Stiri 4 septembrie 2020 Cursul de schimb 04.09.2020

1 EUR

4.8492

1 USD

4.0915

Prognoza meteo: Vară în septembrie. Ce ne aşteaptă la începutul toamnei, cât cresc temperaturile 4 septembrie 2020, de Ionela Stănilă Toamnă blândă FOTO Alex Botezatu Vara 2020 a fost o vară a recordurilor de temperaturi, a spus la Digi24 Elena Mateescu, directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie(ANM). În multe zile au fost depăşite recordurile maxime zilnice, iar anul acesta poate fi considerat cel mai călduros an din istoria măsuratorilor meteorologice.

Sunt veşti bune şi pentru cei care şi-au prelungit vacanţele. Vara va continua cel puţin până la jumătatea lunii septembrie, însă episoadele cu vreme extremă nu vor lipsi din peisaj. „A fost un an al extremelor meteorologice încă de la debutul lunii ianuarie şi până în prezent şi o vară a extremelor meteorologice. Nu excludem ca şi în România, anul 2020 să se alăture anilor din seria celor mai călduroşi din istoria măsurătorilor meteorologice. Chiar şi primele zile din toamna 2020 vor aduce în atenţia noastră, mai ales pentru zonele din sudul şi sud-estul ţării, valori de 35-36 de grade Celsius. Vorbim pentru prima săptămâna 31-7 septembrie de temperaturi mai ridicate decât în mod obişnuit în aproape toată ţara, iar a doua săptămână 7-14 septembrie păstrează acelaşi semnal, din nou, pentru zona de sud şi sud-est”, a explicat Elena Mateescu. Sâmbătă se încălzeşte din nou

Sâmbătă, vremea se schimbă radical. Vremea se va încălzi şi va fi predominant frumoasă. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare după-amiaza la munte, unde doar izolat vor fi posibile ploi slabe de scurtă durată. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificări pe parcursul zilei în estul teritoriului. Temperaturile maxime se vor încadra între 23 şi 31 de grade, iar cele minime între 10 şi 20 de grade, mai scăzute în depresiuni spre 8 grade. Şi las Bucureşti, temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 30 de grade, iar cea minimă va fi de 14...17 grade.

Duminică, 6 septembrie, căldura se întoarce în vestul şi sudul ţării. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 24 şi 32 de grade, iar cele minime între 11 şi 21 de grade, mai scăzute în depresiuni spre 8 grade. Şi la Bucureşti, temperatura maximă va fi de 30...31 de grade, iar cea minimă de 15...17 grade.

APIA si SUBVENTII

MADR:INFORMARE DE PRESĂ, Vineri, 04 Septembrie 2020 , Ministrul Adrian Oros a susținut vineri, 4 septembrie 2020, o conferință de presă la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Tema a vizat prezentarea măsurilor de sprijin ale MADR în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19. Regăsiți atașat materialul prezentat cu această ocazie.

Noi măsuri de sprijin pentru tinerii fermieri aprobate în Ședința de Guvern Vineri, 04 Septembrie 2020

În Ședința de Guvern din 3 septembrie 2020 a fost aprobată o Ordonanță de Urgență prin care Agenția Domeniilor Statului poate încheia contracte de concesiune și poate întocmi inventarul bunurilor ce alcătuiesc domeniul public al statului pe care le are în administrare, fără înscrierea acestora în sistemul integrat de cadastru şi carte funciară, până la finalizarea Programului Naţional de Cadastru şi Carte Funciară 2015-2023, respectiv până la data de 31 decembrie 2023.

Aceste prevederi se aplică tinerilor de până la 40 de ani, absolvenți ai învățământului de profil, potrivit prevederilor art. 4, alin. (1), lit. c1) din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înființarea Agenției Domeniilor Statului, cu modificările și completările ulterioare.

Prin această măsură este vizată întinerirea generației de agricultori în vederea consolidării competitivității agriculturii, prin practicarea de metode, tehnici noi de producție, digitalizare şi practici prietenoase cu mediul.

Reamintim că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a propus o serie facilități menite să sprijine tinerii fermieri care să completeze sprijinul acordat prin PNDR 2014 -2020, prin submăsura 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, ce este deschisă până la data de 31 octombrie 2020.

Întrucât actualul context socioeconomic influențează semnificativ piața forței de muncă în domeniul agricol și implicit a ratei șomajului, se impune, pe de o parte, necesitatea asigurării unui sprijin tinerilor fermieri prin preluarea exploatațiilor deținute de agricultorii în vârstă, iar, pe de altă parte, posibilitatea concesionării sau arendării terenurilor cu destinație agricolă, libere de contract, în suprafață maximă de 50 de hectare, aparținând domeniului public și privat al statului, aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului, prin atribuire directă, tinerilor de până la 40 de ani, absolvenți ai învățământului de profil, în vederea înființării de ferme.

Facem precizarea că Agenția Domeniilor Statului deține în administrare o suprafață totală de teren cu destinație agricolă de 177.083,572 ha aflată în domeniul public al statului, din care 8.887,3435 ha aflată în domeniul public al statului, liber de contract, neînscris în cartea funciară.

Pentru a veni în sprijinul tinerilor fermieri, prin prezentul act normativ MADR a solicitat instituirea unei derogări de la aplicarea dispozițiilor art. 288 alin. (3) precum și de la cele ale art. 305 alin. (2)-(4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu modificările și completările ulterioare, pentru terenurile agricole, proprietate publică/privată a Statului până la finalizarea Programului național de cadastru și carte funciara, respectiv până în anul 2023.

Măsura a avut în vedere evitarea blocării nejustificate a concesionării terenurilor cu destinație agricolă aflate în domeniul public al statului.

DANCĂ:"Guvernul a aprobat un mecanism de stimulare a companiilor pentru creşterea capitalurilor proprii" J.P. Miscellanea / 04 septembrie

Guvernul a aprobat, prin ordonanţă de urgenţă, un mecanism de stimulare a companiilor pentru creşterea capitalurilor proprii, pentru a trece din zona capitalurilor negative în zona capitalurilor pozitive, a declarat Ionel Dancă, şeful Cancelariei prim-ministrului, conform Agerpres.

"Ministerul Finanţelor Publice a propus un mecanism de stimulare a companiilor pentru creşterea capitalurilor proprii, pentru a trece din zona capitalurilor negative în zona capitalurilor pozitive. După acordarea bonificaţiilor, realizată în acest an pentru IMM-uri şi pentru marii contribuabili, respectiv 5 şi 10%, prin acest mecanism, practic, continuă acest stimulent pentru companii pentru a-şi îmbunătăţi performanţa financiară. Astfel, în cazul în care o companie într-un an fiscal înregistrează o creştere a capitalurilor proprii cuprinsă între 5 şi 25%, se acordă o bonificaţie din impozitul pe profit cuprinsă între 5 şi 10% pentru fiecare treaptă de creştere a capitalurilor proprii. (...) Companiile care înregistrează deja capitaluri proprii pozitive beneficiază de o reducere a impozitului pe profit de 2%. Acest proiect de ordonanţă de urgenţă a fost adoptat în forma finală în această şedinţă de guvern şi va intra în vigoare imediat ce vor fi publicate normele de aplicare ", a declarat Ionel Dancă, joi, la finalul reuniunii Executivului.

DE LA 18 SEPTEMBRIE:Fermierii români vor primi despăgubiri pentru secetă A.P. Macroeconomie / 04 septembrie

Fermierii pot depune cererile de despăgubiri pentru secetă până la 15 septembrie, iar banii vor începe să le intre în conturi trei zile mai târziu, a declarat, vineri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă, citat de Agerpres.

"Primul pachet de scheme, care este din bugetul naţional, are termen de depunere 15 septembrie - pentru secetă, respectiv 29 septembrie - pentru celelalte scheme din sectorul zootehnic. În momentul în care expiră data de depunere, în 2-3 zile putem începe să dăm banii.

Aceste plăţi sunt făcute prin APIA şi posibilitatea ca aceste plăţi să ajungă la ei este mult mai mare. Doar pentru apicultori facem plăţile prin direcţiile agricole judeţene. În rest, toate plăţile le vom face prin APIA. În momentul în care se finalizează înscrierile, acestea se centralizează, se fac câteva verificări, iar, după trei zile, banii vor începe să intre în conturile fermierilor", a arătat ministrul.

El a adăugat că a cerut joi celor de la APIA, într-o videoconferinţă, să facă eforturi mai mari pentru a efectua cât mai repede aceste plăţi.

"Ei au foarte multe activităţi în perioada asta, dar mă bazez pe capacitatea lor şi pe baza de date pe care o au şi capacitatea de a gestiona şi de a livra la timp sumele respective", a mai spus Oros.

Ordonanţa de Urgenţă prin care fermierii afectaţi de secetă pot cere ajutoare de stat a fost publicată în Monitorul Oficial miercuri, după ce a fost aprobată de Comisia Europeană, după cum a anunţat Emil Dumitru, secretar de stat în cadrul ministerului de resort, conform Agerpres.

"Ştim cu toţii că este un an agricol foarte greu. Nimeni nu şi-a dorit să trecem prin secetă şi COVID. În Monitorul Oficial de astăzi (miercuri - n. r.) a fost publicată Ordonanţa de Urgenţă numărul 148/2020, care reglementează modul de acordare a sprijinului. Avem decizia Comisiei Europene de aprobare a schemei de ajutor de stat. Este un ajutor de stat excepţional, pentru că celelalte state au mecanisme precum fondul mutual: fermierii cotizează la un fond şi, dintr-un euro despăgubiri, 60 de eurocenţi sunt rambursaţi de la Comisia Europeană", a spus oficialul ministerial, care a participat, miercuri, la o conferinţă de presă organizată de Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare.

Potrivit acestuia, pentru ca un astfel de fond mutual să fie înfiinţat şi în România, este nevoie ca fermierii să se asocieze.

"Voi genera o discuţie cu asigurătorii şi cu ASF, astfel încât cei care activează pe piaţa asigurărilor în agricultură să introducă în mod obligatoriu şi seceta ca risc asigurabil", a mai spus Dumitru.

Guvernul a aprobat, pe 24 august, o ordonanţă privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor afectaţi de secetă.

