Stiri 19 noiembrie 2020

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICAINS: Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata în luna septembrie 2020 meatmilk 19 noiembrie 2020

Potrivit INS, in luna septembrie 2020, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut faţă de luna precedentă, atât ca serie brută cu 6,3%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,1%.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut atât ca serie brută cu 2,0%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 0,2%.

În perioada 1.I-30.IX.2020 cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), în termeni nominali, a crescut faţă de perioada 1.I-30.IX.2019, atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 3,5%, respectiv cu 2,5%.

Septembrie 2020 comparativ cu august 2020

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna septembrie 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 6,3%, datorită creșterii cifrei de afaceri din:

comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+16,2%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+15,0%), comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (+8,9%), comerţul cu ridicata nespecializat (+8,3%), comerţul cu ridicata specializat al altor produse (+6,8%), comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+4,1%) și activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+2,4%). Scăderi s-au înregistrat în comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-3,0%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna septembrie 2020, comparativ cu luna precedentă, în termeni nominali, a crescut cu 0,1%.

Septembrie 2020 comparativ cu septembrie 2019

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna septembrie 2020, comparativ cu luna septembrie 2019, în termeni nominali, a crescut pe ansamblu cu 2,0%, datorită creșterii cifrei de afaceri din:

comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+42,0%), comerţul cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+13,5%), comerţul cu ridicata nespecializat (+9,6%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (+8,6%), comerţul cu ridicata specializat 3/3 al altor produse (+4,7%) şi comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+2,9%).

Scăderi au înregistrat comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-35,3%) și comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-2,2%). Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna septembrie 2020, comparativ cu luna septembrie 2019, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu, cu 0,2%.

Perioada 1.I-30.IX.2020 comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2019

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-30.IX.2020, comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2019, în termeni nominali, a înregistrat o creştere pe ansamblu cu 3,5%, datorită creșterii comerţului cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (+22,1%), comerţului cu ridicata nespecializat (+6,9%), comerţului cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (+4,5%), comerţului cu ridicata specializat al altor produse (+3,8%), comerţului cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (+1,6%) şi comerţului cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (+1,1%).

Scăderi au înregistrat comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-3,2%) şi activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-2,7%).

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicata (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-30.IX.2020 comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2019, în termeni nominali, a crescut, pe ansamblu cu 2,5%.

Ministrul Mediului: A fost lansată în consultare publică hotărârea de Guvern care va reglementa sistemul garanţie-returnare a ambalajelor/ Va exista o garanţie de 50 de bani, care va fi recuperată după înapoierea ambalajelor la magazine BUCUREŞTI | Scris de News.ro | astăzi, 13:22

Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet, a anunţat, joi, că a fost lansată în consultare publică Hotărârea de Guvern care va reglementa sistemul garanţie-returnare a pet-urilor, dozelor de aluminiu şi sticlelor, precizând că va exista o garanţie de 50 de bani pentru aceste produse, iar atunci când ambalajele vor fi returnate, cumpărătorul îşi va recupera suma respectivă. Ambalajele vor putea fi predate la orice magazin care comercializează băuturi.

Mircea Fechet a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că îşi doreşte ca acest sistem să ajungă în al treilea an de funcţionare la un grad de colectare de 90%.

“Ţinta noastră odată cu implementarea acestui sistem este ca în al treilea an de funcţionare să ajungem la nişte ţinte similare cu cele din ţările europene, respectiv un grad de colectare de minim 90% de deşeuri de ambalaje de băuturi. Este vorba de un mecanism pe care l-am construit de la zero. Vă mărturisesc că atunci când am ajuns în minister, deşi problema ambalajelor este una veche cu care se confruntă România, avem şi nişte proceduri de infrigement referitoare la managementul deşeurilor din România, am întrebat colegii dacă există măcar un rând scris referitor la această legislaţie care să pună în aplicare sistemul garanţie-returnare şi am constatat că trebuie să pornim de la zero, neexistând până în acel moment o decizie politică, o voinţă în sensul în care să putem să transformăm România din ţara depozitării gunoaielor în ţara reciclării acestora”, a explicat ministrul Mediului.

El a precizat cum va funcţiona sistemul garanţie-returnare pentru ambalaje.

“Pet-urile, dozele de aluminiu, sticlele pe care aceştia le vor înapoia la magazin în sfârşit vor ajunge acolo unde le e locul, respectiv în sistemul de reciclare şi nu vor mai ajunge să fie îngropate pur şi simplu şi lăsate moştenire copiilor noştri în gropile de gunoi, aşa cum se întâmplă astăzi. Va fi o garanţie modică de 50 de bani. Va fi exact ca atunci când mergi la magazin şi foloseşte o monedă de 50 de bani pentru a utiliza un coş de cumpărături pe care o recuperezi de îndată ce aduci coşul înapoi la locul de unde l-ai luat, exact în acelaşi mod va funcţiona şi garanţia pentru sticle, pet-uri şi doze de aluminiu, consumatorii primindu-şi înapoi această sumă de îndată ce returnează la orice magazin care comercializează băuturi în România, că este mai mic sau mai mare, că este supermarket sau că este un magazin de la colţul blocului, că e în mediul urban sau în mediul rural, cetăţenii vor putea înapoia oriunde fără a prezenta vreun bon fiscal sau alte acte, simpla predare a ambalajului câtă vreme acesta este integru, câtă vreme nu este deteriorat, simpla aducere înapoi a acestui ambalaj va face ca persoana să îşi recupereze cei 50 de bani”, a afirmat Mircea Fechet.

MInistrul a declarat că magazinele vor fi recompensate, urmând să li se deconteze cheltuielile în legătură cu preluarea acestor ambalaje.

“Este important ca micile magazine să participe în acest sistem pentru că, spre deosebire de alte ţări din Uniunea Europeană, aproximativ 70% din comerţul de astăzi în România se face în mici magazine şi nu în supermarketuri. Magazinele vor avea obligaţia să primească de la populaţie orice ambalaj de băutură. Ele vor fi recompensate de către administratorul de sistem, li se vor deconta toate cheltuielile pe care le vor avea în legătură cu preluarea acestor ambalaje, fie că vorbim despre amortizarea unor echipamente, fie că vorbim de cheltuieli pe care le au cu angajaţii în vederea recuperării ambalajelor, fie că vorbim despre cheltuieli pe care le au cu spaţiile de depozitare pe care vor trebui să le gestioneze în plus faţă de ceea ce fac acum. Magazinele vor participa în acest proces de recuperare al ambalajului şi vor fi recompensate pentru fiecare recipient pe care îl vor primi înapoi”, a transmis ministrul Mediului.

El a anunţat că vor exista două categorii de magazine, unele care vor alege să automatizeze acest proces şi altele care vor face acest lucru manual, folosind angajaţii pe care îi are. Ministrul a mai declarat că va fi desemnat un operator al acestui sistem.

“Va fi desemnat un operator al acestui sistem în cadrul unei proceduri competitive, transparente, în care producătorii, adică fix cei care pun pe piaţă aceste produse şi exact aceia care au obligaţia conform directivei şi conform principiului responsabilităţii extinse a producătorului, de a gestiona aceste ambalaje şi de a se asigura că ele mai departe nu distrug mediul, că sunt gestionate corespunzător. Aceştia în urma unui proces competitiv de planuri de management pe care le vor propune vor funcţiona în baza unei entităţi care pentru o perioadă de zece ani va gestiona acest sistem”, a explicat Mircea Fechet.

El a menţionat că entitatea nou înfiinţată va fi una non-profit şi se va construi o întreagă infrastructură de colectare.

“Vor exista, în funcţie de propunerile de management pe care aceştia le vor face, nişte centre regionale de numărare, de sortare, de gestionarea a acestor ambalaje pentru ca ele ulterior să ajungă la reciclatori, de la micile magazine care vor face colectare manual aceste ambalaje vor ajunge la astfel de centre  şi ulterior după ce vor fi compactate, după ce vor fi scanate pentru a fi extrase din lista cantităţilor pe care sistemul le are la dispoziţie, ele vor fi trimise acolo unde e locul, vor ajunge la reciclatori din România. Noi estimăm că la 6 miliarde de doze, de peturi şi de sticle câte vom gestiona cu acest sistem, se va dezvolta pe lângă această infrastructură, o industrie întreagă care va însemna foarte multe locuri de muncă, care va însemna un întreg proces de business orizontal, care va însemna venituri la bugetul statului român”,  a precizat ministrul Mediului.

El a mai afirmat că în prezent reciclarea în România se face doar pe hârtie.

“De foarte multe ori în România reciclarea se face doar pe hârtie. Ori un astfel de sistem nu va face altceva decât să transforme pe de o parte reciclarea de pe hârtii în reciclare adevărată pentru că altfel nu va putea funcţiona sistemul pentru că una dintre metodele de finanţare a acestui sistem este exact venitul pe care îl vor avea din vânzarea reciclabilului. Un pet de calitate poate să coste de trei ori mai mult decât costă astăzi o tonă de pet scoasă din groapa de gunoi, murdară şi contaminată”, a precizat Mircea Fechet.El a amintit că vor exista sancţiuni pentru magazinele care nu vor dori să primească acele pet-uri şi sticle.

“Există un capitol întreg în hotărârea de guvern de contravenţii şi vor exista sancţiuni contravenţionale atât pentru magazinele care refuză să se conformeze, cât mai ales pentru producătorii care refuză să se conformeze, respectiv să se înregistreze în sistem, să folosească un simbol distinct pe eticheta ambalajului prin care cetăţenii să îşi dea seama ca acel ambalaj este subiectul sistemului garanţie-returnare. Am propus în proiectul de Hotărâre de Guvern, inclusiv o sancţiune complementară pe lângă cea a amenzii contravenţionale, ca să putem să discutăm inclusiv de ridicarea licenţei pentru anumiţi producători, dar eu cred că toată lumea se va conforma”, a transmis ministrul Mediului.

Întrebat când va deveni operaţional acest sistem, Mircea Fechet a răspuns: “În termen de 45 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a hotărârii de guvern, colegii din minister vor elabora foarte repede legislaţia terţiară. Asta înseamnă ordine de ministru care să reglementeze modul de desemnare al administratorului de sistem, care vor fi condiţiile şi aşa mai departe. În momentul în care administratorul va fi desemnat, iar acest lucru se va întâmpla în prima jumătate a anului viitor, în acel moment el până la 1 aprilie 2022, conform legii, are aproximativ un an la dispoziţie să facă următoarele chestiuni: să pregătească toată infrastructura pentru toată România, de transport a acestor materiale, să obţină toate autorizaţiile, avizele pentru a construi de la zero centrele logistice de numărare, de procesare, de compactare, de gestionare a acestor echipamente, la fel cum comercianţii care vor alege să folosească echipamente automate vor fi nevoiţi să le comandă, să le instaleze, să le conecteze la fluxul informatic de date care va guverna întregul sistem. Din experienţa altor state membre acest lucru se poate face într-un an”.

