apar-romania.ro · web view2020/08/14  · pe o tarla din poligonul 3 roșiori (comuna răchiți),...

67
Stiri 14 august 2020, a doua parte Afaceri de la zero. Familia Colceriu produce artizanal dulceţuri în Cămara Veronicăi, un mic atelier din Alexandria, şi a ajuns la afaceri de 20.000 de euro 14.08.2020, Florentina Niţu „Ne propunem să creştem producţia şi să dezvoltăm magazinul online. Avem nevoie de câteva zeci de mii de euro pentru dezvoltare şi sperăm să accesăm fonduri europene.“ https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la- zero-familia-colceriu-produce-artizanal-dulceturi- in-19504937 În sudul Câmpiei Române, în oraşul Alexandria din judeţul Teleorman, a luat luat naştere în urmă cu trei ani businessul Cămara Veronicăi, o afacere de familie, apărută din pasiunea pentru inovaţie şi gusturi deosebite în ceea ce priveşte producţia de dulceţuri şi zacuşte, după cum povesteşte Alina Colceriu, fiica Veronicăi – motorul afacerii. „Acum trei ani am amenajat un spaţiu în Alexandria, cu o investiţie minimă de 10.000 de euro, şi am pornit producţia. Încă nu avem utilaje, producem manual. (...) Veronica este mama mea şi ea face bunătăţile din cămară, ea vine cu idei de diferite combinaţii, ea este motorul. Şi soţul meu ne ajută 1

Upload: others

Post on 20-Oct-2020

3 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Stiri 14 august 2020, a doua parte

Afaceri de la zero. Familia Colceriu produce artizanal dulceţuri în Cămara Veronicăi, un mic atelier din Alexandria, şi a ajuns la afaceri de 20.000 de euro 14.08.2020, Florentina Niţu

„Ne propunem să creştem producţia şi să dezvoltăm magazinul online. Avem nevoie de câteva zeci de mii de euro pentru dezvoltare şi sperăm să accesăm fonduri europene.“

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-familia-colceriu-produce-artizanal-dulceturi-in-19504937

În sudul Câmpiei Române, în oraşul Alexandria din judeţul Teleorman, a luat luat naştere în urmă cu trei ani businessul Cămara Veronicăi, o afacere de familie, apărută din pasiunea  pentru inovaţie şi gusturi deosebite în ceea ce priveşte producţia de dulceţuri şi zacuşte, după cum povesteşte Alina Colceriu, fiica Veronicăi – motorul afacerii.

„Acum trei ani am amenajat un spaţiu în Alexandria, cu o investiţie minimă de 10.000 de euro, şi am pornit producţia. Încă nu avem utilaje, producem manual. (...) Veronica este mama mea şi ea face bunătăţile din cămară, ea vine cu idei de diferite combinaţii, ea este motorul. Şi soţul meu ne ajută pe partea de desfacere“, spune Alina Colceriu, fondatoare a afacerii Cămara Veronicăi.

Încă de la început, adaugă antreprenoarea, şi-au dorit să realizeze produsele din materie primă proprie, aşa că au înfiinţat o mică livadă, care anul acesta începe să dea primele roade. De altfel, familia Colceriu colaborează cu producători locali de fructe şi legume din judeţele Teleorman, Dâmboviţa şi Ilfov.

În prezent, în cămară se găsesc în jur de 30 de sortimente de produse: dulceţuri fără zahăr, dulceţuri gourmet, dulceţuri tradiţionale, zacuşte sau sosuri. În portofoliu sunt produse precum dulceaţă de căpşuni cu pinot noir şi condimente, dulceaţă de caise cu păstăi de vanilie şi sâmburi ori dulceaţă de ceapă roşie cu ardei iute. Preţurile dulceţurilor variază între 17 şi 25 de lei. „Facem câteva sute de borcane din fiecare sortiment.“

„În primii doi ani ne-am descurcat cum am putut cu etichetele şi imaginea, după aceea am apelat la profesionişti şi s-a văzut în vânzări schimbarea. Anul trecut am avut vânzări cu 50% mai mari, iar cifra de afaceri a fost 20.000 de euro. Anul acesta, ne aşteptăm la o creştere tot de 50%“.

În anii trecuţi, compania mergea cu produsele la târguri, dar acum s-a mutat în online şi colaborează şi cu platforma Taraba Virtuală. De asemenea, produsele sunt trimise şi în Băcănia Veche şi în Băcănia Bun din Cluj-Napoca. „Pe site-ul nostru, am adus şi producători locali de miere, unturi din nuci, produse naturale aşa cum le-am face noi.“

Alina Colceriu spune că în prezent nu iau în calcul să meargă în comerţul modern - în supermarketuri şi hipermarketuri - cu produsele, deoarece nu le permite capacitatea actuală de producţie şi nici nu îşi doresc să piardă controlul calităţii. 

„Ne propunem să creştem producţia şi să dezvoltăm magazinul online. Avem nevoie de câteva zeci de mii de euro şi sperăm să accesăm fonduri europene. Ne dorim să facem şi  fructe deshidratate, facem teste pentru crackers. (...) Din Bucureşti vin cei mai mulţi clienţi acum, pentru că ne cunosc de la târguri şi s-au mutat în online uşor, dar sperăm să ajungem la clienţi din toată ţara“.

Consumul de carne din Romania creste, insa productia interna este in stagnare august 14, 2020 Cu toate ca zootehnia reprezinta o ramura de baza a economiei Romaniei, ponderea ei in productia agricola a avut o tendinta descendenta in ultimii ani, ajungand la un mini istoric de 27,7%, se arata intr-o analiza a Bancii Transilvania.

Această componentă importantă a agriculturii prezintă un potențial ridicat de dezvoltare, aspect susținut de o serie de factori, inclusiv accesul la materii prime, tendința ascendentă pentru consumul intern de carne, nivelul record al deficitului comercial cu carne, perspectiva continuării procesului de convergență economică europeană și consecințele șocului indus de pandemie.

Consumul intern de carne a înregistrat o tendință ascendentă în ultimii ani, evoluție susținută de majorarea veniturilor populației (în contextul ameliorării climatului din piața forței de muncă) și de reducerea cotei TVA la alimente și servicii de alimentație de la 1 iunie 2015.

Conform estimărilor econometrice elaborate, consumul intern de carne s-a situat peste nivelul potențial începând cu anul 2016 și a înregistrat un nivel record de 1.44 milioane tone în 2018. Această evoluție a fost determinată de creșterea semnificativă a consumului de carne pe locuitor (spre nivelul record de 73.8 kilograme în 2018), factor care a contrabalansat tendința de scădere a populației (spre nivelul minim din anii 1960).

BT: carnea de porc si cea de pasare reprezinta 90% din consumul intern de carne În prezent carnea de porc și carnea de pasăre contribuie cu aproximativ 90% la consumul intern de carne. Pe de altă parte, producția internă de carne s-a consolidat în ultimii ani în apropiere de nivelul de 1.5 milioane tone (greutate în viu), maximul din anul 2007.

Se evidențiază creșterea producției interne de carne de pasăre (peste 40% din total) spre cel mai ridicat nivel de la începutul anilor 1990 (0.63 milioane tone greutate în viu în 2018).

De asemenea, producția de carne de ovine & caprine a consemnat o ușoară ameliorare în ultimii ani.

Pe de altă parte, producția internă de carne de bovine și producția de carne de porcine au înregistrat o tendință descendentă în ultimii ani.

Balanta comerciala intre import si export, deficit de peste 700 milioane euro

Creșterea semnificativă a consumului de carne și consolidarea producției interne au determinat intensificarea deficitului balanței comerciale cu carne, spre un nivel record de peste 700 milioane EUR în 2019.

„Ne așteptăm la creșterea investițiilor în zootehnie pe termen mediu, într-o evoluție susținută de potențialul ridicat al pieței interne, perspectiva echilibrării balanței comerciale, premisele de persistență a costurilor reale de finanțare la un nivel redus și continuarea procesului de convergență economică europeană”, comenteaza dr. Andrei Radulescu, director Analiza Macroeconomica, Banca Transilvania.

CANTITĂȚILE DE LAPTE DE VACĂ IMPORTATE ANUL ACESTA DE PROCESATORII ROMÂNI!Agroinfo 14 august 2020

DATE STATISTICE. Cu cât au crescut importurile de lapte de vacă anul acesta prin comparație cu aceeași perioadă a anului trecut? Informațiile sunt furnizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Potrivit datelor INS, în luna iunie 2020, cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a crescut cu 1,5% faţă de luna mai 2020 și cu 4,8% faţă de luna iunie 2019.

Cantitatea de lapte de vacă colectată de la exploataţiile agricole şi centrele de colectare de către unităţile procesatoare a scăzut cu 0,7% în perioada 1.I–30.VI.2020 faţă de perioada 1.I–30.VI.2019.

Cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare şi produsele lactate obţinute:

Date provizorii;*) Include iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare.**) Datele aferente perioadelor cumulate pot diferi de cele rezultate din însumarea lunilor din cauza revizuirii datelor lunare și a rotunjirilor.r) Date rectificate faţă de cele publicate anterior

Iunie 2020 comparativ cu mai 2020

În luna iunie 2020 comparativ cu luna precedentă, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 1575 tone (+1,5%).

Producţia a crescut la brânzeturi cu 702 tone (+7,3%), în luna iunie 2020 comparativ cu luna mai 2020.

Scăderi ale producției s-au înregistrat la: lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 3332 tone (-16,2%), smântână de consum cu 574 tone (-9,8%), lapte de consum cu 2205 tone (-7,4%) și unt cu 47 tone (-5,0%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a scăzut în luna iunie 2020 faţă de luna precedentă cu 1163 tone (-10,9%).

Iunie 2020 comparativ cu iunie 2019

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, în luna iunie 2020 cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a crescut cu 5030 tone (+4,8%).

Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la următoarele produse lactate: unt cu 136 tone (+17,9%), lapte de consum cu 3656 tone (+15,3%) şi brânzeturi cu 1146 tone (+12,5%).

Producţia a scăzut la smântână de consum cu 344 tone (-6,1%) şi lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 72 tone (-0,4%).

Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut în luna iunie 2020 cu 3454 tone (+57,4%) faţă de luna corespunzătoare din anul precedent.

Perioada 1.I – 30.VI.2020 comparativ cu perioada 1.I – 30.VI.2019

În perioada 1.I – 30.VI.2020 comparativ cu perioada 1.I – 30.VI.2019, cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare a scăzut cu 4073 tone (-0,7%).Producţia de smântână de consum a scăzut cu 109 tone (-0,3%).Creşteri ale producţiei au fost înregistrate la: unt cu 927 tone (+17,6%), lapte de consum cu 20333 tone (+12,5%), lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut, lapte bătut şi alte produse lactate similare) cu 3134 tone (+2,8%) și brânzeturi cu 649 tone (+1,3%).Cantitatea de lapte brut importată de către unităţile procesatoare a crescut cu 21660 tone (+42,8%) în perioada 1.I – 30.VI.2020 faţă de perioada 1.I – 30.VI.2019.

IMPORTANT!Informaţiile din acest comunicat de presă (iunie 2020) surprind impactul crizei COVID-19 şi a măsurilor luate de autorităţi ca urmare a decretării stării de urgenţă pe teritoriul României începând cu 16 martie 2020 şi a stării de alertă începând cu 17 mai 2020;Prin colectarea informațiilor statistice, vom putea monitoriza și informa toți utilizatorii noștri cu privire la efectele COVID-19 asupra economiei și societății noastre.Apreciem sprijinul continuu al respondenților noștri la cercetările statistice derulate de Institutul Național de Statistică și înțelegem dificultățile cu care se confruntă toți furnizorii de date statistice.

