Stiri 22 iulie 2020, prima parte

Cursul de schimb 22.07.2020 1 EUR 4.8401

1 USD 4.1942

ANM a emis ASTĂZI o alertă de vijelii și grindină pentru 27 de județe! Roxana Dobre Roxana Dobre - 22 iulie 2020

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, miercuri, o avertizare Cod galben de instabilitate atmosferică temporar accentuată, valabilă pe parcursul întregii zile, în 27 de judeţe, precum şi o informare de vreme rea ce vizează majoritatea regiunilor până vineri dimineaţa.

Conform prognozei ANM, miercuri, între orele 10:00 – 23:00, pe parcursul Codului Galben, la munte, în Maramureş, Transilvania, Crişana, Banat şi local în Moldova vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin averse torenţiale, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii şi grindină.

În intervale de scurte de timp, cantităţile de apă vor depăşi 20 – 25 l/mp şi, izolat, 30 – 50 l/mp. Fenomene specifice instabilităţii atmosferice se vor semnala şi în restul teritoriului, dar pe suprafeţe mici.

Judeţele afectate de avertizarea Cod galben sunt: Alba, Argeş, Arad, Bacău, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Buzău, Cluj, Caraş-Severin, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Harghita, Mehedinţi, Maramureş, Mureş, Neamţ, Prahova, Sibiu, Sălaj, Satu Mare, Suceava, Timiş, Vâlcea şi Vrancea.

1

În intervalul menționat, la munte, în Maramureș, Transilvania, Crișana, Banat și local în Moldova vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin averse torențiale, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii și grindină. Îndeosebi în intervale scurte de timp cantitățile de apă vor depăși 20…25 l/mp și izolat 30…50 l/mp.

ANM precizează că fenomene specifice instabilității atmosferice se vor semnala și în restul teritoriului, dar pe suprafețe mici.

În intervalul 22 iulie, ora 23:00 – 24 iulie, ora 10:00, va fi în vigoare o informare de instabilitate atmosferică, în cea mai mare parte a teritoriului. Astfel, în regiunile centrale, apoi şi în sud-vest, la deal şi la munte vor fi perioade cu instabilitate atmosferică, ce se va manifesta prin averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii şi grindină. Cantităţile de apă vor depăşi 20 – 25 l/mp şi, pe arii restrânse, 30 – 35 l/mp.

ANM precizează că, până la sfârşitul acestei săptămâni, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, îndeosebi în jumătatea de vest a ţării, la deal şi la munte.

Analiză MADR: Satul românesc, sub-dezvoltat și îngropat în sărăcie! Roxana Dobre Roxana Dobre - 21 iulie 2020

Calitatea vieții în zonele rurale atinge încă o rată destul de mare a sărăciei, se arată într-un document al Ministerului Agriculturii. Sursa citată mai precizează că nivelul de sărăcie din spaţiul rural românesc este un factor esenţial în determinarea unui tânăr în a lua decizia de a investi într-o afacere nouă în mediul respectiv.

Această problemă se reflectă în special în calitatea vieţii familiei tânărului fermier lipsită atât de un minimum de servicii care să asigure viaţa socială atractivă – cum ar fi oportunităţile de educaţie, control al sănătăţii, aceesul la cultură, modalități de agrement, dar și de o infrastructură TIC, un sistem de

2

alimentare cu apă și canalizare și o rețea de drumuri locale de transport pentru a-i asigura accesul facil către zonele urbane pentru o viaţă echilibrată în mediul rural.

Aceeași sursă mai precizează că, rata sărăciei, deşi în trend usor descendent (de la 41,50% din totalul populaţiei în 2010, la 35,70% în anul 2017), rămâne în continuare o rată foarte ridicată cu implicaţii majore în limitarea dezvoltării satelor din perspectiva infrastructurii şi serviciilor de bază, precum şi a atractivităţii pentru ocuparea forţei de muncă. Așa cum s-a subliniat și în Raportul de țară pentru România – 2020, nivelurile de ocupare și de productivitate din sectoarele economice importante (agricultura fiind unul dintre cele mai importante), sunt în strânsă legătură cu competitivitatea regională.

Întrucât ponderea populației cu risc de sărăcie și excludere socială în zonele rurale este în continuare semnificativă, decalajul urban-rural se adâncește în consecință iar productivitatea agricolă în aceste zone este și ea scăzută Diferențele urban-rural creează venituri foarte mari și inegalități de oportunități în rândul populației. Se remarcă faptul că riscul sărăciei are un trend descrescător la nivelul orașelor dar a rămas relativ constant în zonele rurale, de aproape cinci ori mai mare în comparație cu orașele.

Diversificarea activităţilor agricole către activităti neagricole în mediul rural

Ministerul Agriculturii mai precizează că, diversificarea activităților economice locale, care în rural sunt preponderent agricole de subzistență, este un factor esențial în valorificarea resurselor naturale, creării de locuri de muncă orientate spre absorbiția potențialului existent dar și atragerii unui nou segment de populație. Prin PNDR 2014-2020 sub-măsura 6.2 „Sprijin pentru înființarea de activități neagricole în zone rurale” în sesiunile derulate între 2015 şi 2018 au fost finanțate 1.917 start-up-uri (microîntreprinderi și întreprinderi mici nou înființate), care derulează activități de producție și servicii neagricole, cu mai ales în domeniul agroturismului. Având în vedere numărul mare al proiectelor depuse în cadrul acestei sub-măsuri (6.331 cereri de finanțare) se poate identifica nevoia crescută pentru înființarea de noi afaceri cu caracter neagricol în mediul rural. Acest trend contribuie la îmbunătățirea calității vieții locuitorilor din zonele rurale, prin facilitarea accesului acestora la servicii de calitate și deschidere pentru piața muncii.

Cu toate acestea, decalajul dintre mediul rural şi cel urban persistă ceea ce susține nevoia continuării susținerii activităților neagricole, dar trebuie luat în considerare și faptul că diferențele sunt cu atât mai evidente cu cât dinamica dezvoltării economice în rural întră în competiție și dinamica

3

urbanizării. Aici calitatea vieții este superioară celei din rural, oferta serviciilor de bază, accesul la informații și existența tuturor tipurilor de infrastructură generează migrarea populației către aceste zone dezvoltate.

Locuitorii de la oraș, venituri mult mai mari decât cei de la sate

Venitul mediu disponibil pentru un membru al gospodăriei în zonele urbane este de 1,9 ori mai mare decât în cele rurale și acest lucru fiind în principal rezultatul productivității scăzute a agriculturii, în special pentru exploatațiile agricole mici de subzistență care sunt majoritare în zonele rurale

În anul 2018, ponderea populației neangajate sau fără educație și formare profesională (NEET) în rândul populației tinere rezidente din mediul rural (15-24 ani) este de aproape trei ori mai mare decât a celor care locuiesc în orașe (18,1% față de 7%), a lipsei de locuri de muncă, a productivității și a perspectivelor din mediul rural. Astfel, participarea redusă, accesul limitat la piaţa muncii cât și gradul scăzut de informare a populației din mediul rural, conduc la venituri mici ceea ce sporește riscul de sărăcie şi excluziune socială, generând pe de-o parte, migrația populației spre regiuni facile traiului, iar pe de altă parte atractivitatea scăzută pentru antreprenoriat.

Dar pentru a crea contextul inițierii/dezvoltării unei afaceri competitive, e nevoie în continuare de acces la un minimum de tehnologie, informaţii, transport şi conexiuni sociale, întrucât există o relaţie de cauzalitate între condiţiile de viaţă din mediul rural şi dezvoltarea afacerilor în aceste zone ale României.

Zonele rurale sunt afectate de lipsa sau deficienţa infrastructurii

Documentul MADR mai arată că deși în ultimii ani au fost alocate fonduri europene pentru modernizarea rețelei de drumuri de interes local, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 fiind finanțate 507 proiecte, prin intermediul cărora un total de aproximativ 3.454 km de drumuri sunt în curs de modernizare/construcție (105,67 km de drum nou și 3.348,55 km de drum modernizați), aceasta rămâne slab dezvoltată și de o calitate necorespunzătoare.

Astfel, în perioada 2010-2018 a fost înregistrată tendința de creștere a procentului de drumuri comunale modernizate, de la 5,54% în 2010 la 17,01% în 2018. Cu toate acestea, la nivelul anului 2018, un total de 20.433 km (61,16%) drumuri comunale încă sunt pietruite sau de pământ, fiind necesară continuarea investițiilor în acest sector, astfel încât să se asigure condiții mai bune privind accesul locuitorilor din spațiul rural, precum și

4

crearea premiselor creșterii atractivității zonelor rurale, implicit atragerea de investiţii în diverse sectoare economice în aceste zone.

Cifrele privind mediul rural apar în analiza SWOT (supusă consultării), analiza nevoilor şi strategia intervenţiei conform draftului de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului pentru elaborarea Planurilor Strategice (PS).

APIA si SUBVENTII

Subvenții 2020: Fermierii chemați de urgență la APIA până pe 3 august! Roxana Dobre Roxana Dobre - 22 iulie 2020

O parte dintre fermierii care au depus cererea unică de plată sunt chemați obligatoriu la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) până la data-limită de 3 august pentru a prezenta documentele justificative în cazul Sprijinului Cuplat Vegetal (SCV) pentru pentru cartofi timpurii pentru industrializare.

Fermierii care cultivă cartofi de vară trebuie să prezinte până la data de 3 august, în cazul utilizării seminței certificate oficial din producția proprie, documentul/documentele oficial(e) de certificare a lotului/loturilor de sămânță, cu menţiunea „Necesar propriu”.

Sprijinul cuplat pentru cultura de cartofi timpurii, semitimpurii şi de vară pentru industrializare, conform art.59 din Ordinul M.A.D.R. nr. 619/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă fermierilor activi care:

– cultivă cartof timpuriu, categorie care include cartoful semitimpuriu și de vară;

– fac dovada comercializării unei producţii minime de 12,5 tone/ha, către o unitate de procesare înregistrată pentru siguranţa alimentelor, potrivit prevederilor Ordinului ANSVSA nr.111/2008;

-fac dovada comercializării producţiei pe baza facturii sau a filei/filelor din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, care se depun la APIA până la data de 30 octombrie a anului de cerere;

– în situația în care fermierul are și calitatea de procesator înregistrat pentru siguranța alimentelor la ANSVSA, acesta face dovada procesării producției minime, prin documente contabile interne, până la data prevazută la lit.c). Pentru cultura înfiinţată începând cu anul de cerere 2018, fermierii trebuie să facă dovada că utilizează sămânţa certificată oficial din categoriile Prebază,

5

Bază şi Certificată, în conformitate cu Legea nr. 266/2002 şi cu Ordinul nr. 1.266/2005.

Pentru sămânța achizitionată de la terți, fermierul prezintă factura sau bonul fiscal de achiziție sau fila/filele din carnetul de comercializare a seminței de cartof, pentru cantitatea corespunzătoare suprafeței declarate, însoțită/însoțite de:

-documentul de calitate si conformitate al furnizorului ca producător al semințelor sau copie de pe acest document în cazul în care furnizorul nu este si producător al semințelor; sau

-orice alt document echivalent documentelor menţionate emis într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o ţară terţă care are echivalenţă conform Deciziei Consiliului 2003/17/CE; sau

-o eticheta oficială pentru fiecare lot insamantat care ţine loc de document de calitate şi conformitate.

În situația în care solicitantul sprijinului cuplat în sectorul vegetal comercializează producția prin intermediul unui grup/unei organizații de producători, recunoscut (e) de MADR sau al unei cooperative agricole înființate conform prevederilor Legii cooperației agricole nr. 566/2004, cu modificările și completările ulterioare, care au ca obiect de activitate vânzarea producției, ca membru sau nemembru al acestor forme asociative, actele doveditoare ale cantității livrate către grup/organizație/cooperativă sunt fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol sau copia facturii/facturilor, cu respectarea legislației în vigoare privind valoarea producției comercializate, în cazul grupurilor/organizațiilor de producători.

Solicitanții mai prezintă și:

a) copie de pe actul de înregistrare la oficiul registrului comerțului în a cărui rază teritorială își are sediul grupul/organizația/cooperativa;

b) adeverință prin care fac dovada că sunt membri ai grupului/organizației de producători/cooperativei prin care valorifică producția sau adeverință prin care nemembrii fac dovada că producția a fost livrată prin forma asociativă;

c) copia contractului încheiat între grup/organizație/cooperativă și cumpărător, care cuprinde tabelul cu fermierii care au comercializat producția prin forma de organizare.

6

Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV) pentru cartofi timpurii pentru industrializare a fost în campania 2019 de 1.000 euro de euro pe hectar adică 4.749,6 lei pe hectar.

ANUNȚ DE ULTIMĂ ORĂ MINISTERUL AGRICULTURII! OBLIGATORIU pentru TOȚI FERMIERII! AMENDĂ PÂNĂ LA 15.000 LEI! Agroinfo 21 iulie 2020

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ! Fermierii, producătorii agricoli care nu raportează date la Ministerul Agriculturii, ori de câte ori li se cer, despre stocurile de hrană pe care le dețin, de produse agricole, riscă amenzi până la 15.000 de lei, anunță un proiect de Ordonanță de Urgență publicat astăzi, 21 iulie 2020, pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii.

Având în vedere experiența României din timpul pandemiei generată de COVID-19, precum și situaţiile de urgenţă de sănătate publică internaţionale previzionate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru perioada următoare, ținând cont de dificultățile întâmpinate de sectorul de creștere a animalelor pe perioada pandemiei generată de COVID-19, respectiv scăderea prețului cărnii, imposibilitatea livrării animalelor către sacrificare și procesare, creșterea prețului de achiziție a animalelor și furajelor, scăderea cantităților de carne comercializată prin vânzare directă pe piață și HoReCa, care au condus la diminuarea numărului de animale de reproducție și a efectivelor pentru abatorizare, precum și la perturbarea lanțurilor de aprovizionare, având în vedere responsabilitățile și sarcinile obligatorii, atât pentru autoritățile administrației publice, cât și pentru operatorii economici, în scopul cunoașterii stocurilor de produse agricole de importanță vitală pentru populație pe timpul situației de urgență,

Pentru reducerea impactului asupra securității alimentare în timpul unei epidemii, se impune instituirea, în cel mai scurt timp, a unui cadru legislativ menit să asigure informațiile necesare privind cantitățile produselor agricole și alimentare existente pe teritoriul României, este argumentată, în proiectul de ordonanță, obligativitatea raportării stocurilor de produse agricole.

Luând în considerare, atât frecvența calamităților produse la nivelul culturilor agricole din ultima perioadă, cât și posibilitatea afectării unei părți din producția agricolă a anului 2020, este necesară luarea unor măsuri pentru a preîntâmpina eventualele efecte în ceea ce privește asigurarea populației cu produse agroalimentare și materii prime pentru industria alimentară, (...) se impune instituirea unui cadru legal în vederea obținerii de informații exacte și complete privind stocurile de produse agricole din depozite și pentru a ne asigura că operatorii economici furnizează informaţiile solicitate

7

în termene corespunzătoare în perioadele de instituire a stării de asediu și a stării de urgență și ori de câte ori Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale apreciază că este necesar, mai precizează proiectul de act normativ.

Potrivit proiectului de Ordonanță, raportarea informațiilor exacte și complete privind stocurile de produse agricole este obligatorie pentru toţi producătorii agricoli, depozitarii și procesatorii.

În vederea asigurării trasabilității produselor agricole pe piață, partenerii din sectorul agricol au obligaţia furnizării de date statistice de evidenţă a stocurilor de produse agricole, bilunar sau ori de câte ori Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale apreciază că este necesar, către centrul operativ pentru situații de urgență din cadrul acestuia, prin direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București.

Nerespectarea acestor prevederi constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 15.000 lei.

DATE MADR: CU CÂT A CRESCUT SUMA PENTRU PLATA SUBVENȚIEI APIA LA OVINE! Agroinfo 22 iulie 2020

DOCUMENT MADR. Sprijinul cuplat la ovine, subvenția europeană, cu un cuantum ajuns la aproape 18 euro/cap de ovină, și-a dublat bugetul, susține analiza Ministerului Agriculturii, un document pe baza căruia se va elabora Planul Național Strategic 2021-2027.

Potrivit documentului MADR, acordarea Sprijinului Cuplat Zootehnic (SCZ) în sectorul ovine/caprine a avut ca fundament absența raselor autohtone specializate pentru producția de carne; în acest sens, în primul an de acordare (2015), s-a introdus exceptarea de la înscrierea în Registrul Genealogic a animalelor solicitate la plată pentru a acorda timp crescătorilor de ovine de a forma un nucleu de selecție capabil să susțină activitatea de ameliorare a raselor autohtone de ovine în direcția producției de carne. Acest lucru s-a concretizat printr-un număr mare de animale eligibile, care raportat la plafonul financiar al anului 2015 a rezultat un cuantum redus pe cap de animal.

Începând cu anul 2016, acordarea acestei forme de sprijin a fost condiționată de înscrierea animalelor în Registrul Genealogic, pentru a urmări obiectivul ameliorării raselor autohtone pentru producția de carne, fapt care a condus la obținerea unui număr mic de animale eligibile la plată și implicit la un cuantum pe cap de ovină mai mare decât în anul precedent.

8

În anii următori, anvelopa financiară alocată pentru acordarea acestei forme de sprijin a crescut, ca urmare a necesității susținerii crescătorilor de ovine în direcția ameliorării raselor de ovine autohtone în direcția producției de carne.

Analiza MADR mai susține că, după al doilea an de plată a sprijinului cuplat, s-a înregistrat o creștere cu peste 1.000.000 de capete de ovine solicitate la plata subvenției APIA.

În primul an de acordare a subvenției cu cel mai mare cuantum pe cap de ovină, anul 2015, plafonul alocat pentru plata APIA către crescători a fost de 18.939.109 euro, iar numărul de ovine solicitat la plată a fost de 4.179.003 capete. În anul următor, 2016, plafonul alocat pentru plata SCZ ovine a crescut la 24.468.840 euro, iar numărul de ovine a scăzut drastic la 817.069 de capete pentru care oierii au solicitat plata.

Date MADR.

În anul 2017, s-a dublat bugetul pentru plata SCZ ovine și a ajuns la 44.796.359 euro, dar a crescut și numărul de ovine pentru plată la 1.843.577 de capete. În anul 2018, bugetul alocat a fost de 47.053.045 euro, în ușoară creștere față de anul precedent, în schimb, a crescut cu peste un milion de capete numărul de ovine solicitat la plata subvenției APIA, ajungînd la 3.010.994 ovine.