Mâncarea românească intră în cantități mai mari pe rafturile magazinelor Lidl din Europa. 19 noi, 2020 | ECONOMICA.net

Exporturile prin rețea au ajuns la 59 de milioane euro Retailerul german Lidl a facilitat exportul de produse românești în valoare de 59 milioane de euro în 2019, de două ori mai mult față de anul anterior. Compania se află însă și în topul importatorilor de produse agroalimentare din România, fiind totodată și cel mai mare importator de lactate și produse din lapte la nivel național.

Retailerul german Lidl, cel mai mare importator de produse agroalimentare din România, a facilitat exportului de produse autohtone către magazinele Lidl din Europa în valoare de 59 milioane de euro, în 2019. Valoarea este dublă față de 2018, spre exemplu, când valoarea exporturilor intermediate s-a cifrat la 28 de milioane de euro. “Acesta este un obiectiv important pe care îl dorim să îl menținem”, se arată în raportul de sustenabilitate al Lidl pentru 2019, lansat recent de companie. De altfel, conform sursei citate, peste 80% dintre furnizorii de bunuri și servicii ai Lidl sunt din România, cu o creștere de 11% față de anul anterior, iar cantitatea de fructe și legume românești a fost cu 23% mai mare. Retailerul a reușit ca, în sezon, peste 80% din cantitatea de fructe și legume din Piața Lidl, să provină de la producători români. Peste 92.000 de tone de fructe și legume românești au fost comercualizate anul trecut de retailerul german. ADVERTISING Conform datelor obținute de ECONOMICA.NET de la Insitutul Național de Statistică, Lidl este și cel mai mare importator de produse agroalimentare din România, dar și cel mai mare importator de lapte. Lidl, parte a grupului Schwarz, cu sediul central în Neckarsulm, este una dintre companiile de top de pe piața de retail alimentar din Europa. Lidl este prezent în 32 de țări din întreaga lume și în prezent operează aproximativ 11.200 de magazine și peste 200 de centre logistice în 29 de țări la nivel mondial.

Pizza face faţă pandemiei: România a trecut de 2.600 de pizzerii, dintre care 12% au fost înfiinţate în acest an. „Pizza, burgerii şi cartofii prăjiţi sunt unele dintre cele mai iubite produse de bucureşteni, astfel sunt şi cele mai comandate“ Florentina Niţu 18.11.2020,

Pizza, un fel de mâncare despre care se spune că este originar din Italia, a început să fie un produs din ce în ce mai consumat şi în România, astfel că numai în primele zece luni din acest an au fost înregistrate 310 pizzerii pe plan local, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Autoritatea Naţională Sanitar- Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Pizzeria este definită ca o unitate în care se desfăşoară activităţi pentru recepţia şi depozitarea materiilor prime de origine animală din unităţi autorizate şi/sau înregistrate sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi a produselor de origine nonanimală, prepararea, ambalarea, după caz, şi vânzarea, inclusiv la comandă, a diferitelor sortimente de pizza şi a altor alimente preparate, conform sursei citate anterior.

MARIUS DUNCA:"Guvernul pare să nu fi înţeles cum funcţionează reglementările UE în privinţa ajutoarele pentru HoReCa" J.P. Politică / 19 noiembrie Candidatul PSD Braşov la Senat, Marius Dunca, lider al social-democraţilor braşoveni, a declarat, azi, că Guvernul pare să nu fi înţeles cum funcţionează reglementările europene, el adăugând că domeniul HoReCa poate primi sprijin imediat până la 200.000 de euro pe companie, fără a mai fi necesară notificarea Comisiei Europene, prin aplicarea Regulamentului 1407/2013 privind ajutoarele de minimis, relatează Agerpres.

"Nu înţeleg de ce Guvernul nu vrea să realizeze că HoReCa trebuie ajutată imediat, cât credeţi că vor mai rezista companiile fără bani? 'Specialiştii' din Executiv aleg calea cea mai lungă, aceea a ajutoarelor de stat pentru care trebuie aprobare de la Comisia Europeană. Aceasta va veni, cel mai devreme, la finalul acestui an şi banii vor ajunge la companii în primăvara anului viitor. Câte firme vor mai rezista până atunci?", a afirmat Dunca.

Conform acestuia, Guvernul ar condamna la faliment 90% din companiile care au suferit pierderi, cu cifre de afaceri mai reduse.

"Să alegi să sprijini doar câteva companii, a căror pierdere de 20% din cifra de afaceri este mai mare de 200.000 euro ar fi de neconceput. Practic, ai condamna la faliment 90% din companiile care au suferit pierderi şi care, bineînţeles, s-ar fi încadrat în schema de minimis de 200.000 de euro. Şi atunci nu ne rămâne decât să ne întrebăm: Guvernul dă dovadă de neştiinţă sau reavoinţă? Granturile nu au intrat nici acum în conturile IMM-urilor. Aceasta să fie oare soarta firmelor româneşti, aceea de a aştepta şi de a pune ulterior lacătul pe uşă?", a mai spus Marius Dunca, conform sursei citate.

TANCZOS BARNA (UDMR):"Este urgentă redeschiderea tuturor pieţelor" J.P. Miscellanea / 19 noiembrie

Senatorul UDMR Tanczos Barna a declarat astăzi, într-o conferinţă de presă, că prin mesajele de interzicere a funcţionării pieţelor în spaţii închise se produc pagube irecuperabile, întrucât se schimbă obiceiurile consumatorilor, care nu vor mai cumpăra de la producătorii locali, motiv pentru care consideră că este urgentă redeschiderea pieţelor, conform Agerpres.

"Am vrea să atragem atenţia Guvernului încă o dată că prin aceste mesaje de închidere a pieţelor din spaţii închise, chiar dacă acelea deschise rămân funcţionale, se transmite un mesaj care produce o reticenţă din partea consumatorilor locali faţă de pieţe, se produc pagube irecuperabile deoarece consumatorii se dezobişnuiesc în a merge la piaţă şi în a face cumpărăturile în pieţele unde sunt prezenţi şi producătorii locali, nu doar pe perioada închiderii acestora, ci şi pe termen mediu şi lung se formează alte obiceiuri din partea consumatorilor şi nu se vor mai duce în acele locuri unde, prin consum, prin cumpărarea de produse, susţin şi producătorii locali. De aceea, considerăm că este urgentă redeschiderea tuturor pieţelor şi sunt absolut vitale pentru producătorii locali mesajele de încurajare din partea Guvernului", a declarat Tanczos Barna.

Acesta a opinat că se impune şi lansarea unui program de construire de sisteme de irigaţii, punctând faptul că în Depresiunea Ciucului sunt mii de hectare de teren agricol care nu au beneficiat niciodată de un sistem integrat de irigaţii, iar fermierii ar avea nevoie perspectiva schimbărilor climatice.

"Ministerul Agriculturii a avut şi are în continuare programe prin care se pot reabilita sistemele de irigaţii existente, dar după 2021, în noua perioadă de programare, va trebui să alocăm fonduri publice pentru acele zone în care în perioada comunismului nu au fost construite sisteme de irigaţii, aceste zone trebuie protejate, practic, de perioadele de secetă, singura soluţie fiind construirea unor sisteme moderne de irigaţii, astfel încât producţiile agricole să nu fie periclitate. În Ardeal, în general, sistemele de irigaţii nu au fost la fel de bine dezvoltate ca în zona de sud, zona de est a ţării. Ardealul ar avea nevoie, în perioada următoare, de fonduri consistente pentru acele zone unde legumicultura, culturile de câmp, cultura mare vor suferi din cauza schimbărilor climatice. Sunt evitabile acele perioade de secetă care acum 30-40 ani nu au existat şi trebuie să ne pregătim pentru această provocare, trebuie să sprijinim fermierii să aibă siguranţa unor producţii constante, care nu depind tot timpul de capriciile vremii", a conchis Tanczos Barna.

Primarul Sectorului 6: Cele mai profitabile pieţe - înstrăinate pentru 10 ani

Există băieţi deştepţi care, odată ce au pus mâna pe aceste pieţe, le subînchiriază. "Primăria Sectorului 6 şi locuitorii Sectorului 6 primesc praful de pe tobă. Există băieţi deştepţi care, odată ce au pus mâna pe aceste pieţe, le subînchiriază în corpore mai departe pe bani frumoşi la retaileri mari precum Carrefour sau Lidl", a scris Ciucu pe Facebook, scrie Agerpres.

Potrivit edilului, "în mod evident, nimeni nu a urmărit dacă ceea ce şi-au asumat a fost respectat".

"Dar sunt şi contracte care nu obligau la nimic sau, cel puţin, la nimic clar. Procedura de atribuire... Nu o ştiu. Well, de ce să fie aceasta o activitate profitabilă pentru primărie, care să asigure venituri proprii la valori mult mai mari, dacă putem să ne împrumutăm pentru investiţii la bănci internaţionale cu dobândă? V-am zis, mergem mai departe cu transparentizarea, aveţi încredere", a concluzionat Ciprian Ciucu, care a postat pe Facebook un tabel în care aduce argumente pentru afirmaţiile sale.

Orban, mesaj clar către fermieri: NU se vor deschide piețele!19 noiembrie 2020

Activitatea piețelor agroalimentare închise rămâne suspendată! Mesajul tranșant a fost transmis de premierul României, Ludovic Orban, direct către fermieri. În urma protestului organizat miercuri, în Piața Victoriei, de către micii producători, reprezantanții Guvernului i-a invitat pe fermieri la discuții.

Potrivit unei postări de pe pagina de facebook a ministrului agriculturii, premierul Orban a explicat că, în prezent, este permisă activitatea în piețele deschise și volante, iar măsura suspendării temporare a activității celor închise a fost luată din rațiuni de protecție sanitară a cetățenilor, îndeosebi a persoanelor în vârstă, cele mai expuse în acest context. Activitatea piețelor închise va fi reluată imediat ce condițiile epidemiologice o vor permite și în condiții de siguranță sanitară pentru cetățeni!

În urma consultărilor cu reprezentanții Guvernului, micii producători au venit în direct la AGRO TV, în emisiunea ”Agricultura la Raport”, pentru a detalia discuțiile avute cu oficialii. Potrivit acestora, primul ministru le-a transmis că, deocamdată, piețele vor rămâne închise.

