Stiri 16 septembrie 2020, prima parte Cursul de schimb 16.09.2020

1 EUR

4.8586

1 USD

4.0908

Prognoza meteo: Când loveşte şi cât ţine vremea rea în România. Cât scad temperaturile, unde se anunţă ploi 16 septembrie 2020, 07:21 de Ionela Stănilă

Prognoza meteo: Când loveşte şi cât ţine vremea rea în România. Cât scad temperaturile, unde se anunţă ploi Vreme rea în toată ţara FOTO Adevărul După un început de toamnă blândă, cu temperaturi de vară, vremea o ia razna.

La sfârşitul săptămânii, un val de aer rece aduce răcoare şi precipitaţii. Maximele termice nu vor depăşi 20-22 de grade Celsius, cu valori mai scăzute în vestul ţării. Ştiri pe aceeaşi temă Prognoza meteo: Vine o toamnă rece şi ploioasă. Ce regiuni vor fi cele... Ion Perju: „Sectorul agricol nu trebuie să depindă de situaţia climate... Prognoza meteo: Ce se anunţă după valul de aer tropical. Când se schim... Administraţia Naţională de Meteorologie(ANM) a publicat prognoza pentru următoarele două săptămâni pentru fiecare regiune, până pe 27 septembrie. În următoarea perioadă, toamna îşi intră în drepturi. Începând cu data de 18 septembrie, vremea se schimbă radical.

Prognoza meteo pentru fiecare regiune:

Temperaturi scăzute şi ploi în Banat

Vremea va fi călduroasă şi în general frumoasă până în data de 17 septembrie, cu temperaturi maxime ce se vor situa, în medie, în jurul a 30 de grade. În zilele de 18, 19 şi 20 septembrie va urma o răcire semnificativă şi o schimbare în aspectul vremii, astfel că maximele termice, mediate regional, vor fi de 20...22 de grade. Până în 25 septembrie se va încălzi uşor, cu maxime ce vor urca, în medie, la 26 de grade, însă în ultimele două zile de prognoză vor coborî spre 22 de grade. Minimele se vor menţine constante până la sfârşitul primei săptămâni, cu medii de 14...16 grade, vor scădea în weekend la valori mediate în jurul a 10 grade, apoi vor intra pe o tendinţă de creştere, asfel că în a doua săptămână se vor situa, în medie, între 10 şi 12 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi mai ridicată în zilele de 17 şi 18 septembrie şi din nou în intervalul 22–27 septembrie.

Maxime de 20 de grade în Crişana

În primele zile de prognoză vremea va fi călduroasă la amiază, cu maxime termice ce se vor situa, în medie, în jurul a 30 de grade, însă, în intervalul 16–20 septembrie se va răci semnificativ, astfel încât media maximelor va fi de 20 de grade. Din 20 şi până în 25 septembrie regimul termic va marca o creştere treptată, la valori medii de 26 de grade, apoi va intra din nou într-un proces de scădere, spre medii de 22 de grade. Temperaturile minime se vor situa, în medie, în jurul a 14 grade până pe 17 septembrie, apoi vor scădea la medii de 8 grade în 19, 20 şi 21 septembrie, iar până la finalul intervalului, mediile regionale vor fi cuprinse între 10 şi 12 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi mai ridicată în 17 şi 18 septembrie, precum şi în intervalul 23–27 septembrie.

Frig în Transilvania

În primele zile de prognoză vremea va fi în general frumoasă, cu valori termice ce se vor situa peste normele climatologice specifice acestei perioade, mediate regional în jurul a 28 de grade. În 18, 19 şi 20 septembrie se va răci accentuat, asfel că media maximelor va fi de 18 grade, apoi se va încălzi uşor până în data de 25 septembrie când vor urca la valori de 24 de grade. Finalul de interval va aduce o răcorire uşoară, la medii diurne de 22 de grade. Regimul termic nocturn va fi constant până în 18 septembrie, la medii de 12 grade, apoi va scădea la 6 grade în intervalul 19 – 21 septembrie, iar ulterior se va situa, în medie, între 8 şi 10 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi mai ridicată în primele două zile ale intervalului de prognoză.

Variaţii termice în Maramureş

Intervalul de prognoză va debuta cu vreme frum oasă şi caldă, asfel încât temperaturile maxime se vor situa, în medie, în jurul a 29 de grade. Din 18 septembrie şi până în 21 septembrie vremea va deveni rece, cu medii ale maximelor de 18...20 de grade, apoi se va încălzi treptat, spre valori de 24 de grade. În ultimele zile se va răci din nou, astfel că media maximelor va ajunge la 21 de grade. Temperaturile minime se vor menţine în jurul mediei de 14 grade până în data de 19 septembrie, când vor scădea semnificativ la medii de 6 grade, regim ce nu va varia decât din 22 septembrie când vor creşte treptat, până la valori mediate în jurul a 10 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi mai ridicată în data de 17 septembrie şi din nou în 26 şi 27 septembrie.

Minime de 14 grade în Moldova

În primele zile de prognoză vremea va fi în general frumoasă şi se va încălzi treptat, astfel încât va deveni călduroasă la amiază în cea mai mare parte a regiunii, cu maxime mediate regional, între 28 şi 30 de grade. În 18, 19 şi 20 septembrie se va răci brusc, iar media maximelor va coborî până la 18 grade, dar după acest interval, va urma un proces de încălzire treptată, spre maxime, în medie, de 22...24 de grade. Valorile minime se vor situa, mediat, în jurul a 14 grade până pe 18 septembrie. În 19, 20, 21 şi 22 septembrie regimul termic nocturn, în medie regională, va fi de 8...9 grade, iar până la finalul prognozei se estimează că va ajunge la 10...11 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi mai ridicată în 17 şi 18 septembrie, iar în restul intervalului şansele de ploaie vor fi scăzute.

Vreme rea pe litoral

Până pe 17 septembrie vremea va fi în general frumoasă şi caldă pentru această perioadă, cu maxime mediate în jurul a 28 de grade. După aceea se va răci semnificativ, cu cele mai reci zile în 19 şi 20 septembrie când media maximelor va fi de 20 de grade, dar din 21 septembrie şi până la finalul intervalului se va mai încălzi uşor, iar regimul termic diurn, mediat regional, va fi de 22...24 de grade. Temperaturile minime nu vor avea variaţii semnificative în primele 5 nopţi când se vor situa, în medie, în jurul a 17 grade. Până în 20 septembrie se va resimţi o răcire majoră, la medii termice de 11 grade şi apoi vor creşte treptat spre 14...15 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi destul de redusă pe tot parcursul intervalului de prognoză, doar în 18 septembrie vor fi posibile ploi slabe pe arii restrânse.

Nopţi reci în Muntenia

Intervalul de prognoză va începe cu vreme frumoasă şi caldă, chiar călduroasă la amiază, în special la câmpie. Până în data de 17 septembrie mediile maximelor se vor situa în jurul a 30 de grade. După acestă dată şi până în 21 septembrie valorile termice vor marca o scădere, astfel că media acestora va ajunge la 20 de grade. Perioada următoare va fi caracterizată de o revenire sub aspect termic, ce va determina maxime, mediate regional, de 24...26 de grade. Regimul termic nocturn va avea un treseu asemănător, astfel că până pe 18 septembrie mediile minimelor se vor situa în jurul a 15 grade, apoi vor suferi o scădere spre 8 grade în 20 septembrie şi vor creşte uşor până la finalul prognozei spre valori, estimate mediat, de 12 grade. Probabilitatea de apariţie a ploilor va fi destul de redusă pe tot parcursul intervalului de prognoză, cu excepţia zilei de 18 septembrie când acestea se pot semnala cu caracter local.

Fără ploi în Oltenia

Vremea va fi călduroasă la amiază în cea mai mare parte a regiunii, cu maxime ce se vor situa, mediat regional, în jurul a 30 de grade, până în 17 septembrie. Ulterior acestei date, pe intervalul 18 – 21 septembrie, se va răci semnificativ, astfel că temperaturile se vor situa în jurul normelor şi uşor sub acestea, cu medii de 20...22 de grade. Din 22 septembrie vremea se va ameliora uşor sub aspect termic, astfel încât mediile maximelor vor fi între 23 şi 25 de grade. Regimul termic nocturn nu va avea variaţii semnificative până pe 18 septembrie când media regională se va situa în jur de 16 grade, însă va scădea accentuat şi se va situa între 8 şi 10 grade în 19, 20, 21 şi 22 septembrie. Până spre sfârşitul prognozei se estimează o creştere treptată a valorilor minime, la medii de 12 grade. Ploile vor lipsi pe aproape tot parcursul intervalului, doar în data de 18 septembrie vor creşte şansele de apariţie a acestora.

Vreme rea şi la munte

În primele zile de prognoză vremea va fi în general frumoasă şi mai caldă decât normalul perioadei, cu media maximelor în jurul a 20 de grade.

Din 18 septembrie şi până în 21 septembrie se va răci, chiar semnificativ, astfel că maximele mediate vor fi de 10...12 grade. Pe intervalul 22-26 septembrie se va încălzi uşor, cu medii ale maximelor de 14...16 grade, iar la final se preconizează din nou o scădere a valorilor termice spre 14 grade.

Temperaturile minime vor fi în medie de 10 grade până pe 17 septembrie, apoi vor scădea brusc la 2 grade mediat regional în 19 şi 20 septembrie şi ulterior vor creşte din nou pînă la medii în jurul a 8 grade. Ploile se vor semnala în 17 şi 18 septembrie, iar în restul intervalului probabilitatea apariţiei acestora va fi destul de redusă.

APIA si SUBVENTII

Depunerea cererilor de solicitare a ajutorului de stat pentru secetă la final!, septembrie 16, 2020 agrimanet

Final depunere cereri de solicitare a ajutorului de stat pentru secetă

Conform datelor APIA s-au inregistrat 28.455 de cereri pentru despăgubirile privind seceta pedologică înregistrată în toamna anului 2019. Situatia cererilor pe județe o vedem in tabelul de mai jos; in coloana 3 avem numarul Cererilor Unice de Plată pentru anul 2020:

Judet

Cereri pentru despăgubiri

Cererilor Unice de Plată pentru anul 2020

Constanta

4.786

10.414

Braila

3.005

13.210

Tulcea

2.630

9.323

Ialomita

2.559

9.318

Galati

1.849

17.952

Vaslui

1.677

18.580

Vrancea

1.124

21.051

Timis

1.118

17.659

Iasi

974

20.132

Arges

843

21.148

Teleorman

704

15.785

Arad

642

20.895

Bacau

465

17.121

Botosani

451

31.988

Prahova

313

9.341

Dambovita

257

23.486

Ilfov

222

2.229

Dolj

68

35.013

Alba

67

22.169

Bucuresti

28

659

Cluj

17

30.100

Hunedoara

11

16.967

Olt

8

29.226

Cate o cerere s-a inregistrat in judetele: Bihor, Brasov, Covasna,Mehedinti, Mures, Sibiu, Suceava si Valcea.