"A fost adoptată ordonanţa pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor afectaţi de efectele secetei. Vorbim despre o schemă de ajutor de stat cu un buget de 850 de milioane de lei pentru un număr de aproximativ 34.400 de fermieri şi o suprafaţă afectată de aproximativ 1,6 milioane de hectare. Valoarea maximă a sprijinului acordat în cadrul aceste scheme de ajutor de stat poate să ajungă până la 925 de lei pe hectar pentru suprafeţele afectate de secetă", anunţa la acel moment şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, conchide Agerpres.

Alianta pentru Agricultura: fermieri, depuneti cererea, pentru a fi despagubiti! septembrie 4, 2020

Alianta pentru Agricultura si Cooperare face apel la fermieri sa se mobilizeze si sa depuna cererea de plata pentru obtinerea despagubirilor, pana la data de 15 septembrie.

„Alianta pentru Agricultura si Cooperare face un apel la fermierii calamitati sa se mobilizeze si depuna cererea de plata completata corect, pana la 15.09.2020. Pot depune cerere si vor primi despagubiri doar acei fermieri care au suprafata afectata de minimum 30% pe fiecare cultura (coloana 2 din cerere, mai mare de 30%)”, se arata intr-un comunicat al asociatiei.

Pana in prezent au fost alocati 852 de milioane lei pentru plata despagubirilor fermierilor afectati de seceta pedologica severa pentru culturile insamantate in toamna anului 2019.

Termenul de depunere este de 10 zile de la publicare, respectiv 15.09.2020, inclusiv, iar in zilele libere de sambata si duminica 5-6 si 12-13, APIA poate lucra pentru a veni in sprijinul fermierilor, fara a fi luate in calcul la numararea celor 10 zile.

„Este recomandabil ca cererea de plata conform Anexa 2 si documentele solicitate sa fie transmise online si deplasat la APIA doar pentru clarificari suplimentare, pentru a evita aglomeratia in prisma riscurilor pandemiei de coronavirus. Procedural, se va trece in cerere suprafata si sumele inscrise in Procesul Verbal intocmit si asumat de Comisia de constatare si evaluare a pagubelor inregistrate la culturile agricole si vor fi trecute randurile de total pe fiecare cultura, de la finalul Procesului Verbal”, precizeaza sursa citata.

Crescatorii de porci pot depune cererea la APIA. Care este valoarea sprijinului? septembrie 4, 2020

APIA informeaza ca se depun cererile de solicitare a ajutorului de stat pentru sustinerea activitatii crescatorilor din sectorul suin in contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, pe o perioada de 20 de zile lucratoare de la publicarea actului normativ in Monitorul Oficial.

Formularul cererii de solicitare a ajutorului de stat se regaseste in OUG nr.150/27.08.2020 publicata in Monitorul Oficial nr.809 din data de 02.09.2020 si poate fi descarcat de pe site-ul APIA.

Cererile se depun la centrele judetene ale Agentiei de Plati si Interventie pentru Agricultura – APIA, respectiv al municipiului Bucuresti, pe raza caruia isi are sediul social sau la centrul judetean al APIA unde a depus cererea de solicitare pentru masura 14 – Bunastarea animalelor – pachetul A) – Plati in favoarea bunastarii porcinelor, din cadrul PNDR  2014-2020.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat, insotita de documentele solicitate poate fi transmisa la centrele judetene APIA, respectiv al municipiului Bucuresti si prin fax, posta sau in format electronic ca document scanat, prin e-mail, cu conditia asumarii prin semnatura de catre reprezentantul legal al beneficiarului pe fiecare pagina a documentului transmis.

Beneficiarii sunt crescatori care detin animale din specia suine, respectiv, intreprinderi individuale si familiale, persoane fizice autorizate, dupa caz, precum si persoane juridice care desfasoara activitate de ingrasare si/sau reproductie a suinelor.

Ajutorul de stat se acorda pe capacitatea de productie detinuta de beneficiar, echivalent UVM, functie de categoriile de suine, respectiv, suine la ingrasat si animale de reproductie.

Beneficiarii trebuie sa indeplineasca cumulativ urmatoarele criterii de eligibilitate:

– sa detina exploatatie cu cod ANSVSA inregistrata/autorizata sanitar veterinar;

– sa desfasoare activitate de ingrasare si/sau reproductie a suinelor in semestrul I al anului 2020, cu exceptia celor care detin exploatatii aflate in imposibilitate de populare din cauza masurilor de restrictie sanitare veterinare generate de evolutia pestei porcine africane;

– sa nu fi solicitat alte tipuri de ajutor de stat pentru aceleasi costuri eligibile in baza Comunicarii CE – Cadru temporar pentru masuri de ajutor de stat de sprijin a economiei in contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01);

– sa nu se afle in reorganizare, faliment sau lichidare in evidentele Oficiului National al Registrului Comertului la data de 31 decembrie 2019.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat este insotita de urmatoarele documente:

a) copie de pe certificatul de inregistrare la Oficiul National al Registrului Comertului al beneficiarului, imputernicire si o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal/imputernicitului;

b) copie de pe documentul de inregistrare sanitar-veterinara/autorizatia sanitar-veterinara, dupa caz;

c) miscarea animalelor pe o luna din semestrul I al anului 2020, din care sa rezulte ca a desfasurat activitate de crestere a suinelor, insusita de conducatorul unitatii sau documente justificative care atesta ca in semestrul I al anului 2020 exploatatia se afla in zona supusa restrictiilor de miscare a suinelor conform Deciziei 2014/709/UE a Comisiei privind masurile zoosanitare de combatere a pestei porcine africane in anumite state membre si de abrogare a Deciziei de punere in aplicare 2014/178/UE;

d) copia schitei grajdului/halei pentru fiecare exploatatie cu cod atribuit de Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor, denumita in continuare ANSVSA, asumata de beneficiar prin semnatura, din care sa reiasa adresa, suprafata utila a spatiilor de crestere pentru beneficiarii care au accesat M 14;

e) copia schitei validata de beneficiar aferenta locurilor de cazare, calculate conform prevederilor Ordinului presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor 202/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare care stabileste standarde minime pentru protectia porcinelor, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru spatiile de cazare care nu se afla in M14;

f) coordonate bancare/trezorerie;

g) pentru beneficiarii care au accesat masura 14  – Bunastarea animalelor – pachetul a) – Plati in favoarea bunastarii porcinelor, din cadrul Programului National De Dezvoltare Rurala –PNDR, 2014-2020, copiile documentelor prevazute la lit.a) – d) si f) depuse impreuna cu cererea de plata/deconturile justificative raman valabile si pentru aceasta schema APIA va prelua datele operate si verificate din aplicatia electronica  de gestionare a masurii M14  – Bunastarea animalelor – pachetul a) – Plati in favoarea bunastarii porcinelor, din cadrul PNDR 2014-2020, referitoare la documentele beneficiarilor pentru exploatatiile cu cod ANSVSA.

Cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent in lei, ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproductie (scroafe si scrofite).

Valoarea totala ce poate fi acordata pentru fiecare beneficiar nu poate depasi  echivalentul in lei a 100.000 euro.

Ajutorul de stat poate fi cumulat cu alte forme de sprijin acordate in conformitate cu Comunicarea CE – Cadru temporar pentru masuri de ajutor de stat de sprijin a economiei in contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), fara a depasi echivalentul in lei a 100.000 euro pentru acelasi beneficiar.

By lantulalimentar 2020-09-04

Guvernul a împărțit fermierii în două categorii: cei care dețineau la iulie 2020 între 5 – 90 UVM și cei care dețineau la 1 iulie 2020 peste 90 UVM.

Pentru cea de-a doua categorie, a emis Ordonanța de Urgență nr. 149 din 27 august 2020. Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial în 2 septembrie. Termenul de depunere a documentației este de 20 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a Ordonanței de Urgență. Deci, termenul final este 29 septembrie! Reamintim că fermierii care dețin un efectiv mai mare de 90 de femele adulte din specia bovine înregistrate în RNE, în exploatații cu cod ANSVSA, la data de 1 iulie 2020 încasează 100 euro/cap de animal, dar nu mai mult de 100.000 de euro per exploatație. Documentația necesară: cererea al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1, însoțită de următoarele documente:a) copie de pe B.I./C.I. al/a beneficiarului, certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului al beneficiarului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal;b) registrul exploatației emis de operatorul Sistemului național de identificare și înregistrare a animalelor, din care rezultă efectivul de bovine deținut la data 1 iulie 2020, pentru exploatația/exploatațiile cu cod atribuit de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, denumită în continuare ANSVSA, înscrisă/e în cerere;

Fermierii din cealaltă categorie, cei care dețin femele adulte din specia bovine cu vârsta de minimum 24 luni la data de 1 iulie 2020 și un efectiv între 5 UVM și 90 UVM sunt sprijiniți în baza Măsurii 21 Măsura specifică de acordare a unui sprijin temporar cu caracter excepțional în cadrul FEADR ca răspuns la epidemia COVID. Potrivit unui paragraf din cadrul acestei măsuri, ”Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară care urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021, pe baza unei cereri de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020”.

Atenție! 31 decembrie 2020 este termenul până la care documentația trebuie aprobată de autoritatea competentă, adică de APIA, nu termenul până la care fermierii pot depune actele. Prin urmare, fermierii care dețin un efectiv între 5 UVM și 90 UVM femele adulte din specia bovine ar trebui să se mobilizeze și să depună deja documentația necesară, chiar dacă până la sfârșitul anului mai sunt patru luni.

