Stiri 18 ianuarie, a doua parte

Grafic ZF: Evoluţia salariilor medii nete din industria alimentară, a salariului minim net şi a salariului mediu net pe economie în perioada noiembrie 2011 - noiembrie 2020

Cinci companii străine fac regulile pe piaţa de 1 mld. lei a iaurturilor. Unele dintre cele mai puternice branduri din portofoliile acestor grupuri străine sunt însă româneşti Cristina Roşca 18.01.2021,

Danone, Albalact, FrieslandCampina, Covalact şi Fabrica de Lapte Braşov (Olympus) sunt cei mai puternici jucători de pe piaţa de iaurt, lapte bătut şi alte specialităţi similare (ayran, sana sau kefir), piaţă evaluată la peste 1 mld. lei, potrivit datelor Euromonitor.

Toate cele cinci companii sunt deţinute acum de giganţi străini deşi la un moment dat au fost - cel puţin unele dintre ele - firme locale. Spre exemplu, Albalact şi Covalact sunt acum deţinute de francezii de la Lactalis care le-au cumpărat de la acţionari locali.

„Deşi sunt deţinute de grupuri internaţionale, aceste companii deţin facilităţi de producţie în România.“

Totodată, unele dintre cele mai puternice mărci deţinute de aceşti giganţi sunt locale, este vorba de Zuzu (Lactalis - Albalact), Napolact (FrieslandCampina) sau Covalact de Ţară (Covalact - Lactalis).

În industria de lactate şi în general în industria alimentară jucătorii au fabrici în ţara respectivă, fiind vorba de produse cu termen scurt de valabilitate. Totuşi, numărul de fabrici de lactate este în scădere în ultimii ani dat fiind că unii jucători cum este Lactalis îşi comasează producţia în anumite unităţi de producţie.

Gigantul a venit pe piaţa lactatelor acum 12 ani prin preluarea firmei Dorna Lactate, operând apoi alte două preluări, Albalact şi Covalact, achiziţii ce i-au asigurat poziţia de lider incontestabil.

Pe segmentul de iaurt şi alte produse acre însă, Danone este lider, potrivit Euromonitor.

Afaceri de la zero. Andrei Roşu produce în Bucureşti brânzeturi vegane sub brandul Filgud şi vrea să meargă cu produsele în Serbia şi Bulgaria 18.01.2021, Miruna Diaconu https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-andrei-rosu-produce-in-bucuresti-branzeturi-19868597

♦ Produsele Filgud au fost lansate în luna iulie a anului 2020, iar începând cu luna noiembrie pot fi găsite şi în două reţele de retail din Bucureşti.

Andrei Roşu produce într-un atelier din Bucureşti brânzeturi vegane sub brandul Filgud şi îşi doreşte să meargă de anul viitor cu produsele şi în ţări precum Serbia sau Bulgaria. El a urmat cursurile unei şcoli de bucătărie vegane, unde a descoperit alternative la produsele lactate şi i-a venit ideea să pună la dispoziţia cât mai multor oameni alimente vegane care aduc aminte de gusturile copilăriei.

„În 2018, am făcut un curs de bucătărie vegană şi am descoperit câteva dintre reţetele alternative pentru brânzeturi şi lactate. Atunci am zis că ar fi păcat să nu le pun la dispoziţia prietenilor sau a celor interesaţi sau în perioada de post religios, să consume ceva bun la gust şi plin de nutrienţi. Ne dorim atât să creştem capacitatea de producţie, cât şi să aducem în portofoliu noi produse. De anul viitor, vom testa şi ţările vecine, avem deja discuţii în Serbia şi Bulgaria, vrem să ne extindem“, spune Andrei Roşu.

Povestea sa cu produsele vegane a început în 2012, atunci când a hotărât să renunţe la produsele de origine animală. La acea vreme, nu existau foarte multe alternative pentru cei care adoptau o alimentaţie vegană, pe lângă fructe, legume şi cereale, nu prea erau alternative la produsele lactate sau din carne. Andrei Roşu este de părere că cei care adoptă un astfel de stil de viaţă au o dificultate în a găsi produse alternative la cele lactate care să aducă aminte de gusturile copilăriei.

„Produsele alternative de tip tofu nu sunt chiar gustul copilăriei noastre sau găsim produse foarte diluate, dacă luăm exemplul laptelui de plante pe care îl găsim de multe ori în supermarketuri, acolo avem apă şi cu un pic de proteină. Atunci am zis să lansăm o gamă de produse care să aibă şi un gust apropiat de gusturile copilăriei, dar şi nutrienţi, ne-am gândit să fie o compoziţie cât mai curată, fără chimicale şi să avem un impact asupra mediului cât mai redus“, precizează Andrei Roşu.

Din momentul în care i-a venit ideea şi până au fost vândute primele produse Filgud, au trecut circa nouă luni. Andrei Roşu a lansat brandul Filgud în luna iulie a anului trecut, iar începând cu luna noimebrie, produsele vegane se pot găsi în trei magazine ale unor mari reţele de retail din Bucureşti.

„Ideea a venit undeva la jumătatea lui 2018, când am terminat şcoala de bucătărie vegană, în acel moment au început discuţiile cu diverşi parteneri pentru partea de producţie şi de asemenea pentru strategia de marketing. Am amânat puţin lansarea, pentru că noi eram gata atunci când a venit lockdownul, dar asta nu a însemnat că ne-am oprit din lucru la proiectul nostru, am continuat să dezvoltăm reţete noi“, adaugă Andrei Roşu.

În prezent, există cinci produse sub marca Filgud - o specialitate vegetală din caju, pastă de amarant cu ceapă roşie, tartinabil de caju cu ceapă şi mărar, iaurt din caju şi lapte de migdale. Doar trei din cele cinci produse Filgud pot fi găsite în magazine, având un termen de valabilitate mai mare. Totuşi, pentru viitor, Andrei Roşu îşi doreşte să dezvolte şi alte alternative la produsele care sunt de provenienţă animală.

Capacitatea de producţie este de câteva sute de produse pe zi, dar acest lucru variază în funcţie de cerere, astfel că pentru produsele care se află în magazine, pot fi fabricate circa 100 pe zi, iar pentru cele care au un termen de valabilitate mai mic, undeva la 30-40 pe zi.

„Principala noastră limitare în acest moment ca antreprenor la început de drum este partea de producţie, pentru că nu poţi să investeşti de la început într-o capacitate de producţie uriaşă, nici nu aveam resursele necesare, am început cu mai puţine locaţii, dar pe măsură ce vom extinde producţia vom intra şi în alte magazine“, precizează Andrei Roşu.

Deşi brandul Filgud a fost lansat în iulie 2020, a existat cerere în contextul în care Andrei Roşu este de părere că oamenii au devenit mai conştienţi de ceea ce pun în farfurie.

„Cred că ne-a ajutat acest an în sensul în care oamenii au devenit mai conştienţi de ceea ce pun în farfurie, mai atenţi la sănătatea lor, la a avea o imunitate bună şi cred că la nivel teoretic cam toţi ştim ce ar ajuta să facem să fim sănătoşi, dar nu facem asta sau ni se pare complicat. Noi am creat un scurtcircuit şi am venit cu nişte produse pentru care nu este nevoie să faci un research“, spune Andrei Roşu.

Creştere de peste 20% a vânzărilor de alimente congelate, din înlocuitori de carne. 17 ian, 2021 | Alina Stanciu | ECONOMICA.net Teama de Covid-19 creşte şi cota produselor ambalate În contextul pandemiei, dar și ca urmare a bugetelor limitate, românii și-au pus în coșuri mai multe produse congelate decât anul precedent, dar mai ales mai multe produse congelate din înlocuitori de carne. Alimentele ambalate câștigă, de asemenea, teren, ca și mâncarea deja preparată.

În pandemie, românii au înlocuit carnea congelată cu înlocuitori și carnea prospătă cu produsele procesate și tot felul de produse ambalate, arată o analiză a Departamentului pentru Agricultură (USDA) care coroborează propriile date cu cele ale unor companii de cercetare precum Euromonitor. Potrivit sursei citate, din punct de vedere valoric, cea mai mare creștere, de 22%, a fost raportată la înlocuitorii de carne sub formă congelată (soia, tofu etc).

Totodată, vânzările de carne procesată și fructe de mare au crescut cu nouă procente în termeni valorici, ajungând la 881 milioane dolari în 2020 și 14 procente în volum, până la 151.600 tone. Consumatorii au trecut, de asemenea, la produsele ambalate din cauza preocupărilor legate de igienă legate de COVID-19. Previziunile Euromonitor estimează că vânzările de carne procesată și fructe de mare vor ajunge la 1 miliard de dolari până în 2025. “Vânzările de înlocuitori de carne sub formă congelată și păsări de curte congelate, carne roșie și fructe de mare sunt, de asemenea, determinate de cererea de produse convenabile care se aliniază unui stil de viață sănătos. Carnea procesată, refrigerată, rămâne cel mai bine vândut produs procesat atât valoric cât și în volum. Aceste produse fac mult timp parte din gastronomia României și includ produse precum salam, cârnați, hot dog, șuncă, afumături și slănină”, se arată în analiza USDA. Covid-19 i-a determinat pe români să cumpere produse ambalate.

Șansa brandurilor private

Trendul este pozitiv și pe segmentul alimentelor ambalate, cu o creștere puternică a gustărilor (snacks), a ingredientelor pentru gătit și a meniurilor gata preparate. “Modelele de consum din România tindeau deja spre aceste produse din cauza stilului de viață în schimbare, dar COVID-19 îi împinge pe consumatori să se schimbe și mai rapid. Se așteaptă ca tendința actuală de a consuma alimente sănătoase să continue, în timp ce produsele artizanale, în general, vor continua să fie percepute ca fiind de calitate superioară. Preocupările permanente privind COVID și igiena sunt susceptibile să stimuleze un consum mai mare de alimente ambalate, chiar dacă aceste produse sunt percepute ca fiind mai puțin sănătoase. Sensibilitatea la creșterea prețurilor în rândul consumatorilor va prezenta probabil oportunități suplimentare de creștere pentru mărcile private”. Plus de 12% la fructele și legumele procesate În 2020, vânzările cu amănuntul de fructe și legume procesate au crescut cu 12%, ajungând la 192,1 milioane de dolari, atât ca umare a volumelor mai mari cu 3% cât și a creșterii prețurilor cu o medie de 8%. USDA estimează, așadar, ca vânzările de fructe și legume procesate să ajungă la 232,5 milioane de dolari până în 2025. "Vânzările de fructe și legume procesate au fost, de asemenea, stimulate de stocarea și creșterea gătitului casnic urmare a restricțiilor de circulație generate de COVID. Vânzările au ajuns la  87.100 de toneîn 2020", spun analiștii USDA.

Laura Lazăr, CEO al Apemin Zizin: Vedem o creştere a cifrei de afaceri în anul 2021. În primul scenariu, vizăm o sporire de 5% faţă de 2020. În scenariul optimist, majorarea va atinge 10% Florentina Niţu 18.01.2021,

Apemin Zizin a investit 3,1 milioane de euro în 2020 în capacităţile de producţie şi dezvoltarea unui nou concept de imagine.