DOCUMENT MADR: A EXPLODAT NUMĂRUL BOVINELOR LA PLATA SUBVENȚIEI APIA DE SUTE DE EURO PE CAP DE ANIMAL! Agroinfo 21 iulie 2020

DOCUMENT MADR. Un document al Ministerului Agriculturii care analizează situația din agricultură, în acest moment, dezvăluie că a crescut spectaculos numărul de taurine de carne solicitate pentru plata sprijinului cuplat, subvenția europeană de câteva sute de euro pe

9

cap de animal. Documentul este conceput pentru a servi la elaborarea Planului Național Strategic 2021-2027.

Cuantumul uriaș al sprijinului cuplat pentru taurine de carne, peste 1.000 de euro/cap de animal în primul an de acordare, anul 2015, a determinat o explozie a numărului de capete de animale solicitate la plata acestei subvenții la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Creșterea spectaculoasă a numărului de bovine a avut ca efect scăderea cuantumului pe cap de animal deoarece bugetul alocat pentru plata acestei subvenții nu a înregistrat nici pe departe aceeași creștere. Astfel, pentru anul de cerere 2019, cuantumul pe cap de animal al sprijinului cuplat pentru taurine de carne a scăzut la 237,4446 euro/cap.

Conform documentului MADR, în anul 2015, primul an de plată al sprijinului cuplat zootehnic (SCZ) la APIA, au fost declarate 7.923 de capete de taurine de carne pentru plata sprijinului cuplat. În cel de-al doilea an de acordare a schemei sprijin cuplat, numărul de taurine de carne solicitate la plată s-a dublat, 14.266 de capete. În anul 2017, creșterea a continuat, iar la APIA au fost solicitate la plata sprijinului cuplat nu mai puțin de 25.301 capete taurine de carne pentru ca în anul 2018 numărul acestora să explodeze, APIA le-a achitat crescătorilor de bovine sprijin cuplat zootehnic pentru un număr de 39.208 capete taurine de carne.

Bugetul alocat acestei subvenții însă nu a crescut în același ritm cu numărul de capete pentru care s-a cerut plata. Astfel, în anul 2015, plafonul alocat a fost de 9.530.080 euro, în anul 2016 - 10.023.178 euro, în anul 2017 - 10.913.205 euro, iar în anul 2018 plafonul alocat a ajuns la 11.131.232 de euro.

10

Același document precizează că la nivelul anului 2018, suma totală acordată pentru sprijinul cuplat, pentru cele două sectoare, vegetal și zootehnie, a crescut la aproximativ 225 milioane de euro, iar numărul de beneficiari la 59.496.

Din perspectiva sectorului în care a fost acordat sprijinul cuplat în 2015, aproximativ 92,38 milioane euro - 48% a fost direcționat către sectorul vegetal, în timp ce aproximativ 101,41 milioane euro – 52% s-a îndreptat către sectorul zootehnic.

Sprijinul financiar acordat sectorului zootehnic din România a urmărit atât acoperirea cheltuielilor realizate pentru producție, cât și creșterea eficienței producției agricole, creșterea calității producției și asigurarea unui nivel competitiv pe piață.

Gradul de acoperire a cheltuielilor prin subvenții a variat între 11,4-37,8% la lapte de vacă, 11,1-57,4% la carnea de bovine și 13,3-46% la carnea de ovine. Având în vedere ponderea furajelor cuprinsă între 65-75% din cost, se poate spune că subvențiile acordate la timp au acoperit până la jumătate din cheltuielile cu furajele.

Accesarea subvențiilor a avut o influență hotărâtoare asupra:

Stopării declinului efectivelor de bovine;Ieșirii fermelor din situațiile de criză de pe piața produselor, ce au avut loc în perioada 2014-2015;Creșterii veniturilor crescătorilor de animale;Eliminării pierderilor financiare ale fermierilor;Acoperirii unei părți din costurile de producție din sectorul zootehnic, susține documentul MADR.

OBLIGAȚII pentru PLATA SUBVENȚIEI APIA pentru PĂȘUNE! Agroinfo 21 iulie 2020 -

SUBVENȚII APIA 2020! Subvenția APIA pe hectar este plătită anul acesta și pentru pășunile pe care nu se asigură încărcătura minimă de animale. Pentru a încasa banii însă, crescătorii de animale, fermierii, asociațiile crescătorilor sau composesoratele au obligații care trebuie îndeplinite până la data de 1 august 2020 și respectiv 15 octombrie 2020.

În cazul în care proprietarul de pajiște permanentă, persoană fizică, nu asigură încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, activitatea agricolă minimă

11

constă inclusiv în asigurarea unui cosit anual pe suprafeţele de pajiști permanente aflate în proprietate până la data limită de 1 august 2020. Fermierul este obligat să prezinte la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) documentele privind depozitarea /valorificarea fânului pentru consumul cu animalele deținute şi/sau fila/filele din carnetul de comercializare a produselor din sectorul agricol, care vor fi prezentate până la data de 15 octombrie a anului de cerere.

Aceleași obligații le au și persoanele juridice care au solicitat subvenția APIA pentru pășune, iar documentele pe care trebuie să le prezinte la APIA sunt documentele doveditoare ale valorificării fânului și/sau documentele contabile de gestiune pentru depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deținute, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent.

În cazul în care formele asociative de proprietate în calitate de fermier activ, care desfăşoară cel puţin o activitate agricolă minimă, pe pajiştile aflate în proprietatea lor nu respectă încărcătura minimă de 0,3 UVM/ha, asigurată cu animalele membrilor, activitatea agricolă minimă constă inclusiv în realizarea unui cosit anual pe pajiștile permanente aflate în proprietate, până la data de 1 august 2020.

Pentru formele de organizare asociaţii şi composesorate, care nu respectă încărcătura de 0,3 UVM/ha cu animalele membrilor, şi activitatea agricolă minimă constă asigurarea unui cosit anual până la data de 1 august 2020, fermierii vor prezenta la APIA: facturile valorificării fânului și/sau documente contabile de gestiune privind depozitarea fânului pentru consumul cu animalele deținute și/sau centralizatorul repartizării fânului rezultat către membrii formei asociative de proprietate, pe baza semnăturii membrilor, până la data de 15 octombrie a anului de cerere curent.

Informațiile au fost comunicate de APIA pentru AGROINFO pentru a fi puse la dispoziția fermierilor interesați de obținerea subvenției pentru pășune.

Subvenții apicultură 2020: APIA a prelungit termenul pentru depunerea cererilor! Roxana Dobre Roxana Dobre - 22 iulie 2020 Referitor la depunerea cererilor de plată și a documentelor justificative pentru Programul Național Apicol 2020, APIA – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță o serie de modificări ale termenelor pentru apicultori.

”Potrivit HG 339/2020, Anexa nr.2-Norme de aplicare a Programului național apicol pentru perioada 2020-2022, art. 2 “Termenul-limită de depunere a cererii de plată şi a documentelor care o însoţesc este data de 1

12

august a fiecărui an”. Având în vedere că ultima zi de depunere a cererilor de plată pentru PNA 2020 este zi nelucătoare, ultima zi de depunere a cererilor de plată este data de 3 august”, anunță agenția de plăți.

De asemenea, se află în curs de avizare de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, un proiect de act normativ prin care se va prelungi termenul de depunere până la data de 1 septembrie 2020, pentru următoarele documente justificative:

– Copia buletinului/buletinelor de analize fizico-chimice/reziduuri;

-Copia cărții de identitate a remorcii apicole.

Agrointeligența-AGROINTEL.RO a scris în premieră despre acest proiect aici: Ministrul agriculturii, anunț oficial pentru toți apicultorii!

UPDATE: Se prelungește termenul în care apicultorii pot depune unele acte la APIA! Cererile, până la 1 august!

Apicultorii care accesează acțiunile: “Raţionalizarea transhumanţei/stupăritului pastoral-achiziţionarea de mijloace de transport apicol fără autopropulsie-remorci” și “Decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care atestă calitatea mierii” pentru care nu au fost emise încă documentele mai sus menționate, vor depune cererea de plată fără copia acestor documente. Ulterior aceștia trebuie să își completeze dosarul depus la APIA cu documentele lipsă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data intrării în posesie a acestora.

APIA menționează faptul că, toate facturile de achiziţie trebuie să fie emise până la data de 31 iulie 2020, indiferent de măsura accesată de către solicitant.

Subvenţia minimă de la APIA: 200 euro/ha. Majorarea ajunge la 215 euro/ha până în 2027! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 21 iulie 2020

Subvențiile fermierilor români vor crește în următorii ani, potrivit deciziei luate astăzi, marți – 21 iulie, la nivel european. Odată cu aprobarea bugetelor pentru noua Politică Agricolă Comună (PAC), agricultorii primesc și o veste importantă legată de convergența plăților la hectar în viitorii ani.

Convergența plăților directe va crește, însă nu la nivelul pe care fermierii României îl așteaptă. Plățile pe hectar nu se vor uniformiza, dar vor fi salturi

13

uriașe pentru agricultorii de la noi pentru care nu se va putea plăti o subvenție mai mică de 200 de euro pe hectar începând din 2022.

Consiliul European a „aprobat” bugetul PAC pentru următorii șapte ani (2021-2027) ca parte a Cadrului financiar multianual mai larg (CFM). Documentul însoțitor prezintă detalii despre convergența viitoare. S-a negociat pentru următoarea PAC un buget total de 356,3 miliarde.

Documentul oficial prevede: „În conformitate cu Pilonul I, convergența externă a plăților directe va continua”. Consiliul spune că va „rezolva diferența”, reducând astfel diferența dintre plățile directe mici și cele medii (plătite pe hectar) către fermierii din UE.

Consiliul a explicat: „Toate statele membre cu plăți directe [pe bază de hectar] sub 90% din media UE vor închide la 50% din diferență”. „Decalajul” se referă la diferența dintre plățile directe directe curente și 90% din media UE.

Mjorările se vor face în „șase pași egali” – începând din 2022 și până în 2027. În plus, toate statele membre vor trece la „cel puțin 200 de euro/ha în 2022”. De asemenea, se spune că, până în 2027, toate statele vor fi ajuns la „cel puțin 215 euro/ha”.

Documentul oficial al consiliului prevede că „plățile directe, în conformitate cu Regulamentul Planului strategic PAC, nu vor depăși 239,9 miliarde euro”.

Extras din concluziile Reuniunii extraordinare a Consiliului European (17-21 iulie 2020): ”Convergența externă a plăților directe va continua. Toate statele membre care acordă plăți directe la hectar sub nivelul de 90 % din media UE vor elimina 50 % din decalajul dintre nivelul lor actual mediu de plăți directe și nivelul de 90 % din media UE în șase etape egale începând din 2022. Această convergență va fi finanțată proporțional de toate statele membre. Adițional, toate statele membre vor avea un nivel de cel puțin 200 de EUR per hectar în 2022 și toate statele membre ating cel puțin 215 EUR per hectar până în 2027”.

Consiliul European: Bază voluntară pentru plafonarea subvențiilor la 100.000 euro/fermă! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 21 iulie 2020

Decizie importantă privind plafonarea subvențiilor agricole pe care fermierii le pot încasa pentru fiecare exploatație. Reuniunea extraordinară a Consiliului European (17-21 iulie 2020) a decis că

14

fiecare stat membru poate alege dacă dorește să plafoneze nivelul subvențiilor la 100.000 de euro.

”Va fi introdusă pe o bază voluntară plafonarea plăților directe pentru marii beneficiari la nivelul de 100 000 EUR. Aceasta se va aplica numai sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS). Atunci când aplică plafonarea, statele membre pot să scadă din cuantumul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității pentru fiecare beneficiar toate costurile legate de forța de muncă”, se arată în documentul redactat cu concluziile reuniunii.

De precizat că decizia luată în Consiliul European nu aduce nicio noutate, aceeași măsură fiind adoptată și în Comisia pentru Agricultură din Parlamentul European. Totuși, faptul că hotărârea este susținută și de liderii statelor membre este un pas important pentru plafonarea voluntară a subvențiilor la nivelul statelor UE.

AFIR si FINANTARI

Ajutor de la Guvern pentru achiziția de utilaje agricole! Suma maximă: 5.000.000 lei/fermă! agrointeligenta.ro - 22 iulie 2020 14:10

Guvernul urmează să aprobe în ședința de astăzi actul normativ prin care fermierii urmează să fie sprijiniți dacă achiziționează utilaje agricole noi sau second-hand. Modul în care ajutorul va fi acordat prin programul IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE și va fi sub formă de garanții de stat pentru contractele de leasing.

Cum se acordă sprijinul de stat pentru achiziția de utilaje

Programul constă în acordarea de garanţii de stat în favoarea fiecărui beneficiar participant în program pentru finanțările de tip leasing destinate achiziționării prin intermediul finanțatorilor de bunuri mobile noi și/sau second hand, garantate de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, astfel:

a) în procent de maximum 80% din valoarea finanţării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi alte cheltuieli aferente finanțării garantate, pentru achiziția de echipamente IT și tehnologia informației în cadrul unei operațiuni de leasing financiar;

15

b) în procent de maximum 60% din valoarea finanţării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi alte cheltuieli aferente finanțării garantate, pentru achiziția de utilaje și echipamente tehnologice, vehicule pentru transport mărfuri și persoane utilizate în scop comercial în cadrul unei operațiuni de leasing financiar.

Ce fermieri se încadrează la acest sprijin

Programul IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE este un program multianual de încurajare şi de stimulare a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii precum și întreprinderilor afiliate care au un număr egal sau mai mare de 250 de angajați. Conform proiectului de OUG, beneficiarul programului poate fi una dintre următoarele: societate sau societate cooperativă, societate agricolă, cooperativă agricolă de producție, persoană fizică autorizată, întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale sau întreprindere familială, autorizate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare asociaţiile sau fundaţie nonprofit care desfăşoară activităţi economice şi care îndeplinesc cumulativ condiţiile de încadrare în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii prevăzute de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, precum și întreprinderile afiliate care au un număr egal sau mai mare de 250 de angajați care are calitatea de utilizator/locatar în contractul de leasing financiar încheiat cu finanțatorul.

Alte condiții obligatorii pentru ca un fermier să fie eligibil?

a) nu se află în dificultate în sensul capitolului 2.2 din Comunicarea Comisiei Europene “Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate” publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 249, seria C din 31 iulie 2014;

b) nu se află în litigiu, în calitate de pârât, cu Ministerul Finanţelor Publice şi/sau finanțatorul;

c) nu figurează cu credite restante, inclusiv pentru finanţările tip leasing, în ultimele 6 luni sau dacă înregistrează restanţe în baza de date a Centralei Riscului de Credit, acestea sunt încadrate în categoriile standard, în observație și substandard, conform Criteriilor de încadrare pe categorii de clasificare pentru expunerile din credite, înregistrate de împrumutători faţă de debitori prevăzute în anexa nr. 3 la Regulamentul Băncii Naționale a României nr.5/2012 privind clasificarea creditelor şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit aplicabil entităţilor supravegheate de Banca Naţională a României, altele decât instituţiile de credit;

16

d) nu se află în interdicţie de a emite cecuri şi nu figurează cu incidente majore cu bilete la ordin în ultimele 6 luni în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi, conform prevederilor Regulamentului Băncii Naționale a României nr.1/2012 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei Incidentelor de Plăţi;

e) sunt eligibile conform reglementărilor interne ale finanțatorului;

f) nu înregistreaza popriri active sau suspendate pe conturile bancare;

g) nu înregistrează obligaţii fiscale restante şi alte creanţe fiscale și bugetare administrate de organul fiscal central, definit potrivit art. 1 pct. 31 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Ce utilaje se pot achiziționa prin acest program

Caracteristicile bunurilor mobile care se pot achizitiona în cadrul programului se stabilesc prin normele metodologice de aplicare ale prezentei ordonanțe de urgență.

Valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilităţi este de 5.000.000 lei.

Proiectul de Ordonanță de Urgență pentru aprobarea Programului IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILALE: Proiect OUG IMM LEASING 22 IULIE

AFIR AVERTIZEAZĂ TINERII FERMIERI CARE CER AJUTORUL DE 50.000 DE EURO! Agroinfo 22 iulie 2020

COMUNICAT. Tinerii fermieri care solicită sprijinul de maxim 50.000 de euro pentru instalarea ca șefi de exploatație trebuie să-și îndeplinească obiectivele obligatorii asumate prin Planul de afaceri. În caz contrar, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) le va cere returnarea banilor, informează AFIR într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale detaliază modul de completare a obiectivelor din Planul de afaceri de către solicitanții fondurilor europene disponibile prin submăsura 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) prin publicarea pe pagina de internet a AFIR a unei Note de informare.

17

Conform celor precizate în Ghidul solicitantului, tinerii fermieri care beneficiază de finanțare prin PNDR, trebuie să își stabilească prin Planul de afaceri o serie de obiective și să îndeplinească cele trei precondiții (numite obiective operaționale): stabilirea domiciliului, a sediului social al beneficiarului în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) precum și stabilirea locului de muncă în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) sau zonă limitrofă a UAT în care este înregistrată exploatația deținută de tânărul fermier pentru care obține finanțare, în termenul de maxim nouă luni de la data semnării Deciziei de finanțare.

Totalitatea obiectivelor: operaționale, obligatorii și suplimentare din Planul de afaceri reprezintă 100% din sprijinul financiar pe care îl obține beneficiarul. Precizăm că, în cazul nerespectării obiectivelor obligatorii asumate prin Planul de afaceri (de exemplu: producţia estimată a fi comercializată până la acordarea tranşei a doua de sprijin să fie de minim 20% din valoarea primei tranşe de sprijin sau amenajarea unei platforme pentru gunoiul de grajd, daca e cazul), sumele acordate vor fi recuperate integral, iar cea de-a doua tranşă nu va mai fi acordată.

De asemenea, în cazul nerespectării obiectivelor suplimentare (de exemplu: creşterea randamentului și a productivității muncii prin achiziția de utilaje sau echipamente de irigat sau adaptarea la standardele sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene - modernizarea adăposturilor de animale), sumele acordate vor fi recuperate proporțional cu ponderea obiectivelor nerealizate, iar neîndeplinirea a minimum trei obiective suplimentare conduce la neacordarea celei de a doua tranșe de sprijin sau recuperarea sprijinului acordat în prima tranșă de plată.

În cazul în care tânărul fermier nu îndeplinește precondițiile enunțate anterior în termenul maxim permis, sprijinul financiar va fi recuperat cu câte 10% din valoarea finanțării primite (50.000/ 40.000 de euro) pentru fiecare precondiție neîndeplinită. În cazul nerealizării uneia dintre cele trei precondiții până la depunerea dosarului cererii de plată pentru tranșa a doua, sprijinul financiar va fi recuperat integral.

