestor derogări care s-au făcut prin abuzarea legislației Europene, motiv pentru care solicităm corectarea acestor erori grave prin revocarea autorizațiilor nr. 13335, 13336 și 13337/18.12.2020. De aceste autorizări beneficiază pe termen scurt un număr redus de entități implicate în practicarea unei agriculturi intensive dar sunt în dauna mult mai multor alți actori din domeniul agricol al României, cu consecințe dezastruoase asupra mediuluiși cu riscuri majore pentru sănătatea populației, toate documentate științific la nivel internațional.

Apreciem, Domnule Ministru, că autorizările temporare emise și pentru anul 2021 plasează România pe o poziție rușinoasă, retrogradă printre toate Statele Membre ale UE în privința conformării la direcțiile și cerințele clar formulate în sensul celor de mai sus în „Pactul Verde European” și în special în strategiile „De la Fermă la Furculiță” și Strategia pentru Biodiversitate 2030. Situație care ne îngrijorează și sub aspectul elaborării Planului Național Strategic 2021(2023)-2027 unde constatăm un nivel foarte scăzut, poate chiar inexistent de ambiție în privința reducerii utilizării pesticidelor și identificării soluțiilor alternative, documentele de programare de până acum făcând complet abstracție de o verigă esențială din producția agricolă – polenizatorii domestici și sălbatici.

Mai considerăm, Domnule Ministru, că emiterea „pe bandă rulantă” de derogări anuale de către România reprezintă un precedent periculos pentru întreaga Uniune Europeană, un exemplu negativ și o încurajare pentru forțele interesate în tergiversarea măsurilor de tranziție către o agricultură curată, ceea ce poate afecta imaginea țării noastre, care, pe drept cuvânt poate fi catalogată drept țara unde se vrea și se poate ceea ce în societățile avansate nu se mai poate de ani buni.

În acest context ne îngrijorează, de asemenea, informațiile vehiculate în presă despre existența unor presiuni pentru ca România să se opună unor noi limitări ale folosirii altor pesticide la nivelul UE.

Suntem convinși, Domnule Ministru că dacă Uniunea Europeană va lua asemenea decizii, acestea vor fi corect și solid fundamentate din punct de vedere științific și vă solicităm ca înainte de a decide adoptarea unei asemenea poziții a României în raport cu UE să procedați la consultarea întregului spectru al celor care lucrează în agricultură, al organizațiilor preocupate de sănătatea mediului și al reprezentanților consumatorilor/societății civile, toți aceștia fiind afectați de utilizarea pesticidelor, deci de deciziile MADR în această direcție.

Cu stimă,Dr. Mircea Ciocan,Președinte ROMAPISCo-semnatari:Asociația WWF RomaniaAsociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționaliAsociația KogayonBankwatch RomâniaFundația Eco-CivicaGreenpeace CEE RomâniaProiectul de cooperare Just Food2Celsius

 Guvernul acordă şi în 2021 derogare pentru folosirea neonicotinoidele, care distrug albinele Lidia Neagu in Slider homepage 18 January 2021

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a acordat derogări temporare pentru folosirea produselor pe bază de neonicotinoide pentru impregnarea semințelor de floarea-soarelui și sfeclă de zahăr şi în 2021, al optulea an consecutiv, anunţă Federaţia Asociaţiilor Apicole din România (ROMAPIS).

Uniunea Europeană a decis în anul 2013 să limiteze utilizarea unor insecticide neonicotinoide pentru tratarea semințelor unor culturi agricole, iar în 2018 a hotărât interzicerea în aer liber a trei tipuri de neonicotinoide, ca urmare a studiilor care arătau că acestea reprezintă o amenințare pentru polenizatori.

MADR acordă încă din anul 2014 derogări temporare pentru folosirea produselor pe bază de neonicotinoide.

În acest context, ROMAPIS a trimis o scrisoare deschisă către ministrul Agriculturii și Dezvoltării RuraleNechita-Adrian Oros în care solicită consultarea “întregului spectru al celor care lucrează în agricultură, al organizațiilor preocupate de sănătatea mediului și al reprezentanților consumatorilor/societății civile”.