Urmeaza ca APIA sa efectueze un control administrativ la maxim 5% din cererile depuse. Speram ca banii sa intre în conturile fermierilor săptămâna viitoare.

Plăți directe și înverzire. Plafonarea subvențiilor, doar în țările care doresc acest lucru Scris de Revista Fermierului Marți, 15 Septembrie 2020

Pe 11 septembrie 2020, Comisia Europeană a organizat, în format digital, singura reuniune din acest an a Grupului de Dialog Civil Plăți Directe și Înverzire.

Astfel, părțile interesate au fost consultate în privința propunerilor pentru Politica Agricolă Comună (PAC) din următoarea perioadă de programare, în prezent în curs de negociere tripartită. Din partea Confederației Europene a Porumbului și a Asociației din România a participat Cristina Cionga, director pentru afaceri europene al APPR. La reuniune au participat confederații și asociații ale fermierilor europeni, între care COPA-COGECA, CEJA, CEPM, ELO, Federația pentru Agricultură Organică IFOAM, organizații de mediu (Bee Life, WWF, Greenpeace), organizații ale proprietarilor de păduri EURAF etc.

Oficialii Executivului de la Bruxelles au început cu o sinteză a măsurilor luate de Comisie pentru a ajuta agricultura și industria de procesare europene să facă față pandemiei de COVID-19, insistând asupra dificultăților fără precedent cu care s-au confruntat unele sectoare. În situația în care restricțiile vor continua în lunile care vin, Comisia Europeană mizează pe extinderea utilizării noilor tehnologii, care oferă alternative viabile (de tipul fotografiilor și imaginilor din satelit, documentelor digitale, reuniunilor video) la multe activități, de pildă la inspecțiile fizice pentru acordarea de subvenții, compensații și despăgubiri.

A fost prezentată în detaliu propunerea privind Cadrul Financiar Multianual, așa cum a rezultat în urma Summitului de la sfârșitul lunii iulie. Finanțarea sectorului agricol al UE a crescut față de propunerea CE din mai 2018, de la 28% la 31% din anvelopa totală sau, în termeni absoluți, la 386,6 miliarde euro, din care 291 miliarde euro în Pilonul 1 (Plăți directe) și 95,6 miliarde euro în Pilonul 2 (Dezvoltare Rurală), ultima sumă incluzând fonduri Next Gen de 7,5 miliarde euro - împrumuturi și granturi pentru relansarea economică.

Tot la Consiliul UE din iulie s-a mai decis ca plafonarea plăților directe să se facă numai în statele membre care doresc acest lucru; limita de 100.000 euro după deducerea costurilor cu forța de muncă se va aplica doar pentru sprijinul pentru venitul de bază (SAPS).

În ceea ce privește flexibilitatea transferurilor între piloni, Consiliul a concluzionat că pot fi mutate până la 25% între plăți directe și dezvoltare rurală, cu o flexibilitate suplimentară pentru transferuri către cel de-al doilea pilon de 15% pentru măsuri de climă și mediu, respectiv de 2% pentru tinerii fermieri. Cele 11 state membre cu un nivel de sprijin direct mai mic de 90% din media UE primesc o flexibilitate suplimentară de a transfera din Pilonul 2 până la 30% pentru suplimentarea alocării pentru plăți directe. Acestea sunt cele trei State Baltice, Portugalia, România, Slovacia, Bulgaria, Polonia, Finlanda, Spania, Suedia.

Propunerea Consiliului și a Parlamentului European este ca noua PAC să fie implementată începând cu 2022, astfel încât 2020 și 2021 să fie ani de tranziție. Comisia a mai arătat că în această toamnă va avea loc ultimul trilog înainte de adoptarea bugetului european multianual, iar până la sfârșitul anului 2020 trebuie adoptat regulamentul de tranziție.

În ceea ce privește aplicarea obligațiilor prevăzute de Pactul Verde European, în particular de strategiile „De la fermă la consumator” și, respectiv, pentru „Biodiversitate”, Comisia Europeană dorește respectarea calendarului inițial și nu consideră că aranjamentele tranzitorii vor constitui o piedică pentru reducerea utilizării pesticidelor, creșterea ponderii producției organice, etc., ba chiar astfel ar fi facilitată trecerea la noua arhitectură de înverzire a PAC.

Au fost exprimate păreri divergente între organizațiile de fermieri și cele ale grupurilor verzi care au fost prezente la dialogul civil din 11 septembrie, pe marginea exigențelor Pactului Verde și impactului lor asupra agriculturii europene. În acest context, Cristina Cionga, director pentru afaceri europene în cadrul Asociației Producătorilor de Porumb din România, a arătat că: „Orice obiectiv de reducere a utilizării produselor sintetice de protecție a plantelor trebuie să țină cont de eforturile deja depuse, având în vedere disponibilitatea alternativelor și a practicilor agricole (de pildă, managementul integrat al dăunătorilor). De asemenea, ar trebui propus un calendar realist, deoarece fermierii riscă să rămână fără mijloace de a-și apăra recoltele, ceea ce va pune în pericol hrana consumatorilor europeni”. Comisia Europeană a răspuns că strategia „De la fermă la furculiță” nu dorește să fie doar o sursă de constrângeri în politicile viitoare elaborate de CE, ci va ține seama de realități și de ceea ce s-a realizat până la momentul actual.

ACTE OBLIGATORII pentru SUBVENȚIILE APIA ALE CRESCĂTORILOR DE ANIMALE! Agroinfo: 16 septembrie 2020 -

SUBVENȚII APIA 2020! Crescătorii de animale care au solicitat anul acesta ajutorul național tranzitoriu și sprijinul cuplat, subvențiile APIA din zootehnie, trebuie să prezinte la controlul efectuat de Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) mai multe acte obligatorii pentru încasarea banilor de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). AGROINFO vă pune la dispoziție lista cu acte.

Registrul Individual al Exploatației - RIE este un document obligatoriu de prezentat la controlul ANZ sau la verificările făcute de APIA. Acesta trebuie să conțină următoarele înregistrări:

Date referitoare la exploatație:

codul exploatației; adresa exploatației;numele şi adresa deținătorului; tipul de producție;

Date referitoare la animalele din exploatație:

data naşterii; data identificării; sexul; rasa şi genotipul, dacă se cunosc; ziua, luna şi anul în care animalul a decedat în exploatație; informații despre orice înlocuire a crotaliilor auriculare;

Date referitoare la animalele nou-intrate în exploatație:

codul unic de identificare al animalului; codul exploatației de la care animalele au fost transferate; data intrării; seria şi numărul formularului/documentului de mişcare;

Date referitoare la animalele care părăsesc exploatația:

codul exploatației sau al abatorului de destinație;data plecării; seria şi numărul formularului/documentului de mişcare;

Alte documente solicitate la controlul ANZ sau APIA:

Pașaportul bovinei / formularul de identificare F1 – formular de identificare care cuprinde datele de identificare a exploataţiei pentru animalele solicitate în cererea APIA şi născute în exploataţie și pentru animalele care nu sunt solicitate în cerere, dar care sunt născute în exploatație;Formularul de mişcare F2, pentru animalele provenite din alte exploataţii;Formularul F3 de declarare eveniment (sacrificare consum propriu, moarte animal, dispariţie animal, pierdere crotalie, regăsire animal, pierdere paşaport, forţă majoră, etc);Formularul de continuare F4, după caz reprezintă anexa la formularul de identificare, formularul de mişcare sau la formularul de declarare eveniment.

CONTROALE ANZ PENTRU AJUTOR NAȚIONAL TRANZITORIU LA OVINE/CAPRINE ȘI SPRIJIN CUPLAT LA BOVINE! Agroinfo16 septembrie 2020

COMUNICAT! Agenția Națională pentru Zootehnie (ANZ) anunță, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO, că efectuează controale la crescătorii de animale care au solicitat ajutorul național tranzitoriu pentru speciile ovine/caprine și sprijin cuplat pentru speciile ovine/caprine și bovine. Care sunt obligațiile crescătorilor de animale?

I. OBLIGAȚII ALE SOLICITANȚILOR DE SPRIJIN

1. Verificarea existenței elementelor de identificare (crotalii auriculare) pentru toate animalele din exploatație și întreprinderea tuturor acțiunilor necesare aplicării normelor legislaive cu privire la identificarea și mișcarea animalelor în vederea actualizării bazei naționale de date SNIIA;2. Asigurarea condițiilor pentru buna desfășurare a controlului la fața locului: asigurarea posibilității de identificare a animalelor prezente la control (existența crotaliilor auriculare), țarcuri și culoare de afluire a animalelor; prezentarea pentru verificare a tuturor animalelor solicitate în cerere;3. Asigurarea realizării controlului la fața locului în locația de reținere declarată în cererea unică de plată;

4. Deținerea, actualizarea la zi și prezentarea pentru verificare a Registrul Individual al Exploatației - RIE care trebuie să conțină următoarele înregistrări: date referitoare la exploatație (codul exploatației; adresa exploatației; numele şi adresa deținătorului; tipul de producție; date referitoare la animalele din exploatație (codul unic de identificare al animalului; data naşterii; data identificării; sexul; rasa şi genotipul, dacă se cunosc; ziua, luna şi anul în care animalul a decedat în exploatație; informații despre orice înlocuire a crotaliilor auriculare); date referitoare la animalele nou-intrate în exploatație (codul unic de identificare al animalului; codul exploatației de la care animalele au fost transferate; data intrării; seria şi numărul formularului/documentului de mişcare); date referitoare la animalele care părăsesc exploatația (codul exploatației sau al abatorului de destinație;data plecării; seria şi numărul formularului/documentului de mişcare;”

5. Deținerea și prezentarea pentru efectuarea verificărilor a următoarelor documente: Pașaportul bovinei / formularul de identificare F1 – formular de identificare care cuprinde datele de identificare a exploataţiei pentru animalele solicitate în cerere şi născute în exploataţie și pentru animalele care nu sunt solicitate în cerere dar care sunt născute în exploatație; Formularul de mişcare F2, pentru animalele provenite din alte exploataţii; Formularul F3 de declarare eveniment (sacrificare consum propriu, moarte animal, dispariţie animal, pierdere crotalie, regăsire animal, pierdere paşaport, forţă majoră, etc); Formularul de continuare F4, după caz reprezintă anexa la formularul de identificare, formularul de mişcare sau la formularul de declarare eveniment.”

