Stiri 8 mai 2020 CURSUL DE SCHIMB 08.05.2020

1 EUR 4.8278

1 USD 4.4545

Agrometeo: seceta pedologica puternica si extrema pe suprafete agricole din intreaga tara Mai 7, 2020O seceta pedologica moderata, puternica si extrema se va semnala in cultura graului de toamna in in Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crisana, Transilvania si in cea mai mare parte a Olteniei, se arata in ultima prognoza agrometeorologica emisa de Agentia Nationala de Meteorologie (ANM), valabila in perioada 7-13 mai.

Caracteristici meteorologice

Vremea mai rece de la inceputul intervalului va intra intr-un proces de incalzire treptata, la nivelul intregii tari. Temperatura medie diurna a aerului se va situa intre 5…17°C in primele zile, abaterile termice negative fiind de 1…7°C si 10…22°C spre sfarsitul perioadei, limite apropiate de mediile multianuale, in cea mai mare parte a regiunilor.

Temperatura maxima a aerului va fi cuprinsa intre 10…29°C, in toate zonele de cultura. Temperatura minima a aerului se va incadra intre 0…15°C, in aproape toata tara, valori mai scazute fiind posibile in zonele depresionare. Regimul termic mediu diurn al solului la adancimile de 5 si 10 cm va oscila intre 9…20°C, limite optime desfasurarii fazelor de germinare-rasarire-infrunzire la culturile semanate pana la aceasta data.

1

Instabilitatea atmosferica se va manifesta prin ploi locale, izolat sub forma de aversa, acestea fiind insotite de descarcari electrice si intensificari temporare ale vantului.

Caracteristici agrometeorologice

In cultura graului de toamna, continutul de umiditate pe adancimea de sol 0-100 cm va prezenta valori scazute si deosebit de scazute, seceta pedologica fiind moderata, puternica si extrema, in Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crisana si Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei.

Izolat in nordul Olteniei si al Maramuresului, rezerva de apa din sol se va incadra in limite satisfacatoare. In stratul 0-20 cm (ogor), aprovizionarea cu apa din sol va prezenta valori scazute (seceta pedologica moderata) si deosebit de scazute (seceta pedologica puternica si extrema), in Dobrogea si Crisana, pe suprafete agricole extinse din Moldova, local in nord-estul, centrul, estul, sud-estul si sud-vestul Transilvaniei, nordul si nord-vestul Banatului, estul, nordul, sudul, izolat in centrul si vestul Munteniei.

In Maramures si Oltenia, cea mai mare parte a Banatului, local in nordul, vestul, sudul si sud-vestul Munteniei, nordul, nord-vestul si sudul Transilvaniei, estul Moldovei, rezerva de umiditate din sol se va situa in limite satisfacatoare pana la apropiate de optim si optime.

Starea de vegetatie a culturilor agricole

Regimul hidro-termic din aer si sol favorabil va imprima ritmuri in general normale de crestere si dezvoltare ale culturilor de camp in majoritatea regiunilor agricole, exceptand suprafetele agricole afectate de fenomenul de seceta pedologica prelungita, unde la nivelul sistemului radicular al plantelor de orz si grau de toamnǎ se va putea inregistra o incetinire a proceselor de vegetatie.

Cerealierele de toamna (orz si grau) isi vor definitiva infratirea (100%), continuandu-se totodata alungirea paiului (10-100%), la scara intregii tari. De asemenea, in zonele de campie va fi posibila declansarea fazelor de „burduf” si inspicare.

Cultura de rapita va parcurge alungirea tulpinii si aparitia inflorescentelor (20-100%), precum si inflorirea (10-30%), indeosebi in jumatatea sudica a tarii . Speciile pomicole se vor afla predominant in fazele de inflorire, precum si de crestere a frunzelor/lastarilor/rodului, la nivelul intregului teritoriu agricol.

2

In majoritatea podgoriilor, la vita de vie se vor semnala dezmugurirea, infrunzirea si cresterea lastarilor laterali. Speciile prasitoare (floarea-soarelui si porumb) isi vor continua germinarea (30-100%), rasarirea (20-100%), precum si aparitia primelor frunze (10-30%).

La sfecla de zahar si cartoful pentru consum se vor inregistra germinarea si incoltirea (10-100%), finalizandu-se totodata lucrarile de semanat, in aproape toate bazinele specializate.

Lucrarile agricole specifice campaniei de primavara (pregatirea patului germinativ, semanatul/plantatul, tratamente in vii si livezi, fertilizari, erbicidari, etc.) se vor desfasura pe ansamblu in conditii bune, acestea fiind sistate temporar doar in zilele cu precipitatii.

Recomandari de specialitate

Urgentarea si chiar finalizarea lucrarilor de pregatire a patului germinativ si a semanatului/plantatului la culturile de primavara (floarea-soarelui, sfecla de zahar, porumb, cartof);

– Fertilizarea faziala a culturilor de toamna cu ingrasaminte minerale (azotat de amoniu si complexe);

– Combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor in semanaturile de toamna;

– Aplicarea de tratamente fito-sanitare in plantatiile pomi-viticole;

– Verificarea si controlul semanaturilor de primavara in vederea determinarii capacitatii de germinare.

EXCLUSIV. ANIF: Nu s-a investit niciun leu in Canalul Siret-Baragan in perioada 2015-2019 Mai 8, 2020

3

Seceta a repus in prim plan discutiile despre sistemul national de irigatii, iar Canalul Siret-Baragan apare ca o mare rana deschisa pe harta tarii noastre.

Dupa ce anul trecut au fost date in exploatare cu mult fast (cat or fi costat organizarea ceremoniilor si cat suruburile folosite?!) mai multe centre de pompare a apei, in cadrul carora s-a tot vorbit despre reluarea lucrarilor la Canalul Siret-Baragan, am vrut sa aflam cum sta treaba de fapt.

Asa am aflat ca, desi seful Agentiei Nationale de Imbunatatiri Funciare (ANIF) a dat asigurari ca la sfarsitul lunii martie a acestui an vor demara lucrarile la Canalul Siret-Baragan, nu s-a miscat o palma de pamant. De vina este coronavirusul.

„Din cauza conditilor epidemiologice nefavorabile, precum si a normelor si masurilor impuse de catre Ministerul Sanatatii pentru carantina si pentru managementul cazurilor suspecte si confirmate de ionfectie cu coronavirus, termenul declarat de reluare (a lucrarilor, n.r.) la acest canal a fost depasit. In prezent se lucreazala operatiunile de cadastru si publicitate imobiliara pe tronsonl cuprins intre Km 5+710 si Km 14+570, in vederea inscrierii acestuia in evidentele de cadastru si carte funciara si a realizarii documentatiilor tehnice aferente investitiei”, se precizeaza in raspunsul transmis de catre ANIF la solicitarea StiriAgricole.ro.

Mai mult decat atat, daca a plouat in ultimii ani, cei care s-au perindat la conducerea tarii si a judetelor tranzitate de Canalul Siret-Baragan si care azi cer masuri si sprijin pentru depasirea secetei nu au luat nicio masura de continuare a lucrarilor la Canalul Siret-Baragan.

„Din datele preluate de ANIF de la Administratia Nationala Apele Romane, in perioada 2015-2019 nu au fost realizate lucrari de natura investitiilor pe Canalul Magistral Siret-Baragan. Mentionam ca acest canal a fost preluat in administrare de catre ANIF ca urmare a aparitiei OUG 4/2019 privindtransmiterea obiectivului de investitii Canalul Magistral Siret-Baragan din administrarea Ministerului Apelor si Padurilor, prin Administratia Nationala Apele Romane, in administrarea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale prin ANIF”, se mai arata in raspunsul ANIF.

In prezent, Canalul Siret-Baragan este functional pe o lungime de 5,7 km, suprafata care poate fi irigabila din acest tronson fiind de 2.200 de hectare apartinand de amenajarea de imbunatatiri funciare Ruginesti-Pufesti-Panciu. Insa din apa din acest tronson functional al Canalului Siret-Baragan se iriga doar 92 de hectare, din care 52 de hectare de grau si 40 de hectare de porumb.

4

Lucrarile la  Canalul Siret – Baragan, care are o lungime de 198 de km, au fost incepute de Nicolae Ceausescu. De atunci, fermierii si, pe langa ei, toti platitorii de taxe si impozite au auzit doar promisiuni.  

Nu putem sa nu ne intrebam cum toti acei primari si sefi de Consilii Judetene de pe raza Canalului Siret-Baragan, care au venit si au impartit galeti in prag de alegeri, nu au avut macar bunul simt sa se zbata pentru ca acest proiect inceput acum 30 de ani sa fie finalizat si fermierii carora le cer votul la fiecare 4 ani sa nu mai stea la mila Cerului!

StiriAgricole.ro a cerut un punct de vedere si Autoritatii Nationale Apele Romane, care nu atransmis raspunsul pana la ora publicarii acestui articol.

APIA si SUBVENTII

MODIFICĂRI ORDONANȚA SUBVENȚIILOR APIA! Agroinfo  07 mai 2020 - ULTIMA ORĂ! Ministerul Agriculturii anunță astăzi modificări la Ordonanța subvențiilor APIA, OUG 3/2015. Proiectul de act normativ a fost publicat, în urmă cu puțin timp, pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii. AGROINFO vă pune la dispoziție modificările importante din Ordonanța subvențiilor APIA.

La articolul 8, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:

Cererile unice de plată se depun până la data de 15 mai a fiecărui an calendaristic la centrele APIA (...) Potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014 din 11 martie 2014 al Comisiei de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte Sistemul Integrat de Administrare şi Control şi condiţiile pentru refuzarea sau retragerea plăţilor şi pentru sancţiunile administrative aplicabile în cazul plăţilor directe, al sprijinului pentru dezvoltare rurală şi al ecocondiţionalităţii, cererile unice de plată pot fi depuse şi după data limită de depunere, în termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la termenul stabilit.

Modificările la cererile unice de plată se depun fără penalităţi de întârziere până la data de 31 mai a anului în cauză, conform art. 15 alin. (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014. Depunerea unei modificări a cererii unice de plată după data limită pentru o astfel de

5

depunere, determină o reducere de 1 % pe zi lucrătoare a sumelor pentru utilizarea efectivă a parcelelor agricole în cauză, potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) din Regulamentul delegat (UE) nr. 640/2014. Modificările cererilor unice de plată sunt admisibile doar până la data-limită de depunere cu întârziere a cererilor unice de plată.

La articolul 8, alineatul (2(2) se modifică și va avea următorul cuprins:

Prin excepţie de la prevederile alin. (2), în cazul în care Comisia adoptă un Regulament care prevede derogări de la Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 809/2014 în ceea ce privește data finală de depunere a cererilor unice și data finală pentru notificarea modificărilor aduse cererii unice aferente unui anumit an calendaristic, se procedează astfel:

a) cererile unice de plată se depun până la data finală de depunere a cererilor unice prevăzută de regulamentul respectiv, fără a se aplica penalităţi de întârziere, dacă nu s-a emis ordinul de stabilire a datei-limită de depunere a cererilor unice de plată prevăzut la lit. c);b) modificările la cererile unice de plată se depun fără penalităţi de întârziere până la data pentru o astfel de depunere prevăzută în regulamentul respectiv, dacă nu s-a emis ordinul de stabilire a datei limită de depunere a cererilor unice de plată prevăzut la lit. c);”c) în cazul în care Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale decide stabilirea unei alte date-limită de depunere a cererilor unice de plată, anterioară datei-limită maxime stabilite prin regulamentul respectiv, data-limită se stabileşte prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale. Aceasta este şi data-limită de depunere a modificărilor cererilor unice de plată fără penalităţi de întârziere.

Accesarea schemei simplificate pentru micii fermieri se poate face numai în anul 2015, cu posibilitatea retragerii în oricare dintre anii ulteriori anului depunerii cererii unice de plată. Prin excepţie de la prevederile alin. (4), intrarea în schema simplificată pentru micii fermieri se poate face prin moştenire.

La Articolul 411 , alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:

Controalele la faţa locului pot fi anunţate cu condiţia ca acest lucru să nu aducă atingere scopului sau eficacităţii acestora. Orice preaviz nu depăşeşte 14 zile. Cu toate acestea, în cazul controalelor la faţa locului ale cererilor de ajutor sau de plată pentru animale în cadrul măsurilor de sprijin pentru animale, preavizul nu depăşeşte 48 de ore. De asemenea, în cazul în care legislaţia aplicabilă actelor şi standardelor relevante în materie de ecocondiţionalitate impune efectuarea controalelor la faţa locului în mod

6

inopinat, preavizul de maxim 48 ore se aplică, în cazul controalelor la faţa locului referitoare la ecocondiţionalitate.

IMPORTANT! Acesta este un proiect de Ordonanță publicat în consultare publică pe site-ul Ministerului Agriculturii, proiectul poate suferi modificări până la aprobarea sa și intrarea în vigoare.

CUM OBȚINEȚI AJUTORUL DE 1.200 LEI/CAP DE ANIMAL pentru BAZNA ȘI MANGALIȚA! Agroinfo 08 mai 2020 AJUTOR DE MINIMIS CRESCĂTORI DE ANIMALE. Guvernul a aprobat ieri, pentru anul 2020, schema "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa”. Valoarea ajutorului acordat crescătorilor este de 1.200 lei/cap de animal/an. AGROINFO vă pune la dispoziție condițiile pe care trebuie să le îndepliniți și actele de care aveți nevoie pentru a încasa acești bani.

BENEFICIARII AJUTORULUI SUNT:

a) producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale, constituite potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, cu modificările și completările ulterioare;b) producătorii agricoli persoane juridice.

CONDIȚII DE ELIGIBILITATE

Pentru a fi eligibili la acordarea ajutorului de minimis, beneficiarii trebuie să îndeplinescă cumulativ următoarele condiții de eligibilitate:a) să deţină exploataţii înregistrate/autorizate sanitar-veterinar;b) să deţină scroafe din rasele Bazna și /sau Mangalița, înscrise în registrul genealogic în secțiunea principală la data depunerii cererii de înscriere identificate și înregistrate în Registrul naţional al exploataţiilor;c) să deţină registrul individual al exploataţiei, completat şi actualizat, în conformitate cu prevederile art. 1 pct. 16 din Norma sanitară veterinară pentru implementarea procesului de identificare şi înregistrare a suinelor, ovinelor, caprinelor şi bovinelor, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 40/2010, cumodificările şi completările ulterioare;d) să facă dovada livrării spre comercializare a unui număr de minim 4 purcei/an/scroafă, la o greutate de minim 8 kg/cap;e) purcei să fie identificaţi potrivit legislaţiei în vigoare;

7

f) să mențină efectivul de scroafe cu care s-a înscris pe toată perioada de derulare a Programului.

CUANTUM AJUTOR

Valoarea ajutorului de minimis este de 1200 lei/scroafă/an, cu condiția comercializării a minim 4 purcei/cap de scroafă/an la o greutate de minim 8 kg/cap.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăși suma de 20.000 euro pe durata a trei exerciții financiare, în cursul exercițiului financiar actual, respectiv anul depunerii cererii și în cele două exerciții financiare precedente, conform prevederilor art. 3 alin. (2) din Regulamentul de minimis în sectorul agricol.

Sumele reprezentând ajutoare de minimis se plătesc beneficiarilor într-o singură tranșă.

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis, pentru perioada 2020 - 2022, se asigură din bugetul aprobat Ministerului Agriculturii.

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis, pentru anul 2020, este de 1.000.000 lei, în limita sumelor aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu această destinaţie, de la bugetul de stat.

CERERE. ACTE

Începând cu data intrării în vigoare a hotărârii adoptată joi, 7 mai 2020, de Guvern, la depunerea cererii, direcțiile pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București, în prezența beneficiarilor, verifică sumele rămase și potențial a fi primite prin schema de ajutor de minimis, rezultate după însumarea ajutoarelor de minimis primite pe durata a trei exerciții financiare, respectiv ajutoarele acordate în cele două exerciții financiare precedente și în exercițiul financiar în cauză, și până la concurența sumei de 20.000 euro, potrivit art. 3 alin. (2) din Regulamentul de minimis în sectorul agricol.

În situația în care suma rămasă disponibilă după realizarea verificărilor depășește suma potențial a fi primită corespunzătoare numărului de scroafe înscrise în cererea de înscriere în program, cererea se respinge.

După efectuarea verificării, beneficiarii depun anual, o singură cerere de înscriere în Program, însoțită de următoarele documente:

a) certificatul de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului /a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, după caz al/a solicitantului, împuternicire și o copie a B.I./C.I. al/a reprezentantului legal, în copie, după

8

caz;b) document din care rezultă că exploatația figurează înregistrată în Registrul naţional al exploataţiilor, cu animalele identificate și înregistrate în SNIIA, eliberat de operatorul Sistemului naţional de identificare;c) documentul de înregistrare sanitar-veterinară/autorizația sanitar-veterinară, în copie, după caz;d) certificatul de origine al scroafelor înscrise în registru genealogic al rasei care fac obiectul cererii, în copie;.e) registrul exploatației completat la zi din care rezultă numărul de scroafe înscrise în Registrul Genealogic al rasei deținute, în copie;f) dovadă cont activ de disponibilități bancă/trezorerie.

În cazul în care la data depunerii cererii de înscriere în Program sunt în vigoare măsurile restrictive ca urmare a COVID-19, beneficiarii transmit prin fax sau în format electronic prin e-mail la direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, toate documentele necesare accesării ajutorului de minimis.

Verificarea sumelor rămase sau potențial a fi primite prin schema de ajutor de minimis se realizează de către persoana împuternicită din DAJ și se comunică telefonic/fax sau în format electronic, prin e-mail înainte de înregistrarea cererii de înscriere în program.

Pentru primirea sprijinului, beneficiarii înregistraţi în Registrul unic depun cereri de plată la direcţiile pentru agricultură judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, după livrarea produșilor obținuți de la scroafele înscrise în cererea de înscriere, dar nu mai târziu de 5 zile lucrătoare de la încheierea lunii în care s-a realizat ultima livrare a purceilor, însoţite de copii ale următoarelor documente:

a) factură de vânzare din care rezulta datele de identificare ale cumparatorului si numarul de animale comercializate ;b) avizul de însoțire din care rezulta numarul de purcei comercializati, greutatea totală/greutatea pe cap de animal comercializat și adresa exploatației cumpărătorului;c) documentul de mișcare animale vii reglementat de legislatia sanitar veterinara în vigoare;d) certificatul sanitar - veterinar pentru purceii comercializați.e) registrul de monte și fătări din care rezultă produșii livrați spre comercializare.

Cererile de plată şi documentelele justificative se depun până cel târziu, la data de 10 decembrie a anului de cerere.

9

Ajutorul de minimis acordat în temeiul prezentei hotărâri este avut în vedere pentru a fi dedus din orice schemă viitoare de ajutor de minimis.

În cazul în care beneficiarul invocă forţa majoră, aşa cum este prevăzută de lege, acesta trebuie să prezinte direcţiei pentru agricultură judeţene, inclusiv documente sanitar-veterinare justificative.

În cazul nerespectării prevederilor precum și în situația atestării de către beneficiari a unor date ori situații nereale pe documentele aferente ajutorului de minimis sau încălcarii în orice mod a prevederilor prezentei hotărâri, beneficiarii schemei de minimis sunt obligați la restituirea contravalorii sprijinului financiar, la care se adaugă dobânzi și penalități de întârzierede la data încasării acestuia, conform prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și  completările ulterioare.

Conform datelor de la Agenția Națională pentru Zootehnie, la această dată, sunt înscrise în Registrul Genealogic, în secțiunea principală un număr de 1030 capete scroafe din rasele Bazna și Mangalița. Dintre acestea, un număr de 316 capete scroafe sunt deținute de persoane juridice, II, IF, PFA, iar un număr de 714 capete scroafe sunt deținute de persoane fizice.

DECIZIE GUVERN! AJUTOARE DE MINIMIS ÎN SECTORUL VEGETAL! Agroinfo: 08 mai 2020 APROBAT! Guvernul a adoptat în ședința din 7 mai 2020 o Hotărâre prin care completează HG nr. 248/2020, respectiv HG nr.108/2019 din domeniul ajutoarelor de minimis în sectorul agricol. Sunt completări făcute pentru acordarea ajutoarelor de minimis la tomate și usturoi, anunță Ministerul Agriculturii într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Completarea celor două acte normative se impune pentru derularea în bune condiții a programelor în ceea ce privește comunicarea dintre beneficiari și reprezentanții direcțiilor pentru agricultură județene, prin mijloace de transmitere la distanță, precum și efectuarea cu operativitate a verificărilor în teren.

În acest sens, măsurile aprobate joi vizează rezolvarea cu celeritate a solicitărilor beneficiarilor și efectuarea verificărilor într-un termen cât mai scurt de la notificarea acestora.

Prin actul normativ aprobat joi de Guvern schema de ajutor de minimis la tomate se completează astfel:- comunicarea către beneficiari a sumelor rămase sau potențial de încasat se va realiza telefonic, prin fax sau în format electronic, prin e-mail, pentru

10

solicitanții care depun cererea și documentele prin aceleași mijloace de comunicare;- în județele în care există peste 500 de cereri înregistrate în Registrul unic, responsabilii DAJ vor efectua cel puțin una dintre cele două verificări ale culturii, la începutul rodirii sau la evaluarea producției.  

Totodată, prin actul normativ aprobat joi schema de minimis pentru susţinerea producţiei de usturoi se completează astfel:-beneficiarii programului vor transmite la DAJ cererea de înscriere în program și documentele necesare accesării ajutorului de minimis prin fax sau în format electronic prin e-mail, iar comunicarea de către reprezentanții DAJ a sumelor rămase sau potențial de încasat, se va realiza telefonic, prin fax sau în format electronic, prin e-mail.

Facem precizarea că aceste modificări aprobate în Ședința de Guvern din data de 7 mai 2020 nu au impact financiar.

APROBAT DE GUVERN! AJUTOR DE MINIMIS DE 1.200 DE LEI/CAP DE ANIMAL! Agroinfo 08 mai 2020 PROGRAMUL BAZNA ȘI MANGALIȚA. Guvernul a adoptat, în ședința de joi, 7 mai, Hotărârea privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa”, pentru perioada 2020 – 2022, precum și a unor măsuri de aplicare a acesteia, anunță Ministerul Agriculturii, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2020 este de 1.000.000 lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020.

Prin actul normativ aprobat joi se urmărește încurajarea crescătorilor de animale de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, în vederea măririi numărului de animale de reproducție deținute, precum și a numărului de produși valorificați de la acestea, cu scopul creșterii efectivelor de porci din rasele Bazna și Mangalița, la nivel național.

Astfel, se are în vedere acordarea unui sprijin de 1.200 lei/cap scroafă/an, cu condiția comercializării a minimum 4 purcei/cap de scroafă/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, cu obligativitatea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate prevăzute în proiect.

Schema de ajutor de minimis se aplică crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, respectiv:

11

a) producătorilor agricoli PFA, II și IF;b) producătorilor agricoli persoane juridice.

Conform datelor de la Agenția Națională pentru Zootehnie, la această dată sunt înscrise în  Registrul Genealogic un număr de 1030 capete scroafe din rasele Bazna și Mangalița, dintre care 316 capete scroafe sunt deținute de persoane juridice, II, IF, PFA, iar un număr de 714 capete scroafe sunt deținute de persoane fizice care își pot schimba forma de organizare și pot deveni eligibile.

Odată cu intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă HG nr. 9/2018 privind aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc", precum și art. II din Hotărârea Guvernului nr. 519/2018 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 9/2018.

Contractele încheiate în baza Hotărârii Guvernului nr. 9/2018 sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea acestora.

Guvern, noua decizie privind ajutoarele de minimis. Ce modificari s-au adus Mai 8, 2020Guvernul a adoptat o Hotarare care urmareste imbunatatirea procesului de depunere a documentelor aferente ajutoarelor de minimis pentru sectorul agricol si inlesnirea controalelor pe teren, astfel incat acestea sa se desfasoare intr-un termen cat mai scurt. 

In sedinta Guvernului din data de 7 mai 2020, a fost adoptata o Hotarare care completeaza HG nr. 248/2020, respectiv HG nr.108/2019 din domeniul ajutoarelor de minimis in sectorul agricol.

Completarea celor doua acte normative se impune pentru derularea in bune conditii a programelor in ceea ce priveste comunicarea dintre beneficiari si reprezentantii directiilor pentru agricultura judetene, prin mijloace de transmitere la distanta, precum si efectuarea cu operativitate a verificarilor in teren.

In acest sens, masurile aprobate astazi vizeaza rezolvarea cu celeritate a solicitarilor beneficiarilor si efectuarea verificarilor intr-un termen cat mai scurt de la notificarea acestora.

12

Prin actul normativ aprobat astazi schema de ajutor de minimis la tomate se completeaza astfel:

– comunicarea catre beneficiari a sumelor ramase sau potential de incasat se va realiza telefonic, prin fax sau in format electronic, prin e-mail, pentru solicitantii care depun cererea si documentele prin aceleasi mijloace de comunicare;

– in judetele in care exista peste 500 de cereri inregistrate in Registrul unic, responsabilii DAJ vor efectua cel putin una dintre cele doua verificari ale culturii, la inceputul rodirii sau la evaluarea productiei.

Totodata, prin actul normativ aprobat astazi schema de minimis pentru sustinerea productiei de usturoi se completeaza astfel:

-beneficiarii programului vor transmite la DAJ cererea de inscriere in program si documentele necesare accesarii ajutorului de minimis prin fax sau in format electronic prin e-mail, iar comunicarea de catre reprezentantii DAJ a sumelor ramase sau potential de incasat, se va realiza telefonic, prin fax sau in format electronic, prin e-mail.

Facem precizarea ca aceste modificari aprobate in Sedinta de Guvern nu au impact financiar.

ANUNȚ APIA pentru APICULTORI! TERMENE CERERE pentru AJUTOR! Agroinfo  07 mai 2020 - OFICIAL APIA! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță toți apicultorii interesați de obținerea ajutoarelor din cadrul Programului Național Apicol 2020-2022 care sunt termenele pentru depunerea cererilor. APIA a transmis astăzi un comunicat pentru AGROINFO.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 362 din 06 mai 2020, Hotărârea Guvernului nr. 339 din 30 aprilie 2020 privind Programul Naţional Apicol pentru perioada 2020-2022, a normelor de aplicare, a valorii sprijinului financiar, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia

Valoarea sprijinului financiar alocat pentru Programul Naţional Apicol pentru perioada 2020 - 2022 este de 150.628 mii lei, din care suma de 75.314 mii lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene la programele apicole naţionale, potrivit prevederilor Deciziei Comisiei Europene nr. 974 din 12 iunie 2019 de aprobare a programelor naţionale de îmbunătăţire a producţiei şi comercializării produselor apicole prezentate de statele membre în temeiul

13

Regulamentului (CE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, şi distribuită astfel:

a) pentru anul 2020: 50.210 mii lei;b) pentru anul 2021: 50.232 mii lei;c) pentru anul 2022: 50.186 mii lei.

Solicitanții forme asociative apicole legal constituite care solicită sprijin pentru măsurile A1-A5, precum și apicultorii care solicită sprijin pentru măsura C.4 vor transmite, prin intermediul  mijloacelor electronice, la Centrele judeţene APIA şi al Centrului Municipiului Bucureşti, Cererile de intenție însoțite de documentele justificative până la data de 26 mai 2020.

Formularul cererii de intenţie împreună cu alte informaţii detaliate privind accesarea Programului Naţional Apicol se regăsesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro.

Numai solicitanţii care vor depune cererea de intenție pentru măsurile menţionate mai sus  au dreptul să depună cererea de plată prin care se va solicită sprijin pentru acelaşi produs/produse din cererea de intenţie. 

Cererile de plată pentru toate măsurile prevăzute în actul normativ se vor depune până la termenul limită de 1 august 2020.

Reglementările nou introduse faţă de programele anterioare sunt următoarele:

⦁ finanţarea măsurilor de asistenţă tehnică şi consultanţă de specialitate, măsurilor de promovare a apiculturii şi a produselor apicole şi cele privind achiziţia echipamentelor de procesare a cerii şi ambalare a mierii;⦁ pentru acţiunea raționalizarea transhumanței / stupăritului pastoral-achiziţionarea de accesorii apicole a fost aprobată achiziţia uneltelor apicole şi echipamentelor de protecţie precum şi mijloacelor de transport apicol fără autopropulsie şi de încărcare-descărcare a stupilor necesare pentru deplasarea în pastoral;⦁ decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri în vederea atestării calităţii mierii în scopul îmbunătăţirii calităţii produselor apicole şi unei mai bune valorificări a acestora pe piaţă.

De asemenea pe lângă acţiunile nou introduse au fost reglementate: beneficiarii, solicitanţii şi condiţiile de eligibilitate pentru fiecare acţiune în parte precum şi modalitatea de accesare şi de decontare a sprijinului financiar în cadrul Programului Naţional Apicol.

Program Naţional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 are drept scop îmbunătățirea producției și comercializării produselor apicole prin acordarea apicultorilor de sprijin financiar.

14

SUBVENȚII APIA: De astăzi se virează banii pentru 13.050 de fermieri! Angelica Lefter - 8 mai 2020 Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că a început să efectueze plățile aferente ajutorului de stat la motorina utilizată în agricultură, pentru cantitățile de motorină utilizate în perioadele 1 octombrie – 31 decembrie 2019 (trimestrul IV/2019), potrivit unui comunicat remis Agrointeligența – AGROINTEL.RO.

Plățile se fac în conformitate cu prevederile HG nr. 1174/2014 și OMADR nr.1727/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Suma totală care urmează să fie plătită pentru trimestrul IV este de 117.306.130,00 lei, pentru un număr de 13.050 beneficiari și o cantitate de motorină totală determinată de 61.873.579,800 litri.

Valoarea nominală a ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorină pentru anul 2019 este de 1,8959 lei/litru.

Cantitățile de motorină pentru trimestrul IV/2019, care beneficiază de ajutor de stat și sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr.116/28.04.2020 și sunt prezentate astfel:

-Sector vegetal – 53.366.313,060 litri cantitate de motorină, 101.177.202,00 valoarea ajutorului de stat rotunjit, fără subdiviziuni (lei)

-Sectorul zootehnic – 8.059.096,610 litri cantitate de motorină, 15.279.242,00 valoarea ajutorului de stat rotunjit, fără subdiviziuni (lei)

-Sector îmbunătățiri funciare – 448.170,130 litri cantitate de motorină, 849.686,00 valoarea ajutorului de stat rotunjit, fără subdiviziuni (lei)

În total, pentru 61.873.579,800 de litri de motorină, corespunde o valoare a ajutorului de stat rotunjit, fără subdiviziuni de 849.686,00 de lei.