Asociaţia reclamă că derogarea a fost acordată la “presiunea celor patru organizații ale marilor fermieri care v-au solicitat și în acest an autorizarea acestor molecule prin derogare de la interdicția europeană”. De asemenea, atraage atenţia că derogarea se dă “ca soluții de ultimă instanță, în situații cu adevărat de urgență și cu caracter excepțional”.

“În opinia noastră, MADR nu a îndeplinit condițiile de emitere repetată a acestor derogări care s-au făcut prin abuzarea legislației Europene, motiv pentru care solicităm corectarea acestor erori grave prin revocarea autorizațiilor nr. 13335, 13336 și 13337/18.12.2020. De aceste autorizări beneficiază pe termen scurt un număr redus de entități implicate în practicarea unei agriculturi intensive, dar sunt în dauna mult mai multor alți actori din domeniul agricol al României, cu consecințe dezastruoase asupra mediului și cu riscuri majore pentru sănătatea populației, toate documentate științific la nivel internațional”.

ROMAPIS apreciază că autorizările temporare emise și pentru anul 2021 “plasează România pe o poziție rușinoasă, retrogradă printre toate Statele Membre ale UE în privința conformării la direcțiile și cerințele clar formulate în sensul celor de mai sus în „Pactul Verde European” și în special în strategiile „De la Fermă la Furculiță” și Strategia pentru Biodiversitate 2030”.

“Situație care ne îngrijorează și sub aspectul elaborării Planului Național Strategic 2021(2023)-2027 unde constatăm un nivel foarte scăzut, poate chiar inexistent de ambiție în privința reducerii utilizării pesticidelor și identificării soluțiilor alternative, documentele de programare de până acum făcând complet abstracție de o verigă esențială din producția agricolă – polenizatorii domestici și sălbatici”, se arată în scrisoare.

Totodată, consideră că emiterea „pe bandă rulantă” de derogări anuale de către România reprezintă un precedent periculos pentru întreaga Uniune Europeană, un exemplu negativ și o încurajare pentru forțele interesate în tergiversarea măsurilor de tranziție către o agricultură curată, ceea ce poate afecta imaginea țării noastre, care, pe drept cuvânt poate fi catalogată drept țara unde se vrea și se poate ceea ce în societățile avansate nu se mai poate de ani buni.

“În acest context ne îngrijorează, de asemenea, informațiile vehiculate în presă despre existența unor presiuni pentru ca România să se opună unor noi limitări ale folosirii altor pesticide la nivelul UE. Suntem convinși, Domnule Ministru că dacă Uniunea Europeană va lua asemenea decizii, acestea vor fi corect și solid fundamentate din punct de vedere științific și vă solicităm ca înainte de a decide adoptarea unei asemenea poziții a României în raport cu UE să procedați la consultarea întregului spectru al celor care lucrează în agricultură, al organizațiilor preocupate de sănătatea mediului și al reprezentanților consumatorilor/societății civile, toți aceștia fiind afectați de utilizarea pesticidelor, deci de deciziile MADR în această direcție”.

Scrisoarea este semnată de preşedintele ROMAPIS Mircea Ciocan, şi co-semnată de alte 9 organizaţii de mediu, respectiv: Asociația WWF Romania, Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali, Asociația Kogayon, Bankwatch România, Fundația Eco-Civica, Greenpeace CEE România, Proiectul de cooperare Just Food şi 2Celsius.

Cum sunt afectate albinele de pesticide

Faptul că pesticidele folosite în agricultură afectează biodiversitatea nu este o informație nouă. Într-un studiu publicat în 2015, Greenpeace estima că, în Uniunea Europeană, aproape una din patru specii dintre cele mai vulnerabile sunt amenințate de dependența de pesticide și de îngrășăminte chimice.

Printre cele mai afectate viețuitoare sunt albinele. Conform oamenilor de știință, cele aflate pe plante atunci când se aplică pesticidele mor pe loc, iar cele care consumă polenul florilor tratate își pierd capacitatea de a se orienta și de a identifica noi surse de hrană.

Ambele situații duc la diminuarea populației de albine și la o scădere a productivității din sectorul agricol, albinele fiind unul dintre cei mai importanți polenizatori. Fără polenizarea realizată de insecte, ar fi afectate peste 3 sferturi dintre terenurile cultivate și s-ar înregistra pierderi de 265 de miliarde de dolari.