Comunicat INS

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA5 minute cu un antreprenor. Alexandru Piţigoi, fondator al Mesange Fromagerie: M-am gândit că e posibil să închid. Dacă nu o să se schimbe situaţia, nu o să mai avem resurse 14.08.2020, Miruna Diaconu

♦ Fromageria are în permanenţă în ofertă 70-80 de tipuri de brânză din circa şase ţări din Europa ♦ Fostul pilot de raliuri a pornit businessul în urmă cu trei ani, după o investiţie de 200.000 euro.

https://www.zf.ro/zf-15-minute-cu-un-antreprenor/zf-15-minute-cu-un-antreprenor-alexandru-pitigoi-fondator-al-mesange-19504742

Restricţiile impuse de  autorităţi cu privire la limitarea răspândirii Covid-19 au efecte semnificative asupra businessului Mesange Fromagerie, în contextul în care cheese-barul nu dispune de o terasă şi în curând antreprenorul fondator nu va mai dispune de resursele necesare pentru ca businessul să supravieţuiască.

„HoReCa nu înseamnă doar câţiva angajaţi din acest sector, ci înseamnă un lanţ mult mai mare de aprovizionare, iar efectele se resimt în lanţ. Fără susţinere din partea statului, nu doar pentru câţiva antreprenori, ci pentru un întreg sistem, este aproape imposibil să se treacă peste această etapă. M-am gândit că este posibil să închid şi, din păcate, oricât de multe eforturi aş face, dacă nu se va schimba situaţia şi nu se vor deschide restaurantele, nu vom mai avea resurse pentru a putea supravieţui. Sunt mulţi bani investiţi, cu foarte multe sacrificii, iar oamenii s-au chinuit să îşi crească businessurile“, a spus Piţigoi în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.

Mesange Fromagerie este un magazin de brânzeturi cu componentă de bistrou, deschis în Bucureşti de antreprenorul Alexandru Piţigoi, un cunoscut pilot român de raliuri şi care deţine afaceri în sectorul auto. Businessul şi-a deschis porţile acum trei ani şi oferă în permanenţă 70-80 de tipuri de brânzeturi. Dacă restricţiile impuse de autorităţi vor persista, restaurantele nu se vor deschide, fromageria riscă să se închidă.

„Acum trei ani am deschis şi am avut o creştere constantă atât a vânzărilor, cât şi a numărului de clienţi şi a gradului de ocupare la mese, am avut o evoluţie frumoasă întreruptă brusc în primăvara acestui an. Am încercat în toată această perioadă să nu concediem pe nimeni, avem cinci oameni şi este foarte greu.“

„Până acum am reuşit să supravieţuim cu mari sacrificii, dar de acum înainte nu mai sunt foarte optimist. Cea mai mare provocare vine din zona de servire din bistro, noi nu avem terasă şi nu cred că soluţia era să ne bazăm pe terasă în condiţiişe actuale“, spune Alexandru Piţigoi.

Fondatorul Mesange Fromagerie este de părere că restaurantele ar trebui redeschise cu anumite restricţii astfel încât businessurile din HoReCa să nu se închidă definitiv. Alexandru Piţigoi spune că pe viitor nu şi-ar mai deschide o afacere în România, ci ar alege o ţară din Europa de Vest.

Mesange Fromagerie este singurul cheesebar din România, care este atât un magazin de brânzeturi de specialitate dar are şi partea de bistro unde clienţii pot servi preparatele. Alexandru Piţigoi a deschis acest business în urma unei investiţii de circa 200.000 euro.

Ion Şoloman, reţeaua de magazine Best Market: Loc de dezvoltare există în piaţă. În lupta cu retailerii străini ai de ales, închizi sau devii mai bun Cristina Roşca 13.08.2020,

Ca magazine, toate funcţionează sub un singur brand, Best Market. Sunt cinci magazine în Bucureşti şi zece în Dâmboviţa.

♦ Reţeaua de magazine Best Market numără 15 unităţi dintre care zece în judeţul Dâmboviţa şi cinci în Bucureşti

♦ Cu afaceri de circa 80 mil. lei, retailerul este unul dintre cei mai puternici jucători independenţi din comerţul alimentar local.

„Povestea Best Market începe acum mulţi ani. Mai exact, între 1992 şi 2010 am fost administratorul reţelei de magazine Ethos care a intrat în faliment. În 2010, în anul falimentului, reţeaua număra 26 de magazine şi aveam 700 de salariaţi“, îşi aminteşte Ion Şoloman (52 de ani), antreprenorul care deţine împreună cu familia sa retailerul Best Market. Tot ei erau şi proprietarii Ethos.

În urmă cu un deceniu, el a negociat cu lichidatorul judiciar şi a decis să preia 7-8 magazine Ethos cu tot cu fondul de marfă şi să meargă mai departe în comerţ. Aşa a apărut reţeaua Best Market.

„La Ethos motivul falimentului a fost faptul că eu am luat o serie de decizii greşite. Voiam să ne dezvoltăm agresiv, exclusiv cu fonduri proprii, fără a apela la bănci. Aveam câte patru deschideri pe lună.“ El îşi aminteşte că în anii aceia a mers cu magazine de 800 mp în localităţi precum Scorniceşti care nici astăzi, un deceniu mai târziu, nu au puterea financiară sau populaţia să suporte o astfel de investiţie.

Berezka va deschide două noi magazine în București, după creșterea vânzărilor din acest an Anca Olteanu 14 Aug 2020 - Interviuri și Analize

De la dubutul pandemiei de Coronavirus în România, vânzările magazinelor cu produse slave Berezka au crescut. Anul acesta, compania a deschis prima franciză și caută noi parteneri, având, de asemenea, în plan, să deschidă două magazine în București până la finalul anului. Din martie până în prezent, vânzările lanțului de supermarketuri Berezka, care vinde exclusiv produse slave şi în special produse ruseşti, au crescut comparativ cu anul trecut, chiar dacă în luna martie au întâmpinat dificultăți.

Anul acesta, compania, care are 7 unități în București, a deschis primul magazin în franciză și analizează posibiltatea de a se extinde în țară.

„Am dezvoltat primul magazin în franciză (un magazin pe care îl aveam deschis din 2015). Rezultatul este bun și suntem în căutare de parteneri pe partea de franciză, care vor să se implice direct. Bineînțeles, dorim în continuare să deschidem și magazinele proprii. Ne gândim să pornim și spre alte orașe. Deocamdată nu am o dată concretă”, a declarat Natalia Frol, directoarea generală a Berezka. 

În contextul în care apetitul românilor pentru produsele slave, precum pește, mezeluri, preparate din carne și băuturi alcoolice, crește, lanțul cu alimente preponderent rusești va deschide în Capitală unul sau două noi magazine și le va moderniza pe cele existente.

„Până la finalul anului mai dorim să deschidem unu-două magazine în București. Totul depinde de disponibilitatea spațiilor comerciale, de poziție și preț. Lucrăm la proiectul de renovare al magazinelor existente și sperăm ca până la finalul anului să renovăm două magazine. Va fi o surpriză plăcută pentru clienții noștri”, explică Natalia Frol.

Berezka are șapte magazine în București și 45 în Bulgaria, unde doar în ultima lună a deschis două francize. Compania are, în țară, 26 de angajați, iar în 2019 a înregistrat o cifră de afaceri de 13 milioane de lei.

Primele magazine Berezka au fost deschise în urmă cu zece ani, în Bulgaria, proprietarul afacerii fiind Viktor Bakurevich, un avocat și antreprenor originar din Siberia. După succesul de la sud de Dunăre, Berezka a deschis, în decembrie 2014, primul magazin în România, pe bulevardul Ion Mihalache din București.

15 minute cu un antreprenor. Bogdan Ciocian, fondatorul cafenelelor Meron: Înainte aveam 140.000 de clienţi la nivelul reţelei, iar acum suntem la 60% din acest număr 13.08.2020, Miruna Diaconu

♦ Pandemia a prins lanţul de cafenele în plin proces de extindere, astfel că proprietarii erau în discuţii pentru deschiderea unei unităţi în Viena ♦ În următorii cinci ani, proprietarii şi-au propus să extindă reţeaua în 7-8 pieţe dezvoltate din Europa.

https://www.zf.ro/zf-15-minute-cu-un-antreprenor/zf-15-minute-cu-un-antreprenor-bogdan-ciocian-fondatorul-cafenelelor-19503142

Bogdan Ciocian, fondatorul cafenelelor Meron, spune că pandemia a dus la o scădere considerabilă a afacerilor reţelei, astfel că odată cu restricţiile impuse de către autorităţi, numărul persoanelor care treceau pragul acestor unităţi a scăzut la circa 60% faţă de acum un an în aceeaşi perioadă.

„Am păstrat multe dintre cafenele pentru livrări sau pentru servirea la geam. Astfel, am reuşit să ţinem deschise cam toate cele 18 unităţi ale noastre în toată perioada aceasta marcată de pandemie. Terasele au făcut o diferenţă majoră. Unde avem terase am reuşit să ajungem cu cifrele undeva la 70% faţă de vara trecută. Noi ajunsesem la 130.000-140.000 de clienţi pe lună în toată reţeaua, iar acum suntem la 55-60% din acest număr. Sunt unele unităţi unde avem scăderi şi mai mari“, spune Bogdan Ciocian, fondatorul cafenelelor Meron, în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor: Cum facem ca economia să funcţioneze în continuare?, un proiect ZF şi First Bank.

Lanţul de cafenele a fost înfiinţat în Cluj-Napoca, acolo unde sunt şi cele mai multe unităţi sub brandul Meron astăzi. Lanţul numără în total 18 cafenele la nivel naţional, în Cluj-Napoca, Bucureşti, Târgu- Mureş, Satu Mare, Zalău şi Oradea. Dintre cele 18 cafenele sub brandul Meron, jumătate sunt administrate direct de companie, iar celelalte sunt administrate în sistem de franciză.

Pandemia a avut efecte negative semnificative asupra businessului lanţului de cafenele, astfel că izbucnirea crizei a venit în momentul în care Meron era în proces de extindere.

„Suntem în şase oraşe, iar perioada asta ne-a stopat extinderea. În continuare avem planuri şi avem discuţii, iar la începutul anului viitor ne propunem să ieşim în afara ţării pe 2-3 pieţe în sistem de franciză.“

„Vrem să extindem zona de prăjire, de prăjitorii în afara ţării, vrem să deschidem mici huburi unde să prăjim cafea şi să o distribuim fie în reţeaua proprie, fie în HoReCa. Aveam discuţii pentru a deschide o cafenea în Viena, ne mai uitam şi la Lisabona, au mai fost discuţii în ultimii ani pentru diverse pieţe, dar au stagnat pentru că a intervenit această pandemie care a pus planurile multor investitori în aşteptare“, spune Bogdan Ciocian.

El adaugă că toate contractele cu partenerii francizaţi au venit din partea celor care şi-au dorit o cafenea sub brandul Meron.

„Aveam de gând să extindem conceptul, iar toţi francizaţii pe care îi avem acum au venit ei spre noi şi toate contractele pe care le avem au venit natural pentru că a fost un concept sustenabil care a funcţionat foarte bine de la început“, precizează fondatorul Meron.