Solicitantul trebuie sa fie fermier activ și să fie înregistrat la APIA cu cerere unică de plată pentru anul 2020. Fiecare femelă adultă din specia bovine pentru care se solicită sprijin, trebuie sa aibă vârsta de minimum 24 luni la data de 1 iulie 2020.Bugetul aproximativ este de 60.000 mii euro, iar ajutorul per beneficiar va fi de maxim 7000 Euro și va fi acordat în funcție de dimensiunea exploatației, astfel:✅ Între 5 UVM – 10 UVM – 1000 Euro✅ Între 11 UVM – 20 UVM – 2500 Euro✅ Între 21 UVM – 30 UVM – 3500 Euro✅ Între 31 UVM – 40 UVM – 4750 Euro✅ Între 41 UVM – 50 UVM – 5000 Euro✅ Între 51 UVM – 60 UVM – 6000 Euro✅ Între 61 UVM – 70 UVM – 7000 Euro✅ Între 71 UVM – 80 UVM – 7000 Euro✅ Între 81 UVM – 90 UVM – 7000 Euro

Subvenții noi la APIA: Termenele-limită pentru depunerea cererilor – 15 și 29 septembrie!Roxana Dobre Roxana Dobre - 4 septembrie 2020 Termenele limită pentru depunerea cererilor de către fermierii care se încadrează la ajutoarele de stat aprobate de Guvern și care sunt în vigoare după ce au fost publicate în Monitorul Oficial. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a prezentat schemele de plată pentru fermieri de la despăgubirile pentru secetă până la ajutoarele pentru crescătorii de bovine, suine și cel avicol.”Pentru ajutorul de stat acordat pentru secetă avem termen 15 septembrie pentru depunerea cererilor. Pentru crescătorii de sectorul bovin avem ca termen data de 29 septembrie. În cazul crescătorilor de suine, aceștia pot depune cerererile la APIA până la data de 29 septembrie. Pentru sectorul avicol, cererile se depun tot la APIA iar termenul final este de 29 septembrie 2020”, a spus ministrul.Acesta a anunțat că funcționarii APIA vor primi cereri și în week-end. ”Toate aceste plăți se vor face și prin APIA iar funcționarii vor lucra și în zilele de sâmbătă. Pentru acest lucru am aprobat Ordonanțe de Urgență iar termenele sunt foarte scurte! În momentul în care are loc finalizarea înscrierii, se centralizează cererile, se fac câteva verificări iar în 3 zile după banii o să înceapă să intre în conturile fermierilor. Eu chiar asta am cerut în video-conferință celor de la APIA în această perioadă să facă eforturi mai mari. În această perioadă ei au multe alte lucruri de făcut, se pregătesc pentru avansurile pe care vrem să le dăm mai devreme, fac controalele pe teren pentru subvenții, sunt în echipele mixte care constată pagubele înregistrate la culturile din primăvară. Deci au foarte multe activități dar eu mă bazez pe capacitatea lor de a gestiona și livra la timp sumele respective dar și pe baza de date pe care o dețin”, a spus ministrul.Adrian Oros a mai precizat că pentru plata fermierilor sun două surse de finanțare. ”Din bani europeni am pregătit legislația adică Ordonanțe de Urgență, și Hotărâri de Guvern cu care o să începem dar și bani europeni rămași neutilizați din măsuri care nu au fost accesate”, a mai spus Oros.Decizie la APIA: Funcționarii vor lucra și în weekend pentru a primi cererile fermierilor! Roxana Dobre Roxana Dobre - 4 septembrie 2020 Decizie de ultimă oră luată de conducerea Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA). Directorul general al instituției a decis să le comunice funcționarilor din toată țară rugămintea de a primi cereri pentru despăgubirile acordate pentru secetă dar și pentru subvențiile plătite pentru pierderile cauzate de pandemie și sâmbăta și duminică. Atenție, aceste zile sunt ”bonus” iar calendarul oficial rămâne cel cu zilele lucrătoare în funcție de schema pe care o solicitați.Directorul general al APIA, Adrian Pintea, a decis să vină în sprijinul fermierilor și să mobilizeze funcționarii agenției de plăți să primească cererile pentru fermieri și în week-enduri. În paralel APIA desfășoară controalele în teren și efectuează și alte plăți care sunt programate pentru această perioadă.Mai mult, o parte dintre centrele APIA au început deja să anunțe în mediul online programul de week-end pentru primirea cererilor:Astfel fermierii pot depune la APIA următoarele solicitări:-Ajutorul de stat pentru culturile înființate în toamna anului 2019, afectate de seceta pedologică. Cererile se depun de astăzi, joi 3 septembrie într-un interval de 10 zile lucrătoare, plus week-ndurile aferente perioadei. Cererile se depun la Centrele locale/ judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al Municipiului Bucureşti pe raza cărora/căruia a fost depusă Cererea unică de plată în Campania 2020.Ajutorul de stat se acordă beneficiarilor care au înființat în toamna anului 2019 următoarele culturi: – grâu, secară, triticale, orz, orzoaică, ovăz, rapiță.Beneficiarii trebuie să îndeplinescă cumulativ următoarele condiții :a) să deţină proces-verbal de constatare şi evaluare a pagubelor, încheiat până la data de 15 iunie inclusiv, în care procentul de calamitare este de peste 30% aferent culturii calamitate;b) suprafața calamitată să reprezinte un procent de peste 30% din suprafața totală declarată în Cererea unică de plată în anul 2020, aferentă culturii calamitate;c) să fie înregistraţi în evidenţele APIA în anul 2020, cu Cerere unică de plată 2020;d) nu se afla în dificultate, respectiv reorganizare, lichidare sau în faliment la data depunerii cererii de solicitare a ajutorului de stat, în baza evidențelor Oficiului Național al Registrului Comerțului.Potrivit APIA, suprafața pentru care se acordă ajutorul de stat nu poate depăși suprafața culturii declarate în cererea unică de plată depusă în cadrul Campaniei 2020.-Ajutorul de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19 . Cererile se depun de mâine, vineri 4 septembrie, pe o perioadă de 20 de zile lucrătoare. Cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se depun la centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, iar în situația în care dețin mai multe exploatații, la centrul județean APIA pe raza căruia au sediul social sau își au domiciliul, după caz. Cererea de solicitare a ajutorului de stat și documentele justificative se pot transmite și prin fax, poștă sau în format electronic prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură pe fiecare pagină a documentului transmis.Cuantumul ajutorului de stat este de 100 euro/cap femelă bovină adultă (echivalentul în lei). Valoarea totală ce poate fi acordată unui beneficiar nu depășește echivalentul în lei a 100.000 euro.– Ajutorul de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul suin în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19. Cererile se depun pe o perioadă de 20 de zile lucrătoare începând de vineri, 4 septembrie. Cererile se depun la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – APIA, respectiv al municipiului Bucureşti, pe rază căruia își are sediul social sau la centrul județean al APIA unde a depus cererea de solicitare pentru măsura 14 – Bunăstarea animalelor – pachetul A) – Plăți în favoarea bunăstării porcinelor, din cadrul PNDR 2014-2020.Cererea de solicitare a ajutorului de stat, însoţită de documentele solicitate poate fi transmisă la centrele județene APIA, respectiv al municipiului Bucureşti și prin fax, poștă sau în format electronic ca document scanat, prin e-mail, cu condiția asumării prin semnătură de către reprezentantul legal al beneficiarului pe fiecare pagină a documentului transmis. Beneficiarii sunt crescători care dețin animale din specia suine, respectiv, întreprinderi individuale şi familiale, persoane fizice autorizate, după caz, precum şi persoane juridice care desfăşoară activitate de îngrășare și/sau reproducție a suinelor.Cuantumul ajutorului este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,3 UVM pentru porc gras, 0,5 UVM pentru animale de reproducție (scroafe și scrofițe). Valoarea totală ce poate fi acordată pentru fiecare beneficiar nu poate depăși echivalentul în lei a 100.000 euro.Toate informațiile despre această schemă pe puteți citi aici: Ajutor de până la 100.000 euro pentru fermele de porci: condiții, documente necesare, termene plată APIA!–Ajutorul de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol în contextul crizei economice generate de pandemia COVID -19. Cererile se depun pe o perioadă de 20 de zile lucrătoare începând de vineri, 4 septembrie. Cererile se depun la centrele judeţene ale Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, respectiv al municipiului Bucureşti, pe rază cărora își au sediul social sau la centrul județean al APIA unde a depus cererea de solicitare pentru măsura 14 – Bunăstarea animalelor – pachetul b) – Plăți în favoarea bunăstării păsărilor din cadrul PNDR 2014-2020.Cererea de solicitare a ajutorului de stat, însoţită de documentele solicitate poate fi transmisă la centrele județene APIA, respectiv al municipiului Bucureşti şi prin fax sau poştă sau în format electronic prin e-mail. Ajutorul de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol se acordă pe capacitatea de producție deținută de beneficiar, echivalent UVM, în funcție de speciile și categoriile de păsări, respectiv, pui de carne, pui de curcă, găini ouătoare, găini rase grele și pui eclozionați. Cuantumul ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul avicol este de 100 euro/UVM, echivalent în lei, ratele de conversie fiind 0,03 UVM pentru pui de carne, pui de curcă și pui eclozionați, respectiv 0,014 UVM pentru găini ouătoare și găini rase grele.Ajutorul de stat poate fi cumulat cu alte forme de sprijin acordate în conformitate cu Comunicarea CE – Cadru temporar pentru măsuri de ajutor de stat de sprijin a economiei în contextul actualei epidemii de COVID-19 (2020/C91I/01), fără a depăși echivalentul în lei a 100.000 euro pentru același beneficiar.Cultura agricolă cu producție bună, dar fără oameni să o culeagă de pe câmp! Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 4 septembrie 2020 Cultura la care s-au realizat anul acesta producții bune, dar nu sunt oameni să adune recolta din câmp! Una dintre culturile la care s-au realizat producții bune în acest an este cartoful, însă nici cei care au cultivat această cultură nu sunt lipsiți de provocări întrucât riscă să rămână anul acesta cu recolta neculeasă din cauza lipsei forței de muncă generată de restricțiile impuse de pandemia de COVID-19. Cu o astfel de situație se confruntă fermierii din Harghita care, în ciuda faptului că au obținut producții medii de 26 de tone la hectar, nu se pot bucura de acest lucru pentru că nu au cu cine să recolteze.Şeful Direcţiei Agricole Harghita, Torok Jeno, susține că recoltatul cartofilor a început în tot judeţul, iar producţia este una relativ bună, în medie de 26 de tone la hectar, dar problema cu care se confruntă marea majoritate a producătorilor din judeţ este aceea a lipsei forţei de muncă, pe fondul restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19.Torok Jeno a precizat că este destul de greu de asigurat cazarea şi distanţare socială pentru muncitorii aduşi din alte judeţe, motiv pentru care unii producători lucrează cu muncitori mai puţini şi prelungesc timpul de recoltare, alţii folosesc muncitori din zonă, cărora le asigură transportul spre casă, iar o parte dintre ei se îndreaptă spre recoltarea mecanizată.Această problemă cu lipsa forţei de muncă a fost prezentă și în alți ani, dar acum s-a amplificat, din cauza restricţiilor impuse din cauza pandemiei, motiv pentru care recoltarea mecanizată începe să prindă teren.Şeful Direcţiei Agricole Harghita a mai spus că producătorii din judeţ speră într-un preţ bun al cartofului, în contextul în care în acest an au cheltuit sume importante pentru combaterea buruienilor şi pentru stoparea atacului manei.”Deşi primăvara a fost secetoasă, cartoful nu a suferit, pentru că are rezervă de apă din tuberculi. După răsărire, a început o perioadă aproape normală, iar în iunie şi iulie au fost multe precipitaţii, condiţiile fiind favorabile atât pentru dezvoltarea cartofului, dar şi pentru mană. Oamenii au învăţat din greşeala de acum doi ani, când au scăpat mana din mână şi în acest an au cheltuit, au făcut tratamente mai multe şi majoritatea culturilor au fost salvate şi până la urmă avem o producţie de cartofi bună. (…) Dar avem grija preţului, pentru că s-a cheltuit destul de mult şi combaterea buruienilor a fost mai greoaie”, a declarat Torok Jeno, potrivit dcbusiness.ro.Acesta a făcut apel către cumpărători să consume cartofi româneşti, care au calitate mai bună şi sunt mai sănătoşi decât cei aduşi din import.În Harghita, cartoful este cultura de bază şi a fost cultivat, în 2020, pe 7.100 de hectare, în ultimii ani suprafaţa scăzând din cauza preţurilor mici înregistrate la valorificarea recoltei.……………………….LEGISLATIV