România produce carne de melc în valoare de 50 milioane de lei By RO.aliment January 18, 2021Patru companii din Hunedoara, Tulcea, Mureș și Sibiu produc carne de melc în valoare de 50 de milioane de lei, estimează Ziarul Financiar.

Cea mai mare parte din producție este trimisă la export, preponderent în țări precum Franța sau Germania.

„Carnea de melc se remarcă prin conţinut mare de proteine şi conţinut mic de glucide şi lipide (…). Cochilia se foloseşte la realizarea anumitor specialităţi din carne de melc (melci umpluţi). Achiziţia materiei prime este una dintre cele mai importante etape. Melcii sunt colectaţi din două surse: din fauna sălbatică şi din fermele de creştere a melcilor”, spun reprezentanţii companiei din Mureş.

Cel mai mare producător de carne de melc din România este o firmă din Hunedoara, cu afaceri de 31,7 mil. lei, cu 16% mai mici ca în 2018 şi 138 de salariaţi. Compania, deținută de francezi, este cel mai mare exportator pe acest segment de piață din România.

Estimările făcute de Ziarul Financiar sunt pe baza codului CAEN 1020 – Prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi moluştelor. Jurnaliștii precizează că este posibil să existe şi alte companii mai mici, producători de carne de melc în România.

Nicu Vasile, LAPAR: 2020 este cu mult sub productiile medii din 1986, cu toata dezvoltarea tehnologica actuala

Agrostandard | 17 January, 2021 | 2020 a fost un an greu pentru fermieri din mai multe puncte de vedere, dar chiar si asa pare greu chiar si sa ne imaginam ca la unele culturi recoltele au fost cu mult sub productiile medii din 1986, cu toata dezvoltarea tehnologica actuala, sustine Nicu Vasile, seful LAPAR. Nu se sfieste sa spuna nici ca “lipsa de productivitate se datoreaza ineficientei angajatilor pe toate palierele economiei, de la strategi la executanti”. Mai multe, insa, despre provocarile momentului pentru agricultura si societatea romaneasca aflam din materialul pus la dispozitie de seful LAPAR:

“La fiecare inceput de an, oricare dintre noi, fie om de rand sau administrator de societate comerciala, isi face bilantul anului care tocmai s-a incheiat si pune la punct bugetul anului care a venit.

Doar ca este destul de greu sa creionezi un plan de afaceri real si viabil in conditiile in care domeniul in care iti desfasori tu activitatea (drept entitate economica), nu are nici un fel de plan de dezvoltare pe termen mediu si lung.

Iar asta te da peste cap si mult te mai incurca; am avut un an greu, vor urma un 2021 si un 2022 doi ani foarte grei, vom fi obligati sa muncim din greu pentru a incepe sa ne platim imprumuturile, cele care ne-au ajutat sa contracaram efectele negative produse de seceta si de pandemia de COVID-19.

Ma intreb si va intreb cum vom putea face fata acestor apasatoare presiuni economice din moment ce noi nu dispunem de nici un fel de strategii pe termen lung; toate masurile luate sau doar anuntate sunt scrise pe coltul mesei, in functie de ce vrea sa auda poporul sau mai marii zilei.

Suntem o tara bogata, incontestabil, si la propriu si la figurat, dar constatam cu amaraciune ca avem o populatie care se chinuie zi de zi in saracie si ma intreb de ce? Nu mi se pare corect si stiu ca nu este deloc in regula. De ce o astfel de tara, cum e Romania, pare condamnata sa aiba un popor sarac? De ce trebuie sa ne amintim in fiecare zi amarele versuri ale lui Octavian Goga:” Muntii nostri aur poarta/Noi cersim din poarta-n poarta./De-am inchide-a tarii poarta,/Altii ne-ar cersi la poarta!”.

In mod normal si intr-o societate care functioneaza corect ar trebui sa aplicam o simpla relatie matematica prin care demonstram ca populatia tarii trebuie sa fie la fel de avuta ca si tara, una dintre conditiile de indeplinit fiind ca MUNCA sa fie cea care conteaza si sa fie cu adevarat rasplatita, si nu minciuna si tradarea neamului sau a tarii care ti-a dat viata si educatie.