Cafeaua folosită în lanţul de cafenele Meron vine direct de la fermierii producători de cafea din 12-13 ţări precum Guatemala, Panama, Columbia, Brazilia, Peru, Bolivia.

În următorii cinci ani, antreprenorul şi-a propus să extinţă lanţul de cafenele în circa 7-8 pieţe europene dezvoltate, acolo unde cultura cafenelei artizanale este mai cunoscută decât în România. În România industria cafelei de specialitate este una nouă care abia a început să se dezvolte.

Frank Wagner, Lidl România: În pandemie focusul rămâne pe produse alimentare şi va fi la fel şi pe viitor. Avem multe de făcut până la online, nu e prioritar pentru noi. Focusul la noi e pe cifre mari, nu pe lucruri trendy Cristina Roşca 14.08.2020,

Frank Wagner, CEO Lidl România: În pandemie focusul rămâne pe produse alimentare şi va fi la fel şi pe viitor. Avem multe de făcut până la online, nu e prioritar pentru noi. Ne uităm să vedem ce se întâmplă în piaţă, urmărim ce fac colegii din alte ţări, dar vom intra la momentul potrivit. Momentan piaţa are loc de expansiune offline. Focusul la noi e pe cifre mari, nu pe lucruri trendy.

♦ Discounterul german Lidl ocupă ultima poziţie de pe podium conform rezultatelor din 2019 când cifra de afaceri a companiei s-a oprit la un pas de 10 mld. lei ♦ Primele două poziţii sunt ocupate de Kaufland şi Carrefour (la nivel de grup, prin patru companii) ♦ Nemţii de la Lidl au local peste 270 de magazine şi vor să continue expansiunea cu cel puţin 15 unităţi pe an.

„Anul 2019, la fel ca 2018 a fost fenomenal pentru noi, am crescut de patru ori mai repede ca piaţa (cu circa 25% - n.red.). Este al treilea sau al patrulea an când facem asta, fapt ce ne dă încredere pentru viitor”, spune Frank Wagner, executivul ce conduce operaţiunile locale al Lidl în România.

El adaugă că în anul calendaristic 2019 compania şi-a majorat businessul cu 25%, însă în anul financiar (1 martie 2019 - 29 februarie 2020) avansul a fost chiar mai puternic, de 28%.

„Trebuie să ţinem cont de faptul că avansul a venit după un 2018 extrem de puternic. Dacă ar fi să îl descriu, aş spune că 2019 a fost un an la superlativ, în care am deschis 21 de magazine dacă ne raportăm la anul fiscal şi 24 de unităţi în cel calendaristic. Este cel mai alert ritm de la intrarea pe piaţă în 2011.”

Anunţ fără precedent al gigantului Lidl. Nemţii vor RADE TOT în România Cristina Roşca 14 august 2020 ♦ Liderul comerţului local este de circa un deceniu lanţul german de hipermarketuri Kaufland ♦ Lidl este în prezent pe locul 3 în piaţă, după rezultatele din 2019 fiind la distanţă de circa 2 mld. lei de locul 1 ♦ Lidl şi Kaufland sunt reţele „surori“, parte a grupului german Schwarz.

Discounterul german Lidl ar putea deveni lider de piaţă în România în 2020 dacă ritmul de creştere din primele luni ale anului va fi menţinut în următoarea perioadă, spune Frank Wagner, executivul care conduce operaţiunile locale ale retailerului ce are peste 270 de magazine cu preţuri mici. Astfel, nemţii se pregătesc pentru prima poziţie în comerţul alimentar la zece ani de la intrarea oficială pe piaţă în 2011, odată cu preluarea reţelei Plus Discount.

„După evoluţia din perioada martie-iulie (primele luni ale anului fiscal 2020 - n. red.) sunt încrezător că putem ajunge în 2020 numărul unu în piaţă. Urmăm trendul din anii trecuţi. Dacă lucrurile vor merge la fel în continuare, vom termina anul pe primul loc“, spune executivul german.

În 2019 compania a avut afaceri de aproape 10 mld. lei după un avans de circa 25% al vânzărilor.

Astfel, discounterul creşte mai rapid decât piaţa şi decât concurenţa. Spre exemplu, după rezultatele pe anul trecut Lidl ocupă ultima poziţie de pe podium. Primele două poziţii sunt ocupate de Kaufland şi Carrefour (la nivel de grup, prin patru companii). Kaufland spre exemplu şi-a majorat businessul cu 9%, iar francezii cu 11,5%, astfel că discounterul Lidl a câştigat teren şi a redus diferenţa care îl desparte de primii clasaţi.

„Anul 2019, la fel ca 2018, a fost fenomenal pentru noi, am crescut de patru ori mai repede ca piaţa (cu circa 25% - n.red.). Este al treilea sau al patrulea an când facem asta, fapt ce ne dă încredere pentru viitor“, spune Frank Wagner.

Compania a intrat pe piaţă în 2011 şi după ce a cumpărat o reţea de 107 magazine s-a extins de la zero cu 15-20 de magazine noi în fiecare an. Şi planurile de expansiune nu se opresc aici.

„Puterea de cumpărare creşte în fiecare an ceea ce înseamnă că numărul de magazine pentru care e loc în România creşte şi el. Dat fiind că mergem în localităţi de 15.000-20.000 de oameni, încă avem loc de dezvoltare. Am anunţat că următorul pas e la 300 de magazine, dar dat fiind că suntem aproape, putem vorbi în contextul actual de piaţă de 400-450 de unităţi în următorii 5-7 ani.“

De altfel, toţi retailerii străini continuă expansiunea în România tocmai pentru că există o concurenţă acerbă la vârf. În comerţul modern local există peste 3.000 de supermarketuri, hipermarketuri, magazine de proximitate, discount şi cash & carry, cu afaceri cumulate de 68 mld. lei. Aceste reţele mănâncă peste 60% din piaţă, restul fiind împărţit de cei 60.000-70.000 de „chioşcari“. Ponderea acestora scade tocmai în contextul în care jucătorii străini se extind puternic.

Magazinele de tip discount, cum e cazul lui Lidl au venit mai târziu pe piaţă, dar ele cresc mai rapid ca restul formatelor. „Noi suntem un one stop shop. Nu suntem genul de magazin la care mergi de două ori pe zi, ci de 1-2 ori pe săptămână. Tocmai de aceea valoarea coşului de cumpărături e mai mare. Astfel, dacă vii şi cumperi un bax de şase sticle de apă nu vrei să îl cari în mână. De aceea e important să asigurăm parcare în toate magazinele noastre.“

Ultimele luni, marcate de pandemia de Covid-19, au determinat clienţii să vină chiar mai rar la shopping. Scade frecvenţa, dar creşte valoarea coşului.

Unitatea militară din Târgovişte, în care a fost executat Nicolae Ceauşescu, transformată în mall care se va deschide pe 20 august 14 aug, 2020 | ECONOMICA.net

Prime Kapital, dezvoltator și investitor pe piața imobiliară din Europa Centrală și de Est, va inaugura la Târgoviște primul Mall din județul Dâmboviţa, cu o suprafață construită totală de peste 70.000 mp, 1.280 locuri de parcare dintre care 815 în subteran,

Dâmbovița Mall va include și primul hipermarket Carrefour din Târgoviște, în suprafață de aproximativ 9.600 mp, zona de servicii, zona fashion, zona de food court generoasă și o terasă cu un decor deosebit. Mallul e construit pe locul în care funcţiona în perioada comunistă închisoarea în care au fost executaţi Nicolae şi Elena Ceauşescu în decembrie 1989.

Începând cu 20 august, dâmbovițenii se vor putea bucura de o selecție de branduri internaționale și naționale precum: Carrefour Hypermarket, C&A, LC Waikiki, Sinsay, Hervis, House, Cropp, Intersport, Sportisimo, DM, Sizeer, Noriel, New Yorker, CCC, Pepco, Deichmann, Altex, Flanco, Boutique17, Meli Melo, U.S.Polo ASSN, Smyk, Teilor, Kendra, Splend`or, Happy Day, Juba Caffe, KFC, Spartan, Mesopotamia, Bunătăți Ardelenești, Orange, Banca Transilvania, Arsis, Travel Brands, Total Wash, Animax. Totodată, începand cu data de 20 august, dâmbovițenii vor beneficia de un nou spațiu modern al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculări Vehicule Dâmbovița, situat la etajul 1 al Centrului Comercial, unde se vor efectua toate activitățile de înmatriculare vehicule, examinări și eliberare premise auto. Prime Kapital a luat toate măsurile de protecție și siguranță împotriva COVID-19, astfel încât la Dâmbovița Mall siguranța vizitatorilor, angajaților, și personalului auxiliar să primeze.

Pe lângă termoscanarea tuturor vizitatorilor și prezența dispenserelor de dezinfectant, se vor pune la dispoziția dâmbovițenilor și măști de protecție de unică folosință, în mod gratuit la intrările în centru comercial. Dezinfectarea și igienizarea suprafețelor se va face cu rigurozitate, iar aerul condiționat din spațiile interioare va fi împrospătat în flux continuu, fără recirculare.

Odată cu inaugurarea centrului comercial se va lansa, în parcarea exterioară a Dâmbovița Mall și un DriveIn Cinema, ca parte a primei rețele de cinematografe în aer liber cu acces gratuit din România, concept organizat de Prime Kapital și implementat deja în alte 5 proiecte din portofoliul companiei. Cei care doresc să participe trebuie doar să se înscrie online pe platforma www.dambovitamall.ro/cinema. Pentru o experiență inedită, vizionarea se va putea face direct din autoturism fiind disponibile 90 de locuri de parcare sau în gradenă unde vor fi puse la dispoziție 56 de locuri cu respectarea distanțării sociale. Spectatorii vor avea de asemenea posibilitatea de a comanda telefonic mâncare și băuturi de la operatorii de food-court ai centrului comercial, iar livrarea se va realiza direct în zona de eveniment în condiții de maximă igienă și siguranță.

GLOBAL

Vești bune de la OMS: Coronavirusul nu se transmite prin alimente Sorin Breazu , aug. 14, 2020 Oamenii de știință ai Organizației Mondiale a Sănătății au anunțat că virusul SARS CoV-2 nu se transmite prin alimente.

”Nu credem că coronavirusul se poate transmite prin alimente. Dacă am înţeles bine, China caută virusul pe ambalaje, a testat sute de mii şi a găsit foarte puţine, sub 10 probe pozitive”, a declarat cercetătoarea Maria Van Kerkhove, citată de AFP.

Reprezentanții OMS continuă, însă, cu o avertizare: ”virusul poate rămâne o vreme pe suprafețe”, iar unele reguli de siguranță trebuie respectate.

”Oamenii nu trebuie să se teamă nici în ce priveşte alimentele, nici ambalajele alimentare sau lanţul alimentar”, a explicat Michael Ryan, director pentru situaţii de urgenţă la OMS, adăugând: : ”Nu există date care să demonstreze că alimentele sau lanţurile alimentare participă la transmiterea virusului”.

Între timp, în România, epidemia de coronavirus a ajuns în punctul maxim de până acum, ieri fiind înregistrate două recorduri zilnice: de noi cazuri și de decese.

Guvernul condus de Ludovic Orban va analiza, în şedinţa de azi, proiectul de hotărâre privind prelungirea stării de alertă cu 30 de zile, începând cu data de 16 august.