Legislaţie românească

Manualul de procedură pentru implementarea proiectelor finanţate prin Măsura 20 - "Asistenţă tehnică" descrisă în capitolul 15.6 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, din 26 .07.2017, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 252/2020 la 04.09.2020

Ordinul nr. 1253/2013 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 241/2020 la 03.09.2020

Ordinul nr. 30/2016 privind aprobarea Manualului de procedură pentru implementarea proiectelor finanţate prin măsura 20 "Asistenţă tehnică" descrisă în capitolul 15.6 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Modificat de Ordin 252/2020 la 04.09.2020

Ordinul nr. 241/2020 privind modificarea şi completarea Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării ruralenr. 1.253/2013 pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 811 din 03.09.2020. A intrat în vigoare la 03.09.2020

Ordinul nr. 252/2020 pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 30/2016 privind aprobarea Manualului de procedură pentru implementarea proiectelor finanţate prin măsura 20 "Asistenţă tehnică" descrisă în capitolul 15.6 din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR Publicat în Mof I nr. 815 din 04.09.2020. A intrat în vigoare la 04.09.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1197/2020 de stabilire a specificaţiilor tehnice şi a modalităţilor în temeiul Regulamentului (UE) 2019/2152 al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile europe ne de întreprindere şi de abrogare a 10 acte juridice în domeniul statisticilor de întreprindere (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 07.09.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1244/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 185/2013 în ceea ce priveşte deducerile din cotele de pescuit alocate Spaniei pentru anii 2020 şi 2023, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 05.09.2020

Regulamentul delegat nr. 1203/2020 de modificare a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte rubrica referitoare la acidul perfluoroctan sulfonic şi derivaţii săi (PFOS) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 07.09.2020

Regulamentul delegat nr. 1204/2020 de modificare a anexei I la Regulamentul (UE) 2019/1021 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte includerea în listă a dicofolului (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 07.09.2020

………………….INTERNESupraproducţie de porumb în vestul ţării!? Liviu GORDEA 04 septembrie 2020

Anul agricol 2019-2020 e aproape de ora bilanţului. Iată ce spun doi fermieri importanţi despre cum a decurs până acum sezonul şi ce aşteptări au de la culturile de primăvară.

Pentru Bogdan Stancu, unul dintre marii exploatatori de terenuri agricole din judeţul Dolj, prima campanie de recoltat s-a încheiat peste aşteptări, realizând producţii superioare mediei ultimilor ani la culturile de toamnă. Spre exemplu, la grâu a recoltat 7,6 tone la hectar în medie, în condiţiile în care 80% din suprafaţa totală alocată acestei culturi (1.300 hectare) a fost însămânţată cu soiuri româneşti - Glosa şi Pitar, creaţia INCDA Fundulea. Dacă nu se grăbea să semneze în februarie contractul cu livrare la termen, profitul său ar fi fost şi mai mare.

„Grâul l-am dat cu 74 de bani kilogramul, dar anul trecut am luat cu 10 bani mai mult. Şi atunci, ca şi acum de altfel, am încheiat contractul înainte ca plantele să răsară. A fost un risc asumat. În schimb, la rapiţă am ieşit mai bine anul acesta. Mi s-au oferit 1.700 de lei pe tonă, ceea ce nu este deloc rău”, constată olteanul. Pe cele 800 de hectare cultivate cu rapiţă a recoltat o medie de 4,2 tone la hectar!

Asigurarea împotriva secetei, o plasă de siguranţă pentru fermieri!

Fermierul din Coşoveni nu este de acord nici cu ajutoarele de stat promise pentru fermierii afectaţi de secetă. „Am văzut cum se plâng unii la televizor că sunt afectaţi de secetă, dar ei au avut 400-500 de litri de precipitaţii pe metrul pătrat. Păi cât ar fi vrut să aibă? Dacă natura nu te ajută deloc, asta e altă poveste. Cine face tehnologie şi se interesează puţin de culturi, nu văd motive serioase să nu obţină producţii. Am avut şi noi aici în zonă perioade cu secetă, dar nu a venit nimeni să declare calamitate. Atâta timp cât există posibilitatea de a te asigura împotriva secetei, nu cred că este normal să intervină statul şi să acorde ajutoare financiare din banii mei şi a altora care plătim sume importante pentru asigurarea culturilor agricole”, susţine Bogdan Stancu.

De ce a renunţat la porumb?

Acesta începuse să recolteze floarea-soarelui, după mijlocul lui august. Pe jumătate din suprafaţă a obţinut în medie undeva la 2,5 tone la hectar. „Avem 700 de hectare însămânţate în primăvară cu floare. Noi am semănat floarea-soarelui mai devreme şi a prins-o seceta. Când au venit ploile era deja cam târziu”, ne-a explicat fermierul. La porumb a renunţat anul acesta. Are doar câteva parcele. S-a temut de secetă, dar regretă pe undeva această decizie.

„Din câte îmi dau seama porumbul ar fi mers mai bine decât floarea. La noi în zonă plantele de porumb s-au dezvoltat destul de bine”, a remarcat el.

Pe lângă floare, în primăvară a înfiinţat şi în jur de 80 de hectare cu mazăre. Terenul pentru semănăturile de toamnă era pregătit la jumătatea lui august. Planul viza o creştere a suprafeţelor cu rapiţă la 1.200 ha, pe lângă cele peste o mie de hectare cultivate în mod obişnuit cu grâu.

Porumbul promite în vest

În schimb, Nicu Avorniciţi, din Terebeşti (judeţul Satu Mare), şi-a pus mari speranţe în campania de toamnă, ţinând cont că şi suprafeţele alocate culturilor semănate în primăvară au fost mult mai extinse. Estimează că va recolta aproape 10 tone de porumb în medie la hectar, chiar dacă, crede el, preţul de vânzare va fi mai mic din cauza supraproducţiei anunţate în vestul ţării.

„Porumbul arată foarte bine. La noi oricum este cultura cea mai profitabilă. Dar am avut parte şi de ploi destul de multe. Plantele sunt încă verzi. După cum se prezintă situaţia, probabil că vom intra la recoltat abia în octombrie, cu vreo două săptămâni mai târziu decât de obicei. Din păcate, asta nu ne avantajează pentru că probabil va exista o presiune pe traderi din cauza supraproducţiei din zona noastră şi a capacităţii de uscare limitate a acestora iar asta va însemna un preţ de achiziţie mai mic”, ne-a mărturisit ardeleanul. Acesta mizează în special pe hibrizii Dekalb. Pe circa 70 la sută din suprafaţă a semănat o singură varietate - DKC4590. „Pe lângă faptul că este un hibrid productiv, are şi proprietatea de a pierde foarte repede apa la maturitate”, îşi justifică acesta alegerea. . Faptul că vom recolta porumbul cu vreo două săptămâni mai târziu decât de obicei nu ne avantajează, pentru că probabil va exista o presiune pe traderi din cauza supraproducţiei din zona noastră şi a capacităţii de uscare limitate a acestora, iar asta va însemna un preţ de achiziţie mai mic, NICU AVORNICIŢI, Fermier din judeţul Satu Mare

Floarea - 3,5 tone la hectar

Pe lângă cele 600 de hectare cu porumb, în primăvară a mai semănat şi 280 de hectare cu floarea-soarelui (hibridul NK Neoma de la Syngenta). Şi în acest caz aşteptările lui Nicu Avorniciţi sunt destul de mari - undeva la 3,5 tone media la hectar. În ceea ce priveşte culturile de toamnă, calculele sunt deja clare.

Grâu de panificaţie la 78 de bani/kg

La grâu a recoltat puţin peste 5,8 tone, însă cu orzul a ieşit mai bine, obţinând o tonă în plus. Mare parte din producţie a vândut-o direct din câmp. A avut de onorat un contract la 79 de bani kilogramul de grâu panificabil, care includea însă şi livrarea la destinaţie. Alte 500 de tone le-a dat cu 78 de bani/kg, dar fără a se mai ocupa de transport. Pe grâul furajer a primit 73 de bani/kg. „Am pierdut cel puţin o tonă la grâu din cauza temperaturilor negative din aprilie şi a frigului de la început de mai. Evident, lipsa precipitaţiilor a fost un alt factor limitativ în ceea ce priveşte producţia”, a concluzionat fermierul sătmărean, care lucrează în prezent 1.460 de hectare, dar se ocupă şi de zootehnie.