6. Deținerea și prezentarea documentelor care atestă cazurile de forță majoră, după caz:a. pentru decesul beneficiarului certificatul de deces, certificatul care atestă calitatea de moştenitor / certificat de moştenitor/eliberat de notarul public, declaraţia de împuternicire pentru un singur moştenitor în cazul existenţei mai multor moştenitori;b. certificatul medical de constatare a incapacităţii de muncă pentru incapacitatea profesională de lungă durată a beneficiarului/adeverinţa medicală din care să reiasă incapacitatea profesională de lungă durată a beneficiarului, după caz;c. procesulul verbal de constatare a calamității, eliberat de Primărie/ procesul verbal de constatare emis de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă pentru catastrofele naturale şi distrugeri accidentale a clădirilor exploataţiei şi formularul F3 de declarare eveniment emis de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;;d. documente eliberate de autoritatea competentă pentru epizotii care afectează parţial sau integral şeptelul fermierului şi formularul F3 de declarare eveniment / certificatul de sănătate animală pentru animalele vii transportate de la exploataţie la abator şi buletin de analiză / formularul F2 de mişcare emis de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, după caz..7. Deținerea și prezentarea documentelor care dovedesc cazul de circumstanță naturală, după caz:a. pentru moartea unui animal ca urmare a unei boli: document emis de ANSVSA/ DSVSA din care să reiasă boala care a cauzat moartea și formularul declarare eveniment (F3);b. pentru moartea unui animal ca urmare a unui accident pentru care solicitantul nu poate fi responsabil: procesul verbal de constatare emis de instituţia abilitată să constate accidentul (de exemplu poliţia rutieră, poliţia feroviară), din care să reiasă că solicitantul nu este vinovat de accident;c. pentru sacrificarea de necesitate a unui animal din cauze pentru care solicitantul nu poate fi considerat responsabil: ca urmare a depistării de către medicul veterinar, a unei afecțiuni ce nu a putut fi remediată prin tratament: documentul sanitar-veterinar care să certifice boala; ca urmare a unui accident sau a unei afecţiuni (de exemplu meteorism): documentul sanitar – veterinar care sa certifice afecţiunea sau motivul sacrificării; pentru moartea animalului solicitat în cerere, datorită imposibilităţii de a făta: documentul sanitar-veterinar, formularul de mișcare F2 și formularul de declarare eveniment F3;

ATENȚIONĂRI!

Cazurile de forţă majoră şi circumstanţele excepţionale se notifică în scris APIA, în termen de 15 zile (cincisprezece zile) lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare. Dacă există o diferenţă mai mare de 15 zile lucrătoare, moştenitorul legal desemnat completează o Scrisoare justificativă pentru întârziere.Cazurile de circumstanțe naturale, se aduc la cunoştiința APIA, printr-o Înştiințare depusă în termen de 10 (zece) zile lucrătoare de la producerea evenimentului;

Înştiințarea circumstanței naturale produsă după data de 23.09.2020 (termenul limită de reținere la ovine/caprine)/16.12.2020 (termenul limită de reținere la bovine) nu este obligatorie.

NU se acceptă documentele doveditoare ale circumstanței naturale emise între data înştiințării controlului şi data efectuării controlului la fața locului.

NU se acceptă ca şi circumstanţe naturale : vânzarea bovinei sacrificarea pentru consumul propriu sacrificarea din cauze pentru care se face vinovat beneficiarul.

PERIOADA DE REȚINEREPentru specia ovine/caprine este de 100 de zile de la data limită de depunere fără penalizări a cererilor unice de plată: 16.06.2020 - 23.09.2020Pentru specia bovine este de 6 luni de la data limită de depunere fără penalizări a cererilor unice de plată: 16.06.2020 - 16.12.2020

SUBVENȚII APIA ZOOTEHNIE! CAZURI DE FORȚĂ MAJORĂ pentru FERMELE DE ANIMALE! Agroinfo 16 septembrie 2020

ANUNȚAȚI APIA DE URGENȚĂ! Nu sunteți excluși de la plata subvențiilor APIA, aferente acestui an, dacă aveți dovada cu care să demonstrați că ați avut un caz de forță majoră în ferma de animale sau o circumstanță naturală. Care sunt actele de care aveți nevoie și-n cât timp trebuie să anunțați Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)?

Documentele care atestă cazurile de forță majoră sunt:

a. pentru decesul beneficiaruluicertificatul de deces,certificatul care atestă calitatea de moştenitor / certificat de moştenitor/eliberat de notarul public,declaraţia de împuternicire pentru un singur moştenitor în cazul existenţei mai multor moştenitori;

b. certificatul medical de constatare a incapacităţii de muncă pentru incapacitatea profesională de lungă durată a beneficiarului/adeverinţa medicală din care să reiasă incapacitatea profesională de lungă durată a beneficiarului, după caz;

c. procesul verbal de constatare a calamității, eliberat de Primărie/ procesul verbal de constatare emis de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă pentru catastrofele naturale şi distrugeri accidentale a clădirilor exploataţiei şi formularul F3 de declarare eveniment emis de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;

d. documente eliberate de autoritatea competentă pentru epizotii care afectează parţial sau integral şeptelul fermierului şi formularul F3 de declarare eveniment / certificatul de sănătate animală pentru animalele vii transportate de la exploataţie la abator şi buletin de analiză / formularul F2 de mişcare emis de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, după caz..

Documentele care dovedesc cazul de circumstanță naturală:

a. pentru moartea unui animal ca urmare a unei boli: document emis de ANSVSA/ DSVSA din care să reiasă boala care a cauzat moartea și formularul declarare eveniment (F3);b. pentru moartea unui animal ca urmare a unui accident pentru care solicitantul nu poate fi responsabil: procesul verbal de constatare emis de instituţia abilitată să constate accidentul (de exemplu poliţia rutieră, poliţia feroviară), din care să reiasă că solicitantul nu este vinovat de accident;c. pentru sacrificarea de necesitate a unui animal din cauze pentru care solicitantul nu poate fi considerat responsabil:ca urmare a depistării de către medicul veterinar, a unei afecțiuni ce nu a putut fi remediată prin tratament: documentul sanitar-veterinar care să certifice boala;ca urmare a unui accident sau a unei afecţiuni (de exemplu meteorism): documentul sanitar – veterinar care sa certifice afecţiunea sau motivul sacrificării;pentru moartea animalului solicitat în cerere, datorită imposibilităţii de a făta: documentul sanitar-veterinar, formularul de mișcare F2 și formularul de declarare eveniment F3;

TERMENE PENTRU NOTIFICAREA APIA!

Cazurile de forţă majoră şi circumstanţele excepţionale se notifică în scris APIA, în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare. Dacă există o diferenţă mai mare de 15 zile lucrătoare, moştenitorul legal desemnat completează o Scrisoare justificativă pentru întârziere.

Cazurile de circumstanțe naturale se aduc la cunoştința APIA printr-o Înştiințare depusă în termen de 10 zile lucrătoare de la producerea evenimentului.

IMPORTANT! NU se acceptă documentele doveditoare ale circumstanței naturale emise între data înştiințării controlului şi data efectuării controlului la fața locului.NU se acceptă drept circumstanţe naturale:vânzarea bovineisacrificarea pentru consumul propriusacrificarea din cauze pentru care se face vinovat beneficiarul.

SUBVENȚII APIA ZOOTEHNIE! CAZURI DE FORȚĂ MAJORĂ pentru FERMELE DE ANIMALE! Agroinfo 16 septembrie 2020

ANUNȚAȚI APIA DE URGENȚĂ! Nu sunteți excluși de la plata subvențiilor APIA, aferente acestui an, dacă aveți dovada cu care să demonstrați că ați avut un caz de forță majoră în ferma de animale sau o circumstanță naturală. Care sunt actele de care aveți nevoie și-n cât timp trebuie să anunțați Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA)?

Documentele care atestă cazurile de forță majoră sunt:

a. pentru decesul beneficiaruluicertificatul de deces,certificatul care atestă calitatea de moştenitor / certificat de moştenitor/eliberat de notarul public,declaraţia de împuternicire pentru un singur moştenitor în cazul existenţei mai multor moştenitori;

b. certificatul medical de constatare a incapacităţii de muncă pentru incapacitatea profesională de lungă durată a beneficiarului/adeverinţa medicală din care să reiasă incapacitatea profesională de lungă durată a beneficiarului, după caz;

c. procesul verbal de constatare a calamității, eliberat de Primărie/ procesul verbal de constatare emis de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă pentru catastrofele naturale şi distrugeri accidentale a clădirilor exploataţiei şi formularul F3 de declarare eveniment emis de medicul veterinar de liberă practică împuternicit;

d. documente eliberate de autoritatea competentă pentru epizotii care afectează parţial sau integral şeptelul fermierului şi formularul F3 de declarare eveniment / certificatul de sănătate animală pentru animalele vii transportate de la exploataţie la abator şi buletin de analiză / formularul F2 de mişcare emis de medicul veterinar de liberă practică împuternicit, după caz..

Documentele care dovedesc cazul de circumstanță naturală:

a. pentru moartea unui animal ca urmare a unei boli: document emis de ANSVSA/ DSVSA din care să reiasă boala care a cauzat moartea și formularul declarare eveniment (F3);b. pentru moartea unui animal ca urmare a unui accident pentru care solicitantul nu poate fi responsabil: procesul verbal de constatare emis de instituţia abilitată să constate accidentul (de exemplu poliţia rutieră, poliţia feroviară), din care să reiasă că solicitantul nu este vinovat de accident;c. pentru sacrificarea de necesitate a unui animal din cauze pentru care solicitantul nu poate fi considerat responsabil:ca urmare a depistării de către medicul veterinar, a unei afecțiuni ce nu a putut fi remediată prin tratament: documentul sanitar-veterinar care să certifice boala;ca urmare a unui accident sau a unei afecţiuni (de exemplu meteorism): documentul sanitar – veterinar care sa certifice afecţiunea sau motivul sacrificării;pentru moartea animalului solicitat în cerere, datorită imposibilităţii de a făta: documentul sanitar-veterinar, formularul de mișcare F2 și formularul de declarare eveniment F3;

TERMENE PENTRU NOTIFICAREA APIA!

Cazurile de forţă majoră şi circumstanţele excepţionale se notifică în scris APIA, în termen de 15 zile lucrătoare de la data la care beneficiarul sau succesorul său în drepturi este în măsură să trimită respectiva notificare. Dacă există o diferenţă mai mare de 15 zile lucrătoare, moştenitorul legal desemnat completează o Scrisoare justificativă pentru întârziere.

Cazurile de circumstanțe naturale se aduc la cunoştința APIA printr-o Înştiințare depusă în termen de 10 zile lucrătoare de la producerea evenimentului.

IMPORTANT! NU se acceptă documentele doveditoare ale circumstanței naturale emise între data înştiințării controlului şi data efectuării controlului la fața locului.NU se acceptă drept circumstanţe naturale:vânzarea bovineisacrificarea pentru consumul propriusacrificarea din cauze pentru care se face vinovat beneficiarul.