Ordin al şefului APIA privind despăgubirile pentru secetă!agrointeligenta.ro - 8 mai 2020 05:29

Fermierii din toată țara se tem că seceta din această perioadă le va afecta inclusiv subvențiile (foto: Facebook.com/Vaduva Victor-Ionut)

Funcţionarii Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), implicaţi direct în procesul de constatare a pagubelor privind seceta pedologică înregistrată în primăvara aceasta. Şeful instituţiei de plăţi, Adrian

15

Pintea, a dat ordin tuturor centrelor din ţară să vină în sprijinul colegilor de la Direcţiile Agricole pentru a efectua mai rapid procesele verbale ce vor sta la baza despăgubirilor de la stat.

”La nivelul întregii ţări am dispus ca APIA să acorde sprijin prin mijoacele auto ale noastre şi personalul din cadrul serviciului control teren şi inspecţii de la nivel judeţean”, ne-a declarat Adrian Pintea.

În ordinul prevede că din cadrul comisiei de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole fac parte reprezentanţi ai administrației publice locale, un reprezentant al centrului județean/local al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și un reprezentant al direcției pentru agricultură județene, respectiv a municipiului București. Prezența tuturor reprezentanților este obligatorie iar semnătura acestora este necesară în procesul verbal de constatare a pagubelor.

Reamintim că din 16 aprilie se află în vigoare regulamentul care va fi pus în aplicare pentru compensarea pagubelor produse de seceta pedologică iar termenul pentru a înștiința autorităților este de 3 zile de la producerea distrugerii sau vătămării culturilor agricole deținute! Ministrul agriculturii a anunțat recent că cel mai devreme banii vor ajunge în conturile fermierilor ”după recoltare” atunci când se va știi exact care este dimensiunea pagubelor.

Astfel, Regulamentul privind gestionarea situațiilor de urgență generate de fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, prevede că deținătorii de terenuri agricole ale căror suprafețe cu culturi agricole au fost afectate în procent de peste 30% din suprafețele destinate producției vegetale depun înștiințări scrise la unitatea administrativ teritorială pe a căror rază teritorială se află terenul, în format fizic sau prin mijloce electronice de transmitere la distanță, în termen de 3 zile de la producerea distrugerii sau vătămării culturilor agricole deținute.

Guvernul a aprobat ajutorul de minimis pentru crescători! Sprijinul maxim: 20.000 euro/fermă! agrointeligenta.ro - 7 mai 2020

Veste bună pentru fermieri! Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat că în şedinţa de Guvern de astăzi, joi – 8 mai s-a aprobat o nouă subvenţie pentru fermierii români. Mai exact este o continuare a programului dedicat crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi Mangaliţa. Noua plată aduce fermierilor un sprijin de 1.200 lei/cap scroafă/an.

”Să consumăm porc crescut în România! Avem nevoie de o stimulare eficientă a creșterii porcilor din rasele autohtone! Tocmai din acest motiv,

16

Guvernul a adoptat în ședința din data de 7 mai 2020 Hotărârea privind aprobarea schemei de sprijin pentru Programul de susținere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi Mangaliţa, a anunţat minsitrul pe pagina personală de Facebook.

Agrointeligenţa-AGROINTEL.RO a scris despre acest ajutor în premieră aici: Ministerul Agriculturii lansează un nou ajutor de minimis pentru crescătorii de animale! Plata maximală: 20.000 de euro!

Acesta a completat că se are în vedere acordarea unui sprijin de 1.200 lei/cap scroafă/an, cu condiția comercializării a minimum 4 purcei/cap de scroafă/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, cu obligativitatea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate prevăzute în proiect.

Schema de ajutor de minimis se aplică crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, respectiv:

a) producătorilor agricoli PFA, II și IF;

b) producătorilor agricoli persoane juridice.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Ajutor pentru depozitarea privata a carnii si produselor lactate Subventii agricultura 08 Mai 2020Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca, in data de 04.05.2020, au fost publicate, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L140, o serie de acte normative adoptate de catre Comisia Europeana in vederea optimizarii gestionarii anumitor activitati agricole specifice pe perioada in care pandemia de COVID-19 afecteaza statele membre UE.

Printre aceste reglementari se numara si cele cu rol in interventia pe piata prin acordarea unui ajutor pentru depozitarea privata a anumitor produse agroalimentare, astfel:

Depozitare privata carne de bovina (REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE (UE) 2020/596 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privata a carnii proaspete

17

sau refrigerate de bovine cu varsta de opt luni sau mai mult si stabilirea in avans a cuantumului ajutorului);

Depozitare privata carne de capra si de oaie (REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE (UE) 2020/595 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privata a carnii de oaie si de capra si fixarea in avans a valorii ajutorului);

Depozitare privata a untului (REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE (UE) 2020/597 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privata a untului si stabilirea in avans a cuantumului ajutorului);

Depozitare privata lapte praf degresat (REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE (UE) 2020/597 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 privind acordarea ajutorului pentru depozitarea privata a laptelui praf degresat si stabilirea in avans a cuantumului ajutorului);

Depozitarea privata a branzeturilor (REGULAMENTUL DE PUNERE IN APLICARE (UE) 2020/591 AL COMISIEI din 30 aprilie 2020 de deschidere a unei scheme de ajutor cu caracter temporar si exceptional pentru depozitarea privata a anumitor branzeturi si de stabilire in avans a cuantumului ajutorului).

Actele normative mentionate pot fi consultate accesand linkulhttps://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=OJ:L:2020:140:TOC 

Regulamentele specifice stabilesc:

tipurile de produse eligibile, perioadele de depozitare, garantiile aferente cererilor de ajutor (unde este cazul) cuantumul ajutorului pentru fiecare categorie de produs.

Perioada de depunere a cererilor este deschisa incepand cu data de 07.05.2020.

Pentru produsele carne de bovina, respectiv carne de oaie si capra s-a stabilit ca termen limita de depunere a cererilor, data de 30.06.2020.

Formularul cererii de ajutor este disponibil pe pe site-ul APIA: www.apia.org.ro sau va fi pus la dispozitia solicitantilor de catre functionarii APIA prin mijloace electronice, in urma unei solicitari adresata pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@apia.org.ro. 

Dupa completare de catre solicitant, cererea de ajutor impreuna cu

18

documentele atasate cererii si documentele privind constituirea garantiei vor fi scanate/fotografiate si vor fi transmise la APIA, pe adresa de e-mail: zootehnie.apia@apia.org.ro, impreuna cu dovada expedierii documentelor originale prin servicii de posta/curierat, sau vor fi depuse la Registratura APIA – Aparat Central, din B-dul. Carol I, nr. 17, sector 2, Bucuresti. Documentele semnate electronic se transmit tot la adresa de e-mail indicata mai sus.

Procedura de depozitare privata a produselor agroalimentare se deruleaza in baza regulamentelor specifice mentionate. Conditiile generale de derulare a masurilor de depozitare privata sunt stabilite insa prin Regulamentul delegat (UE) 2016/1238 AL COMISIEI din 18 mai 2016 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European si al Consiliului in ceea ce priveste interventia publica si ajutoarele pentru depozitarea private. Toate produsele trebuie sa respecte inclusiv prevederile stabilite in Anexa VI a Regulamentului (UE) nr. 1240/2016.

In cazul produselor a caror depozitare se efectueaza dupa aprobarea cererii de ajutor si care au o garantie constituita aferenta cererii, perioada maxima pentru constatarea conformitatii produselor si intrarea in depozit la locul de congelare a cantitatilor din cerere este de maximum 28 zile de la notificarea privind aprobarea.

Daca in cele 28 de zile a intrat in depozit sub 95% din cantitatea solicitata in cererea de ajutor, garantia aferenta se retine in totalitate iar ajutorul nu se mai acorda!

Informatii detaliate privind depozitarea privata a produselor agroalimentare se regasesc postate la link-ul http://www.apia.org.ro/ro/directia-masuri-depiata/depozitare-privata-produse-agricole/anul-20201588866345.APIAAgentia de Plati si Interventie pentru Agricultura

Curg cererile pentru programele ”Tomata” si ”Usturoiul”! Grabiti-va, se apropie termenul limita! In mai , 2020 Marilena Dinu

19

Sute de legumicultori din județul Buzău așteaptă ajutor de la stat. Este vorba despre cei care cultivă tomate în spații protejate dar și de buzoienii care cultivă usturoi. Sute de cereri pentru acordarea ajutoarelor de minimis în cadrul celor două programe derulate la nivel national au fost déjà depuse la Direcția Agricolă Buzău.

Cosmin Florea, director DADR Buzău

”În această perioadă Direcția pentru Agricultură Județeană Buzău derulează schemele de ajutoare de minimis pentru aplicarea Programului de susținere a produsului tomate în spații protejate, pentru care au fost depuse până în prezent un numar de 550 de cereri, și pentru aplicarea Programului de susținere a producției de usturoi, program accesat de un număr de 60 de producători agricoli din Județul Buzău”, spune Cosmin Florea.

Specialiștii instituției continuă în acestezile verificările pe teren în baza notificărilor scrise transmise de beneficiari. Până în prezent, un număr de 20 de producători agricoli sunt prezenți cu tomatele din producția proprie în piețele agroalimentare din județ.

Reamintim producătorilor agricoli interesați că depunerea cererilor pentru accesarea celor două ajutoare de minimis se poate face până la data de 15 mai 2020.

Programul de susținere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa continuă și în acest an 8 mai 2020 Cotidianul Agricol 

20

În ședința de Guvern din data de 7 mai 2020 a fost adoptată Hotărârea privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susținere a crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa”, pentru perioada 2020 – 2022, precum și a unor măsuri de aplicare a acesteia.

Valoarea totală a schemei de ajutor de minimis pentru anul 2020 este de 1.000.000 lei și se asigură de la bugetul de stat, în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020. Prin actul normativ aprobat astăzi se urmărește încurajarea crescătorilor de animale de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, în vederea măririi numărului de animale de reproducție deținute, precum și a numărului de produși valorificați de la acestea, cu scopul creșterii efectivelor de porci din rasele Bazna și Mangalița, la nivel național.Astfel, se are în vedere acordarea unui sprijin de 1.200 lei/cap scroafă/an, cu condiția comercializării a minimum 4 purcei/cap de scroafă/an la o greutate de minimum 8 kg/cap, cu obligativitatea îndeplinirii condițiilor de eligibilitate prevăzute în proiect.

Schema de ajutor de minimis se aplică crescătorilor de porci de reproducție din rasele Bazna și/sau Mangalița, respectiv:

a) producătorilor agricoli PFA, II și IF;b) producătorilor agricoli persoane juridice.

Conform datelor de la Agenția Națională pentru Zootehnie, la această dată sunt înscrise în  Registrul Genealogic un număr de 1030 capete scroafe din rasele Bazna și Mangalița, dintre care 316 capete scroafe sunt deținute de persoane juridice, II, IF, PFA, iar un număr de 714 capete scroafe sunt deținute de persoane fizice care își pot schimba forma de organizare și pot deveni eligibile.

21

Odată cu intrarea în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă HG nr. 9/2018 privind aprobarea schemei „Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a crescătorilor de porci din rasele Bazna şi/sau Mangaliţa în vederea producerii cărnii de porc”, precum și art. II din Hotărârea Guvernului nr. 519/2018 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 9/2018.

Contractele încheiate în baza Hotărârii Guvernului nr. 9/2018 sunt supuse dispozițiilor legii în vigoare la data când acestea au fost încheiate în tot ceea ce privește încheierea, modificarea, interpretarea, efectele, executarea şi încetarea acestora.

Completări aduse actelor normative ce vizează ajutoarele de minimis în sectorul vegetal 8 mai 2020 Cotidianul Agricol  În ședința Guvernului din data de 7 mai 2020, a fost adoptată o Hotărâre care completează HG nr. 248/2020, respectiv HG nr.108/2019 din domeniul ajutoarelor de minimis în sectorul agricol.

Completarea celor două acte normative se impune pentru derularea în bune condiții a programelor în ceea ce privește comunicarea dintre beneficiari și reprezentanții direcțiilor pentru agricultură județene, prin mijloace de transmitere la distanță, precum și efectuarea cu operativitate a verificărilor în teren.

În acest sens, măsurile aprobate vizează rezolvarea cu celeritate a solicitărilor beneficiarilor și efectuarea verificărilor într-un termen cât mai scurt de la notificarea acestora.Prin actul normativ aprobat astăzi schema de ajutor de minimis la tomate se completează astfel: comunicarea către beneficiari a sumelor rămase sau potențial de încasat

se va realiza telefonic, prin fax sau în format electronic, prin e-mail, pentru solicitanții care depun cererea și documentele prin aceleași mijloace de comunicare;

22

în județele în care există peste 500 de cereri înregistrate în Registrul unic, responsabilii DAJ vor efectua cel puțin una dintre cele două verificări ale culturii, la începutul rodirii sau la evaluarea producției.   

Totodată, prin actul normativ aprobat astăzi schema de minimis pentru susţinerea producţiei de usturoi se completează astfel: beneficiarii programului vor transmite la DAJ cererea de înscriere în

program și documentele necesare accesării ajutorului de minimis prin fax sau în format electronic prin e-mail, iar comunicarea de către reprezentanții DAJ a sumelor rămase sau potențial de încasat, se va realiza telefonic, prin fax sau în format electronic, prin e-mail.

Facem precizarea că aceste modificări aprobate în Ședința de Guvern din data de 7 mai 2020 nu au impact financiar.

Adrian Oros: „Vom derula scheme de sprijin financiar pentru fermieri şi agenţii economici din industria alimentară”8 mai 2020 Cotidianul Agricol Aflat într-o vizită în judeţul Botoşani, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a anunţat că statul român va derula mai multe scheme de sprijin financiar pentru compensarea pierderilor suferite de fermieri şi de agenţii economici din industria alimentară din cauza evoluţiei pandemiei de coronavirus.

El a declarat că producătorii de lactate, dar şi procesatorii de carne au cantităţi mari de mărfuri pe stoc, în special ca urmare a închiderii, pe perioada stării de urgenţă, a sectorului HoReCa.

„Avem mai multe scheme de sprijin. În primul rând, acum îi monitorizăm pe toţi cei care au avut pierderi, pentru că unii au înregistrat pierderi încă de la începutul pandemiei şi mai ales prin faptul că au stocuri, pentru că a scăzut foarte mult vânzarea în unele domenii. Sunt fermieri şi agenţi economici din industria alimentară care lucrau aproape exclusiv cu HoReCa şi ei sunt cei mai afectaţi. În alte zone încă nu s-au înregistrat pierderi, dar s-ar putea ca în următoarea perioadă, dacă criza se prelungeşte, să fie şi acolo înregistrate pierderi. Sunt stocuri foarte mari de produse lactate, sunt stocuri de carne de pui, de carne

23

de vită şi stocuri de legume, mai ales în prima perioadă, în zonele legumicole”, a afirmat Oros.

Ministrul Agriculturii a menţionat că restricţiile de circulaţie au afectat, de asemenea, volumul cumpărăturilor din România.

El a afirmat că a cerut marilor retaileri din România să se aprovizioneze cu produse de pe piaţa autohtonă, însă crede că „singura modalitate concretă prin care putem avantaja produsele româneşte este ca noi toţi să mergem şi să cumpărăm produse româneşti”.

„Am încercat să facem atunci apel la retaileri, pentru că ştiam că există o problemă de transport şi de aprovizionare cu mărfuri care veneau din import, şi am făcut un apel la retaileri să se aprovizioneze cu produsele care se găsesc în ţara noastră, mai ales cu legumele din zonele legumicole”, a adăugat ministrul Agriculturii Adrian Oros. 

S-ar putea ajunge la DNA din cauza culturilor calamitate înaintea depunerii cererilor unice la APIA?! In mai 7, 2020 Situatia agrometeorologica nefavorabila a acestui inceput de an, soldata cu calamitarea culturilor de pe suprafete agricole intinse, a adus cu sine si probleme de ordin economic si metodologic, de natura sa puna in dificultate si mai mare agricultorii in relatia cu MADR si APIA.

Ştefan Gheorghiță, fermier, administrator TRIAGROEXIM – jud. Brăila, ne-a transmis urmatorul apel public catre organele competente, al carui raspuns il asteapta cu interes foarte multi agricultori:

“După o lună de analize şi interpretări, inevitabilul s-a produs şi APIA Brăila prin adresa nr 4919/04.05.2020, ne răspunde la o adresă din data de 35/03.04.2020, prin care solicitam un punct de vedere dacă pentru culturile agricole de toamnă calamitate înainte de depunerea cererii unice pe suprafaţă, se poate invoca forţă majoră şi surpriză, NU SE POATE. O surpriză previzibilă şi de care am mai scris, dar acum este oficială, cel puţin aşa întelegem.

24

Şi ce dacă? Ce-o fi aşa de important acest lucru? Păi hai să vedem şi să coroborăm cu alte declaraţii din mediul public referitoare la acest subiect.

Secretarii de stat de la agricultură, domnii Emil Dmitru si George Scarlat, primul în revista Profitul Agricol nr15/2020 şi al doilea într-o intervenţie televizată la AGRO TV (mai sunt şi alte intervenţii în acest sens), au precizat pentru ,,toţi fermierii’’ că au vorbit la APIA  şi că pentru diversificare se vor lua în calcul culturile calamitate şi la care există procese verbale de calamitate. Nu vreau să mai aduc aminte, că într-o altă ocazie discuţia în acest sens a fost şi pentru înverzire, fiindcă şi acolo vom avea probleme, dar să le luăm pe rând.

Pornind de la adresa APIA (ataşată în facsimil) se înţelege foarte clar printr-o traducere de către mine într-un limbaj simplu, iar acest lucru este prevăzut în lege, adică OUG3/2015, că pentru orice cultură calamitată înainte de depunerea cererii unice, adică înainte de stabilirea ,,unei relaţii contractuale’’ între fermieri şi APIA, nu se poate discuta de calamitate, asta dacă legea nu prevede în mod expres această situaţie. Şi iar surpriză, OUG 3/2015 nu prevede această situaţie specială.

În acest sens se nasc următoarele întrebări la care rugăm Ministerul Agriculturii şi APIA să ne comunice, nouă fermierilor mici şi mari, următoarele:

1. Dacă un fermier vine până la data de 15 iunie 2020, ultima dată la care poate depune cererea unică pe suprafaţă conform comunicatelor APIA, doar cu două culturi semănate floarea soarelui şi porumb (acestea conţinând şi suprafaţele întoarse din culturile de toamnă) şi cu două procese verbale de culturi calamitate pentru rapiţă şi grâu, care aşa cum am arătat înainte au fost întoarse şi reinsămânţate, căte culturi va avea fermierul pe cerere unică? Va respecta diversificarea şi cum? Se va modifica progranul informatic? Cum se va înscrie pe cererea unică 4 culturi, cănd fermierul în realitate va avea două? Nu cumva riscăm un fals şi uz de fals de ne trezim că ajungem şi la DNA, deoarece acolo este competenţa pentru fonduri europene?

2. Dacă în exemplul de mai sus înlocuim rapiţa cu mazărea şi să zicem că este calamitată, ce facem cu înverzirea? Se ia în calcul această cultură calamitată pentru înverzire?

3. Dacă până la 15 iunie sunt fermieri care nu primesc procesele verbale de calamitate şi nu din cauza lor, ce vor face?

4. Dacă având în vedere întrebările de mai declaraţiile domnilor secretari de stat sunt valabile, este posibil ca Directorul APIA, Dl Pintea să de-a o notă internă prin care să dispună măsurile mai sus menţionate, iar

25

nota să fie asumată public prin comunicat de presă? Dar poate să dea un comunicat Dl Dir Gen Pintea şi în cazul în care cele de mai sus menţionate nu sunt posibile?

5. Dacă vom avea situaţii în care funcţionari APIA pe motive de legalitate vor refuza aplicarea acestei note interne (vorbim de cea de asumare a măsurilor), ce va face fermierul? Cum va proceda?

6. Cu cei care au depus cererea unică şi care nu au notificat starea de calamitate în 15 zile de la producere deoarece nu aveau dovezi, aşa cum prevede OUG3/2015, ce vor face? Prin dovezi ca să fim clari trebuia ataşat procesul verbal de constatare a calamităţiilor, care abia se constată şi în plus vorbim de un ordin care este în procedură de revizuire.

7. În concluzie oare nu era mai simplu ca propunerea subsemnatului şi a APA Brăila de emitere a unei ordonanţe de urgenţă pentru modificarea art 31 din OUG3/2015 şi care să reglementeze aceste aspecte era mult mai simplă, clară şi fără riscuri şi interpretări legale? Nu avem pretenţia că formularea propusă de noi este cea mai bună, dar este mai bună decât nimic cum este acum.

Art. 31-propunere modificare

Cazurile de forţă majoră şi circumstanţele excepţionale se notifică în scris APIA, in 5 zile lucratoare de la aparitia situatiei de forta majora, iar notificarea va fi insotita de copie dupa cererea depusa la sediul administrativ teritorial pe raza carora se afla terenurile, bunurile, cladirile, utilajele sau animalele calamitate sau la firma de asigurari care are polita emisa pentru respectivul risc ;

Furnizarea de dovezi relevante privind situatiile de forta majora se va face in 15 zile de la incheierea proceselor verbale de constatare a calamitatilor de catre autoritatile de stat competente sau firma de asigurari, doar daca riscul este asigurat.

In cazul situatiilor in care din comisia de constatare a calamitatilor dispuse de Institutiile Prefectului sau alte autoritati de stat centrale sau locale, fac parte si angajati ai APIA, prevederile alin 2 nu se mai aplica ;

In cazul in care situatiile de forta majora sunt constatate de firme de asigurari, depunerea la APIA a procesului verbal incheiat care sa ateste calamitatea se face in 15 zile de la incheierea acestuia, dar nu mai mult de 6 luni de la depunerea notificarii de anuntarea a situatiei de forta majora.

Cazurile de forta majora privind culturile si/sau animalele calamitate si care indeplinesc conditiile de mai jos, pot fi considerate ca fiind

26

existente in analizarea conditiilor de eligibilitate pentru acordarea subventiilor, indeplinind conditiile urmatoare :

1. pentru culturile infiintate in toamna anului anterior si cu recoltarea in anul de depunere a cererii

2. animalele calamitate cu cel mult 4 luni inainte de termenul final de inregistrare a cererii unice ;

În final sperăm în continuare ca toate propunerile APIA Brăila privind depăşirea situaţiei grele în care ne aflăm, să fie analizate printr-un dialog şi unde să putem explica toate măsurile concrete pe care le-am propus şi trimis către MADR şi Parlament. Poate este timpul să fie ascultaţi şi cei care chiar vin cu soluţii şi înţeleg şi situaţia grea a Guvernului, dar trebuie să găsim soluţii şi pentru fermierii greu încercaţi.”

Reglementari noi in Programului National Apicol In mai 8, 2020 Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 362 din 06 mai 2020, Hotărârea Guvernului nr. 339 din 30 aprilie 2020 privind Programul Naţional Apicol pentru perioada 2020-2022, a normelor de aplicare, a valorii sprijinului financiar, precum și pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a acesteia

Valoarea sprijinului financiar alocat pentru Programul Naţional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 este de 150.628 mii lei, din care suma de 75.314 mii lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene la programele apicole naţionale, potrivit prevederilor Deciziei Comisiei Europene nr. 974 din 12 iunie 2019 de aprobare a programelor naţionale de îmbunătăţire a producţiei şi comercializării produselor apicole prezentate de statele membre în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului, şi distribuită astfel:

a) pentru anul 2020: 50.210 mii lei;

b) pentru anul 2021: 50.232 mii lei;

27

c) pentru anul 2022: 50.186 mii lei.

Solicitanții forme asociative apicole legal constituite care solicită sprijin pentru măsurile A1-A5, precum și apicultorii care solicită sprijin pentru măsura C.4 vor transmite, prin intermediul  mijloacelor electronice, la Centrele judeţene APIA şi al Centrului Municipiului Bucureşti, Cererile de intenție însoțite de documentele justificative până la data de 26 mai 2020.

Formularul cererii de intenţie împreună cu alte informaţii detaliate privind accesarea Programului Naţional Apicol se regăsesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro. 

Numai solicitanţii care vor depune cererea de intenție pentru măsurile menţionate mai sus  au dreptul să depună cererea de plată prin care se va solicită sprijin pentru acelaşi produs/produse din cererea de intenţie.  

Cererile de plată pentru toate măsurile prevăzute în actul normativ se vor depune până la termenul limită de 1 august 2020.

Reglementările nou introduse faţă de programele anterioare sunt următoarele: 

finanţarea măsurilor de asistenţă tehnică şi consultanţă de specialitate, măsurilor de promovare a apiculturii şi a produselor apicole şi cele privind achiziţia echipamentelor de procesare a cerii şi ambalare a mierii; 

pentru acţiunea raționalizarea transhumanței / stupăritului pastoral-achiziţionarea de accesorii apicole a fost aprobată achiziţia uneltelor apicole şi echipamentelor de protecţie precum şi mijloacelor de transport apicol fără autopropulsie şi de încărcare-descărcare a stupilor necesare pentru deplasarea în pastoral;

decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri în vederea atestării calităţii mierii în scopul îmbunătăţirii calităţii produselor apicole şi unei mai bune valorificări a acestora pe piaţă. 

De asemenea pe lângă acţiunile nou introduse au fost reglementate: beneficiarii, solicitanţii şi condiţiile de eligibilitate pentru fiecare acţiune în parte precum şi modalitatea de accesare şi de decontare a sprijinului financiar în cadrul Programului Naţional Apicol.

Program Naţional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 are drept scop îmbunătățirea producției și comercializării produselor apicole prin acordarea apicultorilor de sprijin financiar.

28

Fonduri europene pentru apicultura: ce prevede Programul National Apicol pentru perioada 2020 – 2022Apicultură Mai 8, 2020

Agentia de Plati si Interventie pentru Agricultura (APIA) informeaza ca a fost publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 362 din 06 mai 2020, Hotararea Guvernului nr. 339 din 30 aprilie 2020 privind Programul National Apicol (PNA) pentru perioada 2020-2022, a normelor de aplicare, a valorii sprijinului financiar, precum si pentru stabilirea unor masuri de aplicare a acesteia.Valoarea sprijinului financiar alocat pentru Programul National Apicol pentru perioada 2020 – 2022 este de 150.628 mii lei, din care suma de 75.314 mii lei reprezinta contributia Uniunii Europene la programele apicole nationale, potrivit prevederilor Deciziei Comisiei Europene nr. 974 din 12 iunie 2019 de aprobare a programelor nationale de imbunatatire a productiei si comercializarii produselor apicole prezentate de statele membre in temeiul Regulamentului (CE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European si al Consiliului, si distribuita astfel:

pentru anul 2020: 50.210 mii lei; pentru anul 2021: 50.232 mii lei; pentru anul 2022: 50.186 mii lei.

Solicitantii forme asociative apicole legal constituite care solicita sprijin pentru masurile A1-A5, precum si apicultorii care solicita sprijin pentru masura C.4 vor transmite, prin intermediul  mijloacelor electronice, la Centrele judetene APIA si al Centrului Municipiului Bucuresti, Cererile de intentie insotite de documentele justificative pana la data de 26 mai 2020.

Formularul cererii de intentie impreuna cu alte informatii detaliate privind accesarea Programului National Apicol se regasesc postate pe site-ul APIA www.apia.org.ro.

Numai solicitantii care vor depune cererea de intentie pentru masurile mentionate mai sus  au dreptul sa depuna cererea de plata prin care se va solicita sprijin pentru acelasi produs/produse din cererea de intentie.

Cererile de plata pentru toate masurile prevazute in actul normativ se vor depune pana la termenul limita de 1 august 2020.

Reglementarile nou introduse in Programul National Apicol pentru perioada 2020 – 2022, fata de programele anterioare, sunt urmatoarele:

finantarea masurilor de asistenta tehnica si consultanta de specialitate, masurilor de promovare a apiculturii si a produselor apicole si cele

29

privind achizitia echipamentelor de procesare a cerii si ambalare a mierii;

pentru actiunea rationalizarea transhumantei / stuparitului pastoral-achizitionarea de accesorii apicole a fost aprobata achizitia uneltelor apicole si echipamentelor de protectie precum si mijloacelor de transport apicol fara autopropulsie si de incarcare-descarcare a stupilor necesare pentru deplasarea in pastoral;

decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri in vederea atestarii calitatii mierii in scopul imbunatatirii calitatii produselor apicole si unei mai bune valorificari a acestora pe piata.

De asemenea pe langa actiunile nou introduse in Programul National Apicol pentru perioada 2020 – 2022 au fost reglementate: beneficiarii, solicitantii si conditiile de eligibilitate pentru fiecare actiune in parte precum si modalitatea de accesare si de decontare a sprijinului financiar in cadrul Programului National Apicol.

Program National Apicol pentru perioada 2020 – 2022 are drept scop imbunatatirea productiei si comercializarii produselor apicole prin acordarea apicultorilor de sprijin financiar.

AFIR si FINANTARI

AFIR: UN MILION DE EURO/PROIECT pentru IRIGAȚII!Agroinfo  08 mai 2020 -

COMUNICAT. Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a lansat în consultare publică Ghidul solicitantului pentru submăsura 4.3 „Investiţii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice” – componenta infrastructură de irigații, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Ghidul poate fi consultat pe pagina oficială de internet www.afir.info, la secțiunea Transparență decizională.

Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanțare sunt Organizațiile Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (OUAI), constituite din proprietari sau utilizatori de terenuri agricole conform legislaţiei în vigoare. De asemenea, Federațiile Organizațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigaţii (FOUAI) pot depune cereri de finanțare numai în măsura în care sunt deținători de infrastructură secundară de irigații preluată prin protocol sau proces verbal de predare-primire ori alte documente (acest tip de infrastructură este definită conform Legii nr. 138/ 2004 a îmbunătățirilor funciare, cu modificările și completările ulterioare).

30

Fondurile europene disponibile prin submăsura 4.3 pentru componenta infrastructură de irigații sunt 100% nerambursabile și nu pot depăși valoarea de 1 milion de euro/proiect pentru sistemele de irigații aferente stațiilor de pompare de punere sub presiune (SPP). Reamintim că achiziția de echipamente de irigat pentru OUAI-uri/ FOUAI-uri este limitată la un procent de maximum 30% din valoarea totală eligibilă a proiectului, din care s-a scăzut valoarea aferentă a echipamentelor de irigat.

Perioada de consultare publică este de 10 zile calendaristice de la data publicării pe site a versiunii consultative aferente Ghidului solicitantului pentru submăsura 4.3 – componenta infrastructură de irigații. Toți cei interesați pot să transmită propuneri sau observații pe adresa de e-mail consultare@afir.info, până la data de 16 mai 2020.

FNGCIMM: Precizări pe marginea reglementării rambursării creditelor meatmilk  8 mai 2020FNGCIMM a incheiat conventii de garantare cu un numar de 29 de finantatori, in scopul acordarii unor facilitati de garantare pentru dobanzile esalonate pentru creditele ipotecare acordate de institutii de credit si institutii financiare nebancare persoanelor fizice, ale caror venituri au fost afectate direct sau indirect de situatia grava generata de pandemia COVID-19, conform normelor de aplicare OUG nr.37/2020.