Mai multe detalii pot fi găsite pe pagina web a Agenției, www.afir.info, la secțiunea dedicată submăsurii 6.1, din cadrul categoriei Investiții PNDR.

Ajutor de la Guvern pentru achiziția de utilaje agricole! Suma maximă: 5.000.000 lei/fermă! agrointeligenta.ro - 22 iulie 2020

Guvernul urmează să aprobe în ședința de astăzi actul normativ prin care fermierii urmează să fie sprijiniți dacă achiziționează utilaje agricole noi sau second-hand. Modul în care ajutorul va fi acordat prin

18

programul IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE și va fi sub formă de garanții de stat pentru contractele de leasing.

Cum se acordă sprijinul de stat pentru achiziția de utilaje

Programul constă în acordarea de garanţii de stat în favoarea fiecărui beneficiar participant în program pentru finanțările de tip leasing destinate achiziționării prin intermediul finanțatorilor de bunuri mobile noi și/sau second hand, garantate de către stat, prin Ministerul Finanţelor Publice, astfel:

a) în procent de maximum 80% din valoarea finanţării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi alte cheltuieli aferente finanțării garantate, pentru achiziția de echipamente IT și tehnologia informației în cadrul unei operațiuni de leasing financiar;

b) în procent de maximum 60% din valoarea finanţării, exclusiv dobânzile, comisioanele şi alte cheltuieli aferente finanțării garantate, pentru achiziția de utilaje și echipamente tehnologice, vehicule pentru transport mărfuri și persoane utilizate în scop comercial în cadrul unei operațiuni de leasing financiar.

Ce fermieri se încadrează la acest sprijin

Programul IMM LEASING DE ECHIPAMENTE ȘI UTILAJE este un program multianual de încurajare şi de stimulare a dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii precum și întreprinderilor afiliate care au un număr egal sau mai mare de 250 de angajați. Conform proiectului de OUG, beneficiarul programului poate fi una dintre următoarele: societate sau societate cooperativă, societate agricolă, cooperativă agricolă de producție, persoană fizică autorizată, întreprinzător titular al unei întreprinderi individuale sau întreprindere familială, autorizate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare asociaţiile sau fundaţie nonprofit care desfăşoară activităţi economice şi care îndeplinesc cumulativ condiţiile de încadrare în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii prevăzute de Legea nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare, precum și întreprinderile afiliate care au un număr egal sau mai mare de 250 de angajați care are calitatea de utilizator/locatar în contractul de leasing financiar încheiat cu finanțatorul.

Alte condiții obligatorii pentru ca un fermier să fie eligibil?

a) nu se află în dificultate în sensul capitolului 2.2 din Comunicarea Comisiei Europene “Orientări privind ajutoarele de stat pentru salvarea şi

19

restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate” publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 249, seria C din 31 iulie 2014;

b) nu se află în litigiu, în calitate de pârât, cu Ministerul Finanţelor Publice şi/sau finanțatorul;

c) nu figurează cu credite restante, inclusiv pentru finanţările tip leasing, în ultimele 6 luni sau dacă înregistrează restanţe în baza de date a Centralei Riscului de Credit, acestea sunt încadrate în categoriile standard, în observație și substandard, conform Criteriilor de încadrare pe categorii de clasificare pentru expunerile din credite, înregistrate de împrumutători faţă de debitori prevăzute în anexa nr. 3 la Regulamentul Băncii Naționale a României nr.5/2012 privind clasificarea creditelor şi constituirea, regularizarea şi utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit aplicabil entităţilor supravegheate de Banca Naţională a României, altele decât instituţiile de credit;

d) nu se află în interdicţie de a emite cecuri şi nu figurează cu incidente majore cu bilete la ordin în ultimele 6 luni în baza de date a Centralei Incidentelor de Plăţi, conform prevederilor Regulamentului Băncii Naționale a României nr.1/2012 privind organizarea şi funcţionarea la Banca Naţională a României a Centralei Incidentelor de Plăţi;

e) sunt eligibile conform reglementărilor interne ale finanțatorului;

f) nu înregistreaza popriri active sau suspendate pe conturile bancare;

g) nu înregistrează obligaţii fiscale restante şi alte creanţe fiscale și bugetare administrate de organul fiscal central, definit potrivit art. 1 pct. 31 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare.

Ce utilaje se pot achiziționa prin acest program

Caracteristicile bunurilor mobile care se pot achizitiona în cadrul programului se stabilesc prin normele metodologice de aplicare ale prezentei ordonanțe de urgență.

Valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar în cadrul acestei facilităţi este de 5.000.000 lei.

20

Tăiere de un miliard de euro din banii pentru fermieri! Anunțul oficial al ministrului Oros! Roxana Dobre Roxana Dobre - 21 iulie 2020

Primele calcule făcute de Ministerul Agriculturii pentru sumele care le revin fermierilor români din banii obținuți de România la Summitul de la Bruxelles. Adrian Oros, ministrul de resort, a declarat astăzi, în cadrul unui eveniment care a avut loc la Palatul Victoria că a făcut un calcul rapid după ce au fost anunțat bugetul obținut la Bruxelles, din care rezultă că fermierii pierd 1 miliard de euro din Pilonul II, dezvoltare rurală.

”După deciziile luate azi- noapte la Bruxelles, la un calcul pe care am încercat să îl fac foarte rapid, vom avea pentru acest Program Național Strategic (PNS), Pilonul I adică Plăți Directe, 13,78 miliarde și pentru Pilonul II, 7,01 miliarde pentru dezvoltare rurală, la care se adaugă next Generation 0,72 miliarde. Deci dacă ne uităm, avem cu 1 miliard mai puțin față de alocarea 2014-2020 pentru componenta Pilon II, dezvoltare rurală, de aceea va trebui să fim foarte atenți la cum elaborăm PNS-ul”, a explicat Oros în cadrul conferinței Naționale „Strategia Națională pentru Dezvoltarea Durabilă a României 2030, Cadrul de planificare strategică pentru Strategia de Dezvoltare Locală a Administrației Publice”, găzduită de Guvern.

Șeful de la agricultură a anunțat că în prezent se discută pe marginea analizei SWOT cu tot ce înseamnă mediul asociativ și s-a arătat convins că la aceste dezbateri vor participa și reprezentanți ai Administrației Publice Locale, dar și ai GAL-urilor. ”(…) Astfel încât să vedem cum anume creionăm PNS-ul care se referă la dezvoltarea rurală. Pe lângă sumele din PNS sigur că discutăm aici și de acel Program Naționale de Creștere a Rezilienței unde deocamdată pentru agricultură am reușit să atragem prin cele două proiecte pe care le-am propus, adică Strategia de Gestionare a apei adică tot ceea ce se înseamnă sisteme de irigații, infrastructură principală, secundară, sisteme de gestionare a apei, desecare, drenaj, combaterea eroziunii solului, prevenirea deșertificării, sistem anti-grindină și creșterea precipitațiilor. Și pe de altă parte parte o rețea de colectare, depozitare și distribuire a produselor românești unde avem alocate 6 miliarde de euro. Aceste lucruri, sigur, se vor completa cu celelalte programe pe care alte ministere le au”, a mai adus precizări ministrul.

21

Emil Dumitru dupa 4 zile si nopti de negocieri cu UE: Un buget rezonabil, dar nu ne multumeste intru totul! Agrostandard | 22 July, 2020 |

Perioada de foc la Ministerul Agriculturii! Au fost patru zile si patru nopti de negocieri dure cu oficialii de la Bruxelles pe tema banilor pe care Romania ii va primi pentru agricultura si dezvoltare rurala in viitorul exercitiu financiar (2021-2027). Sunt schimbari importante si, mai ales, reguli noi de care fermierii romani vor trebui sa tina seama daca vor sa aiba aces la banii comunitari si sa poata sa reziste in competitía cu agricultorii europeni. S-a pierdut un miliard de euro pe dezvoltare rurala, ce s-a castigat, insa, in schimb?

Despre sumele alocate Romaniei si, in mod special, despre provocarile care ii asteapta pe agricultori in viitorul apropiat am aflat mai multe de la Emil Dumitru, secretar de stat in Ministerul Agriculturii.

“Au fost patru zile de negocieri, n-au fost simple deloc, sigur ca ne nemultumeste un pic covergenta platilor directe, am fi vrut sa o avem in patru transe egale, dar o sa fie in 6 transe egale incepand cu 2022, ceea ce inseamna ca ne indepartam de la media UE. (…) Bugetul pe care il avem pe PAC nu este un buget care sa ne multumeasca intru totul, dar este rezonabil, important este cum vom cheltui aceste sume de bani pentru ca in doua exercitii financiare am vorbit mai mult de rata de absorbtie si nu de dezvoltarea sectorului agroalimentar din Romania”, a declarat Emil Dumitru in cadrul interventiei avute la conferinta “Cai de crestere intensiva a profitului financiar si productiei de legume/fructe. Cercetarea, un catalizator obligatoriu”, care a avut loc, ieri, la Academia de Stiinte Agricole, eveniment derulat sub cupola FoodIntelForum, Editia a 3-a, 25 iunie, – 21 iulie 2020!

22

Concret, iata si cateva cifre pe care secretarul de stat ni le-a comunicat, asa cum se contureaza ele la acest moment, conform asigurarilor primite din partea oficialilor europeni.

„In preturi curente este vorba de 13,78 miliarde de euro pe Pilonul I (Plati directe), o suma de 7,01 miliarde de euro pe Pilonul II (Dezvoltare Directa) si pe componenta de Next Generation – 0,72 miliarde de euro. Practic, ce se va schimba in viitoarea alocare financiara: pe de o parte, nu vom mai avea N+3, ceea ce inseamna ca vom avea o problema sa gandim proiectele sa ajunga la maturitate, la sfarsitul exercitiului financiar vom avea N+2, iar rata de cofinantare a crescut de la 15% in actualul exercitiu financiar la 25%, si, bineinteles, cele doua concepte pe care comisia insista sa le introduca – Farm to Fork si Green Deal. Din aceasta perspectiva va trebui sa fim pregatiti sa gasim solutii pentru ca agricultura Romaniei sa-si mentina competitivitatea”, a declarat Emil Dumitru.El s-a referit si la plafonarea obligatorie versus plafonarea voluntara a platilor directe.

Intentia CE este sa lase la “’latitudinea statelor membre, iar plafonarea sa fie voluntara la 100.000 de euro cu deducerea cheltuielilor cu forta de munca versus o plata redistributiva asa cum este amendamentul formulat de eurodeputati, inclusiv din Romania, o plata redistributiva de minimum 10%. Sigur, suntem in faza in care analiza soft a Planului National Strategic (PNS) se afla la versiunea doi, iar pana in data de 3 august asteptam puncte de vedere din partea partenerilor sociali, urmand sa punem pe masa si sa trimitem la Bruxelles analiza nevoilor si sa intram practic in linie dreapta pe ceea ce inseamna stabilirea interventiilor pe care le facem pe Pilonul II”, a afirmat Dumitru.

Legat de Pilonul I, secretarul de stat a precizat ca Romania trebuie sa gaseasca cele mai bune masuri pentru ca femierii sa poata sa obtina productii bune, respectand masurile tot mai stricte de mediu. Iar aici este nevoie de sprijinul ASAS si al universitatilor agricole.

“Pe Pilonul I vom genera o discutie foarte serioasa pentru ca vom avea acele ecoscheme pe care sistemul de cercetare si de invatamant din Romania trebuie sa ne dea niste raspunsuri foarte clare – cum putem sa avem niste masuri cu impact pozitiv pe ceea ce inseamna combaterea eroziunii solului, pe ce inseamna combaterea efectelor schimbarilor climatice. Practic, aici raspunsurile se afla la ASAS, la universitati si impreuna va trebui sa gasim cele mai bune masuri pentru ca fermierii sa le puna in practica si sa avem niste productii constant bune”, a declarat Emil Dumitru.

23

Planul de afaceri pentru fondurile ”Tânăr Fermier”. AFIR: Obiectivele asumate trebuie îndeplinite! Angelica Lefter Angelica Lefter - 21 iulie 2020 Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) detaliază modul de completare a obiectivelor din Planul de afaceri de către solicitanții fondurilor europene disponibile prin submăsura 6.1 ”Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) prin publicarea pe pagina de internet a AFIR a unei Note de informare, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Conform celor precizate în ”Ghidul solicitantului”, tinerii fermieri care beneficiază de finanțare prin PNDR, trebuie să își stabilească prin Planul de afaceri o serie de obiective și să îndeplinească cele trei precondiții (numite obiective operaționale): stabilirea domiciliului, a sediului social al beneficiarului în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) precum și stabilirea locului de muncă în aceeași Unitate Administrativ Teritorială (UAT) sau zonă limitrofă a UAT în care este înregistrată exploatația deținută de tânărul fermier pentru care obține finanțare, în termenul de maxim nouă luni de la data semnării Deciziei de finanțare, arată informarea.

Potrivit AFIR, totalitatea obiectivelor: operaționale, obligatorii și suplimentare din Planul de afaceri reprezintă 100% din sprijinul financiar pe care îl obține beneficiarul.

De asemenea, în cazul nerespectării obiectivelor obligatorii asumate prin Planul de afaceri (de exemplu: producţia estimată a fi comercializată până la acordarea tranşei a doua de sprijin să fie de minim 20% din valoarea primei tranşe de sprijin sau amenajarea unei platforme pentru gunoiul de grajd, daca e cazul), sumele acordate vor fi recuperate integral, iar cea de-a doua tranşă nu va mai fi acordată.

Totodată, în cazul nerespectării obiectivelor suplimentare (de exemplu: creşterea randamentului și a productivității muncii prin achiziția de utilaje sau echipamente de irigat sau adaptarea la standardele sanitar-veterinare, sanitare, fitosanitare ale Uniunii Europene – modernizarea adăposturilor de animale), sumele acordate vor fi recuperate proporțional cu ponderea obiectivelor nerealizate, iar neîndeplinirea a minimum trei obiective suplimentare conduce la neacordarea celei de-a doua tranșe de sprijin sau recuperarea sprijinului acordat în prima tranșă de plată.

AFIR mai informează că, în cazul în care tânărul fermier nu îndeplinește precondițiile enunțate anterior în termenul maxim permis, sprijinul financiar va fi recuperat cu câte 10% din valoarea finanțării primite (50.000/ 40.000

24

de euro) pentru fiecare precondiție neîndeplinită. În cazul nerealizării uneia dintre cele trei precondiții, până la depunerea dosarului cererii de plată pentru tranșa a doua, sprijinul financiar va fi recuperat integral.

Mai multe detalii pot fi găsite pe pagina web a Agenției, www.afir.info, la secțiunea dedicată submăsurii 6.1, din cadrul categoriei ”Investiții PNDR”.

Avem bani de la UE. Chiar așa? Ilie Stoian 21 iulie 2020

De la Buxelles, primim vești cu adevărat foarte bune: Președintele Iohannis ne anunță că, pe exercițiul bugetar 2021-2027, România va avea alocate 80 de miliarde de euro. Este foarte bine și, să recunoaștem, este un succes real. Totodată, să felicităm toată echipa de negocieri.

Dar, atenție, cele 80 de miliarde de euro sunt doar alocate, nu și acordate. Cu alte cuvinte, trebuie să avem minte să întocmim proiecte viabile, pentru a și primi banii ăia. Iar proiectele nu privesc doar România, ci întreaga Uniune Europeană, pentru că de dezvoltarea României trebuie să profite și Uniunea Europeană în ansamblul ei, că doar de-aia suntem un fel de județ al acestei realități politico-administrativo-economice.  

Trebuie să respectăm regulile care sunt egale pentru fiecare stat membru și trebuie să dovedim prin programele naționale înaintate organismelor Uniunii Europene că merităm acești bani!

Apoi, e excelent că s-a păstrat condiționalitatea respectării statului de drept, în alocarea fondurilor. Despre lucrul ăsta am amintit, atât în paginile revistei Meat.Milk, cât și în emisiunea tv cu același titlu, încă de acum doi ani, sprijinind 100 % ideea. Deci, pentru noi, cel puțin, acest subiect nu era nou.

Salutăm, însă, și noua condiționalitate impusă, aceea a respectării normelor de mediu. De fapt, nici aceasta nu este o idee cu totul inedită, ea fiind parte a așa-numitului ”Green Deal” european, precum și al noii Strategii alimentare europene, F2F.

Gândind la zona agroalimentară, ei bine, de abia aici cred că vom avea probleme serioase, pentru că știm cu câtă putere se manifestă reticența celor din domeniu, de a investi în tehnologiile de mediu dar, mai ales, știm cu toții incapacitatea autorităților de a elabora și, în special, de a impune reguli de mediu dure, în concordanță cu cele europene.

Ei, da, aici vom avea o problemă în plus și, fiți convinși că provocările pe ”mediu”, indiferent de domeniul economic la care ne-am referi, vor fi foarte mari și foarte complexe. Să nu uităm să amintim că și în noul PAC se va

25

păstra condiționalitatea investirii a 40 % din fondurile europene tot în mediu și tehnologii sustenabile.

Așa că, reflectați și acționați în consecință. Mai ales, realizați că absolut toate afacerile trebuie regândite, remodelate, redimensionate și puse în concordanță cu noua realitate, și nu cu vechea realitate la care niciodată nu vom reveni. Iată câte teme extraordinar de importante vom avea de dezbătut la viitoarea conferință Meat.Milk, din 5 și 6 octombrie, de la Poiana Brașov!

ALTELE

MINISTRUL OROŞ: "Trebuie să creăm o piaţă publică locală puternică, în sprijinul fermierilor" A.P. Macroeconomie / 22 iulie

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a declarat, miercuri, la Timişoara, că pentru a-i ajuta pe fermierii români trebuie creată şi o piaţă publică locală puternică, fiind deja demarate modificări în ceea ce priveşte achiziţiile publice locale, astfel încât edilii să aibă posibilitatea de a achiziţiona produse agroalimentare locale pentru tot necesarul din localităţile lor, scrie Agerpres.