PROIECT ELIGIBIL, FINANȚARE PIERDUTĂPentru că nu mai vrea să servească interesele traderilor de cereale şi să vândă producţia la recoltare, proprietarul societăţii Fruct Prest avea de gând să investească într-un siloz cu capacitatea de stocare de 10.000 tone. Proiectul a fost pus pe hârtie şi chiar aprobat de autorităţi, însă a pierdut contractul de finanţare anul acesta. „Va trebui să depun din nou proiectul, pentru că autorităţile se mişcă în reluare. Nu există vreun interes din partea lor”, constată Bogdan Stancu. un articol de LIVIU GORDEA

Pagube URIASE produse de grindina, furtuni si ploile torentiale 4 septembrie 2020

Grindina, furtunile și ploile torențialesunt fenomenele meteorologice care au generat cele mai multe despăgubiri plătite pentru culturi agricole în 2019 și 2018 (96,3%), arată datele furnizate UNSAR, Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România, de către companiile membre.

În contextul fenomenelor meteo extreme din ultimii ani, care provoacă pierderi importante în agricultură, fermierii români își pot proteja investițiile prin intermediul polițelor de asigurări agricole. Cu toate acestea, doar 22% din terenul arabil al României (aproximativ 2 milioane de hectare, din totalul de 8,3 milioane de hectare) este asigurat.

Având în vedere importanța strategicăa sectorului agricol, mai ales în contextul economic provocator generat de pandemia COVID-19, UNSAR lansează astăzi un ghidcu informații utile despre polițele de asigurări agricole dedicat fermierilor. Materialul își propune să răspundă celor mai frecvente întrebări legate de aceste produse și de riscurile asigurate.

Lansarea ghidului vine și în contextul în care fermierii pot beneficia de un program de subvenționare a primelor pentru asigurările de culturi, cu o valoare totală de 40 milioane euro – Submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor”, relansată de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în acest an. Subvențiile pot fi accesate până în noiembrie 2020, condițiile detaliate fiind prezentate pe site-ul MADR.

„Subvenționarea primelor plătite reprezintă un sprijin real pentru fermieri. Volatilitatea fenomenelor meteo din ultimii ani indică o nouă realitate cu care se confruntă sectorul agricolși fermierii -dat fiind inclusiv contextul schimbărilor climatice, al căror impact este așteptat să crească în perioada următoare. Asigurările agricole reprezintă un instrument ce are ca scop stabilitatea financiară a producătorilor agricoli și care îi poate proteja de pierderile cauzate de astfel de fenomene”, a declarat Adrian MARIN, Președintele UNSAR.

Prin achiziția unei polițe de asigurare agricolă, fermierii pot beneficia de protecție financiară împotriva fenomenelor climatice nefavorabile precum inundațiile, grindina, înghețul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torențiale sau ploile excesive de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul, tornada, seceta sau arșița.

România are un potențial important, având a 6-a cea mai mare suprafață agricolă utilizată la nivelul Uniunii Europene, și, totodată, ocupă un loc important în clasamentul european la producția agricolă.Accesarea programelor de asigurări, extrem de importante în susținerea și dezvoltarea sectorului agricol, poate contribui laîmbunătățirea rezultatelor fermelor din România.

Raluca Nodea, fermier Polovragi: “Dragi fermieri, mici crescatori de vaci, nu va panicati!”septembrie 4, 2020 agrimanet

“Dragi fermieri, mici crescatori de vaci, nu va panicati! Termenul de 20 de zile pentru depunerea Cererii de ajutor de stat la APIA este valabil pentru cei care au peste 91 de capete vaci adulte. Noi, astia mici suntem pe masura 21 si termenul de depunere este 31.12.2020 iar banii vor fi platiti cel tarziu 30.06.2021– cel putin asa este anuntat oficial in fisa Masurii 21 care poate fi consultata cu simt de raspundere pe site ul MADR”, Raluca Nodea, fermier Polovragi. Fisa-M21-COVID-19-bovineDescarcă

Fermierii din Romania au fost afectați într-un mod fără precedent de consecințele pandemiei de COVID-19. Restricțiile extinse de circulație instituite în statele membre, cazurile de îmbolnăviri la nivelul anagajaților, precum și închiderea piețelor, restaurantelor și a unităților turistice au creat perturbări în cascadă atât în desfăşurarea activităților tehnologice, dar şi în relațiile economice pe lanțul agroalimentar. Prin urmare, aceste constrângeri au condus la probleme majore de lichidități și de flux de numerar pentru fermieri.

Sectorul cel mai puternic afectat este cel zootehnic, în special pentru categoria fermelor de bovine de lapte şi bovine de carne. Se obsevă o scadere accelerată a ratei de sacrificare provocată de cererea diminuată pe piaţa a cărnii proaspete, şi nu numai.

Fermierii nu pot valorifica animalele, aspect ce la rândul lui generează costuri ridicate de întreţinere, iar pierderile financiare resimțite la nivelul fermierului sunt majore, drept pentru care unii dintre aceștia ori recurg la restrângerea sau încetarea temporară a activității sau chiar ajung să intre în faliment.

Consecințele pandemiei s-au resimțit în: creșterea prețurilor la furaje, în special la furajele concentrate, între 6,2-18%, creșterea prețului energiei cu aproximativ 2,11%, la medicamente cu aproximativ 1,56%. La acestea, se adaugă cheltuielile cu măști de protecție, mănuși de unică folosință și dezinfectanți, ocazionate de măsurile de protecție împotriva COVID-19, luate pe perioada stării de urgență.

Toate aceste costuri au generat o serie de cheltuieli suplimentare atât pentru fermierii care au fost nevoiți să țina în exploație animalele ajunse la perioada de sacrificare dar și pentru fermierii care cresc vaci de lapte care au valorificat producția la aceleași prețuri stabilite conform contractelor încheiate înainte de pandemia COVID 19.

În cadrul acestei măsuri, vor fi sprijiniți fermierii din sectorul zoothenic, respectiv crescătorii de bovine, date fiind pierderile suferite din cauza pandemiei de COVID- 19, pe bază de sumă forfetară raportată la dimenisiunea fermei.

Sprijinul va fi acordat sub formă de sumă forfetară care urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021, pe baza unei cereri de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.

Condiţii de eligibilitate

· Solicitantul trebuie sa fie fermier activ conform definiției în sensul art. 9 din Reg. (UE) nr. 1307/2013, respectiv a legislației naționale și să fie înregistrat la APIA cu cerere unică de plată pentru anul 2020;

· Solicitantul deține minimum 5 UVM femele adulte din specia bovine, înregistrate în RNE, cu condiția de a avea înscrise minim 5 UVM femele adulte din specia bovine pe exploatație cu cod ANSVSA

· Solicitantul nu poate primi sprijin decât o singură dată în cadrul acestei măsuri prin PNDR 2014-2020;

· Fiecare femelă adultă din specia bovine pentru care se solicită sprijin, trebuie sa aibă vârsta de minimum 24 luni la data de 1 iulie 2020.

Sume (aplicabile) și rata sprijinului

Cuantumul maxim al sprijinului este de 7000 Euro / fermier.

Sprijinul va fi acordat în funcție de dimensiunea exploatației, astfel:

· Intre 5 UVM – 10 UVM – 1000 Euro

· Intre 11 UVM – 20 UVM – 2500 Euro

· Intre 21 UVM – 30 UVM – 3500 Euro

· Intre 31 UVM – 40 UVM – 4750 Euro

· Intre 41 UVM – 50 UVM – 5000 Euro

· Intre 51 UVM – 60 UVM – 6000 Euro

· Intre 61 UVM – 70 UVM – 7000 Euro

· Intre 71 UVM – 80 UVM – 7000 Euro

· Intre 81 UVM – 90 UVM – 7000 Euro

Suma forfetară urmează să fie plătită până la 30 iunie 2021, pe baza unei cereri de sprijin aprobată de autoritatea competentă până la 31 decembrie 2020.

Deschiderea de astăzi. Vlad Popescu, CEO Norofert: Primele produse vândute în SUA, probabil în această toamnă Liviu Popescu 04.09.2020,

Joi după-amiază acţiunile NRF se apreciau cu aproape 6% pe un rulaj de tranzacţionare de 1 mil. lei, reacţie pozitivă la rezultatele semestriale ale companiei.

Vlad Popescu, CEO şi preşedinte al producătorului de inputuri agricole ecologice Norofert (simbol bursier NRF), companie cu o capitalizare de circa 88 milioane de lei, se aşteaptă ca vânzările primelor produse pe piaţa americană să aibă loc din această toamnă ceea ce înseamnă că s-ar putea reflecta în raportul anual pe 2020. Cu alte cuvinte, rezultatele semestriale, anunţate miercuri de companie, au fost susţinute de piaţa internă.  https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/deschiderea-de-astazi-vlad-popescu-ceo-norofert-primele-produse-19531331„Preconizăm că primele vânzări în SUA vor veni în această toamnă. Am avut loturi demonstrative care au avut rezultate foarte bune. Evident că piaţa din SUA este foarte dificilă fiind una matură şi cu o competiţie mult mai mare decât în România şi în Europa, dar am identificat o nişă de produse pe care nu le găsim peste Ocean“, spune Vlad Popescu la Emisiunea de Business ZF Live.

Consumul revine în forţă: un plus de 4,7% an/an. România are una dintre cele mai mari creşteri ale consumului din Uniunea Europeană Răzvan Botea 04.09.2020,

Revenirea consumului a fost susţinută de vânzările de bunuri nealimentare, dar vânzările de combustibil au rămas pe minus în iulie 2020 faţă de iulie 2019.

 Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul, cel mai important indicator pentru consumul privat, a crescut în luna iulie 2020 prin comparaţie cu iulie 2019 cu 4,7% în serie brută. Este a doua lună de creştere a consumului, după începerea crizei Covid-19, arată datele furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

La şapte luni, consumul are un avans de 1,2% faţă de primele 7 luni din 2019. Economiştii Băncii Transilvania sunt de părere că evoluţia a fost influenţată de politicile economice, care au contrabalansat efectele negative ale pandemiei.

„În primele şapte luni din 2020 volumul vânzărilor din comerţul cu amănuntul s-a majorat cu 1,2% an/an, incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc fiind contrabalansate de implementarea unui mix relaxat de politici economice“, scrie Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania.

România a avut una dintre cele mai mari creşteri anuale ale consumului în iulie. Astfel, creşterea de 4,8% în iulie an/an (după metodologia europeană) a fost mai mare decât a Poloniei (+,3%), Ungariei (+0,4%) sau Germaniei (+3,5%). Consumul în Bulgaria s-a prăbuşit cu 17,5%, arată datele Eurostat, biroul european de statistică.