UNIUNEA EUROPEANA

UE a înregistrat un excedent al balanţei comerciale de 20,7 miliarde de euro, în iunie 14 aug, 2020 | Agerpres

Uniunea Europeană a înregistrat un excedent al balanţei comerciale de 20,7 miliarde de euro în luna iunie, când măsurile de izolare din majoritatea statelor membre UE pentru a stopa răspândirea pandemiei coronavirus (COVID-19) au continuat să aibă un impact semnificativ asupra comerţului internaţional cu mărfuri, faţă de un plus de 17,5 miliarde de euro în perioada similară din 2019, potrivit unei estimări preliminare publicate vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat) şi preluate de Agerpres.

În iunie, exporturile celor 27 de state membre ale Uniunii Europene s-au situat la 154,4 miliarde de euro, în scădere cu 9,6% faţă de 170,8 miliarde de euro în perioada similară din 2019, în timp ce importurile UE au scăzut cu 12,8%, până la 133,7 miliarde de euro.

Zona euro a înregistrat în iunie un excedent al balanţei comerciale de 21,2 de miliarde de euro, faţă de un plus de 19,4 miliarde de euro în aceeaşi perioadă din 2019.

Legăturile comerciale ale UE cu partenerii săi comerciali principali s-au modificat în perioada ianuarie - iunie 2020. În timp ce exporturile spre SUA şi Marea Britanie au scăzut cu 9,3% şi, respectiv, 21,5%, cele spre China şi Rusia au scăzut cu 3% şi, respectiv, 8,5%.

De asemenea, importurile UE din SUA şi Marea Britanie au scăzut cu 10% şi, respectiv, 17,5%, cele din Rusia cu 33,6%, iar cele din China au crescut cu 5,1%. În ceea ce priveşte România, datele Eurostat arată că în perioada ianuarie - iunie 2020 exporturile au scăzut cu 18%, până la 28,4 miliarde de euro, în timp ce importurile au scăzut cu 13%, la 37,2 miliarde de euro.

În aceste condiţii, deficitul balanţei comerciale a României s-a situat la 8,8 miliarde de euro în perioada ianuarie - iunie 2020, comparativ cu un deficit de 7,9 miliarde de euro în primele şase luni din 2019.

..................................................

POLONIAPolonia a intrat în recesiune, pentru prima oară după căderea comunismului J.P. Internaţional / 14 august

Polonia a intrat oficial în recesiune, pentru prima dată după căderea comunismului, după ce produsul intern brut (PIB) a scăzut cu 7,9% în al doilea trimestru din 2020, în cifre anualizate, şi cu 8,9% în raport cu trimestrul precedent, a anunţat vineri, într-o primă estimare, oficiul naţional pentru statistici (GUS), citat de AFP, conform Hotnews.

În primul trimestru, PIB-ul Poloniei a scăzut cu 0,4% în raport cu trimestrul precedent dar a crescut cu 1,6% în raport cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

SPANIACel mai vechi restaurant din lume, în pericol din cauza Covid-19 9 August 2020 18:15, Turism

Restaurantul Botin, fondat în anul 1725 în Madrid, Spania, inclus în Cartea Recordurilor drept cel mai vechi restaurant din lume, este în pericol de a fi închis din cauza lipsei de clienţi provocate de pandemia de COVID-19, scrie Digi24.

La fel ca restul restaurantelor, stabilimentul renumit pentru felul său faimos de mâncare, „cochinillo” (purcel de lapte prăjit), a fost închis în urma restricţiilor impuse de autorităţi, pentru prevenirea răspândirii coronavirusului.

„Când am închis restaurantul în timpul pandemiei, am fost devastaţi, pentru că niciodată în istorie, acest loc nu mai fusese vreodată închis, nici măcar în timpul Războiului Civil Spaniol”, a declarat Antonio Gonzalez, managerul restaurantului.

Localul şi-a deschis totuşi porţile pe 1 iulie, dar în prezent serveşte cel mult 60 de clienţi pe zi, comparativ cu cei 600 de clienţi care îi călcau zilnic pragul înainte de pandemie.

Cele mai populare mâncăruri gătite aici sunt „cochinillo” - purcelul de lapte prăjit şi „cordero asado” - friptură de miel la cuptor.

Restaurantul a intrat în Cartea Recordurilor după ce a fost efectuată o investigație independentă pentru a garanta că afacerea îndeplinea cerințele: și-a menținut numele, a fost în același loc și nu și-a întrerupt activitatea. Distincția a fost primită datorită unui client care a insistat să contacteze organizația.

O parte a restaurantului a fost transformată în muzeu datorită istoricului acestuia. De asemenea, localul este menționat și în căteva cărți ale lui Ernest Hemingway. Ultima scenă din romanul „The sun also rises / Fiesta”, este plasată în incinta restaurantului, când personajul principal stă la o masă și mănâncă purcel de lapte prăjit.

SANATATE si GASTRONOMIE

Un antiinflamator natural și eficient – Ardeiul capia încetinește procesul de îmbătrânire Cristina Popescu Cu remarcabile proprietăţi, cu un conţinut redus de calorii, ardeiul capia este o sursă excelentă de vitamine A şi C, potasiu, acid folic şi fibre. Cea mai bună formă sub care pot fi consumaţi ardeii capia este cea crudă, în salate, copţi, sau sub formă de suc proaspăt, virtuţile lor curative continuând şi după ce îi murăm sau îi coacem.

Ardeii capia au în compoziţia lor o serie de vitamine, antioxidanţi, minerale şi nutrienţi, toate benefice în funcţionarea optimă a organismului.

„Principala substanţă activă din ardei se numeşte capsaicină şi dă culoarea legumei. Aceasta este un anticoagulant eficient, care ajută la prevenirea infarctului miocardic şi a atacului cerebral. Toate soiurile de ardei conţin vitamina C în cantităţi mari, ardeiul roşu iute conţinând cu 330% mai multă vitamină C decât o portocală. Ardeiul roşu este mai sănătos decît cel verde, cu o cantitate de vitamine A şi C de două ori mai mare”, explică Marina Grigore, apifitoterapeut, potrivit adevarul.ro.

Încetineşte procesul de îmbătrânire

O alta substanţă benefică organismului, licopenul este un pigment roşu, şi antioxidant, care reduce riscul de cancer în special cancerul de prostată şi de îmbolnăvire a sistemului cardiovascular, el intră în componenţa ardeilor roşii, dar în concentraţie mai mare în ardeiul capia.

Betacarotenul – provitamina A – este un antioxidant care reduce riscul de cancer şi încetineşte procesul de îmbătrânire, de asemenea conţine minerale, calciu, în concentraţii mai mari potasiul şi siliciul, potasiul este foarte benefic pentru sănătatea inimii.

Ardeiul previne cancerul de colon prin conţinutul ridicat de fibre care sporesc viteza de eliminare a toxinelor. Mai conţine şi flavonoide, substanţe fitochimice care reduc inflamaţiile.

Un antioxidant puternic

În 100 de grame de ardei se regăsesc 125 de mg de vitamina C, adică 100% din doza zilnică recomandată. În compoziţia ardeiului se mai adaugă 0,8 mg de vitamina B6 şi 0,45 mg de vitamina K. Vitamina A este şi ea prezentă, beta-carotenul fiind un antioxidant foarte puternic, care contracarează efectele radicalilor liberi şi reduce daunele pe care aceştia le produc arterelor, nervilor şi ţesuturilor.

Ardeii capia, cei pe care ii coacem, sunt cei mai bogatţ în beta-caroten, iar efectul antioxidant se păstrează chiar şi după ce îi frigem. Fibrele dietetice din ardeiul capia reglează tranzitul intestinal, combătând problemele precum constipaţia sau diareea. Consumul ridicat de fibre reduce riscul de pietre la rinichi, însă totodată ameliorează şi simptomele sindromului de colon iritabil.

Conţinutul ridicat de cupru al ardeiului capia face din acesta un antiinflamator natural eficient.

Ardeiul capia poate reduce simptomele artritei, precum şi a altor afecţiuni de natură inflamatorie. Ardeiul capia conţine cantităţi mari de vitamina K, care creşte nivelul unei proteine esenţiale pentru menţinerea sănătăţii osoase, reducând riscul de osteoporoză.

Vitamina K este în mod deosebit necesară femeilor care intră la menopauză şi prezintă risc crescut de osteoporoză.

Cruzi, copţi sau congelaţi

Pentru a beneficia de toate aceste proprietăţi medicinale, ardeii trebuie să fie consumaţi în stare crudă, în salate sau sub formă de suc proaspăt. De asemenea, trebuie să fie proaspeţi, să aibă o culoare intensă fără pete. Pot fi păstraţi la frigider o săptămînă sau pot fi congelaţi, fără a-şi pierde proprietăţile.

În frigider, se păstrează în pungi de plastic, nespălaţi, pînă la şapte zile, fără a-şi pierde prospeţimea. Ardeii dulci pot fi congelaţi fără să fie opăriţi.

DOSAR

Cum arată satul de munte care poate rivaliza cu orice oraş. A fost modernizat cu fonduri europene 13 august 2020, Iulian Bunila Cum arată satul de munte care poate rivaliza cu orice oraş. A fost modernizat cu fonduri europene Au condiţii de oraş, dar trăiesc la ţară. Aşa se definesc localnicii din Berca, o comună aflată pe Valea Buzăului, care poate rivaliza cu orice orăşel din România. În Berca vezi blocuri, parcuri de agrement, un centru civic, parcări auto, ca-n orice localitate urbană. Infrastructura s-a îmbunătăţit mult în ultimii ani. Peste 3.000 de locuitori numără satul de centru al comunei Berca, aflată pe o importantă rută turistică. Cei mai mulţi locuiesc în blocuri cu patru etaje, racordate la toate utilităţile. Cartierele au fost primenite în ultimii ani. Absolut toate străzile au asfalt nou iar între blocuri au fost amenajate parcuri de agrement şi locuri de joacă pentru copii. ”Momentan e bine. În zona blocurilor sunt toate condiţiile, apă, gaze, însă ar mai fi de mărit capacitatea canalizării la blocuri”, spune Mircea, un localnic de 40 de ani. În plină modernizare, localitatea aflată în vecinătatea Vulcanilor Noroioşi a atras noi rezidenţi. Se înmulţesc tinerele familii care aleg să se mute în satul cu aspect de oraş, ridicând preţul apartamentelor la peste 30.000 de euro. ”Avem şi spaţiu de promenadă, locuri de parcare, parcuri pentru copii şi pentru adulţi. Nu simţi că stai la ţară”, este părerea lui Andrei, unul dintre noii rezidenţi ai localităţii. Centrul comunei a devenit loc de promenadă pentru localnici în urma unei investiţii din fonduri europene. Platoul pietonal pare a fi al unui oraş modern, cu pavele, fântână arteziană, mobilier urban şi spaţii verzi.

Iluminatul public a fost şi el modernizat iar cei care ies la plimbare au acces gratuit la internet. ”Sunt orăşeni care ne invidiază, să ştiţi. E aer curat, zonă de munte, plus condiţii de oraş”, ne transmite o tânără. ”În centru găsim tot ce are omul nevoie. Când plecăm la oraş, plecăm doar să ne mai plimbăm, să vedem ce mai e şi pe acolo. Aici găsim magazine, farmacii, cabinete. Poate că un spital ne-ar mai trebui”, mărturiseşte o bătrână dintr-un sat al comunei Berca. Berca are statut de comună, însă condiţiile de trai sunt peste cele ale multor orăşeni. Adulţii muncesc în turism, servicii, la câteva fabrici din zonă, însă cei mai mulţi fac naveta în municipiul Buzău, la 20 de kilometri distanţă.