"Trebuie să-i sprijinim pe fermierii români să-şi vândă produsele şi de aceea trebuie să dezvoltăm o piaţă publică locală puternică. Am început modificări în ceea ce priveşte achiziţiile publice locale, trebuie ca edilii să aibă posibilitatea să achiziţioneze, pentru toate nevoile din localităţile lor, produse agroalimentare locale. Avem în vedere, ca principale priorităţi ale Programului Naţional Strategic (PNS) pe termen scurt, începând din anul 2021, reţeaua de colectare, depozitare, procesare şi şi depozitare a produselor româneşti, care se va realiza în jurul a opt centre regionale la care îi conectăm pe toţi cei care doresc (depozitele fermierilor, ale cooperativelor n.red), pentru că vom sprijini preponderent şi vom finanţa consistent partea de procesare şi depozitare, pentru ca şi micii producători să devină rapid competitivi", a detaliat Adrian Oros.

Ministrul a remarcat faptul că peste criza COVID s-a suprapus o secetă extremă şi puternică, cum nu a mai fost în ultimii 50 de ani, iar în ultima lună au apărut alte fenomene meteorologice ce au produs pagube nu doar agriculturii, care a rămas meteo-dependentă.

26

"O altă prioritate a PNS este grantul pentru achiziţionarea de echipamente în irigaţii, pentru că am observat că şi acolo unde am reuşit să introducem apă pe canale, unii fermieri nu au suficiente echipamente pentru irigaţii. Există un program naţional, s-au făcut primii paşi în ultimii ani, dar sumele alocate, de 170.000.000 de lei pe an, au fost insuficiente. Trebuie o finanţare mai consistentă. Pentru sistemul naţional antigrindină trebuie ca până în anul 2024 să cuprindem toată suprafaţa agricolă a ţării, pentru a fi protejată. Strategia de gestionare a apei am vrut să o lansăm aici, pentru că în urmă cu câteva luni mi-a fost prezentat un studiu al fermierilor timişeni din care am aflat că în Banat, încă din secolul XVIII erau lucrări de drenaj şi desecare. Am înţeles din acel studiu că sunt foarte importante şi lucrările de combatere a deşertificării", a adăugat ministrul Agriculturii.

Ministrul Adrian Oros a fost prezent, miercuri, la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului "Regele Mihai I al României" din Timişoara, unde a prezentat planul de relansare în domeniul agriculturii, pentru următorii şapte ani, precizează Agerpres.

"Trebuie să acceptăm că deşi fermierii români reuşesc să producă şi cantitativ şi calitativ ca oriunde în Europa, au o problemă foarte mare, nu reuşesc să-şi vândă întreaga producţie la preţuri competitive. De multe ori nu reuşesc să-şi achiziţioneze culturi la preţuri avantajoase. Dacă încercăm toţi, o să reuşim să corectăm această situaţie în perioada 2021-2027, dacă vom şti să scriem, să fundamentăm acest program strategic şi să-l monitorizăm", a mai menţionat ministrul Adrian Oros.

Dezbateri PNS cu reprezentantii principalelor universitati de stiinte agronomice si medicina veterinara din tara 22 iulie 2020

Secretarii de Stat din MADR au participat în data de 20 iulie la întâlnirea de lucru cu conducerea principalelor universități de științe agronomice și medicină veterinară din țară. La întâlnire au luat parte

27

subsecretarul de stat Conf. Avram Fițiu, directori și experți din cadrul MADR, reprezentantul Forumului Inventatorilor.  

Subiectele dezbătute au vizat:

prezentarea politicii de sprijin a Ministerului privind finanțarea liceelor agricole,

adaptarea curriculei din învățământul superior agronomic românesc la noile provocări ale PAC,

inventarul cercetărilor implementate referitoare la secetă, menținerea apei în sol, prevenirea fenomenelor de deșertificare, schimbările climatice, agricultura ecologică.

Secretarul de stat Emil Dumitru a prezentat stadiul de elaborare a Planului Național Strategic (PNS), afirmând că Ministerul dorește crearea unui PNS care să corespundă nevoilor reale de dezvoltare ale agriculturii.

În deschiderea dezbaterilor, subsecretarul de stat Fițiu a declarat că se dorește ca universitățile să fie alături de Minister în această perioadă în care se pun bazele viitorului PNS, îndemnând cadrele universitare să transmită sugestii pentru fundamentarea unor puncte de vedere, a unor strategii și măsuri specifice din noua PAC.

Proiectele prezentate s-au referit la:

cercetări cu privire la secetă, menținerea apei în sol, prevenirea fenomenelor de deșertificare, schimbări climatice, biodiversitate și agricultură ecologică.

În cadrul întâlnirii, experți din cadrul MADR au susținut o prezentare referitoare la situația învățământului liceal agricol. În urma apariției Legii 57/2019 pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 s-a creat cadrul legislativ de susținere financiară a 57 licee tehologice cu profil preponderent agricol și s-a elaborat un plan de măsuri în acest sens.

Ministerul va avea atribuții privind finanțarea de investiții și a unor cheltuieli materiale, precum și îmbunătățirea calității învățământului liceal agricol. Astfel, se are în vedere:

28

susținerea înființării de noi specializări profesionale care să fie în concordanță cu noile cerințe din agricultură și industrie alimentară,

fundamentarea cifrei anuale de școlarizare, perfecționarea cadrelor didactice de specialitate, organizarea stagiilor de practică în funcție de cerințele și opțiunile

elevilor și ale angajatorului, promovarea învățământului dual.

Conducerea MADR a subliniat importanța parteneriatului cu mediul academic și rolul educației din învățământul primar și universitar pentru promovarea unui stil de viață sănătos prin consumul de fructe și legume.

Subsecretarul de stat Fițiu a transmis necesitatea ca toate acțiunile întreprinse la nivelul universităților și al Ministerului să se poată concretiza în politici publice care să fie înțelese și acceptate de consumatori. Participanții au agreat să organizeze o nouă întâlnire pe grupuri de lucru în cadrul căreia să poarte discuții aplicate.

În încheierea dezbaterilor, subsecretarul de stat a afirmat că stând la aceeași masă împreună cu reprezentanții mediului academic se va reuși identificarea unor răspunsuri și soluții la problemele din agricultură.

Daniel Botanoiu: ”Acum este momentul sa bagi bani in agricultura” 22 iulie 2020 Autor: Elena Picu

Prezent în emisiunea ”Agricultura la Raport”, moderată de Ovidiu Ghinea, Daniel Botănoiu, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a punctat câteva lucruri de importanță majoră pentru fermieri. Unul dintre acestea se referă la faptul că a venit momentul scadenței și băncile pun presiune pe fermieri pentru a-și încasa ratele scadente, fără a ține cont că acest an agricol a fost dezastruos, iar lucrătorii pământului trebuie ajutați.

”Fermierii sunt minerii de suprafață ai agriculturii, ei trebuie să fie o forță, să fie uniți și puternici psihic și fizic. Este mare nevoie de ei pentru că traversăm perioada de pandemie, se închid granițele, nu mai putem importa carne sau pâine congelată. Și dacă am importa, de unde bani sa plătim?

29

Trebuie să le producem noi în țară, să ne asigurăm hrana noastră”, a subliniat Daniel Botănoiu.

Un alt aspect considerat vital este cel legat de Legea mirosurilor, care ar trebui să intre în vigoare și care impune sarcini noi pentru fermele cu activităţi care deranjează olfactiv.

”Eu vă spun atât, niciun fermier nu a fost consultat când s-a lucrat la această lege, pentru că altfel nu ieșea în forma actuală. Poți să impui reguli pentru ce mirosuri consideri, dar nu pentru ferme. Oricum este o prevedere legală în vigoare, care stabilește clar unde și în ce condiții se amplasează. Eu sunt sigur că va suporta modificări, pentru că forma actuală este inacceptabilă” a mai spus Botănoiu.

Fostul secretar de stat a mai vorbit și despre pericolul spargerii fermelor mari, care ar putea provoca mari probleme în agricultura românească.

”Spargerea fermelor nu este o soluție. Astăzi nu mai găsești un om pe care să-l iei și să-l pui să răspundă de fermă. Nu ai pe cine. Imaginați-vă o fermă mare spartă în 20. Cine se ocupă de ele? La nivel mondial, toată lumea caută să comaseze, să producă, să controleze siguranța alimentară, să aibă producție la nivel local, să aibă genetică la nivel local. Dacă mânie se întâmplă o altă pandemie, ce faci? Tu depinzi de inputuri de afară, genetica de afară, grăsunii îi iei de afară… Aici trebuie găsită portița și acum e momentul cel mai important să bagi bani în agricultură. Dacă îi bagi acum, o să ai efectele pozitive peste câțiva ani”, a mai explicat Daniel Botănoiu.

Daniel Botanoiu: Casa Unirea era cel mai bun lucru in aceasta perioada” 22 iulie 2020

Casa de Comerț Agroalimentar Unirea rămâne un subiect dezbătut în agricultura românească. Deși actuala conducere de la Ministerul Agriculturii nu vede cu ochi buni această structură, există voci în rândul fermierilor care consideră că

30

aceasta ar fi fost extrem de utilă, mai ales într-o perioadă dificilă, cum este actuala pandemie.

Prezent în emisiunea ”Agricultura la Raport”, fostul secretar de stat MADR, Daniel Botănoiu, a explicat de ce Casa Unirea ar fi fost esențială pentru fermierii români în această perioadă.

”Este o situație dificilă, și cu seceta, și cu pandemia și toate cele. De ce nu mărim noi rezervele de stat? În loc de 300.000 de tone la rezerva de stat, să mergem la un milion de tone, pentru că sunt momente grele. Să le cumpere statul și după aceea le pună pe piață.

Casa Unirea era lucrul cel mai bun, pentru că era administrată de privați. Trebuia lăsată să fie administrată de privați, așa cum a fost la început, să-i lași să lucreze acolo, pentru că n-o să poți să administrezi tu, statul. Scoate administrația privată la licitație și pune oameni. Casa Unirea era cel mai bun lucru care se pute întâmpla pentru toți – și pentru cultură mare, și pentru legumicultură, pomicultură, viticultură și orice altceva. În plus, în momente de pandemie, doar puneai mâna pe un telefon și spuneai ”du acolo atâtea tone de făină, dincolo atâtea tone de zahăr, pentru că avem populația care suferă”. 

Era lucrul cel mai bun, și nu pornim de la magazine și magazinașe. Noi porneam de la lucruri importante – centre de depozitare și toate cele.

Nici n-au lăsat-o să funcționeze și au zis că nu e bună. Dar i-a întrebat cineva pe legumicultori, pe producătorii de făină, de zahăr? Pe ei nu-i deranjează producția, ci vânazrea”, a explicat Daniel Botănoiu, fost secretar de stat MADR.

Pe de altă parte, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, s-a exprimat în repetate rânduri pe marginea acestui subiect, susținând că adevărata soluție ar fi cooperativele, nu Casa Unirea. 

Cum văd finanțiștii agricultura Constantin Rudniţchi 20 Iulie 2020

O bancă importantă din România a

31

început să facă, periodic, analize de piață pentru produse agricole, precum cartofi sau mere.

Agricultura și industria alimentară intră în atenția instituțiilor financiare. De exemplu, o bancă importantă din România a început să facă, periodic, analize de piață pentru produse agricole, precum cartofi sau mere.

Recent, Comitetul Național pentru Supraveghere Macroprudențială a realizat un amplu studiu privind agricultura și industria alimentară, o analiză care cuprinde situația momentului și o serie de propuneri pentru îmbunătățirea actualei stări de lucruri. Pare ciudat ca un comitet cu atribuții în domeniul analizei macroeconomice să se aplece asupra unor domenii ale economiei reale. Pare ciudat, dar nu este.

Sunt două motive pentru care sectorul agrar este obiectul unor analize financiare. Pe de o parte, pentru că, în ultimii ani, produsele agroalimentare au o pondere tot mai mare în deficitul balanței comerciale. Pe de altă parte, pentru că sistemul bancar este interesat de evoluția domeniului pentru a putea crește volumul finanțărilor.

De altfel, analiza Comitetului de Supraveghere Macroprudențială pleacă de la constatarea că deficitul de balanță al produselor alimentare a devenit o vulnerabilitate națională ajungând anul trecut la 4,3 miliarde euro. Un deficit atenuat doar de excedentul comercial adus de exportul de cereale de 2,2 miliarde euro.

O controversă veche este cea privind deschiderea sistemului bancar către sectorul agricol. Mai exact, fermierii acuză băncile de foarte mult timp că nu oferă suficiente credite pentru agricultură. Acum, avem și câteva date. Analiza Comitetului pentru Supraveghere Macroprudențială arată că, în ultimii cinci ani, creditarea agriculturii a crescut substanțial, cu aproximativ 40%, dar, în schimb, împrumuturile pentru industria alimentară s-au redus cu 13%. Trebuie remarcat, de asemenea, că firmele au primit credite pentru trezorerie, adică pentru lichiditățile curente, cele pentru investiții fiind foarte puține.

Chiar dacă nivelul împrumuturilor a crescut, nevoia de finanțare a sectorului agricol și a industriei alimentare este foarte mare fiind cuprinsă între 2,2 și 5,3 miliarde euro. Situația se poate îmbunătăți, iar raportul are și câteva propuneri în acest sens. Este vorba despre utilizarea mai eficientă a fondurilor de garantare, despre revizuirea mecanismului certificatelor de depozit sau despre identificarea „campionilor naționali”, care pot fi încurajați să se finanțeze într-o proporție mai mare prin sistemul bancar.

32

Dar, analiza arată și o serie de probleme structurale care s-au acumulat de-a lungul timpului. Sunt numite lipsa cadastrării, necesitatea îmbunătățirii pregătirii profesionale din domeniul agroalimentar și refacerea și modernizarea infrastructurii, în special a sistemelor de irigații.

O provocare a domeniului agricol, în acest moment, este digitalizarea. Studiile arată că, în România, doar 1% din firmele din domeniul agroalimentar folosesc roboți, în timp ce în Suedia, 31%, și Olanda, 22%, numărul companiilor care utilizează aplicații digitale este mult mai mare. O folosire pe scară largă a tehnologiilor ar duce la o creștere a productivității și ar compensa fragmentarea foarte mare a terenurilor, un domeniu în care România se află pe primul loc din Uniunea Europeană.

Analiza Comisiei cuprinde și 10 propuneri pentru viitor, printre care implementarea strategiei europene numită „De la fermă la furculiță”, un program de digitalizare, strategii pentru produsele alimentare, scheme de sprijin pentru producători și pentru cei care se asociază, dar și reducerea economiei subterane sau susținerea școlarizării în acest domeniu.

Idei sunt destule, propuneri la fel, important este însă ca sectorul agroalimentar să asculte și opiniile și analizele industriei financiare. Cum se spune, din când în când, e bine să îți asculți bancherul.

Prețul unui hectar de teren arabil în România: salt de la 1.958 euro/ha la 5.128 euro/ha! Roxana Dobre Roxana Dobre - 22 iulie 2020

Prețul mediu al unui hectar de teren arabil în România a crescut în ritm alert în ultimii ani, o arată datele oficiale prezentate de Ministerul Agriculturii. O analiză a tranzacţiilor la nivel naţional din anii 2016 şi 2019 arată că prețul mediu al unui hectar de teren agricol în România era de 1.958 euro/ha în anul 2016 şi a crescut până la 5.128 euro/ha în 2019, însă

33

valoarea medie la nivel naţional atinge 2.000 euro/ha, preţurile fiind în creştere în special în judeţele cu profil agricol.

Analiza făcută publică de Ministerul Agriculturii subliniază că ținând cont de faptul ca una dintre specificitătile spaţiului rural este ocuparea în agricultură, accesul la terenurile agricole ar trebui să reprezinte o oportunitate şi totodată o provocare pentru a fi sprijinită în continuare instalarea de noi manageri de exploataţii agricole.

În 2020 tinerii ar putea primi teren în arendă de la stat prin Sub-măsura 6.1

În anul 2020 a fost propus un Proiect de Hotărâre pentru modificarea și completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului (ADS), aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 626/2001, în scopul punerii în aplicare a prevederior Legii nr. 226/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 268/2001, prin care a fost introdusă o nouă atribuție în sarcina ADS și anume aceea de a concesiona sau arenda terenuri cu destinație agricolă, libere de contract în suprafața maximă de 50 ha, aparținând domeniului public sau privat al statului, prin atribuire directă, tinerilor de până la 40 de ani, absolvenți ai învățământului de profil, în vederea înființării de ferme.

Potrivit MADR, acest proiect are ca scop operaționalizarea în scurt timp a prevederilor Legii nr. 226/2016 sub incidența căreia intră în prezent, terenurile cu destinație agricolă aparținând domeniului public sau privat al statului și aflate în administrarea Agenției Domeniilor Statului (ADS), în suprafața totală de 319.761, 169 ha din care în prezent sunt libere de contract 50.655 ha. Metodologia de aplicare este în curs de avizare.

ANSVSA: Nu există dovezi științifice că alimentele sunt o cale de transmitere a virusului SARS-CoV-2!Lefter Angelica22 iulie 2020

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor vine cu o lămurire în ceea ce privește informațiile potrivit cărora alimentele de origine animală sau nonanimală ar reprezenta o sursă de transmitere pentru virusul SARS-

34

CoV-2, potrivit unui comunicat remis Agrointeligența FOOD&RETAIL. 

În informarea, pe care o redăm integral, ANSVSA anunță și faptul că desfășoară activități de control oficial pe întreg lanțul alimentar:

”Ca urmare a apariției în spațiul public a unor informații potrivit cărora alimentele de origine animală și nonanimală ar putea constitui o sursă de transmitere pentru virusul SARS-CoV-2, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor reiterează următoarele:

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor afirmă că nu există dovezi științifice că alimentele de origine animală (carne, lapte, pește, produse din carne, etc.) sau cele de origine nonanimală (legume, fructe, pâine, produse de patiserie, etc.) sunt o sursă probabilă sau o cale de transmitere a virusului.

În prezent, nu există informații disponibile privind prezența pe alimente a virusului responsabil de COVID-19 și supraviețuirea acestuia în alimente, astfel încât să fie posibilă infectarea oamenilor.

De asemenea, până în prezent nu există nicio dovadă a faptului că produsele alimentare au fost sursa sau vectorul care au contribuit la răspândirea virusului.

Reglementările legislative europene și naționale în domeniul siguranței alimentelor se aplică la fel ca și până în prezent, iar implementarea adecvată a procedurilor și bunelor practici de fabricație și igienă de către operatorii economici în toate etapele de producție, manipulare, transport și comercializare a alimentelor către consumatorul final, garantează punerea pe piață a unor alimente sigure.

Personalul angajat care manipulează alimente (de exemplu tranșarea cărnii, felierea cărnii sau a produselor lactate, curățarea peștelui, ambalarea fructelor și legumelor), cât și comercianții cu amănuntul sunt la curent cu cerințele de igienă pe care trebuie să le respecte când desfășoară astfel de activități.