În dinamica lunară, România a avut, alături de Portugalia, cea mai mare creştere din Uniunea Europeană a vânzărilor din comerţul cu amănuntul: +3,9% (pe metodologie europeană) în iulie lună/lună. 

Consumul în România a revenit pe creştere, ceea ce este un lucru bun.

Pe termen scurt, consumul este văzut de economişti ca fiind una dintre pârghiile de ieşire din criza economică provocată de pandemia Covid-19. 

În ultimele două luni după căderile abrupte din martie-mai, consumul şi-a revenit şi cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a urcat cu 4,7% an/an în iulie. 

Avansul a fost susţinut în primul rând de vânzările de bunuri nealimentare, care au înregistrat un plus de 10,6% an/an în iulie. Vânzările de alimente, băuturi şi tutun au urcat cu un ritm anual de 4,3%, în vreme ce vânzările de carburanţi au rămas încă pe minus: scădere de 4,1% an/an. Consumul, care a condus creşterea economică din România în ultimii ani, ar urma să contribuie negativ la dinamica PIB din 2020, potrivit estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză. Astfel, consumul final ar veni cu o contribuţie negativă de 0,8 puncte procentuale la scăderea economică de 3,8% din 2020.

Consumul privat ar urma să aducă o scădere de 2,2 puncte procentuale la evoluţia economică din 2020. Consumul guvernamental, ca urmare a achiziţiilor de bunuri şi servicii pentru combaterea crizei medicale, ar urma să înregistreze un surplus. Economiştii BT sunt de părere că ajustarea consumului din 2020 va fi urmată de o redinamizare în 2021 şi 2022.

„Prognozăm o creştere a consumului privat (principala componentă a PIB) cu un ritm mediu anual de 2,8% în perioada 2020-2022, ajustarea din 2020 determinată de incidenţa pandemiei urmând să fie contrabalansată de redinamizarea din 2021 şi 2022“, mai notează Andrei Rădulescu.

Prognoza BT se bazează pe stimulul ce îl va aduce în economia românească programele de susţinere a economiei lansate la nivel european, dar şi de costurile reduse de finanţare.

„Scenariul este susţinut de semnalele de intrare într-un nou ciclu economic, de perspectivele de persistenţă a costurilor reale de finanţare la un nivel redus pe termen mediu şi de continuarea /accelerarea procesului de convergenţă economică europeană, mai ales în contextul programelor lansate la nivelul Uniunii Europene.“

Ajutoare de stat de 47 mil. euro pentru companiile crescătoare de porci şi păsări sub formă de subvenţii directe pentru 2.000 de companii Răzvan Botea 03.09.2020, Comisia Europeană a aprobat două ajutoare de stat pentru companiile româneşti crescătoare de porcine şi păsări de curte. Valoarea ajutorului de stat total urmează să fie de 47,4 mil. euro (aproximativ 230 mil. lei), potrivit reprezentanţilor Comisiei Europene.

„Schemele au fost aprobate în temeiul Cadrului temporar privind ajutoarele de stat. În cadrul schemelor (câte una pentru fiecare sector), bugetul va fi alocat după cum urmează: 24,7 milioane de euro (aproximativ 119,6 milioane RON) pentru sectorul cărnii de porc; 22,7 milioane de euro (aproximativ 109,8 milioane RON) pentru sectorul avicol. În cadrul celor două scheme, sprijinul public se va acorda sub formă de subvenţii directe.

Fiecare schemă dintre cele două va aduce granturi pentru 1.000 de societăţi comerciale active în sectoarele respective. Sprijinul poate fi acordat până la 31 decembrie 2019.

„Comisia a concluzionat că măsurile sunt necesare, adecvate şi proporţionale pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru“, mai notează reprezentanţii Comisiei Europene. 

Cui ii pasă dacă te oprești, sau te încăpățânezi să continui? septembrie 3, 2020 agrimanet sursa foto Radu Teodor

Agricultura romaneasca nu inseamna ministri vremelnici care mai mult incurca decat descurca, nu inseamna comentatori care nu au vazut o palma de taran, nu inseamna lideri la costum care au uitat de talpa tarii, nu inseamna presa agricola ce sta la aer conditionat cand se lucreaza in camp la peste 38 de grade.

Agricultura romaneasca inseamna mulți de Radu Husau care au ales sa continue!

“Anul trecut am pierdut 95% din ce a însemnat cultura de câmp din cauza băltirilor provocate de ploile din mai-iunie.

Cheltuielile au rămas aceleași. Plata inputurilor, arenda, înființarea noii culturi din anul acesta, acoperirea cheltuielilor din fermă sunt lucruri de care nu ești scutit. Cui ii pasă dacă te oprești, sau te încăpățânezi să continui?

Din experiența proprie – nimănui.

Nici despăgubiri, nici eșalonare de rate, nimic. Ești pe cont propriu, pui lacăt sau te încăpățânezi să mergi mai departe.

Anul trecut, pe vremea asta, ma întorceam de la București, după o întâlnire cu conducerea de atunci a ANARZ care era hotărâtă să ne scoată și animalele de la subvenția SCZ.

Ce să faci într-o situație ca asta?

Noi am ales să continuăm, într-o pornire irațională, iar cu ajutorul lui Dumnezeu, anul acesta, avem speranță la o producție bună la câmp.

Și animalele sunt bine.

Dar la fel de ușor, sau chiar mai ușor, puteam să fim istorie!

Dacă în lumea asta nimic nu e sigur, cu atât mai mult nu poți găsi siguranță in agricultura din România.

Curaj, lucrători ai pământului, și Dumnezeu să binecuvinteze strădania voastră!

Când ne rugăm „pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi” nu facem altceva decât să cerem binecuvântarea peste munca lucrătorilor pământului.”

Multumim celor ca tine!

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă: Legea vânzării motorinei, o lege cu impact negativ imediat în agricultură Financial Intelligence 4 septembrie 2020, Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă își exprimă profunda dezamăgire privind votul favorabil din 2 septembrie din Camera Deputaților privind modificarea legii de reglementare a procesului de vânzare a motorinei, care modifică Codul Fiscal și impune obligația pentru intermediarii de carburanți să aibă depozite speciale, potrivit unui comunicat de presă.

În comunicat se precizează: “Adoptarea proiectului de lege care completează articolul 435 din Legea 227/2015 privind procesul de vânzare a motorinei are impact negativ în activitatea operatorilor economici de pe această piață și, în mod deosebit, asupra fermierilor care se aprovizionează cu motorină de la acești comercianți.

Prin adoptarea acestui proiect legislativ, sunt eliminate din piață peste 980 de companii care asigură revânzarea de produse petroliere și care își desfășoară activitatea la nivel național.

Agricultura va fi puternic afectată de această lege, cu impact imediat asupra campaniei agricole de toamnă, în condițiile în care fermierii depind de livrările de motorină pentru derularea lucrărilor agricole specifice acestei perioade.

Semnalăm implicațiile negative pentru fermieri:

· Creșterea prețului motorinei, prin reducerea competiției pe piață (cvasi-dispariția pieței revânzătorilor), rămânând doar cei 6 operatori/producători naționali.

· Imposibilitatea livrării motorinei conform cererilor fermierilor datorită capacităților logistice limitate, într-o perioadă critică de desfășurare a lucrărilor agricole.

· Reducerea perioadei de creditare pentru achiziția motorinei. Furnizorii rămași vor livra numai în baza rapoartelor COFACE, care nu se utilizeaza în cazul companiilor mici (societăți în nume colectiv, PFA-uri).

· Neplata datoriilor către revânzători în condițiile în care fermierii nu mai primesc motorină. Menționăm că motorina livrată în campania agricolă de toamnă poate fi plătită în primăvara anului 2021.

Din analiza noastră, prin aplicarea acestei măsuri, cel puțin jumătate din cererea de motorină pentru agricultură nu va putea să fie accesată de fermieri direct de la furnizorii naționali, atât datorită unor condiții care țin de furnizori, cât și unor condiții care țin de fermieri:

· Livrarea motorinei se face de către furnizorii naționali (cele 6 companii naționale) doar cu plata în avans. Pentru furnizorii naționali de motorină agricultura reprezintă maxim 10% din totalul livrărilor, fapt pentru care multe dintre livrari vor fi efectuate cu întârziere din cauza criteriilor de eficiență/geografice/de finanțare.

· Furnizorii naționali nu livrează cantități mai mici de 7.000 litri (echivalent estimat cu necesarul pentru 100 Ha lucrate pe an) – nu toți fermierii au capacitatea de depozitare autorizată și nici nevoia unei astfel de cantități la o livrare.

· Termenul de plată trebuie să fie susținut de o asigurare COFACE – precizăm că nicio Întreprindere Individuală și nici un fermier înscris ca PFA nu pot să facă o asigurare tip COFACE (asigurare de risc de neplată) – deci se va institui o limitare și o restricție pentru categoriile menționate.

Analiza noastră arată că, la nivelul anului 2019, peste 70% din cererea de piață a fost asigurată de revânzători (aproximativ 200 de companii revânzătoare de motorină pentru agricultură, respectiv aproximativ 250.000 metri cubi motorină), în timp ce doar 30% de furnizorii naționali/producători.

Guvernul României și Consiliul Concurenței au respins proiectul de lege ca fiind anticoncurențial, nejustificat și va distorsiona piața comerțului de motorină. Proiectul a fost denunțat atât de Asociația Română a Petrolului (ARP), cât și de Asociația Distribuitorilor de Produse Petroliere (ADPP).

Reamintim că ordinul OPANAF nr. 3236/2018 prin care operatorii economici cu activitate de comercializare a produselor energetice pe baza atestatelor „fără depozitare” erau obligați să construiască sau să închirieze depozite pentru continuarea activității lor a fost anulat în baza deciziei instanțelor judecătorești.

 Am solicitat Președintelui României să nu promulge legea adoptată de Parlamentul României, Prim-ministrului și Ministrului Agriculturii să susțină demersul către Curtea Constituțională a României pentru excepția de neconstituționalitate a modificării de lege la care facem referire, având în vedere riscurile cu efect imediat asupra lucrărilor agricole din campania agricolă de toamnă, posibilele implicații asupra producției agricole naționale, siguranței alimentare și bunei funcționări a firmelor din agricultură. 