”Din păcate, la întâlnirea cu primul ministru, acesta ne-a spus foarte clar că nu se vor deschide piețele agroalimentare închise. Argumentul a fost contextul generat de pandemie, una dintre explicații fiind aceea că potrivit informațiilor pe care le dețin, nu a datelor, o mare parte din cetățenii care s-au infectat, s-au infectat în piețele agroalimentare. La fel de adevărat este că nu ne-a arătat date concrete sau statistici în acest sens, ci comitetul care se ocupă de gestionarea pandemiei ar fi avut aceste informații de la Direcțiile de Sănătate Publică. Nimic concret. 

Noi am reproșat că, de fapt, proasta administrare a piețelor agroalimentare, în sensul nerespectării regulilor impuse de către cei care le au în administrare a dus la această situație și nu ni se pare corect ca fermierii sau producătorii agricoli să deconteze acest lucru. Am întrebat ce se va întâmpla în lunile următoare. Nu știm”, a precizat Horațiu Raicu, președintele Federației Naționale a Lucrătorilor, pentru  AGRO TV.

DIVERSE

Incendiu puternic izbucnit la un siloz de cereale! Ramona Dascălu - 19 noiembrie 2020

Incendiu izbucnit la un siloz de cereale! A fost nevoie de cinci autorspeciale și patru ore de intervenție pentru a se stopa flăcările ce au cuprins depozitul unde se afla o cantitate de porumb.

Pompierii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) din județul Galaţi au acţionat, miercuri seara, timp de patru ore, pentru lichidarea unui incendiu izbucnit la silozul de cereale din comuna Vânători, unde erau depozitate 28 de tone de porumb.

Potrivit ISU Galaţi, incendiul a izbucnit la uscătorul de cereale al silozului, iar la acţiune au participat cinci autospeciale de pompieri şi un echipaj SMURD tip B de la Detaşamentul de Pompieri Galaţi.

“Incendiul a fost lichidat după aproximativ patru ore de luptă cu flăcările. Cauza probabilă a incendiului este o defecţiune tehnică la sistemul de uscare cu gaz. Aproximativ o tonă de porumb a fost afectată de incendiu”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Galaţi, Eugen Chiriţă, potrivit Agerpres.

GLOBAL

„Vine o foamete de proporții biblice”. Avertismentul unui înalt oficial ONU Antonia Hendrik 19 noiembrie 2020,   

Cel mai crunt avertisment vine de la şeful Programului Alimentar Mondial al Organizației Națiunilor Unite (PAM). Oficialul spune că „vom avea foamete de proporții biblice în 2021”.

Șeful Programului Alimentar Mondial al Organizației Națiunilor Unite (PAM) are un mesaj teribil de transmis lumii: dacă nu primește miliarde de dolari în noi finanțări, zeci de țări s-ar putea confrunta cu foamete severă pe tot parcursul anului următor.

Suntem „în pragul unei pandemii de foame”

Șeful PAM, David Beasley, a declarat că agenția trebuie să strângă 5 miliarde de dolari doar pentru a evita foametea mondială și 10 miliarde de dolari suplimentari pentru a hrăni copiii subnutriți din întreaga lume. În caz contrar, a spus el, „vom avea foamete de proporții biblice în 2021”.  „Dacă aș putea obține acest lucru cuplat cu banii noștri normali, atunci evităm foametea din întreaga lume” și minimizăm destabilizarea, precum și migrația, a mai declarat oficialul.

Şeful PAM îşi pune speranţa în miliardarii lumii. În plus față de strângerea de bani în plus de la guverne, a spus Beasley, cealaltă „mare speranță” a sa este că cei care au câștigat miliarde în timpul pandemiei COVID-19 vor sări în ajutor. El intenționează să înceapă să promoveze acest mesaj probabil în decembrie sau ianuarie 2021.

„2021 va fi un an foarte rău”

PAM a reușit să evite criza anul trecut, a spus Beasley, datorită sprijinului financiar din partea liderilor mondiali. Dar anul viitor, acei bani nu vor fi disponibili, în parte din cauza pandemiei COVID-19. Cu toate acestea, el a subliniat că recentul premiu Nobel acordat PAM a fost o acțiune publicitară majoră care a stârnit un interes crescut pentru obiectivele Națiunilor Unite.

„Toată lumea vrea acum să se întâlnească cu câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace”, a declarat Beasley pentru AP, adăugând că întâlnirea sa tipică cu un lider mondial durează acum 45 de minute în loc de 15.

Cel puţin 36 de ţări vor avea probleme serioase

Întâlnirile nu vor fi suficiente pentru a preveni dezastrul, mai spune el. Pentru a completa fondurile limitate, Beasley a declarat pentru AP că intenționează să ceară miliardarilor din întreaga lume, dintre care mulți s-au îmbogățit semnificativ în timpul pandemiei, să participe la acest program împotriva foametei.  Fără acest sprijin, spune el, până la 36 de țări ar putea avea probleme serioase. „Suntem foarte, foarte, foarte îngrijorați”, a spus Beasley concluzionând: „2021 va fi un an foarte rău”.

UNIUNEA EUROPEANA

MOTION FOR A RESOLUTION on the draft Commission implementing regulation approving carbendazim as an existing active substance for use in biocidal products of product-types 7 and 10 - B9-0366/2020

19-11-2020 12:10 PM CET

MOTION FOR A RESOLUTION pursuant to Rule 112(2) and (3) of the Rules of Procedure on the draft Commission implementing regulation approving carbendazim as an existing active substance for use in biocidal products of product-types 7 and 10 (D069099/01 - 2020/2852(RSP)) Committee on the Environment, Public Health and Food Safety Source : © European Union, 2020 - EP

RAPORT referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 cu privire la ajustări ale cadrului de securitizare în vederea sprijinirii redresării economice ca răspuns la pandemia de COVID-19 - A9-0213/2020 19-11-2020 03:15 PM CET

RAPORT referitor la propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 cu privire la ajustări ale cadrului de securitizare în vederea sprijinirii redresării economice ca răspuns la pandemia de COVID-19 Comisia pentru afaceri economice și monetare Othmar Karas Sursa : © Uniunea Europeană, 2020 - PE

Highlights - Wine sector: evaluation of the CAP measures (Nov. 19) - Committee on Agriculture and Rural Development 19-11-2020 05:28 PM CET

The AGRI Committee invited DG AGRI (EC) to present its evaluation of the CAP measures applicable to the wine sector. The EU is the world’s leading producer, consumer and exporter of wine. We are however assisting to a change in this trend with a declining on domestic consumption and growing opportunities on the world market, and therefore the wine sector is increasingly focusing on competitiveness and quality rather than on volumes of production.

We heard how CAP measures impact on the reality of the wine sector.

Latest news - Next AGRI meetings - 2020 - Committee on Agriculture and Rural Development 19-11-2020 05:27 PM CET Source : © European Union, 2020 - EP

In the context of the exponential growth of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament has announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.

The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the Institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.

The meetings will be with remote participation for Members (being able to view and listen to proceedings, ask for the floor and intervene in the meeting). Other participants are invited to follow the meeting through webstreaming.

Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on 30 November (16.45-18.45), 1 December (9.00-12.00) and 7 December (16.45-18.45).

..........................................................

R. MOLDOVA Contracte în valoare de 2,8 milioane de euro în cadrul Programului România-R. Moldova 2014-2020 25 Sep 2020 -

Sursa foto: www.ro-md.net

În cadrul Programului Operațional Comun România-R. Moldova 2014-2020, au fost semnate, în ultima săptămână, contracte de tip SOFT, în valoare de 2,8 milioane de euro, care vor fi derulate de beneficiari din România cu parteneri din R. Moldova.

Cum procesul de contractare pentru prioritățile de investiții SOFT se apropie de final,  Ministerul dezvoltării (MLPDA), în calitate de Autoritate de Management, a semnat în ultimele zile contracte în valoare totală de 2,8 milioane de euro, în domeniile cercetării, educației și medical.

Specificul acestor proiecte constă în cooperarea între partenerii din cele două state, precum și în beneficiile comune, pentru comunitățile de pe ambele părți ale frontierei româno-moldovene.

Până în prezent, MLPDA a semnat 43 de contracte, în valoare de 8,6 milioane euro, pentru proiecte de tip SOFT, care vizează creșterea calității educației și facilitarea accesului tinerilor pe piața muncii, promovarea tradițiilor locale și creșterea potențialului turistic al comunităților din zona de frontieră, prevenirea dezastrelor naturale și dezvoltarea de proceduri comune de răspuns în cazul situațiilor de urgență, modernizarea serviciilor de sănătate în aria programului.

Programul finanțează investiții de tip SOFT (proiecte care nu includ componenta de infrastructură sau au o componentă de infrastructură mai mică de un milion de euro pe proiect) și proiecte de tip HARD (proiecte care au o componentă de infrastructură mai mare de un milion de euro pe proiect).

În perioada imediat următoare, Autoritatea de Management va începe contractarea proiectelor care vor derula investiții în infrastructură de peste un milion de euro/proiect.

Background

Programul Operațional Comun România-Republica Moldova 2014-2020 este finanțat de Uniunea Europeană prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate. Alocarea financiară a Uniunii este de 81 de milioane de euro.

Programul se adresează zonei aflate la frontiera dintre România și Republica Moldova și va contribui la atingerea obiectivului general al Instrumentului European de Vecinătate: evoluția către o regiune de prosperitate și bună vecinătate, realizată prin acțiuni de cooperare transfrontalieră în beneficiul statelor membre și nemembre ale UE care se învecinează.

FRANȚA

Franța vrea să amâne campania de reduceri de Black Friday: ”Nu are sens în condiţiile actuale”. Carrefour a suspendat deja evenimentul comercial InCont.ro, 19 noiembrie 2020

Ministrul francez al economiei, Bruno Le Maire, le-a cerut companiilor din sectorul distribuţiei să amâne operaţiunea promoţională Black Friday prevăzută în Franţa pentru data de 27 noiembrie, în contextul pandemiei.

Totodată, guvernul de la Paris este aşteptat să decidă în zilele următoare când îşi vor putea relua activitatea centrele comerciale ”neesenţiale”, închise în cadrul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19, informează AFP.

”Chiar este vinerea viitoare data potrivită pentru a organiza un Black Friday? Răspunsul meu este 'nu'”, a spus Bruno Le Maire în timpul reuniunii periodice pentru întrebări adresate guvernului în Senat.

El le-a cerut agenţilor comerciali din sectorul distribuţiei, inclusiv celor din comerţul online, ”să examineze toate posibilităţile pentru a decala această operaţiune care nu are sens în condiţiile actuale”, scrie Agerpres.