♦ Oficialii de la Apemin Zizin nu preconizează investiţii majore în business în acest an, pentru că situaţia este în continuare imprevizibilă şi nu permite stabilirea clară a obiectivelor

♦ În 2020, ei au investit peste 3 mil. euro în capacităţile de producţie şi în dezvoltarea unui nou concept de imagine.

Apemin Zizin, producător de apă minerală naturală din judeţul Braşov, deţinut majoritar de familia Lazăr, care realizează anual venituri de peste 60 de milioane de lei, estimează o creştere a cifrei de afaceri de minimum 5% în 2021, perspectivele pentru acest an fiind favorabile, potrivit reprezentanţilor companiei.

„Avem în vedere o creştere a cifrei de afaceri în anul 2021, în două scenarii, în funcţie de evoluţia pandemiei, cea care, inevitabil, a afectat comportamentul de consum. În primul scenariu, vizăm o sporire de 5% faţă de anul precedent. În scenariul optimist, majorarea va atinge 10%“, a spus pentru ZF Laura Lazăr, CEO al Apemin Zizin.

Ediția festivă (X), a Expo-Conferinței Meat.Milk, va avea loc în zilele de 24 și 25 mai la Hotel Alpin din Poiana Brașov  meatmilk  18 ianuarie 2021

Agentia infoGROUP invită fermierii, procesatorii și specialiștii din Industriile de Carne și Lapte ale României, reprezentanții asociațiilor profesionale, furnizorii de tehnologii, reprezentanții ai retail-ului, precum și pe cei din domeniile adiacente, să participe la cea de-a X-a ediție a Expo-Conferinței Internaționale Meat.Milk. Evenimentul, care va avea un caracter festiv, sărbătoresc, se va desfășura în zilele de 24 și 25 mai 2021, la Hotel Alpin din Poiana Brașov, sub genericul ”Sectoarele de carne și lapte ale României, la startul unei noi istorii”.

Coordonate tematice

Cel mai important eveniment de profil din România, Expo-Conferința Internațională Meat.Milk, a ajuns la ediția cu numărul zece, moment care va fi marcat printr-o organizare festivă, de excepție. Organizatorii sunt convinși că manifestarea din acest an va fi și un moment de sinteză sărbătorească a evoluției sectoarelor de carne și lapte din România, dar și începutul unei noi istorii în care viitorul este determinat de schimbările profunde din piață, cauzate de pandemia Covid 19.

Cu atât mai mult, Agenția infoGROUP invită fermierii, procesatorii, furnizorii de tehnologii, retailerii și specialiștii din domeniile adiacente să participe la această ediție a Expo-Conferinței Internaționale Meat.Milk, pentru a sărbători cei zece ani de istorie ai evenimentului în sine, dar și pentru a creiona viitorul celor două segmente economice ale Industriei Alimentare românești.

Având deja asigurarea din partea autorităților din domeniu că nu vor lipsi de la marea sărbătoare din acest an, prilejuită de cea de-a X-a ediție a Expo-Conferinței, invităm asociațiile profesionale și patronatele din domeniu să ni se alăture în efortul de organizare, pentru ca, împreună, să oferim pieței garanția unui viitor în care profitul este realitatea cotidiană. 

Din punct de vedere tematic, și ediția din acest an va acoperi întregul spectru al lanțului de producție, aprovizionare și consum. Suplimentar, pentru a evidenția caracterul sărbătoresc al momentului, organizatorii au inclus în program secțiunea festivă ”Consiliul de Miniștri”, care îi va aduce în fața participanților pe toți miniștrii ai Agriculturii din perioada 2011-2021.

Așa cum am demonstrat la ediția din anul 2020, și evenimentul din acest an va fi organizat în deplină siguranță, respectând cu strictețe regulile sanitare impuse de autorități. Sub rezerva deciziilor Comitetului Național de Urgență, vă așteptăm să participați la cea de-a X-a Expo-Conferință Internațională Meat.Milk!

Secțiuni

Ședințe generale: Ziua de 24 mai va debuta cu o ședință generală în care, în cele două părți ale sale, vor fi susținute prezentări de companii și comunicări tehnologice, de interes general. Ședința generală din dimineața zilei de 25 mai va fi rezervată oficialilor MADR, ANSVSA, ANPC, APIA, MI.

Sesiunea festivă ”Consiliul de Miniștri”: Pentru a marca o dată în plus caracterul sărbătoresc al acestei ediții, în după-amiaza zilei de 25 mai va avea loc Sesiunea Festivă ”Consiliul de Miniștri”, la care vor fi invitați să participe toți miniștrii Agriculturii din perioada 2011-2021: Valeriu Tabără, Daniel Constantin, Dacian Cioloș, Achim Irimescu, Petre Daea și Nechita Adrian Oros. Aceștia vor intra în dialog amical cu participanții din sală și vor discuta despre evoluția sectoarelor de carne și lapte ale României din ultimii zece ani, precum și despre viitorul acestora.

Dezbateri: În după-amiaza zilei de 24 mai vor avea loc două dezbateri: FERMIERI-CARNE/LAPTEși PROCESATORI-CARNE/LAPTE, în care vor fi puse în analiză cele mai stringente aspecte ale momentului din cele două sectoare vizate. La dezbateri vor participa reprezentanți ai asociațiilor profesionale din domeniu.

Forum Retail va avea loc în după-amiaza zilei de 25 mai. Reprezentanți ai marilor lanțuri de hipermarket din România, împreunaă cu fermierii și procesatorii, vor analiza starea de moment a piețelor naționale și internaționale de carne și lapte, încercând să identifice noi modalități de colaborare, în beneficiul comun.

Liber la cuvânt: Sesiune de dialog liber între participanți și reprezentanți ai  ANPC și ANSVSA.

B2B-Expo va fi organizată într-un spațiu de maximă vizibilitate. Vor fi puse la dispoziție standuri propice dialogului B2B, prezentării detaliate a ofertelor companiilor expozante, precum și degustării de produse premium din carne și lapte.

Movie Meat.Milk.: Utilizând această oportunitate, fi rmele pot opta pentru proiecția pe ecranele evenimentului a unui film/clip de companie de 3 minute. Filmele vor fi proiectate pe ecranele conferinței în Sesiuni și pe monitoarele care vor fi montate la recepția Expo-Conferinței.

Business Corner! În după-amiaza zilei de 24 mai, companiile interesate vor putea să inițieze discuții de afaceri într-un spațiu special amenajat, cu reprezentanții altor companii prezente. Pentru a facilita această oportunitate, rugăm fi rmele participante să ne indice din timp numele companiilor pe care doresc să le invităm la dialog.

Networking: Timp de două zile, networkingul va fi unul dintre programele forte ale evenimentului, facilitând realizarea de noi legături de afaceri, schimbul de informații, identifi carea de oportunități de dezvoltare a propriului business.

Gala Premiilor Meat.Milk.: Cina festivă din seara de 24 mai va găzdui Gala Premiilor Meat.Milk., urmând a fi premiate cele mai performante companii din sectoarele de carne și lapte și cei mai buni fermieri participanți la eveniment.

Speakeri invitati:

La manifestare vor fi invitați reprezentanți ai MADR, ANSVSA, APIA, ANPC, președinții Comisiilor pentru Agricultură ai celor două Camere, reprezentanți ai marelui retail, ai asociațiilor profesionale din domeniu, precum și foștii miniștri ai Agriculturii din perioada 2011-2021, care vor fi prezenți în sesiunea festivă ”Consiliul de Miniștri”.

Canale media

Lucrările evenimentului vor fi transmise live, integral, de postul de televiziune Agro TV, pe canalul de streaming Youtube al aceluiași post de televiziune, precum și pe pagina de Facebook a Conferinței Meat.Milk.

Discuţii directe, rezultate concrete!

PROGRAM

TITLURILE VOR FI ANUNTAȚE PE MĂSURĂ CE SPAȚIILE VOR FI CONTRACTATE

23 MAI 2021

14:00 – 22:00: Primirea participanților

14:00 – 22:00: Organizarea standurilor în Secțiunea B2B-Expo

20:00 – 22:00: Cina

24 MAI 2021

SEDINTA GENERALA: Partea 1

09:00 – 09:05

Deschiderea oficială

09:05 – 09:30

Prezentare Partener Platinum: 

09:30 – 09:35

Movie Meat.Milk : Film de prezentare companie

09:35 – 10:00

Prezentare Partener Gold

10:00 – 10:05

Movie Meat.Milk : Film de prezentare companie

10:05 – 10:30

Prezentare Partener Silver

10:30 – 10:35

Movie Meat.Milk : Film de prezentare companie

10:35 – 11:05

Prezentare Partener Silver

11:05 – 11:30

Aerisirea sălii de ședință, dezinfectarea spațiilor, Coffe-break, networking

ȘEDINTĂ GENERALĂ: Partea 2

11:30 – 11:35

Movie Meat.Milk. : Film de prezentare companie

11:35 – 11:55

Prezentare Partener Silver

11:55 – 12:00

Movie Meat.Milk. : Film de prezentare companie

12:00 – 12:25

Prezentare de companie

12:25 – 12:30

Movie Meat.Milk.: Film de prezentare companie

12:30 – 13:30

Aerisirea sălii de ședințe, Masa de prânz, networking

13:30 – 14:15

Dezbatere Fermieri CARNE/LAPTE (Sala mare)

14:15 – 15:00

Dezbatere Procesatori CARNE/LAPTE (Sala mare);

15:00 – 17:00

Business Corner: Discuții de afaceri (pentru firmele interesate)

17:00 – 20:30: Timp Liber

20:30 – 01:00: Meat.Milk StarNight, Cina festivă, Gala Premiilor, Foc de tabără.

25 MAI 2021

ȘEDINTA GENERALĂ

10:00 – 10:25 Comunicare Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

10:25 – 10:30 Movie Meat.Milk.: Film de prezentare companie

10:30 – 10:55 Comunicare Președinte ANSVSA

10:55 – 11:00 Movie Meat.Milk. (5 min): Film de prezentare companie

11:00 – 11:25 Comunicare Președinte ANPC

11:25 – 11:30 Movie Meat.Milk.: Film de prezentare companie:

11:30 – 12:00 Comunicare Director General APIA

12:00 – 12:30 Aerisirea sălii, coffe break, networking

12:30 – 13:00 Liber la cuvânt

13:00 – 14:00 Forum Retail

13:30 – 14:30 Masa de prânz, Networking

14:30 – 15:30 Sesiunea festivă ”Consiliul de Miniștri”

15: 30 – 16: 00 Turul oficial al standurilor

16 : 00 Închiderea evenimentului

INS: Producția de lapte și lactate în luna noiembrie 2020  meatmilk  18 ianuarie 2021

În luna noiembrie 2020, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut cu 7,2% faţă de luna octombrie 2020 și a crescut cu 2,7% faţă de luna noiembrie 2019.

Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut cu 1,1% în perioada 1.I–30.XI.2020 faţă de perioada 1.I–30.XI.2019.