AFIR si FINANTARIANUNT AFIR pentru fermieri! Depuneti proiectele pentru SUBVENTIA de 50.000 EURO 16 septembrie 2020

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) primește până în data de 15 octombrie 2020 solicitări de finanțare prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Pragul de calitate pentru primirea proiectelor, începând cu 16 septembrie, este de 25 de puncte.

Până în prezent, au fost depuse 116 proiecte în valoare de peste 4,8 milioane de euro.

Din totalul de 43 de milioane euro alocate pentru finanțare în această sesiune, tinerii fermieri mai au la dispoziție 38,19 milioane euro, din care 19,9 milioane euro sunt alocați tinerilor din diaspora.

Situația proiectelor depuse la zi, în timp real, precum și a disponibilului de fonduri poate fi urmărită pe site-ul AFIR, prin Contor Disponibil.

AFIR încurajează pe toți cei interesați să depună cerere de finanțare să consulte situația depunerilor la zi, pentru a evalua corect șansele de a obține finanțare în contextul posibilității depunerii unui număr mare de proiecte cu punctaj similar.

Reamintim faptul că finanțarea se acordă în urma evaluării proiectelor în funcție de criteriile de selecție și criteriile de departajare detaliate în Ghidul Solicitantului.

În cazul proiectelor cu același punctaj, departajarea acestora se face în funcție de nivelul de calificare în domeniul agricol. De asemenea, în cazul în care există proiecte cu același punctaj şi aceleași priorități, departajarea se va face în ordine descrescătoare a dimensiunii economice a exploatației agricole exprimate prin standard output (SO).

Sprijinul public acordat prin PNDR 2020 pentru instalarea tinerilor fermieri este 100% nerambursabil, în valoare de 40.000 de euro sau de 50.000 de euro în funcție de dimensiunea exploatației agricole (dimensiunea exploatației agricole se poate calcula și prin noua aplicație pusă la dispoziția publicului pe pagina de internet a AFIR – http://so.afir.info/).

Finanțarea se acordă tinerilor fermieri sub formă de sumă forfetară în două tranșe: 75% din cuantumul sprijinului la semnarea Contractului de finanțare și 25% din cuantumul sprijinului în funcție de implementarea corectă a Planului de afaceri, fără a depăși trei ani (cinci ani pentru exploatațiile pomicole) de la semnarea Contractului de finanțare.

Depunerea cererilor de finanțare se poate opri înainte de termenul limită (15 octombrie 2020, ora 16:00), dacă valoarea publică totală a proiectelor depuse (care au un punctaj estimat mai mare sau egal cu pragul de calitate) atinge plafonul de 150% din alocarea sesiunii.

Sprijin pentru tinerii fermieri. Problemele si fondurile disponibile prin SM 6.1 16 septembrie 2020 A mai rămas o lună, timp în care tinerii fermieri pot accesa submăsură 6.1 de sprijin financiar. Consultanții pe fonduri europene, Marian Vișu Iliescu și Marinela Strâmbulescu, au vorbit despre proiectele depuse, fondurile disponibile, dar și problemele de accesare ale acestei submăsuri, în cadrul emisiunii „Agricultura la Raport”, difuzat pe canalul Agro TV.

„Nu mai avem decât o lună la dispoziție pentru a accesa banii pe această submăsură 6.1. La ora actuală s-au depus proiecte pe 6.1, pe Național, în valoare de 4.980.000 – care înseamnă un număr de 119 proiecte depuse. Pe categoria Diaspora este disponibilă o finanțare pe un singur proiect, același a și rămas, în valoare de 50.000 de euro”, a transmis Marian Vișu Iliescu, consultant fonduri UE. 

FONDURILE DISPONIBILE

Ce înseamnă aceasta? Înseamnă că banii rămași pe Național mai sunt undeva circa 18 milioane de euro, iar pe diasporă mai sunt aproape de 20 de milioane, mai exact 19.950.000, a explicat specialistul.

„Este tardiv acuma să mai construiască proiecte cei din diasporă, pentru că ei trebuia să îndeplinească niște condiții și să-și înregistreze o exploatație, mai ales în cazul vegetalului, pe care să o și declare la APIA până la epuizarea sesiunii de înscriere. 

Această secțiune s-a epuizat demult. Ei nu mai au această posibilitate. Deci cu alte cuvinte, cine n-a făcut-o în timpul sesiunii de înscriere la APIA pe partea vegetală, șansele sunt foarte slabe sau chiar deloc”, a explicat Marian Vișu Iliescu. 

PROBLEMA DE ACCESARE A SUBMĂSURII 6.1 SPRIJIN TINERII FERMIERI

„Problema este una singură în definitiv. Aceștia aproape 20 de milioane de euro îi vor pierde tinerii fermieri din Național. De ce spun acest lucru? Fiind comunicarea făcută la Bruxelles pe cele două linii, acuma ca să-i luăm să-i reportăm, în cazul în care am face o prelungire de termen – termenul de 15 octombrie – ar trebui din nou comunicare și nu cred că cineva ar face acest lucru din mai multe considerente”, a spus consultantul în fonduri UE.

Așadar, atâta timp cât alocația a fost împărțită prin ghidul solicitantului, nu există posibilitatea legală ca Ministerul Agriculturii să direcționeze acești bani rămași de pe Diaspora pe Național, explică Marinela Strâmbulescu, consultant de fonduri europene.

CAUZELE LIPSEI PROIECTELOR DE FINANȚARE

Marinela Strâmbulescu a punctat câteva dintre cauzele pentru care aceste proiecte nu au venit la finanțare. Una dintre cauze este pragul lunar de depunere de 85 de puncte, un prag foarte mare.

„Sunt convinsă că pe secțiunea de diaspora se vor depune proiecte, dar nu atât de mult încât să acopere această alocație financiară. Aș mai vrea să vă spun din practică. De exemplu, eu personal am în portofoliu un solicitant, un tânăr întors din diaspora care a lucrat în construcții. Nu-l pot să îl duc pe categoria Diaspora și trebuie să-l duc pe Național. Aici mi s-a părut mie puțin ciudat”, a spus specialista.

Așadar, și fermierii care vin diaspora sunt puși la categoria de Național, întrucât nu îndeplinesc toate criteriile de eligibilitate. Aceasta este una dintre problemele care vor conduce la neepuizarea alocației financiare pentru diaspora, în loc să se propună absorbția tuturor fondurilor.

„Dacă Ministerul Agriculturii lăsa secțiunea de Diaspora tuturor celor care se întorceau de dincolo, indiferent de zona în care lucrau, atunci lucrurile stăteau altfel și cred că puteam spera inclusiv până la acoperirea alocației financiare. Dar în măsura în care un solicitant de pe secțiunea Diaspora are eligibilitate doar dacă provine și a lucrat în domeniul agricol, atunci iată că așa cum se vede și pe site-ul AFIR la proiectele depuse, atunci avem o problemă”, a concluzionat la Agro TV Marinela Strâmbulescu, consultant pe fonduri europene.

15.000 de euro de la stat, pentru a-ti transforma casa intr-una eficienta energetic. Iata cum poti folosi banii, septembrie 16, 2020 Ministerul Mediului a anuntat ca de la data de 15 septembrie va intra in vigoare programul „Casa Eficienta Energetic”, prin care proprietarii de case vor putea beneficia de un sprijin de 15.000 de euro prin care sa-si eficientizeze energetic locuintele.

Scopul programului este reducerea consumului de energie din casele romanilor si a emisiilor de gaze cu efect de sera.

Aproximativ 9.000 de proprietari de case din Romania isi vor putea eficientiza energetic locuintele prin intermediul acestui program, al carui buget total este de 430 de milioane de lei. Acestia pot beneficia de o prima energetica in valoare de maximum 15.000 de euro, suma pe care Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor o finanteaza prin AFM. Finantarea nerambursabila deconteaza 60% din costul unor astfel de lucrari, dar nu mai mult de suma mentionata, respectiv 15.000 de euro.

„Cele mai multe case nu sunt bine izolate. Este si motivul pentru care pierderile de energie ajung pana la 30% doar prin peretii exteriori, sau la 25% prin geamuri sau acoperis. Programul nostru are o mare componenta de mediu, dar si una economica si sociala: indirect, o astfel de investitie duce la reducerea la jumatate a facturilor de energie si, implicit, la scaderea consumului national de energie”, a declarat ministrul Costel Alexe.

Printre cheltuielile eligibile pentru aceasta masura se numara: instalarea de ferestre izolante , montarea unei centrale mai eficiente, izolarea acoperisului, montarea de panouri solare, instalarea de corpuri de iluminat cu LED, senzori de miscare sau conducte noi.

Persoanele care vor sa obtina finantare pentru programul „Casa Eficienta Energetic” pot depune online cererile, insotita de un certificat de performanta energetica initial si un audit energetic al casei unde vor sa faca lucrarea. Imediat dupa acceptarea cererii, proprietarii vor primi un numar unic de inregistrare si au la dispozitie 60 de zile pentru a pregati dosarul investitiei. Dupa aprobarea dosarului, lucrarile pot incepe si se pot derula intr-o perioada de maximum 18 luni. La final, AFM deconteaza 60% din investitie, dupa un nou aud

ALTELE Inițiativa legislativă care ar crește cheltuielile bugetare pentru beneficiile sociale cu peste zece miliarde de lei pe an a fost adoptată de Comisia de muncă a Camerei Deputaților. Urmează votul în plen, Camera fiind forul decizional Articole, Economedia • 15 Septembrie 2020 • Matei Alexandru • Comisia de muncă a Camerei Deputaților a adoptat marți, cu majoritate de voturi, un raport de admitere la inițiativa legislativă care majorează Indicatorul Social de Referință (ISR) de la 500 de lei la 1.200 de lei, practic o creștere cu 140% a indicatorului în funcție de care sunt calculate ajutorul de șomaj și alte prestații sociale.

Potrivit raportului adoptat de Comisia de muncă, majorarea va fi una etapizată pe următorii trei ani: de la 1 ianuarie 2021 ISR crește la 780 de lei, din 2022 la 990 de lei, iar din 2023 la 1.200 de lei, după care se indexează cu inflația.

Raportul de admitere a fost adoptat cu majoritate de voturi, deputații PNL și USR votând împotrivă.

Inițiativa urmează să intre acum pe ordinea de zi a următorului plen al Camerei Deputaților, care este forul decizional în acest caz.

Propunerea legislativă, care modifică legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forței de muncă, a fost inițiată de deputatul Adrian Dohotaru (plecat din USR) și a primit sprijinul PSD, Pro România și UDMR.

Impactul bugetar al majorării ISR este calculat de inițiatorul legii la 10,4 miliarde lei anual, sau 0,99 puncte procentuale din PIB (2019), în timp ce guvernul estimează un impact bugetar anual de 856 milioane de lei lunar, adică peste 10 miliarde de lei anual.