Totodată, consumatorii ar trebui să conștientizeze rolul lor. Ca o practică generală de igienă, clienții din magazine nu trebuie să atingă alimentele, altele decât cele pe care intenționează să le cumpere, pentru a evita contaminarea acestora cu diferiți agenți patogeni, care ar putea fi prezenți pe mâinile lor.

35

Pentru ca populația și operatorii din sectorul alimentar să aibă acces la informații corecte, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a publicat pe site-ul propriu o serie de ghiduri, printre care Ghidul pentru industria alimentară elaborat în contextul evoluției pandemiei de COVID-19, care a fost tradus și adaptat după Ghidul provizoriu  al  Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) ”COVID-19 și siguranța alimentelor” , precum și alte materiale informative, acestea putând fi consultate la următoarele link-uri:

http://www.ansvsa.ro/wp-content/uploads/2020/04/COVID19-ghid_ind_alimentara.pdf

http://www.ansvsa.ro/wp-content/uploads/2020/04/COVID19-ghid_ind_alimentara.pdf

http://www.ansvsa.ro/wp-content/uploads/2020/03/Recomandari_ANSVSA_operatori_consumatori.pdf

Pentru a verifica modul în care operatorii din sectorul alimentar implementează prevederile legislației în vigoare privind siguranța alimentelor, ANSVSA desfășoară activități de control oficial pe întreg lanțul alimentar”.

Facilități fiscale pentru donatorii de produse alimentare Cosmin Zaharia in Eat Smart 22 July 2020

Operatorii economici care donează alimente aflate aproape de data expirării vor beneficia de facilități fiscale potrivit legii 131/2020. Potrivit legii, “operatorii economici care transferă alimente prin donare, potrivit prevederilor prezentei legi, beneficiază de facilităţile fiscale prevăzute la art. 25 alin. (4) lit.c) pct.4 – 6 şi la art. 270 alin. (8) lit.d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare”. Până acum acestea erau supuse TVA.

Facilitatea se aplică și în cazul transferului “alimentelor destinate consumului uman, aflate aproape de expirarea datei durabilității minimale, în situația în care acesta este efectuat potrivit prevederilor legale privind diminuarea risipei alimentare.”

“În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Guvernul modifică și completează în mod corespunzător Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 51/2019, precum și Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu modificările și

36

completările ulterioare, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice, a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor”, se mai arată în textul legii.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 533/2020 pentru aprobarea Metodologiei privind susţinerea financiară a liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 636 din 20.07.2020. A intrat în vigoare la 20.07.2020

Metodologia privind susţinerea financiară a liceelor tehnologice cu profil preponderent agricol de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, din 09.07.2020, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 636 din 20.07.2020. A intrat în vigoare la 20.07.2020

Ordinul nr. 139/2018 privind aprobarea Listei apelor minerale naturale recunoscute în România, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale - ANRM Abrogat de Ordin 232/2020 la 21.07.2020

Ordinul nr. 139/2018 privind aprobarea Listei apelor minerale naturale recunoscute în România, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale - ANRM Abrogat de Ordin 232/2020 la 21.07.2020

Hotărârea nr. 553/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 17 iulie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Guvernul României Modificat de HG 570/2020 la 21.07.2020

Hotărârea nr. 570/2020 pentru modificarea şi completarea anexelor nr. 2 şi 3 la Hotărârea Guvernului nr. 553/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 17 iulie 2020, precum şi stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 641 din 21.07.2020. A intrat în vigoare la 21.07.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 916/2020 de autorizare a extinderii utilizării xilo-oligozaharidelor ca aliment nou în temeiul Regulamentului

37

(UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 22.07.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 917/2020 de autorizare a introducerii pe piaţă a infuziei din frunze de cafea din speciile Coffea arabica L. şi/sau Coffea canephora Pierre ex A. Froehner ca aliment tradiţional provenit dintr-o ţară terţă, în temeiul Regulamentului (UE) 2015/2283 al Parlamentului European şi al Consiliului, precum şi de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2470 (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 22.07.2020

Decizia nr. 1067/2020 privind încheierea, în numele Uniunii, a Acordului sub forma unui schimb de scrisori dintre Uniunea Europeană şi Confederaţia Elveţiană în cadrul negocierilor în temeiul articolului XXVIII din GATT 1994 referitoare la modificarea concesiilor Elveţiei la OMC privind carnea condimentată, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 233 din 21.07.2020. A intrat în vigoare la 13.07.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 1073/2020 de acordare a unei derogări solicitate de Ţările de Jos în temeiul Directivei 91/676/CEE a Consiliului privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole (Numai textul în limba neerlandeză este autentic), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 234 din 21.07.2020. A intrat în vigoare la 21.07.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 1074/2020 de acordare a unei derogări solicitate de Danemarca în temeiul Directivei 91/676/CEE a Consiliului privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole (Numai textul în limba daneză este autentic), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 234 din 21.07.2020. A intrat în vigoare la 21.07.2020

Proiecte de acte normative Miercuri, 22 Iulie 2020 , https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 333/2018 privind aprobarea Programului de investiţii pentru pentru înfiinţarea centrelor de colectare și prelucrare  primară a fructelor de pădure, a ciupercilor şi/sau a plantelor medicinale şi aromatice din flora spontană şi/sau de cultură în zona montanăCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în

38

termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: adriana.lacusta@azm.gov.ro Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Miercuri, 22 Iulie 2020 11:17

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea  Legii nr. 332/2018 privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea stânelor montaneCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: adriana.lacusta@azm.gov.ro Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

Miercuri, 22 Iulie 2020 11:11

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru modificarea Legii nr. 296/2018 privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare şi/sau prelucrare a laptelui în zona montanăCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail: adriana.lacusta@azm.gov.ro Persoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf)

39

INTERNE

ACT OFICIAL MADR: REDUCEREA NUMĂRULUI DE PORCI DIN GOSPODĂRIILE ȚĂRĂNEȘTI! Agroinfo 22 iulie 2020

OFICIAL. Un document al Ministerului Agriculturii în care se face o analiză a situației din acest moment a agriculturii românești confirmă că recomandările Comisiei Europene sunt pentru reducerea numărului de porci din gospodăriile țărănești pentru a împiedica răspândirea virusului Pestei Porcine Africane (PPA). Același document susține că, pentru a nu scădea efectivele de suine, trebuie crescut numărul de porci din fermele comerciale.

Potrivit documentului MADR, apariția și extinderea focarelor de PPA a avut impact negativ asupra sectorului de creștere a suinelor din cauza impunerii restricțiilor de mișcare a animalelor, fapt care a generat blocaje și dificultăți în livrarea animalelor către abatoare. Un alt aspect a fost apariția sentimentului de nesiguranță în rândul fermierilor, concretizat prin reducerea ritmului de populare si repopulare din cauza riscului de apariție a unor noi focare de PPA în proximitatea fermelor, fapt care ar duce la aplicarea imediată a restricțiilor de mișcare a animalelor.

Din cauza restricțiilor care decurg din Decizia nr.709/2014 privind regionalizarea aplicată României, au fost interzise livrările de animale vii în afara țării, fapt ce a determinat pierderea piețelor externe și scăderea prețului la care a fost valorificată producția. Crescătorii de suine din România sunt mai afectați de fluctuațiile prețului cărnii de porc de pe piața europeană, întrucât în perioadele cu prețuri ridicate, din cauza interdicției de livrare in afara țării, nu au avut acces la piețele externe, fiind în schimb nevoiți să facă față concurenței acerbe a producătorilor din țari UE în perioadele cu prețuri scăzute, situație ce a dus la decapitalizarea producătorilor români.

Pentru prevenirea răspândirii PPA, au fost ucise 610.322 capete porcine dintre care cca. 47.000 scroafe, acțiune care a avut efect puternic asupra segmentului de reproducție din sectorul creșterii suinelor, conducând la creșterea prețului purceilor pentru îngrășat și afectând major profitabilitatea fermelor de creștere și îngrășare. Aceasta arata o scădere cu cca. 20% a efectivului de scroafe din 2013 până-n 2018 , în timp ce consumul de carne de porc pe cap de locuitor a înregistrat o creștere de 34,5% în același interval, accentuând astfel deficitul de purcei necesari îngrășării.

40

Aplicarea recomandărilor CE de diminuarea a ponderii creșterii suinelor în gospodăriile populației din cauza riscului de apariție și răspândire a PPA, va duce la o scădere a efectivelor, scădere care va trebui compensată de o creștere a numărului de animale din exploatațiile comerciale. Un alt aspect cu impact negativ este creșterea costurilor de producție, datorită apariției cheltuielilor suplimentare generate de implementarea măsurilor de biosecuritate. Trebuie menționat și impactul social pe care îl presupune reducerea numărului de animale din gospodăriile populației, știut fiind că aceasta este o activitate tradițională și o sursă suplimentară de venit pentru populația din mediu rural, populație a căror venituri sunt sub media națională, precizează documentul MADR care va folosi la elaborarea Planului Național Strategic 2021-2027.

Conform informațiilor furnizate de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) pesta porcină africană (PPA) evoluează, la această dată, în 155 de localități din 29 de județe, cu un număr de 272 de focare (dintre care 4 focare în exploatații comerciale). În alte 12 județe au fost diagnosticate doar cazuri la mistreți.

MADR: Comisia Europeană ne-a recomandat scăderea numărului de porci din gospodăriile populației! Roxana Dobre Roxana Dobre - 22 iulie 2020 Se cere diminuarea ponderii creșterii suinelor în gospodăriile populației din cauza riscului de apariție și răspândire a Pestei Porcine Africane(PPA). În analiza SWOT făcută de Ministerul Agriculturii, document ce stă la baza întocmirii Planului Național Strategic (PNS), se arată că apariția și extinderea focarelor de PPA au avut impact negativ asupra sectorului de creștere a suinelor din cauza impunerii restricțiilor de mișcare a animalelor, fapt care a generat blocaje și dificultăți în livrarea animalelor către abatoare.

Un alt aspect, arată aceeași sursă, a fost apariția sentimentului de nesiguranță în rândul fermierilor, concretizat prin reducerea ritmului de populare și repopulare din cauza riscului de apariție a unor noi focare de PPA în proximitatea fermelor, fapt care ar duce la aplicarea imediată a restricțiilor de mișcare a animalelor.

”Din cauza restricțiilor care decurg din Decizia nr.709/2014 privind regionalizarea aplicată României, au fost interzise livrările de animale vii în afara țării, fapt ce a determinat pierderea piețelor externe și scăderea prețului la care a fost valorificată producția. Crescătorii de suine din România sunt mai afectați de fluctuațiile prețului cărnii de porc de pe piața europeană, întrucât în perioadele cu prețuri ridicate, din cauza interdicției de livrare în

41

afara țării, nu au avut acces la piețele externe, fiind în schimb nevoiți să facă față concurenței acerbe a producătorilor din țari UE în perioadele cu prețuri scăzute, situație ce a dus la decapitalizarea producătorilor români”, se arată în textul citat.

Pentru prevenirea răspândirii PPA, au fost ucise 610.322 capete porcine dintre care circa 47.000 scroafe

Ministerul Agriculturii mai arată că sacrificarea porcilor a avut efect puternic asupra segmentului de reproducție din sectorul creșterii suinelor, conducând la creșterea prețului purceilor pentru îngrășat și afectând major profitabilitatea fermelor de creștere și îngrășare. Efectivele de reproducție au avut o evoluție constant descrescătoare în ultimii 6 ani, astfel:

”Datele arată o scădere cu circa 20% a efectivului de scroafe din 2013 până în 2018, în timp ce consumul de carne de porc pe cap de locuitor a înregistrat o creștere de 34,5% în același interval, accentuând astfel deficitul de purcei necesari îngrășării. Aplicarea recomandărilor CE de diminuarea a ponderii creșterii suinelor în gospodăriile populației din cauza riscului de apariție și răspândire a PPA, va duce la o scădere a efectivelor, scădere care va trebui compensată de o creștere a numărului de animale din exploatațiile comerciale. Un alt aspect cu impact negativ este creșterea costurilor de producție, datorită apariției cheltuielilor suplimentare generate de implementarea măsurilor de biosecuritate”, precizează Ministerul Agriculturii.

În cadrul aceluiași document se mai amintește și de impactul social pe care îl presupune reducerea numărului de animale din gospodăriile populației, ”știut fiind că aceasta este o activitate tradițională și o sursă suplimentară de venit pentru populația din mediu rural, populație a căror venituri sunt sub media națională”.

Primul sat din România care intră DE ASTĂZI în carantină! Deplasările sătenilor vor fi limitate! Roxana Dobre - 22 iulie 2020

Localitate băgată în carantină din cauza numărului mare de îmbolnăviri cu COVID-19. Localitatea Cartojani, comuna Roata de Jos, județul Giurgiu intră începând de

42

astăzi, miercuri – 22 iulie, ora 16.00 în carantină deoarece numărul de cazuri e prea mare. Este vorba despre 30 de cazuri la 3.000 de locuitori.

Focarul de infecție a apărut după ce mai multe persoane au participat la un eveniment privat pe litoral, de unde ar fi contactat virusul. Astăzi vor fi testați încă 60 de contacți ai persoanelor infectate.

Autoritățile limitează la maximum deplasările cetățenilor și monitorizează strict zona cu ajutorul jandarmilor și politistilor. Prefectul a anunțat la Digi24 că a adus deja poliția în jurul localității. Starea de carantină începe de la ora 16.00 și se menține 14 zile.

Reamintim că în prezent pe teritoriul României este stare de alertă. Guvernul a adoptat, în şedinţa extraordinară de miercuri, 21 iulie Hotărârea privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României şi măsurile care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, însoţită de trei anexe. Este pentru a doua lună consecutiv când România se va afla în stare de alertă.

Starea de alertă a mai fost prelungită o dată, la 16 iunie, cu 30 de zile. România a intrat în stare de alertă în data de 15 mai, după ce în precedentele două luni fusese în vigoare starea de urgență. „Am adoptat în şedinţa de guvern o hotărâre cu prelungirea stării de alertă cu încă 30 de zile, iar această decizie este necesară pentru că avem o creştere a numărului de infectări şi o creştere a numărului de decese. Această prelungire a stării de alertă nu vine nici cu restricţii noi, dar, din nefericire, nici cu măsuri noi de relaxare aşa cum ne-am fi dorit pe domeniile care au rămas încă afectate”, a declarat, miercuri seara, vicepremierul Raluca Turcan.

Astfel, se menține, de pildă, măsura obligativității purtării măștilor în spaţiile publice închise, în spaţiile comerciale, mijloacele de transport în comun şi la locul de muncă.

De asemenea, sunt interzise organizarea şi desfăşurarea de mitinguri, demonstraţii, procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri în spaţii deschise, precum şi a întrunirilor de natura activităţilor culturale, ştiinţifice, artistice, sportive sau de divertisment în spaţii închise. Restaurantele rămân închise.

Ce se intampla cu preturile la grau? Ne spun specialistii AgroGo 22 iulie 2020

Suntem încă în campania de recoltare la grâu. Deja e destul de clar că producția medie la nivel de țară va fi una semnificativ mai mică decât în

43

ultimii ani, date fiind condițiile secetoase din primăvară din unele părți ale țării.

Ce se întâmplă însă cu prețurile? Co-fondatorul AgroGo, Vasile Topac, spune că avem o perioadă cu volatilitate mare, prețuri care se schimbă repede.

Potrivit bursei de valori online AgroGO, în ultima perioadă am avut un trend de creștere la prețul grâului în portul Constanța, ajungând la finalul săptămânii trecute la cotații de 847 RON/t (178 EUR/t) în regim DAP Constanța (livrat la Constanța). Aceasta înseamnă o creștere de aproximativ 13 EUR/t în ultima lună.

 În alți ani, aveam trenduri de creștere la grâu ceva mai târziu, spre sfârșitul campaniei. Anul acesta avem însă acest trend chiar în mijlocul campaniei de recoltare. Cauzele sunt multiple, începând cu evoluția prețului pe burse (am avut un trend ascendent pe bursa MATIF la grâu, deși în ultimele zile acesta s-a stabilizat), dar și producția scăzută la nivel național și mai ales la nivel regional; UE are o producție mai mică, iar estimările USDA pentru sezonul 2020/2021 sunt de scădere a producției și a stocurilor de grâu și la nivel mondial.

Un rol important în evoluția imediată a prețului la nivel regional (zona Mării Negre) îl va juca producția obtinută de ruși, case sunt acum în plină campanie de recoltare, dar și deciziile politice luate în legătură cu exporturile. Rusia intenționează să impună în mod permanent cote/limite de export de grâu, așa cum s-a întâmplat pentru o scurtă perioadă la începutul pandemiei.

Cultura agricolă la care fermierii renunță în ciuda subvenției de peste 1.000 de euro pe hectar! Roxana Dobre Roxana Dobre - 21 iulie

Avertisment al autorităților române! O cultură agricolă cu tradiții în țara noastră este în pericol să dispară dacă nu se iau măsuri urgente de finanțare a suprafețelor care sunt cultivate. Din cauza costurilor

44

ridicate ocazionate de înființarea și întreținerea culturii de hamei (recoltele se obțin la 2-3 ani de la înființare), respectiv a numărului mare si a complexității lucrărilor de întreținere a culturii, există riscul de abandonare a producţiei şi de apariţie a problemelor sociale.

În analiza SWOT (supusă consultării), care stă la baza elaborării Planurilor Strategice (PS) se arată că în medie pe 5 ani, randamentul în România a fost de 0,86 t/ha. Pentru comparație cu datele UE, în medie pe anii 2016-2018, randamentul a fost de 0,74 tone/ha, reprezentând circa 38 % din randamentul/ha obținut la nivelul UE 28, de 1,92 tone/ha.

Producția internă asigură circa 10% din necesarul de hamei pentru industria berii. Problemele cu care se confruntă sectorul hameiului sunt: plantații îmbătrânite, deteriorarea sistemelor de susținere a culturii și dotarea insuficientă la nivelul fermelor. Totodată, producția de material de plantat certificat a scăzut de la 31.000 bucăți, în anul 2013, la 23.000 bucăți în anul 2018.

Din cauza costurilor ridicate ocazionate de înființarea și întreținerea culturii (recoltele se obțin la 2-3 ani de la înființare), respectiv a numărului mare si a complexității lucrărilor de întreținere a culturii, există riscul de abandonare a producţiei şi de apariţie a problemelor sociale. Condițiile de climă sunt

45

extrem de importante, hameiul neputând fi cultivat decât în zona centrală a Transilvaniei, în județele Mureș, Sibiu, Alba, Cluj sau Hunedoara, unde de altfel s-au și făcut investițiile în sistemele de susținere în câmp.