Noiembrie 2020 comparativ cu octombrie 2020

În luna noiembrie 2020, comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 6451 tone (-7,2%).

Producţia a scăzut în luna noiembrie 2020, comparativ cu luna octombrie 2020, la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 1720 tone (-9,0%), brânzeturi cu 571 tone (-7,7%), smântână de consum cu 281 tone (-4,7%) și lapte de consum cu 51 tone (-0,2%). 2/3 Producția a crescut la unt cu 60 tone (+5,8%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna noiembrie 2020 faţă de luna precedentă cu 1166 tone (+10,5%).

Noiembrie 2020 comparativ cu noiembrie 2019

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna noiembrie 2020 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 2188 tone (+2,7%).

Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la următoarele produse lactate: unt cu 150 tone (+16,0%), smântână de consum cu 242 tone (+4,4%), lapte de consum cu 1018 tone (+3,5%) și lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 322 tone (+1,9%). Producţia a scăzut la brânzeturi cu 472 tone (-6,4%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna noiembrie 2020 cu 1105 tone (+9,9%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Perioada 1.I – 30.XI.2020 comparativ cu perioada 1.I – 30.XI.2019

În perioada 1.I – 30.XI.2020, comparativ cu perioada 1.I – 30.XI.2019, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 11335 tone (+1,1%). Creşteri ale producţiei au fost înregistrate la: unt cu 1078 tone (+11,3%), lapte de consum cu 25673 tone (+8,6%) și brânzeturi cu 814 tone (+0,9%).

Producţia a scăzut la lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 579 tone (-0,3%) și smântână de consum cu 105 tone (-0,2%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut cu 25265 tone (+26,1%) în perioada 1.I – 30.XI.2020 faţă de perioada 1.I – 30.XI.2019.

2021, anul cu investiții record pentru Coca-Cola HBC România 18 Jan 2021 | de Fulvia Meirosu

România este un motor de creștere pentru îmbuteliatorul Coca-Cola HBC, afirmă Jovan Radosavljevic, Directorul General al Coca-Cola HBC România, iar ținta pentru viitor este ca piața locală să-și păstreze importanța la nivel de grup. Pentru 2021, compania are cel mai mare buget de investiții de la intrarea pe piață, iar targetul este ca businessul să fie la nivelul lui 2019, când compania a obținut un plus de 9% față de anul precedent, acesta fiind cel mai bun rezultat din istoria locală a Coca-Cola HBC.  

Criza sanitară și-a pus puternic amprenta asupra anului trecut. Ce rezultate ați avut în 2020?

A fost un adevărat roller-coaster. Am început cu un trimestru foarte bun. Apoi, aprilie a fost cea mai slabă lună, cu minus 35%. Al treilea trimestru a fost foarte bun, la nivelul lui 2019 și chiar mai sus, rezultatele fiind pe măsura entuziasmului consumatorilor după lockdown. În noiembrie ne-am confruntat cu un declin total neașteptat pe care nu l-am putut conecta cu nimic, decât cu creșterea bruscă a numărului de cazuri, situație în care încrederea consumatorilor a scăzut foarte mult. Traficul în magazine s-a redus cu 20%, vânzările au fost la nivelul din 2016. Iar decembrie a fost o lună bună. Estimăm că vom finaliza 2020 cu un declin al vânzărilor single digit față de 2019.

Ce segmente au susținut totuși businessul și au reușit să performeze bine?

Produsele din portofoliul de bază au avut evoluții bune. Chiar dacă românilor le place inovația și le place să încerce lucruri noi, în această perioadă s-au refugiat în brandurile în care aveau încredere. Portofoliul de băuturi carbonatate a înregistrat vânzări bune, similare cu cele de anul trecut. Coca-Cola a avut rezultate peste așteptări. De asemenea, băuturile fără zahăr au crescut cu double digit. O surpriză foarte mare a fost a Schweppes, care a înregistrat vânzări tot mai bune de la o lună la alta pe tot parcursul anului.

Per ansamblu, în industria de băuturi au fost preferate brandurile cunoscute, dar și  brandurile accesibile. Produsele poziționate la mijloc nu au evoluat bine. Am văzut categorii care au scăzut cu double digits, cum ar fi cea a sucurilor necarbonatate. Băuturile alcoolice au fost categoria cu cea mai rapidă creștere, fiind devansate doar de produsele alimentare. Portofoliul nostru de băuturi alcoolice premium a crescut cu peste 20%. De asemenea, băuturile energizante au înregistrat o evoluție pozitivă, iar brandurile noastre au crescut în ritm cu piața.

Cu toate aceste rezultate bune, veți raporta un an de scădere cu single digit. Ce anume a condus la acest rezultat ?

La începutul anului am întâmpinat dificultăți la categoria apă, având un debit scăzut la sursele noastre de apă minerală naturală. Am pierdut mult volum, piața a crescut, iar producția noastră nu a putut ține pasul cu cererea. Pe de altă parte, chiar dacă am crescut pe alte categorii, unde suntem numărul unu, categoriile în sine, piețele respective s-au micșorat, deci am pierdut volume. Practic am avut o cotă de piață mai mare dintr-o piață mai mică. Și pe segmentul de băuturi necarbonatate am pierdut volume față de 2019. Dificultățile cu apa s-au rezolvat din septembrie și sunt foarte încrezător că vom avea vânzări bune în 2021, mai ales că Dorna este prima apă minerală naturală în ambalaj din 100% PET reciclat, iar sustenabilitatea devine un criteriu din ce în ce mai important atunci când shopperii aleg produsele pe care să le achiziționeze.

Dacă priviți în urmă, care au fost principalele provocări cu care v-ați confruntat în 2020 ?

Coca-Cola HBC România este un motor de creștere pentru Grupul Coca-Cola HBC. În ultimii ani, inovațiile au înregistrat rezultate foarte bune. În 2018 am lansat circa 70 SKU-uri noi, în 2019 am lansat circa 50 SKU-uri noi, iar în 2020 a trebuit să prioritizăm. Multe planuri de inovații s-au modificat. Avem peste 1.400 de angajați în România, iar într-o săptămână tot ceea ce știam s-a schimbat. A trebuit să ne schimbăm modul în care producem, în condițiile în care HoReCa a căzut cu 80%.  În ciuda pierderilor din primele luni, noi am decis să ne protejăm oamenii și am tăiat toate costurile, ca să nu tăiem salariile.

Pentru că ați precizat importanța inovației, ce așteptări aveți de la Costa Coffee, cea mai mare lansare din acest an ?

Costa Coffee a fost nu doar cea mai mare lansare, ci și cea mai mare achiziție a sistemului Coca-Cola. În România, categoria de cafea este evaluată la 500 milioane de euro. Este cea mai strategică categorie în care am putea fi, datorită faptului că acoperă foarte multe momente, obiceiuri și nevoi de consum. Una din ultimele mele călătorii de afaceri a fost la Londra, la Costa Coffee, când am înțeles de ce brandul a devenit celebru prin experiențele fabuloase din cafenelele sale. Deși nu avem pe plan local cafenelele Costa Coffee, răspunsul consumatorilor români a fost peste așteptările noastre, și în retail și în HoReCa. Costa Coffee este un brand unic și va fi extrem de important pentru noi în 2021, pe fondul trendului care continuă, acela de a să recrea acasă experiențele din HoReCa. Așadar, multe din inovațiile noastre în acest an vor fi în categoria cafea. Pe lângă proiectul pe care îl derulăm cu MyAuchan avem interes și din partea altor retaileri, cu care avem experiențe bune pe Lavazza. Investițiile sunt mari, așa că trebuie să analizăm numărul de magazine pe care îl putem echipa. Dar este o mare oportunitate de dezvoltare pentru noi și vom investi în categoria cafea mai mult decât în 2020.

Ce oportunități vedeți în acest an în categoria de băuturi răcoritoare ?

Băuturile carbonatate au un mare potențial de creștere, am menționat Schweppes mai devreme. Consumatorii caută băuturi la preț accesibil, dar și care să le ofere un moment de răsfăț, un moment special de conexiune emoțională. În acest sens, am remarcat că vânzările sticlelor de sticlă Coca-Cola (0,33l) au explodat în 2020. Estimăm că 100.000 de persoane au băut în fiecare zi dintr-o astfel de sticlă.

Elementul de premiumizare și răsfăț este foarte important pentru consumator. În același timp, noi încercăm să fim accesibili dar și să punem accent pe valorile emoționale pe care dorim să le oferim consumatorilor.

Un alt trend important este ceea ce numim ”mixability”. Băuturi alcoolice care se vindeau aproape exclusiv în HoReCa, cum ar fi ginul, s-au vândut în retail, iar oamenii au stat acasă și au experimentat rețete de cocktailuri. Schweppes-ul nostru a jucat un rol important în acest trend.

De asemenea, trendul fără zahăr este din ce în ce mai accentuat. Așa că vom continua să investim în categoria de băuturi fără zahăr și vom continua să reducem cantitatea de zahăr din băuturi.

Cum vă adaptați strategia de business la schimbările din retail de anul trecut ?

Magazinele de proximitate și discounterii au avut rezultate foarte bune. Shopperii au căutat locuri sigure unde să facă cumpărături, dar în același timp accesibile ca preț. Cred că retailerii au învățat mult în acest an, mai ales cei care operează în toată țara, cu formate diferite.

Unele magazine mici s-au organizat astfel încât să livreze acasă. HoReCa a suferit mult. Aceste tendințe se vor vedea și în 2021. Noi ne cunoaștem consumatorii foarte bine, la fel și retailerii. Ne dorim să realizăm mai multe proiecte comune cu retailerii în 2021, să facem evenimente pentru clienți. Pentru noi, atât segmentul de modern trade, cât și traditional trade sunt importante deopotrivă. Dacă la retail independent includem și cash&carry, care comercializează către traditional trade, atunci avem 55% din vânzări în acest canal. Contribuția modern trade s-a majorat anul trecut cu 2-3%.

Cum vedeți 2021 per ansamblu ?

Mă gândesc la volume, venituri, mix de produse, deci acest an va fi probabil la nivelul lui 2019, când am obținut o cifră de afaceri de 2,76 miliarde de lei. Planul pe primul trimestru este similar cu 2020, cu HoReCa la minus 60-70%, deci în regim de criză. Multe planuri sunt amânate, dorim să vedem cum va fi Q1. Dacă evoluția va fi pozitivă, vom concretiza mai mult din ce era în pipe-line. Am învățat că trebuie să fim flexibili și în loc de un semestru sau un trimestru a trebuit să facem forecast la nivel de o lună sau o săptămână. Unele elemente din complexitatea unei corporații au dispărut – avem mai puține rapoarte, structura de management e mai degrabă ca o matrice și mai puțin bazată pe ierarhie, am învățat să fim flexibili, dinamici și să răspundem mai repede la schimbare.

Având în vedere că multe planuri sunt amânate, cum arată bugetul de investiții pe 2021?