Lista completa cu institutiile bancare care permit suspendarea rambursarii ratelor, dobanzilor si comisioanelor in baza OUG 37/2020, poate fi consultata pe site-ul www.fngcimm.ro.

Pentru a beneficia de suspendarea rambursarii ratelor, dobanzilor si comisioanelor, reamintim ca debitorii trebuie sa trimita creditorilor solicitari cel mai tarziu pana la data de 14 mai 2020 inclusiv si sa indeplineasca conditiile prevazute in normele de aplicare a prevederilor OUG nr.37/2020.

Dorim sa ii instiintam pe clientii bancilor partenere, care au obtinut suspendarea obligatiilor de  plata scadente in baza normelor bancilor, in acord cu creditorii, inainte de aparitia OUG nr.37/2020, ca pot solicita, printr-o noua cerere, aceleași conditii de suspendare a plaților in baza prevederilor OUG 37/2020 pentru a prelungi cu pana la 9 luni amânarea plăților.

Acesta prelungire se va realiza in acord cu creditorii și numai daca debitorul se incadreaza in prevederile OUG nr.37/2020.

In cazul clientilor care au depus solicitari in baza normelor și ofertelor proprii ale bancilor inainte de aprobarea OUG 37/2020, amanarea ratelor va fi decisa de bancile comerciale in conformitate cu acele oferte. FNGCIMM nu poate oferi garanții pentru amanarea ratelor bancare prin OUG 37/2020 decat pentru

31

acele scadențe pentru care a fost depusa o cerere de amanare ulterioara datei de intrare in vigoare a actului normativ.

Precizam ca mai multe instituții de credit au informat in mod corect clienții care au depus solicitari inainte de intrarea in vigoare a OUG 37/2020, ca pentru a beneficia de suplimentarea perioadei de amanare fața de ofertele bancilor, va fi nevoie de o noua cerere, care trebuie depusa pana la data de 14 mai. In cazul in care acesti clienti nu vor depune o noua solicitare, vor putea obtine amanari la plata ratelor doar pentru scadentele pe care le-au oferit bancile inainte de aparitia OUG 37/2020.

Aceste precizari vin sa clarifice mai multe probleme ridicate de catre clientii bancilor pe platforma de sesizari pusa la dispozitie de catre Ministerul Finantelor Publice.

Conditiile de acordare a scrisorilor de garantie emise in favoarea creditorilor, referitore la criteriile care trebuie indeplinite cumulativ de catre creditul ipotecar pentru care se solicita garantarea sunt:

– Creditul  a fost acordat pana la data de 30 martie 2020, inclusiv;

– Data scadentei finale a obligatiilor de rambursare a ratelor, prevazuta in contractul de credit, este ulterioara datei de 30 martie 2020, inclusiv;

– Creditul nu a fost declarat cu scadenta anticipata pana la data de 30 martie 2020, inclusiv;

– Debitorul nu inregistreaza rate scadente restante, la data de 16 martie 2020, inclusiv, sau a  efectuat plata obligatiilor restante pana la data solicitarii suspendarii obligatiei de plata, in conditiile prevazute la art. 2 alin 1) din OUG 37/2020.

FNGCIMM este mandatat de Statul roman, prin Ministerul Finantelor Publice, sa emita Scrisori de garantie, prin care se obliga sa plateasca sumele garantate, la prima si simpla cerere a creditorului, pana la limita valorii scrisorii de garantie, in cazul in care debitorul/debitorii nu si-a/si-au indeplinit obligatiile de rambursare stabilite conform graficului/graficelor de rambursare a dobanzilor esalonate.

AFIR a publicat Ghidul solicitantului pentru submăsura 17.18 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) a publicat Ghidul solicitantului pentru submăsura 17.1 „Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor” din PNDR, varianta finală. Sesiunea de

32

depunere a cererilor de finanțare debutează în câteva zile. Ministrul Agriculturii a ținut să facă publicitate acestor proiecte, considerate măsuri pentru diminuarea pagubelor generate de fenomene meteo extreme, cum este seceta în această perioadă.

Sesiunea, care va fi deschisă în intervalul 11 mai – 30 noiembrie 2020, va începe cu sectorul vegetal, iar perioada de primire a cererilor de finanţare în care se vor putea depune cererile de finanţare aferente contractelor de asigurare pentru sectorul zootehnic va fi comunicată ulterior şi anunţată pe pagina de internet, se arată într-un comunicat de presă al AFIR.

„O noutate importantă este faptul că se va organiza o sesiune anuală de primire a cererilor de finanţare, faţă de sesiunea precedentă, când existau sesiuni diferite pentru culturile de primăvară şi pentru cele de toamnă. Precizăm că, faţă de anul trecut, Ghidul solicitantului aplicabil pentru sesiunea din acest an include o serie de îmbunătăţiri şi simplificări. Astfel, o primă modificare o reprezintă intensitatea unică a sprijinului financiar care este acum de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile şi plătită efectiv de către fermier (solicitantul finanţării), faţă de sesiunea anterioară când intensitatea era calculată în funcţie de dimensiunea exploataţiei asigurate”, se precizează în comunicatul AFIR.

O altă simplificare se referă la eliminarea obligativităţii de a prezenta extrasul din Registrul Agricol şi acceptarea documentelor aferente plăţilor prin POS pentru justificarea plăţii a cel puţin 50% din valoarea integrală a primei de asigurare. Totodată, a fost simplificată şi Cererea de finanţare, în sensul eliminării obligativităţii de a completa suprafeţele asigurate pentru fiecare parcelă, precum şi a calculului privind dimensiunea economică a exploataţiei.

Pentru a beneficia de sprijinul financiar disponibil în cadrul submăsurii 17.1, solicitanţii trebuie să fie fermieri activi, să încheie cu o societate de asigurări un contract pentru riscurile eligibile prevăzute de Ghidul solicitantului şi să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul şi la termenele prevăzute în contract.

Riscurile eligibile în cadrul acestei linii de finanţare sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arşiţa, inundaţiile, grindina, îngheţul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torenţiale sau ploile excesive şi de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finanţare se numără şi infestările cu organisme de carantină dăunătoare plantelor prevăzute în HG nr. 563/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

33

Prin intermediul submăsurii 17.1 sunt eligibile pentru decontarea asigurărilor şi riscurile asociate bolilor animalelor care figurează în Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 652/2014 şi care nu fac obiectul despăgubirilor prin alte programe cu finanţare europeană sau naţională.

„Precizăm că producerea unui fenomen climatic nefavorabil sau a infestării cu organisme de carantină dăunătoare plantelor trebuie să fie recunoscute în mod oficial de către autorităţile competente din România”, se mai arată în comunicat.

Ministrul Oros, despre asigurarea culturilor agricole: exista foarte putine societati Mai 8, 2020Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca, in prezent, exista foarte putine societati de asigurari care au apetenta de a incheia asigurari pentru seceta si ca exista deja negocieri cu cateva dintre ele pentru a media incheierea de contracte de asigurare.

„Exista o masura de incurajare a fermierilor sa faca asigurari, masura care a fost anul trecut lansata. Nu prea a fost accesata, era destul de stufoasa procedura. Am simplificat-o, am pastrat doar patru acte: polita de asigurare, chitanta, buletinul si codul IBAN, in care noi, Ministerul Agriculturii, achitam 70% din valoarea politei, tocmai pentru a-i incuraja sa faca aceste asigurari pentru fenomene climatice nefavorabile. Foarte putine dintre societatile de asigurari au apetenta de a face asigurari pentru seceta. Chiar daca le fac, le fac in niste conditii mai putin suportate de catre fermieri. Noi suntem in negocieri cu cateva societati de asigurari sa reusim sa mediem asigurarile intre acestia si fermieri”, a mentionat Adrian Oros.

Ministrul, despre pagubele produse de seceta

Seful MADR a mai precizat ca, la ora actuala, au inceput deja evaluarile pagubelor produse de seceta.

„Suntem in cursul evaluarii pagubelor provocate de seceta si, asa cum am promis, ii vom despagubi pe toti cei care au avut pagube. In evaluarile de pana acum ar fi afectate cam 1 milion de hectare de culturi, din cele 2,9 milioane de hectare care au fost insamantate in toamna”, a precizat Oros.

ALTELE

EXCLUSIV Ordin al Ministrului Agriculturii! Comisiile pentru seceta vor fi pe teren si in weekend In mai 8, 2020

34

DOCUMENT EXCLUSIV semnat de ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros! Personalul din cadrul instituțiilor subordonate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale care face parte din comisiile de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole își desfășoară activitatea de constatare și evaluare a pagubelor inclusiv în weekend. Munca prestată de aceștia va fi compensată cu timp liber corespunzător, se arată într-un Ordin semnat de ministrul Agriculturii, remis AGRO TV.

Reamintim că, în urmă cu câteva zile, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, susţinea că în cel mult 10 zile va avea evaluarea pagubelor produse de secetă la culturile însămânţate în toamnă, dar, din pre-evaluările actuale, suprafeţele grav afectate nu depăşesc 1,2 milioane de hectare.

Iohannis: În România nu vorbim despre repornirea economiei, pentru că economia nu a fost oprită. Ne dorim o finanțare bună pentru deficit, ca să nu fie nevoie de austeritate

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat vineri, după întâlnirea cu guvernatorul BNR, cu premierul şi cu ministrul Finanţelor, că în România nu putem vorbi despre repornirea economiei, pentru că la noi economia nu a fost oprită.

Președintele s-a întâlnit, vineri, la Palatul Cotroceni cu premierul Ludovic Orban, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu și ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, pentru a discuta depsrer situația economică a României, în contextul pandemiei cu coronavirus.

“Am discutat situația economică, situația bugetului, situația generală. Ne-am concentrat pe două teme, prima fiind deficitul bugetar. Este clar că vom avea un deficit mai mare decât a fost inițial – vorbesc inițial la începutul anului,

35

planificat – iar acest deficit trebuie finanțat și am avut o discuție foarte bună pentru a vedea ce măsuri sunt fezabile, ce măsuri se impun pentru revigorarea economică. Spun intenționat revigorare economică, fiindcă în România nu putem să vorbim de o repornire a economiei. Noi nu am oprit-o niciodată. Economia României nu a fost oprită. Au fost anumite sectoare care au fost oprite, însă, în ansamblu, nu am avut o astfel de măsură”, a spus Iohannis.

Șeful statului a mai adăugat că este nevoie de măsuri coerente pentru ieșirea din criză și că au fost identificate soluții pentru finanțarea deficitului și depășirea situației economice dificile.

“Ceea ce ne dorim cu toții este să avem o finanțare bună pentru deficit, ca să nu fie nevoie de măsuri suplimentare de austeritate. Este nevoie de măsuri foarte coerente, care ne permit să încurajăm această economie, care este, în momentul de față, într-o situație specială, într-o situație de criză. Am găsit soluții pentru toate și este evident că aceste soluții pot fi puse în practică cel mai bine dacă toate entitățile care au fost astăzi la masă lucrează împreună. Au lucrat și până acum. Vom intensifica lucrarea. Avem programe, avem soluții pentru finanțarea deficitului, pentru revigorarea economică și credem că dacă facem lucrurile așa cum trebuie – și așa ne-am propus să le facem – atunci avem șanse bune să își revină economia românească și să ieșim destul de repede din situația total neplăcută, din situația de criză în care ne găsim acum”, a încheiat președintele.

Preşedintele Iohannis a mai convocat astfel de discuţii de evaluare a situaţiei create de epidemia de coronavirus şi a măsurilor de gestionare, la care au participat premierul, secretarul de stat Raed Arafat şi membri ai Guvernului.

Este prima dată când guvernatorul BNR participă la o astfel de şedinţă. Are dreptate Iohannis? In mai 8, 2020

Știu că una dintre soluțiile la actuala criză sanitară și la cea economică ce va urma este urmarea îndemnului clasic ”prin noi înșine”. Fără să mă gândesc la autarhie, concept imposibil chiar și în post-globalizare, cred că măcar pe alocuri putem fi autosuficienți, așa cum este cazul în domeniul agriculturii și alimentației.Așa că recenta declarație a președintelui Iohannis este un argument perfect în această chestiune.

36

Și de fapt ce spunea șeful statului? Nimic nou și nimic din ce nu știam, dar nu facem destul în această direcție. ”Produsele românești de calitate reprezintă, la rândul lor, o resursă pe care o vom promova mult mai bine și vom susține investiții semnificative în sectoare economice de interes strategic, cum sunt agricultura și industria alimentară, securitatea energetică, dar și sanitară”, declara Iohannis. Lucruri care apar în discursurile tuturor și așa rămân. Au fost și sunt zeci de campanii și organizații care militează în această direcție, sunt rafturi întregi în magazine pline cu produse românești și toți lăudăm gustul, calitatea și savoarea mâncărurilor naționale. Și cam atât, pentru că rezultatele financiare sunt cel puțin modeste. Prea puțini fermieri și producători sunt mai bogați anul acesta față de acum doi ani, deși, nu-i așa, consumul de alimente românești, tradiționale, a cam crescut.

Și mă întorc la cele spune de președinte, cum că între măsurile de relansare economică se numără și importante investiții în agricultură și industria alimentară. Îl cred, chiar dacă statul nu a investit prea mult în aceste domenii de mulți ani încoace. Cam tot ce s-a făcut a fost fie pe cheltuiala investitorilor privați, fie în cea mai mare parte din fonduri europene. Și acum ar trebui să cred că statul începe să dea bani din greu pentru agricultură și industria alimentară? Dați-mi voie să fiu neîncrezător. Statul nu a fost în stare să termine la timp o linie de metrou, să construiască o autostradă cap-coadă și acum vine și îmi spune că deschide sacul cu bani? De unde finanțare, că scăderile de încasări sunt evidente? Din împrumuturi internaționale, plătite tot de noi până la urmă?

Și ce vrea să facă statul cu banii, că din vorbe nu reiese și finalitatea potențialelor investiții? Vrea să construiască silozuri, vrea să ridice fabrici și făbricuțe de procesare sau vrea să pună în fine la punct un sistem viabil și național de strângere a produselor agricole și comercializare a lor către orașe? Nu prea cred, până acum lucrurile nu au mers în direcția asta. Poate că, dacă vor să le credem declarațiile, ar pune întâi pe hârtie o strategie, să știm și noi direcția, etapele și scopul. Și, ca în orice afacere, că asta e până la urmă, ar stabili și obiectivele intermediareși cine răspunde de neîndeplinirea acestora. Că de fuga de răspundere și promisiuni generoase ne-am tot lovit. Mă gândesc doar la ideea fostului ministru al agriculturii Petre Daea, cea cu Casa de Comerț Agroalimentar Unirea. Poate bună, poate nu, poate insuficient explicată sau poate cu mari greșeli în aplicare. Și totuși ar fi fost un început, iar lucrurile puteau fi duse mai departe cu corecțiile de rigoare. La urma urmei, nimeni nu e perfect, dar spun că o astfel de afacere ar fi fot excelentă pentru micul producător. Mă uit că mulți dintre noi cumpărăm direct de la producători, chair de la poartă sau, acum, prin internet; numai că astfel de inițiative rămân pur locale, oricât ai vrea de la Constanța să cumperi fructe proaspete de sezon de la Satu Mare. Eu nu o să plătesc niciodată transportul a

37

două, trei kilograme de fructe cu o mașină frigorifică câteva sute de kilometri. Dar statul, printr-o entitate specializată, ar fi putut să o facă, pentru că putea să construiască pe parcurs depozite frigorifice și să adune suficientă marfă cât să umpli un camion. Asta să faceți dacă vreți să credem că o să se miște ceva.

Numai că fără strategie, dar și voință, nimic nu se va împlini. Rămânem cu declarațiile frumoase și dătătoare de speranță și atât. Mai citesc o dată cele spuse de Klaus Iohannis, cum că produsele românești de calitate reprezintă o resursă ce va fi promovată mult mai bine pe viitor. Aveți dreptate să gândiți așa, domnule președinte; mai rămâne să îi convingeți pe alții, care pot, să și facă ceva pentru a vă duce gândurile la capăt. Eu vă cred și aștept.

Eurostat: România a depășit Cehia și Portugalia la valoarea PIB-ului, în 2019. Un sfert din avuția UE a fost generată de Germania InCont.ro, 8 mai 2020

Produsul Intern Brut al UE a fost în 2019 de aproximativ 13.900 miliarde de euro la preţuri curente, iar în termeni reali PIB-ul UE a fost cu 17% mai mare în 2019 decât în 2009, arată datele publicate vineri de Eurostat.

Aproximativ un sfert (24,7%) din PIB-ul UE a fost generat de Germania, urmată de Franţa (17,4%), Italia (12,8%), Spania (8,9%) şi Olanda (5,8%).

La polul opus, zece state membre au avut o contribuţie mai mică de 1% din PIB-ul total al Uniunii Europene: Malta (0,1%), Estonia, Cipru şi Letonia (toate cu 0,2%), Lituania şi Slovenia (ambele cu 0,3%), Bulgaria şi Croaţia (ambele cu 0,4%), Luxemburg (0,5%) şi Slovacia (0,7%).

Contribuţia României la PIB-ul total al Uniunii Europene a fost în 2019 de 1,6%, la egalitate cu cea a Cehiei, dar mai mare decât cea a Portugaliei (1,5%) sau cea a Greciei (1,3%).

Potrivit Eurostat, Produsul Intern Brut al României a fost în 2019 de aproximativ 223 miliarde de euro la preţuri curente, peste cel al Cehiei (220 miliarde de euro) sau Portugaliei (212 miliarde de euro).

Tot în 2019, statele din zona euro au avut un Produsul Intern Brut combinat de 11.900 miliarde de euro şi au fost responsabile pentru 85,5% din PIB-ul Uniunii Europene.

MFP: REDUCERE DE 10% PENTRU TOATE CONTRIBUTIILE PLATITE PANA LA 30 IUNIE  Agroromania.ro 08 Mai 2020

38

Ministerul Finantelor Publice anunta o reducere de 10% pentru toate contributiile platite pana la 30 iunie de persoanele implicate in agricultura.Termenul initial de depunere era data de 15 martie, termen prorogat pana la data de 25 mai. Anul trecut au depus declaratii unice aproape un milion de romani.

"Guvernul a aprobat propunerea Ministerului Finantelor Publice de a acorda bonificatii de pana la 10% tuturor persoanelor care vor plati pana la 30 iunie impozitul pe venit si contributiile sociale aferente veniturilor/castigurilor obtinute in 2019 din activitati independente, drepturi de proprietate intelectuala, cedarea folosintei bunurilor, transferul titlurilor de valoare, agricultura, silvicultura si piscicultura sau din alte categorii de venituri", arata un comunicat emis de minister.

Bonificatia va fi aplicata pentru impozitul pe venit, contributia de asigurari sociale si contributia de asigurari sociale de sanatate, datorate pentru veniturile realizate in anul 2019, pentru care exista obligatia depunerii Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice.

Persoanele fizice vor primi o bonificatie de 5% din impozitul pe venit, contributia de asigurari sociale si contributia de asigurari sociale de sanatate, reprezentand obligatii fiscale anuale pentru anul 2019, daca toate aceste obligatii fiscale de plata se sting prin plata sau compensare, integral pana la data 30 iunie 2020 inclusiv.

De asemenea, va fi aplicata o bonificatie de 5% din impozitul pe venit, contributia de asigurari sociale si contributia de asigurari sociale de sanatate, pentru depunerea Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice prin mijloace electronice de transmitere la distanta, pana la 30 iunie 2020 inclusiv. Aceasta se acorda numai daca este indeplinita conditia de acordare a bonificatiei pentru plata in termenul anuntat.

Acordarea bonificatiilor in anul 2020 se efectueaza de catre contribuabil prin inscrierea acesteia in mod distinct in Declaratia unica privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoane fizice, iar obligatiile fiscale de plata se determina prin diminuarea obligatiilor fiscale datorate cu valoarea bonificatiei. 

"Bonificatiile se acorda numai prin completarea si depunerea, pana la data de 30 iunie 2020 inclusiv, noul termen stabilit de Guvern, a Declaratiei unice privind impozitul pe venit si contributiile sociale datorate de persoanele fizice - Capitolul I. Date privind veniturile realizate - formular actualizat in acord cu

39

noile prevederi, initiala sau rectificativa, in format simplificat, dupa caz", precizeaza ministerul.

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 325/2019 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria alimentară, Guvernul României Modificat de HG 356/2020 la 07.05.2020

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industria alimentară, din 29.05.2019, Guvernul RomânieiModificat de HG 356/2020 la 07.05.2020

Hotărârea nr. 356/2020 pentru completarea art. 4 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018 privind aprobarea Programului pentru stimularea angajării tinerilor în sectoarele agricultură, acvacultură şi industrie alimentară, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 325/2019, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 368 din 07.05.2020. A intrat în vigoare la 07.05.2020

Ordinul nr. 499/2020 pentru aprobarea suspendării temporare a distribuţiei în afara teritoriului României de produse biocide utilizate pentru a asigura prevenţia apariţiei afecţiunilor asociate infecţiei cu SARS-CoV-2, Ministerul Sănătăţii - MS Modificat de Ordin 752/2020 la 07.05.2020

Ordinul nr. 752/2020 privind completarea Ordinului ministrului sănătăţii nr. 499/2020 pentru aprobarea suspendării temporare a distribuţiei în afara teritoriului României de produse biocide utilizate pentru a asigura prevenţia apariţiei afecţiunilor asociate infecţiei cu SARS-CoV-2, Ministerul Sănătăţii - MS Publicat în Mof I nr. 368 din 07.05.2020. A intrat în vigoare la 07.05.2020

Ordinul nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 63/2020 la 08.05.2020

Ordinul nr. 63/2020 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii

40

Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, ca urmare a actualizării tarifelor în funcţie de rata inflaţiei din anul 2019, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 371 din 08.05.2020. A intrat în vigoare la 08.05.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 62/2020 pentru adoptarea unor măsuri în domeniul societăţilor, în vederea desfăşurării reuniunilor organelor statutare, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 372 din 08.05.2020. A intrat în vigoare la 08.05.2020

Ordinul nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Modificat de Ordin 63/2020 la 08.05.2020

Ordinul nr. 63/2020 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 96/2014 privind aprobarea tarifelor aplicabile în domeniul sanitar-veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, ca urmare a actualizării tarifelor în funcţie de rata inflaţiei din anul 2019, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 371 din 08.05.2020. A intrat în vigoare la 08.05.2020

Legislaţie europeană

Rectificare la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/595 al Comisiei din 30 aprilie 2020 privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată a cărnii de oaie şi de capră şi fixarea în avans a valorii ajutorului ( Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 140 din 4 mai 2020 ), Jurnalul Oficial Publicat în JOCE nr. 143 din 06.05.2020. A intrat în vigoare la 06.05.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 615/2020 de stabilire a taxelor de import în sectorul cerealelor, aplicabile de la 5 mai 2020, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 141 din 05.05.2020. A intrat în vigoare la

41

05.05.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 626/2020 de modificare a anexei I la Regulamentul (CE) nr. 798/2008 în ceea ce priveşte rubrica referitoare la Macedonia de Nord din lista ţărilor terţe, teritoriilor, zonelor sau compartimentelor din care anumite produse avicole pot fi importate în Uniune sau pot tranzita Uniunea în relaţie cu boala Newcastle (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 146 din 08.05.2020. Va intra în vigoare la 11.05.2020

Decizia de punere în aplicare nr. 627/2020 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/47 privind măsurile de protecţie vizând gripa aviară înalt patogenă de subtip H5N8 din anumite state membre [notificată cu numărul C(2020) 3090] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 146 din 08.05.2020. A intrat în vigoare la 08.05.2020

...................

Guvernul a aprobat o amnistie fiscală. Ce facilităţi primesc cei care îşi plătesc dările 8 mai 2020, 12:09de Elena Deacu

Românii şi firmele care îşi plătesc datoriile pot beneficia de o ştergere a dobânzilor şi penalităţilor Guvernul a aprobat amnistia fiscală propusă de Ministerul Finanţelor pentru dobânzi, penalităţi şi alte accesorii datorate de firmele care vor achita principalul restanţelor până la data de 15 decembrie 2020, măsură care va sprijini mediul de afaceri lovit de criza COVID-19 şi va avea un efect pozitiv asupra încasărilor bugetare din acest an. Finanţele estimează un impact bugetar pozitiv de până la 2 miliarde de lei.

Principalele beneficii ale introducerii amnistiei sunt relansarea economiei şi depăşirea unor probleme economice ale contribuabililor, precum şi diminuarea datoriilor acestora, afirmă Ministerul Finanţelor. Prin aprobarea amnistiei se are în vedere încasarea obligaţiilor bugetare restante la 31 martie 2020, precum şi obligaţiile bugetare cu termene de plată între 1 aprilie 2020 si 15 decembrie 2020, astfel că, pe de o parte, anularea accesoriilor sprijină contribuabilii care pot folosi lichidităţile de care dispun pentru continuarea

42

activităţii afectată direct sau indirect de criza Covid – 19 şi permite curăţarea bilanţurilor de datorii, iar pe de altă parte, se asigură o creştere a veniturilor la bugetul general consolidat. 

Cei mai mulţi beneficiari sunt din sectorul economic privat. Facilităţile fiscale vizează toţi contribuabilii care au datorii restante la 31 martie 2020 (persoane fizice, juridice, persoane fizice care desfăşoară activităţi economice sau profesii libere, entităţi fără personalitate juridică, instituţii publice, etc) Ordonanţa de Urgenţă elaborată de MFP reglementează 4 tipuri de facilităţi fiscale şi acoperă toate situaţiile cu care se pot confrunta contribuabilii:

Măsura 1 - Anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale, restante la data de 31 martie 2020 inclusiv, în cazul contribuabililor care la această dată au în sold atât obligaţii bugetare accesorii cât şi obligaţii bugetare principale. În acest caz, pentru a beneficia de măsura anulării accesoriilor, contribuabilii trebuie să plătească obligaţiile bugetare principale restante la 31 martie 2020, să achite obligaţiile curente (cele născute după 31 martie 2020), să depună toate declaraţiile fiscale şi să depună cererea de anulare a accesoriilor până la 15 decembrie 2020. Cu alte cuvinte, la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor, contribuabilul nu trebuie să mai aibă niciun fel de datorie, cu excepţia accesoriilor care se anulează.

Măsura 2 - Anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale, declarate suplimentar de debitor prin declaraţie rectificativă, cu scadenţă anterioară datei de 31 martie 2020 inclusiv. În acest caz, contribuabilii care consideră că sunt erori în sumele declarate iniţial pot depune declaraţie rectificativă prin care să declare obligaţiile suplimentare şi pot beneficia de anularea accesoriilor aferente obligaţiilor declarate suplimentar dacă plăteşte aceste obligaţii, precum şi obligaţiile curente (cele născute după 31 martie 2020), depune toate declaraţiile fiscale şi, bineînţeles, depune cererea de anulare a accesoriilor până la 15 decembrie 2020.

Măsura 3 - Anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale cu scadenţe anterioare datei de 31 martie 2020 inclusiv dacă la această dată contribuabilul are în sold doar accesorii iar obligaţiile bugetare principale au fost stinse. În acest caz, pentru a beneficia de măsura anulării accesoriilor, contribuabilii trebuie să plătească obligaţiile curente (cele născute după 31 martie 2020), să depună toate declaraţiile fiscale si să depună cererea de anulare a accesoriilor până la 15 decembrie 2020.

43

Măsura 4 - Anularea dobânzilor, penalităţilor şi a tuturor accesoriilor aferente obligaţiilor bugetare principale cu scadente anterioare datei de 31 martie 2020 inclusiv, stabilite prin decizie de impunere emisă ca urmare a inspecţiei fiscale sau verificării situaţiei fiscale personale, care este în curs de derulare la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă. În acest caz, contribuabilii care la data intrării în vigoare a ordonanţei au în derulare o inspecţie fiscală ori o verificare a situaţiei fiscale personale pot beneficia de anularea accesoriilor aferente obligaţiilor stabilite suplimentar de organul de control dacă plătesc aceste obligaţii până la termenul de plată stabilit în decizia de impunere şi dacă depun cererea de anulare a accesoriilor în termen de 90 de zile de la data comunicării deciziei, indiferent dacă acest control a fost finalizat până la 15 decembrie 2020 sau ulterior acestei date.

Aceste facilităţi fiscale pot fi aplicate şi de autorităţile administraţiei publice locale, opţional, dacă consiliul local stabileşte, prin hotărâre, aplicarea acestor prevederi, precum şi procedura aplicabilă. Facilităţile fiscale sunt aplicate şi de alte autorităţi sau instituţii publice care administrează obligaţii bugetare, în sensul că şi aceste entităţi anulează accesoriile pentru obligaţiile bugetare pe care le administrează, dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de ordonanţa de urgenţă.

Contribuabilii pot notifica organului fiscal intenţia de a beneficia de anularea accesoriilor. În acest caz, pentru accesoriile ce pot forma obiectul anulării se instituie un regim special de administrare. Pentru debitorii care nu au notificat organul fiscal pentru a beneficia de anularea accesoriilor, dobânzile, penalităţile şi toate accesoriile care pot fi anulate şi care au fost achitate după data intrării in vigoare a ordonanţei de urgenţă, se restituie, la cerere, potrivit Codului de procedură fiscală. În cazul contribuabililor pentru care au fost instituite popriri la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă, în scopul acordării posibilităţii de a beneficia de anularea accesoriilor se reglementează posibilitatea contribuabilului de a efectua plăti din sumele indisponibilizate ca efect al popririi. Dacă îndeplineşte condiţiile, un contribuabil poate beneficia de anularea accesoriilor în oricare dintre facilităţile fiscale menţionate anterior. Astfel, un contribuabil poate să cumuleze toate facilităţile dacă până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor inclusiv, îndeplineşte condiţiile prevăzute de ordonanţa de urgenţă. Contribuabilii care la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă beneficiază de eşalonare la plată pot beneficia de facilităţile fiscale dacă îndeplinesc condiţiile impuse de ordonanţă, pe de o parte, iar pe de altă parte, doresc şi menţinerea eşalonării la plată, ori dacă finalizează eşalonarea până la 15 decembrie 2020, textul ordonanţei făcând distincţie între aceste situaţii.

………………….

44

INTERNE

Clubul Fermierilor Români lansează un serviciu de asistență bancară, gratuit pentru fermierii membri 8 mai 2020 Cotidianul Agricol Actualitate

Identificarea celor mai bune soluții pentru susținerea agriculturii și limitarea impactului negativ pentru fermierii români constituie una dintre direcțiile principale de acțiune ale Clubului Fermierilor Români.

Clubul Fermierilor Români lansează pentru membrii săi serviciul de asistență bancară pentru fermierii care îndeplinesc criteriile de eligibilitate pentru accesarea facilităților prevăzute de OUG 48/2020 privind unele măsuri financiar-fiscale.