Ministrul francez a recunoscut însă că guvernul nu are puterea de a decide asupra operaţiunilor promoţionale desfăşurate de actori privaţi, cum este şi cazul campaniei Black Friday, dar a insistat că va discuta cu aceştia pentru a-i convinge ”să dea dovadă de simţ al responsabilităţii”.

Grupul Carrefour a acceptat să îşi suspende operaţiunile comerciale legate de 'Black Friday', care urmau să aibă loc în perioada 27-29 noiembrie, la cererea ministrului Economiei şi Finanţelor, a declarat joi un purtător de cuvânt al grupului.

"O convorbire telefonică a avut loc între directorul general Alexandre Bompard şi Bruno Le Maire în ideea de a facilita deschiderea micilor magazine. Alexandre Bompard a spus că a acceptat să suspende operaţiunile Black Friday din 27-29 noiembrie", a precizat purtătorul de cuvânt al grupului francez.

Executivul francez urmează să anunţe în zilele următoare modalităţile de relaxare progresivă a restricţiilor antiepidemice impuse începând din 30 octombrie în cadrul celui de-al doilea lockdown instituit anul acesta.

Numeroşi parlamentari şi organizaţii profesionale cer ca micile magazine ”neesenţiale” să-şi poată relua activitatea începând din 27 noiembrie, susţinând că odată cu Black Friday aceste activităţi comerciale sunt dezavantajate în faţa comerţului online.

”Împreună cu premierul, împreună cu preşedintele Republicii, vom face tot posibilul ca această redeschidere să poată avea loc (...) de îndată ce condiţiile sanitare o vor permite”, a mai spus ministrul francez al economiei.

Nu este prima dată când autoritățile de la Paris vor să interzică evenimentul de shopping. Anul trecut, mai mulţi parlamentarii francezi şi-au anunţat intenţia de a adopta un act legislativ prin care să fie interzise vânzările la reducere de Black Friday, pe motiv că provoacă supra-consum, blocaje în trafic şi poluare.

Fostul ministru al Ecologiei, Delphine Batho, a prezentat un amendament care propune interzicerea Black Friday deoarece provoacă o risipă a resurselor şi un supra-consum. Separat, ministrul francez al Tranziţiei Ecologice, Elisabeth Borne a criticat joi evenimentul comercial care, în opinia sa, creează "blocaje în trafic, poluare şi emisii de gaze cu efect de seră".

ITALIA, SPANIA, FRANŢA ȘI PORTUGALIA

Italia, Spania, Franţa și Portugalia conduc în topul producătorilor de vin din UE. Germanii, olandezii și danezii consumă cel mai mult InCont.ro, 19 noiembrie 2020

Producţia de vin a Uniunii Europene (inclusiv vin spumant, porto şi must) a fost de 15,8 miliarde litri în anul 2019, iar cei mai mari producători au fost Italia, Spania, Franţa, Portugalia, Germania şi Ungaria, arată datele publicate joi de Eurostat.

Italia a avut în 2019 o producţia de vin de 5,5 miliarde litri de vin, echivalentul a 35% din producţia UE, urmată de Spania, 4,3 miliarde litri sau 27%, Franţa, 3,4 miliarde litri sau 21%, Portugalia, 700 milioane litri sau 5%, Germania, aproape 700 milioane litri sau 4%, şi Ungaria, 400 milioane litri sau 2%.

De asemenea, anul trecut statele membre UE au exportat 7,1 miliarde litri de vin, aproape jumătate din această cantitate (3,1 miliarde litri sau 43%) fiind exportată spre ţările din afara UE, în special către Marea Britanie (690 milioane litri sau 22% din exporturile în afara UE), SUA (650 milioane litri sau 21%), Rusia (280 milioane litri sau 9%) şi China (250 milioane litri sau 8%).

Italia a fost de departe principalul exportator de vin, cu 1,1 miliarde litri exportaţi în 2019 în afara UE, adică 34% din exporturile statelor membre în afara UE, urmată de Franţa, 800 milioane litri sau 25%, şi Spania, 700 milioane de litri sau 2%.

În paralel, statele membre UE au importat 4,8 miliarde litri de vin în 2019 şi doar 16% din această cantitate a venit din ţări non-UE, în special din Chile, 170 milioane litri sau 23%, şi Africa de Sud, 160 milioane litri sau 21%.

În rândul statelor membre, cei mai mari importatori de vin au fost Germania, 230 milioane litri sau 30% din importurile statelor membre din afara UE, Olanda, 110 milioane litri sau 15%, Danemarca, 70 milioane litri sau 9%, Suedia, 60 milioane litri sau 8%, Belgia şi Franţa, ambele cu 50 milioane litri sau 7%, şi Irlanda, aproape 50 milioane litri sau 6%.

By lantulalimentar 2020-11-19

Închiderea unităților HoReCa în țările europene care importau carne de vită din Argentina este resimțită puternic de producătorii și comercianții din țara sud-americană. Chiar dacă prețurile au scăzut la jumătate ( de la 12/13.000 dolari USA/tonă la 6/6.500 dolari USA/tonă ), furnizorii argentinieni tot nu reușesc să își vândă marfa, potrivit euromeatnews.com

“Piața europeană este distrusă, nu livrăm nimic, acest al doilea val de Covid a afectat teribil comercializarea. Drept să spun, nu avem încasări”, a declarat Mario Ravettino, președintele Consorțiului ABC, care reunește cei mai mari exportatori de bovine.

Explicația este că odată cu reapariția Covid 19 și impunerea din nou a restricțiilor de circulație în țări precum Germania, Olanda, Spania sau Italia, sunt tot mai puțini cumpărători. Analiștii precizează că pe piața europeană ajungeau anumite sortimente de carne, obținute după anumite tehnici de măcelărie ( wide steak și RAL Hilton ) cerute de clienții HoReCa, și în consecință mai scumpe decât carnea livrată strict după criteriul cantității.

O scădere a prețurilor a fost remarcată și în China, dar lanțurile alimentare către această țară sunt încă funcționale. În timp ce în 2019 a fost plătit un preț record de 6.500/t, astăzi este în jur de 4.600/t, după ce a atins un minimum de 3.600 USD pe tonă. În septembrie, 72,9% din exporturile argentiniene de carne de vită, în volum, atât proaspete, cât și congelate, au fost expediate către China.

În primele nouă luni ale anului 2020, 320.892 t au plecat în China, dintr-un total exportat de 440.341 t. Avantajul pentru argentinieni este că piața chinezească este interesată de criteriul cantitativ și nu manifestă exigențe față de segmentele tranșate în măcelărie.

Încasările totale ale producătorilor de carne de vită din Argentina ar putea scădea anul acesta de la 3.600.000.000 de dolari la 2.900.000.000 dolari.

SANATATE si GASTRONOMIE

Vitamina A, esenţială pentru sănătatea plămânilor – Topul alimentelor care combat efectele poluării Cristina Popescu Dieta cu vitamina A: alimentele pe care le consumăm pot juca un rol important în determinarea sănătății plămânilor. Adăugați în alimentație aceste alimente bogate în vitamina A pentru a combate efectele poluării și pentru a vă păstra plămânii sănătoși.

Pe măsurile ce sărbătorile se apropie, simțim o bucurie imensă, însă scăderea calității aerului și pandemia de coronavirus, împiedică vibrațiile pozitive ale sărbătorilor de iarnă.

Ambele fenomene (poluarea și pandemia) au un impact major asupra tractului respirator. Fiecare dintre noi este îngrijorat de plămâni mai mult ca oricând și este timpul să luăm câteva măsuri serioase pentru a-i proteja în cel mai bun mod posibil.

Credeți sau nu, dar alimentele pe care le consumăm pot juca un rol important în determinarea sănătății pulmonare.

Alimentele bogate în antioxidanți ajută la eliminarea toxinelor pe care le inhalăm în fiecare zi. Există multe tipuri de alimente bogate în nutrienți care vă pot ajuta plămânii să se comporte mai bine, iar alimentele bogate în vitamina A sunt unul dintre ele.

Potrivit unui studiu publicat în revista „Nutrients”, „deficiența cronică a vitaminei A a fost asociată cu modificări histopatologice ale mucoasei epiteliale pulmonare care perturbă fiziologia pulmonară normală predispunând la disfuncții tisulare severe și boli respiratorii”.

Iată câteva alimente bogate cu vitamina A pe care le puteți consuma pentru plămâni puternici:

Morcovi Potrivit Institutului Național de Nutriție, 100 g de morcovi conțin 8840 micrograme de vitamină A. O dată cu instalarea frigului putem folosi morcovul în diferite combinații: crud, suc, prăjituri, salată, sandwich-uri și multe alte mâncăruri.

Legume cu frunze verzi Spanacul, varza, broccoli și multe altele astfel de legume verzi sunt surse excelente de vitamina A, iar vestea bună este că produsele de iarnă abundă în verdeață.

Peștele Peștele ușor și gustos este o alegere bună pentru a vă oferi plămânilor necesarul de vitamina A. Fie că îl pregătiți pe grătar, îl fierbeți sau îl gătiți la abur, peștele este o sursă importantă de vitamina A ce trebuie servit în fiecare sezon.

Dovleac Dovleacul oferă o cantitate bună de alfa-caroten, un carotenoid care se transformă în vitamina A. Puteți obține 2100 micrograme de nutrient de vitamina A din porția de 100 de grame de dovleac, conform Institutului Național de Nutriție.

Roșii Leguma roșie strălucitoare conține o mulțime de vitamina A și beta-caroten antioxidant care ajută la eliminarea toxinelor și la combaterea radicalilor dăunători prezenți în aerul poluat.

Ouă Majoritatea dintre noi mâncăm ouă aproape în fiecare zi, dar evităm gălbenușurile pentru conținutul ridicat de grăsimi. Oul întreg, inclusiv gălbenușul de ou, este o sursă foarte bună de vitamina A. Deci, mâncați și gălbenușurile, dar cu ponderație.

Mazăre O altă mâncare specială pentru iarnă, mazărea verde este universală în utilizarea sa în bucătărie.

DOSARDeficitul bugetar crește la peste 9% din PIB în acest an

B.N. 18 Nov 2020 - 12:32 actualizat: 18 Nov 2020 - 21:57 România va înregistra un deficit bugetar de peste 9% din produsul intern brut în 2020, ca urmare a cheltuielilor suplimentare generate de pandemia de COVID-19. „Ministerul Finanțelor Publice propune o rectificare bugetară cu un deficit de 9,1% din produsul intern brut și o contracție economică de 4,2%”, a anunțat ministrul Florin Cîțu miercuri, într-o conferință de presă.