”A apărut o fabrică de lapte, s-a dezvoltat o linie de fabricaţie la produse tradiţionale, mai avem fabrica de ceramică. Marea majoritate sunt însă navetişti în Buzău”, declară Ionel Dobriţa, primarul comunei Berca. Dezvoltarea rapidă a comunei nu le-a priit însă tuturor. Acest negustor care deţine în centru un magazin mixt se uită cu jind după clienţi. Aceştia îi trec mai rar pragul, după ce în Berca au apărut două supermarketuri. „Am ajuns de vând de 60 de lei pe zi. Nu se poate aşa. Lumea se duce în marile lanţuri de magazine şi degeaba pun eu preţuri cu adaos mic. Nu e putere economică, iar navetiştii lasă banii acolo unde muncesc”, spune Paul Vârlan. Comuna Berca a ratat statutul de oraş în anii `90, pentru că nu avea spital şi judecătorie. Ritmul dezvoltării este însă la fel de rapid ca al unui oraş. Autorităţile mai au în plan înfiinţarea unei faleze lângă albia râului Buzău, renovarea casei de cultură, modernizarea liceului tehnologic şi asfaltarea mai multor drumuri comunale. https://adevarul.ro/locale/buzau/video-arata-satul-munte-rivaliza-oras-fost-modernizat-fonduri-europene-1_5f338b6d5163ec4271e4dd2b/index.html

China a lansat campania „farfuria goală”, după un apel al preşedintelui Xi Jinping, alarmat de risipele alimentare 13 august 2020, 10:45 de Cristina Ene

China a lansat campania „farfuria goală”, după un apel al preşedintelui Xi Jinping, alarmat de risipele alimentare Restaurant în cadrul unui mall din Beijing

China ia măsuri pentru a reduce risipa alimentară după ce preşedintele chinez Xi Jinping a atras atenţia asupra volumului „şocant şi tulburător” de mâncare care ajunge la gunoi. Ştiri pe aceeaşi temă Pompeo: Puterea economică a Chinei face din ţara comunistă un adversar... Compania chineză Sinopharm a început în Bahrain faza a treia a unui st... China a sancţionat 11 cetăţeni americani, inclusiv parlamentari republ... O campanie a farfuriei goale a fost lansată după ce preşedintele Chinei a declarat că pandemia COVID-19 a „dat alarma” în privinţa risipei alimentare” şi că ţara trebuie să „păstreze un sentiment al crizei cu privire la siguranţa hranei”, relatează BBC. Declaraţia vine la câteva săptămâni după inundaţii masive în sudul Chinei care au afectat ferme şi au distrus tone de producţie.

Agenţia de ştiri de stat Global Times a încercat să minimizeze ceea ce numeşte exagerări din mass media că China s-ar îndrepta spre o criză alimentară agravată de pandemia COVID-19. După mesajul preşedintelui chinez, Asociaţia Industriei de Catering din Wuhan a solicitat restaurantelor să limiteze numărul de porţii printr-un sistem de calcul „N-1” - care presupune că felurile comandate vor fi cu unul mai puţin decât numărul persoanelor.

De pildă, un grup de 10 oameni nu poate comanda decât 9 porţii. Însă e puţin probabil ca sistemul să fie implementat rapid, având în vedere că în China este un semn de politeţe să comanzi mai multă mâncare decât ai nevoie. La fel, în cadrul unui grup farfuriile goale sunt percepute ca indicator al unei gazde proaste -semnalând că nu a oferit suficientă mâncare oaspeţilor. Conceptul „N-1 a stârnit o serie de critici pe reţelele sociale, unii denunţând sistemul ca „prea rigid”. ADVERTISING „Ce se întâmplă când o persoană se duce singură la restaurant? Câte porţii poate comanda? Zero?”, a întrebat o persoană pe platforma Weibo. Alţii au subliniat că nu în restaurante are loc o risipă semnificativă - ci mai curând la banchetele extravagante ale oficialilor.

Canalul de stat CCTV a denunţat practica Mukbang a transmisiunilor live (populară în ţările asiatice) în care oamenii se filmează consumând cantităţi mari de mâncare. Potrivit acestuia, unii vor fi nevoiţi să o vomite, în mod inevitabil. China a mai lansat „Operaţiunea Farfurie Goală” şi în 2013 - dar atunci vizate au fost ospeţele şi recepţiile extravagante ale oficialilor.

* * *

MINI VACANŢA DE SFÂNTA MARIA:Hotelurile şi pensiunile din zonele turistice au un grad de ocupare de 90% J.P. Comunicate de presă / 14 august

Primul vârf de sezon pentru anul 2020 este weekendul de Sfânta Maria. În perioada 14 - 16 august 2020 foarte multe zone turistice din ţară au raportat un grad de ocupare de peste 95%. În topul preferinţelor se află destinaţii din ţară, unde turiştii sunt dispuşi să plătească până la 200 de lei /noapte, în special staţiuni montane şi de pe litoral. Rezervările se fac last minute, fară avans plătit şi cu o fereastra de anulare cât mai mare, potrivit unui comunicat trimis redacţiei.

Conform unui studiu realizat de platforma de rezervări hoteliere Travelminit.ro, românii nu au renunţat complet la planurile de vacanţă pentru vara aceasta. Dintre repondenţi, 77% au fost deja într-o vacanţă sau urmează să plece, pe când doar 23% au ales să-şi anuleze planurile din vara aceasta, dar plănuiesc să le reprogrameze pentru anul viitor.

România este alegerea practică şi sigură, sunt de părere 49% din repondenţi

Conform răspunsurilor la chestionarul Travelminit.ro, avantajul suprem al vacanţelor în România este drumul facil, uşor de parcurs cu maşina personală, varietatea tipurilor de locuri de cazare, preţul redus al sejururilor şi posibilitatea de a-l achita cu tichete de vacanţă.

Turismul intern a fost opţiunea aleasă de 88% dintre repondenţii studiului. În alegerea locaţiei de vacanţă, 49% din repondenţi au avut în vedere locuri uşor accesibile cu maşina. Vacanţele la munte, în special în zona Transilvaniei, au ieşit în topul preferinţelor, cu 46 de procente, urmate de cele de pe litoralul românesc, cu 32 de procente.

Spre deosebire de anii anteriori când aproximativ un sfert dintre călătorii includeau opriri şi în principalele oraşe din Romania, pentru vacante tip city break, anul acesta turiştii se îndreaptă spre zone rurale şi pensiuni agroturistice.

Bugetul pentru o noapte de cazare este cuprins între 100 şi 200 lei

Anul acesta turiştii romani sunt mult mai atenţi cu bugetul de cazare. Aproape jumătate dintre repondenţi au afirmat că au alocat între 100 şi 200 lei / noaptea de cazare şi 28% dintre repondenţi au afirmat că au alocat între 200 şi 300 lei / noaptea de cazare.

Românii caută să îşi minimizeze riscurile rezervărilor făcute, astfel că predomină rezervările last minute, fără avans plătit sau cu un avans minim şi cu posibilitate de anulare cu până la 48 ore înainte de ziua de check in. Voucherele rămân principala metodă de plată pe platforma Travelminit.ro.

Hotelurile şi pensiunile, căutate de turişti pentru că respectă măsurile de curăţenie şi distanţare socială

Teama unei expuneri prea mari şi a contractării virusului sunt printre principalele motive pentru care românii au ales să-şi schimbe planurile de vacanţă din vara aceasta. În proporţie de 64%, repondenţi se tem de contaminarea cu Covid-19 sau de introducerea unei măsuri de carantinare obligatorie. Chestionarul arată că, în proporţie de 43% şi 34%, românii consideră pensiunile şi hotelurile cu standarde mari ca fiind cele mai sigure, şi confirmă în proporţie de 78% faptul că măsurile de prevenţie sunt respectate foarte bine.

* * *

14 - 16 august 2020 – Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, Preşedintele VINARIUM International Wine Contest Catalin Paduraru 14.08.2020,

Între o vânătoare de „perseide” şi o baie în mare, în aşteptarea prietenilor la cafeaua de dimineaţă (a se citi „spumant”), s-au strecurat şi aceste rânduri, gândurile mele către Dvs.

Mă bucur de câteva zile de odihnă.

Deşi sunt conştient că factorul emoţional este de neocolit într-o degustare, nu contenesc să mă mir de „greutatea” crescută pe care o ia acesta în momentele de relaxare, remodelând gustul unor vinuri.

Mai clar, vinul este un prieten al tihnei, al zâmbetului, al gândului senin.

Negociaţi cu viaţa cât mai multe clipe frumoase, cât mai multe secunde dilatate. Să vă fie bine!

1. Taylors Wines – Wakefield Riesling 2019, Australia

Din Australia, de ani de zile, Taylors Wines (Wakefield) trimite vinuri la VINARIUM International Wine Contest.

Îi admir pentru faptul că îşi construiesc cu tenacitate palmaresul, îi stimez pentru modul în care comunică şi pentru rigurozitatea cu care pregătesc mostrele.

Nu cunosc pe nimeni de la aceasta cramă, nu ne-am văzut, nu ştiu sa aibă importator în România.

Am fost fascinat de cadenţa obţinerii medaliilor de aur.

Vinuri roşii, mai ales unele din Shiraz, par să aibă un loc garantat pe podium. Anul acesta, însă, şi vinurile albe s-au „comportat” ca nişte campioni cu experienţă.

Rieslingul din Clare Valley este de o fineţe rară, părând a fi făcut din cele mai bune fructe... altele decât strugurii! Măr galben, caisă, agrişe coapte, banană ş.a.m.d.

Descrierea ar putea trimite către Tutti Frutti, ceea ce ar fi nedrept. Aromele sunt elegante, comprimate şi se dezvăluie lent, după ce se stinge atacul de aciditate. Vă spun, e nevoie de timp liber pentru un astfel de vin...

P.S. Am verificat. Nu se găseşte în România. Internetul cred că poate rezolva problema.

Toate vinurile Taylors Wines le găsiţi aici.

2. Crama Thesaurus, Thesaurus Reserve - Shiraz, Cabernet Sauvignon, Merlot 2016

Triada aceasta ar putea speria, ar putea induce ideea că ne aflăm în faţa unui vin greu. Or, nu toată lumea îşi doreşte „heavy”, nu toate ocaziile ar fi potrivite unor astfel de vinuri.

Fiecare dintre cele trei soiuri au şi câte o trăsătură mai ştrengărească. Vinificatorul le-a captat şi a realizat un vin optimist, cu o corpolenţă medie şi aciditate care invită la o frecvenţă susţinută a golirii paharelor. La  aproape 4 ani de la producere, vinul este surprinzător de tânăr. Nu există taninuri rebele, nu există „contondenţe”, nu există ascunzişuri. O tipsie de argint plină cu fructe de pădure. Şi multă energie pozitivă.

Pe site-ul producătorului www.thesaurus.ro îl găsiţi aici.

3. WINERO CRAMA, Alira Flamma – Roşu baricat 2016

Leat cu vinul din Silagiu, Flamma (bazat pe Cabernet şi Merlot) este rodui unui alt terroir, altui stil de vinificaţie şi, ca atare, destinat celor care (sau momentelor în care se) cer fruct supracopt, profunzimi gustative.

Din clasa „velvet & silk”, vinul nostru este – fără îndoială – unul de însoţire pentru gastronomia evoluată. E nevoie de carne suculentă, de contrapuncte „crunch”. Se va descurca excelent (ştiu, pare un şablon, dar şi soarele răsare în fiecare zi de la est) – cu brănzeturi îndelung maturate. Eu am adăugat şi niste smochine la „blue”. Nu ştiu daca e corect sau nu. Important este că am reuşit să gasesc întregul. Ceea ce vă doresc şi Dvs.