Necesitatea creșterii producţiei de hamei se impune datorită neasigurării aprovizionării constante a industriei locale a berii. Existența unei suprafețe de circa 255 ha cu sistem de susținere fără a fi cultivată creează permisele extinderii suprafeței cu această cultură și susținerii acesteia.

În prezent cultura de hamei primește, pe lângă sprijinul direct pe suprafață, și Ajutorul Național Tranzitoriu (ANT) 5 care în Campania 2019 a avut un cuantum de 400,2599 euro pe hectar adică 1.901,074 de lei pe hectar, subvenție achitată din Bugetul Național. În plus, pentru această cultură se achită și Sprijinul Cuplat Vegetal (SCV), care anul trecut a avut un cuantum de 528,94 de euro pe hectar adică 2.512,253 lei pe hectar, sumă plătită din bugetul Fondului European de Garantare Agricolă (FEGA).

NICIO FLOAREA-SOARELUI SUB 4 TONE/HA CU AGROTECHNIK SOLUTIONS!agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 21 iulie 2020

Tehnologia câștigătoare la floarea-soarelui! Mulțumim, Agrotechnik Solutions! Mulțumim, Saaten Union!

https://agrointel.ro/150955/nicio-floarea-soarelui-sub-4-tone-ha-cu-agrotechnik-solutions/

Exportul de cereale românești a crescut în primele patru luni ale anului față de 2019! Angelica Lefter Angelica Lefter - 21 iulie 2020 Exporturile la cereale au fost mai mari în primele patru luni din anul 2020 decât aceeași perioadă a anului trecut (2019), în ciuda condițiilor dificile apărute din cauza pandemiei cu noul coronavirus, când s-a pus chiar problema interzicerii acestui tip de export.

Conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS), România a exportat, în primele patru luni din 2020, cereale în sumă de 988,7

46

milioane de euro, cu 38,8% mai mult comparativ cu perioada similară a anului anterior.

Pe de altă parte, importurile de cereale s-au cifrat la 236,8 milioane de euro (plus 48,3%), rezultând un excedent de aproape 752 milioane de euro, notează agerpres.ro.

Exporturile de grâu şi meslin (amestec de grâu cu secară în proporție 2-1) au totalizat 395,834 milioane de euro, reprezentând 40% din total exporturi de cereale, iar cele de porumb 526,941 milioane de euro (53,3% din total).

De asemenea, în ţările din Uniunea Europeană au fost exportate, în perioada menţionată, cereale în sumă de 235,9 milioane de euro.

Principalele destinaţii au fost Spania (37,1 milioane de euro), Franţa (36,6 milioane de euro) şi Italia (31,8 milioane de euro).

În ceea ce priveşte importurile din ţările Uniunii Europene, acestea au totalizat 221,1 milioane de euro şi au provenit în special din: Ungaria (importuri de cereale de 107,7 milioane de euro), Bulgaria (58,2 milioane de euro) şi Franţa (31 milioane de euro).

Rapița KWS și cele patru chei care ”deschid” succesul culturii de la semănat până la recoltat! Răzvan Coțianu Răzvan Coțianu - 22 iulie 2020

https://youtu.be/YwfEoue4LTU

Campania de rapiță 2020-2021 a început pentru KWS cu dreptul. Atât în cadrul evenimentelor de vară, cât și la recoltare, hibrizii companiei au dovedit stabilitate și performanță, iar noutatea KWS – Rapița 3600 le permite fermierilor să privească cultura în ansamblu de la alegerea materialului biologic până la recoltare.

Mai multe informații despre hibrizii de rapiță KWS am aflat de la Tomel Petrache, directorul de marketing al companiei, cu care am discutat în cadrul evenimentului organizat în această vară la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Caracal din județul Olt.

47

”Aducem un concept nou în România – Rapița 3600. De ce 3600? Este foarte simplu: trebuie să privim cultura în ansamblu, pe întreg parcursul vegetației ea traversează o serie de provocări. Aceste provocări sunt cunoscute foarte bine de către fermieri și noi am extras toate aceste nevoi pentru a introduce în genetica noastră aceste caractere pe care agricultorii le urmăresc, fie că vorbim despre o rezistență la scuturare, de o comportare mai bună la boli, de o vigoare foare bună în prima perioadă de vegetație sau de startul culturii – avem hibrizi care au capacitatea de a întârzia plecarea în primăvară, dar apoi recuperează cu o viteză extraordinară până la înflorit, și așa mai departe, până la momentul recoltatului unde oferim această siguranță a păstrării producției pe plantă, ceea ce de fapt urmăresc fermierii”, ne-a explicat Tomel Petrache de unde a pornit și pe ce se bazează noul concept al rapiței KWS.

”Hibrizii de rapiță KWS, cheia succesului tău!”

Sloganul ales pentru noua viziune asupra culturii de rapiță este și el unul sugestiv, orientat către fermier: Hibrizii de rapiță KWS, cheia succesului tău! Și nu este vorba numai despre cuvinte frumoase, ci noul concept este structurat pe fiecare verigă tehnologică esențială pentru o producție bună la cultura de rapiță. Sunt, practic, patru chei pentru succesul la rapiță, iar hibrizii KWS le urmăresc pe toate. ”Pe parcurusl acestui lanț tehnologic, vorbim despre 4 patru chei: prima face referire la sămânță (…) trebuie să plecăm de la o sămânță de calitate. Trebuie să asigurăm acest start foarte bun culturii, iar vigoarea din toamnă este foarte importantă pentru a acoperi foarte repede terenul, teren care reprezintă spațiul de nutriție. Este cea de-a doua cheie, când cultura scapă de competiția cu buruienile și intră bine formată în iarnă – acel triplu 8, și traverează cu ușurință gerurile iernii. În primăvară ajungem la a treia cheie care face referire la această vigoare, această viteză de creștere rapidă până la înflorit, moment în care planta își dezvoltă foarte bine ramificațiile – având multe ramificații are și un număr mare de flori, care flori sunt potențiale silicve purtătoare de semințe. Aici cred că fermierul trebuie să fie foarte atent astfel încât să își păstreze toate aceste elemente de productivitate pe plantă. Așa ajungem la a patra cheie care face referire la comportarea hibrizilor chiar înainte de recoltare, vorbim despre standardabilitatea culturii, de comportarea ei la vînturi puternice astfel încât acest concept aduce fermierilor hibrizi care au o comportare foarte bună la căderea lanurilor”, a vorbit Tomel Petrache despre punctele forte ale rapiție KWS care se evidențiază și prin conceptul Rapiță 3600.

Platformă online pentru comenzile de sămânță

48

Dacă în multe situații, drumul de la teorie la practică este unul lung, la KWS schimbă jocul. Compania s-a adaptat la situația generată de pandemia COVID- 19 și a venit în sprijinul fermierilor cu o platforma online de completare a notelor de comandă –https://comandakws.ro/.

”Campania pentru sezonul 2020 am demarat-o în sistem online. Vorbim despre amprenta noastră ca entitate sau companie. Noi realizăm hibrizi adaptați perfect condițiilor locale. Dincolo de rețeaua proprie de testare, este importantă rețeaua creată la nivel de fermă, peste tot în țară, pentru că este esențial să testezi, să încerci hibrizii în condițiile concrete din diferitele locații ale fermierilor. Asta face o companie inovativă, investește în cercetare și rezultatele se văd și se vor vedea și în viitor. Ne-am adaptat, ca și companie, la situația generată de pandemia Covid-19. Am venit în sprijinul fermierilor cu o platforma online de completare a notelor de comandă. Fermierul accesează site-ul, vizualizează produsele și apoi poate face imediat o precomandă. KWS este și va rămâne aproape de fermieri!”, a precizat Tomel Petrache.

Declarațiile directorului de marketing au fost susținute în câmpul de la SCDA Caracal și de mai mulți hibrizi KWS care au arătat foarte bine. Am putut admira vedetele Hybrirock KWS și Factor KWS, starul mai nou – Umberto KWS, dar și tânăra speranță – Hillico KWS.

”S-a lucrat mult genetic și avem astăzi în portofoliul din România cel mai bine notat hibrid din Europa privind comportarea la scuturare a semințelor din silicve și aici vorbesc despre Hillico KWS. Îl avem în câmp aici și pe Umberto KWS – care deja a trecut toate testele în câmpurile noastre de selecție și după doi ani de la lansarea pe piață, este pe podium. Umberto KWS este vârful de lance al campaniei noastre, foarte bine adoptat în ferme în acești doi ani, iar Hillico KWS îi urmeează și va avea un succes imediat mai ales datorită acestei particularități prin comportarea lui privind scuturarea”, a încheiat Tomel Petrache.

Compania KWS este activă pe piața din România din anul 2002, bucurându-se în prezent de o echipă motivată și profesionistă, care a crescut în mai mult de 18 ani la peste 150 angajați.

Corteva Agriscience prezintă primii fermieri campioni la rapiță: Vali Țuțuianu și Lucian Braican! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 22 iulie Chiar dacă anul agricol 2019 – 2020 nu a fost anul rapiței, Corteva Agriscience continuă campania Fermier campion și prezintă rezultatele foarte bune pe care agricultorii le-au obținut cu hibrizii Pioneer®.

49

“Ne aflăm în plină campanie de recoltare a rapiței, o campanie nu tocmai cum ne-am fi imaginat-o sau dorit-o atunci când am semănat rapița. Condițiile dificile din acest i-au determinat pe mulți fermieri să întoarcă parțial sau integral culturile, ori să obțină producții cu mult sub așteptări. Există și agricultori care au reușit să obțină rezultate care merită toată aprecierea, pentru că dincolo de vremea capricioasă, de alegerea hibridului potrivit, au înțeles care sunt nevoile plantelor, au fost atenți și au aplicat tehnologia necesară, iar astăzi culeg roade pe măsură. Corteva Agriscience pune la dispoziție hibrizi performanți, fapt demonstrat mai ales prin mărturiile fermierilor din momentul recoltării. Dorim să le mulțumim pe această cale pentru încrederea în produsele Corteva și vrem să-i asigurăm că facem tot ce se poate astfel încât să avem în piață hibrizi performanți, adaptați condițiilor de cultură din România. Dăm startul comunicatelor din seria Fermier campion și sper ca rezultatele obținute de aceștia să-i motiveze pe cei care doresc să facă performanță în agricultură”, a punctat Maria Cîrjă, Marketing Manager România&Republica Moldova.

Vali Țuțuianu din localitatea Ileana, județul Călărași,

Vali Țuțuianu din localitatea Ileana, județul Călărași, a devenit în acest an fermier campion la rapiță

Vali Țuțuianu din localitatea Ileana, județul Călărași a cultivat hibridul PT275 și a obținut 4.278 kg/ha. “Lucrăm 4.200 ha și chiar dacă am semănat o suprafață mai mare cu rapiță, am rămas doar cu 360 ha. Am întors din cultură și în toamnă, mai apoi și în primăvară. Cu hibridul PT275 am avut 43 ha, cultură premergătoare a fost grâul, motiv pentru care după recoltarea acestuia am făcut o lucrarea principală a solului cu Tigerul, la maxim 9 zile după recoltat, deci nu am făcut dezmiriștirea. Înainte de semănat am aplicat un erbicid total, am pregătit patul germinativ cu combinatorul într-o singură trecere. Apoi am început campania de semănat pe 25-26 august, însă trebuie menționat că toată rapița a răsărit la sfârșitul lunii octombrie. În toamnă am dat un insecticid și am aplicat o trecere cu fungicid și foliar. În primăvară prima trecere a fost cu un fungicid și insecticid, în cea de a doua am adăugat

50

și foliar, și a mai urmat un tratament cu fungicid foliar și am mai aplicat un insecticid după înflorit. În ceea ce privește fertilizarea, am aplicat la pregătirea patului germinativ 200 kg/ha de îngrășământ 15:40:10, iar în primăvară prima trecere a avut loc cu sulfat de amoniu – 250 kg/ha și cea de a doua trecere a fost cu azotat de amoniu, tot 250 kg/ha”, a declarat fermierul campion Vali Țuțuianu.

Acesta a mai menționat faptul că începând cu data de 2 iulie a început recoltatul și că este mulțumit de producția obținută, mai ales în condițiile extrem de dificile de care a avut parte rapița. În această toamnă va semăna între 500 și 700 ha cu rapiță și cu siguranță va alege și hibridul PT275, un hibrid pe care l-a cultivat și anul trecut.

Lucian Braican din localitatea Strejești, județul Olt

Lucian Braican,fermierul campion la rapiță din județul Olt

Lucian Braican din localitatea Strejești, județul Olt, a devenit fermier campion în acest an cu hibridul de rapiță PT264. Acesta lucrează 400 ha, în toamna anului trecut a semănat 50 ha cu rapiță, dintre care 15 ha au fost întoarse. “Pe cele 35 ha rămase cu rapiță am obținut 4.230 kg/ha. Cultura a fost înființată după grâu, astfel că terenul a fost arat, apoi am efectuat o trecere cu discul și am administrat 200 kg/ha de îngrășământ complex 18.46.0. Am semănat la finalul lunii august-început de septembrie, însă plantele au răsărit în noiembrie. De aceea nu am administrat nimic în toamnă, ci doar în primăvară. Fertilizarea de primăvară a constat în administrarea a 100 kg/ha de uree și 300 kg/ha de nitrocalcar. Am erbicidat și am aplicat două tratamente cu fungicid, insecticid și foliar, primul în stadiul de 3-5 frunze, iar cel de al doilea atunci când rapița era înflorită în proporție de 3-5%. Chiar dacă a fost un an destul de greu pentru rapiță, am fost foarte mulțumit de rezultatul obținut”, a precizat fermierul campion Lucian Braican.

Acesta a mai adăugat faptul că în această toamnă va semăna în jur de 100 ha cu rapiță și va alege exclusiv hibridul PT264.

ZF Agropower. Dimitrie Muscă, administrator al Combinatului Agroindustrial Curtici: „Irigaţiile sunt o problemă şi trebuie să gândim strategic. Să irigi un hectar costă 2.000 de euro, iar fermierii mari pot investi, dar cei mici au nevoie de credite cu garanţii de la stat“ 22.07.2020, Florentina Niţu România are unul dintre cele mai bune soluri şi dacă ar fi reabilitată infrastructura de irigaţii, astfel încât fermierii să aibă acces facil la apă, producţiile agricole ar creşte semnificativ şi „am putea să ne batem cu

51

toată lumea“, consideră Dimitrie Muscă, administrator al Combinatului Agroindustrial Curtici din Arad.

„Irigaţiile sunt o problemă şi trebuie să gândimb strategic. Se pot găsi soluţii, dar acum noi ca să facem puţuri nici nu ştim la câţi metri adâncime ne dau voie Apele Române să săpăm. Este nevoie să facem şi lacuri, să modernizăm şi infrastructura veche, trebuie să băgăm mulţi bani. Să irigi un hectar costă 2.000 euro, iar fermierii mari pot investi, că îşi recuperează banii în 5 ani, dar cei mici au nevoie de credite cu garanţii de la stat“, a spus Dimitrie Muscă în cadrul emisiunii de business ZF Live.

Fermierul susţine că investiţiile în irigaţii sunt „cu bătaie lungă“, motiv pentru care autorităţile ar trebui să realizeze un plan pe mai mulţi ani, care să se continue de la o guvernare la alta, ci nu să se schimbe de la o guvernare la alta.

Dimitrie Muscă, administrator al Combinatului Agroindustrial Curtici: Am putea să ne batem cu toată lumea dacă am găsi soluţii pentru irigarea terenului Florentina Niţu 22.07.2020,

Dimitrie Muscă, Combinatul Agroindustrial Curtici din Arad: Putem să facem export de lapte şi noi, dar să refacem efectivul de bovine.

România are unul dintre cele mai bune soluri şi dacă ar fi reabilitată infra-structura de irigaţii, astfel încât fermierii să aibă acces facil la apă, produc-ţiile agricole ar creşte semnificativ şi „am putea să ne batem cu toată lu-mea“, consideră Dimitrie Muscă, administrator al Combinatului Agroindus-trial Curtici din Arad.

„Irigaţiile sunt o problemă şi trebuie să gândim strategic. Se pot găsi soluţii, dar acum noi ca să facem puţuri nici nu ştim la câţi metri adâncime ne dau voie Apele Române să săpăm. Este nevoie să facem şi lacuri, să modernizăm şi infrastructura veche, trebuie să băgăm mulţi bani. Să irigi un hectar costă 2.000 euro, iar fermierii mari pot investi, că îşi recuperează banii în 5 ani, dar cei mici au nevoie de credite cu garanţii de la stat“, a spus Dimitrie Muscă în cadrul emisiunii de business ZF Live.

52

În cadrul Combinatului Agroindustrial Curtici Dimitrie Muscă are o afacere integrată şi creşte 50.000 de porci şi 3.100 de bovine, de lapte şi de carne, iar zilnic vinde 25 de tone de carne în cele 37 de magazine proprii din vestul ţării.

Ioan Popa, fondatorul brandului de paste Monte Banato, a investit 5 mil. euro într-un complex turistic în Caraş-Severin Alina-Elena Vasiliu 22.07.2020,

Circa 100.000 de vizitatori vin anual în staţiunea din Caraş-Severin, incluzând aici şi turiştii care vin pentru telescaun şi pârtiile de schi, în timpul iernii.

♦ Complexul include momentan cinci camere unde turiştii se pot caza, cu o capacitate de zece locuri  ♦ „În viitorul apropiat, vom mări capacitatea actuală de cazare cu un hotel cu 34 de camere, spa şi sală de conferinţe, pentru a promova turismul în Banatul de munte pentru perioade mai lungi, nu doar pentru weekend“, spune Ioan Popa.

Ioan Popa, antreprenorul care a fondat brandul de paste Monte Banato, a investit 5 milioane de euro într-un proiect turistic în comuna Văliug din judeţul Caraş-Severin, sub numele Casa Baraj, scrie revista lunară de lifestyle de lux După Afaceri Premium. Ioan Popa mai deţine în prezent doar 7,5% din Monte Banato, restul fiind vândut către italienii de la Colussi. Din 2016, el este şi primarul oraşului Reşiţa.

53

„Afacerea s-a născut din dorinţa de a oferi turiştilor şansa să savureze muntele şi lacul într-un mod cât mai confortabil, dar şi pentru a face cunoscute bogăţiile locului celor care îşi amintesc de Semenic doar din cărţile de geografie“, povestesc Carmen şi Ioan Popa, proprietarii Casei Baraj, situată la 30 de kilometri de Reşiţa.