Așa cum am spus, România este un motor de creștere. În 2020 am finalizat investiția în două noi linii de producție și în acest an vom investi în alte linii. 10% din tot ceea ce producem merge la export, așa că vom inaugura la Timișoara o linie de producție exclusiv pentru export. Alte investiții legate de trade au trebuit tăiate, cum ar fi achiziția de frigidere. Am redus bugetul de marketing și l-am transformat în buget de promoții. Ne-am gândit să oferim consumatorilor noștri mai multe promoții, în loc de campanii publicitare. Pe partea de comunitate, în fiecare an investim în jur de un milion de euro.

În 2021 bugetul de investiții va fi mult mai mare decât a fost vreodată. Vom inaugura noua linie, iar pe zona de sustenabilitate avem proiecte importante. Bugetul de investiții include puține inovații, deoarece trebuie să construim categoria de cafea, o categorie strategică, și nu ne putem permite să risipim bugetul. Inovațiile fără suport financiar nu au performat bine în acest an. Aromele noi, pe care cumpărătorii le achiziționează o dată, nu își au locul în acest context. Ne bazăm creșterea pe portofoliul nostru de bază.

Rebranding pentru Alka Alfers Caramel: culoare distinctivă premium și mai multă vizibilitate a produsului pe ambalaj   Maria Vaschi Publicat Vineri, 15 Ianuarie 2021

„Într-un segment de impuls, ca cel al napolitanelor glazurate, care în 2019 a înregistrat peste 73,5 milioane de bucăţi vândute, dar şi o scădere în primele 3 trimestre ale anului 2020 de 25% faţă de anul precedent (conform datelor de Retail Audit ale firmei Nielsen), diferenţierea la raft, mai ales pentru un produs relativ nou lansat, este determinantă. Iar decizia a venit imediat, cu tot contextul economic şi social pesimist generat de pandemie: pentru a ne încadra în cele câteva secunde de decizie a cumpărătorului, Alka a regândit design-ul de ansamblu al produsului Alka Alfers Impulse Caramel”, argumentează Claudiu Lazăr, Brand Manager, Alka.

 Principalele schimbări sunt:- culoare distinctivă premium (auriu), corespunzătoare ingredientului diferenţiator – caramelul;- logo aliniat cu brandingul întregii game;- evidenţierea clară, uşor de citit a ingredientului diferențiator;- vizibilitatea produsului pe ambalaj.

 Reţeta şi gramajul nu au fost modificate, iar preţul recomandat la raft este de 2 lei.Distribuţia este selectivă, fiind vizate în speciale canalele şi magazinele caracterizate de decizie de consum de tip impuls.

 În pofida pandemiei și a perioadei de izolare care au avut un impact important în consumul categoriilor de impuls, vânzările de napolitane au crescut cu 23% ca valoare (lei) și cu 13% ca volum (kg) - Sursa: RetailZoom, perioada de raportare fiind septembrie 2019 /august 2020, față de anterioarele 12 luni.Potrivit aceleiași surse, brandurile Alfers, Dare, Joe, Knoppers și Nutella dețin, cumulat, 55,6% din piață, ca valoare a vânzărilor.

 Alimentele congelate, din înlocuitori de carne, au înregistrat creșteri ale vânzărilor de peste 20% 18 ianuarie 2021În contextul pandemiei, dar și ca urmare a bugetelor limitate, românii și-au pus în coșuri mai multe produse congejate decât anul precedent, dar mai ales mai multe produse congelate din înlocuitori de carne. Alimentele ambalate câștigă, de asemenea, teren, ca și mâncarea deja preparată, informează economica.net.

Pe durata pandemiei, românii au substiuit carnea congelată cu înlocuitori și carnea prospătă cu produsele procesate dar și cu alte tipuri de produse ambalate, arată o analiză a Departamentului pentru Agricultură (USDA) care coroborează propriile date cu cele ale unor companii de cercetare precum Euromonitor.

Potrivit sursei citate, din punct de vedere valoric, cea mai mare creștere, de 22%, a fost raportată la înlocuitorii de carne sub formă congelată (soia, tofu etc). Totodată, vânzările de carne procesată și fructe de mare au crescut cu nouă procente în termeni valorici, ajungând la 881 milioane dolari în 2020 și 14 procente în volum, până la 151.600 tone. Consumatorii au trecut, de asemenea, la produsele ambalate din cauza preocupărilor legate de igienă în contextul COVID-19.

Totodată, previziunile Euromonitor estimează că vânzările de carne procesată și fructe de mare vor ajunge la 1 miliard de dolari până în 2025.

“Vânzările înlocuitorilor de  carne sub formă congelată și păsări de curte congelate, carne roșie și fructe de mare sunt, de asemenea, determinate de cererea de produse convenabile care se aliniază unui stil de viață sănătos. Carnea procesată, refrigerată, rămâne cel mai bine vândut produs procesat atât valoric cât și în volum.

Aceste produse fac mult timp parte din gastronomia României și includ produse precum salam, cârnați, hot dog, șuncă, afumături și slănină”, se arată în analiza USDA.

Contextul pandemiei i-a determinat pe români să cumpere produse ambalate. Trendul este pozitiv și pe segmentul alimentelor ambalate, cu o creștere puternică a gustărilor (snacks), a ingredientelor pentru gătit și a meniurilor gata preparate.

“Modelele de consum din România tindeau deja spre aceste produse din cauza stilului de viață în schimbare, dar COVID-19 îi împinge pe consumatori să se schimbe și mai rapid. Se așteaptă ca tendința actuală de a consuma alimente sănătoase să continue, în timp ce produsele artizanale, în general, vor continua să fie percepute ca fiind de calitate superioară.

Preocupările permanente privind COVID și igiena sunt susceptibile să stimuleze un consum mai mare de alimente ambalate, chiar dacă aceste produse sunt percepute ca fiind mai puțin sănătoase. Sensibilitatea la creșterea prețurilor în rândul consumatorilor va prezenta probabil oportunități suplimentare de creștere pentru mărcile private”, relatează economica.net.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA17 ianuarie, Ziua Internațională a Pizzei: americanii consumă mai multă pizza decât italienii; în plină pandemie, pizzeriile planetei supraviețuiesc prin livrare la domiciliu  LANTULALIMENTAR  2021-01-

Aproximativ 400 de mii de tone de diferite sortimente obținute din grâu moale sunt frământate anual în Italia pentru producția de pizza.

Consumul pe cap de locuitor ajunge în patria pizzei la aproximativ 8 kg, o cantitate semnificativă, dar încă mult sub consumul înregistrat în Statele Unite, aproximativ 13 kg, notează publicația agricultura.it, care citează un studiu realizat de Italmopa – Asociația Morarilor Industriali din Italia, membru al Federalimentare și Confindustria.

Ce caracteristici trebuie să aibă făina pentru obținerea unei pizza de calitate? Din fericire, nu există reguli universale și fiecare bucătar ( pizzaiolo în italiană ) este liber să experimenteze propriul aluat, ținând cont însă că aluatul trebuie să fie elastic și, în același timp, să aibă o anumită duritate. În ceea ce privește pizza preferată, italienii nu au nicio ezitare: potrivit unui sondaj recent realizat de compania Doxa pentru Italmopa, Margherita este de departe pe primul loc, aproximativ 57% dintre cei intervievați, urmată de pizza Napoli (17%) ) și de Quattro Stagioni (8%).

„Calitatea pizzei produse în Italia – subliniază Giorgio Agugiaro, un reprezentant al Italmopa – este recunoscută în întreaga lume și datorită muncii și angajamentului constant al morarilor noștri care au produs întotdeauna, cu pasiune și mare competență, făină de grâu moale autentic și de calitate superioară. Este folosită făină provenită din selectarea și amestecarea celor mai bune materii prime, indiferent de originea lor, care datorită caracteristicilor lor sunt acum exportate cu succes în întreaga lume”.

Pandemia Covid-19 a influențat masiv ”modalitățile de a consuma pizza, sinonime cu acea convivialitate pe care o dorim atât de mult astăzi”, mai notează publicația agricultura.it. Cererea este onorată în prezent prin livrare la domiciliu, dar numeroase pizzerii au fost afectate, prin scăderea veniturilor, fiind necesar un ajutor financiar din partea guvernului, după cum pledează siteul italian.

Antreprenori locali. Petru Berciu, BDG Import: În 2021 se păstrează aceeaşi doză de imprevizibil în ceea ce priveşte estimările, atât pe termen scurt, cât mai ales mediu şi lung Cristina Roşca 15.01.2021, 10:00 96

Compania este unul dintre cei mai mari importatori de băuturi spirtoase din România, cu afaceri de 250 mil. lei în 2019.

Importatorul de băuturi spirtoase BDG Import şi-a bugetat pentru acest an o creştere a cifrei de afaceri de circa 20%, pentru a putea ajunge din nou la nivelul businessului din 2019, de dinaintea pandemiei.

În 2020 businessul a scăzut cu circa 15%, sub nivelul preconizat la jumătatea anului, când declinul era estimat la 20-30%. „Rezultatele finale înregistrate pentru 2020 ne arată o scădere a cifrei de afaceri faţă de anul anterior de aproximativ 15%. Anul 2020 a fost sub ceea ce ne-am propus la începutul lui, dar peste estimările făcute la începutul pandemiei, în ciuda provocărilor pe care a trebuit să le adresăm în timpul lui“, spune Petru Berciu, cel care conduce operaţiunile de BDG Import şi care este şi unul dintre cei patru acţionari.

El mai adaugă că aşa cum a fost şi întreg anul 2020, şi pentru 2021 se păstrează aceeaşi doză de imprevizibil în ceea ce priveşte estimările, atât pe termen scurt, cât mai ales pe termen mediu şi lung.„Luând în considerare faptul că a început campania de vaccinare şi cu speranţa că după primele 3-4 luni ale anului 2021 se vor mai relaxa măsurile restrictive, compania îşi propune pentru acest an un obiectiv ambiţios, şi anume acela de a atinge rezultatele pe care le-a avut în 2019.“

Importatorul de băuturi spirtoase BDG are în portofoliu branduri precum Jack Daniel’s, Finlandia sau Jagermeister.

Petru Berciu, importatorul de băuturi BDG: În ciuda pandemiei, 2020 a fost un an de investiţii pentru noi, iar astfel am reuşit să diminuăm impactul negativ asupra businessului Cristina Roşca 15.01.2021, 20:20 116

Petru Berciu, acţionar şi director general BDG Import: Luând în considerare faptul că a început campania de vaccinare şi cu speranţa că după primele 3 -4 luni ale anului 2021 se vor mai relaxa măsurile restrictive, ne propunem pentru acest an un obiectiv ambiţios, şi anume acela de a atinge rezultatele pe care le-a avut în 2019, adică o creştere de aproximativ 20% a cifrei de afaceri faţă de 2020.

♦ Compania BDG Import este unul dintre cei mai mari importatori de băuturi spirtoase din România, cu afaceri de circa 250 mil. lei în 2019 ♦ Anul trecut businessul a scăzut cu circa 15%, sub nivelul preconizat la jumătatea anului, când declinul era estimat la 20-30% ♦ Importatorul de băuturi spirtoase BDG are în portofoliu branduri precum Jack Daniel's, Finlandia sau Jagermeister.