 În acest context, este important să avem în vedere apărarea intereselor statului în ceea ce privește transparența și responsabilitatea financiară, asigurarea liberei concurențe pe piață, fără însă a pune la risc producția agricolă a României”.

Mihai Moraru, întrebare pentru ministrul Oros: De ce acaparați politic organizațiile fermierilor, pe modelul PSD? agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 4 septembrie 2020 Foto: Opinia BuzauMihai Moraru, fermie și totodată fondatorul companiei Agro-Est Muntenia – unul dintre cei mai mari furnizori de inputuri agricole din agricultura românească, a făcut pasul decisiv pentru a se implica și mai mult în sprijinirea fermierilor. În prezent, Moraru deține funcția de președinte al PLUS Buzău, poziție din care expune într-un editorial situația critică în care se află agricultura românească și critică atitudinea ministrului Agriculturii Adrian Oros față de fermierii români, pe care i-a ajutat cu măsuri de sprijin, care ”au rămas doar pe hârtie”.”Din aprilie și până în luna septembrie situația s-a agravat, suprafața calamitată find de trei ori mare, iar culturile de primăvară fiind și ele calamitate în procent de peste 70%, pe o suprafata de minimum 2.5 milioane de hectare. Ministrul Agriculturii, Adrian Oroș, anunța în luna mai, dar și ăn luna iunie, un plan de sprijin dedicat producătorilor locali: granturi pentru investiții în sisteme de irigații, despăgubiri pentru culturile de toamnă, plătite până la finalul lunii iulie, garanții de stat pentru finanțarea capitalului de lucru. Doar că la trei luni distanță, aceste măsuri au rămas doar pe hârtie. Până la data de 1 septembrie, măsurile fie nu erau aprobate, fie nu erau publicate în Monitorul Oficial, chiar dacă aprobarea din partea Comisiei Europene a fost primită încă din 30 iulie.Domnul Oroș a anunțat un nou termen de plată pentru despagubiri: 30 august. Însă, în ședința de Guvern din 19 august, ordonanța de urgență privind schema de sprijin nu era adoptată, pentru că MADR nu avea aprobate toate avizele. Domnul Oros nici nu a fost prezent în ședința de Guvern, având un program mult mai important.La finalul lunii august, prin OUG 148/27.08.2020 publicată în Monitorul Oficial nr. 806 abia în data de 02.09.2020, este aprobat ajutorul de stat, care va fi plătit doar în cuantum de 80% din valoarea anunțată”, arată Mihai Morar.Acesta prezintă în editorialul său și o serie de proiecte de care Ministerul Agriculturii a uitat.”După șase luni de secetă extremă, MADR a uitat de celelalte proiecte: Investiții în sistemul de irigații și regândirea sistemului centralizat. Dacă în luna aprilie, ministerul promitea că va susține irigațiile pentru 800.000 de ha, în luna iunie aflăm că suprafața reală irigată nu a depașit 200.000 de ha. Finanțarea capitalului de lucru: după șase luni încă nu există un proiect functional dedicat agriculturii. Fermierii au aplicat însă pentru programul IMM Invest, însă cei mai mulți, chiar dacă au primit aprobarea băncii, nu au primit și aprobarea fondului până la finalul lunii august. Reorganizarea sistemului de irigații prin reutilizarea apei, prin acumulări sau utilizarea tehnologiilor moderne – toate au rămas blocate în etapa de idee sau de propunere, fără un proiect concret, după șase luni. Promovarea programelor de subvenționare a primelor de asigurare și extinderea bugetului, mai ales că doar 22% din terenul arabil al României este asigurat, potrivit UNSAR”, le reamintește Mihai Morar celor de la conducerea MADR.De asemenea, acesta susține că țara noastră trece printr-o criză agricolă nemaiîntâlnită în ultimii 50 de ani în România, însă cu toate acestea guvernul nu ia în serios acest lucru, neconsiderând seceta un caz de forță majoră.”Începutul de toamnă ne aduce temperaturi caniculare, fără precipitații. Deja este pus sub semnul intrebării rezultatul agricol pentru anul viitor. În multe județe fermierii nu iși pot pregăti terenurile, iar deficitul de apă din sol este uriaș. Este cea mai gravă criză agricolă din ultimii 50 de ani. Iar prețurile cerealelor au crescut considerabil în ultimele 30 de zile, urmand a crește si prețurile alimentelor. Însă domnul Oros evită dezbaterea. Seceta nu este considerată un caz de forța majoră. Nici chiar pandemia de COVID-19 nu poate fi recunoscută ca factor de forță majoră, pentru că legislația este destul de restrictivă în a utiliza aceasta protecție legală. În plus, dacă invoci forța majoră, procedura este complexă, fiind necesare documente de la Camera de Comerț și Industrie, unde nici nu există experți în domeniul agricol pentru a putea acoperi solicitările fermierilor. Vidul legislativ rămas după abrogarea L381/ 2002 privitoare la despăgubirea calamitaților în agricultură le lasă fermierilor doar posibilitatea invocării ordinului 459/2019, privind situatiile de urgență generate de fenomene hidrometeorologice periculoase. Însă acest ordin se referă doar la seceta hidrologica și la aprovizionarea consumatorilor cu apă. Cu toate că, recent, Administrația Apele Romane a anunțat că rezervele din lacurile de acumulare acoperă doar 87% din coeficientul de umplere și că recomandă monitorizarea săptămânală a situației, dar și eliminarea risipei de apă, Guvernul nu pare a lua în serios seceta extremă din anul 2020. Astfel, rămași fără sprijin și fără opțiuni de redresare, fermierii români recurg la proteste. Săptămâna trecută a fost rândul fermierilor din Constanța, săptămâna aceasta este rândul fermierilor din sudul Moldovei. Domnul Ministru a evitat însă un dialog, având programate vizite mai importante. Producătorul român are pentru prima dată calamitate la toate culturile. Sunt mii de fermieri care nu au recoltat în acest an, un singur bob. Ramași cu datorii, cu contracte in derulare neonorate, cu penalitati, inclusiv pentru vânzarea cerealelor, dar și fără o perspectivă clară pentru perioada următoare, mulți se văd nevoiți să închidă fermele sau sa le vândă, dacă ar avea si cumpărător”, scrie Mihai Morar, președintele PLUS Buzău.În încheiere, acesta îi adresează ministrului Adrian Oros câteva întrebări pertinente, de la care, probabil, toți fermierii României așteaptă un răspuns: Oare sunt vinovati fermierii pentru incompetența statului român în a reorganiza și moderniza sistemul de irigații, timp de 30 de ani? Au fermierii o agenție de consultantă funcțională? De ce ANCA a rămas doar un instrument politic, fără impact pozitiv pentru activitatea fermierilor? De ce garanțiile de stat pot fi oferite unor domenii care se confruntă cu restrangerea activitații datorită pandemiei, dar nu și fermierilor afectați de secetă? De ce măsurile de sprijin adoptate pentru a păstra locurile de muncă în Horeca sau în alte domenii afectate de restricții si criză nu pot fi utilizate și pentru a păstra locurile de muncă din domeniul agricol? De ce nu le oferim micilor fermieri spijinul necesar pentru a putea accesa fonduri europene, dar și pentru a accesa submăsura 17 pentru asigurarea culturilor? De ce nu asigurăm un cadru legal coerent pentru a defini clar condițiile de forță majoră și de sprijin în caz de calamitate si răspundere contractuală? De ce ați promis termene care nu s-au putut respecta sau sume care nu se vor plăti? De ce acaparați politic organizațiile și asocierile fermierilor, urmând modelul PSD? De ce nu începem să găndim un fond de susținere al agriculturii, pentru ca la următoarea criză să putem dipune de resurse? De ce, domnule Oroș, nu reușește România sa devină un furnizor important de alimente în Europa, fiind însă un mare importator în regiune? INDUSTRIE ALIMENTARAINS: În iulie 2020, vânzările de alimente au fost mai mari cu peste 5 %, decât în 2019 meatmilk 4 septembrie 2020

Conform comunicatului emis de INS, în luna iulie 2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cu 10,3%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 3,9%.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută cu 4,7%, cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,2%. În perioada 1.I-31.VII.2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de perioada 1.I-31.VII.2019 atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,2%, respectiv cu 0,8%.

Iulie 2020 comparativ cu iunie 2020

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna iulie 2020, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 10,3% datorită creșterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+24,6%), vânzările de produse nealimentare (+6,9%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+6,3%).

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2020, comparativ cu luna precedentă a crescut pe ansamblu cu 3,9% datorită creșterilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+9,0%), vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+2,4%) și la vânzările de produse nealimentare (+1,8%).

Iulie 2020 comparativ cu iulie 2019

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna iulie 2020, comparativ cu luna iulie 2019, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 4,7% datorită creșterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+10,6%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+4,3%).

Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 3,7%. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna iulie 2020, comparativ cu luna iulie 2019, a înregistrat o creştere, pe ansamblu, cu 4,2% datorită creșterilor înregistrate la vânzările de produse nealimentare (+10,3%) şi la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+5,9%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 4,1%.

Perioada 1.I-31.VII.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.VII.2019

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.VII.2020, comparativ cu perioada 1.I-31.VII.2019 a înregistrat o creştere cu 1,2% datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+7,1%) şi vânzărilor de produse nealimentare (+1,9%).

Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 9,5%. Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-31.VII.2020, comparativ cu perioada 1.I-31.VII.2019, a înregistrat o creştere cu 0,8% datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+6,5%) şi vânzărilor de produse nealimentare (+2,0%). Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 9,1%.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICASphera Group, administratorul KFC, Pizza Hut şi Taco Bell, redeschide toate restaurantele şi readuce la muncă angajaţii aflaţi în şomaj tehnic Cristina Bellu 04.09.2020,

Sphera Group (simbol bursier SFG), operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, anunţă redeschiderea tuturor restaurantelor operate de grup la interior în România, ca urmare a deciziei adoptate de autorităţi de a permite funcţionarea spaţiilor din interior ale restaurantelor, barurilor şi cafenelelor, cu respectarea normelor de siguranţă şi igienă de rigoare, începând cu 1 septembrie.

Astfel, începând cu data de 1 septembrie, Grupul are active 157 din 158 de restaurante în toate cele trei pieţe de activitate, respectiv România, Italia şi Republica Moldova.