Fermierii interesați au la dispoziție un formular pentru completarea informațiilor inițiale, pe care îl pot transmite pe e-mail la adresa asistenta.bancara@cfro.ro. Pentru informații suplimentare, fermierii pot suna la telefonul 0749.99.99.21.Prin rețeaua de consultanți financiari interni și externi la care are acces, Clubul Fermierilor Români poate oferi cu titlu gratuit o serie de servicii pentru sprijinirea accesului fermierilor la facilitățile financiar-fiscale menționate: verificare condiții preliminare de eligibilitate, identificare soluții refinanțare/restructurare totală/parțială, gestionare relație cu banca derulatoare, inclusiv prin optimizarea structurii de finanțare și, în urma obținerii finanțării, gestionarea relației cu banca derulatoare în vederea optimizării termenelor și condițiilor de finanțare după expirarea ajutorului de stat oferit băncilor derulatoare.Clubul Fermierilor Români, împreună cu băncile derulatoare și fermierii consiliați de către experții fiscali și experții bancari cu care colaborează Clubul în derularea programului prevăzut de OUG 48/2020, vor avea un rol determinant în optimizarea și creșterea eficienței programelor de sprijinire a afacerilor fermierilor, derulate de către autorități în agricultură.Despre Clubul Fermierilor Români

45

Clubul Fermierilor Români este o asociație non-profit și neguvernamentală, care promovează interesele fermierilor din România. Membrii asociației sunt fermieri performanți care au modele de afaceri bazate pe inovație, tehnologie și bunele practici în agricultură, pentru creșterea competitivității și a valorii adăugate create în acest domeniu. Obiectivul principal al Clubului este să asigure implicarea activă a membrilor săi în procesul de consultare și elaborare a reglementărilor europene și naționale în domeniul agricol, cu scopul de a crește performanța fermierilor din România.

Pentru mai multe referințe accesați www.cfro.ro.Seceta a lăsat urme adânci în agricultură!Marian MUŞAT  08 mai 2020

Seceta cruntă a adus fermierilor neliniști și întrebări:  Întoarcem culturile? Îşi vor reveni sau semănăm altele? Mai merită să cheltuim bani cu tratamentele?

Plantele pălesc de sete sub ochii fermierilor. În multe regiuni agricole, grâul şi-a pierdut... fraţii în lupta cu seceta!

 

ALBA: Întoarcem culturile?Inginerul Nicolae Nemeş a terminat semănatul prăşitoarelor: 200 ha cu porumb, 130 ha de floare, 30 de sfeclă de zahăr şi 7 hectare de cartof. Plantele au început să străpungă solul, dar au nevoie de apă. În funcţie de vreme, se vor face şi lucrările de întreţinere a culturilor. „Grâului au început să-i moară fraţii, a rămas numai tija principală, frunzele s-au îngălbenit din cauza secetei. Într-un an au căzut 172 litri de apă pe mp. E vai şi amar!”, susţine cultivatorul.

Fermierul are semănate 250 ha de grâu şi 25 cu orz de sămânţă, amplasate pe soluri grele. „Dacă nu plouă, avem toate... neşansele să întoarcem culturile! Ar trebui să intervin cu tratamentul al doilea şi cu o fertilizare foliară pe bază de azot, dar nu-ţi vine să dai pe timp de secetă! Mai aştept să văd ce se întâmplă”, explică Nemeş.

BOTOŞANI: Zile cu brumă de... apă!

În nordul Moldovei, Tiberiu Nichiteanu se pregăteşte pentru al doilea tratament la rapiţă (fungicid şi insecticid). Are 150 ha, lanurile sunt bine, înflorite. Cultura este un pic întârziată pentru că pe malul Prutului este mai rece, au fost zile cu brumă.

46

Grâul ocupă 450 ha şi ar avea nevoie de ceva apă. A fost tratat şi hrănit în luna martie; la fenofaza de burduf va urma tratamentul 3. Va spori atenţia asupra unei sole de 50 ha cu plante ceva mai slăbuţe.

Culturile prăşitoare (280 ha de floare şi 320 ha cu porumb) au fost semănate devreme. În februarie s-a lucrat bine la pregătirea terenului cu un disc cu grape, urmat înainte de semănat de un combinator, pentru a menţine bruma de apă în sol.

IAŞI „Nădejdea ploii e la Dumnezeu!”

„La noi, situaţia este destul de complicată; facem tratamente acolo unde mai există speranţă că rezistă culturile. Dacă nu plouă, intrăm pe avarie!”, explică fermierul Emil Bălteanu. Rezerva de apă în sol a coborât spre 10% faţă de necesar, semănăturile de toamnă sunt afectate de secetă, cele de primăvară abia răsar!

„Avem atac de Tanymecus, pregătim combaterea. E necaz cu seceta şi la sfecla de zahăr... Majoritatea cultivatorilor se plâng că au culturile calamitate până la 90%. Facem documente pentru a sesiza comisiile de constatare a pierderilor”, susţine Bălteanu.

GALAŢI: Uscăciune mare pe tarlale În judeţul cu Dunăre, Prut şi Siret, se manifestă o secetă pedologică extremă. Iarnă fără precipitaţii (în 120 de zile doar 10,5 l/mp!), regim termic pozitiv, ecart foarte mare dintre temperaturile nocturne şi diurne, vânturi puternice cu episoade sahariene, toate acestea cumulate au condus la dezastru pe suprafeţele neamenajate la irigat. „S-a uscat grâul, s-a uscat orzul, s-au uscat păşunile, se usucă lucerna; nu este rezervă de apă pentru a răsări culturile înfiinţate în primăvară”, a silabisit Maricel Floricel Dima, directorul DAJ Galaţi.

 PRAHOVA: “Nu am pomenit grâu uscat în primăvară!”

Lanurile de grâu sunt compromise! La nivelul producţiei, garantat că nu vor depăşi 3 t/ha. „Fără ploaie, grâul se va usca. Am 450 ha. Cresc buruienile şi nu-l putem erbicida, e stresat şi dacă îi mai dăm un tratament, îl terminăm de tot. Nu putem erbicida nici porumbul, că nu ştim dacă se mai merită!”, explică fermierul Adrian Mocanu.

Cultivatorul are semănate 700 ha cu floare şi porumb. „În sudul judeţului a început să se întoarcă grâul, e uscat definitiv. Am 35 de ani de agricultură și nu am pomenit să se usuce grâul în primăvară! Unii fermieri îşi fac datoria şi reînsămânţează cu porumb, dar e ca la ruletă, mizează pe negru, în lipsa apei!”, declară prahoveanul, îngrijorat de viermii-sârmă care şi-au făcut apariţia în câmp.

47

OLT: Record la semănat!La SCDA Caracal se munceşte... ştiinţific! „Am semănat 947 ha cu plante prăşitoare în aproximativ două săptămâni, ceea ce este un record pentru staţiune. După ce am retras semănătorile, a căzut o ploaie de peste 10 l/mp, care a asigurat răsărirea uniformă”, ne-a declarat Marius Cătălin Bran, directorul unităţii.

În rest, lucrările sunt în grafic; fertilizarea este încheiată, ca şi erbicidarea în preemergenţă. Urmează al doilea tratament fitosanitar la păioase (fugicid combinat cu insecticid). Culturile nu au suferit de secetă.

SCDA Caracal are 800 ha de grâu pentru sămânţă şi va produce peste 4.000 tone din soiurile româneşti Glosa, Otilia şi Izvor.

 GRÂUL USCAT, BUN DE ÎNSILOZATCatastrofă şi în ferma cunoscutului crescător de bovine de lapte Nicușor Șerban, administratorul Agroserv Măriuța din comuna ialomiţeană Drăgoești și președinte al Asociației Clubul Fermierilor România.

ADEVARUL despre sistemul antigrindina! Cauza a secetei sau metoda de combatere? In mai 8, 2020 România ar putea rezolva problema secetei, prin dezvoltarea sistemului de rachete antigrindină și achiziția unor aeronave cu ajutorul cărora se pot crea nuclee de condensare artificiale în nori. Totuși, în ciuda opiniilor specialiștilor și a dovezilor științifice, unii fermieri nu par convinși de acest lucru. Ei pun seceta chiar pe seama acestui sistem antigrindină.

Subiectul a fost dezbătut în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport”, acolo unde Ovidiu Ghinea i-a avut ca invitați pe președintele Societății Meteorologice Române, Ion Sandu, precum și pe șeful Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, Gheorghe Căunei. Aceștia au oferit lămuriri cu privirea la siguranța și necesitatea acestui sistem pentru agricultura din România.

”Am auzit despre discuțiile cum că rachetele antigrindină produc secetă. Este fals și se poate demonstra științific. Am să pornesc de la o idee cunoscută din popor: pădurile atrag ploile. Așa se spune în popor, de asta trebuie să împădurim foarte mult. Ideea este următoarea: un nor care traversează țara, este încărcat cu umiditate de 60-70% și nu precipită. Pădurea are contribuția proprie de umiditate și depășește acesta prag, și produce precipitare. La fel se întâmplă și cu rachetele antigrindină. Când trimitem o rachetă cu iodură de argint, cu nuclee de condensate suplimentare, în norul respectiv se poate produce condensarea și precipitarea, chiar dacă în mod normal ar trece peste zona respectivă fără să lase o picătură de ploaie. Este atât de simplu și de

48

vizibil încât este o mare prostie să se mai susțină că rachetele produc secetă. Nu! Ele contribuie la creșterea precipitațiilor.

Eficiența acestui sistem, care a fost construit și în mod sigur se va dezvolta, a fost demonstrată anul trecut. Am făcut o comparație între căderile de grindină din interiorul unui cerc protejat de lansare și în exteriorul lui. A fost o lună și jumătate de căderi de grindină în fiecare zi. Eficiența este de 80%.Trebuie să spunem, să nu creadă lumea că protejăm 100%. Dacă în afara zonei protejate a căzut anul trecut de 10 ori grindină, în interiorul zonei protejate a căzut o dată sau de două ori. Este un lucru extraordinar.

I-aș invita pe fermierii care spun că acest sistem produce secetă să ia legătura cu fermierii mari din Moldova. Eu știu din sursă sigură că la Cotnari, de când se folosește sistemul antigrindină nu a mai căzut grindină. Dacă cei care contestă vorbesc cu cei care au trăit experiența aceasta, o să se convingă” a precizat președintele Societății Meteorologice Române, Ion Sandu.

”Activitatea aceasta funcționează în lume de peste 60 de ani. Aș vrea să dau câteva exemple: Bulgaria folosește rachetele antigrindină din 1969, Croația din 1976, Franța din 1952, Germania din 1975, Grecia din 1984, Ungaria din 1991, Macedonia din 1971, Serbia și Muntenegru din 1967. În Israel aceasta este una dintre metodele prin care se obține apa potabilă. Nu am inventat noi ”roata căruței”, ci doar am preluat ceea ce alții fac de multă vreme”, a subliniat Gheorghe Căunei, șeful Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP). 

Dacă grâul e compromis, fermierii își pun speranța în porumb… In mai 8, 2020

Mai mult porumb și mai puțin grâu. Așa se anunță producțiile de cereale înregistrate în acest an în județul Buzău.

49

Acestea ar fi de altfel primele concluzii după ce comisiile speciale trimise de Direcția Agricolă și reprezentanții prefecturii au fost în aceste zile pe teren pentru a constata pagubele provocate de secetă. Mai exact, până acum specialiștii au controlat jumătate din suprafața însămânțată în toamnă, respectiv cu grâu, orz de toamnă, rapiță și triticale, iar rezultatul arată că sunt suprafețe arse de secetă în proporție cuprinsă între 50% și 100%. Din acest motiv, agricultorii au anunțat că vor întoarce cultura și vor cultiva porumb.

https://youtu.be/RBRqs2mt58k

4 masuri URGENTE pentru combaterea secetei! ”Daca nu le adoptam, va fi DEZASTRU!”In mai 8, 2020 Nu mai este o surpriză pentru nimeni faptul că schimbările climatice sunt o realitate, iar această problemă trebuie tratată extrem de serios. Fermierii români au simțit, anul acesta, pe propria piele această realitate dură, seceta distrugând culturile unora dintre aceștia în proporție de 100%. În urmă cu doar câteva luni, Agenția Europeană de Mediu a lansat câteva cifre alarmante privind viitorul agriculturii, având în vedere că schimbările climatice pot duce la o pierdere severă a producției sau chiar la abandonarea anumitor culturi. Cercetările sugerează că efectele schimbărilor climatice ar putea obliga producția de grâu, sfeclă și porumb să scadă cu 50% până în anul 2050 în sudul Europei.

Problema a fost abordată și de realizatorul AGRO TV, Ovidiu Ghinea, împreună cu invitații săi, în cea mai recentă ediție a emisiunii ”Agricultura la Raport”. Unul dintre aceștia a fost Ion Sandu, președintele Societății Meteorologice Române și fost director general al Administrației Naționale de Meteorologie. Acesta a avertizat asupra gravității problemei și a oferit o listă de patru măsuri care trebuie adoptate urgent, pentru a combate efectele negative provocate de schimbările climatice.

”De la început aș vrea să fac următoarele precizări: schimbările climatice despre care vorbim se vor accentua într-un ritm rapid și se vor manifesta prin perioade lungi de secetă foarte grea, cum este cea prezentă și prin cantități enorme de precipitații într-un timp foarte scurt, ceea ce va conduce și la inundații. Având în vedere perspectiva aceasta care nu este optimistă, dacă România nu ia 4 măsuri, atunci impactul fenomenelor produse de schimbările climatice va fi devastator.

50

Trebuie luate următoarele 4 măsuri:

Împădurire masivă – Trebuie să se împădurească în România cam 2 milioane de hectare, ca să reducem impactul schimbărilor climatice. Fac referire la cifra de 2 milioane de hectare pentru că am văzut în strategia națională că se prevăd împăduriri de genul 100.000 de hectare. Nu! În România sunt vreo 6 milioane de hectare. Dacă nu ajungem la 8 milioane de hectare de pădure, va fi dezastru.

Perdelele de protecție – Avem exemplul Bulgariei, care și-a păstrat perdelele de protecție în cadrilater și au producții fără inundații

Irigațiile – Trebuie continuate și duse la nivelul maxim posibil, pentru că altfel nu se poate lupta cu seceta

Dezvoltarea sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor – Această creștere a precipitațiilor cu 10-15 litri înseamnă enorm într-o perioadă de secetă. Creșterea precipitațiilor să poate face atât cum s-au făcut testele anul trecut, prin avioane, dar se poate contribui și prin sistemul pe care statul român l-a dezvoltat, prin rachetele cu iodură de argint, care contribuie la combaterea grindinei.

Acestea sunt măsurile care trebuie luate de urgență”, a subliniat în exclusivitate pentru AGRO TV președintele Societății Meteorologice Române, Ion Sandu.

EXCLUSIV ”Patria usturoiului” din Buzău ar putea fi pusă sub carantină In mai 8, 2020 Marilena Dinu

Râmnicelu, comuna cu cei mai mulți cultivatori de usturoi din județul Buzău, ar putea fi pusă sub carantină. Decizia a ajuns să fie discutată de autorități după ce acolo au fost diagnosticate cu Covid -19, șapte persoane care fac parte din comunitatea de rromi, etnie care deține un procent de 40% din totalul celor aproape 5000 de locuitori ai localității.

Totul a pornit la începutul săptămânii când a fost analizele au confirmat prezența virusului la un bărbat de 30 de ani. Bărbatul se află internat la Spitalul Județean din Focșani, însă acasă Ancheta epidemiologică a identificat alte șase persoane cu care bărbatul a intrat în contact. În cursul zilei de ieri, rezultatele testelor au arătat că toate cele șase persoane au fost și ele infectate cu coronavirus, astfel că în zonă s-a declanșat o nouă anchetă epidemiologică menită să arate care sunt persoanele cu care cei șase nou diagnosticați au intrat în contact. Situația pare să se complice mai ales că sutn surse care susțin că inclusive printre aceste persoane diagnosticate sunt și comercianți de usturoi, deci care s-ar fi putut deplasa în toată această perioadă.

51

Așa s-a ajuns ca primarul din Rm-Sărat, municipiu aflat la doar 6 kilometri de comuna Râmnicelu, și zona în care majoritatea producătorilor și comercianților de usturoi din comună să-și vândă marfa, să ceară Prefecturii Buzău încă de la începutul săptămânii măsuri de izolare în comuna Râmnicelu.

” Am înaintat Instituției Prefectului o adresă prin care am cerut măsuri urgente pentru izolarea Comunei Rîmnicelu, de la primele semnale care ar indica apariția unui focar COVID-19, știut fiind faptul că există deja o persoană confirmată și mai mulți contactați ai acesteia”, scria pe Facebook primarul Sorin Cârjan, pe 5 mai.

Prefectura Buzău încă nu a răspuns solicitării primarului Rm Sărat însă Sorin Cârjan a declarant astăzi că solicitarea este încă în analiză mai ales că numărul cazurilor este în continua dinamică.

”Se analizează solicitarea pe care am făcut-o către Prefectura Buzău. La momentul acesta este o anchetă epidemiologică în desfășurate. Se caută măsuri. Cu siguranță Prefectura va comunica, dar mă aștept ca astăzi sau cel târziu mâine să fie luate măsuri de carantinare sau izolare la domiciliu a acelor persoane. Trebuie luate măsuri din pripă pentru că acolo este o comunitate destul de mare și oarecum unită. Trenuie găsite mijloace pentru a izola toată populația expusă și în rândul cărora au fost diagnosticate persoane astfel încât să nu intre în contact cu o comunitate și mai mare , cea a râmnicenilor”, a declarant primarul municipiului Rm-Sărat Sorin Cîrjan.

Așadar carantinarea ar putea fi un scenariu pentru comuna Râmnicelu mai ales că acolo au fost identificate mai mult de trei cazuri de infecție , factor care a stat la baza deciziei Prefecturii Buzău și a Direcției de Sănătate Publică Buzău atunci când au decis carantinarea cartierului Poșta din municipiu Buzău unde sunt aproape 2500 de locuitori și peste 20 de persoane diagnosticate cu Covid 19. “ În funcţie de evoluţia situaţiei epidemiologice şi confirmarea a mai mult de trei cazuri de infecţie cu noul coronavirus, cu legătură epidemiologică între ele, în aceeaşi comunitate, se poate decide declararea carantinei într-o comunitate”, se arată într-un comunicat emis de  Direcția de Sănătate Publică Buzau.

Carantinarea , cea mai mare temere a agricultorilor

Majoritatea locuitorilor din comuna Râmnicelu sunt cultivator sau comercianți de usturoi, iar o astfel de decizie le va pune munca în pericol.

52

”La acest moment nimeni nu înțelege cu adevărat sensul cuvântului caratinare. Dar vă dați seamă că dacă această decizie ar fi luată, nimeni nu arm ai putea pleca să-și lucreze pământul. Toate suprafețele cultivate cu ustoroi ar rămâne nelucrate. Poate nu s-au gândit atât de departe autoritățile care vor fi repercursiunile comunei, dar..În comuna Râmnicelu sunt foarte mulți culivatori de usturoi. De când s-a acordat ajutorul de minimis pentru usturoi numărul de cultivator de usturoi a crescut foarte mult, aproape s-a triplat. Pentru agricultură ar fi o decizie care ar afecta foarte mult. Este o perioadă aglomerată în care se fac lucrări esențiale în camp precum erbicidatul , plivitul. Dacă s-ar carantina comuna nu știu cum oamenii arm ai putea ieși în camp. Să vedem ce vor decide autoritățile. Ne vor închide, nu ne vor închide, se va întâmple cea ce s-a întâmplat la Țăndărei? Dumnezeu știe. Deocamdată așteptăm cu toții, a declarant Valentin Jecu, cultivator de usturoi din comuna Râmnicelu”

Evenimentele sunt în derulare. Revenim cu update.

UPDATE – Informații pe surse, exclusive .Încă de luni, imediat după diagnosticarea primului caz de COVID-19, comercianților și producătorilor de usturoi nu li s-a mai permis accesul în piața din Rm Sărat, unde își vindeau marfa în mod normal. ”S-a luat legătura cu cei care vindeau, s-a discutat și au înțeles că este mai bine pentru siguranța tuturor că este mai bine să nu mai vină în piață”, ne-au declarat în Exclusivitate surse bine informate.

Cooperativa agricolă Drumul Cartofului din Covasna vrea să intre cu legumele în supermarketuri. „Din toamnă, iarnă, sperăm să fim prezenţi pe rafturi“ AGROBUSINESS Florentina Niţu 08.05.2020,

Cooperativa agricolă Drumul Cartofului, cu sediul în localitatea Turia, judeţul Covasna, formată din patru companii care produc câteva tone de legume anual, vrea să intre cu pro-dusele în supermarketuri după campania de recoltare. Pentru campania de primăvară, membrii cooperatori aproape au finalizat plantarea legumelor, însă spun că din cauza coronavirusului au avut întârzieri ale seminţelor şi îngrăşămintelor.

„Ne-am asociat pentru că este mai uşor să vindem împreună. Vrem să intrăm în supermarketuri, în marile reţele. În cooperativă, am câştigat şi un proiect pe

53

fonduri europene şi investim în utilaje şi ambalarea legumelor. Planurile noastre de dezvoltare continuă, dar depind de evoluţia pandemiei. Din toam-nă, iarnă, sperăm să fim prezenţi pe rafturi cu cartofi, varză sau ceapă“, a spus pentru ZF Benedek Kovács, preşedintele cooperative agricole Drumul Cartofului.

  Se reiau pietele volante cu produse locale In mai 7, 2020 Daria Diaconiuc

  Primarul municipiului Iași, Mihai Chrica a declarat astăzi la o conferință de presă că a avut o ședință cu reprezentanții piețelor. Rămân în vigoare toate măsurile luate până acum privind accesul în piețe și după data de 15 mai.

 Totodată intrarea în piețe se va face ordonat, păstrând distanța între persoane, circuitul se va face pe traseele marcate în fiecare piață. La intrare, tuturor li se va lua temperatura. Aceste măsuri vor fi aplicate minim două luni după data de 15 mai.

 Edilul municipiului Iași mai spune că se va deschide bazarul la fel cu aceleași măsuri, târgul de cherestea va lucra în program normal. Tot astăzi primarul Iașului a anunțat că se va redeschide Piața verde de week-end începînd cu data de 22 mai.

 Locațiile vor rămîne aceleași de anul trecut, corturile vor fi așezate la distanță pentru a nu se crea cozi. Scopul este de a susține consumul produselor românești.

 

54

BY LANTULALIMENTAR  2020-05-08  

”Nu mai mergea treaba la serviciu, am plecat și am venit aici la țară, acum zece ani. Cu pământul de la părinți și cu animalele pe care le-am cumpărat în timp am dezvoltat o fermă în marginea satului. Am 20 de vaci cu lapte rasa Bălțata Românească, am porci din rasa Bazna și sute de păsări. Am cumpărat utilaje, mașini agricole. Am construit grajduri, cotețe, magazii. Am chiar și o cameră a fermierului. Muncesc eu și soția, ne mai ajută și copiii, dar băiatul lucrează la o firmă, fata e la liceu, vrea să meargă la Facultatea de Agronomie”, a declarat pentru Lantulalimentar.ro, Vasile Dudunica, din satul Răchita, comuna Dumbrava din județul Timiș.

Vasile DudunicaProblema lui Vasile Dudunica nu este producția: în ferma sa poate crește un număr mare de animale. Problema lui e vânzarea. A spus că a vândut laptele unui mare procesator din Ardeal, dar a renunțat din cauza prețului de livrare prea mic. A început să vândă laptele și brânzeturile la piața din Făget, un mic orășel din apropiere, dar piața a fost închisă din cauza pandemiei Covid – 19.

Cu laptele pe care nu-l mai poate vinde, îngrașă porcii Bazna pe care i-a primit în cadrul programului de minimis. I-au fost oferiți atunci, gratuit, 10 purcei. După ce i-a îngrășat, opt i-a vândut la un abator din Timișoara, doi i-a păstrat pentru consum propriu. Dar fermierul a continuat să crească Bazna și are acum 13 purcei de vânzare. Nu-i poate vinde însă din cauza restricțiilor impuse de autorități pentru combaterea epidemiei de Pestă Porcină Africană. În plus, dacă nu se autorizează ca fermă comercială de tip A, specializată în creșterea suinelor, nu va mai putea vinde purcei.

Vasile Dudunica a furnizat până de curând viței îngrășați unui centru de achiziție din apropiere. Centrul s-a închis însă din cauza pandemiei Covid -19.”M-a sunat patronul s-mi spună că nu mai cumpără viței, deocamdată. El exporta în Italia și Croația. Acum țin vițeii în fermă, sperând să își reia comerciantul activitatea”, a spus Vasile.

55

Fermierul și-a înscris recent văcuțele într-o asociație care efectuează Controlul Oficial al Producției și speră să încaseze Sprijinul Cuplat pentru Zootehnie. Acest sprijin a fost în trecut de 1000 de euro, dar Vasile nu s-a numărat printre beneficiari, fiindcă atunci creștea metiși pe care autoritățile nu i-au recunoscut ca fiind eligibili.În schimb, a reușit să facă pășunea de 22 de ha eligibilă pentru măsurile de agromediu și încasează subvenții europene.

”Din cauza pandemiei, eu nu mai reușesc să vând nimic, nici lapte și brânzeturi la piața din Făget, nici viței îngrășați care ar fi ajuns la export. M-a prins situația asta și cu un cred bancar descoperit. Eu nu am accesat fonduri europene, m-am descurcat cu resurse proprii”, a spus fermierul.

Vasile Dudunica reprezintă perfect categoria fermierilor români care nu beneficiază de ajutorul substanțial al statutului, ocoliți mai mereu de ajutoarele financiare, fără succes în accesarea banilor europeni. Totodată, ei sunt furnizori exclusiv de materie primă și nu au reușit să facă un pas către procesarea în mod tradițional a cărnii, autorizarea necesitând un lung proces birocratic care îi descurajează pe micii fermieri. El nu este nici asociat cu alți fermieri din zonă pentru a-și susține interesele, asociația care efectuează COP nu are scopuri comerciale. Vasile Dudunica are toate datele unei excelente ferme de familie, dar are nevoie, totodată, de o mână întinsă într-o situație care s-a complicat pentru toată lumea.

MINISTRUL OROS, ÎN VIZITĂ LA FERMA LUI MIHAI AFILIU!Agroinfo  08 mai 2020 -

56

LA FERMIERI ACASĂ. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a vizitat una dintre cele mai mari ferme din România. E vorba de ferma familiei Afiliu, o exploatație agricolă mixtă, se ocupă atât de producție vegetală, cât și de zootehnie. Ferma este situată la granița județelor Buzău și Prahova.

Și fermierii români pot să facă performanță în agricultură! Asta mi-a demonstrat și domnul Mihai Afiliu, după vizita pe care am avut-o la ferma dumnealui de la granița județelor Buzău și Prahova. Un exemplu de consecvență și dăruire, acesta a reușit ca în 20 de ani să ajungă de la nivelul unei ferme de familie, la peste 7000 de hectare cultivate pe care le irigă prin mijloace proprii. De asemenea, domnul Afiliu are și una din cele mai mari ferme de vaci de lapte din țară, cu o producție zilnică de 55.000 de litri. Agricultura României are nevoie de astfel de oameni! A scris, joi seara, ministrul agriculturii pe pagina sa oficială Facebook.

Mihai Afiliu deține AFILIU TRANS, este unul dintre fermierii mari ai României. El a început afacerile în agricultură în anul 1995. Până să devină fermier, Afiliu a fost fotbalist. A cumpărat fostul CAP părăsit din comuna Amaru, județul Prahova, și l-a transformat acum într-o fermă modernă. Agricultorul conduce, în prezent, un grup de firme cu sute de angajați.

Ferma de ovine: trei nenorociri din primăvara lui 2020 Petronela Cotea Mihai  07 mai 2020 - Primăvara lui 2020 a adus în ferma de ovine din România trei mari provocări: seceta, Coronavirusul şi... profitorii, adevărate teste ale disperării pentru crescătorii de oi!

Fermierii din zona Moldovei se declară disperați de situațiile alarmante cu care se confruntă. Nici pe departe nu respiră ușurați, așa cum ar trebui în mod obișnuit, ca urmare a valorificării în perioada pascală a unora dintre produse, cum ar fi mieii, cașul și urda.

57

Apariția virusului SARS CoV-2 a adus îngrijorare majoră cu privire la sănătatea lucrătorilor și a impus unele restricții care au afectat serios activitatea, inclusiv pe segmentul de aprovizionare cu furaje. De asemenea, seceta extremă din această primăvară creează teama că animalele nu vor avea suficientă hrană. Pierderile economice pot fi imediate, ca urmare a cheltuielilor suplimentare cu furajele și a necesității de a reduce efectivele din ferma de ovine, valorificarea animalelor nerealizându-se întotdeauna la prețuri juste.

O secetă cum nu s-a mai văzut!În satul Vulpășești, comuna Sagna, județul Neamț, fermierul Ioan Crăciun crește și exploatează, împreună cu unul dintre fiii săi, aproximativ 1400 de ovine din rasa Țurcană. Oieritul l-a moștenit de la părinți, bunici și străbunici, alături de care a lucrat de mic copil, dar perioade secetoase atât de îndelungate nu știe să mai fi întâlnit. ”Din cauza secetei, am fost nevoiți să amânăm cu cel puțin zece zile scoaterea oilor la pășune. Asta a însemnat o cheltuială suplimentară cu furajarea și întreținerea animalelor în stabulație. În paralel, fabricile de furaje ne-au trimis e-mail-uri prin care ne anunțau că, din cauza Coronavirusului, nu au materie primă și nu pot onora comenzile pe care, de altfel, noi le-am făcut mult mai devreme”, menționa fermierul nemțean.

Aprovizionarea cu furaje în ferma de ovine... caz rezolvat

În astfel de momente, s-a dovedit deosebit de util faptul că majoritatea fermierilor crescători de ovine/caprine din județul Neamț formează o asociație profesională, respectiv Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Caprine ”Miorița” din județul Neamț, condusă de Ioan Crăciun şi care, la rândul său, este membră a unei cooperative de profil, cu sediul la Sibiu.

Soluția temporară pentru problema aprovizionării cu furajele necesare îngrăşării mieilor a fost găsită prin cooperativă. ”Colegii din Sibiu au reuşit să identifice o soluţie, în parteneriat cu o fabrică de furaje din Timişoara. Anul trecut am adus în judeţul Neamţ peste trei mii de tone de furaj. Acum, probabil că vom depăşi cu mult această cantitate, deoarece sunt peste 20 de oieri doritori să cumpere, urmând a ni se alătura unii colegi din Bistriţa. Cu siguranţă, vor achiziţiona tot prin punctul de lucru Vulpăşeşti, al Asociaţiei

58

„Mioriţa” Neamţ. Ni s-a luat o piatră de pe inimă, deoarece eram în pragul disperării, din cauza lipsei de furaje, pe fondul unei secete cumplite.”, menţiona Ioan Crăciun.