„Rezultatele finale înregistrate pentru 2020 ne arată o scădere a cifrei de afaceri faţă de anul anterior de aproximativ 15%. Anul 2020 a fost sub ceea ce ne-am propus la începutul lui, dar peste estimările făcute la începutul pandemiei, în ciuda provocărilor pe care a trebuit să le adresăm în timpul lui“, spune Petru Berciu, cel care conduce operaţiunile de BDG Import şi care este şi unul dintre cei patru acţionari.

Cei patru antreprenori care controlează businessul mai au şi două companii de distribuţie - în Bucureşti şi Cluj - şi magazinul online Beicevrei. De asemenea, ei deţin peste zece localuri HoReca, respectiv restaurante, baruri şi cluburi în Bucureşti, Mamaia şi Predeal, printre care Loft şi Il Villagio. Fiecare business este operat independent.

Distribuitorul de ţigări Punctual Comimpex din Cluj-Napoca a ajuns la afaceri de 731,6 mil. lei în 2020, plus 14% Laurentiu Cotu 15.01.2021,

Punctual Comimpex din Cluj-Napoca, o afacere activă în domeniul distribuţiei de ţigări (99% din business), cafea şi cartele telefonice, deţinută de antreprenorul Vasile Mureşan, a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de 731,6 mil. lei (151,8 mil. euro), în creştere cu 14% faţă de anul anterior, potrivit datelor transmise de companie. Distribuitorul clujean se numără printre cele mai mari 100 de companii controlate de antreprenori români, potrivit clasamentului realizat de ZF.

„Evoluţia pozitivă a afacerilor în 2020 s-a datorat în principal creşterii preţurilor maximale la ţigări, conform calendarului de creştere a accizei convenit cu Comisia Europeană. Pandemia nu a influenţat semnificativ afacerea noastră, volumul fizic de vânzări fiind aproximativ acelaşi. Au fost şi sunt întârzieri la recuperarea soldurilor din piaţă, unde a crescut durata de încasare a debitelor“, a declarat pentru ZF Transilvania Vasile Mureşan, administratorul companiei Punctual Comimpex.

Noiembrie 2020, prima lună de la debutul pandemiei când exporturile au crescut faţă de aceeaşi lună a lui 2019. A rămas economia pe plus şi în T4/2020?

Autor: Iulian Anghel 16.01.2021, 12:18 172

Foodpanda intră în retail, o piaţă de peste 20 mld. euro. Platforma de livrări deschide propriile magazine sub brandul pandamart. Compania a învăţat despre retail de la partenerii săi cu care colabora deja pentru livrări şi acum intră pe această piaţă cu propriul format Cristina Roşca 18.01.2021,

Magazinele pandamart vin în completarea ofertei marilor lanţuri comerciale listate pe platformă şi se axează pe nevoile imediate ale clienţilor, cumpărături rapide, ce pot fi livrate în maximum o jumătate de oră de la plasarea comenzii.

♦ Foodpanda are colaborări cu reţele precum Auchan, cora România, Kaufland România, Inmedio sau Viva Shop ♦ Platforma are în total peste 6.000 de comercianţi - restaurante şi retaileri - parteneri, conform celor mai recente date ♦ Compania pariază pe magazine de convenienţă şi pe livrare mai rapidă, în 30 de minute.

Platforma de livrări Foodpanda intră în retail, o piaţă de peste 20 mld. euro, deschizând propriile magazine sub brandul pandamart. Din aceste unităţi definite de companie ca fiind magazine de convenienţă, livrarea se va face în maximum 30 de minute, iar comenzile se plasează direct de pe platformă.

Primele două magazine sub acest brand - pandamart - au fost deja deschise în Bucureşti şi Cluj-Napoca, expansiunea urmând să continue. Mai exact, în primele trei luni din 2021 se vor mai deschide alte două unităţi în aceleaşi oraşe. Apoi, tot pentru 2021, Foodpanda vizează extinderea reţelei în oraşe precum Oradea, Târgu-Mureş, Piteşti, Ploieşti sau Iaşi.

Asociația Comercianților Arădeni pune Capitala pe harta expansiunii 18 Jan 2021 | de Alina Dragomir Asociația Comecianților Autohtoni, cunoscută și sub numele Asociația Comercianților Arădeni, a intrat pe piața de retail bucureșteană, odată cu deschiderea primei sale locații în cartierul Militari Residence. Magazinul a fost inaugurat la finalul anului trecut sub brandul ACA Junior.

”Până acum am targetat doar extinderea în Arad, însă a apărut această oportunitate, unul dintre retailerii care sunt parte din asociație a identificat un spațiu cu potențial, așa că a dezvoltat acest proiect pilot. În funcție de cum simțim piața, putem extinde brandul sau nu. Este încă mult prea devreme ca să luăm o decizie finală”, a explicat Marius Gorgan, Președintele ACA și proprietarul rețelei Bognar.

Locația ACA Junior are o suprafață de vânzare de 120 de metri pătrați și nu este primul magazin care funcționează sub acest brand.

ACA a fost înființată acum cinci ani și reunește 15 companii, care operează 25 de puncte de lucru, în zona județului Arad. ”În linii mari sunt cam în aceeași formulă ca la momentul înființării. S-au mai adăugat doi membri și a mai plecat unu. Am avut mai multe discuții de-a lungul timpului, însă nu toată lumea înțelege că o asociere presupune și implicare, nu doar beneficii. În plus, mulți retaileri nu vor să se asocieze pentru că încă lucrează la gri, iar într-o asociere e nevoie de transparență. Am putea ajunge rapid la 100 de puncte de vânzare, însă riscăm să stricăm ceva ce funcționează foarte bine și preferăm să rămânem la acest nivel”, mai punctează repzentantul ACA.

În ceea ce privește aștepările pentru anul acesta, Marius Gorgan spune că se așteaptă să mențină ritmul de creștere. ”Noi, pe magazine Bognar, avem un plus de 10-12% în contextual în care valoarea coșului de cumpărături s-a majorat cu până la 40%. Am mai deschis două locații anul trecut și dacă se va ivi oportunitatea vom continua extinderea. Avem în plan remodelarea unor magazine care au rămas în urmă și o altă prioritate este fidelizarea clienților pentru că am traversat cu toții o perioadă dificilă”, conchide reprezentantul ACA. 

Pawel Musial, Profi Rom Food: Ne propunem să ajungem al doilea jucător pe piața locală de retail până în 2024 15 Jan 2021 | de Simona Popa

Pentru Profi, 2020 a fost anul premierelor. De la un concept nou de magazin, la investiții într-un spațiu logistic de ultimă generație, retailerul își asigură drumul spre evoluție.

Iar rezultatele nu au întârziat să apară, compania bifând anul trecut un plus de 20% la nivel de cifră de afaceri. Cât despre viitor, Pawel Musial, Director General Profi Rom Food, are un obiectiv ambițios: a doua poziție în topul retailului local în următorii patru ani.

După un an cu multe restricții, așa cum a fost 2020, planurile retailerului Profi pentru piața locală nu au fost modificate. Impactul pandemiei s-a resimțit în primul rând din cauza limitării numărului de clienți care puteau intra simultan în magazin, a obligativității de a închide magazinele la ora 21, a reglementărilor care au fost diferite de la un județ la altul și au pus o presiune suplimentară pe modul în care au funcționat magazinele.

Planurile de extinderea au rămas însă intacte, la fel și proiectele speciale, bugetul de investiții ridicându-se anul trecut la o sută de milioane de euro. În 2020, Profi a pus pe harta expansiunii  235 de locații, lucru care a contribuit major la creșterea cifrei de afaceri peste pragul de nouă miliarde de lei, creștere în linie cu anul 2019 când retailerul și-a majorat afacerile cu 23%, de la 5,92 de miliarde de lei la 7,26 miliarde.

Când vine vorba despre proiecte speciale, poate cel mai important dintre acestea, prezentat în toamna anului trecut, un „test” pentru piața locală, este conceptul de magazin care in interiorul companiei poartă numele „Monaco” și care este adaptat nevoilor unui consumator grăbit. Acest nou concept combină în egală măsură segmentul convenience cu cel al misiunilor de cumpărare de tip top-up.

„O parte importantă a noului nostru concept comercial este calitatea alimentelor gata preparate, care pot fi luate la pachet sau consumate pe stradă. Avem în prezent vânzări uriașe în magazinele experimentale deschise la Ploiesti si, mai recent, la Craiova. În unele categorii creșterea este de câteva sute la sută, în contextul în care vorbim despre un magazin care a funcționat și anterior și pe care l-am redeschis într-un nou format. În primele două săptămâni de la deschidere am ajuns la 4.000 de clienți, deși pe o rază de 500 de metri se află concurenți importanți de-ai noștri. Se pare că am reușit”, spune Pawel Musial, Directorul General Profi Rom Food.

Cu acest prim magazin pilot, retailerul spune că a străbătut doar primii o sută de metri din maratonul pe care îl are de parcurs, dar sunt poate cei mai importanți pași pentru că arată în ce direcție va merge Profi, susține executivul. Locația de la Ploiești nu este singura care a primit o nouă față în 2020, la finalul anului trecut fiind redeschisă sub noul format și o unitate din Craiova.

„Ceea ce vom face cu conceptul Monaco, ritmul de dezvoltare și nivelul investițiilor depinde de rezultatele testelor. Desigur, avem câteva ipoteze preliminare. Dorim să deschidem «magazine test» simultan în toate conceptele pe care le operăm. Atunci când se produce o mașină, se creează mai întâi un prototip și apoi se studiază felul în care va arăta produsul de serie. Suntem în stadiul de testare a primului prototip și de deschidere a celui de-al doilea deja îmbunătățit. Anul acesta vor fi probabil 50 de upgrade-uri, cu accent pe schimbările din magazinele cu cel mai mare potențial de creștere, și anume supermarketuri”, explică Pawel Musial.

În plus, noul concept este proiectat încât să poată fi replicat nu doar în formatul Profi Super, ci și în oricare dintre  celelalte formate ale rețelei: ProfiGo, ProfiCity și ProfiLoco.

Regândirea portofoliului de concepte de magazin

2021 este anul în care un nou concept de magazin își va face loc în portofoliul Profi, fiind al patrulea format cu care va activa pe piața locală. Este vorba despre Profi Go, reprezintă un proiect pilot și va deschis la sediul principal al companiei, cel din Timișoara. 

Interviul integral poate fi citit aici. 

TBI Bank şi Netopia Payments oferă finanţare de până la 20.000 euro pentru comercianţi Mircea Nica 18.01.2021,

TBI Bank, parte a grupului 4Finance, şi Netopia Payments, unul dintre cei mai utilizaţi procestori de plăţi online din România, au încheiat un parteneriat prin care comercianţii pot beneficia de o finanţare în valoare de până la 20.000 euro, echivalent în lei, potrivit informaţiilor transmise de bancă. 