În plus, compania confirmă că toţi angajaţii KFC, Pizza Hut şi Taco Bell din România aflaţi în şomaj terhnic au revenit la muncă, tot începând cu data de 1 septembrie.

Vânzările consolidate ale Grupului au înregistrat scăderi considerabile în T2/2020, de 54% comparativ cu T2/2019, ajungând la 106,3 milioane lei, cel mai semnificativ impact fiind resimţit în luna aprilie, când majoritatea restaurantelor au fost închise complet, iar activitatea de livrare a fost limitată.

La nivelul primului semestru, Sphera Group a raportat o pierdere netă de 22,3 mil. lei (excluzând impactul adoptării IFRS 16), faţă de profitul de 18 mil. lei obţinut în perioada similară a anului trecut, în timp ce vânzările în restaurante s-au cifrat la 304,5 mil. lei, echivalentul unei scăderi de 31,6%.

Sphera Franchise Group deţine francizele KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România şi dezvoltă brandul KFC şi în Republica Moldova şi Italia. Grupul este controlat indirect de Radu Dimofte (43,7%), Nicolae Badea (21,4%), Lucian Vlad (11,0%) şi alţi acţionari (23,9%).

Red Angus Steakhouse, la 10 ani de la înființare și 6 luni de pandemie: „Am supraviețuit pentru că ne-am adaptat contextului”Adriana Popescu4 septembrie 2020

Cu o istorie de 10 ani în spate, deschis în 2010, în București, ca afacere de familie, restaurantul Red Angus Steakhouse, supraviețuiește perioadei nefericite pe care o traveresează tot domeniul ospitalității cu restricțiile impuse de legislație, cu limitări, dar și cu o gândire proactivă care a determinat, în schimb, adăugarea de noi servicii.

“De la declararea pandemiei și, implicit, de la instaurarea Stării de Urgență, veniturile Red Angus Steakhouse au scăzut dramatic, ajungând la 20-25%, comparativ cu aceeași perioadă din 2019”, a spus pentru FOOD-RETAIL.RO, Ionuț Ivan, co-proprietar Red Angus. Potrivit acestuia, scăderea a fost cauzată, evident, în primul rând, de închiderea la interior a localurilor. Apoi, vremea instabilă, ploile, canicula, absența turiștilor au făcut ca terasele să nu reprezinte o sursă de venit, ci, mai degrabă, o cheltuială suplimentară, într-o perioadă deja complicată, din punct de vedere financiar.

“Am investit bugete importante, din ceea ce acumulaserăm în primele 3 luni ale anului, în amenajarea spațiului exterior localului, pe care l-am făcut conform legislației. La scurt timp, însă, Primăria București a creat noi măsuri, impuse exclusiv localurilor din Centrul Istoric, ceea ce a însemnat realizarea de modificări, reducerea mai mult a spațiului și investiții noi. Această formă de inconsecvență ne afectează major activitatea de zi cu zi și ne confirmă faptul că nu putem concepe o strategie pentru afacerile noastre”, a precizat Ionuț Ivan.

Cum a supraviețuit în acest context afacerea Red Angus?

“Ne-am adaptat contextului și am gândit implicarea noastră mai mult decât din perspectiva încasărilor pe termen scurt. Astfel, au existat o serie de direcții spre care am mers”, ne-a explicat reprezentantul restaurantului.

Printre acestea s-au numărat: funcționarea cu resurse limitate, dar la același nivel de calitate cu care erau obișnuiții oaspeții restaurantului (garantează Ionuț Ivan) prioritizarea siguranței personalului, comunicarea transparentă cu acesta, dotarea cu dezinfectanți, măști, mănuși ș.a., lansarea sistemului de livrare www.redangusdelivery.ro, cu personal propriu, dezvoltarea unui abonament de mese zilnice pentru angajații clienților corporate, lansarea “Family Meals” – secțiunea de mâncare gătită, livrată în cantități mari, clienților din București.

Nu în ultimul rând, merită amintită și mobilizarea echipei Red Angus în lansarea campaniei umanitare „Împreună, împotriva COVID-19” cu strângerea de fonduri pentru cadrele medicaale din prima linie. Prin aceasta, alături de partenerii angrenați, au fost livrate circa 10.000 de meniuri într-o lună către personalul dintr-o serie de spitale.

Povestea Red Angus, pe scurt 

Istorii afacerii de familie Red Angus începea în urmă cu 10 ani, cum spuneam, investiția inițială ridicându-se la 500.000 euro, într-o vreme în care conceptul de restaurant steakhouse nu era foarte cunoscut la noi. Totuși, ambiția lui Dragoș Panait, fondatorul restaurantului – care avea să devină un brand și cu alte servicii, a fost să le aducă clienților iubitori de carne, un loc cu steak-uri diversificate, de calitate, la fel cum se mănâncă în marile restaurante de acest tip din lume.

Prima variantă a restaurantului a fost rezultatul unei perioade de mai bine de un an de analize, planuri de fezabilitate, studierea modelelor operaționale eficiente, de succes. Dragoș Panait voia să creeze un restaurant consecvent, al cărui produs principal să fie carnea de vită. Prioritatea era ca restaurantul să fie bine standardizat, cu proceduri clare. De aceea, în prezent, localul are un manual operațional ce acoperă toate aspectele legate de brand, relația cu clientul, front-of-the-house, back-of-the-house etc. și care, implicit, permite replicarea sa și francizarea, în cele mai bune condiții.

În timp, a devenit unul dintre cele mai longevive și de calitate localuri din nișa sa, recunoscut pentru preparatele premium din carne de vită și evenimentele B2B de succes organizate pentru companii de top din România, implicarea în comunitate și colaborarea cu diferite ONG-uri.

În 2017, era inaugurată divizia de catering ce livra preparate pentru evenimente de anvergură, de până la 500 de persoane.

În 2018, era lansat Steak Me Home – food truck-ul cu preparate din carne de vită, prezent la evenimente faimoase de street food din București și din țară.

În 2020, a fost lansată platforma de livrări la domiciliu www.redangusdelivery.ro.

Partea superioară a machetei

Un restaurant din Capitală a introdus kit-uri cu care clienții își prepară mâncarea acasă fix ca în oraș! Adriana Popescu 4 septembrie 2020 Nevoiți să se adapteze la funcționarea limitată impusă de măsurile legislative în cotextul COVID-19 și cu scăderi ale vânzărilor și/sau restaurante încă închise, până se vor putea repune pe picioare, proprietarii de restaurante nu duc totuși lipsă de imaginație – ei încearcă să-și suplimenteze veniturile cu alte servicii pentru clienți.

Este și cazul rețelei de restaurante Trattoria della Nonna care, înainte de criza COVID-19 funcționa cu un restaurant central și mai deținuse anterior un alt restaurant mare în zona Obor. Criza a determinat-o pe proprietara brandului, Oana Iliescu, să se relocheze într-un spațiu cu terasă, să se extindă cu servicii delivery, dar și mai important, a introdus o noutate absolută pe piața locală: kit-urile Ready Meal, cu mai multe ingrediente pentru preparate, calculate la gramaje per porție, astfel încât cei care evită, totuși, să iasă la restaurant să își prepare acasă mâncarea fix ca în oraș  – pentru că primesc și rețeta!

“Eu văd două utilități ale acestor kit-uri. În primul rând, dacă oamenii vor doar 2 sau 3 porții de paste sau poate chiar una  – le oferim atât cât vor. Nu trebuie să ia un borcan de sos, o pungă de paste, o pungă de parmezan, o conservă de ton sau altceva, ce rămân desfăcute – cheltuie și mai puțin astfel. În plus, sunt și ingrediente de calitate – pentru Horeca, nu atât de accesibile în retail – însă prețurile nu sunt ca la restaurant.  Am gândit aceste kit-uri pentru că oamenii nu mai ies ca înainte, dar ar vrea să mănânce ca la restaurant, apoi, alții nu au timp să gătească sau nu știu. Astfel, sunt variante rapide și gustoase, cu care nu vor da greș pentru că le dăm rețeta”, a explicat Oana Iliescu pentru FOOD-RETAIL.RO.

O altă nouate pe care o aduce brandul Nonna, mai ales odată cu venirea toamnei, este colecția Cămara Nonna – conserve home made, exclusiv naturale – de la murături, la gemuri, dulcețuri și sucuri din diferite fructe. “Vom avea mai multe sortimente – acum avem deja castraveții murați în saramură, puțin picanți, crocanți, cu mărar uscat, gem de piersici și de prune, iar în curând, pregătim și zacuscă și magiun, precum și sucuri naturale. Toate sunt rețete tradiționale, naturale, fără coloranți și conservanți”, a precizat Oana Iliescu.

Carduri de masă integrate în aplicația Netopia ca să comanzi de la restaurant Vlad Andriescu3 Septembrie 2020 News

Up România, în parteneriat cu NETOPIA Payments, oferă posibilitatea de plată online cu cardurile de masă în platforma mobilPay Delivery.

În urma parteneriatului dintre Up România și NETOPIA Payments, cel mai utilizat procesator de plăți electronice din România, posesorii de carduri Up Dejun își pot înrola gratuit cardurile în aplicația mobilPay Wallet.

Cu ajutorul acestui portofel electronic, utilizatorii de carduri de beneficii vor putea face comenzi și plăți online la restaurantele care acceptă cardurile Up România și care vor fi marcate cu un icon specific în secțiunea mobilPay Delivery, din cadrul aplicației.

Pentru ușurința utilizării, selecția de restaurante este geolocalizată în funcție de adresa de livrare.

mobilPay Delivery este o platformă de comenzi dedicată restaurantelor și magazinelor specializate din toată țara și integrată în aplicația mobilă mobilPay Wallet, singurul portofel digital din România cu care se pot face plăți în toate mediile.

Prin intermediul mobilPay Delivery, restaurantele își pot lista produsele, pot gestiona comenzile primite, iar clienții pot face plata online direct în aplicație. Aplicația mobilPay Wallet poate fi descărcată gratuit din Google Play, App Store sau App Gallery, iar cardul Up Dejun poate fi înrolat ușor în contul de utilizator la secțiunea Metode de plată.

„De acum, utilizatorii mobilPay Wallet care vor să comande mâncar