“Nu regret valorificarea slabă a mieilor de Paște”Cât priveşte valorificarea produselor în actualul context pandemic, asociaţia nu se poate implica direct în comercializare, dar le-a transmis membrilor săi informaţii despre unele oportunităţi, precum şi despre anumite pericole.

„Samsarii au încercat insistent să profite de contextul pandemiei şi, în perioada pascală, au răspândit informaţii precum că nu va fi permisă vânzarea mieilor, oferindu-le crescătorilor preţuri extrem de mici, de 8-9 lei/kg. Am încercat să oprim aceste acţiuni, punându-le la dispoziţie tuturor crescătorilor informaţiile corecte. Personal, am vândut prin comenzi, la preţurile din anii trecuţi, adică 20-25 lei/kg în carcasă şi 13-15 lei/kg în viu. Volumul a fost mai mic cu aproximativ 30-40%, din cauza restricţiilor de circulaţie şi a scăderii puterii de cumpărare. La finalul lunii mai, sperăm să livrăm către arabi. De aceea, nu regret valorificarea slabă a mieilor, de Paște”, arăta fermierul nemţean.

Asociația Județeană a Crescătorilor de Ovine și Caprine ”Miorița” din județul Neamț include aproximativ 160 de membri, cărora le asigură inclusiv controlul oficial al producţiei, crotalii și tratamente pentru animale.

Ioan Crăciun, preşedinte ACOC “Mioriţa” Neamţ: “Ca o măsură a dezastrului determinat de secetă, dacă la mijlocul lui aprilie grâul trebuia să fie până la brâu, am văzut că abia se înălțase de-o şchioapă. Va fi un an deosebit de greu, dar mergem mai departe şi ne străduim să facem tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a obţine producţii”.

59

Oierii care au rămas cu mieii nevânduţi de Paşti au totuşi o alternativă! O puteţi afla de AICI!

Premieră Mecanica Ceahlău - noi lansări de utilajeFerma 08 mai 2020

60

Anul 2020 a început în forţă pentru producătorul român de utilaje Mecanica Ceahlău.

Astfel, cu ocazia participării la târgul Agraria de la Jucu, compania anunţă o nouă lansare de utilaje, ce vor fi expuse în premieră: maşini de erbicidat şi atomizoare realizate integral în fabrica de la Piatra Neamţ.

Noile echipamente sunt destinate administrării erbicidelor şi insecto-fungicidelor în culturile de câmp, sunt utilizate în fermele vegetale şi în plantaţiile horticole, inclusiv pentru cultura cartofului. Utilajele respective se clasifică astfel:

• Gama CLASIC cuprinde echipamente de erbicidat purtate, cu o capacitate între 600 şi 1000 litri, cu rampe ce au lăţimi de lucru cuprinse între 12 şi 24 m, reglabile mecanic sau hidraulic.

• Gama PRIMA a fost proiectată pentru fermele vegetale unde este nevoie de o maşină rapidă. Sunt echipamente tractate, cu o construcţie versatilă ce permite evitarea obstacolelor, având o bună adaptibilitate la parcelele cu forme neregulate, dar şi o autonomie mare datorită rezervoarelor de 2400 sau 3500 litri. Sunt echipate cu rampe cu lăţimi de lucru cuprinse între 18 şi 24 metri, acţionate complet hidraulic.

• Atomizoarele sunt potrivite pentru tractoarele cu puteri între 40 şi 80 CP, tractate, au o capacitate de 2000 litri şi ventilator axial. Sunt destinate tratamentelor specifice din livezi, podgorii de deal şi de câmpie, grădini, sere şi zone împădurite, pentru distrugerea plantelor şi a buruienilor nedorite.

Cele mai noi semănători din portofoliuPe lângă noile echipamente de erbicidat expuse la târg, va fi prezentă şi cea mai nouă gamă de semănători din portofoliul companiei.Lansarea la târgul IndAgra 2019 a noii game complet nouă de semănători pentru plante prăşitoare şi păioase a fost un real succes, iar echipa a început livrările în toată ţara. Astfel, fermierii vor avea la lucru în campania de primăvară cele mai noi semănători de plante prăşitoare de la Mecanica Ceahlău.

61

Noua gamă de semănători se remarcă prin performanţe excelente în teren, design de top şi preţuri de achiziţie super-competitive. Semănătorile sunt clasificate astfel:

• Gama Phoenix cuprinde două modele, pe 6 şi 8 rânduri, este echipată cu brăzdare dublu disc, buncăre de îngrăşământ din plastic cu capacitate de 300 litri şi transmisie centralizată cu cutie de viteze. Secţia de semănat este montată pe sistem paralelogram, ceea ce permite o copiere cât mai fidelă a terenului, iar greutatea redusă permite folosirea unui tractor de putere mai mică.

• Gama Safir cuprinde două modele, pe 6 şi 8 rânduri, şi este echipată cu brăzdare dublu disc cu diametrul de 370 mm pentru seminţe şi 315 mm pentru îngrăşământ; transmisia la echipamentul de fertilizare se realizează direct de la roata de antrenare (cu roţi de lanţ, pentru o schimbare rapidă a vitezelor de semănat); adâncimea de lucru este reglabilă continuu de la 2 la 8 cm, cu două roţi de nivel, de o parte şi de alta a brăzdarului dublu disc; secţia de semănat este cu presiune variabilă la sol. Opţional pot fi echipate cu roţi Pro, calculator pentru controlul semănatului şi echipament pentru administrat îngrăşământ microgranulat.

• Gama PERLA pe 6 rânduri se remarcă prin roţi de copiere dotate cu răzuitori, cutie de viteze în baie de ulei şi secţie de semănat cu presiune variabilă la sol montată pe sistem paralelogram.

Echipamentele sunt disponibile pentru achiziţie, fiind expuse în showroom-urile Mecanica Ceahlău - Piatra Neamţ, Timişoara şi Mureş, precum şi în showroom-urile partenerilor companiei.

Text şi foto: MECANICA CEAHLĂU

Articol publicat în revista Ferma nr. 5/254 (ediţia 15-31 martie 2020)

INDUSTRIE ALIMENTARA

62

Compania de morărit şi panificaţie Mopan Suceava a ajuns la afaceri de 90 mil. lei în 2019, plus 15%, şi un profit de 7,3 mil. lei, dublu faţă de 2018. Compania a avut un număr mediu de 713 angajaţi în 2019 Florentina Niţu 08.05.2020,

În 2020, compania investeşte în extinderea capacităţii de producţie a produselor de panificaţie a unităţii din Suceava, prin achiziţionarea de utilaje noi

Mopan Suceava, companie cu activităţi de morărit şi panificaţie, deţinută de Elena Coman (90%) şi Aurelia Ţocu (10%), a ajuns la o cifră de afaceri de 90 de milioane de lei în 2019, în creştere cu 15% comparativ cu 2018, şi la un profit de 7,3 milioane de lei, dublu faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe. 

Compania a avut un număr mediu de 713 angajaţi în 2019, iar anul acesta, în contextul pandemiei de COVID-19, a solicitat eliberarea unui certificat pentru situaţii de urgenţă de tip 1, ce se acordă pentru întreruperea totală sau parţială a activităţii în perioada stării de urgenţă, potrivit Confidas.ro, platformă de analiză financiară a companiilor.

 RomaniaFunctioneaza. La Moara Cibinului se munceste in trei schimburi pe zi!Agrostandard | 7 May, 2020

In Moara Cibinului – Sibiu din Grupul Boromir, intra si ies in fiecare an cel putin 100.000 de tone de produse. Astazi, in plina criza si situatie de urgenta, se lucreaza in trei schimburi de peste 150 de oameni zi de zi, comenzile fiind cu peste 30% mai mari decat in perioadele precedente. Directorul general al acestui mastodont de productie, Mircea Ureche, este un conducator cu experienta mare si personalitate particulara. Patriot roman, emigrat de la Valcea la Sibiu in tinerete. Afirma cu tarie ca painea merita un

63

alt loc si un alt discurs public.

Ce spune Mircea Ureche?

– Pretul painii trebuie marit si adus la valoarea lui reala. Pretul corect sporeste calitatea painii.– Un om mananca paine de aproximativ 25 de lei pe luna. Un alt om plateste acelasi pret pentru un pachet de tigari pe zi!– Daca marim cu 50 de bani pretul painii, toata lumea este scandalizata. Dar nimeni nu se mai apleaca sa ridice o moneda de 50 de bani de pe jos.

– Painea este cea care plateste munca intregului lant de productie timp de un an de zile cel putin, pana la momentul in care ea ajunge pe masa omului– Securitatea alimentara presupune investitii, iar painea de calitate trebuie sa aiba pretul real! Sursa: FoodBiz

COVID-19 transformă concursul de vinuri VINARIUM în TELEVINARIUM. O premieră mondială mai 8, 2020 Vinul.ro

Concursul românesc de vinuri internaționale cu cel mai mare număr de probe înscrise anual, VINARIUM, va avea loc – în premieră mondială – de la distanță. Anunțul a fost făcut de către organizatori “având în vedere situația creată de pandemia de coronavirus, ținând cont de noile reguli de distanțare socială, înregistrând incertitudinile privind deplasările și întrunirile, constatând impasul în care se află producătorii de vin și nevoia acestora de a reveni în atenția consumatorilor, luând act de amânarile și progrămarile concursurilor internaționale către ultima parte a anului, evaluând acțiunile compensatorii mediocre ale tuturor guvernelor pentru sectorul vitivinicol, considerat de

64

acestea ca neprioritar, și acceptând valabilitatea noilor tipuri de actiuni intermediate de tehnologie”.

Organizatorii au arătat, într-un comunicat dat publicității la București, că au luat decizia “în baza statutului propriu al Asociației, a regulamentului OIV și VINOFED, cu respectarea normelor uzuale dar și a celor suplimentare, subsumate combaterii epidemiei, fiind asigurați de profesionalismul fiecărui jurat (…), convinși fiind că Organizațiile internaționale, autoritățile naționale, presa și publicul vor accepta racordarea la noile tehnologii ca soluție pentru depășirea impasului global”.

Cum se vor desfășura degustările?

Probele trimise de către cramele participante vor fi recepționate la Organizatori, fiecare probă va primi număr de pivniță unic, toate probele se vor ordona după tip, an de producție, rest zaharuri, componentă aromatică, conform Anexa 1 OIV. Se vor ordona probele pentru jurizare pe zile, comisii și serii, iar jurizarea se va face cu probele secretizate, conform Regulamentului OIV. Aceste probe vor fi transvazate în recipiente individuale pentru fiecare evaluator, în cadrul unui institut de profil și sub supraveghere, și vor fi trimise prin curier expres, în recipiente de 100 ml, la adresele juraților desemnați pentru fiecare comisie – care vor nota vinurile cu ajutorul aplicației specifice. Evaluarea propriu-zisă se va realiza după tipicul obișnuit la astfel de competiții iar întregul proces va fi monitorizat și înregistrat video, pentru asigurarea conformității cu regulamentul.

Dan Balaban, DAVINO: văd o creștere a costurilor la nivel mondial, nu o ieftinire! Nu mai exclud discuțiile cu marele retail, dar nu pe brandul fanion mai 8, 2020 Cezar Ioan

Davino – crama care operează cu puțin peste 80 de hectare în Ceptura, Dealu Mare, și care vinde exclusiv către restaurante și magazine specializate – este în general un operator care setează standarde în domeniu. Atât din punct de vedere

65

al calității, cât și din punct de vedere al strategiilor comerciale și de preț. Acum, de când restaurantele s-au închis, Davino a devenit și un caz de studiat din pricina dependenței de canalul HoReCa. Am stat de vorbă (pe mail) cu co-proprietarul firmei, Dan Balaban (foto stânga, sus, alături de oenologul și partenerul său, Bogdan Costăchescu, în dreapta imaginii), pentru a vedea cum se descurcă acum, ce scenarii are în vedere și cum se raportează la piață în noile condiții. Am vrut să vedem și cât rezistă în aceste condiții.

Retailul mare nu are niște cifre încurajatoare. Dacă se prelungește criza sanitară, vom fi într-o gravă criză financiară

– Cum arată o scurtă caracterizare a momentului actual în business-ul cu vin din România? Văzută de pe poziția Davino, dar și în general vorbind – despre vânzarea și consumul de vin.Situația este foarte grea în momentul de față. HORECA = 0, retailul specializat (magazine specializate, offline & online) pentru noi sunt în ușoară crestere, dar înțeleg de la colegi de-ai mei, producători de vin, că au cam aceleași cifre ca și înainte. Retailul mare, rețelele comerciale – înțeleg de la aceiași colegi ai mei, noi nefiind prezenți pe acest canal de vânzări – nu au niște cifre încurajatoare. Dacă la începutul acestei crize cifrele au fost în oarecare creștere, începând cu aprilie scăderile înțeleg că sunt undeva în zona de minus 30-40% față de martie-aprilie anul trecut. Deci vorbim de o scădere serioasă. Personal, cred că acea creștere inițială s-a datorat mai mult unor calcule proaste făcute de retaileri, aceștia închipuindu-și că dacă lumea va sta acasă va continua să bea ca înainte sau chiar mai mult. Poate așa a părut, dar nu cred că a fost în realitate așa – oamenii nu cred că au avut pe lista de priorități achiziția de vin. Și s-a mai observat un fenomen, glisarea cumpărării către vinuri mai ieftine.

– Ce scenarii vezi posibile pentru următoarele 12 luni?Dacă se încheie criza rapid – adică în această vară – cred că oamenii în câteva luni vor reveni la obiceiurile de consum, cu mențiunea că este posibil ca vinurile mai scumpe să cunoască o scădere a consumului. Dacă apare un al doilea val, cred că nimeni nu poate prevede care va fi situația consumului atunci. Dacă se prelungește criza, cred că revenirea va fi mult mai lentă, oamenii având rezerve în a cumpăra/consuma vinuri, din pierderea apetitului pentru consum și din frica de a nu ne întoarce iarăși la o situație de criză. La acel moment nu vom vorbi doar de o criză sanitară, ci de una gravă financiară.

66

Vinul românesc are nevoie de ajutor – măcar scutiri de taxe! Oaia nu va fi niciodată un ambasador al țării, dar vinul da

– Are vinul românesc nevoie de ajutor? În ce ar consta acest ajutor – sau sistem de factori ajutători – care să facă diferența? Injecții financiare directe în companiile producătoare, sub formă de subvenții? Scutiri de taxe pe salarii, pe proprietate? Preluarea unor cantități sub formă de distilat din vin? Micșorarea / eliminarea TVA-ului? Alte forme?Evident că vinul are nevoie de ajutor, cu toate că nu apare și nici nu cred că o să apară pe lista de priorități a guvernului. Nu poți opri lucrările în vie, asta ar însemna că nu facem vin nici anul următor, nu doar acum. Când vorbesc de lucrări mă gândesc nu numai la costurile cu forța de muncă, ci și la costul cu materialele care trebuie folosite la întreținerea și lucrul viei, cu întreținerea/achiziția utilajelor cu care se muncește etc. Nu mai vorbesc de lipsa acută de bani datorată scăderii vânzărilor, estimez o scădere cu cca 40-60% a cifrei de afaceri a oricărui producător de vinuri în aceste trei luni. Pentru noi, scăderea depășește 80%, fiind prezenți exclusiv pe segmentul HORECA și pe retailul specializat, on line și în magazine fizice specializate.

Dintre măsurile pe care le menționezi tu aici, cred că cel puțin scutiri pe taxele de salarii pentru cei care nu au trimis oamenii în somaj sau disponibilizați, scutiri de taxe, nu neapărat de TVA, dar cele referitoare la impozitul pe profit etc. Evident că și un ajutor financiar direct ar fi binevenit, dar nici nu îndrăznesc să sper la așa ceva. – O întrebare “perturbatoare”: merită să fie salvat acest sector? Dacă ne uităm la cifrele pe care le generează din totalul producției agricole, nu pare chiar o prioritate în perioada asta – în care resursele financiare ale statului vor fi întinse “cum întinde gaia mațu’” – și când vor exista multe alte nevoi care trebuie acoperite financiar.Cred că industria viti-vinicola a fost și este o Cenușăreasă a agriculturii românești. Nu am auzit pe vremea ministrului Daea, dar nici acum, în vremea dlui Oros, cuvântul vin venind din gura dumnealor. Am auzit de toate ramurile agriculturii, dar nu de vin. Curios, nu? În condițiile în care suntem pe locul 5 în Europa și 11 în lume. Spuneți-mi cu ce industrie mai suntem pe locurile astea în lume/Europa? Poate că suntem, dar nu am auzit până acum. Singura industrie capabilă în România să absoarbă 99% din fondurile europene alocate ei. Oaia nu va putea fi niciodată un ambasador serios al țării noastre, pe când vinul cu siguranță da.

Suntem cu aproximativ 90% sub anul trecut. Vânzările online nu pot susține o cramă ca Davino

67

– Afectează această criză companiile mici și le avantajează pe cele mari, care au deja prezență semnificativă pe canalele de retail – tradițional sau modern? Evident că micile companii sunt cele mai afectate, dar în actualele condiții nu cred că pot spune că cele mari sunt favorizate – poate doar suferă mai puțin.

– Cum vă pregătiți voi, la Davino, pentru următoarele 12 luni? Dacă vinurile nu mai pleacă din cramă, mai aveți loc și de următoarea recoltă? Dar bani? O să vedem Davino Rezerva sau Domaine Ceptura Rouge în Kaufland etc? O să vă mai păstrați angajații? O să vă mai puteți plăti facturile?Nu se pune problema stocării vinului. În acest moment, 70% dintre vinurile de anul trecut sunt îmbuteliate, cele care nu sunt urmează un traseu ca în fiecare an, de altfel, deci aici nu este o problemă. Lipsa încasarilor este cea mai mare problemă, noi suntem cu cca 90% sub anul trecut. Aceasta este o situație pe care mult timp evident că nu o putem suporta. În niciun caz nu veți vedea brandul Davino în rețele (poate doar vinuri făcute sub alt brand – nr). Asta cel puțin până în vara acestui an, dacă se ridică restricțiile de funcționare a restaurantelor până în iulie inclusiv. Angajații i-am păstrat pe toți, nu avem nicio disponibilizare, plecare în șomaj etc. Așa cum am spus și mai devreme, noi lucrăm la cramă ca și cum nu s-a întâmplat nimic. Evident că dacă nu se termină curând criza, nu vom mai putea funcționa – probabil că dupa septembrie-octombrie vom fi nevoiți să tragem obloanele.

– Vânzările online pot susține în perioada următoare pe linie de plutire cramele de dimensiunile Davino? Pot să le susțină pe toate? Întreb pentru că în ultimele săptămâni au apărut wine shop-uri online cu nemiluita, unele restaurante oferă și vinuri la prețuri “de magazin” în pachetele cu mâncare livrată la domiciliu șamd. Dar întrebarea este: mai există suficient public, suficient consum, pentru vinurile din segmentul produs de astfel de crame?Nu, vânzările online nu pot susține o cramă ca a mea, cel puțin Davino nu poate supraviețui doar cu vânzările online. Cred că nici alte crame nu pot să se bazeze 100% pe online. Am scris la finalul răspunsului anterior cât putem rezista cu actualele rezerve și cu vânzarile realizate în intervalul de acum. Publicul, am mai spus într-un răspuns anterior, cred că și-a pierdut apetitul, sau o parte din apetit, pentru consumul vinurilor premium.

Există public premium în marele retail – dar acesta e și client al magazinelor specializate

– Există public în retail (tradițional și modern) pentru vânzarea de vinuri premium? Există cu siguranță public și pentru vinuri premium, dar cu certitudine acești oameni sunt în general clienți ai magazinelor specializate și on-line.

68

– Se vor ieftini vinurile “entry”? Dar cele premium și peste premium?Nu văd o ieftinire în viitorul apropiat neapărat. În niciun caz o ieftinire a vinurilor ieftine. Pe segmentele premium și premium + mă aștept, da, la oarece ieftiniri temporare. Spun temporare pentru că eu cred cu tărie că această criză va duce nu la scăderea prețurilor, în general – și nu mă refer doar la vinuri – ci la o scumpire în general și la o creștere a costurilor la nivel mondial.

– Oare e momentul pentru o “altă logică” în relația dintre cramele mici și retailul cel mare? Dacă da, cum ar trebui să arate acest “New Deal”?Cramele mici sunt în retailul mare, cele mai multe, din câte știu. Și, din câte înțeleg, cu succes. Și eu voi privi cu mai mult interes de acum retailul. Este o piață pe care nu o mai pot ignora. Cu ce branduri? Dacă aceleași ca în HORECA? Nu cred. Dar de acum înainte nu mai exclud discuții cu acest canal.

Vinul şi românul Liliana SIME 08 mai 2020 - Vinul alb conduce în clasamentul preferinţelor românilor, susţine cel mai recent studiu prezentat de Grigore Samoilă, reprezentat al companiei Nielsen România, la cea de-a doua ediţie a Conferinţei Viticulturii Româneşti - VITICON 2020.

Evenimentul a fost organizat pe 24 februarie a.c., la Poiana Braşov, de către Agricover, unul dintre principalii jucători din agribusinessul românesc.

„Pe locul 1 în preferinţele românilor este vinul alb, cu o cotă de piaţă majoritară”, a spus Grigore Samoilă. El a adăugat că se observă un transfer de cotă de piaţă dinspre vinul roşu spre cel roze. ”Vinul roze are un preţ mediu cu 38% peste piaţă. Este un vin care va aduce mai multă valoare decât vinul alb”, a mai spus Samoilă.

Harta preferinţelor de consum

Cum arată harta României în funcţie de gustul vinului şi de culoarea vinului preferate de românii din fiecare regiune?• Regiunea Nord-Vest, care include judeţele Satu Mare, Bihor, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Cluj: 41% preferă vinul demidulce, 31% vinul

69

demisec, 20% pe cel sec şi doar 8% vinul dulce. După culoarea vinului: 49% preferă alb, 39% roşu şi 12% roze.• Regiunea Vest, judeţele Arad, Timiş, Hunedoara şi Caraş-Severin: 39% preferă vinul demidulce, 29% vinul demisec, 22% pe cel sec şi doar 10% vinul dulce. După culoarea vinului: 48% alb, 41% roşu, 11% roze.• Regiunea Sud-Vest, judeţele Gorj, Mehedinţi, Vâlcea, Dolj şi Olt: 43% preferă vinul demisec, 42% vinul demidulce, 11% vinul sec şi doar 4% vinul dulce. După culoarea vinului: 60% alb, 31% roşu, 9% roze.• Regiunea Sud, judeţele Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa şi Teleorman: 44% preferă vinul demisec, 40% pe cel demidulce, 12% vinul sec şi doar 4% pe cel dulce. După culoarea vinului: 66% alb, 23% roşu, 11% roze.• Bucureşti, Ifov: 43% preferă vinul demisec, 30% pe cel demidulce, 23% pe cel sec şi doar 4% au preferinţă pentru vinul dulce. După culoarea vinului: 57% alb, 25% roşu, 18% roze.• Regiunea Sud-Est, judeţele Galaţi, Buzău, Brăila, Constanţa, Tulcea, Vrancea: 43% preferă vinul demidulce, 41% demisec, 11% sec şi 5% dulce. După culoarea vinului: 63% alb, 26% roşu, 10% roze.• Regiunea Centrală, judeţele Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu şi Alba: 45% vinul demidulce, 33% demisec, 16% sec şi doar 5% vinul dulce. După culoarea vinului: 57% alb, 32% roşu şi 10% roze.• Regiunea Nord-Est, judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Vaslui, Suceava şi Neamţ: 56% preferă vinul demidulce, 30% demisec, 9% sec şi 5% dulce. După culoarea vinului: 72% alb, 20% roşu şi 9% roze.

După cum se observă, preferinţele diferă de la o regiune la alta, iar distribuitorii de vinuri trebuie să ţină seama de afinităţile locale.

70

Click pe poza pentru galerie!Cum este preţuit vinul scump?Datele de retail auditate de Nielsen relevă că doar 25% dintre români sunt siguri că un vin scump îşi merită preţul, 32% dintre consumatori aleg un vin mai scump doar atunci când se întâlnesc cu colegii de muncă, iar 30% atunci când sărbătoresc un eveniment important, aniversare sau promovare.În preferinţele de consum, vinul câştigă teren în faţa berii şi a băturilor alcoolice tradiţionale cu 13% în 2019, faţă de 12% în 2018 şi în 2017. În 2019, vinul alb a fost prima alegere a consumatorilor, iar vinul roşu a pierdut volume importante în favoarea rose-ului. În continuare, vinul demidulce este favoritul consumatorilor la nivelul total al pieţei, inclusiv mass-market, însă s-a conturat o creştere semnificativă şi pentru vinul sec.În ceea ce priveşte ambalajul, piaţa este dominată de cel din sticlă, iar cantitatea preferată în România este de 0,75 litri.

Subiecte în dezbatere la VITICON 2020VITICON 2020 a reunit peste 180 dintre cei mai performanţi viti-vinicultori, alături de specialişti şi reprezentanţi ai celor mai mari companii producătoare de tehnologii şi soluţii integrate pentru protecţia plantelor.Pe parcursul celor două sesiuni de discuţii moderate de către Cătălin Păduraru, expert pe piaţa de vin şi preşedinte VINARIUM International Wine Contest, au fost discutate schimbările aduse de reforma Politică Agricolă Comună (PAC) în sectorul viticol, tendinţele pieţei la nivel naţional şi european, dinamica pieţei de vin în România, cele mai inovatoare tehnologii pentru creşterea productivităţii şi, nu în ultimul rând, au fost prezentate soluţiile specializate de finanţare şi de creştere a producţiei pentru un sector viticol competitiv.”Am convingerea că autorităţile vor înţelege şi vor sprijini concretizarea demersurilor noastre pentru a putea afirma cu mândrie că pe acest teritoriu se produce vin - din VITIS VINIFERA - încă de acum 7.000 de ani”, a declarat Cătălin Păduraru.

71

DOUĂ DECENII DE BUSINESS ÎN ROMÂNIA„Agricover împlineşte 20 de ani”, a anunţat Ghiţă Pinca, Agribusiness General Manager Agricover (foto). El a adăugat că Agricover deserveşte peste 10.000 de hectare de viţă-de-vie la nivel naţional, respectiv cele mai mari centre viticole.Cele mai importante companii de tehnologii din agribusiness, Adama, Bayer, Corteva, Intermag, Summit Agro au vorbit la VITICON 2020 despre soluţiile eficiente de scădere a costurilor de producţie la hectar şi despre cele mai noi şi performante tratamente pentru cultura de viţă-de-vie.Agricover SA este subsidiară a Agricover Holding - principalul jucător din agribusinessul românesc, cu o activitate de peste 20 ani în acest domeniu. Din Holding mai fac parte Abatorul Periş SA, entitate nou înfiinţată în aprilie 2019 în scopul derulării operaţiunilor de Agri-Food din cadrul grupului, şi Agricover Credit IFN S.A., prin care se derulează activitatea de Agri-Finance.

 

VINUL PREMIAT LA VITICON 2020Participanţii VITICON 2020 au degustat vinuri din mai multe regiuni ale ţării şi l-au ales pe cel câştigător. Vinul care a luat nota maximă provine din Crama Ur din Bihor, o afacere de familie condusă de tată şi fiu, Ur Sigismund şi Ur Zsigmond. Un vin neîmbuteliat, servit la carafă, dar cu un buchet care i-

72

a cucerit rapid pe toţi. Podgoria Sântimreu a familiei Ur are 37 ha cu viţă-de-vie, din care 26,65 ha este plantaţie nouă, din anul 2012. „Străbunicul meu se ocupa de viticultură aici la Sântimreu (comuna Sălard), o aşezare cu un sol deosebit, cea mai renumită zonă viticolă din Bihor. În 1998, am început să lucrăm via, să producem şi să comercializăm vin. Pasiunea familiei a devenit o afacere”, spune Ur Sigismund.Premiul oferit familiei Ur de către Agricover, organizatorul evenimentului, este o excursie pe Drumul Vinului, în Franţa.Articol publicat în revista Ferma nr. 5/254 (ediţia 15-31 martie 2020)

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Mega Image intră pe piaţa din Oradea cu un prim magazin de proximitate şi are în plan alte două unităţi până la finele anului Roxana Rosu 08.05.2020,

Mega Image a deschis primul magazin din Oradea şi vrea să adauge încă două până la finele anului, continuând strategia de extindere în noi oraşe din România.

“Venim alături de comunitatea din Oradea într-o perioadă în care credem că este important să continuăm să investim, atât în dezvoltare, cât şi în producătorii locali care au nevoie de susţinere mai mult decât oricând. Oferim astfel o sortimentaţie completă de produse prin parteneriate strategice cu producători români, din întreaga ţară, dar şi din regiune, alături de produse internaţionale cu specific, care vor face o diferenţă la cumpărături,” afirmă Mircea Moga, CEO Mega Image.

Retailerul a încheiat parteneriate cu o serie de producători locali pentru diferite categorii de produse precum panificaţie (Dorbob, Brutăria Mădăras, Panificaţie Felix), prăjituri (Scala, Bunexim), ouă (Avivest), mezeluri (Szekely Falat), bere (CsikiSor).

  Cum a evoluat consumul de bunuri FMCG în ultimele patru luni. Goana după cumpărături de la jumătatea lunii martie, cu creşteri de vânzări de 80%, a ajuns o amintire. În următoarea lună avansul a fost de doar 7-15% Cristina Roşca 08.05.2020,

73

♦ Vânzările de bunuri de larg consum, respectiv alimente, produse de îngrijire personală şi a locuinţei, au crescut cu 22% în primele 16 săptămâni din 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior ♦ Ritmul este de două ori mai rapid faţă cel înregistrat la începutul de an 2019 comparativ cu primele 16 săptămâni din 2018 ♦ Creşterea e susţinută de efervescenţa din comerţul alimentar în primele săptămâni de la instaurarea stării de urgenţă.

Măsurile luate de autorităţi în luna martie pentru a asigura distanţarea socială şi limitarea mişcării populaţiei s-au resimţit în consumul privat, mai exact, în perioada 9-15 martie vânzările de bunuri de larg consum au înregistrat o creştere de 79% comparativ cu aceeaşi săptămână a anului anterior. Acesta a fost un nivel maxim de creştere atins în acest an, avansul fiind susţinut de o efervescenţă a cumpărăturilor, românii optând în acea perioadă pentru a face provizii ce urma să le asigure supravieţuirea la domiciliu pentru o mai lungă perioadă de timp.

În săptămâna ce a urmat - 16-22 martie - avansul s-a temperat la aproape jumătate (39%), pentru ca apoi ritmul să revină în sfera uzuală. Astfel, datele companiei de cercetare de piaţă Retail Zoom arată că încă din ultima săptămână din martie apetitul de cumpărături al românilor a revenit la normal, postând rate de creştere similare celor dintr-o perioadă normală, anterioară pandemiei. Mai exact, în următoarele patru săptămâni - până la jumătatea lunii aprilie, cele mai recente date - ritmul a variat între 7 şi 15%. Astfel, nici măcar sărbătorile pascale nu au reuşit să îi determine pe români să îşi deschidă foarte mult buzunarele.