In cazul in care, asa cum se intampla din pacate de cele mai multe ori, nu respectam aceste conditii de bun simt, putem aplica fara indoiala altfel de reguli – Bunastarea Romaniei va fi direct proportionala cu avutia populatiei. Iar asta inseamna fara ezitare ca vom deveni sclavi moderni in tara celor care muncesc, cu mintea si cu constiinta impacata ca nu au stat degeaba, ci au muncit din greu si cu folos pentru viitorul lor propriu, dar si al generatiilor viitoare. Care credeti ca este directia in care ne indreptam acum, sau in care suntem impinsi sa mergem?

De ce credeti ca am ajuns la aceasta concluzie? Am vazut dorinta sindicatelor de majorare a salariului minim pe economie, am vazut si decizia Guvernului de a mari venitul minim. Din punctul meu de vedere nu este mult, nu e o crestre care te da peste cap acum. Si putem fi de acord cu astfel de cereri sindicale, dar cu o conditie – sa muncim mai mult si mai cu spor, sa avem productivitate si o rata mare de profitabilitate pentru firme si societate; trebuie sa ii ajutam pe angajati, dar si pe angajatori, sa obtina profituri mai mari. Nu se poate, nu este normal si sanatos ca rata profitabilitatii sa fie mai mica de 2%, iar rata imprumuturilor bancare sa fie mai mare de 7 – 10%. In acest caz constat ca avem o problema cu studiile de piata, care de fapt ”coafeaza” datele, adica mintim mai mult decat in trecut.

Am analizat temeinic si indelungat situatia actuala a agriculturii romanesti, productiile medii agricole la nivel national pentru anul 2020 (1,7to/ha media/RO). Asta este cu mult sub productiile medii ale anului 1986, cu toata dezvoltarea tehnologica de care dispune la ora actuala

Agricultura. Aceasta lipsa de productivitate se datoreaza, si nu ma sfiesc sa o spun, ineficientei angajatilor, pe toate palierele economiei, de la strategi la executanti.

Stim ce au facut altii, nu noi, stim exact ce s-a intamplat – am fragmentat terenurile cat de mult s-a putut, ba chiar am ajuns la”atomizarea” proprietatilor; am distrus sistemele de irigatii, am distrus centrele de preluare a produselor agricole, iar desfacerea roadelor muncii noastre o facem acum individual, dupa cum stie si se descurca fiecare. Iar asta duce clar la imposibilitatea de a negocia preturile produselor si de asigura un flux constant de marfa catre retelele de magazine.

Si haideti sa mai punem pe masa discutiilor si analizelor cateva date relevante – din 9,7 milioane de ha teren arabil (pentru care primim sume de bani de la APIA), Ministerul Agriculturii, in momentul in care a declarat productia de cereale la nivel national, a inregistrat oficial productia doar de pe aproape 5 milioane de ha. Ce se intampla cu celelalte mai mult de 4,5 milioane de hectare? La o simpla evaluare, este aproape suprafata de teren arabil de care dispune Ungaria. Noi ne permitem sa facem o agricultura de subzistenta? Domnilor, hai sa il ajutam pe micul fermier sa produca cu profit, in conditiile in care nici fermele medii sau mari, in ultima vreme, nu inregistreaza profituri considerabile. Ba chiar si unele dintre aceste ferme au inceput sa se decapitalizeze masiv si degraba.

Romania nu are crestere economica in mod real; statistic, inregistram la nivel european cea mai mare crestere negativa pe profitabilitate. Stiu, suna ciudat termenul crestere negativa, dar asa lucreaza statisticienii si oficialii. Iar dovada stau imprumuturile noastre atat ca PF, SRL, SA sau chiar ca STAT – ne imprumutam pentru a trai de azi pe maine, ca sa amanam un eventual faliment. Asta in conditiile in care am vandut tot, chiar si pamantul primit de stramosii nostri, cei care au luptat pe front din muntii Ural si pana in muntii Tatra.