 Daniel Bitere, director de marketing Agricola Bacău: Din ce în ce mai mulţi consumatori au printre criteriile de alegere şi fapul că un produs este fabricat în România. Grupul Agricola Bacău a avut o cifră de afaceri de 769 milioane lei în 2019, în creştere cu 7,8% Miruna Diaconu 22.07.2020,

Daniel Bitere, director de marketing Agricola Bacău: Luna iunie este sub 10-12% faţă de ceea ce ne planificasem. Este aproape la nivelul de anul trecut.

Daniel Bitere, director de marketing, Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari producători de carne de pasăre, salamuri crud uscate şi produse de tip ready meals, spune că românii trebuie să conştientizeze cât de important este ca ei să consume produsele fabricate în România.

Totodată, în ultimii ani din ce în ce mai mulţi consumatori au început să adauge pe lista criteriilor de selecţie a unui produs şi faptul că este sau nu fabricat în România.

„Folosim începând de la ambalaje, cred că 90% sunt fabricate în România, căutăm producători români, doar ceea ce nu putem achiziţiona din ţară apelăm la furnizori externi, până şi utilajele le cumpărăm de la producători locali, acolo unde se poate. După luna februarie tot ceea ce noi ne-am planificat nu a funcţionat aşa cum ne-am aşteptat. Luna iunie este sub 10-12% faţă de ceea ce ne planificasem, este aproape la nivelul de anul trecut”, spune Daniel Bitere, director de marketing Agricola Bacău, în cadrul videoconferinţei ZF Cei mai mari jucatori din economie. Fabricat în România.

54

Glencore, trader de cereale, minus 14% la afaceri în 2019, care au ajuns la 1,6 mld. lei, cu un profit de 12,6 mil. lei. În 2017 şi 2018 firma a avut afaceri în creştere Florentina Niţu 22.07.2020,

Glencore Agriculture România, unul dintre cei mai mari traderi de materii prime agricole şi cereale din România şi unul dintre cei mai puternici din lume, a încheiat anul 2019 cu o cifră de afaceri de 1,6 mld. lei (340 mil. euro), în scădere cu 14% faţă de anul anterior, arată datele Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. În 2017 şi 2018 firma a avut afaceri în creştere, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

Divizia locală a Glencore, condusă de CEO-ul rus Petr Kalashnikov, a înregistrat un profit de 12,6 mil. lei (2,6 mil. euro), mai mult decât dublu comparativ cu anul precedent, rezultat obţinut cu ajutorul unui număr mediu de 57 de angajaţi, mai arată datele Confidas. În România, compania are spaţii de depozitare, silozuri sau magazii în judeţele Călăraşi, Brăila şi Olt şi un birou în Bucureşti.

Producătorii ecologici din România trebuie să urmeze cererea: retailul modern sau piaţa externă. „Suntem mici, dar trebuie să ne orientăm spre pieţe mari pentru a creşte. Este dificil, dar cu puţină disciplină se poate.“ Florentina Niţu 20.07.2020,

Fermierii mici şi mari din domeniu consideră că agricultura ecologică are potenţial să ajungă la o suprafaţă cultivată de un milion de hectare.

Agricultura ecologică, o nişă ce reprezintă 2-3% din suprafaţa agricolă totală, înseamnă în cifre circa 300.000 de hectare cultivate şi un număr de aproximativ 10.500 de operatori economici. Mai exact, înseamnă volume şi producători mici care ar trebui să se orienteze fie către retailul modern, fie către ţările cu tradiţie în consumul bio, pentru a se dezvolta, consideră Marian Teleoacă, proprietarul businessului Fuente de la Salud Vasmar.

El a pornit afacerea în urmă cu trei ani din dorinţa de a sprijini producătorii de miere ecologică şi alte produse apicole să-şi vândă marfa, având în vedere că în România consumul de miere este scăzut. Astfel, a creat două branduri proprii – unul pentru piaţa din Spania şi unul pentru piaţa din Marea Britanie – şi a început să comercializeze produse apicole de la trei asociaţii de apicultori români, formate din peste 500 de membri, care produc în sistem ecologic.

55

Șerban Mihai Roibu, fiul fostului trezorier PSD, Aristide Roibu, vinde 20% din terenul fermei sale de vaci. Tranzacția, în topul din acest an Alexandru Urzică Alexandru Urzică scris astăzi, 07:00 Omul de afaceri Șerban Mihai Roibu, fiul fostului trezorier PSD, Aristide Roibu, a decis să vândă circa 121 de hectare din terenul agricol al fermei sale de vaci din Argeș, pentru a finanța activitatea complexului zootehnic, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro.

O singură tranzacție s-a încheiat, anul acesta, la un preț mai mare decât cel cerut de Roibu. Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider Saris Com 96, firma lui Roibu și unul dintre cei mai mari crescători de vite din România, a scos recent la vânzare trei parcele de teren arabil cu o suprafață totală de peste 121 de hectare în comuna Rătești din județul Argeș, la un preț de 3,65 milioane de lei, potrivit datelor comunicate de Ministerul Agriculturii. Pământul face parte din cele circa 600 de hectare din jurul fermei Ciupa, prin care se asigură baza furajeră a celor 1.500 de vaci cu care este populată ferma. „Vânzarea se face pentru asigurarea unei finanțări, pentru dezvoltarea fermei, și sperăm să se realizeze. Deocamdată nu avem nicio ofertă fermă, doar suntem în discuții“, a declarat, pentru Profit.ro, Eduard Theodor Manole, directorul general al Saris Com 96. Afacerea lui Roibu este pe pierderi pentru al doilea an consecutiv. În 2019, Saris Com 96 a raportat o pierdere netă de circa 350.000 de euro, la o cifră de afaceri de circa 3 milioane de euro, potrivit datelor transmise Ministerului Finanțelor Publice.

Ferma dispune de 14 grajduri, o cameră pentru muls, 5 șoproane pentru depozitarea materialului vegetal, 4 celule siloz și un bloc de garsoniere pentru cei 27 de muncitori ai complexului. Șerban Roibu a cumpărat ferma Ciupa în 2005 de la o firmă controlată de omul de afaceri sirian Kattan Mohamed Majdi. Dacă se realizează la prețul cerut, tranzacția ar urma să intre pe locul doi în topul celor mai scumpe terenuri vândute în acest an. Clasamentul este condus acum de investitoarea germană Maria Doris Schlereth, care a cumpărat de la familia Robescu peste 108 hectare de teren în comuna Jebel din județul Timiș la un preț de circa 928.000 de euro. Spre comparație, cel mai scump și cel mai mare teren tranzacționat în 2019, format din nouă parcele în suprafață totală de 414 hectare, a fost cumpărat cu un preț de 16,2 milioane lei, echivalentul a 3,4 milioane de euro euro. Terenul este situat în comuna Ciacova din județul Timiș și a fost cumpărat de firma agricultorului Corvin Petru Mateiu de la investitorul australian Samir Abboud. Totuși, cel mai scump hectar de teren a fost vândut în județul Iași, în localitatea Plugari. În luna mai, familia Alexandru-Tudor și Camelia Bernic a încasat aproape 10.000 de euro pe hectar de la Ilie Airinei pentru 34 de hectare de pământ. Ministerul Agriculturii și-a dat avizul final pentru 8

56

tranzacții cu terenuri agricole mai mari de 30 de hectare realizate în primul semestru din 2020. Acestea cumulează o suprafață totală de circa 280 de hectare, iar prețul mediu de tranzacționare a fost de circa 8.000 de euro/hectar. Click pe poză pentru mărire Click pe poză pentru mărire Tranzacții mai puține Volumul tranzacțiilor cu terenuri agricole s-a diminuat cu 11% în primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară a anului trecut, potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). În această perioadă s-au tranzacționat la nivel național circa 42.000 de loturi de teren agricol. În luna martie s-au vândut cele mai multe, respectiv 9.528 de terenuri, urmată de luna februarie, cu 8.970 de loturi, și luna iunie, cu peste 7.700 de contracte de vânzare înregistrate la cadastru.

Cele mai multe parcele au fost înstrăinate în județul Timiș, unde proprietarii de terenuri agricole au încheiat circa 2.800 de tranzacții de vânzare-cumpărare în primul semestru din 2020, echivalentul a 6,6% din numărul total de loturi agricole vândute în această perioadă la nivel național, potrivit datelor ANCPI analizate de Profit.ro. Luna în care bănățenii au vândut cel mai mare volum de pământ a fost iunie, când s-au tranzacționat 588 de loturi. Topul județelor cu cel mai mare număr de tranzacții cu terenuri agricole încheiate în prima jumătate a anului este completat pe locul doi de Dolj, cu circa 2.700 tranzacții, Brăila, cu un număr de circa 2.000 de contracte, Galați, cu un volum similar, și Arad, cu peste 1.700 de tranzacții. Practic, primele cinci județe din top acoperă puțin peste un sfert din numărul de terenuri agricole vândute în semestrul întâi din 2020 la nivel național. La coada clasamentului se plasează Sălaj, Vâlcea, Bistrița Năsăud și Maramureș, județe în care s-au vândut sub 400 de terenuri agricole în perioada analizată.

FoodIntelForum 21 iulie 2020: Piața românească de legume: haotică, imprevizibilă și nesigură! De Viorela Pitulice Ultima actualizare iul. 22, 2020 Agribusiness România poate să-și asigure consumul intern de legume în sezon, cel puțin, și să nu mai fie dependentă de importuri.

Avem nevoie, însă, de investiții, de cercetare, de eforturi susținute din partea autorităților și a tuturor celor de care depinde soarta unui sector aflat în dificultate. Fără acest sprijin, nu vom putea pune în mișcare un mecanism în care legumicultura românească să devină rentabilă și competitivă.

Ne trebuie organizare, marketing, branduri care să se impună pe piață, astfel încât să nu mai fim tributari importurilor.

57

România importă mult, iar din păcate, nu întotdeauna produse calitate, ceea ce atârnă greu în balanța agroalimentară a țării. Dacă statul ar susține mai mult producția locală și ar încuraja asocierea în sector, ca să nu mai vorbim de cercetare, poate producătorii noștri ar deveni cu adevărat rentabili într-o piață nesigură, în care evaziunea se face simțită de ani de zile.

Acestea sunt câteva din problemele arzătoare ale unui sector aflat în derivă discutate la conferința “Căi de creștere intensivă a profitului financiar și producției de legume/fructe. Cercetarea, un catalizator obligatoriu”, desfășurată, ieri, la Academia de Științe Agricole, un eveniment derulat sub cupola FoodIntelForum 2020.

A fost cea mai importantă manifestare din ultimii ani, care a reușit să strângă laolaltă oameni de afaceri de top din domeniu, autorități, patronate și cercetători români. O desfășurare de forțe cum rar ne-a fost dat să vedem în ultima vreme, în încercarea înverșunată de a identifica soluțiile care ar putea pune pe bunul făgaș activitatea în domeniu.

„Vorbim de o piață a legumelor și fructelor haotică, impevizibilă și nesigură! Avem importuri masive de legume și fructe, incredibil de mari pentru potențialul nostru. Calitatea produselor importate este pusă sub semnul întrebării,  dar nimeni nu se ocupă de ele. Nu avem unități de procesare, nu avem forță de muncă, discutăm de un sector cu rentabilitate redusă, organizare slabă – mangement deficitar, pseudo-cooperative, pseudo-asociații”, a declarat Valeriu Tabără, președintele ASAS, fost ministru al Agriculturii. Dacă mediul privat are destule probleme, nici cercetarea românească nu o duce deloc mai bine. În lipsa unor resurse financiare consistente, fondurile actuale sunt mai degrabă de supraviețuire, cercetarea românească se zbate să facă față provocărilor momentului. Fie că vorbim de cele de ordin financiar sau de capriciile vremii, o realitate recunoscută și de Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

“Trebuie să identificăm surse bugetare, dar să avem în vedere și cooptarea mediului privat, a acelor ferme care dispun de tehnologie. Cercetarea aplicată trebuie să fie o soluție pentru fermieri, pentru că numai

58

aplicând în fermă și obținând venituri conform așteptărilor, putem să credibilizăm produsele cercetării românești “, a declarat Emil Dumitru.

De partea cealaltă, a producătorilor, problemele sunt la fel de stringente, de la birocrație, gradul ridicat de fiscalizare, până la lipsa facilităților sau a forței de muncă.

“În România, gradul de fiscalizare este cel mai ridicat din Comunitatea Europeană. Pe salarii avem impozite de 80%, comparativ cu 30% în comunitate. Am încurajat oamenii de calitate să plece afară ca să câștige corect, ori fără oameni nu se poate face agricultură. Ca să asociezi un grup de producători trebuie să dai facilități. Dacă îi obligi să vândă nefiscalizat și fără trasabilitate în piețe, ce avantaj le dai? Vrei să schimbi mentalitatea de CAP în cooperativă? Cum?“, s-a arătat revoltat Horia Culcescu, unul dintre cei mai mari investitori din domeniu.

La rândul lui, Adrian Rădulescu, un cunoscut fermier, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, a atras atenția asupra unui realități dureroase de care nu scăpăm de ani buni: lipsa organizării în agricultură.

“Totul pornește de la organizare. Ne este teamă să vorbim de organizare, management, de marketing. Cel mai dăunător este – și va fi și în continuare-, faptul că nu suntem organizați. Și eu am făcut lobby pentru agricultură, dar una este lobby și alta sistemul economic. Camerele Agricole sunt modelul economic de care avem nevoie, pentru că trebuie să ne organizăm ori pe județe, ori pe regiuni de dezvoltare și împreună cu Academia de Științe Agricole putem face niște lucruri foarte bune. Nu ne putem dezvolta fără cercetare”, a declarat Adrian Rădulescu.

Legumicultura românească se află într-o situație dificilă la acest moment, suprafețele s-au redus dramatic, iar producătorii sunt decapitalizați și nu reușesc să asigure consumul intern pe toată perioada anului. Aceasta este adevărata imagine a momentului, iar, din păcate, nici perspectivele nu sunt încurăjatoare.

59

“Starea din legumicultură este dramatică, nu avem semințe românești, mai avem doar 150 ha de sere acum, față de 3.000 ha în 1989, și doar 40.000 ha de cartofi, față de 200.000 ha în 1989, din care 20.000 ha de sămânță. Producția internă nu asigură necesarul intern de consum pentru cele 365 de zile. Avem nevoie de material genetic autohton și de zonarea culturilor dacă vrem să ne recâștigăm poziția în piață”, a declarat Vlad Gheorghe, un cunoscut legumicultor din Vidra.

Într-o perioadă în care pandemia de coronavirus a arătat încă o dată cât de importantă este producția locală, devine tot mai clar faptul că este nevoie de investiții în sector, de susținere din partea statului și mai ales din partea instituțiilor de creditare în condiții avantajoase. Cu o condiție, însă, susțin bancherii: legumicultorii să se asocieze, pentru că altfel este greu de lucrat cu mii de clienți.

“Un retailer vrea o calitate constantă, o anumită seriozitate a celui care livrează, ritmicitate, și într-un fel sau altul să discute cu cineva pentru o cantitate mai mare, pentru că nu poate să vorbească cu 500 de asociații. Este inevitabil în contextul în care avem atât de mulți legumicultori pe care poate îi finanțăm în particular cu transpirație, dar ne-ar plăcea să-i învățăm cu ajutorul dumeavoastră să punem presiune, să existe o legislație adevărată, o motivație care să-i facă să se asocieze și lucrurile să funcționeze mult mai bine”, a declarat Codruț Nicolau, director general adjunct Patria Bank.

Oricum ar fi, un lucru se arată tot mai clar, legumicultorii români trebuie să fie deschiși la nou și de ce nu, să aplice tehnologiile de ultimă oră practicate de ani mulți în străinătate, dacă vor să facă performanță și să devină rentabili. O cer vremurile, dar și schimbările climatice…

Dan Radu Rusanu: Statul Roman trebuie să-si asume responsabilitatea! Agrostandard | 21 July, 2020 | La FoodIntelForum.ro, Ediția a 3-a 25 iunie – 21 iulie, Dan Radu

60

Rusanu, Conferențiar Universitar Dr. face o radiografie competentă a mecanismelor de stimulare a agribusiness-ului romanesc.

„In urmatorii ani se vor dezvolta intr-un ritm alert tarile care beneficiaza de tehnologii de varf, care dispun de resurse naturale deosebite si care vor dezvolta o agricultura performanta. In mod cert, Romania nu se incadreaza in primele doua categorii. Pentru a dezvolta o agricultura performanta, este imperios necesar ca statul sa emita o legislatie fiscala/ impozitare prietenoasa si, mai ales, stimulativa.

Pentru ca producatorii straini beneficiază de o legislatie fiscala relaxată in tara de origine si de subventii din partea statului, mult mai mari decat cele din Romania, competitivitatea marfurilor romanesti este foarte redusa, iar potentialul de dezvoltare/ acumulare al producatorilor romani/ micilor fermieri este puternic afectat.

Statele concurente practica taxarea inversa pentru toate produsele agricole, ofera subventii/ prime pentru exporturi, statul intervine direct si preia/ colecteaza marfurile micilor fermieri la preturi prestabilite, in relatia cu marii retaileri statul intervine in favoarea producatorilor autohtoni (vezi Ungaria, Polonia), este greu pentru romani sa fie competitivi.

Cand statul roman incearca sa elimine mica evaziune fiscala a sutelor de mii de producatori de legume si fructe, carne, cereale, produse lactate, etc. cu o pondere infima in veniturile bugetare, prin mijloace coercitive/controale in loc sa acorde facilitati fiscale, rezultatul nu va fi nici pe departe cel dorit. Pe scurt, lupta este inegala in situatia actuala.

Cand te gandesti ca in lupta impotriva coruptiei majoritatea combinatelor chimice au fost inchise si ingrasamintele si insectofungicidele se importa azi in proportie de 90%, cand sistemele de irigatii au fost distruse si nu s-au alocat fonduri (guvernamentale sau europene) pentru refacerea lor, cand silozurile din portul Constanta sunt detinute in totalitate de investitori strategici straini,

cand creditele bancare pentru agricultura se acorda in aceleasi conditii si cu aceeasi dobanda ca pentru devoltatorii imobliari, cand motorina pentru

61

tractorul care ara pe camp are acelasi pret cu cea pentru X5, este dificil/ greu sa obtii o productivitate comparabila si compatibila cu a celorlalti competitori.

Daca vrem o agricultura performanta, reprezentantii Guvernului, parlamentarii, europarlamentarii romani si Ministerul Agriculturii ar trebui sa aiba pe agenda lor de lucru problemele enumerate mai inainte.