ECONOMIE

Coronavirus. Românii s-au înghesuit să cumpere alcool și tutun în pandemie, magazinele au mărit prețurile 2 ore în urmă Andrei Luca Popescu

74

Românii s-au înghesuit la cumpărături în perioada pandemiei de coronavirus, iar magazinele au crescut prețurile.Apetitul pentru cumpărături în lunile pandemiei se vede în vânzările marilor magazine. În starea de urgență, s-a cumpărat mai mult alcool decât de Revelion, iar vânzările de spirt, drojdie sau dezinfectant au explodat. Nici magazinele nu au stat degeaba și cresc prețurile constant, uneori și cu 30%.

Vânzările marilor lanțuri de magazine au explodat în lunile pandemiei de coronavirus, față de anul trecut, iar cifrele arată exact momentele în care cei mai mulți români s-au dus să cumpere masiv. Restricțiile impuse de autorități pentru a limita pandemia de coronavirus au modificat și comportamentul de cumpărare al românilor.

Spre exemplu, creșterea tradițională a vânzărilor dinainte de Paște a fost anul acesta la jumătate față de anul trecut, arată un raport al Retail Zoom, care centralizează datele din peste 3.000 de magazine, printre care lanțuri mari precum Mega Image, Cora, Profi, Lidl, Carrefour, Penny sau Metro. Motivul: cei mai mulți cumpărători își făcuseră deja proviziile de alimente din timp, încă din martie. Primele cazuri de Covid-19 descoperite în România coincid cu o creștere a vânzărilor de 30% în magazine, arată raportul Retail Zoom. Decretarea stării de urgență din cauza pandemiei de coronavirus a făcut să explodeze vânzările în magazine, atât la produse alimentare, cât și la cele de îngrijire personală sau a casei.

În săptămâna dinainte de 16 martie, când președintele Klaus Iohannis a anunțat că introduce starea de urgență, vânzările au crescut cu 76% față de perioada similară din 2019. Și în prima săptămână din starea de urgență, românii s-au înghesuit la cumpărături în magazine, înregistrându-se o creștere de 39% față de săptămâna similară din 2019. În săptămânile următoare cumpărăturile au fost într-un trend normal, apoi cele două săptămâni dinainte de Paște au adus vânzări cu 15% mai mari față de 2019.

Un trend interesant al cumpărăturilor în perioada pandemiei, arată raportul citat, este că românii s-au îndreptat mai mult către magazinele mici, de proximitate, unde vânzările au crescut cu 25% față de 2019, decât către marile supermarketuri, unde vânzările au luat un avânt de doar 16% în primele trei luni din 2020.

Ce s-a cumpărat cel mai mult

În prima lună a stării de urgență, de pe 16 martie până de Paște, cea mai mare creștere au înregistrat-o băuturile alcoolice, cu 37%. Raportul Retail Zoom arată că înainte de Paște, românii au cumpărat mai mult alcool decât de

75

Revelion: cu 80% mai multă bere, cu 39% mai mult vin și cu 69% mai multă sangria.

După alcool, au urmat produsele din tutun, unde vânzările au crescut cu 25% față de 2019, în luna similară.

Și cifrele Institutului Național de Statistică arată că în primul trimestru din 2020, vânzările de alcool și tutun la nivel național au înregistrat cea mai mare creștere, de aproape 15%.

Dintre alimente, în primele două săptămâni din aprilie, înainte de Paște, cele mai mari creșteri de vânzări le-au avut ouăle (86%), untul (65%), smântâna (53%) laptele (42%),

În schimb, vânzările de produse de îngrijire personală au scăzut în prima lună a stării de urgență, până la Paște. Cea mai mare scădere au avut-o produsele de înfrumusețare, cu 55%. Au mai scăzut vânzările la pește, fructe și legume congelate sau produsele pentru bebeluși.

Cele două săptămâni dinainte de Paște au adus scăderi față de perioada similară din 2019, la vânzările de hârtie igienică (15%), deodorante (26%) sau produse de machiaj (62%). Au crescut însă vânzările de săpun (49%) și de produse pentru îngrijirea corpului (24%).

Produsele care s-au vândut în cantități record au fost însă cele determinate direct de prevenirea îmbolnăvirii cu noul coronavirus: în cele trei săptămâni dinainte de Paște, în starea de urgență, vânzările de alcool pur au crescut cu o medie de 235% față de perioada similară din 2019, cele de drojdie cu o medie de 142%, cele de dezinfectant pentru mâini au crescut cu o medie de 1.104%, iar cele de șervețele umede cu 283%.

Magazinele au crescut prețurile constant și nu se vor opri

Prețurile sunt în creștere continuă de la începutul anului. Media variază între 5% și 30% la peste 90 de categorii de produse monitorizate. La alimente, prețurile au crescut în medie cu 6,4% față de 2019.

„Anul acesta creșterile de prețuri sunt provocate și de impactul pandemiei, nu doar de frenezia cumpărăturilor de sărbători. Spre deosebire însă de anii anteriori, când se observa o buclă de creșteri de preț specifică aglomerării de sărbători, generată preponderent de abundența produselor premium sau de creșteri de preț temporare, acum ne așteptăm ca apogeul creșterilor de preț să

76

nu fi atins încă punctul culminant la categoriile monitorizate”, arată raportul Retail Zoom.

Cele mai mari scumpiri au avut loc, în primul trimestru 2020 față de perioada similară 2019, la conservanții pentru legume și fructe (136%), dizolvantul pentru lac de unghii (74%), scutece pentru adulți (51%). Carnea și peștele s-au scumpit cu 16%, iar mezelurile cu 17%.

Vânzările au explodat și în online

Cumpărăturile nealimentare s-au făcut mai ales în online, în vremea pandemiei.

Platforma de e-commerce MerchantPro, care găzduiește aproape 1.500 de magazine online, arată într-un comunicat de presă că în luna aprilie, numărul tranzacțiilor online făcute în magazinele virtuale a crescut cu 90% față de aprilie 2019, iar valoarea cumpărăturilor s-a dublat.

În aprilie, în magazinele online găzduite de platforma respectivă s-au derulat aproape 250.000 de tranzacții.

Cumpărătorii online și-au modificat comportamentul, oferind de trei ori mai multe opinii despre cumpărăturile făcute, în perioada martie-aprilie 2020, față de anul trecut, conform platformei Trusted.ro.INS: Cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul în luna martie 2020 meatmilk  8 mai 2020

După cum relevă ultimul raport emis de INS, în luna martie 2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de luna precedentă ca serie brută cu 5,0%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scăzut cu 3,6%.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut atât ca serie brută cu 3,9% cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 4,1%.

În perioada 1.I-31.III.2020, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) a crescut faţă de perioada 1.I-31.III.2019 atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 9,4%, respectiv cu 7,5%.

77

Martie 2020 comparativ cu februarie 2020

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna martie 2020, comparativ cu luna precedentă, a crescut pe ansamblu cu 5,0% datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+12,3%) și la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+1,9%). Scăderi s-au înregistrat la vânzările de produse nealimentare (-0,6%).

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna martie 2020, comparativ cu luna precedentă a scăzut pe ansamblu cu 3,6% ca urmare a scăderilor înregistrate la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-11,5%) și la vânzările de produse nealimentare (-6,7%). Vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun au crescut cu 2,6%.

Martie 2020 comparativ cu martie 2019

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna martie 2020, comparativ cu luna martie 2019 a înregistrat o creştere cu 3,9% datorită creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+17,4%).

Scăderi s-au înregistrat la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (-8,3%) şi la vânzările de produse nealimentare (-1,6%).

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna martie 2020, comparativ cu luna martie 2019 a înregistrat o creştere cu 4,1% datorită creşterilor înregistrate la vânzările 3/4 de produse alimentare, băuturi şi tutun (+15,1%).

 Vânzările de produse nealimentare au rămas la acelaşi nivel. Comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate a scăzut cu 8,8%.

Perioada 1.I-31.III.2020 comparativ cu perioada 1.I-31.III.2019

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în perioada 1.I-31.III.2020, comparativ cu perioada 1.I-31.III.2019 a înregistrat o creştere cu 9,4% datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+14,6%),

78

vânzărilor de produse nealimentare (+7,5%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+3,7%).

Volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în perioada 1.I-31.III.2020, comparativ cu perioada 1.I-31.III.2019, a înregistrat o creştere cu 7,5% datorită creşterii vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (+12,5%), vânzărilor de produse nealimentare (+5,7%) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+2,4%).

Ritm susținut al membrilor AMRCR în acțiunile contra efectelor COVID-19 meatmilk  8 mai 2020

Printr-un comunicat transmis redactiei Meat.Milk Membrii Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR) informeaza ca au continuat proiectele inițiate și derulate în această perioadă pentru a susține lupta contra noului coronavirus. Acțiunile sunt menite să vină în sprijinul autorităţilor şi cadrelor medicale din prima linie, al producătorilor români şi al altor categorii vulnerabile.

Mai jos vă prezentăm acţiunile de sprijin desfășurate recent de către membrii AMRCR:

Sprijin prin Banca pentru Alimente pentru persoanele aflate în dificultate

PENNY continuă eforturile de susținere a persoanelor aflate în dificultate prin distribuția de produse alimentare și de igienă celor care au cea mai mare nevoie de ele. În calitate de partener al Băncii pentru Alimente, PENNY a contribuit la asigurarea produselor necesare acoperirii nevoilor de bază pentru peste 200 de familii din București, Ploiești, Buzău, urmând ca alte 150 de familii din Arad, Oradea, Timișoara, Lugoj să beneficieze de acestea. Astfel,

79

produse în valoare de peste 50.000 euro sunt puse la dispoziția rețelei Băncii pentru Alimente pentru a distribui cele necesare traiului zilnic persoanelor cu dizabilități și din medii defavorizate.

În calitate de partener al Băncii pentru Alimente, care funcționează după principiile Federației Europene a Băncilor pentru Alimente, PENNY contribuie la susținerea persoanelor din comunitățile dezavantajate aflate în dificultate în această perioadă.

Astfel, produsele ajung la familiile care se află în grija asociațiilor „Ridică-te și umblă!“, Down Plus București Asociația și Asociația Distroficilor Muscular din România, membre ale Consiliului Național al Dizabilității din România, dar și a altor organizații care ajută persoanele cu dizabilități: Motivation, Alternativa 2003, NANE, Organizația Suedeză, CONIL, Joubile etc.

Finanțare pentru un robot de dezinfecție ce va fi donat Spitalului Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava

KAUFLAND România continuă să fie alături de cadrele medicale din unitățile spitalicești unde sunt tratați pacienți cu coronavirus. În cadrul acestor acțiuni, KAUFLAND finanțează producția unui robot de dezinfecție cu ajutorul radiației UV-C realizat de laboratorul de cercetare și dezvoltare Modulab din București, care va fi donat către Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” din Suceava.

Din punct de vedere tehnic, robotul MUV este un sterilizator mobil care omoară bacterii și virusuri printr-o tehnologie folosită deja pe plan mondial – iradierea germicidă prin ultraviolet.

Radiația UV-C este cea mai eficientă metodă de neutralizare diferitelor tipuri de microorganisme patogene, fiind eficientă și împotriva virusului COVID-19. Robotul MUV Smart creat de Modulab are o putere mare de sterilizare, nu expune operatorii umani și poate naviga spații complexe evitând coliziunile, poate detecta prezența oamenilor pentru a-și dezactiva lămpile și poate fi supravegheat și controlat de la distanță, cu ajutorul unei aplicații Android.

A doua unitate de suport medical, predată autorităților locale din Cluj

AUCHAN, cu sprijinul autorităților locale din Cluj și a mediului de afaceri, a finalizat săptămâna aceasta amenajarea Unității de Suport Medical Cluj Sala Polivalentă. Pentru Auchan, aceasta este cea de-a doua unitate de suport medical predată autorităților locale, după ce, la finalul lunii aprilie, împreună cu Leroy Merlin, a inițiat organizarea unui centru similar și în Capitală.

80

În cele două săptămâni de la inițierea proiectului de la Cluj, peste 40 de companii și ONG-uri au răspuns apelului de implicare și au oferit produse, servicii, forță de muncă sau sprijin material pentru a echipa centrul de spitalizare în cel mai scurt timp. Datorită eforturilor acestora, spațiul acomodează în prezent 358 de paturi, zone de luat masa pentru cadre medicale și zonă de tratament.

Unitatea de Suport Medical Cluj Sala Polivalentă a fost predată autorităților locale miercuri, 6 mai, în cadrul unui eveniment oficial în prezența domnului Mircea Abrudean, prefectul județului Cluj, domnului primar Emil Boc, domnului inspector șef,  general de brigadă – ISU,  Ion Moldovan și domnului doctor epidemiolog Alexandru Coman, reprezentant al DSP Cluj. Logistica pusă la dispoziție în Unitatea de Suport Medical Cluj Sala Polivalentă va rămâne în proprietatea ISU Cluj.

Prânz livrat zilnic cadrelor medicale de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța

Personalul medical al Spitalului Clinic de Boli Infecțioase din Constanța, unul dintre județele cele mai afectate de pandemie, nu prea are timp să se gândească la mâncare. În lupta zilnică pentru viață rareori este loc pentru un prânz adevărat.

Pentru că și salvatorii noștri au nevoie de noi, ONG-ul Dăruiește Aripi, voluntarii din echipa hipermarketului CORA Brătianu din Constanța, și compania Black Cab le-au livrat zilnic, la spital, prânzul cald. Acțiunea s-a derulat toată luna aprilie.

Alimente pentru veteranii de război și văduvele acestora oferite de Mega Image

Mega Image continuă implicarea în comunitățile care au cea mai mare nevoie în această perioadă, persoanele în vârstă, expuse unui risc crescut de infecție cu noul coronavirus. Împreună cu Ministerul Apărării Naționale, cu sprijinul militarilor din Batalionul 1 CIMIC București, Mega Image a oferit peste 500 de pachete cu alimente de strictă necesitate pentru veteranii de război și văduvele acestora din București, Iași, Dolj și Mehedinți. O acțiune de ajutorare pentru cei care au scris istoria țării.

Între 5.000 și 10.000 de pacienți și personal medical vor putea beneficia de donațiile IKEA

IKEA România continuă să fie alături de persoanele afectate de pandemia COVID-19. Pe lângă donațiile directe către spitalele care au solicitat sprijin, IKEA România a dezvoltat parteneriate cu asociații și autorități locale. Între

81

5.000 și 10.000 de pacienți infectați cu noul coronavirus și personal medical vor putea beneficia în următoarele luni de donațiile în produse de peste 800.000 de lei făcute în intreaga țară.

În parteneriat cu Asociația Help Autism și DGASPC Sector 3, IKEA a mobilat cinci apartamente din Capitală care vor funcționa ca reședințe temporare pentru 11 medici din linia întâi care tratează pacienți diagnosticați cu noul tip de Coronavirus. Împreuna cu asociațiile Zi de Bine, MagicCamp și Unu și Unu, donații în mobilier și accesorii, atât pentru personalul medical, dar mai ales pentru pacienți, au fost făcute spitalelor din Suceava, Brașov și Maternității Târgoviște. Alte inițiative de sprijin din partea IKEA sunt în derulare.

Donații în echipamente și hrană caldă pentru cadrele medicale din linia întâi

CARREFOUR România rămâne alături de personalul medical și de specialitate implicat în lupta împotriva pandemiei și a achiziționat 20.000 de măști de protecție pentru personalul medical din linia întâi.

Donațiile de până acum pentru spitalele ce tratează pacienții infectați cu coronavirus sunt completate de o nouă donație din partea retailerului, de 20.000 de măști de protecție. Echipamentul de strictă necesitate a fost în această dimineață predat echipelor din Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta și celor de la Direcția de Sănătate Publică București.

Carrefour s-a alăturat unui demers colectiv de susținere, proiectul #dinGRIJA, în cadrul căruia, pe parcursul unei luni, cadrele medicale din Spitalul Colentina București – medici, asistenți și personal de suport au primit zilnic meniuri calde.

Susținere pentru festivalul online SolidarLocal

Brico Dépôt România a fost susţinătorul principal al festivalului online de muzică, SolidarLocal, din data de 1 mai 2020, o inițiativă menită să sprijine lupta cadrelor medicale împotriva pandemiei COVID-19. Peste 40 de artiști și trupe au concertat timp de 12 ore, iar în final, organizatorii au strâns 74.000 de lei care merg către Asociaţia Dăruiește Viață, pentru a ajuta sistemul medical din România.

Organizatorii ne oferă posibilitatea de a urmări concertele în continuare, pe aceeași platformă, www.solidarlocal.ro, tot în baza unui bilet. Banii strânși din vânzarea de bilete vor fi donați în continuare către Asociația Dăruiește Viață. Mai multe detalii, pe pagina de Facebook SolidarLocal.

Meniuri zilnice pregătite ”Din pasiune pentru OAMENI”

82

Din pasiune pentru cei care se îngrijesc de sănătatea și de siguranța tuturor, SELGROS Cash&Carry continuă să sprijine eroii din prima linie de luptă împotriva SARS-CoV-2 cu peste 25.000 de porții de mâncare.

O masă pentru doua persoane. Cand? Last updated mai 7, 2020

Horeca Insight continuă seria evenimentelor online dedicate redeschiderii sau reluării treptate a activității operatorilor din industria ospitalității. Dacă pe perioada de restricții mare parte dintre restaurante, inclusiv cele de fine-dining, au ales să se reinventeze cu anumite compromisuri legate de specific, răbdarea antreprenorilor începe să dea semne că e pe final.

Deși au urmat cu strictețe indicațiile autorităților sau au aplicat măsuri dictate de Organizația Mondială a Sănătății privind prepararea și livrarea alimentelor în condiții de maximă siguranță, un întreg sector economic are privirea ațintită către autorități.

Organizațiile de profil prin reprezentanții lor, profesioniști cu experiență relevantă în industria restaurantelor, au lucrat intens pentru a veni în sprijinul autorităților competente cu sugestii de măsuri de reluare a activății. În acest sens, pe 7 mai a avut loc o primă întâlnire care punctează exact acele zone sensibile unde va trebui acționat prompt. La întâlnirea dintre Daniel Mischie, Președintele Organizaţiei Patronale a Hotelurilor şi Restaurantelor din România – HORA cu Primul Ministru, s-au atins următoarele subiecte, cu promisiunea ca acestea să fie clarificate după 18 mai:

Redeschiderea unităților treptat, iar a teraselor cât mai curând posibil; Menținerea șomajului tehnic până la finalul lunii mai; Acoperirea de către stat a 35 – 45% din salariile plafonate până la finalul

anului; Suspendarea plății impozitului specific pentru anul 2020; Plata taxelor și impozitelor din 2020 în 12 rate egale în 2021; Acordarea de sprijin financiar pentru a susține investițiile în eventuale dotări

necesare pentru siguranța oaspeților; Analiza condițiilor în care se pot adapta chiriile noului context economic.

Horeca Insight consideră că aceste intervenții sunt binevenite și preocuparea pentru viitorul industriei se reflectă în organizarea unui webinar intitulat O masă pentru două persoane. Când?, eveniment online ce va avea loc miercuri  13 mai 2020 de la ora 17, pe platforma Zoom. Ne păstrăm bunele obiceiuri de a invita profesioniști și consultanți a căror părere este consolidată de experiență, dar și o bună cunoaștere a mediul antreprenorial românesc. De

83

data aceasta invitații sunt: Daniel Mischie – CEO City Grup și Președintele Organizaţiei HORA, Radu Dumitrescu – asociat și chef VOILÀ Bistro și Dragoș Panait – Consultant Horeca și owner Red Angus Steakhouse, evident găzduiți virtual de Silvia Ion – managing partner Horeca Insight.

Daniel Mischie este CEO-ul grupului City Grill, dar și cel care și-a asumat să reprezinte sectorul în relația cu Statul Român din postura de Președinte al Organizației HORA. Are deja experiența unei crize economice gestionată °smart° de lanțul de restaurante, dar redeschiderea după izolare aduce în ecuație și factori precum frica, nu doar lipsa banilor. Susține că se numără printre norocoșii care fac ceea ce își doresc în viață, dar realist privind este un profesionist preocupat de soarta unei industrii.

Dragoș Panait are o experiență de peste 10 ani în HoReCa din diferite posturi, fondator și operator de restaurante, dar și consultant. În 2010, a pus bazele restaurantului cu specific american Red Angus Steakhouse, unul dintre cele mai longevive localuri din nișa sa. În ultimele două luni, Red Angus s-a remarcat ca fiind printre primii care au susținut măsuri de responsabilitate socială pentru personalul din linia întâi, iar de curând a lansat propria platformă de livrari.

  Radu Dumitrescu a fost inițial chef în bucătăria de la VOILÀ Bistro, iar din postura de asociat declară că este un loc din care te desprinzi cu greu. Pentru cei care îndrăgesc preparatele localului, Radu a

84

continuat să prepare și să livreze, încercând pe cât posibil, să-și țină în siguranță echipa. Ne așteptăm la un insight valoros din partea celui care a ales conștient să fie parte din locul în care a investit pasiune.

 Așadar, până aflăm când putem rezerva fizic o masă pentru doi sau pentru cât ne vor permite noile reguli de siguranță, vă invităm să vă înscrieți la webinar-ul “O masă pentru doua persoane. Cand?” va fi transmis live prin Zoom, miercuri, 13 mai ora 17, participarea este gratuita iar formularul de inregistrare este aici https://us02web.zoom.us/webinar/register/2115853073911/WN_vd7DDI4eRZauWqFsYq0gWw

Horeca Insight facilitează și susține prin intermediul partenerilor săi – Coca-Cola, Brugal, Unilever Food Solutions, Dr. Oetker Professional, Snick Ambalaje, o serie de webinarii menite să asigure comunicarea între operatorii din industrie și reluarea firească a unor obiceiuri de consum.

DIVERSE

Câţi bani se câştigă din contrabanda cu ţigări. Tir burduşit cu ţigări, depistat de poliţiştii de frontieră din Mehedinţi 8 mai 2020, 17:23deAlexandra

STPF Mehedinţi Poliţiştii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Mehedinţi au descoperit, ascunse în remorca unui autocamion condus de un cetăţean sârb, cantitatea de 110.697 pachete cu ţigări, în valoare de 1.328.364 lei, pe care bărbatul intenţiona să le introducă ilegal în ţară.

În data de 7 mai a.c., la ora 10.15, în Punctul de Trecere a Frontierei Porţile de Fier I, s-a prezentat pentru a intra în ţară cetăţeanul sârb C.N., în vârstă de 51 de ani, la volanul unui autocamion cu remorcă marca Scania, care transporta, conform documentelor de însoţire a mărfii, paleţi cu vată minerală şi cărămidă, din Serbia pentru o societate comercială din România.

Ascunse prin metoda „capac”

”Cu ocazia controlului mijlocului de transport, poliţiştii de frontieră au observat faptul că remorca nu avea aplicat sigiliu vamal, iar în interiorul acesteia au descoperit, ascunse prin metoda „capac”, mai multe cutii de carton ce conţineau ţigări fără timbru fiscal”, spune Corina Moraru, purtătorul de cuvânt al Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Mehedinţi. Persoana în cauză şi ansamblul auto au fost preluate de către poliţiştii de frontieră din

85

cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Mehedinţi, în vederea inventarierii încărcăturii, dosar instrumentat sub coordonarea D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Mehedinţi, în care se efectuează cercetări cu privire la săvârşirea infracţiunii de constituire a unui grup infracţional organizat.

Aproape 200.000 de euro, ridicaţi În continuarea cercetărilor, în baza ordonanţelor de delegare emise de procurorul din cadrul D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Mehedinţi, începând cu ora 14.00, poliţiştii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Mehedinţi au pus în executare patru mandate de percheziţie domiciliară şi patru mandate de percheziţie auto. În urma percheziţiei unuia dintre autoturisme, a fost ridicată în vederea continuării cercetărilor suma de 190.835 euro şi 10.000 de lei, iar proprietarul acestuia, un cetăţean român în vârstă de 42 de ani, din Drobeta Turnu Severin a fost adus cu mandat la sediul instituţiei, pentru cercetări.

FOTO Ţigările confiscate, în curtea Poliţiei de Frontieră Mehedinţi 

În urma inventarierii ţigărilor a rezultat cantitatea totală de 110.697 pachete cu ţigări, diverse mărci. Întreaga cantitate de ţigări, în valoare de 1.328.364 lei, a fost ridicată în vederea confiscării şi continuării cercetărilor de către poliţiştii de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Mehedinţi.

În cauză, cercetările sunt continuate sub coordonarea procurorului de caz D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Mehedinţi, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de contrabandă, iar cei doi bărbaţi, cetăţeanul sârb şi cetăţeanul român, au fost reţinuţi pentru 24 de ore, aceştia urmând să fie prezentaţi judecătorului de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Mehedinţi, cu propunere de arestare preventivă.  

Vameşi din România şi Serbia, implicaţi în contrabanda cu ţigări. Suma uriaşă confiscată de DIICOT 8 mai 2020, 16:04de News.ro

DIICOT a confiscat două pachete din plastic conţinând sumele de 190.835 euro şi 10.000 lei. Mai mulţi lucrători vamali de la Punctul de Trecere Porţile de Fier I, dar şi colegi de-ai lor din Serbia au fost implicaţi în contrabanda cu ţigări. Baxurile de ţigarete erau transportate în

86

România, cu TIR-ul, apoi erau vândute de alţi membri ai grupării organizate. Procurorii DIICOT au făcut opt percheziţii, în urma cărora au ridicat ţigări fără timbru în valoare de circa 200.000 de euro.

Potrivit unui comunicat de presă, de vineri, al DIICOT, şoferul unui camion şi un alt bărbat din Drobeta Turnu Severin au fost reţinuţi 24 de ore pentru săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, contrabandă şi complicitate la infracţiunea de contrabandă.  

”În perioada martie 2020 – mai 2020, inculpaţii D.M. şi C.N., împreună cu un alt cetăţean sârb, s-au constituit într-un grup infracţional organizat, ce avea ca scop săvârşirea unor infracţiuni de contrabandă. În urma cercetărilor efectuate a rezultat faptul că cetăţeanul sârb procura ţigările de contrabandă de pe teritoriul Serbiei, iar pentru introducerea acestora în România, era folosit un autovehicul tip camion condus de către inculpatul C.N. La grupul infracţional organizat au aderat şi lucrători vamali din punctele de trecere a frontierei, atât din Serbia cât şi din România, care aveau rolul de a asigura trecerea în condiţii de siguranţă a tirului încărcat cu ţigări de contrabandă”, se arată în comunicat.   Odată intrate în ţară, ţigările erau vândute en detail.    

”După introducerea ţigărilor în România, acestea erau preluate de inculpatul D.M., care se asigura că nu există filtre ale poliţiei şi autovehiculul încărcat cu ţigări poate circula fără a fi oprit pentru eventuale controale, dirijând totodată şoferul autovehiculului către locul de depozitare aflat în apropierea oraşului Drobeta Turnu Severin, de unde  ţigările erau vândute către alţi membrii grupării infracţionale ce se ocupau cu comercializarea lor en detail”, mai arată sursa citată.  

Procurorii DIICOT – Biroul Teritorial Mehedinţi împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul SCCO Mehedinţi şi poliţişti de frontieră din cadrul Serviciului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Mehedinţi au făcut joi, 8 percheziţii în urma cărora au fost ridicate 110.697 pachete de ţigări, provenind din contrabandă şi două pachete din plastic conţinând sumele de 190.835 euro şi 10 000 lei.   În cursul zilei de vineri, cei doi inculpaţi urmează să fie prezentaţi Tribunalului Mehedinţi cu propunere de arestare preventivă pentru o perioadă de 30 de zile.

Românii au „fentat“ programul Tomata cu acte fictive. Banii care trebuiau să ajungă la cei care cultivă s-au dus la alţii 8 mai 2020, 15:21de Elena Deacu

Programul Tomata a fost „fentat” de unii cu documente fictive FOTO Adevărul Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat, vineri, că foarte multe dosare depuse, în anii anterior, în programul de sprijin pentru tomate au avut la bază documente fictive.

87

El a afirmat, la Botoşani, că anchetele derulate de Ministerul Agriculturii, în special în judeţele din sudul ţării, au arătat că fondurile au fost încasate ilegal.

„Am constatat că în foarte multe judeţe, sper că nu aici la dumneavoastră, dar în judeţele din sud, în multe judeţe unde s-au făcut verificări, am constatat foarte multe dosare fictive, depuse fictiv. Banii care trebui să se îndrepte către cei care într-adevăr cultivau tomate în spaţii protejate s-au dus şi la alţii”, a precizat Oros. Acesta a arătat că în multe cazuri au fost sesizate instituţiile statului abilitate să deruleze anchete penale pentru fraudele respective. „Unele s-au terminat cu dosare penale. Nu noi anchetăm acest lucru. Am luat măsuri administrative şi am trimis la cei care se ocupă să facă partea aceasta penală,. dar am cerut anul acesta mai multă responsabilitate”, a adăugat Adrian Oros. Totodată, ministrul Agriculturii a cerut verificarea modului în care sunt efectuate tratamentele tomatelor, după ce au apărut informaţii în presă că roşiile produse în România „sunt dăunătoare”.

„Am cerut ca anul acesta să fie făcute două verificări, să fie un registru de tratamente cu ce substanţe se folosesc, pentru că, tot aşa, prin februarie sau martie dădeam explicaţii prin presă pentru că apăruse că tomatele din programul Tomata sunt dăunătoare. Ca să nu mai apară ştiri de genul acesta care să pună sub semnul întrebării produsele româneşti, am cerut ca fiecare cultivator şi fiecare beneficiar al Programului Tomata să aibă un registru cu substanţele pe care le foloseşte pentru tratare”, a mai afirmat ministrul. Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate', pentru anul 2020, este de maximum 3.000 euro/beneficiar/an. Resursele financiare necesare aplicării schemei de ajutor de minimis sunt în sumă de 187,5 milioane de lei, reprezentând echivalentul în euro al sumei de 39,4 milioane de euro.

Cioban din Prahova amendat cu 15.000 de lei. A ajuns simbol naţional pentru presupusele abuzuri ale poliţiştilor, deşi nu se afla la prima abatere 8 mai 2020, 15:30de Diana Frîncu Un cioban din judeţul Prahova a ajuns să fie dat exemplu pentru abuzurile făcute de autorităţi în perioada de stare de urgenţă. Bărbatul a fost amendat cu 15.000 de lei pentru că nu a avut la el declaraţia pe propria răspundere atunci când a mers să pască oile pe islazul comunei.