Doar ca unora nu le pasa, asa ca in Romania e ”domnie”. Intr-o discutie recenta, un amic rade si spune ca ”in Romania, cine munceste, ori e prost, ori nu gandeste”. Pare greu de contrazis. Eu personal nu sunt de acord cu o asemenea abordare, dar pare o explicatie atunci cand ne gandim la impovararea tarii prin imprumuturile necontenite pe care le facem. Cred ca sloganul ”intai munca si apoi painea” trebuie sa il aplicam degraba, prin strategii de dezvoltare a sectoarelor profitabile, celor ce aduc bani si nu celor ce toaca bani imprumutati.

Din aceste considerente fac apel la unitate nationala pentru cei ce gandesc. Vreau sa construim, sa lasam generatiilor viitoare o tara si o natie demna si bogata, care sa merite si sa primeasca respectul tuturor. Un model pentru noi ar trebui sa fie chiar tarile scandinave: Danemarca (educatie si protectie sociala) si Suedia (industrie). Ba chiar si Olanda (pentru agricultura sa). Da, Olanda, o tara care nu a avut si nu are pamant suficient, dar l-au luat din mare. Da, Olanda, care nu dispune de terenuri manoase precum Romania, dar are peste 10.000 ha de sere, ceea ce inseamna al doilea exportator in lume de produse agro-alimentare (dupa SUA, care au 10,4% din suprafata arabila a planetei).

Si noi unde vrem sa ajungem? Noi ca tara, noi ca natie, noi ca fermieri responsabili. Pacat de munca batranilor nostri.

Dar mai avem o sansa si nu trebuie ratata. De aceea LAPAR militeaza pentru UNITATEA TUTUROR FERMIERILOR SI A SPECIALISTILOR DIN TOATE SECTOARELE DE ACTIVITATE.

Noi, cei din LAPAR, va asteptam sa veniti alaturi de noi pentru A FI MAI BUNI. Si stim ca asta e o sansa adevarata si ca nu trebuie ratata. Macar acum, cat nu e totul pierdut”.

 Ferma de porci din rasa Mangalita pe bani europeni in judetul Constanta Agrostandard | 16 January, 2021 | Compania Green Way Farm din comuna Lumina, judetul Constanta, a reusit sa obtina o finantare in valoare de 720.746 de euro prin programul PNDR 2020, sumele fiind alocate pentru infiintarea unei ferme de porci, dar si a unei unitati de procesare, fiind asigurat practic intreg lantul de productie. Valoarea totala a investitiei se ridca la aproximativ un milion de euro. Finalizata in aprilie 2019, ferma de crestere si ingrasare a porcilor este specializata in rasa Mangalita si are unitate proprie de reproductie, linie de taiere si sectie de procesare a carnii, potrivit informatiilor AFIR. Solicitantul este Alexandru Rosu, actionar unic al societatii, cu varsta sub 40 ani, care are pregatire in domeniu si asigura personal managementul exploatatiei.

Pe lista investitiilor finantate cu ajutorul banilor europeni se afla hala adapost compartimentata, sectie de procesare, anexe, bucataria furajera sau amenajarea incintei fermei.

Spatiile au fost dotate cu echipament tehnologic modern, automatizat, in scopul respectarii standardelor şi a cerintelor sanitar-veterinare. Ferma detine 70 scroafe din rasa mangalita cu origine eliberata de Asocitatia Crescatorilor de Mangalita si Baza din Romania, avand 2 cicluri de fatari pe an cu o medie de 5.5 purcei/scroafa.

“Facem eforturi ca sa avem o crestere naturala, acest lucru intarzie cresterea la maturitate de la 3 luni cat este la un porc industrial la 14 luni, atunci cand Mangalita reuseste sa atinga 120 kg, insa exista garantia unui produs sanatos si calitativ“, sustine reprezentantul fermei din Lumina.

Porcul somon” sau „uleiul de masline cu patru picioare

Rasa Mangalita a revenit in atentia romanilor in ultimii ani, mai ales dupa ce Ministerul Agriculturii a initiat un program de sustinere a crescatorilor de porci care au ales aceasta rasa, numarul de animale fiind destul de mic la nivel national. I se mai spune si „porcul somon” sau „uleiul de masline cu patru picioare”, datorita continutului de grasimi polinesaturate de aproximativ 70%.