„La TBI Bank, înţelegem ce înseamnă să ai nevoi imediate de finanţare pentru a-ţi atinge potenţialul de business. Şi, mai ales în vremurile dificile cu care ne confruntăm cu toţii, sprijinim comercianţii mici şi mijlocii cu o soluţie eficientă prin care îşi pot acoperi nevoile financiare şi pot răspunde mai uşor nevoilor de business, într-un mod uşor şi convenabil, cu soluţiile noastre digitale de top pentru finanţarea IMM-urilor“, a transmis Florentina Mircea, chief business banking officer la TBI Bank. 

În așteptarea unui nou an cu surprise 15 Jan 2021 | de Bogdan Angheluță

Într-un an în care consumatorii au dezvoltat noi obiceiuri și mulți jucători din FMCG au fost nevoiți să își ajusteze procesele, una dintre constante a fost consumul de dulciuri.

Stephane Batoux, Head of International la ETi European Food Industries, vorbește despre cum se așteaptă să evolueze piața de FMCG din România în 2021.

Dacă vorbim despre tendințele de consum, ce schimbări ați remarcat anul acesta și la ce să ne așteptăm în următoarea perioadă?Există un impact social adus de pandemie, iar acest lucru se va traduce printr-o reducere a puterii de cumpărare, motiv pentru care va exista și în continuare tendința de a căuta „value for money”. În același timp, am văzut că în momentele dificile consumatorii au continuat să aleagă brandurile care le plac.

Există un efect dublu asupra minții consumatorului. Mai întâi, continuă să aleagă brandurile de top și cu produsele pe care le știu și cred că mentalitatea din spate este că nu vor să își asume riscuri când vorbim despre gust pentru că există posibilitatea ca acel gust nou să nu fie pe placul lor. În al doilea rând, dacă ar trece la alte mărci, ar trece la un raport calitate-preț bun sau la downtrading, doar pentru a reduce și a-și ajusta coșul la puterea de cumpărare.

În 2020, cum era de așteptat, fiind o perioadă de presiune economică, categoria de private label a avut cea mai dinamică creștere în rândul discounterilor și a magazinelor de proximitate. De asemenea, private labelurile au câștigat teren și în ceea ce privește hypermarketurile. Mai mult, promoțiile s-au intensificat în ultima perioadă a anului trecut, iar aceste tendințe vor continua și anul viitor. Piața de e-commerce FMCG va continua să crească, deoarece o bună parte dintre consumatori s-au orientat către online. Creșterea a început încă din 2020, datorită pandemiei, atât la nivel de noi utilizatori, cât și la nivel al frecvenței de cumpărare.

Dulciurile sunt în continuare pe lista de cumpărături?Nu cred că oamenii vor înceta să mănânce lucruri pe care le apreciază. Nu este vorba atât de mult de a le consuma, ci de felul în care le consumi, de frecvența cu care le consumi și de ceea ce faci pe lângă asta. Dacă rămâi așezat 24 de ore pe zi și mănânci doar dulciuri, este o problemă. Dacă ești activ, faci mișcare și mănânci din când în când dulciuri, asta nu este o problemă. Deci, există această tendință de healthy, dar în același timp piața dulciurilor a crescut cu 5% în 2020. Așadar, oamenii mănâncă dulciuri și vor continua să mănânce dulciuri – așa aș rezuma tendințele din România.

Cât de mult v-a afectat scăderea achizițiilor de impuls?Impactul a existat și în ETi, dar am reușit să compensăm prin inovații, prin introducerea de noi produse, noi branduri. Am luat, de asemenea, unele poziții în magazine și am pariat pe canalele către care au migrat consumatorii, deoarece este evident că au migrat de la hypermarketuri către canale de proximitate, discounteri și comerț tradițional. Drept urmare, am luat poziții în acele canale și am compensat scăderea achizițiilor de impuls.

Care au fost produsele vedetă din portofoliul ETi în 2020?Cel mai dinamic segment a fost cel al napolitanelor unde am lansat napolitana Dare (Glazurate și simple).

Deoarece ați menționat migrarea către proximitate, credeți că acest trend se va manifesta în continuare în 2021?Nu cred, și vă voi spune de ce. Înainte de pandemie, oamenii se bucurau să meargă la hypermarket, deoarece acesta oferă o experiență de cumpărături. Există multe inovații care sunt de obicei aduse de retaileri în hypermarketuri. Cred că oamenii vor să se întoarcă la acea experiență de cumpărături, prin urmare nu cred că acesta este sfârșitul hypermarketului. Pe măsură ce pandemia va dispărea, cred că oamenii se vor întoarce la acest canal de vânzare.

Interviul integral poate fi citit aici.

 F Live. Mircea Fechet, deputat şi fost ministru al mediului: Anual, 6 miliarde de doze, sticle sau PET-uri ajung în groapa de gunoi. Fără un sistem de garanţie-returnare, România nu are nicio şansă de vindecare Alexandra Matei 16.01.2021, 12:10 123

https://www.zf.ro/zf-live/zf-live-mircea-fechet-deputat-ministru-mediului-anual-6-miliarde-19858457

♦ Această măsură ar putea reduce, în trei ani de funcţionare, cu 90% numărul dozelor, sticlelor sau PET-urilor care ajung în groapa de gunoi, iar banii ar putea intra în economia românească ♦ Anual, 6 miliarde de doze, sticle sau PET-uri ajung în groapa de gunoi ♦ Cele mai multe ambalaje care vin în unităţile de procesare ajung cu un grad de contaminare foarte ridicat, întrucât sunt scoase din groapa de gunoi.

Sistemul de garanţie returnare, care constă în aducerea înapoi la magazine a dozelor, sticlelor sau PET-urilor şi a ambalajelor acestora, ar putea face diferenţa în ceea ce priveşte poluarea în Romania, ţară cu cea mai mică rată de colectare selectivă din Uniunea Europeană, de doar 14%. Acest sistem are ca ţintă 90% grad de recuperare în anul trei, va aduce un business pe orizontală, întrucât se vor dezvolta capacităţi de sortare, reciclare şi producţie şi ar trebui să fie funcţional în aprilie 2022, potrivit ordonanţei în care este anunţat.

Sistemul funcţionează deja în zece ţări din Uniunea Europeană, unde statisticile arată că asigură un grad de colectare a deşeurilor de peste 90%.

Anca Comăneanu, director resurse umane, Lidl România: În România, reţeaua Lidl are peste 9.000 de angajaţi în toate cele 289 de magazine şi 5 centre logistice, iar acest număr este în continuă creştere Ramona Cornea 14.01.2021, 18:15 396

Anca Comăneanu, Director HR Services la Lidl România: În contextul pandemiei, am învăţat să devenim şi mai flexibili şi să ne adaptăm rapid schimbărilor din piaţa muncii .

Discounterul german Lidl va menţine ritmul angajărilor în 2021 şi va aduce între 1.500 şi 2.000 de oameni noi în companie, după cum spune Anca Comăneanu, director HR Services la Lidl România.

„În România, reţeaua Lidl are peste 9.000 de angajaţi, în toate cele 289 de magazine şi cinci centre logistice, iar acest număr este în continuă creştere. Odată cu inaugurările magazinelor Lidl din toată ţara, contribuim constant şi la creşterea economică a comunităţii locale prin crearea de noi locuri de muncă. Astfel, urmărind planurile noastre de dezvoltare, ne-am propus ca în 2021 să menţinem ritmul angajărilor şi estimăm că ne vom mări echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi“, a spus Anca Comăneanu pentru ZF

De la online la offline: StarGift, o afacere de la zero care face cadouri personalizate, a deschis un magazin în mallul Plaza din Bucureşti după o investiţie de 100.000 de euro Alina-Elena Vasiliu 14.01.2021,

StarGift poate personaliza de la căni şi farfurii la perne, tricouri, jucării, sticle de vin sau bere, magneţi de frigider, ceasuri şi altele.

Magazinul se află la parterul centrului comercial, în preajma unor chiriaşi precum Altex, Diverta şi Mega Image.

StarGift, un business în domeniul cadourilor personalizate, a deschis săptămâna trecută primul magazin fizic, în mallul Plaza România din Bucureşti, care se alătură platformei online prin care a funcţionat până acum afacerea. Magazinul se află la parterul centrului comercial din vestul Capitalei, în preajma unor chiriaşi precum Altex, Diverta şi Mega Image.

„Investiţia în amenajarea spaţiului a fost de peste 100.000 de euro şi include dotarea magazinului cu toate echipamentele necesare pentru a putea produce pe loc toate tipurile de produse pe care noi le vindem“, spune Liviu Bîrleanu, fondatorul StarGift.

Gustul copilăriei, ambiţia unei femei care străbate zilnic 154 de kilometri pentru a crea cele mai delicioase prăjituri 17 ianuarie 2021, 04:19de Larisa Matei

Simona Ciuculătan (stânga) şi Otilia Goia (dreapta) au pus bazele unei cofetării care readuce la viaţă prăjiturile copilăriei. FOTO Cofetăria Delight

Gusturile copilăriei sunt aduse în Satu Mare de o tânără din Maramureş care zilnic străbate 154 de kilometri pentru a realiza cele mai delicioase deserturi. Simona are 33 de ani iar distanţa mare pare să nu stea în calea visului său

În vremuri în care totul se desfăşoară pe modul „repede înainte”, unele lucruri sunt făcute ca la carte, cu suflet, sacrificii şi pasiune. În câteva cuvinte, aşa poate fi descrisă povestea Simonei, o tânără cofetăreasă care zi de zi străbate 154 de kilometri pentru a-i da visului său viaţă.  

Are 33 de ani şi este din localitatea Şurdeşti, judeţul Maramureş, însă destinul a făcut ca Simona să se împartă zilnic între două judeţe: Maramureş şi Satu Mare. Satul natal încă nu l-a părăsit, iar oraşul Satu Mare a ajutat-o să îşi contureze visul în cel mai frumos mod. În cofetăria ”Delight” Simona pregăteşte zeci de delicatese care încântă gusturile celor care îi trec pragul.  

Cofetăria este rezultatul ambiţiei a două femei pasionate de deserturi şi frumos, Simona Ciuculătan şi Otiia Goia. Împărţind aceeaşi plăcere, nu a durat mult până când cele două s-au decis să se asocieze pentru a da naştere unui proiect frumos.   

„Totul a început în momentul în care am aflat că afacerea, Cofetăria Delight, este de vânzare. Soţul meu este cel care mi-a prezentat această oportunitate, ideea de a deţine o Cofetărie fiind o dorinţa de a mea mai veche. Pe Simona eu nu o cunoşteam în acel moment, îi ştiam doar lucrările de pe Facebook din locul unde lucra înainte în Baia Mare, şi am cunoscut-o prin intermediul soţului meu, care profesional, are o legătură cu domeniul acesta. Ne-am întâlnit şi i-am propus sa ne asociem, eu pe partea de administrare, aprovizionare, furnizori, contracte cu clienţii şi Simona pe partea de laborator, producţie şi în special decor. Împreună ne-am propus să facem din Delight mult mai mult decât era, mai mult decât o Cofetărie. Sa facem Aceea Cofetărie unde tradiţionalul se împleteşte cu modernul, unde reţete vechi pe bază de ingrediente naturale se îmbină cu un decor realizat de un artist”, povesteşte Otilia.  