”Creșterea ISR va rezulta automat într-o majorare a diverselor beneficii sociale acordate prin raportare la ISR, cum ar fi ajutorul pentru șomaj, sprijinul pentru persoanele cu dizabilități, venitul minim garantat, alocația pentru susținerea familiei, etc. Impactul bugetar total al majorării de la 500 la 1200 de lei a ISR e de 1% din PIB și  este atenuat prin faptul că, potrivit calculelor noastre, acești bani se întorc în economie, aproape în întregime (0.9% din PIB) prin intermediul consumului. Pentru anul 2021, se estimează un impact bugetar echivalent la 0,40% din PIB. Întrucât acești bani se vor reîntoarce aproape integral în circuitul economic și vor stimula cererea agregată, pentru anul 2021 estimăm un impact pozitiv al majorării ISR de 0,37% din PIB. Reamintesc că ISR a rămas nemodificat din 2008 la valoarea de 500 de lei, bazându-se informal pe salariul minim de atunci. În consecință, am propus creșterea ISR la 1200 de lei și ajustarea la salariul minim de acum”, a transmis Adrian Dohotaru, inițiatorul legii, după votul din Comisia de muncă.

Guvernul a transmis un aviz negativ pentru proiectul de lege, arătând că inițiatorii nu prevăd sursa banilor necesari pentru creșterea ajutoarelor sociale.

Proiectul vine pe fondul creșterii rapide a deficitului bugetar prognozat pentru 2020 și 2021, creștere provocată atât de consecințele pandemiei de Covid-19, cât și de creșterile de pensii, alocații și salarii în mediul public.

Foto: Deputatul Adrian Dohotaru, inițiatorul legii de majorare a ISR / Sursa: Facebook

STARE DE CALAMITATE! Fermierii romani nu vor mai putea fi executati silit 16 septembrie 2020 Veste bună pentru fermierii afectați de secetă! Ministerul Agriculturii a lansat în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență care creează cadrul legislativ pentru declararea Stării de Calamitate din cauza secetei, în zonele unde suprafața afectată depășește 50% din suprafața agricolă a localității/județului. Astfel, dacă actul normativ va intra în vigoare, starea de calamitate va putea fi declarată în termen de 30 de zile la nivel de localitate sau județ.Potrivit documentului, odată cu declararea stării de calamitate, fermierii din zona respectivă no vor mai putea fi sancționați sau executați silit pentru neîndeplinirea unor obligații contractuale față de traderi sau furnizori de inputuri agricole.

”În situația declarării stării de calamitate se creează premisele ca fermierii să se poată prevala de cadrul legislativ instituit în situația neîndeplinirii unor obligații contractuale, fără aplicare de sancțiuni. În lipsa adoptării măsurilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, fermierii vor fi în imposibilitatea respectării clauzelor contractuale privind livrarea cantităților de produse angajate prin contract, prin neaplicarea clauzei contractuale cu privire la forța majoră de care aceștia ar putea beneficia în relația cu cumpărătorul, ceea ce ar conduce la perturbarea pieței”, se arată în documentul publicat de MADR.

Potrivit proiectului de act normativ, starea de calamitate înseamnă ”răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de tipul de risc de secetă pedologică, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat al acesteia şi necesar pentru înlăturarea eventualelor răspunderi contractuale și sancțiuni pe care le pot avea fermierii în relațiile comerciale.”

Starea de calamitate de secetă pedologică va putea fi declarată de Comitetul județean pentru situații de urgență, prin hotărâre, cu acordul prefectului, se mai arată în proiectul de OUG de pe site-ul ministerului Agriculturii.

Starea de calamitate se declară la nivel local, al municipiului București sau județean, atunci când din analiza Rapoartelor sinteză cu pagubele la culturile agricole, asociate fenomenului meteorologic de secetă pedologică, întocmite de către Grupurile de suport tehnic pe baza proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi, reiese că suprafața calamitată depășește 50% din suprafața agricolă a localității/județului. Starea de calamitate se declară pe an agricol sau campanie agricolă, după caz și după producerea efectelor fenomenului de secetă pedologică.

Așa se alege praful de agricultură, prin iluzia adoptării unei OUG privind declararea stării de calamitate Revista Fermierului DR. ING. ȘTEFAN GHEORGHIȚĂ - FERMIER Miercuri, 16 Septembrie 2020 Ministerul Agriculturii a publicat și a pus în dezbatere publică pe pagina sa de internet, la rubrica „Transparență decizională”, un proiect de act normativ, o „OUG privind declararea stării de calamitate de către Comitetele județene pentru situații de urgență pentru fenomenul de secetă pedologică”, care de fapt este o mare minciună electorală sau de altă natură, cu rol de a calma spiritele din agricultură, și așa foarte încinse și pe bună dreptate, mai ales după protestul cu tractoare al fermierilor din județul Constanța.

Din expunerea de motive a OUG am reținut - ,,În situația declarării stării de calamitate se creează premisele ca fermierii să se poată prevala de cadrul legislativ instituit în situația neîndeplinirii unor obligații contractuale, fără aplicare de sancțiuni. În lipsa adoptării măsurilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, fermierii vor fi în imposibilitatea respectării clauzelor contractuale privind livrarea cantităților de produse angajate prin contract, prin neaplicarea clauzei contractuale cu privire la forța majoră de care aceștia ar putea beneficia în relația cu cumpărătorul, ceea ce ar conduce la perturbarea pieței. Totodată, situația ar putea avea un impact major negativ la nivel social asupra fermierilor și a membrilor familiilor acestora, prin punerea în executare a clauzelor contractuale pentru nerespectarea obligațiilor prevăzute în acestea și plata unor despăgubiri”.

După cum rezultă din expunerea de motive mai sus prezentată, oricine o citește, ar înțelege că fermierul calamitat va fi apărat în raport cu prevederile contractuale neexecutate (adică nerespectate) deoarece se declară starea de calamitate.

Mai mult,  această înțelegere este întărită și de modul de redactare al art. 2 alin. 1, unde se arată că: ,,Starea de calamitate reprezintă răspunsul la o situaţie de urgenţă de amploare şi intensitate deosebite, determinată de tipul de risc de secetă pedologică, constând într-un ansamblu de măsuri cu caracter temporar, proporționale cu nivelul de gravitate manifestat al acesteia şi necesar pentru înlăturarea eventualelor răspunderi contractuale și sancțiuni pe care le pot avea fermierii în relațiile comerciale”.

Așa cum se observă și este subliniat (n.r. – sublinierea ne aparține), articolul de lege din proiectul de OUG prevede exonerarea de răspundere contractuală și sancțiuni din relațiile comerciale. Adică mai pe înțelesul nostru, ar însemna că se poate invoca forța majoră și fermierul poate dormi liniștit, deoarece nu mai este expus niciunui risc contractual, fapt care din păcate nu este adevărat și în realitate această confuzie intenționată a oficialilor guvernamentali, poate fi asimilată mai multor posibile intenții, cum ar fi:

· Interes electoral și astfel se arată fermierilor preocuparea Guvernului pentru această chestiune solicitată imperativ de către producătorii agricoli;

· O mare lipsă de pregătire profesională a celor care se ocupă de redactarea și justificarea acestor proiecte de reglementări legislative;

· Ambele motive mai sus expuse.

De ce fac această afirmație? Simplu, fiindcă specialiștii în legislație ai MADR ar fi trebuit să le spună oficialilor guvernului, în frunte cu ministrul Agriculturii, domnul Oros (sau cine a mai rămas, cât timp dânsul se plimbă prin țară), că acest proiect poate fi adoptat pentru viitor și nu pentru trecut. Acum poate că respectivii specialiști au studiat la facultățile de ,,top” ale noastre, unde pregătirea profesională nu era neapărat o necesitate. Această afirmație o fac și fiindcă în preambulul OUG se face vorbire de seceta de anul acesta, dar preambulul nu este prevedere legală, iar în text nu se spune nicăeri că s-ar aplica retroactiv, lucru care de altfel nu ar fi posibil legal, deoarece art.15 alin. (2) din Constituție, consacră expres principiul neretroactivității legii: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”. Jurisprudența Curții Constituționale este fermă în sensul unei interpretări riguroase și univoce a acestor prevederi constituționale, nelăsând loc la nici un fel de confuzii în privința modului și cadrului de aplicare a acestui text constituțional explicit.

În acest mod de interpretare există și o logică, fiindcă nu poți schimba regulile după terminarea meciului, iar în cazul nostru la momentul intrării în vigoare a legii campania agricolă de toamnă se va fi terminat de ceva timp. Chiar dacă campania agricolă nu s-ar fi terminat, tot nu era posibilă aplicarea, deoarece contractele se judecă după legea în vigoare la data încheierii lor.

Astfel contractele vor fi derulate după prevederile în vigoare la data semnării contractului, iar prevederea din acest proiect de asimilare a stării de calamitate cu forța majoră își va produce efectele în viitor, adică de la anul.

Acest lucru este întărit și de prevederile actuale în vigoare din Codul Civil unde se prevede posibilitatea invocării forței majore sau cazului fortuit după caz (nefiind același lucru), dar timpul în care poate fi invocat nu este prevăzut expres, deci se stabilește prin prevederile contractuale. Conform practicii contractuale, în general termenul de invocare este de 15 zile de la momentul producerii evenimentului de forță majoră, timp în care trebuie să prezinți documentele doveditoare certificate de Camera de Comerț. Artificiul juridic care se încearcă prin proiectul de OUG, adică alăturarea stării de calamitate la situația de forța majoră, tot nu are nici un efect asupra prevederilor Codului Civil privitoare la modul de invocare.

Astăzi, jumătatea lunii septembrie 2020, data când vorbim, aceste termene sunt caduce, depășite de mult și nu mai sunt de actualitate. Adică cine până la această dată nu a invocat forța majoră este bun de plată.

Poate totuși specialiști în legislație ai MADR s-au gândit și la o găselniță, de genul se adoptă OUG, aceasta își provoacă efectele ori până este atacată de Avocatul Poporului (doar acesta poate ataca la Curtea Constituțională OUG), sau își provoacă efectele până este aprobată prin lege și apoi este atacată la Curtea Constituțională. Problema este că după ce va fi declarată neconstituțională, toate situațiile vor fi repuse în forma inițială, adică iar se reiau executările de unde au rămas, plus haosul care va apărea, doar că atunci va fi un alt vinovat de imagine, ,,nemernica” de Curte Constituțională.

Mai este și o altă situație legată de contractele încheiate în cadrul OIPA și acestea se bazează pe un model de contract aprobat prin HG și care ce să vezi, nu conține clauză de forță majoră și până astăzi nimeni nu s-a sesizat, decât atunci când degețelul  …..a făcut probleme pe la spate, mă înțelegeți.