Carnea de Mangalita are o culoare rosie, foarte bine marmorata, cu un continut pur de grasime alba. Nu contine colesterol rau, principalul avantaj al carnii de Mangalita fata de alte rase, iar gustul se apropie de cel al carnii de mistret. Contine, insa, acizi grasi de tip Omega 3, 6 și 9 si poate fi consumata de catre persoanele care sufera de boli cardiovasculare.

Prudență în programarea vânzărilor de cereale din noua recoltă, recomandarea specialiștilor Luni, 18 Ianuarie 2021 Mihaela Prevenda

Piața cerealelor (grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță) la data de 18 ianuarie 2021, un raport realizat de Casa de Trading a Fermierilor, prin Cezar Gheorghe – consultant senior și analist.

GRÂU

Piața din România este febrilă în aceste zile, susține analistul Cezar Gheorghe. „Cotațiile portuare din zilele precedente impulsionează tranzacțiile la nivelul fermelor. Până și deținătorii de stocuri mici primesc zilnic oferte de 1.000 lei/tonă în fermă, echivalent a 205 euro/tonă. Discutăm aici inclusiv de loturi de 50-100 de tone. În această ecuație de ofertă nu intră cumpărătorii tradiționali, ci intermediarii, care colectează cantitățile mici spre a construi loturi mari, pe care le oferă apoi spre vânzare exportatorilor. Procesatorii din piața internă nu reprezintă o competiție, majoritatea dintre ei având suficiente rezerve de stocuri pentru următoarele 20-40 zile, unii chiar și mai mult. Intervenția lor în piață astăzi este spot, pe loturi de marfă cu calități deosebite, spre industria de procesare care deservește producția de produse de patiserie sau alte sortimente. În momentul când piața internă va interveni, se va crea un mediu concurențial specific pieței libere, care se autoreglează pe principiul cererii și al ofertei. Acest aspect va fi benefic pentru fermieri, căci, în afară de costurile de producție, ei angajează pe acele loturi de grâu păstrate costuri financiare, de depozitare și operare, precum și pierderi variabile din acest exercițiu operațional de păstrare a mărfurilor.”

În paritatea de livrare CPT Constanța, prețurile variază, întrucât piața fizică nu este încă armonizată cu bursele CBOT și Euronext. Discutăm despre prețuri în jur de 235 euro/tonă. „Diferența între ofertele de cumpărare o reprezintă specificațiile de calitate, în special Indicele Alveografic W și Proteina. De la raportul USDA până astăzi, observăm deja o reticență privind vânzarea din partea fermierilor care dețin stocuri mari de marfă. Prin prisma analizei efectuate de primul nostru raport din 2021, a analizei noastre pe raportul USDA și a premizelor regionale pe care le-am anticipat, fermierii au optat să mai aștepte înainte de vânzarea altor loturi. Anticipările noastre se transpun în realitate și notăm următoarele lucruri care capătă certitudine: Rusia mărește cuantumul taxei de export aplicate asupra grâului, începând de la 15 martie, până la un nivel de 50 euro/tonă, față de nivelul inițial de 25 euro/tonă, care va intra în vigoare începând cu 15 februarie; Acțiunile Rusiei ne conduc tot mai pregnant la concluzia că această taxă nu va deveni zero la 1 iulie 2021, deci va fi menținută și pentru recolta nouă, însă nu putem anticipa încă nivelul ei; Reacția burselor indică în continuare efectul de uscăciune în Câmpiile de Sud ale SUA, astfel că piața regională reacționează în consecință. Notăm cererea și oferta din bazinul Mării Negre, paritatea euro-dolar de 1.2017, precum și cotația Euronext martie 2021 – 235 euro/tonă. Întărirea dolarului american în fața monedei euro generează cotații mai bune în moneda euro. Presiunea loturilor mari se exercită asupra exportatorilor în România, unde intermediarii deținători de loturi mari, de 20.000-50.000-70.000 de tone, cer în paritatea CPT Constanța 235 euro/tonă, iar costul de fobbing este între 5 și 5,5 euro/tonă, fară a aduce în calcul și marja exportatorului”, punctează Cezar Gheorghe.