De atunci au trecut aproape doi ani, iar acum în centrul oraşului Satu Mare, mica cofetărie readuce la viaţă gustul copilăriei, al prăjiturilor de casă. Cei 144 de kilometri par a fi puţini, în comparaţie cu sufletul pe care Simona îl pune în fiecare prăjitură realizată.  

”Am pornit în această aventură "neobişnuită" din multă pasiune pentru decor, modelaj, din dorinţa de arăta ceea ce pot să fac, de a mă încarca zi de zi cu bucuria clienţilor, de a pune suflet şi multă iubire în fiecare bucăţică de dulce”, subliniază Simona.   Simona aduce decoruri inedite dar şi gustul tradiţional ar prăjiturilor de demult

Înainte de a ajunge în cofetăria sătmăreană, Simona era angajată la o altă cofetărie din Baia Mare, însă doar pe partea de decor. Pe parcurs, aceasta a învăţat şi secretele reţetelor tradiţionale, iar gustul prăjiturilor a ajuns să fie dat tot de ea.   

„A fost nevoie să învăţ şi să îmbunătăţesc şi partea de torturi şi prăjituri pentru a face faţă comenzilor. Dar adevăratul meu talent este decorul şi apoi îndemâna de a face torturi şi prăjituri. Munca, pasiunea şi calitatea produselor sunt ”ingredientele secrete” care stau la baza oricărui preparat. Folosim produse naturale, blaturi ca la bunica acasă şi nu din prafuri, unt de cea mai bună calitate, nelipsita ciocolată reală belgiană care face diferenţa, multe fructe, branză şi frişcă de cea mai bună calitate.  Păstrăm reţelele clasice şi delicioase făcute de demult. Nimic nu se compară cu gustul copilăriei”, este de părere Simona.    FOTO Cofetăria Delight  

Pentru tânăra cofetăreasă, locul de muncă a ajuns să fie ”cea de a doua casă”, iar Simona nu îşi poate imagina o zi măcar în care să facă altceva. ”Petrec mult timp în cofetărie pentru ca toate să iasă bine şi clienţii să fie mulţumiţi. Este locul unde pasiunea, talentul, răbdarea, dăruirea, munca, bucuria, caldura sufletească şi iubirea de nou se transmite prin fiecare lucru care iese din cofetărie”, mărturiseşte aceasta.  

Ţinând cont că gustul copilăriei regăsit în cofetăria celor două este din ce în ce mai căutat, iar sătmărenii au rămas încântaţi la degustarea fiecărui preparat, cele două femei au în vedere extinderea locaţiei în viitor. Cu toate că pandemia de coronavirus le-a pus beţe în roate, oprind evenimentele mari de aproape un an de zile, cele două speră ca în curând să poată deschide un al doilea laborator, pentru a putea fi prezente la cat mai multe evenimente festive. 

O nouă față a modernității 18 Jan 2021 | de Bogdan Angheluță

În anul în care se împlinesc 20 de ani de la intrarea pe piața locală, Carrefour România se apropie tot mai mult de pragul de 400 de unități operate la nivel național. Jean Richard de Latour, CEO al retailerului francez, vorbește despre cum ar putea arăta 2021, în condițiile în care ia în calcul doar scenarii de creștere.

Anul 2020 a fost unul cu extrem de multe provocări pentru toți retailerii, mai ales în ceea ce privește adaptarea la un context schimbător, este de părere Jean Richard de Latour, CEO al Carrefour România. „Comportamentul consumatorilor s-a schimbat, de asemenea, uneori de la o lună la alta. Din punctul de vedere al managementului a fost destul de interesant, pentru că am schimbat modul de lucru pentru a ne putea adapta și pentru a putea reacționa într-o perioadă scurtă de timp.” Prin urmare, spune el, au existat multe provocări, dar a fost și un an al oportunităților. Adaptarea și modelarea abordării comerciale, procesul de a răspunde nevoilor clienților au reprezentat exerciții foarte interesante. „La începutul acestei crize am discutat despre cum putem să abordăm toată situația, și cred că dacă nu ai un minimum de empatie față de clienți, dacă nu acorzi atenție atât acestora, cât și angajaților - cum se simt, cum își exprimă îngrijorările, pentru că acestea au fost numeroase - cred că atunci ratezi ceea ce e important.”

Într-un an marcat de incertitudini, rezultatele Carrefour România au fost bune: în primele nouă luni ale lui 2020, retailerul a înregistrat o cifră de afaceri de 1,67 miliarde de euro, respectiv o creștere de 5,3%. Mai exact, vânzările au revenit pe creștere în trimestrul al treilea, după ce în Q2 vânzările like-for-like au fost la un nivel constant. Francezii au raportat pentru trimestrul al treilea o cifră de afaceri de 570 de milioane de euro, marcând o creștere organică de aproape 4% față de aceeași perioadă a anului trecut. La nivel de grup, Carrefour a încheiat primele nouă luni ale acestui an cu venituri de 57,84 de miliarde de euro, marcând o creștere organică de 7,8%. Și investițiile în expansiune au fost unele importante, numărul unităților deschise anul trecut ridicându-se la 25. La finalul lui 2020, Carrefour opera pe piața locală peste 360 de unități, dintre care 40 în format hypermarket.

O nouă definiție a proximității

„Am avut o dinamică foarte bună, în general, a cotei de piață în 2020, cu o creștere consistentă a acesteia, de la lună la lună, în al doilea semestru”, subliniază Jean Richard de Latour. „Cred că asta s-a datorat măsurilor luate și faptului că am putut să îi asigurăm pe consumatori că atunci când cumpără de la noi se află în locul potrivit.” De asemenea, retailul din România continuă să crească, se se extindă, fiind o piață extrem de promițătoare, mai spune el, iar 2020 a avut ca motiv central compensarea efectelor generate de criză. „Abordarea noastră omnicanal e principalul factor de creștere pentru viitor. În România operăm 4 formate (hypermarket, supermarket, proximitate, Supeco), ideea fiind de a-i oferi clientului posibilitatea să cumpere oricând, de oriunde, și de a fi cât mai aproape de el. Mai mult, livrarea online în 90 de minute reprezintă cel mai bun model de proximitate pe care îl poți crea. Îl ai pe mobil, pe laptop, îl poți accesa când ești pe canapea cu cei mici și nu poți ieși din casă, având livrare la prețul din magazin. Astfel, am văzut o creștere imensă a hypermarketului ca și canal de proximitate, și asta grație tehnologiei și a platformei Bringo. Există clar un trend către proximitate, iar asta va influența creșterea retailului și a Carrefour în viitor.” Pentru Carrefour, tehnologia s-a tradus și prin introducerea caselor de tip self check-out, o decizie în acest sens fiind luată încă de acum doi ani, după cum explică CEO-ul Carrefour România, care adaugă faptul că este surprins de gradul mare de adopție al acestei soluții în România. El spune că este o soluție care oferă timp și e văzută ca fiind una sigură, mai ales în timpul unei crize sanitare. În 2020, în unele hypermarketuri (spre exemplu, Corbeanca) până la 50% din tranzacțiile efectuate s-au finalizat la casele self check-out, potrivit datelor companiei.

O altă inovație a Carrefour de anul acesta a fost lansarea Bonteria Very&So. „Am deschis magazinul pe 1 iulie 2020, după primăvară, ca un format de proximitate pe segmentul de drogherie. Pentru noi, este un test pe o nouă piață și mai exact noi segmente din această piață.”

Jean Richard de Latour crede că multe dintre tendințele anului 2020 se vor manifesta și în continuare, pentru că îngrijorările cu privire la sănătate, la igienă vor rămâne. De asemenea, e-commerce și livrarea acasă vor deveni din ce în mai relevante. „Cu toate acestea, drumul la hypermarket este o experiență, reprezintă interacțiune, deci nu cred într-o soluție exclusiv online, dar cu siguranță va exista un mix între cele două. Ai anumite nevoi în anumite momente și vei apela la soluția care ți se potrivește. Dezvoltăm și sistemul click&collect pentru produsele alimentare, tot prin aplicația Bringo, ceea ce este un nou mod de a face cumpărături. Trimit online lista de cumpărături, cineva face acele cumpărături pentru mine de la Carrefour și apoi pot să trec să îmi ridic produsele. Încercăm diverse lucruri pentru a putea oferi timp clienților. Dar hypermarketul rămâne o experiență și vrem să fie una fantastică.”

CEO-ul Carrefour România spune și că prețurile competitive vor juca un rol important anul acesta. Atenția la prețuri și relevanța promoțiilor vor rămâne și după ce se termină criza sanitară, explică el.

O piață cu potențial

România este o țară „fantastică” pentru retail, fiind o piață foarte dinamică, expansivă, cu o competiție extrem de puternică, spune de Latour. „Ne construim businessul pentru a fi sustenabil în timp, pentru a avea capacitatea de a se adapta și de a crește pe termen lung. În 2021 vom sărbători cea de-a 20-a aniversare a Carrefour în România și pot spune că în acești ani am trecut la o abordare de tip full-service, omnichannel, și cred că aceasta este una extrem de sustenabilă. Pentru noi, aniversarea va avea la bază ideea de modernitate. Nu am fost acolo, dar am văzut imagini de la deschiderea primului magazin din România, cu oameni stând la coadă în Chiajna pentru că era ceva complet nou, era ideea de retail modern. Noi abordăm modernitatea cu o față nouă: e vorba de magazine, de echipele din magazine, susținute de tehnologie și de platforme, pentru că acestea reprezintă acum o parte extrem de importantă a businessului și vor continua să crească. O nouă față a modernității, aș spune, aceasta este intenția noastră.”

Doar scenarii de creștere pentru 2021

În 2021, Carrefour România va continua să investească în expansiune, așa cum a făcut-o și în 2020, potrivit CEO-ului. „De asemenea, vom investi în tehnologie, atât în zona de back office, cât și în cea de front office, în soluții care înlesnesc procesul de achiziție pentru clienți. Avem un plan consistent de expansiune pe toate formatele.” Jean Richard de Latour crede „cu tărie” că există loc pentru dezvoltarea zonei de agrobusiness în România, pentru dezvoltarea capacității de producție. „Avem de lucrat pentru a lista mai mulți furnizori locali, pentru că sunt iubiți de consumatori. Vrem, de asemenea, să extindem zona de private label în această direcție.” Este de remarcat aici evoluția mărcii private Drag De România, care a înregistrat o creștere de peste 20% în 2020 față de 2019.

„Avem și un program numit Deschidem Vinul Românesc, prin intermediul căruia am adus alături de noi mulți producători locali care nu erau înainte listați. Este doar un exemplu, dar credem că va avea un rol important în creșterea businessului în următorii ani”, adaugă de Latour. În concluzie, legat de climatul macroeconomic, consum și retailul în general, CEO-ul Carrefour România spune că există câteva ipoteze, dar nu ar îndrăzni să avanseze vreo cifră în acest sens. „Mergem însă pe ideea că va exista creștere în 2021, pentru că există suficient loc de creștere pe piața de retail, și sperăm că va fi măcar similară cu cea de anul acesta. Toate scenariile luate în calcul implică creștere, atât în ceea ce privește expansiunea, cât și like-for-like.” 