Anterior, guvernul estima o contracție a economiei de doar 2,8%, în timp ce deficitul era estimat la 8,6% din PIB.

„Deficitul se majorează cu 5 miliarde de lei. Nu vom mai încasa 2,4 miliarde de lei în ultima parte a anului. Această neîncasare vine în urma faptului că cei care au acumulat datorii de la începutul stării de urgență până la sfârșitul lunii octombrie să poată să eșaloneze pe următoarele 12 luni”, a explicat ministrul de finanțe.

Cîțu a spus că planurile guvernului includ un deficit sub 7% din PIB anul viitor, când economia va reveni pe creștere.

Referitor la cea de-a treia rectificare din acest an, ministrul a precizat că vor crește cheltuielile bugetului general consolidat și a enumerat printre priorități sănătatea, asistența socială, educația și investițiile.

Potrivit datelor prezentate de ministrul finanțelor, Bugetul Fondului Național Unic de Asigurări Sociale și de Sănătate se va suplimenta cu suma de 1,1 miliarde de lei, iar la Ministerul Dezvoltării sumele alocate în plus sunt de un miliard de lei, pentru facturi în Programul Național de Dezvoltare Locală. De asemenea, va fi alocată o sumă de 1,1 miliarde de lei pentru subvenții în agricultură din fonduri externe nerambursabile și o alta de 160 milioane de lei pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectat de secetă. Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului va fi suplimentat cu 1,2 miliarde de lei, menționează Agerpres.

Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat se suplimentează cu circa 1,8 miliarde de lei pentru acoperirea sumelor necesare recalculării pensiilor și a măsurilor active aprobate pentru combaterea efectelor negative create de pandemia COVID-19 (șomaj tehnic, măsura prin care se plătește 41,5% din salariul brut al angajatului și munca flexibilă).

Veniturile bugetului consolidat sunt estimate, la finalul acestui an, la aproximativ 337 miliarde de lei, respectiv 32,2% din PIB, din care 298 miliarde de lei sau 28,4% din PIB din economie și 32 miliarde de lei din fonduri nerambursabile.

„Atât veniturile bugetului general consolidat cât și cele din economie sunt mai mari decât veniturile bugetului de anul trecut. În perioada de criză, în care economia are o contracție de 4,2%, am reușit încasări și estimăm pentru finalul anului venituri bugetare mai mari decât anul trecut într-o perioadă în care economia creștea. Am fost foarte atenți pentru a ne plăti facturile la timp în tot acest an”, a subliniat Florin Cîțu.

Ministrul a menționat că investițiile sunt estimate la 55 de miliarde de lei în acest an.

„Rectificarea bugetară o facem pentru a ne asigura că sănătatea, asistența socială, educația au banii necesari pentru finalul acestui an și are rolul de a asigura finanțarea pentru continuarea investițiilor care în acest an sunt estimate la 55 de miliarde de lei, cea mai mare sumă investită la buget în ultimii 10 ani. După 10 luni de zile, investițiile sunt la 35,4 miliarde de lei, mai mult decât s-a investit în tot anul în 2016, în 2017 sau chiar în 2018. Pentru această rectificare avem luată în calcul o scădere a economiei de 4,2 puncte procentuale. Cam toate instituțiile internaționale și-au îmbunătățit estimările pentru creșterea economică în 2020, care veneau de la minus 6%, minus 9%, către această cifră de minus 4,2%, minus 4,3% din PIB. Am început anul cu un deficit de 3,6% din PIB, dar cu o creștere economică de 4,2%. În martie am avut prima rectificare generată de pandemie, cu un deficit bugetar de 6,7% din PIB. Ținând cont de execuția bugetară am făcut o altă rectificare unde deficitul bugetar a fost crescut la 8,6% din PIB”, a mai arătat sursa citată.

Unde se taie și unde se adaugă

Veniturile bugetului se diminuează, pe sold, cu suma de 5,212 miliarde lei, iar cheltuielile cu 683,6 milioane lei. Deficitul bugetului general consolidat în termeni cash se majorează cu suma de 4,529 miliarde lei. Astfel, deficitul bugetar, în sumă absolută, crește la 96,058 miliarde lei, acesta reprezentând 9,1% din PIB. Conform notei de fundamentare:

Mai mulți bani

.....

• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: +1,181 miliarde lei per sold. Propunerea de rectificare a avut în vedere execuția cheltuielilor pe primele 10 luni ale anului și necesarul de finanțare până la finele anului. S-au asigurat fonduri suplimentare pentru proiectele cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 (+1,123 miliarde lei), alte cheltuieli pentru despăgubirea producătorilor agricoli din sectorul vegetal afectați de secetă (+160,0 milioane lei) și alte transferuri (+8,3 milioane lei). S-au identificat economii în principal la cheltuieli de capital ( -10,0 milioane lei) și împrumuturi (-101,0 milioane lei);

...... * * *Bunăstarea copiilor din mediul rural în 2020 - Unu din 10 copii se duce la culcare flămând, unu din 5 copii nu este fericit. Igienă încă precară şi acces redus la sistemul sanitar BUCUREŞTI | Scris de News.ro | astăzi, O cincime dintre copiii de la sat (21%) consideră că nu sunt niciodată sau sunt doar uneori fericiţi, arată concluziile raportului „Bunăstarea copiilor din mediul rural în 2020”, lansat de Fundaţia World Vision România. Unu din 14 copii (7%) afirmă că are o viaţă rea. Mai mult, copiii şi tinerii de toate vârstele, de la grădiniţă la liceu, din 80% dintre gospodării muncesc în gospodărie, fac curăţenie, îngrijesc animalele sau au grijă de alţi membri ai gospodăriei. Un sfert dintre ei spun că nu sunt ajutaţi de nimeni când nu ştiu să îşi facă temele pentru acasă, iar 8% raportează chiar că nu are cine să îi îngrijească atunci când sunt bolnavi.

Doar jumătate dintre adulţii din mediul rural cunosc dreptul copiilor la protecţie şi doar o treime dreptul copiilor la liberă exprimare, mai arată studiul. Peste o treime dintre părinţii chestionaţi recunosc că ţipă sau strigă la copii, 11% (1 din 10) îi îmbrâncesc sau zgâlţâie pe copil, iar 4% îi jignesc.

O proporţie similară – peste 30% – dintre părinţi consideră că pentru a-ţi găsi de lucru este mai important să ai relaţii decât să termini o şcoală, conform aceluiaşi raport.

Comparativ cu valurile precedente ale cercetării, în cea actuală, care acoperă şi lunile de criză sanitară şi umanitară provocată de pandemia de COVID-19, se poate observa o creştere a ponderii celor care declară că au adoptat măsuri de criză precum: cumpărarea de alimente în cantităţi mai mici; împrumutarea sau primirea de alimente de la rude/prieteni; cumpărarea a mai puţine rechizite, cărţi pentru şcoala copilului.

Raportul cuprinde datele şi analiza unei cercetări de teren realizate în perioada iunie-august 2020, pe baza metodologiei elaborate de World Vision România, ce prezintă deopotrivă perspectiva adulţilor şi a copiilor. Eşantionul cercetării a cuprins 936 de gospodării, în care locuiesc 4.338 de persoane. Au fost culese informaţii de la 936 de adulţi şi 2.931 de copii.

Igienă încă precară, alimentaţie la limită şi acces redus la sistemul sanitar

În 2020, în ciuda mesajelor intens mediatizate de promovare a igienei şi, în primul rând, a spălatului pe mâini în contextul pandemiei, igiena personală rămâne deficitară în comunităţile cuprinse în cercetare.

În mai mult de un sfert dintre gospodării, copiii nu se spală întotdeauna pe mâini de fiecare dată după ce merg la toaletă. În 24% dintre gospodării, minorii nu obişnuiesc să se spele pe mâini înainte de fiecare masă. Spălatul pe dinţi de două ori pe zi este o regulă în numai 52% dintre gospodării.

Nerespectarea regulilor minime de igienă reprezintă o consecinţă a sărăciei şi a lipsei utilităţilor de bază: apă curentă, baie amenajată şi toaletă.

Nici la şcoală nu sunt întotdeauna respectate regulile minime de igienă: în 5% dintre şcoli nu există o sursă de apă pentru a te spăla pe mâini, iar în 12% nu sunt toalete cu apă curentă.

Unu din zece copii nu are în continuare suficientă mâncare şi se duce seara flămând la culcare. În ceea ce priveşte alimentaţia, în 11% din gospodării copiii primesc maximum două mese pe zi, iar în 10% carnea sau peştele ajung în meniul celor mici doar o dată pe săptămână. Mai bine de jumătate dintre copii nu consumă zilnic lactate şi ouă, iar mai puţin de jumătate nu primesc zilnic nici legume şi fructe.

În 11% din familiile cu copii mai mici de cinci ani aceştia nu au fost consultaţi nici măcar o dată în ultimul an de către medicul de familie, în vederea evaluării stării generale de sănătate şi doar 30% dintre copiii cu vârste între 5 şi 12 ani au efectuat analize medicale în ultimele 12 luni.

Vârsta medie la care tinerii (12-18 ani) iau contact cu băuturile alcoolice este de 13 ani. La aceeaşi vârstă copiii fumează prima ţigară.

Copiii abandonează din cauza lipsei de mijloace şi a rezultatelor slabe

Două treimi (68%) din elevii din mediul rural ajung la şcoală pe jos. 17% din copii parcurg zilnic pe jos peste 8 km ca să ajungă la ore, iar mai bine de jumătate din copiii de gimnaziu şi aproape trei sferturi din cei din clasele primare merg pe jos la şcoală distanţe chiar şi mai mari.

Abandonul şcolar în gimnaziu este strâns legat de costul ridicat al şcolii şi, în egală măsură, de rezultatele slabe ale copiilor, motive indicate de 56% dintre părinţi. A crescut şi numărul celor care preferă să lucreze în loc să înveţe.

Doar 61% dintre copiii şi tinerii chestionaţi susţin că le place întotdeauna la şcoală (în scădere de la 74% în 2016, respectiv 70% în 2018). Un sfert dintre tineri nu au acces întotdeauna la rechizitele de care au nevoie la şcoală, iar 38% dintre părinţi cumpără mai puţine rechizite şi cărţi pentru copii, pentru a face economii.

27% dintre copii nu sunt ajutaţi niciodată de altcineva atunci când nu ştiu să facă tema pentru acasă

În 80% dintre gospodării, copiii şi tinerii de toate vârstele, de la grădiniţă la liceu, lucrează acasă făcând curăţenie, îngrijind animalele sau având grijă de alţi membri ai gospodăriei, trei sferturi dintre ei timp de 1-2 ore pe zi. Acelaşi timp este alocat temelor de către 58% dintre copiii şi tinerii chestionaţi.