Revenind la proiectul de OUG, oare marii specialiști juridici din MADR nu s-au întrebat ce forță majoră să invoci la grâu sau orz, când contractul este în întârziere de executare de peste două luni?

Asta dacă domniile lor pricep ce spun, adică de acum două luni trebuia livrat grâul, orzul sau rapița, adică onorată obligația contractuală.

La culturile de floarea-soarelui sau porumb, până la intrarea în vigoare a acestui proiect de OUG, campania agricolă va fi închisă, iar în plus adoptarea noii ordonanțe nu poate schimba termenul contractual pentru invocarea forței majore, care este de 15 zile de la producere. Păi, procesele verbale de constatare a calamităților sunt eliberate de mult și au constatat acel moment al producerii evenimentului, deci nu mai pot fi modificate.

În primăvară scriam despre necesitatea apariției Ordinului 97 privitor la reglementarea constatării și emiterii proceselor verbale de calamitate și unde am motivat necesitatea acestuia și pentru a avea documente care să ateste forța majoră și să poată fi investite la Camera de Comerț.

Nimeni atunci dintre oficialii ministeriali nu au vrut să asculte implicațiile, cu toate că le-am spus public și prin adrese oficiale împreună cu colegii de la Asociația Producătorilor Agricoli din Brăila, dar toți la MADR sunt pricepuți, inclusiv unii colegi fermieri care se joacă de-a liderii naționali ai organizațiilor profesionale. Cu toții la acel moment nu au priceput sau nu au spus nimic, poate din cauza unor orgolii prostești, iar acum mulți fermieri sunt în situația de a suporta pagubele, iar pe unii îi vor costa fermele.

Sacrificarea „în scopuri electorale” a fermierilor

Mai mult, chiar dacă trecem peste motivele de fond privind neretroactivitatea, dar care nu vor fi acceptate de Curtea Constituțională și atenție Curtea poate fi sesizată și de avocații firmelor furnizoare de inputuri sau de cele de comerț cu cereale, mai sunt și motive de formă care vor face aplicarea imposibilă. Iar apropo, pentru cine nu știe încă, aceste firme au avocați și nu de genul specialiștilor de la MADR.

Nu are rost să ne aplecăm asupra modului primitiv de redactare al textului, deoarece în proiectul de OUG nu se definește de exemplu ce semnifică starea de calamitate, fiindcă în nici un caz nu poate fi ,,un răspuns la o situație de urgență”, fiindcă natura nu ne pune întrebări, decât dacă ne vâjie capul din varii motive și vorbim cu copacii. Mai mult, se vorbește de invocarea stării de calamitate pentru an agricol sau campanie agricolă, dar astea durează de când până când? Asta dacă este cineva prin minister care are habar.

Domnule ministru aveți cunoștință ce înseamnă an agricol sau campanie agricolă?  Sau colegii dvs., funcționarii specialiști au habar, fiindcă la drept sunt jalnici? De când până când durează, de la Crăciun la Bobotează sau de la Paște la Sf. Maria? Unde este definită această durată? Păi, domnilor până aprobați OUG intrăm în noul an agricol 2020-2021, deci cum veți face??? În cât timp de la producerea evenimentelor puteți invoca starea de calamitate? Un an, poate doi, hai să fie cinci ca să aveți timp să vă organizați și să vă lămuriți ce înseamnă fiecare termen, asta și deoarece la câți luați banii degeaba prin minister, să vă ajungă timpul.

Ar mai fi o întrebare pentru onor conducerea MADR, cu contractele bancare sau financiare ce faceți?? Deoarece conform textului din proiect se poate invoca forța majoră în toate relațiile comerciale, adică inclusiv bănci, IFN, firme de leasing, deoarece nu s-a definit clar despre ce anume contracte vorbim. Nu mai discutăm că acum contractele sunt civile toate, nemaiavând un Cod Comercial, dar trecem peste astfel de detalii care sunt mărunte. V-ați gândit bine ce faceți, că aruncați băncile în constituirea de provizioane de risc și afectarea rezultatelor financiare? Ați vorbit și cu domnul Câțu sau domnul Isărescu, sau chiar credeți că aveți habar de economie și nu trebuie să mai vorbiți cu nimeni? Poate de economia de cunoaștere, fiindcă în rol de manageri la agricultură sunteți la pământ și habar nu aveți de implicațiile deciziilor pe care le luați. Eu sper totuși ca cineva să judece aceste documente.

Oare v-ați gândit la posibila reacție emoțională a tuturor acestor firme, gen furnizori de inputuri sau firme de comerț cu cereale care, pentru a evita orice riscuri, de mâine pot introduce la încasare biletele la ordin care sunt la scadență și pentru a nu mai fi aplicabilă OUG pe care o fluturați acum? Sau la faptul că băncile, în baza contractelor, pot trece la rambursarea anticipată a creditelor care sunt deja scadente și să nu mai acorde credite de restructurare a datoriilor? Ați prevăzut în OUG ce se întâmplă în cazurile de genul acesta? Asta în cazul teoretic că OUG aceasta ar avea aplicabilitate.

Dar să vă mai întreb și de faptul ipotetic că această OUG își produce efecte, celelalte firme ca furnizorii de inputuri, celebri traderi, adică firme de comerț cu cereale, poate bănci, IFN sau firme de leasing, ele cum invocă forța majoră la rândul lor? Fiindcă asta nu scrie pe nicăieri, sau nu v-ați gândit?

Apropo, soluția la acest moment, și APA Brăila a spus-o din aprilie și e cam singura acum, este acordarea de linii de credit pe termen de minimum trei ani cu garanții de stat și care să poată fi folosite și la rambursări de credite scadente. Nu mai puteți acorda și subvenționarea dobânzii fiindcă înseamnă notificarea Comisiei Europene și mai trec două luni până la implementare, ceea ce va duce la situația să nu mai aveți ce credita.

Mai mult, noi la APA Brăila suntem INGINERI AGRONOMI, iar astfel de lucruri nu noi ar fi trebuit să le știm, ci cei care sunt la Direcția Juridică sau cum îi mai spune acum. Domnule ministru, faceți-vă milă de ei și schimbați echipa, că iau banii degeaba.

Realitatea este una singură pentru fermieri, se încearcă în scop electoral acoperirea incompetenței în gestionarea acestei mari calamități, adică a secetei, prin promisiunea unei rezolvări iluzorii, care din păcate nu mai este posibilă. Iar singurii care încă odată, fără scrupule, sunt sacrificați, sunt fermierii.

Alo, treziți-vă oameni buni, că praful se va alege de agricultură cu actualii specialiști de la MADR!!!

Domnilor de la MADR, mai vorbiți și cu cei care se pricep, că tot prostii ies pe ,,ușă la dvs”!!

……………………….LEGISLATIV...………………….INTERNE

Un nou pesticid natural ucide dăunătorii şi agenţii patogeni folosind molecule care „reduc la tăcere” genele acestora Mioara Stoica 15.09.2020

Tehnologia dezvoltată de o echipă spaniolă de la Consiliul Superior de Cercetări Ştiinţifice (CSIC[footnoteRef:1]) şi Universitatea Politehnică din Valencia (UPV[footnoteRef:2]), se bazează pe producerea rapidă şi ieftină a unor cantităţi mari de molecule de ARN bicatenar, capabile să neutralizeze genele dăunătorilor şi agenţilor patogeni ai plantelor. [1: https://www.csic.es/actualidad-del-csic ] [2: http://www.upv.es/ ]

Cercetătorii de la Institutul de Biologie Moleculară şi Celulară a Plantelor (Instituto de Biologia Molecular y Celular de Plantas -IBMCP), un centru mixt al CSIC şi UPV, au dezvoltat o nouă tehnologie care va ajuta la lupta, în mod natural şi într-un mod ecologic, împotriva dăunătorilor şi agenţilor patogeni care afectează culturile, informează agenţia SINC.

Această alternativă la pesticidele chimice se bazează pe dezvoltarea moleculelor de ARN bicatenar (dsRNA) capabile să „reducă la tăcere” genele dăunătorilor şi agenţilor patogeni care afectează plantele. Metoda, care a fost deja brevetată, face posibilă producerea acestor molecule rapid şi la un preţ redus.

Echipa de la IBMCP (CSIC-UPV), coordonată de cercetătorul José Antonio Darós de la CSIC, a folosit bacteriile Escherichia coli ca factor bio, un organism model în biologia moleculară, care poate fi cultivat şi manipulat într-un mod foarte simplu.

„Dacă un nematod, o insectă sau un alt artropod ingerează aceste molecule dsRNA, acestea pot muri sau, în cele mai bune cazuri, le poate modifica creşterea. Prin reducerea la tăcere a genelor lor, molecula dsRNA poate pune capăt vieţii agentului patogen sau dăunătorului sau cel puţin să le sperie, astfel încât să nu aleagă acea plantă pentru a se hrăni”, a explicat Darós.

Alternativă la pesticidele chimice

Moleculele dsRNA constituie o alternativă naturală cu mare potenţial împotriva pesticidelor chimice. Este o nouă generaţie de produse fitosanitare care respectă mediul. Până acum, problema era că, pentru a o obţine - fie prin transcriere în vitro, fie prin sinteză chimică - preţul era foarte mare.

„Metoda noastră depăşeşte acest neajuns şi permite obţinerea acestor molecule la un cost foarte mic, dacă îl comparăm cu metodele tradiţionale”, a subliniat cercetătorul.

În ceea ce priveşte forma sa de aplicare la culturi, Darós subliniază că este un domeniu în plină dezvoltare. Ideea este că acestea pot fi aplicate plantelor în acelaşi mod ca şi în cazul altor produse fitosanitare sau alţi regulatori de creştere. Moleculele de dsARN ar rămâne pe frunza recoltei, acţionând direct împotriva insectelor.

Acestea pot fi, de asemenea, asociate cu nanomateriale care facilitează intrarea lor în plantă. În acest caz, aceştia ar putea ataca selectiv agenţii patogeni care sunt implantaţi în cultură, precum şi alte tipuri de dăunători. Ar fi un fel de nanomedicină care eliberează fitosanitarul natural, dsRNA, într-un mod controlat, protejând astfel cultura",a precizat omul de ştiinţă. Surse: CSIC, SINC, Creative Commonns

RĂSPUNSUL UNUI FERMIER STRĂIN CÂND A FOST ÎNTREBAT DE CE A ALES SĂ LUCREZE PĂMÂNTUL DIN ROMÂNIA!Agroinfo 15 septembrie 2020

PĂMÂNT ROMÂNESC. Un fermier străin, venit dintr-o țară din Europa ca să lucreze terenul agricol din România, a fost întrebat de agricultorul român Constantin Anghel de ce a ales să vină în România să lucreze pământul când țara lui e mai dezvoltată economic decât a noastră. Răspunsul dat de fermierul străin l-a lăsat fără cuvinte pe agricultorul român.