Pare că trendul este crescător pentru recolta veche, dar specialiștii recomandă foarte multă prudență în programarea vânzărilor, căci ce crește brusc s-ar putea ca într-un interval de timp definit între 3-4 săptămâni, mai precis momentele de ieșire din iarnă în emisfera nordică, să scadă la fel de brusc, cu 5-8 euro/tonă.

În ceea ce privește recolta nouă de grâu, indicațiile sunt destul de generoase, privind prin prisma anilor trecuți. Indicațiile cumpărătorilor pentru fermieri sunt cotația MATIF Septembrie 2021 minus 15-16 de euro/tonă în paritatea CPT Constanța (202-15=186 euro/tonă). „În trendul prețurilor de recoltă nouă, notăm o vânzare de origine românească în Iordania, aceasta alăturându-se celei din decembrie, însă la un preț mai mare cu 15 USD/tonă (12,35 euro = 60 lei) și livrare august. Este un indicator important în ceea ce privește nivelul recoltei următoare, căci ridică un nivel de așteptare de la 187-189 euro/tonă, echivalent 910-920 lei/tonă. Menționăm că nivelul de calitate trebuie să fie premium, începând cu nivelul de proteină. Menținem recomandarea ca fermierii să nu contracteze mai mult de o tonă la hectar în această perioadă, date fiind incertitudinile cauzate de iarnă și cele circa 40 de zile care ne despart de primăvară, precum și a potențialului pericol de îngheț târziu care se poate manifesta. În mod tradițional, intermediarii vor vinde în lipsă către exportatori, urmând ca, sub presiunea de recoltă, să se aprovizioneze din piață pentru a acoperi contractele. Este un demers legal, nelipsit de riscuri, care, într-un an cu recolte normale, potențează profitul acestora. Sunt așa numitele lanțuri logistice, supply chain, care alimentează din zonele lipsite de aport logistic (medii de stocare, lipsa informației și credibilitatea ei, lipsa asocierii fermierilor, atomizarea fermelor care fac ca puterea de negociere să fie redusă) destinațiile de export, Portul Constanța”, arată consultantul Casei de Trading a Fermierilor.

PORUMB

România încă recoltează porumb, în zona de nord a țării. Și în sudul României, săptămână trecută s-au recoltat suprafețe de porumb, acesta însă necesitând trecerea prin siloz pentru operațiunea de uscare.

Porumbul în paritatea CPT Constanța a atins cota de 210 euro/tonă (1.025 lei/tonă), iar ca și în cazul grâului, cantități însemnate au început să fie vândute spre piața de export. Indicațiile bursiere arată viguros pentru noua recoltă, respectiv CBOT - 481 cenți/bushell (189.36 USD/tonă) și MATIF - 188,5 euro/tonă.

Recomandarea specialiștilor către fermierii români este să observe și să securizeze orice intenție de vânzare în acest moment, să nu se expună niciunei forme de risc, până nu au certitudinea că pot onora ceea ce doresc să semneze.

FLOAREA-SOARELUI

Indicațiile pentru această marfă sunt ridicate pentru această perioadă a anului. Lichiditatea redusă conduce prețul materiei prime la niveluri de 645-650 USD/tonă în paritatea FOB.

Prețurile uleiului brut înregistrează primele reculuri de circa 8-10 USD/tonă, cotațiile indicative fiind: Ucraina: 1.260 USD/tonă; Rusia: 1.250 USD/tonă; SIX PORTS: 1.280 USD/tonă.

Există indicații timide pentru recolta nouă de floarea-soarelui din România, spune Cezar Gheorghe. Acestea se afișează în jurul valorii de 470 USD/tonă, FCA ferme. Pentru recolta veche, 545-550 USD/tonă în sud-vestul României este indicația de preț, însă lichiditatea este scăzută. „Cu siguranță, această marfă va suscita un interes deosebit pentru fermierii români. Asolamentele din primăvară vor fi calculate astfel încât preconizăm un număr de hectare mult mai mare față de sezonul trecut. Însă varianta High Oleic, va fi, cu siguranță, în trend negativ, din cauza cererii HoReCa reduse pentru această cultură specială, efect al pandemiei Covid-19. Valorile bonusului pentru conținutul de acid oleic sunt minore, am putea spune, în comparație cu anii trecuți. Cei ce au optat pentru contracte semnate pe trei ani au securizat un nivel de 55-60 USD/tonă pentru conținut de acid oleic cel puțin egal cu 81%”, explică analistul.