Pe www.vinexpert.ro îl găsiţi aici. Lista vinurilor medaliate la VINARIUM 2020 o găsiţi aici.

* * *

Peste 8.000 de tone de azotat de amoniu, indisponibilizate în doar trei zile, în urma unor controale făcute de poliţişti Financial Intelligence 14 august 2020

În cadrul unei acțiuni organizate la nivel național, coordonată de Direcția Arme, Explozivi și Substanțe periculoase din cadrul I.G.P.R., în doar 3 zile, polițiștii au efectuat controale la agenți economici ce efectuează operațiuni cu azotat de amoniu, în urma cărora au fost indisponibilizate peste 8.000 de tone.

Direcția Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul I.G.P.R. a declanșat, la nivel național, o acțiune pentru prevenirea evenimentelor generate de nerespectarea prevederilor legale care reglementează deţinerea, comercializarea, importul, depozitarea şi utilizarea produselor de protecție a plantelor și a precursorilor de explozivi..

Au fost verificate operaţiunile cu produse de protecţie a plantelor, ce conțin fosfură de aluminiu sau azotat de amoniu, precum și condiţiile de păstrare, depozitare, transport și utilizare de către agenţii economici din raza de competenţă.   

Obiectivele principale ale acțiunii constau în realizarea şi punerea în practică a unui set de măsuri și activități prin care să se prevină apariţia unor evenimente negative (răniri, accidente sau pagube materiale).

În perioada 12 – 14 august 2020, polițiștii de la arme, explozivi și substanțe periculoase din teritoriu, au făcut verificări de specialitate la nivel național, fiind efectuate 51 de controale la agenți economici ce efectuează operațiuni cu azotat de amoniu.

Astfel, polițiștii au constatat 11 infracțiuni de nerespectare a regimului protecției mediului și au indisponibilizat 8.453,52 tone azotat de amoniu precum și 300 litri de deșeuri.

Exemple semnificative:

1.       La data de 13 august 2020, polițiști Inspectoratului de Poliție Județean Constanţa au efectuat un control, în depozitul unei societăți comerciale din Portul Constanța Sud Agigea, ce avea ca obiect de  activitate manipulare, depozitare și activitați de servicii anexe transporturilor pe apă.

Astfel, în urma verificărilor efectuate, poliţiştii au descoperit 4.908,82 tone azotat de amoniu, ambalate în bigbag-uri, de 1.000 de kg. fiecare, depozitate în magaziile depozitului, fără  ca operatorul economic să fie  autorizat pentru activitatea de depozitare a azotului de amoniu, conform  autorizației de mediu emise în acest sens.

În cauza, a fost întocmit dosar penal, iar cercetările vor fi continuate de către poliţiştii Serviciului Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul I.P.J .Constanța.

2.       La data de  13 august 2020, polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Brăila au efectuat verificări la depozitul unei societăți comerciale, situat în incinta zonei portuare.

Au fost descoperite 29 de tone azotat de amoniu, depozitate în aer liber, în condiţii necorespunzătoare, ambalate în 58 de saci, de 500 de kg. fiecare.

În cauza, a fost întocmit dosar penal, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de „producerea, livrarea sau utilizarea îngrăşămintelor chimice, precum şi a oricăror produse de protecţie a plantelor neautorizate, pentru culturi destinate comercializării”, respectiv, „nesupravegherea şi neasigurarea depozitelor de deşeuri şi substanţe periculoase, precum şi nerespectarea obligaţiei de depozitare a îngrăşămintelor chimice şi produselor de protecţie a plantelor, numai ambalate şi în locuri protejate”.

Azotatul de amoniu este o substanță chimică obținut din amoniac și acid azotic, solidă, cristalină, foarte solubilă în apă.

Este utilizat majoritar în agricultură, sub formă de îngrăşământ granulat, folosit pentru fertilizarea în câmp deschis, a culturilor agricole.

Azotatul de amoniu este clasificat de Regulamentul CE nr. 1272, privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor, ca substanță din Categoria 3, solid, oxidant, identificat cu fraza de pericol H272- poate agrava un incendiu, oxidant și fraza de pericol H 319 – provoacă o iritare gravă a ochilor (produsul nefiind periculos, dacă este manipulat corect).

Azotatul de amoniu se descompune la încălzire, la temperaturi de aproximativ 150-170 grade Celsius, în apă și oxid de azot, iar la temperaturi de peste 200 grade Celsius, în special dacă este contaminat cu substanțe organice, reacția de descompunere devine explozivă.

Conform fișei de siguranță, oxizii de azot, degajați la descompunerea azotatului de amoniu, sunt extrem de toxici.

Conform prevederilor Legii nr. 49/2018, privind regimul precursorilor de explozivi, din cauza proprietăților explozive (în anumite condiții), azotatul de amoniu este clasificat ca și precursor de exploziv pentru care există obligația raportării furturilor, pierderilor sau disparițiilor semnificative.

* * *

Seceta a lasat mii de buzoieni fara apa potabila 14 august 2020 Corespondent Agro TV Buzau: Marilena Dinu

Situație dramatică în multe localități din județul Buzău unde, din cauza secetei, Compania de Apă livrează apă cu program. Rezerva de apă din sol este atât de mică încât sunt localități care primesc potabilă doar o oră sau două pe zi, respectiv comuna Grebănu, satul Livada Mică și satul Batogu. Aici oamenii au apă potabilă la robinete doar dimineață, de la 7.00 la 8.00, respective de la 7.00 la 9.00.

La fel se întâmplă și la Năeni, satele Mândricei și Proșca, unde oamenii primesc apă doar o oră și jumătate pe zi, între orele 7.00-8.30 iar la Tudorochești între 9.00 și 10 jumătate.

„Sunt din ce în ce mai multe localitățile unde suntem nevoiți să furnizăm apă discontinuu, cauza fiind reducerea drastică a debitelor surselor, în unele cazuri la mai puțin de jumătate din debitele inițiale, în unele zone chiar de până la 10% din debitele inițiale (de exemplu Mărunțișu, Viperești, Livada Mare, Grebănu, Calvini s.a.)”, spun reprezentanții Companiei de Apă Buzău.

Lista localităților afectate este destul de lungă, iar în fiecare zi situația se înrăutățește și în alte zone. Acum, la Calvini și la Cislău, în zona Poieni se livrează apă dimineața și după amiaza, în total patru ore pe zi. La fel și la Cozieni și Viperești, Cernătești, în satele Aldeni și Manasia. În Valea Salciei, autoritățile au recurs la altă soluție: două zile se furnizează apă, trei zile serviciul este oprit pentru acumularea apei la sursă.

„În condițiile schimbărilor climatice din ultima perioadă: anotimpuri fără precipații sau cu precipitatii abundente și de scurtă durată, urmate de perioade lungi de secetă este important să conștientizăm că utilizarea apei potabile pentru alte activități decât cele menajere poate conduce la situații ce ne afectează pe toți”, informează Compania de Apă Buzău.

* * *

Generalul Caunei: Vom aduce ploaie si zapada cu rachete produse in Romania, 14 august 2020

Sistemul național antigrindină va fi folosit, în curând, și pentru aducerea ploilor și zăpezilor, acolo unde aceste fenomene nu se manifestă în mod natural. Potrivit directorului Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP), Gheorghe Căunei-Florescu, rachetele care aduc precipitații vor fi produse în curând la Electromecanica Ploiești. 

”Vrem să creștem gradul de precipitații pentru că și România se confruntă cu schimbări climatice majore. Anul trecut, în decembrie, am făcut un experiment în Bărăgan, prin care am reușit să creștem nivelul precipitațiilor, de la 0,1 l/mp la 10 l/mp, folosind un avion. La Electromecanica Ploiești se testează deja o rachetă, care va putea fi folosită pentru combaterea secetei, sperăm, chiar de anul viitor. Racheta conține iodură de argint, o substanță care prin ardere creează centre de condensare ce provoacă în mod artificial precipitații”, a declarat generalul Căunei pentru observatorulph.ro.

Așadar, lansarea rachetelor care vor aduce precipitațiile se va face cu același sistem care se folosește și pentru rachetele antigrindină. Potrivit specialistului, diferența dintre rachetele antigrindină și cele menite să creeze precipitații este raza de acțiune. Astfel, dacă rachetele antigrindină acționează la altitudini de 10.000 metri, cele care vor aduce ploaie și zăpadă acționează la altitudini joase, de 1.500-2.000 metri.

Rachetele antigrindină fac obiectul unor dezbateri din ce în ce mai aprinse în ultimele luni. În ciuda dovezilor științifice prezentate de specialiști, unii fermieri nu sunt convinși de utilitatea acestora, ba mai mult, acuză acest sistem de faptul că provoacă secetă.

Despre subiect a vorbit la AGRO TV și președintele Societății Meteorologice Române, Ion Sandu, care le-a explicat fermierilor necredincioși ce face, de fapt, acest sistem.

”Am auzit despre discuțiile cum că rachetele antigrindină produc secetă. Este fals și se poate demonstra științific. (…) Eficiența acestui sistem, care a fost construit și în mod sigur se va dezvolta, a fost demonstrată anul trecut. Am făcut o comparație între căderile de grindină din interiorul unui cerc protejat de lansare și în exteriorul lui. A fost o lună și jumătate de căderi de grindină în fiecare zi. Eficiența este de 80%.Trebuie să spunem, să nu creadă lumea că protejăm 100%. Dacă în afara zonei protejate a căzut anul trecut de 10 ori grindină, în interiorul zonei protejate a căzut o dată sau de două ori. Este un lucru extraordinar”, spunea Ion Sandu pentru AGRO TV.

Precizăm că România nu este singura țară care se folosește de rachetele antigrindină. Sunt multe state care folosesc acest sistem de zeci de ani de zile, printre care Bulgaria, Croația, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Macedonia, Israel, Serbia și Muntenegru.

* * *Agrii, alaturi de invatamantul agricol romanesc 14 august 2020

Pentru că nu mai este mult până la începerea anului școlar, Agrii România lansează campania ”Agrii alături de învățământul agricol românesc”, care se va desfășura pe perioada 13 august-30 octombrie 2020.

Pentru Agrii România, implicarea în proiectele ce țin de viața socială și de comunitatea din care facem parte este un obiectiv legitim, o responsabilitate, dar și o asumare a respectării unor valori care stau la baza brandului Agrii: Parteneriat-Comunitate-Oameni.

Lucrăm pentru fermieri, cu fermieri, iar împreună cu voi am reușit să clădim un parteneriat prin care să arătăm că ne pasă nu doar de glia pe care o slujim, ci și de oameni. Ne pasă de oameni, de comunitate, ne pasă de viitor. Iar pentru noi, viitorul înseamnă copiii noștri, înseamnă evoluție, o viață stabilă și sănătoasă.

Anul 2020 a fost și continuă să fie un an extrem de dificil, cu multe provocări și incertitudini, nu numai în mediul agricol, ci și în cel social. Ne întrebăm ce ne așteaptă, cum arată viitorul, cum putem să ne creionăm dezideratele? Ce se întâmplă cu copiii noștri din punct de vedere pandemic? Vor mai putea sau nu să meargă la școală? Un răspuns concret cred că încă nu-l avem. Ce știm acum este faptul că vrem să ne implicăm într-un proiect național, dedicat educației digitale din România. Știm că educația digitală continuă să fie un vis frumos, mai ales pentru elevii din zonele defavorizate, aceștia fiind supuși abandonului școlar, dar și izolării.