Pe un fermier străin care e în România l-am întrebat: mă, ce te-a făcut pe tine să vii în România când la voi în țară este extraordinar de bine? Spune-mi, ca să știu și eu, să nu mor prost. Zice: păi, pe noi, Guvernul ne cheamă și ne spune, vă duceți în țările astea, pentru ca noi să lucrăm pământul și să asigurăm siguranța alimentară a poporului nostru. M-a lăsat mască!

E dintr-o țară europeană și m-a lăsat surprins. Deci, așa este. Tu, ca stat și ca Guvern, ai obligația ta, e literă de lege să poți să asiguri siguranța alimentară a poporului tău. Dacă se întâmplă ceva, nu ne dă nimeni! Pentru că nu o să ne dea bine. (...) Ceea ce ne amăgim noi acum cu ajutorul de la Uniunea Europeană nu e același lucru. Ne pot ajuta cu bani mulți, a povestit fermierul Constantin Anghel, județul Călărași, luni seara la Agro TV.

Și schimbăm banii între noi? Că mâncare nu găsim, l-a completat fermierul Adrian Rădulescu, invitat și el în emisiune. Adrian Rădulescu a mai spus că nu suntem pregătiți pentru a ne confrunta cu o mare foamete, iar foamea este cea mai cruntă boală de pe pământ, transformă omul în animal de pradă. (...) Trebuie să ne pregătim din timp, să facem o strategie alimentară.

DECIZIA MADR CARE SALVEAZĂ DE LA PENALITĂȚI FERMIERII AFECTAȚI DE SECETĂ! Agroinfo , 15 septembrie 2020

STARE DE CALAMITATE. Ministerul Agriculturii a publicat astăzi, pe site-ul oficial, un proiect de ordonanță de urgență care le permite Comitetelor județene pentru situații de urgență, cu acordul prefecților, să declare stare de calamitate la nivel de localitate sau județ în cazul în care suprafața calamitată de secetă depășește 50% din suprafața agricolă a localității/județului.

Decizia Ministerului Agriculturii ar trebui să-i ajute pe fermierii care au contracte încheiate pentru livrarea produselor agricole și care nu-și pot respecta obligațiile contractuale din pricina secetei care le-a distrus culturile agricole. Astfel, agricultorii nu vor fi nevoiți să plătească penalități pentru neonorarea contractelor, starea de calamitate fiind asociată unui caz de forță majoră.

Ținând cont de problemele întâmpinate de către fermierii afectați de secetă, în special imposibilitatea îndeplinirii obligațiilor contractuale de livrare a produselor agricole primare, imposibilitatea obținerii de către toți fermierii părți în cadrul unor contracte comerciale a avizelor de forță majoră de la Camera de Comerț și Industrie a României sau de la camerele de comerț județene, pentru atestarea existenței cazurilor de forță majoră și a efectelor acestora asupra executării obligațiilor comerciale. (...) 

În situația declarării stării de calamitate se creează premisele ca fermierii să se poată prevala de cadrul legislativ instituit în situația neîndeplinirii unor obligații contractuale, fără aplicare de sancțiuni.

În lipsa adoptării măsurilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, fermierii vor fi în imposibilitatea respectării clauzelor contractuale privind livrarea cantităților de produse angajate prin contract, prin neaplicarea clauzei contractuale cu privire la forța majoră de care aceștia ar putea beneficia în relația cu cumpărătorul, ceea ce ar conduce la perturbarea pieței, este argumentată decizia MADR în proiectul de act normativ.

Potrivit proiectului de ordonanță de urgență, starea de calamitate se declară la nivel local, al municipiului București sau județean,atunci când din analiza Rapoartelor sinteză cu pagubele la culturile agricole, asociate fenomenului meteorologic de secetă pedologică, întocmite de către Grupurile de suport tehnic pe baza proceselor-verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturi, reiese că suprafața calamitată depășeste 50% din suprafața agricolă a localității/județului.

Starea de calamitate se declară pe an agricol sau campanie agricolă, după caz și după producerea efectelor fenomenului de secetă pedologică.

Declararea stării de calamitate este asimilată forței majore. Comitetul județean pentru situații de urgență declară prin hotărâre, cu acordul prefectului, starea de calamitate de secetă pedologică la nivel de localitate/județ.

În termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Instituția Prefectului pune în aplicare prevederile prezentei ordonanțe de urgență, precizează proiectul de ordonanță de urgență.

ANSVSA: REGULI NOI PENTRU TRANSPORTUL ANIMALELOR VII! Agroinfo, 16 septembrie 2020

CE DOTĂRI TREBUIE SĂ AIBĂ O MAȘINĂ CA SĂ FIE AUTORIZATĂ ANSVSA pentru TRANSPORT ANIMALE VII!

OFICIAL. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a publicat, pe site-ul oficial, un proiect de ordin prin care modifică Norma sanitară veterinară privind procedura de înregistrare/autorizare sanitar-veterinară a unităţilor/centrelor de colectare/exploataţiilor de origine şi a mijloacelor de transport din domeniul sănătăţii şi al bunăstării animalelor.

Potrivit proiectului de ordin, pentru categoriile de mijloace de transport animale vii pentru călătorii rutiere de lungă durata care deţin autorizaţie sanitar-veterinară la data intrării în vigoare a prezentului ordin, reprezentanţii direcţiilor sanitarveterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti efectuează o nouă evaluare şi emit o autorizaţie sanitar-veterinară în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile de autorizare sanitar veterinară.

Condițiile generale care trebuie îndeplinite de mijlocul de transport folosit pentru animale vii:

Mijlocul de transport este proiectat, construit și întreținut astfel încât:

a) să se evite rănirea şi suferinţele animalelor şi să se asigure siguranţa acestorab) să permită accesul la animale, pentru a se asigura îngrijirea şi inspectarea acestorac) să nu permită căderea, rănirea sau evadarea animalelord) să permită o manevrare rapidă şi uşoară e) să poată fi curăţat şi dezinfectat uşor f) să asigure protecţie împotriva condiţiilor meteorologice nefavorabile g) să se asigure condiţii igienice şi eliminare (cu depozitarea temporară) a scurgerilor de urină şi fecale h) să asigure o ventilaţie naturală sau artificială corespunzătoare i) să fie prevăzută o compartimentare cu pereţi rezistenţi, fără a împiedica posibilitate animalelor de a ajunge la apă j) să fie prevăzut cu un sistem de marcare vizibil indicând prezenţa animalelor k) podeaua este rezistentă, nealunecoasă uşor de curăţat şi de dezinfectat, garantând confortul necesar în funcţie de specie, numărul de animale, durata călătoriei şi condiţiile meteorologice

l) există dispozitive pentru încărcare/descărcare:(i) cu podea rezistentă, nealunecoasă, care poate fi curăţată şi dezinfectată uşor(ii) cu protecţie pe părţile laterale pentru prevenirea rănirilor, suferinţelor sau căderilor (iii) cu înclinaţie corespunzătoare faţă de planul orizontal după cum urmează:- înclinaţie maxim 20° adică 36,4% faţă de planul orizontal (pentru porci, viţei, cai) - înclinaţie de maxim 26° şi 34' adică 50% faţă de planul orizontal (pentru oi, bovine adulte) (iv) prevăzute cu şipci transversale atunci când înclinaţia este > 10° adică 17,6% din planul orizontal (v) pentru platforme de tip ascensor - sunt dotate cu bariere de siguranţă

m) există condiţii adecvate de iluminat n) pereţii laterali sunt rezistenţi o) spaţiul total prevăzut pentru transportul animalelor: (m2/punte 1) ................................ (m2/punte 2) ................................ (m2/punte 3) ................................ (m2/punte 4) ................................

Cerinţe suplimentare pentru mijlocul de transport:

a) există pereţi despărţitori care pot fi plasaţi în diferite poziţii pentru a asigura compartimente cu dimensiuni adecvate în funcţie de talia şi nr. de animale b) acoperişul are o culoare deschisă şi asigură o izolaţie corespunzătoare c) există compartiment pentru furaje d) echipamentele de hrănire şi adăpare asigură protecţie împotriva intemperiilor e) echipamentele specifice de hrănire sunt fixate corespunzător în mijlocul de transport sau sunt depozitate separat de animale când nu sunt utilizate f) echipamentele de aprovizionare cu apă sunt în stare bună de funcţionare, existând echipamente de adăpare adecvate pentru specia/categoria de animale transportate g) capacitatea totală a rezervorului este cel puţin egală cu 1,5% din sarcina maximă utilă h) rezervoarele de apă sunt conectate la dispozitivele de adăpare din compartimente astfel încât fiecare animal să aibă acces la apă i) rezervoarele de apă pot fi drenate şi curăţate uşor după fiecare călătorie şi echipate cu sisteme de verificare a nivelului apeij) sistemul de ventilaţie trebuie să fie capabil să asigure o distribuţie uniformă printr-un flux minim de aer cu o capacitate nominală de 60 m3/h/KN sarcină utilă k) sistemul trebuie să poată funcţiona timp de cel puţin 4 ore, independent de motorul vehiculului l) este echipat cu sistem de monitorizare a temperaturii, precum şi cu mijloace de înregistrare continuă a temperaturii m) senzorii sunt plasaţi în interiorul vehiculului în zonele în care pot înregistra cele mai aspre condiţii climatice n) este echipat cu un sistem de alarmă care avertizează conducătorul atunci când temperatura ajunge la limitele maxime sau minime o) este echipat cu un sistem de navigaţiep) este echipat cu senzori pentru sistemul de navigaţie care să furnizeze date referitoare la închiderea /deschiderea clapelor de încărcare

Finanţe personale. Comvex inaugurează cel mai mare terminal de cereale din Portul Constanţa după investiţii de 56 mil. euro. Investiţiile au început în 2017 şi au fost finanţate de Raiffeisen Bank şi EximBank Tibi Oprea 16.09.2020,

CEO: Vrem să devenim un hub şi credem că ne vom dubla rezultatele financiare. Operatorul portuar Comvex Constanţa (simbol bursier CMVX) se pregăteşte să inaugureze cel mai mare terminal de cereale din Portul Constanţa, cu o capacitate de 200.000 de tone, şi să devină un hub cerealier, în urma unei investiţii de 56 mil. euro (inclusiv TVA) începute în 2017 şi finanţate de un consorţiu de bănci format din Raiffeisen Bank şi EximBank.

„Acest terminal este de natură să dubleze activitatea pe care Comvex o are. Dorim să devenim un hub şi apreciem că vom putea ajunge cu succes la cel puţin dublarea rezultatelor financiare. Investiţia a fost de circa 56 de milioane de euro plus TVA şi a fost începută în 2017“, spune Viorel Panait, director general şi preşedinte al CA al operatorului.