88

Ioan M. (68 de ani) din comuna prahoveană Gornet Cricov, sat Dobrota a fost sancţionat de către un echipaj de poliţie cu suma de 15.000 de lei în data de 10 aprilie 2020, ora 9.45.  Bărbatul a fost surprins de poliţişti pe drumul sătesc, iar când a fost întrebat de declaraţia pe propria răspundere, act obligatoriu pentru a putea părăsi domiciliu în perioada de stare de urgenţă, ciobanul a recunoscut că nu are aşa ceva. Pe procesul verbal întocmit de agentul de poliţie este menţionat ca motiv al sancţiunii: ”a fost depistat în comuna Gornet-Cricov, sat Dobrota, pe domeniu public, fiind în apropierea terenurilor extravilane din sat. Acesta nu avea asupra sa declaraţia pe propria răspundere pentru a părăsi domiciliul. Acesta totodată menţionând că a părăsit domiciliu pentru a ieşi la păscut cu oile fără a fi angajat, acest fapt nereprezentând un motiv întemeiat”, conform documentului citat. Potrivit unor surse judiciare, ciobanul din Gornet-Cricov nu era la prima abatere în ziua în care a fost amendat.

Împotriva lui există mai multe plângeri venite din partea vecinilor care îl acuză că îşi paşte oile pe terenuri care nu-i aparţin şi refuză să-şi retragă animalele din grădinile oamenilor atunci când este avertizat de către proprietari. Poliţiştii l-ar fi avertizat în repetate rânduri să respecte legea şi chiar i-au dat un teanc de declaraţii pe care să le poată completa atunci când este nevoit să plece de acasă. În plus, spun aceleaşi surse, în ziua în care a fost amendat, Ioan M. nu scăpase accidental oile din curte, ci plecase cu ele la păscut şi nu era pentru prima dată când proceda în acest mod. Chiar şi atunci poliţiştii au intervenit în urma unei reclamaţii venită din partea vecinilor disperaţi că omul nu înţelege să nu mai intre cu animalele în grădinile lor.

Deşi amenda este de 15.000 de lei, conform legii se poate achita în termen de 15 zile jumătate, adică 7.500 de lei. În cazul în care ciobanul din Gornet-Cricov nu este de acord cu sancţiunea, o poate contesta în instanţă, aceasta fiind singura instituţie care o poate anula. ”Conform dispoziţiilor Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, persoana sancţionată are posibilitatea de a formula plângere împotriva proceselor-verbale de contravenţie, adresându-se judecătoriei în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia, controlul aplicării şi executării sancţiunilor contravenţionale fiind de competenţa exclusivă a instanţei de judecată. De  asemenea, vă comunicăm faptul că la

89

nivelul Poliţiei Române şi implicit la nivelul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova, nu există impusă o normă de amenzi, poliţiştii fiind instruiţi să trateze fiecare situaţie în parte în mod obiectiv, cu profesionalism”, este precizarea oficială a Poliţiei Prahova.

Senatorul Radu Oprea, fost prefect de Prahova, s-a referit într-o intervenţie telefonică la un post de televiziune naţional la situaţia critică în care se află ciobanul din Gornet-Cricov, dar şi mulţi alţi români săraci, victime ale abuzurilor făcute de poliţişti. Parlamentarul a acuzat că amenzile sunt mult prea mari în comparaţie cu veniturile multor români amendaţi pentru că au ieşti din casă fără un motiv întemeiat şi fără declaraţia pe propria răspundere.

GLOBAL

Prețurile mondiale la alimente au continuat să scadă și în aprilie meatmilk  8 mai 2020

După cum se arată într-un comunicat FAO remis redacției Meat.Milk, prețurile la produsele alimentare la nivel mondial au scăzut pentru a treia lună consecutiv în aprilie, afectate de impactul economic și logistic al pandemiei COVID-19 care a avut ca rezultat reduceri semnificative ale cererii pentru mai multe mărfuri alimentare.

Indicele FAO pentru prețurile la produsele alimentare, care urmărește modificările lunare ale prețurilor internaționale pentru alimentele cel mai frecvent tranzacționate, a înregistrat în medie în luna aprilie 165,5 puncte, în scădere cu aproximativ 3,4 la sută față de luna precedentă și cu 3 la sută față de luna aprilie din 2019.

Indicele FAO pentru prețurile la zahăr a atins nivelul minim din ultimii 13 ani, fiind în scădere cu 14,6 la sută față de luna martie, când a înregistrat o scădere lunară și mai mare. Scăderea prețurilor internaționale la țiței a redus cererea pentru trestia de zahăr folosită la producerea de etanol. Ca urmare, recoltele au fost reorientate către producția de zahăr, astfel fiind extinse disponibilitățile pentru export. Între timp, măsurile de limitare a circulației într-o serie de țări au contribuit la scăderea cererii. 

Indicele FAO pentru prețurile la uleiurile vegetale a scăzut cu 5,2 la sută în aprilie, determinat de scăderea prețurilor la uleiurile de palmier, soia și rapiță. Un rol important l-au avut și cererea redusă de biocombustibili precum și scăderea cererii din sectorul alimentar, împreună cu producția de ulei de palmier mai mare decât se aștepta anterior în Malaezia și de asemenea prelucrarea producției de soia în Statele Unite ale Americii.

90

Indicele FAO pentru prețurile la produsele lactate a scăzut cu 3,6 la sută. Prețurile la unt și laptele praf au înregistrat scăderi de două cifre pe fondul creșterii disponibilităților la export, a creșterii stocurilor, a cererii slabe de import și a diminuării vânzărilor în restaurante în emisfera nordică.

Indicele FAO pentru prețurile la carne a scăzut cu 2,7 la sută. O revenire parțială a cererii de import din China a fost insuficientă pentru a echilibra încetinirea importurilor în alte state, în timp ce marile țări producătoare au suferit blocaje logistice și o scădere accentuată a cererii din sectorul serviciilor alimentare din cauza măsurilor de izolare la domiciliu. 

„Pandemia afectează atât partea de cerere cât şi de ofertă pentru carne, închiderea restaurantelor şi diminuarea veniturilor gospodăriilor ducând la un consum mai mic iar lipsa de mână de lucru, pe partea de procesare, afectează sistemele de producţie”, susţine economistul şef de la FAO, Upali Galketi Aratchilage.

Indicele FAO pentru prețurile la cereale a scăzut doar marginal, întrucât prețurile internaționale la grâu și orez au crescut semnificativ, în timp ce cele la porumb au scăzut brusc. Prețurile internaționale la orez au crescut cu 7,2 la sută față de luna martie, în mare parte datorită restricțiilor temporare la export din partea Vietnamului, care au fost abrogate ulterior, în timp ce prețurile la grâu au crescut cu 2,5%, pe fondul rapoartelor privind îndeplinirea rapidă a cotei de export din partea Federației Ruse.

În schimb, prețurile la cerealele grosiere, inclusiv la porumb, au scăzut cu 10 la sută, diminuate de cererea redusă pentru utilizarea lor atât pentru hrana animalelor, cât și pentru producția de biocombustibili.

Productia de grau va ramane constanta, dar stocurile ar putea creste in continuare in 2020/21 Cereale 07 Mai 2020

In Raportul cu privire la Cererea si Oferta de Cereale, lansat astazi, FAO a prezentat primele sale prognoze privind oferta si cererea globala de grau in sezonul 2020/21. Productia mondiala este prognozata sa ajunga la 762,6 milioane de tone, in mare parte fiind la acelasi nivel ca in 2019, cu asteptari de recolte mai mici in Uniunea

91

Europeana, Africa de Nord, Ucraina si S.U.A. compensate in mare parte de recoltele mai mari din Australia, Kazahstan, Federatia Rusa si India.

Utilizarea graului la nivel global in 2020/21 se estimeaza ca va fi stabila, cu o crestere anticipata a consumului alimentar, care depaseste reducerile in materie de hrana si uz industrial. Se estimeaza ca stocurile de grau vor creste la 274,5 milioane de tone pana la sfarsitul anotimpurilor din 2021, determinate de o crestere considerabila prevazuta in inventarele Chinei, in timp ce restul rezervelor globale vor scadea cu aproape 5%, pana la cel mai mic nivel din 2013.

De asemenea, FAO anticipeaza o productie puternica de porumb in acest an in Argentina, Brazilia si Africa de Sud, unde recoltarea va incepe in curand. Utilizarea cerealelor este mai scazuta iar rezervele cresc in 2019/20FAO mentine prognozele de productie la 2 720 milioane de tone la nivel mondial pentru 2019, dar a revizuit prognozele la utilizarea cerealelor in 2019/20 in scadere cu 24,7 milioane tone, in mare parte ca urmare a impactului COVID-19 asupra cresterii economice, pietelor energetice si a cererii de hrana pentru animale. Noua prognoza reflecta in mai mare parte utilizarea redusa a porumbului in China si SUA.

De asemenea, FAO si-a redus prognoza fata de luna trecuta privind utilizarea orezului la nivel mondial, datorita scaderii prognozelor alimentare pentru Nigeria. Se preconizeaza totusi ca in general consumul de orez va atinge un nou record, condus de o crestere de la an la an a utilizarii orezului in alimentatie in Asia. 

Totodata, se estimeaza ca utilizarea graului in 2019/20 va creste cu 1,2 la suta fata de sezonul precedent, in conditiile in care se estimeaza cresterea consumului alimentar.

Ratele de utilizare mai scazute vor duce la stocuri mondiale de cereale mai mari la sfarsitul anotimpurilor 2020. Acum au ajuns la 884 milioane de tone, sau cu 13,6 milioane tone peste nivelurile lor de deschidere. Acest lucru ar ridica raportul global dintre rezerve si utilizare la 31,6 la suta, deci mai mare decat cel de 30,7 la suta proiectat de FAO luna trecuta. Cresterea stocurilor de cereale reflecta in primul rand inventarele de porumb mai mari anticipate, care acum sunt de asteptat sa atinga un nivel record de 428 de milioane de tone.

Se preconizeaza ca tranzactiile mondiale de cereale in 2019/20 vor creste cu

92

2,8 la suta, pana la 422 de milioane de tone, crestere generata mai ales de sorg si grau. Restrictiile la export asupra graului cultivat in regiunea Marii Negre au fost, in majoritatea cazurilor, deja ridicate si nu se asteapta sa afecteze angajamentele de export pe tot parcursul anului.FAOOrganizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura

 Stocurile de grau ar putea creste in sezonul 2020/21, anunta FAO Agrostandard | 8 May, 2020

Productia mondiala de grau in sezonul 2020/21 este prognozata sa ajunga la 762,6 milioane de tone, in mare parte fiind la acelasi nivel ca in 2019, cu asteptari de recolte mai mici in Uniunea Europeana, Africa de Nord, Ucraina si S.U.A. compensate in mare parte de recoltele mai mari din Australia, Kazahstan, Federatia Rusa si India, arata fAO in raportul Cererea si Oferta de Cereale.

Utilizarea graului la nivel global in 2020/21 se estimeaza ca va fi stabila, cu o crestere anticipata a consumului alimentar, care depaseste reducerile in materie de hrana si uz industrial. Se estimeaza ca stocurile de grau vor creste la 274,5 milioane de tone pana la sfarsitul anotimpurilor din 2021, determinate de o crestere considerabila prevazuta in inventarele Chinei, in timp ce restul rezervelor globale vor scadea cu aproape 5%, pana la cel mai mic nivel din 2013.

De asemenea, FAO anticipeaza o productie puternica de porumb in acest an in Argentina, Brazilia si Africa de Sud, unde recoltarea va incepe in curand.

FAO: Vom avea mai multe tranzactii de cereale in 2019/20. Graul si sorgul, in top Agrostandard | 7 May, 2020 | Utilizarea cerealelor este mai scazuta iar rezervele cresc in 2019/20! FAO mentine prognozele de productie la 2.720 milioane de tone la nivel mondial pentru 2019, dar a revizuit prognozele la utilizarea cerealelor in 2019/20 in scadere cu 24,7 milioane tone, in mare parte ca urmare a impactului COVID-19 asupra cresterii economice, pietelor energetice si a cererii de hrana pentru animale. Noua prognoza reflecta in mai mare parte utilizarea redusa a porumbului in China si SUA.

De asemenea, FAO si-a redus prognoza fata de luna trecuta privind utilizarea orezului la nivel mondial, datorita scaderii prognozelor alimentare pentru Nigeria. Se preconizeaza totusi ca in general consumul de orez va atinge un

93

nou record, condus de o crestere de la an la an a utilizarii orezului in alimentatie in Asia.

Totodata, se estimeaza ca utilizarea graului in 2019/20 va creste cu 1,2 la suta fata de sezonul precedent, in conditiile in care se estimeaza cresterea consumului alimentar.

Ratele de utilizare mai scazute vor duce la stocuri mondiale de cereale mai mari la sfarsitul anotimpurilor 2020. Acum au ajuns la 884 milioane de tone, sau cu 13,6 milioane tone peste nivelurile lor de deschidere. Acest lucru ar ridica raportul global dintre rezerve si utilizare la 31,6 la suta, deci mai mare decat cel de 30,7 la suta proiectat de FAO luna trecuta. Cresterea stocurilor de cereale reflecta in primul rand inventarele de porumb mai mari anticipate, care acum sunt de asteptat sa atinga un nivel record de 428 de milioane de tone.

Se preconizeaza ca tranzactiile mondiale de cereale in 2019/20 vor creste cu 2,8 la suta, pana la 422 de milioane de tone, crestere generata mai ales de sorg si grau. Restrictiile la export asupra graului cultivat in regiunea Marii Negre au fost, in majoritatea cazurilor, deja ridicate si nu se asteapta sa afecteze angajamentele de export pe tot parcursul anului.

Organizația Mondială a Sănătății se întreabă ce rol a jucat piața în aer liber din Wuhan în răspândirea Covid-19 Organizația Mondială a Sănătății se întreabă ce rol a jucat piața în aer liber din Wuhan în răspândirea Covid-19

Este binecunoscut faptul că piața în aer liber din orașul chinez Wuhan a avut un rol determinant în evoluția pandemiei de Covid-19, însă Organizația Mondială a Sănătății se întreabă ce rol, relatează News.ro De Iulian Budușan, Vineri, 08 mai 2020, 16:28 Piaţa în aer liber de animale vii din Wuhan, în centrul Chinei, a jucat un rol în răspândirea noului coronavirus, însă este prea devreme să se spună în ce fel, a declarat vineri un reprezentant al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

„Piaţa a jucat un rol, este clar. Dar ce rol?”, a declarat un expert OMS în securitatea sanitară a alimentelor, doctorul Peter Ben Embarek. „Nu ştim dacă era

94

sursa sau un factor de amplificare sau dacă a fost doar o coincidenţă că anumite cazuri au fost depistate înăuntrul şi în jurul pieţei”, a declarat el. Este totodată posibil ca o persoană deja infectată de către un animal să fi contribuit la răspândirea virusului ducându-se în acea zonă, a mai declarat expertul ONU într-o conferinţă de presă la Geneva.

O mare majoritate a oamenilor de ştiinţă şi certcetătorilor sunt de acord că noul coronavirus este de origine animală şi că a apărut în piaţa în aer liber din Wuhan – închisă între timp – în care se vindeau carne proaspătă şi animale vii. „Gazda intermediară” care a facilitat trasmiterea SARS-Cov-2 la om nu a fost încă identificată. Această ipoteză este însă pusă la îndoială de către Statele Unite, care suspectează Laboratorul P4 din cadrul Institutului de Virusologie din Wuhan că se află la originea pandemiei covid-19, apărută în acest oraş din centrul Chinei şi care a cuprins în întreaga lume.

UNIUNEA EUROPEANA

Highlights - Agriculture sector after COVID-19 outbreak: debate with Commissioner Kyriakides - Committee on Agriculture and Rural Development08-05-2020 10:17 AM CEST

On 11 May, Commissioner for Health and Food Safety Stella Kyriakides will attend the extraordinary AGRI committee meeting. The Commissioner will exchange views with Members on measures to tackle the impact of the COVID-19 outbreak on the agriculture sector which is currently facing unprecedented circumstances caused by the pandemic. Source : © European Union, 2020 - EP

95

Highlights - Agriculture sector after COVID-19 outbreak: debate with Frans Timmermans - Committee on Agriculture and Rural Development 08-05-2020 10:16 AM CEST

On 7 May, AGRI Committee had an exchange of views with the Executive Vice-President of the European Commission, Frans Timmermans, responsible for European Green Deal. Members had an opportunity to address a large number of issues related to the agriculture sector situation after COVID-19 outbreak. Source : © European Union, 2020 - EP

Latest news - Next AGRI meetings - 2020 - Committee on Agriculture and Rural Development08-05-2020 10:15 AM CEST

In the context of the exponential growth of the coronavirus disease (COVID-19), the President of the European Parliament has announced a number of measures to contain the spread of epidemic and to safeguard Parliament's core activities.

On 2 April, the Conference of Presidents updated the EP's calendar of activities to introduce an extraordinary plenary session on Thursday 16 and Friday 17 April in Brussels, and additional dates for remote meetings for EP governing bodies, committees and political groups.

The current precautionary measures adopted by the European Parliament to contain the spread of COVID-19 do not affect work on legislative priorities. Core activities are reduced, but maintained to ensure that the institution's legislative, budgetary, scrutiny functions are maintained.

Following these decisions, the next AGRI Committee meetings will take place in Brussels via videoconference on:

- 11 May, 17.00-19.00

- 20 May (to be confirmed)

....................................................................

Convenție asupra normelor de tranziție a PAC mai 6, 2020 , 9:49 amComisia pentru agricultură a Parlamentului European a convenit asupra poziției sale privind normele tranzitorii ale PAC pentru 2021, respingând orice reduceri ale bugetului politicii agricole. Conform planului, votat în

96

unanimitate de 48 de deputați în pe 28 aprilie, subvențiile agricole și finanțarea pentru dezvoltare rurală vor continua neschimbate într-o „perioadă de tranziție flexibilă” care va dura până la doi ani.

Votul a fost efectuat de la distanță, președintele Norbert Lins fiind în sala comitetului, adresându-se deputaților europeni prin intermediul unui link video. Întrucât prima dintre cele două scurte întâlniri ale zilei a început la scurt timp după ora 9 dimineața, eurodeputatul german le-a spus colegilor săi membri ai Comitetului că participă la „un vot foarte important pentru fermierii din întreaga Europă, care ar asigura certitudinea planificării, în viitorul apropiat”.

Deputații Agri au fost de acord cu propunerea Comisiei potrivit căreia perioada de tranziție ar trebui să dureze un an începând cu 1 ianuarie 2021, dar au adăugat flexibilitatea ca aceasta să fie prelungită cu încă un an. Extinderea ar fi declanșată automat dacă noul Cadru Financiar Multianual (CFM) și viitoarea PAC nu ar fi convenite până la 30 octombrie.

O parte a pachetului, care cuprinde 27 de amendamente de compromis care acoperă marea majoritate a celor 400 de amendamente depuse, este o repetare a solicitării deputaților în ceea ce privește menținerea finanțării PAC la nivelul 2014-2020 în termeni reali. Dacă noile perspective financiare nu au fost convenite la începutul perioadei de tranziție, doresc să vadă plafoane naționale pentru plățile directe, dezvoltarea rurală și sprijinul sectorial în 2021 și, eventual, în 2022, pe baza celor din bugetul UE pentru 2020. Comitetul a repetat, de asemenea, solicitarea de finanțare pentru rezerva de criză agricolă din afara bugetului PAC și pentru accesul la compensații, pentru scăderea bruscă a veniturilor și a pierderilor cauzate de evenimente climatice nefavorabile, boli ale animalelor sau plantelor sau infestări cu dăunători.

Raportoarea Elsi Katainen (Renew Europe, Finlanda) a declarat că păstrarea dosarului „la timp” a fost prioritatea sa cheie. „Fermierii au nevoie de predictibilitate, stabilitate și continuitate financiară și un orizont clar pentru următorii doi ani”, a declarat aceasta.

Textul va fi prezentat plenului în luna mai (13-14), înainte de negocierile cu statele membre. Atât Președinția croată , cât și Katainen sunt dornice să înceapă trilogurile imediat după  ce vor primi unda verde a plenului (posibil pe 15 mai). Cele mai importante detalii privind „următorii pași” vor fi confirmate în zilele următoare. Regulamentul tranzitoriu poate fi consultat aici:

97

http://www.europarl.europa.eu/meetdocs/2014_2019/plmrep/AUTRES_INSTITUTIONS/COMM/COM/2020/04-28/COM_COM20190581_EN.pdf

Măsurile CE – insuficiente conform europarlamentarilor mai 6, 2020Eurodeputații AGRI au răspuns ultimelor măsuri ale comisarului agricol Janusz Wojciechowski de a ajuta agricultura să reziste furtunii COVID-19, cu apeluri ca acesta să declanșeze rezerva de criză și să direcționeze mai multe fonduri în acest sector. Reuniți într-o sesiune de dimineață „virtuală” (30 aprilie), membrii COMAGRI l-au audiat pe comisarul polonez recunoscând că măsurile excepționale nu au fost suficiente, dar recunoscând că erau necesari bani pentru multe părți ale economiei UE. El a susținut ideea utilizării rezervei de criză, dar le-a reamintit că statele membre controlează fondurile. Începând puțin după ora 10:00, Wojciechowski a început prin a evidenția instrumentele pieței, în valoare de aproape 80 de milioane de euro, cu 30 de milioane de euro alocate sectorului produselor lactate, anunțate în 22 aprilie.

„Ați solicitat pe bună dreptate să acționați, la fel ca și statele membre”, a declarat el la întâlnire, „Putem depăși această provocare doar împreună”. Comisia s-a mișcat rapid, dar a insistat că „ne-am făcut timp să reflectăm și să găsim cele mai potrivite instrumente”, pentru a stabiliza prețurile și a asigura securitatea alimentară. Politicianul PiS a reamintit Comitetului că măsurile includ ajutorul pentru depozitarea privată pentru sectorul produselor lactate și al cărnii, o mai mare flexibilitate în programele operaționale, în special în sectorul fructelor și legumelor și al vinului, permițând fermierilor să ia măsuri comune prin derogare de la normele de concurență în domeniul laptelui, cartofilor și florilor. Ar exista, de asemenea, o mai mare flexibilitate în dezvoltarea rurală pentru a sprijini fermele și IMM-urile în situații de criză. Planurile au fost „în general foarte bine primite atât de statele membre, cât și de părțile interesate”, a subliniat comisarul. Acestea ar ajuta fermierii și sectorul agroalimentar „să continue să funcționeze eficient în a pune alimente pe mesele cetățenilor noștri și în a asigura securitatea alimentară”. „PAC s-a dovedit a fi foarte rezistentă în această criză”, a subliniat el. „Ar trebui să recunoaștem acest succes și să ne bazăm pe el pentru viitor”.

O primă rundă de întrebări, din partea coordonatorilor de grup, a început cu eurodeputatul italian Herbert Dorfmann (PPE), care a descris noile planuri ca fiind „un prim pas în direcția cea bună”. Cu toate acestea, cele 80 de milioane de euro implicate nu au fost „suficiente”. Au existat anumite sectoare, cum ar fi vinul, în care măsurile pur și simplu nu merg suficient de departe, a adăugat el. Dorfmann a subliniat, de asemenea, necesitatea ca fermele și zonele rurale să facă parte din strategia turistică.

98

Socialistul italian Paolo De Castro a declarat că el și colegii săi au apreciat ceea ce face Comisia, dar l-a întrebat pe șeful Fermei dacă într-adevăr crede că acest lucru este suficient. Evidențiind carnea de vită, carnea de porc și produsele de înaltă calitate, el a declarat că au nevoie de mai mult sprijin pentru lichiditate. Statele membre au avut puține resurse pentru sectorul vitivinicol care s-a prăbușit complet. „De ce nu putem accesa rezerva de criză?”, a întrebat el.

Ulrike Müller (Renew Europe), l-a acuzat pe comisar că a atacat fermele de porci pe Twitter [o referire la un tweet anterior privind densitatea stocurilor]. „Va trebui să vă asigurați că nu reducem bugetul global pentru agricultură”, i-a spus europarlamentarul german. „Avem nevoie de aceste resurse financiare.”

Coordonatorul ID Agri, Ivan David, din Cehia, a acuzat Comisia că nu este dispusă să facă ceea ce este necesar pentru a conserva agricultura. Fermierii au cerut „mai mult decât asistența financiară standard”, și „cel mai important au nevoie de ea rapid”, a spus el.

Martin Häusling (Grupul Verzilor/MAE) a declarat că oficialii ar trebui să analizeze lanțurile regionale de aprovizionare, exporturile provenind din zone în care au existat excedente. UE ar trebui, de asemenea, să-și reconsidere politica comercială, în special cu blocul Mercosur, care „va însemna doar mai multă carne pe piața europeană”, a declarat politicianul german.

Mazaly Aguilar din Spania (ECR) a criticat o „lipsă de voință politică” pentru a răspunde nevoilor producătorilor de animale. Ea a comparat finanțarea pentru agricultură cu trilioanele pentru alte sectoare. Madridul trebuia să scoată de pe piață 10 milioane de hectolitri de vin cu distilare de urgență, iar finanțarea nu era suficientă. Depozitarea privată în sectorul animalelor vii a fost foarte complexă și unele tipuri de carne de porc nu ar fi incluse, a insistat Aguilar.

Ca răspuns, Wojciechowski a reiterat faptul că a înțeles foarte bine problemele cu care se confruntă agricultura, dar a adăugat că „și alte sectoare se confruntă cu probleme”. „Știm că pachetul nu este pe deplin satisfăcător”, a continuat el. Bugetul depindea de voința politică a statelor membre. „Există o mulțime de presiuni asupra cheltuielilor agricole”, a declarat el membrilor Comitetului. Politicianul polonez a acceptat că „vom arunca o privire asupra sectorului agricol”. Răspunzând la punctul lui Müller, el a spus că nu a fost „critic, doar indicând anumite cifre”, în tweet-uri despre dimensiunea relativă a fermelor de porci din diferite țări. Criza „ne-a arătat cât de important este să avem securitate alimentară”, a afirmat el.

99

Lansarea întrebărilor altor membri COMAGRI

Anne Sander (PPE, Franța), a declarat că propunerile ar trebui privite ca un prim pas. „Cred că trebuie să mergem mai departe”, a spus ea, referindu-se în special la nevoile din sectoarele fructe și legume, și vin.

Isabel Carvalhais din Portugalia (S&D) a declarat că măsurile au fost „pozitive, dar cu siguranță nu sunt suficiente”. Ea a atras atenția că planul de utilizare a banilor rămași din bugetele naționale din sectorul vitivinicol îi va „penaliza pe cei care și-au operat cu succes programele”. Compatriotul ei, Álvaro Amaro (PPE), era îngrijorat de efectul asupra regiunilor ultraperiferice.

Eurodeputata finlandeză Elsi Katainen (Renew Europe) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la rapoartele privind practicile comerciale neloiale, subliniind că este „foarte important ca această criză să nu poată duce la perturbări în lanțul alimentar”.

Eurodeputatul francez Gilles Lebreton (ID) era îngrijorat de noul acord comercial cu Mexicul. „Nu credeți că există o contradicție?” l-a întrebat el pe Wojciechowski, referindu-se la prevederile acordului privind importurile de carne din țara latino-americană.

Luke ‘Ming’ Flanagan (GUE/NGL, Irlanda) a declarat că bugetul de 80 de milioane de euro „probabil nu ar umple gaura pe care o avem doar în Irlanda”. „Nu are rost să fim populisti în această privință”, a declarat el la întâlnire, subliniind că banii disponibili provin din ceea ce statele membre erau pregătite să depună. Flanagan a întrebat la rândul său comisarul de ce el nu a fost folosit fondul de criză, precum și ce lecțiile ar putea fi învățate din efectul de a avea lanțuri alimentare lungi și complexe. Colegul său de la GUE/NGL, Benoît Biteau (Franța), l-a acuzat pe Wojciechowski că nu a reușit să ia o abordare holistică a problemei și și că soluția este lipsită de viziune pe termen lung.

Krzysztof Jurgiel (ECR, Polonia) a dorit acțiune pentru piața păsărilor de curte, despre care a spus că este „ceea ce este important pentru Polonia”. El a fost urmat de Pina Picierno (S&D, Italia), care a spus că măsurile sunt insuficiente în raport cu „ceea ce avem nevoie, mai ales atunci când vine vorba de bani”. Ea s-a adăugat la apelurilor ca rezerva de criză să fie folosită. „Sectorul vitivinicol are nevoie de ajutor și are nevoie de el imediat”, a spus ea.

100

Eurodeputatul olandez Jan Huitema (RE) a ridicat problema pierderii a 90% din cifra de afaceri din sectorul florilor și plantelor vii și i-a cerut lui Wojciechowski să asigure buna funcționare a pieței unice.

Socialistul maghiar Attila Ara-Kovács a adăugat că lucrătorii sezonieri încă au probleme cu călătoriile, subliniind că munca grea pe care o fac este esențială pentru sectorul agricol european.

Tot în privința lucrătorilor sezonieri, Daniel Buda (PPE) a atras atenția Comisiei privind condițiile de muncă ale acestora. „Aflăm că aceștia, odată ajunși la fermele de destinație, nu beneficiaza de un tratament corect, fiindu-le de multe ori încalcate drepturile la cazare decentă sau plată. Nu au asigurate condițiile sanitare pentru a preveni îmbolnăvirea.” Eurodeputatul a întrebat executivul ce măsuri vor fi luate pentru înlăturarea acestei stări de fapt.

Vicepreședintelui PE, Mairead McGuinness (PPE, Irlanda), și-a exprimat îngrijorarea despre referințele Comisiei și ale altora la importanța piețelor „locale”. „Pentru mine sună un patriotism economic”, a afirma politicianul irlandez.

Comisarul le-a răspuns deputaților care s-au plâns de bugetul de 80 de milioane EUR, spunând că „dacă am avea 800 de milioane EUR, mi-aș imagina că ați spune că nici acest lucru nu este suficient”. „Lucrăm cu un buget foarte modest”, a continuat el. „Trebuie să încercăm să ajutăm cât mai mulți oameni posibil”. Comisia a analizat măsuri suplimentare și s-a angajat să facă tot posibilul pentru a găsi mai mulți bani. El a insistat, ca răspuns la temerile lui McGuinness, că nu există nicio contradicție între piețele locale și dorința de a exporta. „Nu putem face ca sectorul alimentar să depindă de importuri”, a afirmat el. În același timp, agricultura nu ar putea depinde doar de exporturi. „Asta nu are nimic de-a face cu protecționismul”, a subliniat el. Pentru cei care au solicitat rezerva de criză, el a subliniat faptul că utilizarea sa depinde de voința capitalelor naționale. „Aș fi în favoarea”, a declarat el. „Nimeni nu a folosit vreodată această rezervă de criză.” Președintele COMAGRI, Norbert Lins, i-a cerut comisarului „să fie ambițios în ceea ce privește măsurile de piață”. „Vă rugăm să folosiți și rezerva de criză”, a adăugat politicianul german al CDU.

 Puteti consulta actul delegat al Comisiei privind noile măsuri în domeniul agriculturiii si industriei agroalimentare aici: REGULAMENTUL DELEGAT (UE) 2020-591 AL COMISIEI

.................................................