Asalt masiv al nemţilor pe piaţa muncii din România. Ce pregăteşte lanţul de magazine Lidl în perioada următoare în România Ramona Cornea 17 ianuarie 2021

Discounterul german Lidl va menţine ritmul angajărilor în 2021 şi va aduce între 1.500 şi 2.000 de oameni noi în companie, după cum spune Anca Comăneanu, director HR Services la Lidl România.

„Ne-am propus ca în 2021 să menţinem ritmul angajărilor şi estimăm că ne vom mări echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi.“

Discounterul german Lidl va menţine ritmul angajărilor în 2021 şi va aduce între 1.500 şi 2.000 de oameni noi în companie, după cum spune Anca Comăneanu, director HR Services la Lidl România.

„În România, reţeaua Lidl are peste 9.000 de angajaţi, în toate cele 289 de magazine şi 5 centre logistice, iar acest număr este în continuă creştere. Odată cu inaugurările magazinelor Lidl din toată ţara, contribuim constant şi la creşterea economică a comunităţii locale prin crearea de noi locuri de muncă. Astfel, urmărind planurile noastre de dezvoltare, ne-am propus ca în 2021 să menţinem ritmul angajărilor şi estimăm că ne vom mări echipa cu aproximativ 1.500-2.000 de colegi noi“, a spus Anca Comăneanu pentru Ziarul Financiar.

DIVERSECe au găsit inspectorii ANSVSA în urma controalelor efectuate în decembrie ByRO.ALIMENT JANUARY 18, 2021 Direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene precum şi a municipiului Bucureşti au efectuat un număr de 9.918 controale în unităţile din industria agroalimentară pe parcursul lunii decembrie 2020.

Potrivit unei informări a Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, verificările fac parte din Programul de supraveghere şi control pentru anul 2020.

Vizați au fost operatorii din industria alimentară care își desfășoară activitatea în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, pâinii şi produselor de patiserie, altor produse alimentare, băuturilor răcoritoare şi alcoolice, precum şi unităţi de depozitare – alimentare, seminţe, legume – fructe.

În urma controalelor efectuate au fost constatate o serie de neconformităţi, dintre care menționăm:

· neconformităţi privind respectarea bunelor practici de igienă și fabricație cum ar fi: neîntreținerea igienică a spațiilor de depozitare, întreținerea necorespunzătoare a spațiilor tehnologice de producție, lipsa sursei de apă și a grupului sanitar, lipsa vestiarului pentru angajați, neasigurarea stocurilor corespunzătoare de substanțe destinate operațiunilor de dezinfecție, neefectuarea operațiunilor de DDD în condițiile legislației specifice domeniului alimentar; neconformităţi privind întreținerea și igiena echipamentului de protecție sanitară a personalului muncitor și/sau legate de atestarea stării de sănătate a acestuia;

· neconformităţi privind monitorizarea și implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;

· neconformităţi legate de asigurarea trasabilității și conformității produselor alimentare (etichetare, buletine de analiză cu rezultate nesatisfăcătoare);

· alte tipuri de neconformități: desfășurarea de activități neînregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, nu există evidenţe în ceea ce priveşte triajul epidemiologic, neremedierea deficiențelor constatate de inspectorii sanitari veterinari la controlul precedent.

Ca urmare a neregulilor constatate și încălcării prevederilor legislației în domeniul siguranței alimentelor, au fost dispuse măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate și s-au aplicat 89 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 484.200 de lei.

GLOBAL

Analiză Saxo Bank: Cerealele se scumpesc pe pieţele internaţionale, pe măsură ce impulsul energiei şi metalului se estompează Roxana Rosu 18.01.2021,

Preţul majorităţii mărfurilor a crescut constant în ultimele luni, tendinţă care s-a menţinut şi în a doua săptămână a lunii ianuarie, deşi într-un ritm încetinit, arată o analiză a Saxo Bank.

Principala excepţie a fost sectorul de cereale care a crescut mai mult, după ce un raport guvernamental american a arătat că oferta scade, în timp ce a crescut cererea cu mai mult decât era aşteptat.

Piaţa bull de şase luni în culturi a primit un nou impuls săptămâna trecută, după ce raportul Guvernului SUA de aprovizionare şi cerere a agriculturii mondiale (WASDE) a redus perspectivele de la aşteptările deja reduse. Combinaţia de reduceri la producţia de porumb şi soia din SUA şi estimările pentru mai multe exporturi au ajutat la susţinerea preţurilor, ambele culturi ajungând la maxime pe ultimii şapte ani.

În plus, preţurile la grâu au crescut după ce Rusia a declarat că noua sa taxă la exportul de grâu care, împreună cu bordurile la export, va fi introdusă pe 15 februarie. Ea va creşte şi mai mult, în eforturile de calmare a preţurilor interne la produsele alimentare. Această combinaţie a ajutat la creşterea preţurilor la grâu din Chicago la un nivel record pe ultimii şase ani.

Creşterea preţurilor mărfurilor agricole, condusă de cereale şi oleaginoase, a avut loc într-o anumită măsură în timp ce accentul pe piaţă a fost pus în altă parte. Dar creşterea continuă, care a dus la creşterea indicelui agricol Bloomberg cu peste 40% în ultimele şase luni, a început să renască îngrijorările cu privire la impactul asupra economiei şi inflaţiei.

În timp ce creşterea preţurilor se poate întrerupe până când lansarea vaccinului va prinde avânt, piaţa va trebui să se bazeze pe cererea continuă, suficient de puternică, de investiţii pentru a menţine pieţele susţinute în lunile următoare, când impactul negativ al blocărilor şi al mobilităţii reduse va fi cel mai mare.

Randamentele obligaţiunilor americane pe termen lung au crescut brusc după ce democraţii au obţinut majoritatea Senatului şi, împreună cu lansarea vaccinurilor, a ridicat temporar îngrijorări cu privire la faptul că Rezerva Federală va creşte dobânda mai devreme decât se aştepta. Cu toate acestea, aceste griji au dispărut după ce preşedintele Fed a declarat că FOMC nu va creşte dobânda decât dacă vor vedea semne îngrijorătoare ale inflaţiei. Un alt indiciu că băncile centrale din întreaga lume sunt pregătite să lase inflaţia să crească mai mult înainte de a acţiona pentru a sprijini creşterea şi crearea de locuri de muncă.

Saxo Bank estimează că aurul va ajunge la 2200 dolari/uncia, iar cel al argintului la 35 dolari/uncie.

Având în vedere aceste evoluţii, aurul poate petrece ceva timp calibrându-se la mişcările recente ale dolarului şi randamentelor, înainte de a începe din nou să urce. După căderea de la începutul lunii ianuarie, aurul s-a aşezat într-un interval relativ restrâns în jurul valorii de 1850 USD / uncie şi, mai ales, peste media sa mobilă de 200 de zile, în prezent la 1843 USD / uncie. Pentru a clarifica calea pentru o recuperare, aurul trebuie acum să depăşească 1865 USD / uncie, în timp ce suportul liniei de trend poate fi găsit la 1820 USD / uncie.

Angajaţii Unilever nu se vor mai întoarce niciodată la birou în regim full-time. CEO-ul companiei: „Nu cred că vom reveni vreodată la modelul de cinci zile de muncă de birou pe săptămână” Eduard Ivanovici 16.01.2021,

Şeful gigantului anglo-olandez Unilever a declarat că angajaţii companiei nu vor mai lucra niciodată cinci zile pe săptămână în cadrul birourilor, indicând că pandemia de COVID-19 va transforma radical modul în care muncim, scrie The Guardian.

CEO-ul Alan Jope spune că firma îşi încurajează toţi angajaţii să se vaccineze împotriva coronavirusului şi exclude din start inocularea obligatorie a acestora. Astfel, compania îi va testa în mod regulat pe cei care nu doresc să se vaccineze.

Jope a mai adăugat că Unilever va studia mai multe tipare de muncă după ce pandemia a scos la iveală faptul că schimbările radicale pot apărea mult mai rapid decât ne-am fi imaginat iniţial.

Unilever, a treia cea mai valoroasă companie din cadrul Bursei din Londra, este producătorului unor branduri precum Dove, Lipton, Persil şi Knorr.

CEO-ul nu se aşteaptă ca angajaţii din Europa de Vest şi America de Nord să se întoarcă la birou mai devreme de luna aprilie, declarând că firma va folosi o „modalitate hibrid” prin care va alterna telemunca şi munca la birou. Schimbările se vor aplica tuturor angajaţilor, circa 150.000 la nivel global.

„Nu cred că ne vom întoarce vreodată la modelul de cinci zile de muncă de birou pe săptămână. Pare un aspect deja învechit”, spune Alan Jope.

Banca americană Morgan Stanley a prezis vara trecută că 30% dintre angajaţii din SUA vor lucra de acasă după terminarea pandemiei, de două ori peste nivelurile pre-COVID.

Unilever a anunţat la sfârşitul anului trecut că toţi angajaţii din Noua Zeelandă vor lucra patru zile pe săptămână pentru o perioadă de 12 luni. Dacă experimentul va îmbunătăţi nivelul de performanţă, Unilever intenţionează să aplice modelul pentru toţii angajaţii companiei.

Industria tequilei a doborât trei recorduri în 2020. Cum a ajuns băutura mexicană la exporturi istorice, în plină pandemie  InCont.ro, 15 ianuarie 2021

Industria tequilei mexicane a doborât trei recorduri în 2020, de producţie, export şi consum de agave, în pofida crizei sanitare şi economice provocate de pandemia Covid-19 la nivel mondial, a anunţat Consiliul pentru Reglementarea Tequila (CRT).

Instituţia a semnalat, într-un comunicat, că, potrivit cifrelor înregistrate, producţia acestei băuturi a fost de 374 milioane de litri, cu 6,3% mai mult faţă de 2019, acesta fiind şi cel mai bun an pentru producţia de tequila 100% din agave, care a ajuns la nivelul maxim istoric de 228 milioane litri.

"Exportul continuă să fie elementul cheie în dezvoltarea acestei agroindustrii, iar în 2020 a crescut cu două cifre, ajungând la 286 milioane de litri, cu 16,3% mai mult comparativ cu 2019", se menţionează în comunicat, potrivit Agerpres.

Totodată, categoria 100% din agave "a ajuns la nivelul maxim istoric de exporturi, fiind trimisă la nivel mondial o cantitate de 163,1 milioane de litri tequila 100% din agave".

În ceea de priveşte consumul de agave pentru tequila, soiul "weber azul"a raportat o creştere faţă de 2019 de 4,8%, ajungând la 1.407.000 tone.

Organismul de reglementare a subliniat că 2020 "a fost un an atipic pentru toată lumea şi pentru diferitele industrii care susţin economia statelor, însă industria mexicană de tequila, care a fost considerată o industrie esenţială în timpul pandemiei, a avut cifre pozitive".

Sursa citată a reamintit că în perioada cuprinsă �