„Este un consorţiu de bănci, Raiffeisen Bank şi Exim Bank, care au participat la finanţarea investiţiei, iar în ceea ce priveşte garanţiile, cu sprijinul Exim Bank am obţinut şi o garanţie a statului român sub aspectul montajului financiar. Ceea ce facem noi în condiţiile acestea este că prin conversia unei dane de mare adâncime pe de o parte şi realizarea unui terminal de mare viteză pe de altă parte, am reuşit să mărim de patru ori viteza de operare a navelor în Portul Constanţa, cu reale consecinţe în ceea ce priveşte eficacitatea transportului maritim. Ratele de lucru la care noi ne angajăm pentru navele de mare capacitate în acest context sunt de 40.000 de tone pe zi.“

Locaţia dispune de diferite avantaje logistice precum cea mai adâncă dană din Marea Neagră şi Mediterana de Est, cea mai rapidă viteză de încărcare, capacitate zilnică de trei ori mai mare decât media actuală a Portului Constanţa şi deschiderea către noi pieţe faţă de cele tradiţionale.

Fratii Cioranu – Cum se obtine performanta schimband rasa de ovine 16 septembrie 2020 La o noua editie a emisiunii „Portret de fermier”, realizatorul Ovidiu Ghinea a fost in judetul Arad, la crescatorul de ovine Mihail Cioranu si a fratelui sau Nicolae Cioranu, presedinte Asociatia Romovis.

Fermierul s-a reprofilat acum zece ani de pe ovine de rasa Turcana la cele de rasa Lacaune, ceea ce l-a ajutat să obtina performanta la cantitatea de lapte. Deși aspectul lor fizic nu e la fel comercial cum alte rase de ovine, randamentul la producție – atat de lapte, cat si de miei – l-a facut pe fermier sa ia aceasta hotarare.

„In medie, ovinele au 1,5 litri de lapte, iar unele au si peste doi litri”, a spus fermierul Mihail Cioranu.

Crescatorul de ovine s-a nascut intr-o familie de fermieri de oieri cu traditie, de unde a preluat și a continuat meseria. Acum, dupa investitii si multa munca, se poate bucura si de dotari speciale in ferma, precum o sala de muls. Cu un efectiv de circa 500 de capete mulgatoare, fermierul reuseste in jur de o ora si jumatate sa le termine de muls, datorita performantei aparatelor. Sala de muls Procesul de muls

Cum sa face performanta la o ferma de ovine si care sunt criteriile de ingrijire a animalelor, aflati in materialul video de mai jos.Click pe video:

https://youtu.be/6bDa8JnBno0 Ziua Porumbului la cea de-a XI-editie 15 septembrie 2020

Ziua Porumbului aduna de la an la an tot mai multi participanti, incluzand in primul rand, fermieri din toata țara, dar si firme prestigioase din domeniul agricol.

La cea de a XI-a editie lucrurile au stat cu totul altfel. Fermierii au participat la eveniment din fata calculatoarelor si telefoanelor mobile. Solutia a fost impusa de organizatori pentru respectarea masurilor de siguranta, pe timp de pandemie.

Ziua Porumbului a fost organizata in localitatea Orezu, judetul Ialomita, la ferma fondatorului acestui eveniment – Nicolae Sitaru, președinte APPR. La editia din acest an a fost prezent si Ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Urmariti mai jos un material video realizat de echipa Agro TV chiar de la fata locului.

https://youtu.be/P5rtY9Mdw_4

Soia, o cultura tot mai importanta in Romania 15 septembrie 2020

Dupa cativa ani buni in care soia nu era deloc pe radarul fermierilor romani si rar se regasea in bucatariile noastre, iata ca aceasta planta cu nenumarate intrebuintari se regaseste din nou pe harta agricola a tarii noastre.

Patriciu Feier, tanar fermier din Sannicolau Roman, judetul Bihor, s-a apucat de agricultura in 2013, iar de atunci a pariat pe mai multe culturi, printre care si soia! Click pe video: https://youtu.be/zTxngPMPWzc

LAPAR sub „blestemul” foștilor președinți Revista Fermierului Miercuri, 16 Septembrie 2020 La sfârșitul anului 2011, apărea știrea că președintele  de atunci al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, domnul Nicolae Sitaru, demisiona din funcția deținută, ca răspuns la acuzațiile formulate de o serie de colegi de organizație privind modul de reprezentare a organizației în raport cu autoritățile de la aceea dată, motivul principal declarat fiind nivelul redus al subvenției acordat de către Ministerul Agriculturii. Poate or fi fost și alte discuții sau reproșuri reciproce, dar nu am detalii care să susțină o astfel de afirmație. După discuțiile purtate, domnul Sitaru a decis să facă un pas în spate și și-a înaintat demisia din funcția deținută, de președinte al LAPAR. Poate prea ușor, poate ar fi trebuit să lupte, poate ar fi trebuit să facă altfel, greu de spus, iar domnia sa și cei implicați știu cel mai bine.

Cert este că domnul Sitaru nu a blocat cu nimic tranziția spre o nouă formulă de conducere și în Consiliul Director lărgit care s-a reunit atunci s-a luat decizia de a-l numi în funcția de președinte interimar pe domnul Laurențiu Baciu, fermier din Bacău, care și-a dat acceptul pentru a se înhăma la această treabă, lăsând să se înțeleagă că lucrurile se vor schimba și că toate se vor îndrepta în favoarea fermierilor. Tot domnia sa avea să fie candidatul unic la Congresul convocat în 2012 și unde a fost ales în funcția de președinte fără a avea emoții în privința votului, iar ca formula să fie aproape perfectă, deoarece perfect este doar Dumnezeu, domnul Sitaru era ales membru în Consiliul Director, iar apoi la alegerile din 2016, domnul Laurențiu Baciu obținea un al doilea mandat, iar domnul Sitaru era ales vicepreședinte.

A urmat o ,,domnie tumultuoasă” de șapte ani și ceva sub conducerea fermă, poate ,,feroce” cum se exprima prin 2015 un ziarist, a domnului Laurențiu Baciu, dar a venit în 2019 un sfârșit la fel de agitat și tragic, finalizat cu o acuzație de delapidare, cu reținere pentru 24 de ore, urmată de punerea sub control judiciar de 60 de zile a președintelui de atunci. Această situație a dus la autosuspendarea președintelui Baciu și numirea unui președinte interimar, în persoana domnului Gheorghe Albu, iar în februarie 2020 a urmat organizarea unui congres, de unde a rezultat o conducere contestată până astăzi de o parte din asociațiile membre ale LAPAR. Astfel avem în prezent o organizație, poate cu notorietatea cea mai mare (nu neapărat cea mai bună), numită LAPAR, blocată deocamdată legal în propriile acțiuni sau inacțiuni, după caz. Spun asta deoarece pe 14 august 2020, o primă instanță a decis respingerea cererii de înscriere a noilor organe de conducere ale Ligii rezultate în urma congresului din februarie 2020, în registrul specific al Judecătoriei Sectorului 1 (decizia nu este definitivă, fiind cu drept de apel), ceea ce înseamnă că actuala conducere în acest moment nu este opozabilă terților – adică altor organizații, instituții, autorități.

De ce am considerat că este nevoie de acest articol? Mai ales datorită faptului că cei implicați în această organizație ar fi bine să reflecteze la problemele trecutului și la modul cum astăzi ele influențează prezentul, și cum poate o analiză a celor responsabili din această organizație să ducă la găsirea unor soluții, dar nu doar pentru unii, ci pentru toți membrii care au simțit nevoia de a intra în această organizație și care au simțit nevoia de reprezentare și să aibă unde să meargă să-și spună necazurile și nevoile.

Știu că voi fi acuzat de multe, dar acest material, pentru cine va dori să îl citească la rece, se dorește o analiză jurnalistică și nu opinia unui membru, iar LAPAR este cu certitudine un subiect pentru presa agricolă și nu numai, așa cum sunt toate organizațiile profesionale și care își doresc statutul de asociație publică. Ca principiu, dacă sunt asociații care nu doresc să fie analizate și supuse criticii publice, atunci să acționeze discret, precum lojile masonice sau alte organizații similare și nu mai există nicio problemă.

Revenind la ,,o scurtă istorie” a LAPAR în perioada domnului Baciu, aceasta a fost caracterizată, după opinia mea, de o puternică activitate mediatică, unde prezența în mass-media, la fel de fel de reuniuni și întâlniri, discuții cu autoritățile, era efervescentă, dar chiar dacă supăr, doar atât, efervescentă, fiindcă din păcate și LAPAR, și alte organizații profesionale înțeleg să stea doar în imaginea ,,liderului providențial”, dar pe care până în prezent eu nu l-am văzut sau identificat.

Tonul organizației prin vocea președintelui său era destul de agresiv, dar, din păcate, în anumite momente, cu elemente de agresivitate ,,animalică”, care personal nu cred că au făcut bine, deoarece jignirile nu sunt ușor digerate de nimeni. Amintesc aici replicile președintelui Baciu cu domnul Viorel Matei sau apoi cu fermierul Arnaud Perrein sau cu domnii Sitaru și Cornel Stroescu. Nu mă pronunț asupra faptului cine a avut dreptate sau nu, deoarece informațiile găsite sunt puține și uneori neconcludente, dar în mod cert tonul nu a fost cel mai academic, asta, ca să fiu elegant, iar dreptul la opinie nici în glumă nu trebuie sancționat, dacă dorești a avea o activitate vie în cadrul organizației, în condițiile în care aici activitatea se bazează pe voluntariat, nu pe salariu.

În perioada anilor 2012-2019, LAPAR, prin vocea președintelui său, domnul Laurențiu Baciu, a atins multe dintre problemele cronice ale agriculturii, cum era vânzarea terenurilor fără minim de control, valoarea și plata subvențiilor, comasarea terenurilor, modul de organizare a exploatațiilor agricole, folosirea și dezvoltarea irigațiilor, organizarea camerelor agricole sau a fondurilor mutuale pentru asigurări, dar structura legislativă adoptată de parlament sau guvern a fost subțire și de multe ori ineficientă, iar în alte cazuri (prea multe) nu s-a reușit nimic din acest punct de vedere.

Imaginea LAPAR a crescut și pe plan internațional, unde a avut și o conectare europeană, prin adeziunea la ELO, a doua organizație europeană ca mărime și importanță, dar și această afiliere a fost urmată de discuții și scandaluri privitoare la mărimea și plata cotizațiilor, care au rămas nerezolvate până astăzi.

Cred și se poate afirma că mediatizarea realizată în perioada 2012-2018 a fost fără precedent în istoria LAPAR și poate dacă se privește în lumina unor victorii punctuale, se poate considera că a fost o activitate reușită a organizației, dacă ne referim la obținerea accizei pentru mo