8% din tineri lipsesc uneori sau întotdeauna de la şcoală pentru că se duc să muncească, iar 17% se simt obosiţi pentru că muncesc înainte sau după ore. 21% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 15 şi 18 ani nu sunt la liceu, jumătate dintre aceştia lucrând cu ziua.  Peste jumătate dintre elevii care abandonează şcoala după clasa a VIII-a o fac pentru că familia nu îşi permite costul şcolii. Drepturi necunoscute, risc de violenţă şi abuz

Copiii constituie categoria socială cea mai expusă sărăciei şi excluziunii sociale, România fiind în fruntea ţărilor europene în această privinţă, cu un risc de 35,8% în 2019, cu peste 12% peste media europeană, conform Eurostat.

În anul 2020, nevoile de bază ale copiilor din România rurală sunt în cea mai mare parte acoperite: sub 1% spun că nu au o locuinţă, 10% dintre ei se duc uneori sau întotdeauna flămânzi la culcare seara, în timp ce o proporţie similară declară că nu au niciodată, sau doar uneori, suficientă mâncare.

Privitor la confortul psihologic al copiilor în mediul familial, doar trei sferturi dintre părinţi (77%) declară că au cunoştinţe despre drepturile copiilor. Jumătate dintre părinţi nu respectă dreptul copilului la protecţie şi 65% nu le respectă dreptul la liberă exprimare.

Unu din zece adulţi spune că nu ar interveni într-un caz de abuz, considerând că respectivele acte de agresiune fac parte din modalităţile de educare a copilului.

La rândul lor, aproape un sfert dintre tinerii de 12-19 ani chestionaţi susţin că nu se simt în siguranţă mereu în comunitate, iar jumătate dintre ei se tem de oamenii care consumă alcool şi devin violenţi.

Părinţii rămân cele mai respectate modele de către copii (79%), dar încrederea în ei a scăzut cu 14% faţă de 2018.

În România rurală, rolul principal în luarea deciziei aparţine adultului, iar copiii nu sunt consultaţi în procesul decizional, fiind doar informaţi despre decizia finală (81%). Puţin peste jumătate dintre copiii chestionaţi (55%) apreciază că ideile lor au fost puse în practică. 53% dintre copii susţin că au participat în grupurile de consultări, fără a avea însă putere de decizie.

Consultarea este declarativă şi în cazul adulţilor, respectiv doar 3% dintre primari consultă populaţia adultă şi sub 1% îi consultă şi pe copii.

„Din păcate, drepturile copiilor din mediul rural în ceea ce priveşte educaţia, participarea, confortul psihologic în familie şi la şcoală sunt de multe ori ignorate chiar de cei care ar trebui să vegheze la aplicarea lor: părinţii, educatorii, decidenţii – adulţii care ar trebui să facă România o ţară mai bună pentru copii. Pandemia a acutizat problemele copiilor, cu consecinţe pe termen lung asupra evoluţiei lor.

Respectarea drepturilor copilului, începând cu cel la educaţie, reprezintă un imperativ pentru o democraţie care se gândeşte azi la ziua de mâine. Prin programele noastre facem eforturi împreună cu copiii, părinţii şi educatorii pentru ca niciun copil de la sat să nu se mai simtă singur, umilit, marginalizat, fără şanse şi fără viitor. Avem nevoie de politici publice coerente, puse în practică, care să se concentreze pe bunăstarea copilului, iar noi suntem oricând disponibili să ajutăm cu expertiza noastră la realizarea acestora”, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România.

Un român care s-a săturat să trăiască printre străini a decis să revină în ţară după 15 ani, să readucă la viaţă un loc uitat de lume şi să îl transforme într-o afacere Alina-Elena Vasiliu 19 noiembrie 2020 Glod. Judeţul Alba. O casă la capătul unui sat care nu continuă niciunde mai departe. Un loc de încărcat bateriile, unde familia Muşat s-a „branşat” acum mai bine de doi ani şi unde primeşte oaspeţi dornici de conexiune, într-un loc ca acasă. E Casa Glod, un cuibar unde patul miroase a ierburi şi lavandă, soba e împărăţia lemnelor care trosnesc când afară ţiuie viscolul, iar dimineaţa răsună numai a linişte. Pe Alin Muşat, brăilean la origine, l-a adus în Alba o discuţie ispititoare cu finul său, ai cărui părinţi locuiesc în Glod. Stăteau de vorbă într-o zi la telefon, când finul i-a spus că tocmai se afla la Glod ca să-şi încarce bateriile. „Am spus că vreau şi eu să văd cum e să-ţi încarci bateriile!”, îşi aminteşte Alin Muşat. Aşa că a mers direct la sursă. El şi familia s-au îndrăgostit instantaneu de locul în care au poposit în plină lună mai, după o ploaie zdravănă, când totul era înflorit şi însorit până la refuz. Glodul este excepţional în orice anotimp, spune Alin Muşat, însă mai este cireaşa de pe tort. E un loc izolat, drum mai departe de el nu există, pe unde vii trebuie să te şi întorci. Din tot satul, familia Muşat s-a stabilit într-un loc unde nu exista drum de acces, apă sau curent, aşa că le-au făcut pe toate de la zero.

Alin Muşat poartă în spate o experienţă de 18 ani ca asistent medical. O perioadă, a lucrat la Milano, în cadrul unuia dintre cele mai mari grupuri de spitale private din Italia – Gruppo San Donato (GSD). Când patronul spitalului în care lucra a încetat din viaţă, la conducere a venit fiul său, iar atunci Alin Muşat a decis să se întoarcă în România.

„Ne doream să facem ceva pentru noi, legat însă de tradiţie. Noi şi în timpul în care am stat în Italia, adică 15 ani, tăiam purcelul, făceam şuncă, afumam peşte, ne îmbrăcam tradiţional la petreceri.”

Aplecarea către tradiţie nu l-a părăsit aşadar niciunde, aşa că, înapoi acasă, nu a avut decât să se reconecteze cu ea. Până când s-a restabilit definitiv în România, o perioadă a făcut săptămânal naveta Milano – Glod, pentru a pune la punct ceea ce avea să devină cel mai confortabil refugiu. Într-un final, acum aproape trei ani, în februarie 2018, Casa Glod a fost gata.

„Citisem pe site-ul Adelei Pârvu (blogger de design interior – n. red.) despre un băiat din Maramureş care recondiţionează casele vechi din lemn, Dani Hotea. Am ajuns la el şi am văzut cum redă viaţa caselor la care oamenii renunţă.”

El a strămutat trei case şi le-a adus în complexul pe care îl are astăzi familia Muşat. Fiecare din ele are o poveste. Cea mai apreciată de turişti este Casa-Muzeu, denumită astfel pentru că este cea mai veche dintre toate. Urmează Primăria şi Şcoala în topul preferinţelor.

„Oamenii din sat au făcut aceste căsuţe acum 200-300 de ani, le-au construit ca pe nişte case din lego, dar la scară mare. Ele se desfac şi se construiesc la loc, se montează cu ceară, iar lemnul are o elasticitate foarte mare. Casa de lemn oferă un mare confort – iarna este călduroasă, vara este răcoroasă”, spune Alin Muşat.

Alin Muşat, proprietar Casa Glod: „Multe agenţii de turism ne-au sunat şi ne-au spus că le place locul şi vor să încheiem o colaborare. Dar vara asta a fost atât de ocupată, încât nici agenţiile nu au mai putut trimite oameni la noi. Dacă aveam de trei ori capacitatea pe care o avem, am fi ocupat totul.”

Le-a poziţionat astfel încât, în fiecare anotimp, soarele să desfete fiecare fereastră în parte. În total, disponibile pentru cazare sunt cinci camere, cu câte două locuri, iar în fiecare cameră se mai poate instala, la nevoie, un pat suplimentar. Pentru două persoane, tariful este de 235 de lei pe cameră pe noapte.

„Mai avem două căsuţe. Una dintre ele e foarte mică, a fost de fapt o fierărie, nu o casă, iar deasupra ei vrem să facem o cameră. În cealaltă casă vrem să amenajăm alte trei camere. Dar rămâne de văzut când vom avea suficienţi bănuţi. În spatele fiecărei case sunt foarte multe detalii, iar acestea costă”, mărturiseşte Alin Muşat.

În spaţiile de cazare pe care le-a amenajat cu migală, el îşi doreşte ca oaspeţii să se simtă cum s-ar simţi într-o vacanţă la bunici. Tocmai de aceea, nu a denumit proiectul „pensiune”, ci „casă”. Un fel de „acasă”. Cineva care alege să vină pentru câteva zile la Casa Glod trebuie să plece din start cu dorinţa de a se regăsi pe sine. Nu va găsi acolo televizor sau internet, dar se va putea bucura din plin de apă bună, aer curat, mâncare delicioasă, trasee montane, sobe ca-n poveşti, pe care se poate dormi.

„Este o altă lume, o lume uitată, pe care oamenii o apreciază din ce în ce mai mult, tocmai pentru că e din ce în ce mai greu de găsit.”

La distanţă de o oră cu maşina de jur-împrejur, se poate ajunge la Alba Iulia, la Hunedoara, la Deva sau la Roşia Montană. Nu sunt departe nici Cheile Cibului, Cheile Caprei sau Cheile Glodului. Iar pentru aventurieri, zona nu duce lipsă de trasee montane, de la cele mai simple, de o oră, până la cele mai provocatoare, de patru ore. Vara aceasta, de ele s-au bucurat din plin turiştii reorientaţi către România din cauza pandemiei.

„Anul trecut au fost foarte mulţi străini la noi, iar anul acesta – foarte mulţi români. Multe agenţii de turism ne-au sunat şi ne-au spus că le place locul şi vor să încheiem o colaborare. Dar vara asta a fost atât de ocupată, încât nici agenţiile nu au mai putut trimite oameni la noi. Dacă aveam de trei ori capacitatea pe care o avem, am fi ocupat totul.”

De linişte şi de pace s-au îndrăgostit şi oamenii care au revenit la Casa Glod chiar şi de şase ori, spune Alin Muşat. Nici nu mai încape vorbă că toate camerele sunt deja ocupate pentru Crăciun încă din vară. Această vară ca niciuna alta înainte, în zodia coronavirusului, care i-a făcut pe unii chiar să meargă să lucreze „remote“ de la Casa Glod, vreme de câteva săptămâni. Chiar dacă nu există conexiune la internet, hotspotul funcţionează, aşa că, de la profesori la corporatişti, au fost numeroşi cei care s-au retras în Alba pentru a presta munca de acasă dintr-o altfel de casă. Una tradiţională.