RAPIȚĂ

Indicațiile Euronext gravitează în jurul valorii de 397-400 euro/tonă. „Variațiile rapiței pe Euronext sunt legate de prețul energiei. Cotațiile WTI și Brent înregistrând scăderi în ultimele tranzacții, prețul componentei biodiesel trebuie să se reflecte în acord”, a specificat Cezar Gheorghe.

Prețul uleiului de rapiță în paritatea FOB Rotterdam înregistrează un recul de 20 de euro/tonă.

Diferența între cotația AUG21 și destinația mărfurilor, procesare internă sau export, începe să se micșoreze. Cotațiile procesatorilor indică pentru AUG21 5-6 euro/tonă pentru livrare la recoltare. „Este o mișcare care indică interesul pentru mărfuri, un semnal pentru fermierii care vor să vândă forward. Recomandăm, ca de obicei, multă prudență și nicidecum entuziasm. Vânzarea nu ar trebui să depășească o tonă la hectar la rapiță, care este deja recunoscută drept ”, punctează analistul.

Fermierii români au nevoie de sprijin financiar pentru cumpărarea de terenuri Mihaela Prevenda Duminică, 17 Ianuarie 2021

Concurența în achiziționarea de terenuri dintre fermierii români și investitorii străini rămâne neloială, pentru că aceștia din urmă dispun de un capital mult mai mare. Rezolvarea problemei capitalului va face și ca fermierii mici, cu câteva hectare, care nu sunt ușor creditabili, să poată cumpăra.

Nicolaie Apopi crede că achiziţia de teren agricol ar trebui să beneficieze de un suport financiar legiferat, deoarece pământul reprezintă un bun național. Cadrul legal ar trebui creat astfel încât agricultorii să poată obţine credite avantajoase, cu sprijin din partea statului, pentru achiziţia terenurilor agricole: „Fermierii, ca să poată să facă faţă altor categorii de persoane care au capitaluri foarte mari şi pot să investească în terenuri agricole, ar avea nevoie de un suport financiar pentru a achiziţiona aceste terenuri. Este o lege a vânzării terenurilor agricole, însă pe lângă acele priorităţi reglementate de această lege pe care le are fermierul, de achiziţie – întâietate în faţa celorlalţi, ar avea nevoie de capital. După părerea mea, ar trebui subvenţionată dobânda cu 100% şi garanţia să fie terenul pe care-l cumpără agricultorul.”

Nicolaie Apopi lucrează aproximativ 2.500 ha, în județul Timiș, la Giulvăz. Provine din familie de agricultori, atât tatăl, cât și unchiul său fiind fermieri. Imboldul de a-și deschide propria afacere agricolă a venit în ultimul an de facultate, în 1998, student fiind la Agronomie a avut șansa de a participa la un program de schimb de experiență în Germania. Șase luni a făcut practică într-o fermă de familie, practică pe care a completat-o cu informații teoretice în cadrul școlilor de formare din Germania, în sectoarele pomicol, viticol, cultură mare. S-a întors acasă, și-a dat licența și s-a apucat de lucru.

În anul 2000 a înființat societatea Agro Baden Banat SRL, având ca obiect de activitate comerțul cu utilaje agricole import Germania și multiplicarea orzului pentru bere.

În paralel cu comerțul de utilaje și inputuri pentru agricultură, Nicolaie Apopi începe să lucreze o suprafață de teren de 40 ha, extinzându-se în 2004 la 400 ha. În același an înființează societatea Popagra SRL și accesează fonduri europene. A început achiziționarea de utilaje și echipamente noi, care i-au permis să se dezvolte și mai mult. În 2010 a tehnologizat toată ferma cu echipamente noi. La acel moment, ajunsese deja la 1.200 de hectare, iar până în 2014 lucra 1.700 de hectare, din care aproximativ 400 în proprietate. Performanțele nu au întârziat să apară și astăzi în ferma lui Nicolaie Apopi se lucrează aproximativ 2.500 de hectare, cu o flotă de utilaje agricole performante, pentru un randament optim pe unitatea de suprafață.

În comuna Peciul Nou, satul Sânmartinu Sârbe