De aceea, Agrii România se alătură învățământului agricol românesc, donând tablete performante, atât de utile copiilor în desfășurarea activităților școlare. O facem alături de voi, fermierii noștri care ați demonstrat de atâtea ori că vă pasă de comunitățile în care trăiți. O facem și pentru viitorul copiilor noștri, un viitor care înseamnă performanță, competiție, stabilitate.

Precizăm că Agrii România donează o parte din vânzări către achiziționarea de tablete, după cum urmează:

-3 lei pentru tablete/sac din hibrizii de rapiță Cristal și LG Aspect;

-10 lei pentru tablete/tona de sămânță de grâu din soiurile: RGT Montecarlo, Alhambra, RGT Reform, RGT Venezio și Trublion;

– 30 lei pentru tablete/pachet comercial sămânță;

– 1 leu pentru tablete/litru de fertilizanți foliari din gama Foliq (Foliq Bor, Foliq Bor NP, Foliq Cereale și Foliq N Universal);

– 10 lei pentru tablete/tona de îngrășăminte speciale din gama Airtek.

Menționăm că tabletele vor fi distribuite copiilor din liceele agricole, începând cu data de 15 septembrie. Vă mulțumim că prin achiziția de produse Agrii sprijinim împreună viitorul educației în școlile agricole românești.

* * *Demonstrație cu un tractor american la Roșiori (video) De:Marius Ilincaru-14 august 2020

Au venit americanii! După demonstrațiile făcute de producătorii germani de utilaje agricole, a venit și rândul celor americani. Pe o tarla din Poligonul 3 Roșiori (comuna Răchiți), americanii de la John Deere au adus în demonstrație unul dintre tractoarele pe care ei le consideră vârf de gamă, 8R. Tractorul, fabricat în Illinois, dezvoltă 410 cai putere. El a fost pus să pregătească ogorul de pe care au fost recoltate păioasele pentru înființarea unei noi culturi de toamnă în fața a patru-cinci fermieri botoșăneni. Aceștia s-au arătat încântați de utilaj, dar au remarcat și carențele acestuia, în sensul că este prea mare pentru a fi folosit în mod frecvent într-o fermă vegetală și la alte lucrări decât cele de pregătire a ogorului pentru cultură, și este prea mic pentru a avea o eficiență maximă pe lucrări pe suprafețe extinse. „Este un utilaj cu un randament foarte bun pentru fermele de dimensiuni medii. Vor fi fermieri care se vor arăta interesați de el și dacă va fi adus la vânzare și la noi, s-ar putea să-l vedem pe tarlalele din județ. Are o fiabilitate mare în timp și e vârf de tehnologie. Fermierii noștri se dezvoltă de la an la an și cred că vor avea capacitatea de a cumpăra și astfel de utilaje de top. Dacă nu anul ăsta sau anul viitor, în doi-trei ani sigur o vor face”, a declarat Cristian Delibaș, directorul Direcției Județene pentru Agricultură Botoșani.

Prețul de listă al tractorului prezentat ieri la Roșiori pornește de la un sfert de milion de euro și poate urca sau coborî în funcție de dotările pe care și le dorește fermierul.

4 filme scurte:https://static.monitorulbt.ro/wp-content/uploads/2020/08/Tractor-John-Deere-1.mp4?_=1https://static.monitorulbt.ro/wp-content/uploads/2020/08/Tractor-John-Deere-2.mp4?_=2https://static.monitorulbt.ro/wp-content/uploads/2020/08/Tractor-John-Deere-3.mp4?_=3https://static.monitorulbt.ro/wp-content/uploads/2020/08/Tractor-John-Deere-4.mp4?_=49 norme la transportul ovinelor pe distanţe mari Ioan Pădeanu 14 august 2020 -

Succesul transportării ovinelor în siguranţă, în vehicule corespunzătoare, depinde de cunoaşterea şi respectarea cerinţelor prevăzute în Ghidul european de bune practici.

Asigurarea de condiţii bune pe durata călătoriei, examinarea periodică a animalelor, precum şi grija la îmbarcare şi debarcare sunt esenţiale pentru transportul ovinelor pe distanţe lungi. Iată nouă cerinţe minime, indicate de Ghidul european de bune practici, pentru ca ovinele să ajungă viguroase şi sănătoase la destinaţie:

 1. Vehiculul de transport trebuie să corespundă tehnic şi să asigure microclimatul termic necesar.Astfel, temperatura în mijlocul de transport nu trebuie să scadă sub 5oC sau să crească peste 30oC. În perioadele cu temperaturi ridicate se activează ventilaţia mecanică pentru a menţine acest parametru în limitele normale.2.  Şoferul trebuie să fie special instruit pentru a evalua, la fiecare oprire, starea de sănătate a ovinelor, urmărind eventuale răniri, vânătăi, şchiopătări, tremurături, respiraţia accelerată, scurgerile nazale etc.3. Ovinele trebuie examinate, înainte de încărcare, de o persoană calificată, pentru ca fermierul şi transportatorul să fie siguri că animalele sunt apte pentru călătorie. Ovinele cu probleme de sănătate vor fi examinate de un medic veterinar care poate dispune transportarea acestora pe baza unui certificat sanitar-veterinar, reţinerea în fermă pentru îngrijire, tratament sau sacrificare. Manipularea şi încărcarea sunt operaţiuni  stresante pentru animalele, deoarece părăsesc mediul cu care s-au obişnuit pentru a fi încărcate într-un vehicul, în condiţii complet difeite.4. Zonele de încărcare trebuie pregătite înainte de data programată pentru transport. De regulă, ovinele sunt aduse în boxe de colectare, de unde sunt încărcate în vehicule, de pe o rampă sau un lift special. Rampa trebuie să fie prevăzută, obligatoriu, cu o podea antiderapantă (şipci de picior), iar panta ei să nu depăşească un unghi de 26 grade.Rampele mai late sunt de preferat, ţinând cont că oile sunt animale de grup şi merg mai uşor una alături de cealaltă. Lăţimea docului de încărcare trebuie să fie dimensionată după cea a vehiculului de transport. Dacă se folosesc platforme de ridicare, acestea vor avea bariere de siguranţă pentru a preveni căderea sau scăparea animalelor în timpul încărcării sau descărcării lor. Pe rampa şi aleea de încărcare, înălţimea balustradelor trebuie să fie de minim 1,2 m, iar panta rampei, în special pentru miei, să fie mai mică de zece grade la descărcare, prin ataşarea unei rampe mobile în prelungirea celei de la vehicul.5.  Manipularea ovinelor în timpul încărcării se face ţinând cont de bune practici care se referă la:

· Ovinele nu trebuie ridicate de coarne, de cap, de urechi, de coadă sau de lână. Dacă este cazul, se prind cu ambele mâini de piept şi apoi se ridică uşor;

· Pentru deplasarea din boxele de colectare pe rampa de încărcare, se recomandă utilizarea unei oi sau a unui berbec dresat care parcurge uşor distanţa, urmat de grupul de ovine;

· Încărcarea ovinelor se va face dimineaţa devreme sau la asfinţit, pentru a reduce stresul de căldură

6.  După îmbarcarea ovinelor în mijlocul de transport, se verifică starea animalelor, aşternutul, stocurile de apă şi furaje şi sistemul de ventilaţie; abia apoi vehiculul va pleca spre destinaţie.7.   Se evaluează periodic starea de sănătate a animalelor, hrănirea şi adăparea, odihna şi mediul termic, pe parcursul călătoriei, pentru ca ovinele săajungă la destinaţie în bună stare şi să se poată recupera rapid după descărcare. Pentru ovinele identificate ca fiind bolnave sau rănite (călcate, cu răni sau fracturi, cu simptomele unor boli) se solicită asistenţă veterinară, în punctele de oprire.8.   Pauze de călătorie. După o perioadă lungă de călătorie (29 ore pentru ovinele adulte şi 19 ore pentru mieii neînţărcaţi), ovinele vor fi descărcate la un post de odihnă şi control pentru 24 ore şi vor primi furaje şi apă la discreţie. Abia apoi se reia călătoria. În pauze, se goleşte apa din rezervorul destinat adăpării oilor şi se umple cu apă proaspătă.9.   Raportarea deceselor. Dacă mai multe ovine sunt bolnave sau au decedat, se informează de urgenţă autorităţile competente din zonă.

 AMENZI PENTRU CEICARE TRANSPORTĂ ANIMALE VII!

Ovinele sunt animale sociale care se simt mai protejate în grupuri; trebuie tratate într-un mod calm şi silenţios, fără strigăte, zgomote şi mişcări bruşte sau forţate, atât în timpul îmbarcării şi debarcării lor din vehiculul de transport, cât şi pe parcursul controalelor efectuate în pauzele de călătorie.

Legea privind protecţia animalelor destinate exportului în ţări terţe, adoptată de Parlamentul României la începutul lunii trecute, stabileşte amenzi pentru cei care transportă animale vii şi nu respectă regulile impuse de lege. Click AICI şi vezi lista de amenzi şi neregulile sancţionate.

 un articol de IOAN PĂDEANU USAMVB Timişoara

O fermă de familie şi 3 generaţii de sacrificiu Marian MUŞAT : 14 august 2020

Inginerul agronom Cosmin Iancu, la cei 23 de ani ai săi, face parte din noul val de fermieri. Tânăr vizionar şi cu spirit întreprinzător, vede viitorul în agricultura de precizie.

La începutul lunii iulie, Cosmin Iancu, din Grădiştea (Ilfov), încheiase campania de recoltare a semănăturilor de toamnă (grâu şi rapiţă). Mai repede ca niciodată. Nu prea a avut ce recolta; seceta a muşcat serios din recoltă.

 Presat să vândă grâul la recoltare

 „Situaţia este dezastruoasă. Două au fost problemele care au stat la baza catastrofei: îngheţurile târzii de primăvară şi seceta pedologică care a urmat din toamnă şi se manifestă pregnant şi acum. Dacă am fi depăşit îngheţurile, probabil că situaţia ar fi fost ceva mai bună! Am reuşit să ne închidem pe 2.800 kg/ha la grâu, foarte puţin faţă de un an normal, în care ajungeam la 7 tone/ha. Solele cultivate cu rapiţă, fiind amplasate în zona unor păduri şi perdele forestiere, au beneficiat de un microclimat care ne-a ajutat să înregistrăm o medie de 2 t/ha, pe 150 ha”, susţine agricultorul.Forţat de leasiguri şi de achitarea datoriilor către furnizori, fermierul a fost nevoit să vândă grâul la 70 de bani/kg. Agricultorii nu sunt capitalizaţi, fiind în permanenţă legaţi de bănci. Nu pot să ţină producţia câteva luni pe stoc şi să pândească momentul pentru a vinde la un preţ mai bun. Dacă resursele financiare i-ar fi permis şi ar fi avut spaţii suficiente de depozitare, Cosmin Iancu ar fi putut valorifica grâul în iarnă şi la un leu/kg.

 Afacerea de familie - un cumul de riscuri şi sacrificii

Povestea fermei de la Grădiştea a început cu aproape trei decenii în urmă. Bunicul său, Florian Iancu, din prima generaţie de sacrificiu, reuşit printr-o serie de împrumuturi să achiziţioneze un tractor U 650 la o licitaţie organizată la un IAS, pentru a exploata 20 ha de teren. Lucrase ca şef de fermă la un fost CAP şi a dorit să continue munca în agricultură. Fiind om al satului şi cunoscând bine oamenii, a reuşit să-i atragă pe lângă el şi să le câştige încrederea. Astfel că de la un an la altul a crescut suprafaţa de teren preluat în arendă. Cu ce a câştigat, a mai cumpărat un tractor, utilaje... Aşa a fost debutul într-o afacere de familie care a însumat destule riscuri şi sacrificii.