„Avem saltele făcute din cânepă ţesută la război, pe care am luat-o de la oamenii din sat. Am umplut saltelele cu paie de ovăz şi flori de lavandă. De ce ovăz? Pentru că nu face gărgăriţe. Am luat gata tradiţiile bătrânilor şi le-am adus la noi în casă.”

Împreună cu soţia lui şi copiii, Alin Muşat s-a stabilit în Glod, pentru a fi sigur că rămâne mereu cu bateriile încărcate. Copiii merg la şcoală la Alba Iulia, iar de luni până vineri mama lor stă cu ei acolo, pentru ca weekendurile să le petreacă împreună în Glod.

„Noi nu am investit aici ca să scoatem banii într-un anumit număr de ani. Scopul a fost să nu facem un loc comercial, ci unul în care oamenii să vină cu drag. Pe toţi cei care vor să facă aşa ceva, îi încurajez să facă, dar fără să transforme totul în ceva comercial. Vrem să rămânem mici şi să putem oferi acea căldură pe care oamenii o găsesc când merg acasă la rudele lor”, spune Alin Muşat.

* * *

Vinul de azi: Via Colțul Pietrei Syrah 2017 Parteneri Profit.ro scris astăzi,

Vitis Metamorfosis a luat ființă în anul 2008 din dorința proprietarilor-Marchesi Antinori și Familia Rista, nume de referință din industria vinului, de a creA și în România vinuri de calitate superioară.

Pentru cultivarea Viilor Metamorfosis au fost selectate cele mai bune terenuri, cu scopul de a exprimA pe deplin terroir-ul divers al Podgoriei Dealu Mare. Viile au fost plantate pe coline cu pante line, iar soiurile de struguri au fost strict selecționate în funcție de caracteristicile fiecărei parcele în parte.

Vinul pe care vi-l propunem astăzi provine din via Colțul Pietrei, vie care produce struguri de calitate superioară datorită unei combinații de elemente precum solul, topografia, precipitațiile, lumina și căldura soarelui, ce favorizează în mod deosebit cultivarea strugurilor Sauvignon Blanc și Syrah în acest loc.

Colțul Pietrei Syrah 2017 are o culoare roșu-purpuriu și arome puternice de prune confiate și cireșe negre, cu note discrete de condimente dulci și ciocolată amăruie. A fost maturat în butoaie mari și mici de stejar pentru o perioadă de opt luni. Este un vin cu o structură amplă și taninuri mature ce dau o senzație cremoasă pe palat.

* * *

Primarii din 10 comune şi-au prezentat produsele tradiționale la ediția a treia a „Festivalului Toamnei”de la Cârcea Cristina 1 septembrie 2019 „Festivalul Toamnei” de la Cârcea a ajuns la cea de-a treia ediție. Primari şi reprezentanți din 10 comune şi-au prezentat în cadrul festivalului produsele tradiționale la standurile special amenajate. Printre delicatesele expuse se numără pomana porcului, saramura de pui sau peşte, varza cu costiță, cartofii țărăneşti, iahnia de fasole, roşiile scăzute, turtițele olteneşti, plăcinta cu brânză şi stafide, drobul de miel, sarmalele cu afumătură şi tochitura de vânat.

https://ziarulagricol.ro/primarii-din-10-comune-si-au-prezentat-produsele-traditionale-la-editia-a-treia-a-festivalul-toamnei-de-la-carcea/

La unul dintre standuri, un tânăr fermier în vârstă de 30 de ani, din comuna Cârcea, îşi prezinta preparatele tradiționale făcute în casă. Acesta are o ferma de animale cu 300 de oi, 150 de capre, porci şi cai.

https://ziarulagricol.ro/primarii-din-10-comune-si-au-prezentat-produsele-traditionale-la-editia-a-treia-a-festivalul-toamnei-de-la-carcea/

„Produsele prezentate la „Festivalul Toamnei” sunt pregătite în ferma proprie. Berbecuț la cuptor, pastramă de oaie, brânză de capră, caşcaval făcut în casă, drob de miel şi cârnați de oaie. Produsele le fac la comandă. Îmi doresc ca anul viitor să accesez fonduri şi să-mi extind afacerea. Îi aştept pe toți la standul meu să deguste şi să se convingă de calitatea produselor”

La eveniment a luat parte şi primarul de la Robăneşti. Atracția standului a fost de departe berbecuțul la proțap

„Pentru comuna Robăneşti acest festival reprezintă o ocazie prin care ne putem prezenta produsele agricole. Este al doilea an în care luăm parte la festival. Anul trecut am prezentat produse din carne de porc, iar acum am venit cu produse realizate din carne de oaie. În comuna Robăneşti sunt două ferme mari de vaci de lapte, dar avem şi fermieri care se ocupă cu creşterea ovinelor. Atracția standului a fost berbecuțul la proțap. Fermierii ne-au ajutat, ne-au sprijinit, iar cu ajutorul lor am reuşit să prezentăm aceste produse. Am muncit la realizarea preparatelor, dar ne bucurăm pentru că oamenii sunt mulțumiți”, spune primarul

Producătorii de alimente tradiţionale din programul Food Hub estimează o dublare a vânzărilor în acest an Lidia Neagu in Business, Eat Smart 19 November 2020 Producătorii de legume, fructe şi produse tradiţionale din Food Hub, un program lansat de Romanian American – Foundation (RAF) pentru susţinerea micilor antreprenori din agricultură, vor înregistra anul acesta vânzări de aproximativ 600.000 de dolari, aproape dublu comparativ cu 2019.

Creşterea este susţinută de avansul comenzilor online ca urmare a pandemiei de Covid-19, dar şi de schimbarea strategiei de vânzări şi marketing.

Food Hub este un program lansat de Romanian American-Foundation (RAF) în 2017 după modele similare din zonele Philadelphia şi New York. Programul constă în susţinerea prin finanţare şi training a patru centre (food hub-uri) care colectează şi comercializează produsele micilor antreprenori agricoli din patru zone: Bucovina, Cluj-Napoca, Iaşi şi Odorheiul Secuiesc. Fiecare din cele patru hub-uri este o întreprindere socială şi este coordonat de câte un ONG, iar întregul program este sub îndrumarea Fundaţiei Civitas pentru Societatea Civilă din Cluj-Napoca.

Cele patru hub-uri se numesc Nod Verde (Cluj-Napoca), Cumsecade / Helyenval (Odorheiu Secuiesc), Roade şi Merinde (Iaşi) şi Nord Natural (Bucovina) şi integrează aproximativ 1.200 de producători: cultivatori de fructe şi legume, producători de alimente tradiţionale pe bază de lapte, carne, fructe şi legume. Majoritatea sunt antreprenori tineri, până în 45 – 50 de ani, care îşi doresc dezvoltarea afacerii. De anul acesta fiecare food hub are şi magazin online şi fizic, mai puţin centrul de la Cluj care ia în considerare deschiderea unui magazin fizic în perioada următoare.

Potrivit sursei citate, anul trecut reţeaua de hub-uri a înregistrat anul trecut vânzări totale de aproximativ 325.000 de dolari, iar pentru anul acesta estimările sunt în jurul a 600.000 de dolari.

“Am gândit proiectul ca pe o oportunitate economică pe termen lung pentru producătorii mici din zona rurală. Susţinerea noastră nu constă doar în finanţarea food hub-urilor, ci şi în pregătirea producătorilor pentru a-i conecta cu cerinţele consumatorilor. Ne dorim cu toţii ca food hub-urile să devină sustenabile pentru că fiecare food hub ajută producatorii mici să îşi actualizeze reţetele, îi învaţă să se promoveze, le asigură consultanţă şi training astfel încât, la rândul său, fiecare producător să fie sustenabil pe termen lung”, susţine afirmă Oleg Moraru, coordonator al programelor de economie rurală ale Romanian American-Foundation.

Produsele cel mai bine vândute variază în funcţie de zonă şi de anotimp. În timp ce vara cel mai bine se vând fructele şi legumele, în restul anului predomină alimentele tradiţionale (produse din carne, brânză, dulceaţă miere, zacuscă, etc.).

Majoritatea clienţilor sunt femei cu vârsta între 25 şi 45 de ani, cu copii si care sunt interesate de calitatea alimentaţiei familiei. Odată cu creşterea numărului de comenzi online, se observă o diversificare a clienţilor pe categorii de vârstă.

Investiţia RAF în acest program este de aproximativ 1,5 milioane de dolari: 1,1 milioane de dolari au fost alocaţi în perioada 2017-2019, în timp ce pentru anii 2020-2022 sunt alocaţi circa 0,4 milioane de dolari. RAF nu finanţează direct fermierii sau afacerile mici, ci fundaţiile care coordonează hub-urile, conform unui plan de afaceri agreat. Toate food hub-urile sunt întreprinderi sociale, funcţionând ca SRL-uri, cu acţionari unic ONG-urile care le-au înfiinţat.

Organizaţia precizează că starea de urgenţă a crescut vânzările online cu 400%.

“Până anul acesta doar două food hub-uri aveau vânzări online semnificative la nivel naţional, iar pandemia le-a adus acestora o creştere de patru ori a comenzilor în timpul stării de urgenţă, ceea ce ne-a făcut să reaşezăm modelul de afaceri din reţea. Am făcut ajustări în strategia de marketing şi vânzări, iar din vară magazinele online ale centrelor din Cluj şi Odorheiu Secuiesc şi-au extins distribuţia la nivel naţional. Totodată, centrele din Iaşi şi Câmpulung Moldovenesc şi-au deschis câte un magazin local”, a afimat Anna Şargov, coordonator proiect retea food huburi în cadrul Fundaţiei Civitas pentru Societatea Civilă Cluj.

RAF estimează că mediul online va reprezenta anul acesta 80% din vânzări, comparativ cu 70% în 2019, creşterea venind chiar şi în contextul în care reţeaua offline a crescut de la un magazin fizic la trei.

Având în vedere cererea tot mai mare de produse locale, RAF şi Civitas îşi doresc să dezvolte o nouă linie de business pentru toată reţeaua de food hub-uri, mai exact să atragă şi clienţi din rândul companiilor prin crearea de pachete standard care pot fi oferite cadou angajaţilor şi partenerilor. Acestea pot conţine produse tradiţionale precum siropuri, miere, alimente din carne sau brânză, ciocolată de casă, ierburi aromatice, bere artizanală, palincă, produse secuieşti, bucovinene sau din Transilvania.

Cele mai mari provocări pentru majoritatea producătorilor sunt distribuţia rapidă a produselor (maximum 24-48 de ore), diversificarea portofoliului şi asigurarea permanentă a calităţii produselor.