Antreprenorii, conducatorii si fermierii romani trebuie sa sustina, asociați impreună permanent, neobosit, indeplinirea conditiilor evidente pentru ridicarea competitivitatii produselor romanesti.

Statul Roman trebuie sa sprijine integrarea si asocierea si sa isi asume responsabilitatea stimularii agribusiness-ului, productiei alimentare, productiei de bauturi, retail si HoReCa. Adica dezvoltarea FoodBiz-ului Romanesc.”

Evadare în Dealu Mare în luna august On iul. 21, 2020 S

Douăsprezece crame din Dealu Mare (aflat la doar 75 de minute cu mașina de București) invită pasionații de vinuri și de povești să le treacă pragul pentru vizite și degustări în weekend-ul 22-23 august 2020.

Este un eveniment format unic, ce se va desfășura în aer și care va reuni pentru degustare cel puțin 52 de vinuri (câte 4 de la fiecare cramă). Vor fi disponibile și puncte de vânzare de preparate culinare cu adevărat deosebite, iar evenimentul are și o componentă de responsabilizare pentru că 10% din

62

încasări vor fi donate Spitalului din Mizil. Biletele sunt disponibile la IaBilet.ro, la prețuri începând de la 160 lei/zi sau 320 lei/ambele zile.

Oamenii din spatele vinurilor atât de apreciate vor fi gazde bucuroase să ghideze musafirii pe trasee prestabilite, vor spune poveștile strugurilor și locurilor și vor răspunde la întrebări. Participanții vor fi organizați pe grupuri astfel încât să fie în deplină siguranță și să se bucure totodată de natură, de specialitățile zonei și de compania semenilor cu preocupări comune.

Cramele și traseele ce vor putea fi explorate (de la vest la est): 

1. Gramofon Wine2. SERVE Ceptura3. Davino4. Dagon Clan5. Viile Metamorfosis (aici se degustă și vinurile de la Domeniul Prince

Matei, cramă care nu poate găzdui oaspeți deoarece este în curs de renovare și restaurare)

6. Licorna Winehouse7. Budureasca8. Apogeum9. Tohani10.Aurelia Vișinescu Wines11.The Iconic Estate12.LacertA Winery

Pachetele sunt disponibile CU sau FĂRĂ TRANSPORT* asigurat de organizatori, pentru întreg weekend-ul sau pentru câte o singură zi și sunt disponibile la prețuri speciale până pe 1 august, prin intermediul https://www.iabilet.ro/bilete-evadare-in-dealu-mare-weekend-ul-cramelor-deschise-57065/.

Vizitatorii cu transport asigurat de către organizatori au posibilitatea să aleagă câte un traseu/zi din cele 3 variante propuse, (cel mult două trasee în cele două zile de eveniment).

Cei cu transport “pe cont propriu” trebuie, de asemenea, să aleagă câte un traseu pe zi – dar pot vizita și “pe sărite” orice crame doresc DE PE TRASEUL ALES, în limita timpului disponibil și așteptând formarea unor grupuri de 15-20 de persoane.

 Detalii suplimentare pe www.dealu-mare.ro

63

Fermier, despre problemele din agricultura: decidentul politic ar trebui sa se uite la infrastructura de irigatii iulie 22, 2020

Decidentul politic ar trebui sa acorde o foarte mare atentie infrastructurii de irigatii, iar in cazul in care nu o va face, aceasta va fi o greseala politica majora, a declarat Gheorghita Corbu, director general al companiei Legam Agro din judetul Constanta.

„Eu cred ca si Guvernul si Romania, si Guvernul si factorul politic, decidentul politic, cred ca se va uita foarte mult si se va apleca foarte mult asupra dezvoltarii infrastructurii de irigatii. Daca nu o va face probabil va fi o greseala politica majora. Trebuie cautate sursele de finantare si investit in infrastructura de irigat. Statul trebuie sa puna la dispozitia fermierului infrastructura de irigat”, a spus Gheorghita Corbu.

El a mentionat ca exista legislatie, cadrul legal de organizare, dar si un program de investitii in infrastructura de irigatii.

Gheorghita Corbu, fost director general al Agentiei Sapard (2004-2005), a precizat ca este implicat direct sau indirect in agricultura de 40 de ani, de cand era copil, dar ca nu a vazut “un asemenea dezastru pe campuri”, adaugand ca anul acesta agricol este unul compromis.

Productia de grau a Romaniei va inregistra o scadere semnificativa in acest an, din cauza secetei prelungite, fermierii si traderii asteaptandu-se ca in acest an recolta de grau sa fie cuprinsa intre 5 si 7,4 milioane tone, dupa ce anul trecut a fost una record de aproape 10 milioane de tone, de pe o suprafata de 2,1 milioane hectare, potrivit Reuters.

Refacerea infrastructurii de desecare și drenaj, o prioritate a agriculturii românești Revista Fermierului Marți, 21 Iulie 2020 18:23

Mâine, 22 iulie 2020, Clubul Fermierilor Români și Univeristatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului „Regele Mihai I al României”, organizează o dezbatere privind viziunea și programele de dezvoltare strategică a agriculturii în Planul de Relansare Economică a României. Evenimentul are loc în Amifteatrul Verde al USAMVB din Timișoara, începând cu ora 8:30. Astfel de manifestări, cu prezență masivă din partea agricultorilor, arată importanța implicării active a fermierilor în proiectele care vizează afacerile din agricultură.

Reuniunea va oferi cadrul unui dialog pe teme de interes pentru fermieri, reprezentanții Clubului și ai autorităților responsabile pentru agricultură. Unul dintre vorbitori este ministrul Agriculturii, Adrian Oros,

64

care va prezenta prioritățile agriculturii autohtone conform Planului de relansare economică, precum și prioritățile pentru programele PAC post-2020. „În cadrul reuniunii vor fi prezentate rezultatele Studiului privind necesitatea reabilitării, modernizării și extinderii amenajărilor hidroameliorative din Sud-Vestul României, proiect realizat de Club împreună cu USAMVB din Timișoara, care a stat la baza includerii programului național de desecare în Planul de Relansare Economică a României. Clubul Fermierilor Români a inițiat, coordonat și promovat acest studiu pentru a contribui la efortul autorităților române privind atragerea finanțărilor europene pentru lansarea programului de modernizare a infrastructurii de îmbunătățiri funciare cu utilizare duală irigații – desecare la nivel național”, a precizat Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Fermierilor Româ

Trai bun și liniștit, asigurat de bovinele Aberdeen Angus Scris de Delia Ciobanu Miercuri, 22 Iulie 2020

În localitatea Valea Viilor, situată în nordul județului Sibiu, Vasile Floriciu are o fermă de bovine cu peste 40 de mame din rasele Aberdeen Angus și Bălțată Românească. Sibianul și-a făcut ferma în anul 2010 și spune că, deși în zootehnie lucrezi neîncetat, creșterea animalelor îi asigură un trai bun și liniștit.

Vasile Floriciu a crescut în iesle, unde îi dădea mama sa în fiecare dimineață „o cană de lapte de la vacă, proaspăt muls”. În 2010, după ce a vândut 15 capre, a început să se ocupe cu îngrășarea viţeilor și treptat a trecut spre vaci, în prezent mergând şi pe rasă pură, şi pe metisare. „Acum șase-șapte ani, aveam vaci Bălţată Românească și făceam metisare cu Albastru belgian, fiindcă produșii erau căutați. Și cineva care se ocupa de achiziţii îmi zice: domnule Floriciu, dar, dacă tot ai mamele, de ce nu lucrezi cu Angus? Metisare pe Angus, avem Karpaten Meat lângă noi... Şi atunci s-au mişcat rotițele în capul meu, am participat la câteva simpozioane şi conferinţe susţinute în ferma Karpaten Meat de la Marpod, am făcut metisare că n-am

65

avut bani pentru rasă pură, şi apoi am ajuns şi am cumpărat şi rasă pură”, ne-a povestit Vasile Floriciu începuturile afacerii sale cu ferma de bovine.

Fermierul sibian spune că e o afacere bună să crești vaci din rasa Angus, în România cel puţin, în condiţiile de la noi, iar valorificarea nu e o problemă dacă știi cu cine să lucrezi. „Nu vreau să fac reclamă, dar am o colaborare foarte bună cu cei de la Karpaten Meat. În momentul când am început colaborarea cu dânşii, am cumpărat material seminal comercializat de ei, mi-am însămânţat vacile, am avut nişte viţei foarte frumoşi, avem contracte de răscumpărare şi restul stă numai la mine, adică eu trebuie să mă ocup de fermă, n-am grija desfacerii. Am viţei frumoşi, primesc preţ bun, am piaţă de desfacere şi pot să spun că vânzarea o am asigurată prin colaborarea cu Karpaten Meat”, a explicat fermierul.

Rasele de carne, ca orice altă rasă, au nevoie de o supraveghere zilnică, astfel că pentru fermierul din Valea Viilor nu trece nicio zi în care să nu le vadă de cel puţin de două ori. Teama este că în orice clipă poate apărea ceva la viţei și chiar la animalele mature. Dar munca intensă dă roade atunci când pui și pasiune. „La un efectiv de 40 de capete, dacă accesezi toate măsurile care se pot accesa, banii europeni, şi subvenţiile care sunt, poţi să ai un trai decent. Dar trebuie să lucrezi de multe ori două schimburi, nu un schimb”, ne-a zis Vasile Floriciu.

Pășunile, greu de adus la un stadiu optim

Pentru pășune a semnat, în 2014, un contract cu Agenția Domeniilor Statului şi a arendat vreo 46 de hectare de păşune, fâneaţă păşune, plus terenuri degradate, pe care le-a îmbunătățit cât de cât ca să poată să-și crească animalele. Are și o cotă parte din păşunea comunală. Spune că, nici după șase ani, pășunile nu au ajuns la potențialul lor și că încă are de lucru. „Fiindcă sunt infestate cu salcâm şi azi îl tai, mâine creşte iar. E foarte greu”, punctează Vasile Floriciu.

Iarna, își ține animalele în stabulație semideschisă, noaptea animalele putând să intre în adăpost, dacă vor.

Despre relația cu autoritățile din domeniu spune că-și dorește ca acestea să lase fermierii să-și facă în liniște treaba. „Îmi doresc să nu mai fie atâtea controale. Mă refer la controale care se fac inutil și mult prea des la mulți fermieri. Am avut până în 2017 foarte multe controale, am ajuns în audienţă inclusiv la miniștri, sunt lucruri mărunte pentru care te toacă mărunt, mărunt”, ne-a declarat crescătorul, care a accesat în urmă cu ceva ani fonduri europene și ajutoare de minimis.

66

Educația face diferența și în creșterea animalelor

Utilajele și echipamentele cu care este dotată ferma din județul Sibiu, de la Valea Viilor, au fost cumpărate cu fonduri proprii, Vasile Floriciu dorindu-și acum o îmbunătățire a dotărilor, poate cu ajutorul proiectelor europene. În anul 2000, actualul fermier a plecat să lucreze peste hotare și, cu banii strânși, s-a întors acasă și a cumpărat utilaje. „Nu mi-am cumpărat nici vilă, n-am fost nici în vacanţe, mi-am cumpărat utilaje. De când am mai multe animale, e mai uşor să investesc”, ne-a spus crescătorul, care lucrează singur, cei doi copii mai mari fiind plecați, iar cel mai mic e încă la școală.

Supărarea sa e că niciunul dintre băieți nu e interesat să ducă ferma mai departe. „Băiatul mare este de șase ani stabilit în Germania, unde lucrează, băiatul mijlociu lucrează în Italia, băiatul mic e la şcoală şi-l interesează mai mult fotbalul şi cartea”, arată Vasile Floriciu.

De studiat, studiază și dumnealui în continuare, citește foarte mult, inclusiv despre reproducţie la animale, având la activ un curs de însămânţător. „Când am ajuns la 20 de capete de mame, mi-am dat seama că se cheltuiește prea mult cu însămânţătorul şi de multe ori, n-am nimic cu ei, mulţi veneau numai pentru bani. Atunci am decis să rup două luni din activităţile mele, am făcut cursul de însămânţător şi n-am avut probleme. Acum mă descurc singur cu însămânțările artificiale”, a încheiat crescătorul de bovine din Valea Viilor, Vasile Floriciu.

Birocratia omoara agricultura 21 iulie 2020

În condițiile în care multe zone din țară au fost sub cod de ploi, „Dansul paparudelor” a ajuns să fie singura speranță a fermierilor din Măgurele, județul Tulcea, pentru a scăpa de secetă. Aceștia acuză statul că nu a mișcat un deget pentru repornirea sistemului de irigații, în condițiile în care Dunărea este la câțiva pași de ei. Apa nu ajunge pe canale pentru că totul depinde de  semnătura unui birocrat. 

https://youtu.be/vqF-Hhxcgaw

67

Dimitrie Musca: ”Ministrul Mediului isi bate joc de noi, de fermieri” 21 iulie 2020

De ani și ani, fermierii români se confruntă cu problema mistreților. Dacă în sectorul zootehnic, mistreții au răspândit pesta porcină africană pe tot teritoriul țării, fiind cel mai mare vector de răspândire, lucrurile nu stau mai bine nici în sectorul vegetal. Fermierii se plâng că animalele sălbatice le intră în culturi și produc pagube uriașe.

Dimitrie Muscă, unul dintre cei mai vocali fermieri din România, a vorbit despre acest subiect și în emisiunea ”Agricultura la Raport”. Fermierul din Arad a fost vizitat, săptămâna trecută, de ministrul Agriculturii, Adrian Oros, însă acesta i-a mărturisit că nu are ce să facă în privința mistreților, pentru că aceste animale țin de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

”Avem o trăire tristă pe acest segment al agriculturii noastre. Într-adevăr, domnul ministru are dreptate – tot vânatul este la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. M-a spus că ”noi, cei de la Agricultură nu putem face nimic, vorbim cu ei în fiecare zi, din păcate nu ne răspund”. Atunci când a anunțat toată lumea, inclusiv ministrul de interne, că se va da ordinul de începere a vânătorii la mistreți, ministrul mediului pur și simplu a uitat să dea acea ordonanță. Pur și simplu își bate joc de noi, de fermieri.

Dacă eu unul, ca fermier cu suprafețe mari, cunoscut, pot să am acces în media, la dumneavoastră și la celelalte posturi, vă dați seama că unul care este mai mic, cu 50 de hectare, nu ajunge să se plângă. Poate să meargă eventual la Primărie. Gândiți-vă că porumbul este deja polenizat, mistreții au coborât deja în lanurile de porumb… Într-o noapte se trezește că i-a făcut pagubă în întreaga suprafață de porumb, pentru că nu are nici măsurile de rigoare ca să se apere. Este mare păcat. Este totul la mâna acestui minister, la mâna acestui ministru.

Am văzut că acum a dat drumul la un ordin, 1400 din 13 iulie. (…) După cum este făcut, eu am senzația că este făcut de către deținătorii de fonduri de vânătoare. Nesimțirea este atât de mare… nici la inventarierea animalelor, nici la stabilirea cotelor de extracție, noi, cei mulți, nu suntem întrebați și nu avem voie să participăm. (…) Semenii mei din agricultură investesc 3500-

68

4000 de lei într-un hectar de pământ și nu culeg nimic, pentru că vine mistrețul și distruge totul. Și tu nu poți să faci nimic, nu poți să-i împuști, nu poți să te aperi”, a subliniat fermierul Dimitrie Muscă, în direct la AGRO TV.

Puteți urmări înregistrarea integrală a emisiunii pe pagina noastră de facebook – AGRO TV:

https://agro-tv.ro/dimitrie-musca-ministrul-mediului-isi-bate-joc-de-noi-de-fermieri/

RECORD la cantitatea de lapte per vaca. VIDEO din ferma crescatorilor de vaci Baltata Romaneasca 22 iulie 2020

O performanță demnă de toată mândria pentru Asociația crescătorilor de vaci Bălțată Românească tip Simmental. Una dintre văcuțele de rasă mixtă lapte/carne, a reușit un record la litri de lapte. Progresul genetic total realizat a fost posibil prin utilizarea celor două surse, tauri de import și tăurași genomici atohtoni.

În anul 2018, progresul genetic este datorat exclusiv utilizării taurilor de import. Același progres genetic se estimează a se obține și în anii 2019 și 2020. Tăurașii genomici introduși la reproducție în 2018 vor avea fiice care își vor fi încheiat prima lor lactație în 2021. La nivelul anului 2021, anul de la care se ia în calcul și contribuția genetică a tăurașilor genomici autohtoni, în populaţia de Bălţată Românească de tip Simmental, în urma aplicării prezentului program de ameliorare, se estimează că, în medie, cantitatea de lapte va creşte cu 0,2071 abateri standard genetice, sau cu 106.45 kg. lapte, sau cu 2.071%.

https://youtu.be/Elo8B-a7uqE Progresul genetic, exprimat în procente, este sub 2.5% anual, şi este valabil cu condiţia ca mediul, condiţiile de hrănire şi întreţinere, să rămână constant. Orice fluctuaţie necontrolată a mediului poate anula progresul genetic

69

realizat, se menționează în programul de ameliorare ACVBR. Mai jos, Agro TV a pregătit un material video chiar din ferma de văcuțe Bălțata Românească.

VIDEO O afacere de succes – Un fermier roman a ales sa creasca vaci frantuzesti 22 iulie 2020 Investiția într-o fermă de vaci nu este nici mica, nici simplu de implementat, iar profitul se poate obține din creșterea bovinelor, mai ales a raselor pure pentru carne. De acest lucru s-a convins și Liviu Stoian, fermier din județul Brașov, de altfel foarte pasionat când vine vorba de rasa de vaci Charolaise. O rasă ce-și are originea în Franța, este foarte apreciată pentru calitatea cărnii sale, pentru randamentul de creștere și pentru capacitatea sa de a se adapta.

https://youtu.be/7zRMIIMe6jo

VIDEO Lucrari agricole intarziate din lipsa banilor 22 iulie 2020

Secetă prelungită și creșterea temperaturilor medii multianuale au dus la scăderea recoltelor şi implicit pierderi financiare pentru fermieri. Aceste informații, din păcate, fac parte din viața de zi cu zi a fermierilor. Agricultorii spun, pentru a câta oară, că fără resurse financiare nu pot face lucrările de sezon. Banii promiși pentru despăgubiri întârzie, iar timpul nu lucrează în favoarea celor implicați în industria agricolă. 

https://youtu.be/YE7coHQDhXM

... citeste si partea a doua ...

70