 Profit reinvestit în tehnologii moderne

„Tata a venit mai târziu în fermă; el lucra în altă parte. A reuşit să depună proiecte cu finanţare de 50 la sută de la bugetul de stat, concretizate în dotarea cu tractoare româneşti noi. Mai târziu, prin 2006, a făcut un proiect SAPARD de 600.000 euro; atunci am cunoscut şi noi tehnologia străină. Apoi, ne-am retehnologizat, am trecut de la utilajele din prima generaţie, la cele moderne şi performante, care au crescut calitatea lucrărilor. Vorbim despre altceva din punct de vedere al randamentului, al profitului, reinvest în tehnologii moderne”, susţine proaspătul agronom, promoţia 2020.

 Năzuinţa de a fi din ce în ce mai bun

Ferma din Grădiştea a ajuns la 1100 hectare de teren preluat în arendă sau în proprietate, unde cultivă grâu, rapiţă, porumb şi floarea-soarelui. Cosmin Iancu lucrează alături de bunicul său, Florian, şi tatăl, Marius, deci sunt trei generaţii care şi-au unit destinele, implicându-se efectiv şi afectiv în dezvoltarea fermei. Misiunea lui este să crească profitabilitatea unei afaceri începute acum aproape trei decenii! „«Trebuie să ai dorinţa de a face ceva trainic şi să îţi doreşti să fii din ce în ce mai bun!», îmi spunea deseori bunicul. Şi cred că năzuinţa de a fi din ce în ce mai bun m-a impulsionat! Să fiu o persoană corectă, cinstită, pentru a-mi ţine oamenii aproape. Avem mecanizatori cu experienţă. Cei care lucrează pe utilaje sunt relativ tineri, cu vârste între 30 şi 40 de ani, s-au obişnuit cu tehnologiile moderne, lucru care pentru noi este foarte important”, declară tânărul.

 “Continuăm! Trebuie să îndrăznim să devenim mari!”

La jumătatea lunii iulie, în Grădiştea nu plouase. Porumbul, care arăta excepţional, începea să se ofilească. Numai dacă plouă va fi salvat! Şi cu floarea-soarelui se va întâmpla la fel! „Am încheiat un an greu! Dar mergem înainte. A urca înseamnă a te sacrifica. Orice culme e severă, spunea Victor Hugo. Am reeşalonat datoriile şi am început toate lucrările de pregătire a terenului pentru a înfiinţa cultura de rapiţă pe 210 ha. Prelucrăm solul şi pentru grâu. Până acum semănam rapiţa în uscat, în speranţa că ne va ajuta cu ploi Mama Natură! Aşteptările au fost iluzorii şi deşarte! Din acest sezon, vom însămânţa doar dacă plouă. Dacă nu, dăm sămânţa înapoi şi vom vedea... Temerea mea este că seceta pedologică-i ciclică şi s-ar putea ca şi în sezonul viitor să ne confruntăm cu o situaţie cel puţin asemănătoare. Dar, citându-l pe Theodore Roosevelt “«trebuie să îndrăznim să devenim mari; măreţia este rodul sacrificiului şi al curajului nemărginit»”, a conchis Cosmin Iancu, urmându-şi destinul.

Compania Picmar Prod.Com, înfiinţată în urmă cu 22 de ani, are 14 angajaţi, iar anul trecut a obţinut randamente la hectar satisfăcătoare: 7.300 kg la grâu, 3.800 kg/ha la floarea-soarelui şi 9.800 kg la porumb.  

„Dragostea pentru câmp şi pentru teren mi-a fost insuflată de către bunicul meu. Am preluat ştafeta, fiind student la USAMV Bucureşti, specializarea Agricultură. Am abandonat Facultatea de Drept după un an de studiu şi am ales să urmez Agricultura la USAMV Bucureşti. Cred că am luat cea mai bună decizie, confirmată pe parcurs”, COSMIN IANCU, exponent al generaţiei tinere de fermieri

UN TÂNĂR VIZIONARCosmin Iancu vede viitorul în agricultura de precizie, în sistemele de producţie moderne: semănatul variabil în funcţie de textura solului; aplicarea îngrăşămintelor cu degajare controlată, administrarea variabilă a produselor de protecţia plantelor şi nutriţie...Fermierul îşi doreşte să acceseze un proiect din fonduri europene pentru a construi capacităţi de depozitare. Magaziile de 1.000 tone nu sunt suficiente. Ştie că, deocamdată, nu poate face noi investiţii pentru că nu reuşeşte să scoată cheltuielile la hectar şi nici să achite datoriile la bănci şi furnizori!

PLAFONAREA SUBVENŢIILOR SAU “METODA ROBIN HOOD”Posibila plafonare a subvenţiilor din agricultură la 100.000 de euro pe fermă nu este agreată de tânărul ilfovean. „Majoritatea producţiei agricole este realizată în marile exploataţii şi nu în fermele micilor producători, unde sunt adevăratele probleme şi unde nu se aplică cu rigoare verigile tehnologiilor de cultură. Nu văd un viitor strălucit şi nici o măsură foarte bună. Plafonarea subvenţiilor mi se pare a fi o metodă medievală, gen Robin Hood, care ia de la bogaţi ca să dea la săraci!”, precizează fermierul.

TINERI FERMIERI ÎN AGRICULTURA ROMÂNIEIRevista Ferma promovează tinerii care au ales agricultura ca profesie! Ce-i motivează? Ce piedici întâmpină şi cum le depăşesc? Click AICI şi intră pe www.revista-ferma.ro, unde poţi afla poveşti de succes despre tineri fermieri înregimentaţi în agricultura României!

un articol de MARIAN MUŞAT

* * *Este mare sărbătoare sâmbătă! Ce trebuie să facă cei credincioși de Adormirea Maicii Domnului Iulian Luca 14 august 2020

Marea sărbătoare din acest an a Adormirea Maicii Domnului vine în condiții ceva mai speciale având în vedere contextul epidemiei de coronavirus. Părintele Emil-Nedelea Cărămizaru le recomandă credincioșilor să respecte toate normele sanitare și să petreacă această zi de sărbătoare „în rugăciune, în bună cuviință”.

Sâmbătă creştinii prăznuiesc Adormirea Maicii Domnului, când, potrivit tradiţiei Bisericii, Maica Domnului a fost înălţată la Cer de Fiul său, Mântuitorul Iisus Hristos. În acest an însă, marea sărbătoare are loc în condiţii stricte sanitare, impuse de pandemia de coronavirus.

Parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe-Nou” din Bucureşti, părintele prof. Emil-Nedelea Cărămizaru, îi îndeamnă pe credincioşi să petreacă această sărbătoare „în rugăciune, în bună cuviinţă” şi cu respectarea normelor de conduită sanitară.

„Adormirea Maicii Domnului înseamnă, de fapt, ridicarea sa la cer cu trupul, aşa cum ne arată Sfânta Tradiţie a Bisericii, ca al doilea izvor al revelaţiei divine şi, de asemenea, urcarea ei cu sufletul în Împărăţia lui Dumnezeu la picioarele Preasfintei Treimi, în apropierea Fiului ei, cea de a doua persoană a Preasfintei Treimi, Mântuitorul Iisus Hristos, întrucât umanitatea a avut acest mare privilegiu să aibă un asemenea om, o asemenea femeie, care a avut de la Dumnezeu acest dar binecuvântat ca să primească în pântecele ei pe însuşi Fiul lui Dumnezeu. Cerul s-a coborât în pântecele Fecioarei Maria. Ea şi-a împlinit misiunea pe pământ şi, la vremea rânduită, a plecat acolo unde viaţa este neînserată. Şi aşa se şi cuvenea, pentru că trupul acela nu se cuvenea să putrezească în pământ ca orice trup de muritor de om… Era însuşi trupul Născătoarei de Dumnezeu şi de aceea în chip minunat, neînţeles, neatins de mintea omenească acel trup a fost ridicat la Ceruri”, afirmă preotul Cărămizaru.

El spune că aceasta este „o zi de sărbătoare şi de bucurie, nu de tristeţe, pentru că, în general, noi îi serbăm pe sfinţii Bisericii la data morţii lor trupeşti, sau adormirii lor, a plecării lor la cele veşnice, în Împărăţia bucuriei nesfârşite”.

„De aceea recomandarea noastră şi a Bisericii în general este să petrecem în biserică, la Sfânta Liturghie, în rugăciune, în bună cuviinţă, în fapte bune, în milostenie, în ajutorarea celor sărmani şi a celor bolnavi”, subliniază părintele paroh.

Parohul Bisericii „Sfântul Gheorghe-Nou” i-a îndemnat pe credincioşi „să respecte toate normele de conduită sanitară recomandate”, pentru că „sănătatea este un dar de la Dumnezeu şi trebuie păstrat cu sfinţenie”.

„Biserica, întotdeauna, a fost şi este un factor de stabilitate socială şi noi i-am responsabilizat pe credincioşii noştri pentru că ei sunt cei mai disciplinaţi dintre cetăţeni, îndrăznesc să spun acest lucru. Ei ascultă de sfatul duhovnicului, de sfaturile preoţilor, de îndemnurile pe care le dau ierarhii noştri, în frunte cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Trebuie să avem grijă şi de sănătatea noastră trupească, pentru că sănătatea este un dar de la Dumnezeu şi trebuie păstrat cu sfinţenie. Şi atunci noi îi îndemnăm şi ei au înţeles şi înţeleg să respecte toate normele acestea de conduită sanitară care sunt recomandate de cei care sunt îndreptăţiţi să facă aceste recomandări”, a arătat preotul Emil-Nedelea Cărămizaru.

Părintele a amintit şi de sărbătoarea Sfinţilor Martiri Brâncoveni, ce urmează praznicului Adormirii Maicii Domnului.

„În biserica noastră sunt moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu, care, după cum se ştie, au fost scoase din mormântul domnesc din Biserica „Sfântul Gheorghe Nou” în anul 2014, în luna mai, şi au fost puse într-o raclă frumoasă ca să aducă lumină din lumina lor. Pentru că avem această cinste, ca cel mai mare martir pe care l-a plămădit vreodată poporul acesta al lui Dumnezeu, poporul român, să fie aşezat la biserica de la ‘kilometrul zero al României’, ca să lumineze cu lumină multă, să ne înţelepţească, să ne dea povaţă bună, să ne încurajeze. După cum se ştie, Parlamentul a aprobat iniţiativa ca această zi să fie o zi oficială de cinstire şi de comemorare a Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi de aducere aminte a jertfelor şi sacrificiilor făcute de creştini de-a lungul vremurilor pentru credinţa lor. Este un îndemn la libertate religioasă şi de conştiinţă, care cred că este binevenit în aceste vremuri”, a încheiat preotul.

Ce însemnătate are această sărbătoare

Potrivit tradiţiei Bisericii, Maica Domnului a trăit mai mulţi ani după înălţarea la Cer a Fiului său şi a Domnului nostru Iisus Hristos. Cu trei zile înainte de moarte, ea a fost înştiinţată de Sfântul Arhanghel Gavriil că va trece din lumea aceasta la viaţa veşnică.

Deşi Apostolii erau răsp