Food Hub este un program lansat în 2017 pentru sprijinirea producătorilor agricoli. Programul a fost creat cu finanţarea Romanian-American Foundation şi sub coordonarea Fundaţiei Civitas pentru Societatea Civilă -Filiala Cluj-Napoca.

Fiecare din cele patru hub-uri este o întreprindere socială și este coordonat de cate un ONG, iar întregul program este sub îndrumarea Fundației Civitas pentru Societatea Civilă din Cluj-Napoca. Cele patru hub-uri se numesc Nod Verde (Cluj-Napoca), Cumsecade / Helyénvaló (Odorheiu Secuiesc), Roade și Merinde (Iași) și Nord Natural (Bucuvina).

Cele patru food hub-uri integrează aproximativ 1.200 de producători: cultivatori de fructe si legume, producători de alimente tradiționale pe bază de lapte, carne, fructe si legume.

* * *O nouă bază de date arată cum își adaptează comportamentul animalele din zona arctică în fața schimbărilor climatice Oana Racheleanu in Biodiversitate, Schimbări Climatice 19 November 2020

Zona arctică se încălzește mai repede decât oricare altă zonă de pe Pământ, astfel încât studierea adaptării animalelor de acolo este prioritară pentru oamenii de știință. Aceștia au construit o bază de date în urmă căreia au observat schimbările de comportament privind migrarea și reproducerea.

O bază de date uriașă, care cuprinde informații colectate în 30 de ani privind migrarea și mișcările animalelor care se găsesc pe suprafața de 14 milioane de kilometri pătrați din zona arctică, arată că vietățile din una dintre cele mai reci regiuni de pe Pământ își adaptează comportamentul în fața schimbărilor climatice.

Noua resursă include peste 200 de rapoarte ale ecologiștilor din toată lumea privind mișcarea a peste 8.000 de animale marine și terestre din zona arctică, din 1991 până astăzi. Această zonă s-a încălzit, în medie, cu 2,3 grade Celsius față de anii 1970. Începerea primăverii mai devreme, ierni mai calde, subțierea gheții și dezvoltarea așezărilor omenești au afectat felul în care animalele native se comportă.

Foto: Dominique Bertaeux Bylot

Din analiza acestor rapoarte au rezultat trei studii complexe. Unul a comparat mișcările a peste 100 de vulturi aurii din 1993 până în 2017 și a constatat că păsările tinere care migrează spre nord în primăvară au ajuns în acea regiune mai devreme după o iarnă blândă, indicând faptul că temperaturile mai calde le-ar putea împinge să migreze mai repede. Vulturii aurii adulți, care de obicei își încep migrația mai devreme decât păsările imature, nu și-au schimbat tiparele.

Acest lucru ar putea avea consecințe asupra cuibăririi și a supraviețuirii puilor, au descoperit autorii studiului. În acest caz, accesul la date cuprinzătoare oferă ecologiștilor strategii mai bune pentru gestionarea acelor populații de păsări.

Un alt studiu a urmărit peste 900 de femele de reni din 2000 până în 2017 și a constatat că mai multe turme din nord nasc mai devreme în primăvară, în timp ce datele de fătare ale populațiilor din sud nu s-au schimbat. Cele din nord răspund aparent la condițiile medii mai calde și la debutul primăverii devreme în Arctica.

Cu toate acestea, această schimbare privind datele de fătare este riscantă pentru că primăvara devreme există variații meteorologice mai mari, posibilele ninsori mai târzii pot ucide renii născuți prea devreme în sezon.

Un al treilea studiu a analizat viteza cu care exemplare de urs, ren, elan și lup s-au deplasat în toată regiunea din 1998 până în 2019 și a constatat că acele specii s-au deplasat la viteze diferite în funcție de temperaturile sezoniere, ploaie și zăpadă.

Deplasarea contează pentru supraviețuire: abilitatea multor animale terestre de a se hrăni se bazează pe capacitatea lor de a se deplasa pe distanțe mari. Studiul a constatat că elanul și renul se mișcau mai mult în zilele cu temperaturi mai ridicate, în timp ce prădătorii lor, lupul și ursul, tindeau să se miște mai puțin.

Rezultatele sugerează că erbivorelor vor fi mai greu să găsească hrană și să evite prădătorii, deoarece temperaturile continuă să crească.

* * *Obiective asumate de BASF pentru o agricultură durabilă! Sprijin pentru fermieri! Ramona Dascălu - 19 noiembrie 2020 BASF își asumă obiective clare și măsurabile pentru a susține creșterea agriculturii durabile până în 2030! Concentrându-se pe cele mai importante pârghii care pot face agricultura durabilă și pot contribui la satisfacerea celor mai presante nevoi ale societății, compania va ajuta fermierii să obțină o reducere cu 30% a emisiilor de CO2 / tonă de producție agricolă, conform unui comunicat remis de către BASF către Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Ponderea vânzărilor soluțiilor ce au o contribuție substanțială la sustenabilitate va crește, de asemenea, cu 7% anual. În plus, BASF va introduce tehnologii digitale în ferme ce însumează peste 400 de milioane de hectare de teren agricol și va asigura consiliere privind administrarea corectă pentru utilizarea în siguranță a produselor sale. Noile angajamente susțin implementarea Strategiei BASF în agricultură, lansată în 2019.„Agricultura este fundamentală pentru bunăstarea lumii. În deceniile următoare, sistemul nostru agroalimentar va trebui să treacă printr-o transformare accelerată, pentru a oferi o cantitate suficientă de alimente sănătoase și accesibile populației în creștere. În același timp, va trebui să atenuăm impactul asupra planetei. Această transformare este determinată de necesitatea obținerii unor producții agricole ridicate, producții obținute prin metode recunoscute ca fiind valoroase de către societate, care nu au impact asupra planetei și ajută fermierii să-și câștige existența. Cu ofertele noastre inter-conectate, sprijinim fermierii din întreaga lume să practice cea mai importantă meserie de pe pământ, pentru a crea împreună un impact pozitiv asupra sistemului agroalimentar”, a declarat Vincent Gros, președintele BASF Agricultural Solutions.Comentând modul în care angajamentele globale ale BASF se transpun în peisajul agricol european, Livio Tedeschi, vicepreședinte senior al diviziei BASF Agricultural Solutions din Europa, Orientul Mijlociu și Africa, a declarat: „Un sistem alimentar mai sănătos și mai durabil este o piatră de temelie a Pactului Verde European (Green Deal). Dacă traseul exact și obiectivele pentru strategiile Farm to Fork și Biodiversitate sunt încă în stadii incipiente, direcția este clară: fermierilor europeni li se cere să optimizeze în continuare inputurile, să contribuie la creșterea biodiversității și la atenuarea impactului schimbărilor climatice – cu accent pe digitalizare și agricultura organică.”Cu peste 100 de ani de experiență în slujba fermierilor și o mare pasiune pentru inovație, BASF acceptă provocarea de a crea un sistem agroalimentar durabil. Angajamentele sale de sustenabilitate reprezintă un pas important înspre acest obiectiv comun. Tedeschi a explicat: „Deși vedem în continuare necesitatea unui dialog mai intens cu privire la elementele cheie ale strategiei Farm to Fork, sesizăm, de asemenea, o oportunitate semnificativă pentru schimbări pozitive. Modelarea viitorului producției de alimente în Europa este o transformare complexă, care necesită inovație și colaborare, de aceea încurajăm toate părțile interesate să coopereze, pentru a găsi echilibrul potrivit pentru succesul fermierilor, al agriculturii și al generațiilor viitoare.”Agricultură smart din punct de vedere climaticBASF va sprijini fermierii să devină mai eficienți din punctul de vedere al emisiilor de carbon și să facă față condițiilor meteorologice volatile, oferind tehnologii care sporesc producțiile, fac gestionarea fermelor mai eficientă și scad impactul asupra mediului. În același timp, compania explorează modalități de a stimula reducerea emisiilor de CO2 și de a deschide noi surse de plusvaloare pentru fermieri. Printre produsele și soluțiile care vor contribui la reducerea cu 30% a emisiilor de CO2 / tonă de producție agricolă se numără obținerea de soiuri de culturi cu producții ridicate, rezistente la diferite tipuri de climă și rezistente la stres, care pot reduce impactul ecologic și pot crește profitabilitatea fermei, într-un mediu agricol cu multe provocări. Noile varietăți de hibrizi de grâu, de exemplu, vor aduce o creștere semnificativă a producției și o calitate îmbunătățită a cerealelor.Soluții durabileObiectivul BASF este creșterea numărului de soluții durabile pe care le oferă fermierilor an de an. Prin urmare, compania investește continuu în cercetare și dezvoltare, având la bază criterii clare de durabilitate. Diviza de cercetare și dezvoltare BASF propune soluții care susțin utilizarea eficientă a resurselor și reduc amprenta de mediu. De exemplu, soluții bazate pe fungicidul Revysol®, care asigură o creștere a producției de grâu cu 4% pe terenurile agricole existente, permițând fermierilor să protejeze habitatul natural. Sau aplicarea țintită a soluțiilor biologice, cum ar fi feromonii RAK®, care împiedică înmulțirea anumitor dăunători, protejând plantele pe tot parcursul ciclului lor de viață; ca soluții complementare celor convenționale.În plus, BASF își evaluează întregul portofoliu de produse în raport cu criteriile de sustenabilitate clar definite și validate de terțe părți, prin metoda Sustainable Solution Steering. Divizia BASF Agricultural Solutions va contribui în mod semnificativ la obiectivul Grupului BASF de a a atinge, până în 2025, cifra de 22 miliarde de euro din vânzări de produse din categoria “Accelerator“. Aceste produse aduc o contribuție substanțială la durabilitate în lanțul valoric. Divizia de soluții agricole își propune să își mărească anual ponderea soluțiilor durabile în vânzări cu 7%.Agricultura digitalăDigitalizarea poate face agricultura mai eficientă din punct de vedere al resurselor, mai incluzivă și mai durabilă. Prin urmare, BASF îi va ajuta pe fermieri să își dezvolte profitabil afacerile cu ajutorul instrumentelor digitale, reducând în același timp amprenta asupra mediului. Utilizarea tehnologiilor digitale permite fermierilor să producă mai mult cu mai puține resurse și să eficientizeze procesele agricole, începând cu monitorizarea culturilor și terminând cu lanțul alimentar de desfacere. Soluțiile agricole xarvio™ de la BASF permit aplicarea mai precisă a produselor de protecție a plantelor, gestionarea nutrienților, calcularea automatizată a zonelor tampon și monitorizarea biodiversității. Instrumentele digitale au, de asemenea, capacitatea de a ajunge la un număr mare de fermieri