101

CE: Consultare publica privind politica de promovare a produselor agroalimentare  Comisia Europeana 08 Mai 2020

Astazi, 8 mai, Comisia Europeana lanseaza o consultare publica privind politica UE de promovare a produselor agricole si alimentare. Consultarea se desfasoara in cadrul unei evaluari globale a politicii actuale si urmareste sa inregistreze reactiile cetatenilor si ale partilor interesate cu privire la eficacitatea si relevanta masurilor actuale, la coerenta acestora cu actiunile UE din alte domenii si cu privire la valoarea adaugata a implementarii acestei politici la nivelul UE.

Comisarul pentru agricultura, Janusz Wojciechowski, a declarat: „Produsele agricole si alimentare europene sunt bine cunoscute pentru nivelurile lor ridicate de siguranta si de calitate. Politica noastra de promovare contribuie la mentinerea acestei reputatii bune si la sprijinirea competitivitatii produselor noastre la nivel mondial.

Dar este important sa ne asiguram ca facem acest lucru intr-un mod cat mai eficient si mai rentabil, contribuind in acelasi timp la productia si consumul durabile. Prin urmare, punctele de vedere ale partilor interesate din UE sunt foarte valoroase pentru noi si astept cu interes evaluarea si ideile lor de imbunatatire.”

Obiectivul politicii UE de promovare a produselor agricole si alimentare este stimularea competitivitatii si a consumului produselor provenind din UE, in interiorul si in afara Uniunii.

Actiunile de promovare contribuie la sensibilizarea consumatorilor cu privire la meritele produselor agricole si ale metodelor de productie din UE si sunt menite sa faca cunoscute produsele cu indicatii geografice protejate si produsele bio. Consultarea va fi deschisa timp de 18 saptamani.

102

Comisia Europeana

Carmen Avram: “In contextul actual, solidaritatea europeana NU functioneaza!” Cristina Ciobanu In mai 8, 2020

Unitatea și sprijinul reciproc sunt două dintre căile prin care poate fi câștigat războiul împotriva crizei declanșate de noul coronavirus, care afectează tot mai multe domenii. Greu încercată de pandemie, Europa caută soluții pentru a depăși aceste momente dificile și militează pentru solidaritate.

Prezentă în emisiunea ”Agricultura la Raport”, europarlamentarul Carmen Avram a dezvăluit că din punctul său de vedere, ceea ce se întâmplă acum la Bruxelles este departe de ce ar putea numi solidaritate. Întrebată care este starea de spirit din parlament și dacă abordarea Europei este într-adevăr una de familie, aceasta a spus că din păcate fiecare încearcă să își rezolve problemele pentru el.

”În momentul acesta, solidaritatea europeană nu funcționează chiar la capacitate maximă. Se fac jocuri și e normal, pentru că fiecare vrea să se salveze.

În al doilea rând, există o diferență care se face între statele din zona euro și statele non euro și deși și noi am depus o scrisoare prin care cerem ca toate statele să fie tratate egal, nu sunt foarte multe răspunsuri.

Nu mi se pare foarte multă solidaritate nici în zona agri pentru ca unele state o să își permită să finanțeze cu mai mulți bani, altele, precum România nu. E ca și cum ai premia statele care nu și-au utilizat fondurile până acum, iar asta deja stârnește agitație în rândul statelor puternice care au folosit fondurile europene și acum sunt supărate. Nu există solidaritate pentru că jocurile se fac în spatele ușilor închise, pe prietenii, prin alianțe mai vechi și e posibil ca informațiile să ajungă la noi, cei mai mici, prea târziu și s-ar putea să nu mai

103

avem marjă să facem jocurile pentru noi înșine”, a declarat pentru Agro TV, Carmen Avram.

În contextul actual, mai este Uniunea Europeană valabilă, dacă nu a fost în stare să arate solidaritate deplină? Este întrebarea pe care o regăsim în toată presa occidentală.

”Deși ni se spune să fim optimiști pentru că Europa lucrează și vom ieși mai întăriți din asta, situația nu este bună. E clar că Europa se va redesena!”, a mai adăugat europarlamentarul.

În completarea discuției, Nicușor Șerban, președintele Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă a ridicat o problemă cu care fermierii români se confruntă din totdeauna. Aceea că ei nu vor putea concura niciodată cu fermierii europeni dacă situația nu se va schimba.

”Toți fermierii din Europa lucrăm pe o piață comună unde prețurile la inputuri, la produse nu numai că ar trebui să fie egale și nu sunt și că multe prețuri la inputuri sunt mai mari în România. Prețul produselor pe care noi le vindem sunt în cele mai fericite cazuri aceleași. Cum poate un fermier român să concureze pe piața europeană cu fermierul din Germania sau din Franța când nivelul de ajutor direct este extrem de diferit? Să nu mai amintim celelalte condiții pe care fermierul european le are. Și mă refer la infrastructură, la autostrăzi, la șosele făcute pentru exploatare agricolă în condiții foarte ușoare.

Misiunea delegațiilor române care merg la Bruxelles este una aparent simplă dar defapt extrem de greu de realizat. Punerea fermierului român în condiții de competiție corectă și egala cu fermierii din vest și atunci poate nu vom mai avea mii de muncitori din România plecați în vest. Dacă vrem să fim într-o Europă egală trebuie să fim într-o competiție egală”, a spus Nicușor Șerban.

Resurse financiare exista, dar trebuie „sa se faca presiune” In mai 8, 2020 Membra în Comisia Europeană pentru Agricultură, Carmen Avram susține că bugetul Uniunii Europene are posibilități de acordare a unui sprijin financiar, însă este necesar ca reprezentanții români să facă presiune. În cadrul emisiunii „Agricultura la Raport” europarlamentara a declarat în exclusivitate pentru AGRO TV că „absolut toate statele din Uniunea Europeană, în momentul acesta joacă propria carte, cel puțin în domeniul Agriculturii”.

În ultimele două săptămâni, au fost mai multe comisii și grupuri de lucru pe agricultură la nivelul Comisiei Europene, la care europarlamentarii au

104

participat la discuții atât cu comisarul pentru agricultură, cât și cu vicepreședintele comisiei europene Frans Timmermans. „Am observat două lucruri: mai întâi că nici comisarul pe Agricultură și nici vicepreședintele par să nu aibă răspunsuri sau dacă le au nu vor să le dea. (…) În al doilea rând am observat presiuni foarte mari din partea fiecărui stat și în același timp o tentativă de a scoate din joc țările care nu se mișcă suficient de repede acum, care nu sunt insistente”, a declarat europarlamentara Carmen Avram în exclusivitate pentru AGRO TV.

Directorul Executiv al Clubul Fermierilor, Florin Ciolacu, a declarat în cadrul postului de televiziune AGRO TV „permanent trebuie să fim la Bruxelles, pentru că deciziile care se iau acolo vor impacta mai multe direcții. Fermierul român va fi în competiție cu fermierul european. Comisia Europeană nu a făcut decât să asigure un cadru mai flexibil pentru ca statele să intervină prin fonduri proprii în susținerea sectorului agricol. Lucrul ăsta nu se încadrează în definițiile pe care Bruxelles le dă privind pilonul agricultură pentru Securitatea alimentară a Europei”, afirmă Florin Ciolacu.

PAC tinde să creeze decalaje între fermieri, într-o piață comună

În acest context, în care statele în funcție de bugetul disponibil își alocă sprijin pentru fermierii lor, pe scheme aprobate prin această flexibilitate, cu anumite limitări, reprezentanții Clubului Fermierilor anticipă că Politica Agricolă Comună, în forma care se negociază acum, ar tinde să creeze decalaje între fermieri, într-o piață comună și pentru o politică agricolă comună.

„Trebuie să ne batem acolo prin intermediul Guvernului, a reprezentanților Ministerului Agriculturii la Bruxelles, prin intermediul asociațiilor, partenerilor sociali ai Ministerului și prin intermediul reprezentanților români diplomați, dar și membrii în Parlamentul European.

Sunt indispensabile analize în domeniu pentru a câștiga proiecte

Să ne batem acolo înseamnă mai multe lucruri. Ce care reprezinta interesele României, trebuie să aibă la dispoziție analize care să fundamenteze propunerile pe care le fac. România nu a excelat prin analize pe care să le susțină și proiectele pe care le-am depus, din păcate, nu au fost întotdeauna în sensul de a valorifica posibilitățile pe care le avem acolo.

Domnul vicepreședinte al Comisiei europene și președinta comisiei europene afirmă incapacitatea de a aloca fonduri suplimentare. Noi cerem crearea unui fond agricol extraordinar pentru o situație agricolă extraordinară. Nu cea

105

generată de secetă, pentru că Europa se confruntă anul ăsta cu un deficit din producția de cereale, care se va accentua”, a declarat Florin Ciolacu în exclusivitate pentru AGRO TV.

Eurogrupul va asigura o linie de creditare de 240 de miliarde de euro pentru țările afectate de pandemie 08 mai, 2020 | Agerpres

Miniştrii de Finanţe din zona euro au ajuns vineri la un acord privind detaliile împrumuturilor ieftine pe care blocul le va oferi ţărilor afectate de pandemia de coronavirus (COVID-19), arată un document al UE consultat de Reuters, informează Agerpres.

"Am ajuns astăzi la un acord privind condiţiile şi caracteristicile "Sprijinului pentru depăşirea criza pandemiei", disponibil tuturor statelor membre ale zonei euro, echivalentul a 2% din PIB-ul respectivelor state membre", se arată în declaraţia comună a Eurogrupului.

"În funcţie de finalizarea procedurilor naţionale, ne aşteptăm ca Board-ul guvernatorilor ESM să adopte o rezoluţie care să confirme acest acord, înainte de 1 iunie 2020", informează oficialii, referindu-se la Mecanismul European de Stabilitate (ESM - fondul de salvare al zonei euro).

Şi ministrul francez de Finanţe, Bruno Le Maire (foto), anunţase vineri pe Twitter că miniştrii de Finanţe din zona euro au ajuns la un acord privind o linie de creditare de 240 miliarde de euro, care va fi disponibilă de la 1 iunie. ESM dispune de o putere de peste 400 de miliarde de euro şi are drept sarcină principală salvarea ţărilor care şi-au pierdut capacitatea de a se împrumuta de pe pieţe, ceea ce nu este cazul în prezent.

Însă, Mecanismul European de Stabilitate poate oferi de asemenea ţărilor care solicită o garanţie de împrumut, adică o sumă importantă care în principiu nu va fi utilizată, dar care trimite un semnal pentru a linişti pieţele.

.....................................................

FRANTA

106

Atenţie, români! Ce au păţit 73 de bulgari care au sosit în Franţa la munci sezoniere 8 mai 2020, 10:31deViorica Marin

Deşi sunt cetăţeni ai UE, bulgarii au fost trataţi precum infractorii la Paris Toţi cei 73 de cetăţeni bulgari, printre care se aflau muncitori sezonieri în agricultură, cărora li s-a refuzat intrarea în Franţa şi au fost obligaţi să rămână pe aeroportul Roissy - Charles de Gaulle din Paris câteva zile, au aterizat joi în capitala bulgară, a comunicat Ministerul de Externe de la Sofia.

La 6 mai, Ministerul de Externe a informat că 70 de bulgari erau blocaţi pe un aeroport din Paris în tentativa de a intra pe teritoriul Franţei. Grupul de muncitori sezonieri sosise la 5 mai cu contracte de muncă şi adrese de cazare, dar bulgarilor li s-a refuzat intrarea pentru că nu aveau rezidenţă permanentă în Franţa. Pe lângă acest grup, autorităţile franceze le-au refuzat intrarea şi altor şase cetăţeni bulgari, preciza Ministerul de Externe la momentul respectiv, notează BTA.  

Costurile revenirii lor au fost acoperite de transportatorul aerian, a precizat Ministerul de Externe. Ambasada bulgară la Paris le-a oferit asistenţă completă cetăţenilor bulgari. Şeful serviciului consular a rămas împreună cu grupul la aeroport miercuri şi joi până la îmbarcarea în avionul pentru Sofia.   Avocatul lucrătorilor sezonieri bulgari, întorşi din Franţa, Quentin Décamps, aşteaptă să primească decizia Curţii de Primă Instanţă, la 8 mai, cu privire la neadmiterea bulgarilor pe teritoriul francez.  

Într-un interviu pentru postul naţional de radio bulgar, Décamps a declarat că accesul cetăţenilor bulgari nu poate fi refuzat, având în vedere că Bulgaria este membră a UE. El mai spune că grupul de bulgari a fost plasat în condiţii speciale, telefoanele le-au fost confiscate, nu au avut acces la internet. Aceasta este o încălcare a drepturilor omului. Se poate vorbi de condiţii umilitoare.   "Nu vorbim despre criminali, ci despre oameni care au venit în Franţa să lucreze, dar au fost lipsiţi de diverse drepturi şi libertăţi fără să merite acest lucru", a comentat avocatul francez.  

Agenţia France Presse a transmis joi că 73 de bulgari, aterizaţi marţi pe aeroportul Roissy pentru a veni să lucreze ca sezonieri în agricultură, au fost returnaţi joi, o decizie denunţată de apărători ai migranţilor drept „contradictorie“ în raport cu derogările prezentate în aceeaşi zi de ministrul francez de interne Christophe Castaner.   Joi, Castaner a explicat că, deşi restricţiile la frontiere se prelungesc până cel puţin la 15 iunie, „anumite derogări suplimentare vor fi făcute posibile“.   Printre aceste derogări posibile, el a menţionat „un motiv economic imperios, în particular muncitorii sezonieri agricoli“.  

107

„Este complet contradictoriu cu ceea ce s-a întâmplat în această dimineaţă“, când 73 de bulgari, prin urmare cetăţeni ai Uniunii Europene, au fost „returnaţi cu încălcarea protecţiei sănătăţii şi a drepturilor fundamentale“, a explicat pentru AFP Laure Palun, directoarea Asociaţiei naţionale de asistenţă la frontiere pentru străini (Anafé).   După ce au sosit marţi pe aeroport, bulgarii au fost plasaţi în zona de aşteptare, unde sunt ţinute în special persoanele non-admise, în vederea retrimiterii lor în Bulgaria, „deşi aveau un atestat de muncă în Franţa, ce dovedea că fuseseră recrutaţi de firme pentru a lucra în agricultură sau construcţii“ ca sezonieri, a mai spus Laure Palun, care s-a deplasat la faţa locului.   Cei 73 de bulgari, care au fost urcaţi într-o cursă spre Sofia joi dimineaţa, au fost respinşi pentru că motivul intrării lor în Franţa nu ţinea de un 'interes economic naţional', cum ar fi producţia de măşti de protecţie, a declarat pentru AFP o sursă aeroportuară.   În prezent, „între 500 şi 1.000 de persoane, printre care francezi, intră în Franţa cu avionul zilnic“, a adăugat sursa.   „Contrar a ceea ce este anunţat de mai multe săptămâni, frontierele nu sunt ''închise'', returnările continuă, iar aceasta

în dispreţul recomandărilor OMS în ce priveşte riscurile de exportare a virusului“, a denunţat Observatorul privind încarcerarea străinilor (OEE), într-un comunicat.   Graniţele din Franţa se deschid pentru cetăţenii statelor din spaţiul Schengen Autorităţile din Franţa au anunţat că graniţele ţării vor rămâne închise, dar se deschid pentru persoanele din spaţiul Schengen, care nu vor intra în carantină Guvernul francez a anunţat joi că graniţele ţării rămân închise potrivit regimului instituit pentru combaterea noului coronavirus, adăugând că, deocamdată, nu va fi instituită carantină timp de 14 zile pentru persoanele care vin din spaţiul Schengen, relatează AFP. ''Prin urmare, graniţele rămân închise până la un nou ordin (...) Am decis să prelungim restricţiile în vigoare până la cel puţin 15 iunie'', a declarat ministrul de interne Christophe Castaner, adăugând că ''în această etapă, ţinând cont de evoluţia epidemiei în Europa şi în ceea ce priveşte alinierea măsurilor sanitare între ţările europene'', impunerea unei carantine de 14 zile pentru cei care intră în ţară nu va fi ''aplicată în spaţiul european''.  

FRANTA

Franța ar putea deschide granițele pentru muncitorii sezonieri din agricultură 8 MAI 2020 • 

Franța ar putea deschide granițele pentru muncitorii sezonieri din agricultură, care dispun de un contract de muncă, a anunțat Ambasada României la Paris.

„Autoritățile franceze au anunțat că vor fi introduse anumite derogări suplimentare pentru a permite trecerea frontierei între Franța și țările UE, în

108

perioada următoare. Va fi o derogare și pentru cetățenii europeni care pot justifica un motiv economic cu caracter urgent și dispun de un contract de muncă, în special lucrătorii agricoli sezonieri. Este o temă de mare interes și precizăm că această măsură se află momentan la stadiul de declarație, urmând ca modalitățile și condițiile concrete de aplicare să fie detaliate de către Guvernul francez”, a anunțat ambasada pe pagina oficială de Facebook.

La ora actuală, restricțiile privind accesul pe teritoriul Franței se mențin. Deocamdată, accesul lucrătorilor detașați și sezonieri nu este permis în Franța. Cetăţenii români pot intra/tranzita teritoriul francez doar într-una dintre următoarele situații:

sunt rezidenţi în Franţa sau tranzitează Franţa spre România; sunt lucrători transfrontalieri (locuiesc în Franţa şi lucrează în Germania,

Belgia, Elveţia, Luxemburg, Italia și Spania sau locuiesc într-unul dintre aceste state şi lucrează în Franța);

lucrează în domeniul sănătăţii, iar deplasarea este facuta în cadrul luptei împotriva extinderii epidemiei de Covid -19;

sunt transportatori de marfă.

SANATATE si GASTRONOMIE

Lamele și alpacalele ne-ar putea salva de COVID-19. Cum reacționează anticorpii acestor animale în contact cu coronavirusul 08.05.2020 14:16

Lamele și alpacalele ar putea salva lumea. Pe cât de bizar sună, pe atât de adevărat poate fi, susţin cercetătorii belgieni, care au publicat rezultatele unui test. Ei au extras anticorpi produşi de o lamă în vârstă de 4 ani, numită Winter, şi i-au folosit în laborator contra coronavirusului. Astfel, aceştia au reusit să neutralizeze virusul cu ajutorul sistemului imunitar al respectivului animal, scrie New York Times, citat de Mediafax.

109

Anticorpii extraşi de la lama Winter, în vârstă de 4 ani, au neutralizat coronavirusul. Experimentul a fost făcut de cercetătorii din Belgia, care notează că au obţinut rezultate încurajatoare inclusiv la testele făcute pe HIV. Lamele şi alpacalele sunt animale din familia camelidelelor.

Studiul a fost publicat în revista ştiinţifică Cell, urmând să devină public în scurt timp. Potrivit New York Times, organismul uman poate produce un singur tip de anticorpi, pe când lamele produc două tipuri. Aceşti anticorpi sunt similari, dar unul dintre tipurile de anticorpi produşi de lame sunt de câteva ori mai mici.

„Anticorpii lamelor sunt usor de manipulat”, a spus şi dr. Xavier Saelens, specialist în virologie moleculară la Universitatea din Gent.

Daniel Wrapp, cercetător la Unviersitatea din Austin, Texas, a declarat că anticorpii produşi de rechini sunt de asemenea subiect de studiu, dar nu reprezintă un model atât de potrivit precum cei produşi de lame. Interesant este că, susţin cercetătorii, organismul lamelor reuşeşte să lupte eficient şi împotriva virusurilor SARS şi MERS.

Care este cea mai delicioasă mâncare din lume? Experții au decis. Iată top 5 De către Anca Andrei 7 mai 2020Care este cea mai bună mâncare din lume? O întrebare foarte greu, la care mai mulți experți consultați de CNN Travel a încercat să răspundă. Aceștia au întocmit și un clasament, fiind convins că mâncărurile care ocupă top 3 sunt pe gusturile oricărui pământean.

Massaman curry ocupă locul 1 și este un fel de mâncare thailandez dar culmea, orginar, din Persia care l-ar fi adus în această zonă în secolul 17. Acest fel de mâncare se gătește, în principal, cu carne de pui, dar și cu carne de vită, porc etc. și bineînțeles curry. Diferența ar consta în condimentele folosite la pasta de curry, care fac massaman curry cu adevărat specială.

110

Pizza napoletană este un deliciu pe care mulți l-au gustat deja. Este într-adevăr cea mai bună din lume. Pizza originală napoletană se bazează pe simplitate, se gătește doar în cuptoare cu lemne și folosește sare de mare, făină de gâu de calitate superioară, trei tipuri de roșii proaspete, iar aluatul este rulat manual. Ingredientele de bază sunt: aluat, roșii, ulei de măsline, sare și busuioc (pizza marinara nici nu conține brânză). Napoletanii au creat astfel o mâncare pe care puțini o fac cum trebuie, dar toată lumea o preferă în varianta ei originală.

Ciocolata mexicană este o bunătate de te lingi pe degete, spun experții, care susțin că ciocolata în sine a fost inventată pe teritorul Mexicului de astăzi de mayași, care o consumau sub formă lichidă.

Top 5 este completat de

Sushi din Japonia și de Rața de Peking din China.

DOSAR

Provocări în cultura porumbului: soluția de fertilizare care se aplică în stadiul de 6-10 frunze! agrointeligenta.ro - 8 mai 2020

111

Porumbul se va afla în următoarea perioadă din punct de vedere fenologic în stadiul de 6-10 frunze (BBCH 12-16). Din punct de vedere fiziologic întâlnim mai multe transformări care au loc la nivelul plantei:

• încetarea aprovizionării plantei din bob

• creșterea și dezvoltarea rădăcinilor secundare, cu rol major în nutriție (încă subdimensionate față de cererile plantei)

• dezvoltarea frunzelor și tulpinii

• inițierea inflorescenței, stabilirea numărului de rânduri în știulete (componenta de randament).

• creșterea si dezvoltarea rădăcinilor nodale superioare.

Această fenofază:

• este una dintre cele mai solicitante pentru cultură datorită intervenției prin lucrările agrotehnice: erbicidare, fertilizare, prașile mecanice.

• este o etapă extrem de delicată, datorită faptului că planta este sensibilă la diferite forme de stres: biologic, hidric, termic, chimic.

• va genera parcurgerea următoarelor etape la parametri maximi.

Aceste procese fiziologice intervin în viața plantei determinând sensibilități la diferiți factori de natură termică, hidrică, chimică și biologică. Toți acești factori au o acțiune directă asupra viitoarelor fenofaze de creștere vegetativă, înflorire, fecundare, formarea și umplerea boabelor, care hotărăsc celelalte componente de randament: numărul de boabe pe planta, MMB.

Cum putem crește capacitatea porumbului de a avea o creștere și dezvoltare susținută?

1. Asigurarea tuturor nutrienților necesari îndeosebi a azotului, fosforului, sulfului, dar și a zincului și manganului

2. Protecția plantelor de porumb împotriva stresului chimic când acesta există

3. Protejarea proceselor metabolice de stresurile externe – anti stres. Diferențele mari de temperatură între zi și noapte, lipsa temporară a apei, reglarea procesului de evapo-transpirație.

112

4. Diminuarea creșterii încetinite, datorată dezvoltării sistemului radicular încă deficitar, devansarea perioadei de înflorit și polenizare (probabilitate mai mare de a evita temperaturile foarte ridicate).

5. La densități mai mari, datorită creșterii capacității fotosintetice, plantele valorifică mai bine energia luminoasă indiferent de configurația frunzelor pe planta.

6. Stimularea creșterii și dezvoltării rădăcinilor nodale aeriene (rol in fixarea mai buna în sol, absorbția apei și elementelor nutritive).

7. Atenuarea efectelor negative provocate de leziuni la nivelul sistemului radicular și vegetativ.

SOLUȚIA TIMAC AGRO – Fertileader AXIS

De ce Fertileader Axis la cultura de porumb?

Asigură plantei nutrienții esențiali de care are nevoie în această perioadă (N, P, Mn, Zn), iar prin specificitatea SECTIV:

1. Asigură plantei protecția anti-stres prin aportul de osmo-regulatori de care are nevoie

2. Asigură plantei o mai bună intensificare a fotosintezei, rezultând mai multă energie pentru plantă pentru a susține ritmul de creștere extrem de alert de care are nevoie în perioada următoare

3. Redistribuție mai bună și mai eficientă a asimilatelor în toată planta, îndeosebi către vârfurile de creștere fie aeriene fie radiculare

4. Acțiune sistemică și de durată în plantă – produsul se va regăsi și va acționa și în frunzele care încă nu au apărut

5. Valorificare mai bună a azotului granulat aplicat până acum prin intensificarea acțiunii metabolice inclusiv a absorbției radiculare.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

* * *

113

Comuna din România care a devenit producător de energie electrică pentru sistemul naţional: „Putem să valorificăm surplusul“ 8 mai 2020, 16:07de Alin Ion Primăria comunei Bustuchin va vinde energia electrică produsă de parcul fotovoltaic O comună din judeţul Gorj a primit licenţă pentru a vinde energie electrică în reţeaua naţională. Primăria localităţii Bustuchin deţine propriul parc fotovoltaic, pe care l-a realizat printr-un împrumut. Parcul fotovoltaic produce energie electrică atât pentru funcţionarea tuturor instituţiilor şi a şcolilor aflate în subordine, iar surplusul va fi vândut.  Instituţia a primit „Licenţa pentru exploatarea comercială a capacităţilor de producere a energiei electrice acordată unităţii administrativ-teritoriale“ şi, astfel, poate să furnizeze şi să comercializeze energie electrică. 

„Licenţa pentru furnizarea energiei era cea mai importantă, după obţinerea finanţării, implementarea şi finalizarea lui. Putem, din acest moment, ca energia electrică produsă de noi să intre în sistemul energetic naţional şi să valorificăm surplusul. Am făcut adrese către toţi furnizorii şi în următoarele săptămâni să se simtă în bugetul localităţii“, a spus primarul comunei Bustuchin, Ion Ciocea.   

Vrea să vândă energia electrică pe bursă Primarul comunei Bustuchin a precizat că doreşte chiar să vândă energia pe bursă, pentru a obţine un preţ mai bun: „Licenţa pentru furnizarea energiei era cea mai important, după obţinerea finanţării, implementarea şi finalizarea lui. Putem, din acest moment, ca energia electrică produsă de noi să intre în sistemul energetic naţional şi să valorificăm surplusul. Am făcut adrese către toţi furnizorii şi în următoarele săptămâni să se simtă în bugetul localităţii“.  

Preţ mai mic la apă şi canalizare Energia produsă de parcul fotovoltaic va contribui şi la scăderea preţului apei potabile şi a serviciului de canalizare: Îmi doresc să înfiinţez un serviciu public, care să preia furnizarea apei şi canalizarea, pentru a putea să reducem preţurile de la 5-6 lei în prezent, la 2-3 lei, pentru că putem asigura gratuit energia electrică“, a mai precizat priamrul comunei   Capacitatea de producţie a parcului fotovoltaic este de peste 400 Megawatt pe an. Parcul fotovoltaic a fost realizat printr-un împrumut în valoarea de 363.000 de dolari luat de Primăria Bustuchin de la Fondul Român

114

pentru Eficienţa Energiei. Banii trebuie returnaţi într-o perioadă de 84 de luni.

* * *

Comuna din România carantinată fără niciun bolnav de COVID- 19. Primarul: „Sunt oameni care nu mai au venituri“ 8 mai 2020, 15:09de Oana Şlemco

Viorel Cucu, primarul comunei Adâncata. FOTO: Oana Şlemco Adâncata este una dintre cele 8 comune din judeţul Suceava care au fost carantinate, la sfârşitul lunii martie, în contextul pandemiei de COVID-19. Primarul comunei, Viorel Cucu, susţine că-n localitate nu s-a înregistrat niciun caz de îmbolnăvire.

Primarul comunei Adâncata, din judeţul Suceava, Viorel Cucu, susţine că localitatea nu are nici măcar un caz de îmbolnăvire cauzat de virusul SARS-CoV-2. „În Adâncata am avut două cazuri suspecte, nici un decedat... Am o singură persoană în izolare, pentru că omul face dializă şi a fost la spital şi i-a recomdant de la spital să stea 14 zile acasă, nici un bolnav de COVID, nu, nimic. Am avut doi suspecţi, oamenii s-au izolat.”, a arătat alesul local. Viorel Cucu susţine că relaţia primăriei cu Direcţia de Sănătate Publică a lăsat de dorit în ultimele două luni. Primarul spune n-a primit soluţii concrete de la instituţia de sănătate publică. 

„Relaţia este proastă cu DSP-ul. Cinci - şase adrese pe care le-am făcut, pentru că am avut un caz suspect pentru că avea un magzin în curte şi am închis noi magazinul în aceeaşi noapte, am luat noi hotărârea.... Am luat legătura cu DSP-ul, cum facem, cum testăm familia, pentru că erau şapte persoane plus 11 persoane cu care veniseră în contact. Ce facem, hai să-i testăm. Nu au răspuns în nici un fel. Am luat noi hotărâri de capul nostru. I-am izolat noi de capul nostru. Şi datorită măsurilor luate de noi în comitet, totul semnat, cu medic de familie, cu poliţist, ne-am asigurat să fie totul în regulă şi ne-a ferit Dumnezeu fără cazuri, fără deces, fără nimic. Nu mi se pare corect ca după 15 să mă ţină în izolare”, a spus alesul local. 

Cele aproape două luni de izolare totală au condus la nişte cazuri aberante, din cauza forţelor de ordine care fac parte din filtre şi care ajunseseră să nu-i

115

lase pe oameni să se deplaseze nici măcar dintr-un sat în altul pe raza comunei. „Hotărârile Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă nu le lua nimeni în seamă din punctele astea de frontieră. Parcă eram la frontieră. Noi, Adâncata, şi celelat opt localităţi am fost puncte de frontieră, practic. Sunt oameni care sunt zilieri, sunt oameni care-i ajută pe alţii, mai lucrează la un grad, intern, şi nu mai au venituri oamenii”, a mai spus primarul.  Probleme au fost şi pentru cei de peste 65 de ani care trebuie să iasă ca să-şi lucreze pământul pentru a avea din ce trăi.

„40% din fermieri, dacă nu mai mult, au peste 65 de ani, au tractoare, au terenuri închiriate, terenuri în arendă care trebuiesc lucrate. De fiecare dată trebuia să le dăm la poliţie că fiecare are lotul. Zilnic am întâmpinat greutăţi la ieşirea din zona de carantină sau şi în interiorul zonei de carantină. Era nebunia nebuniilor, nu-i lăsau să se ducă de la Adâncata la Feteşti (sat din componenţa comunei Adâncata – n.red)”, a mai explicat alesul local.  Viorel Cucu este nemulţumit şi pentru că mulţi oameni din Adâncata nu au reuşit să plece la muncile câmpului în străinătate, acolo unde se câştigă mult mai bine decât la noi, în timp ce lucrători din Hânţeşti, comună vecină, care la un moment dat a fost un sat parte a comunei Adâncata, au putut pleca.

„Da, domnule, le faci testul. Dar nu e posibil ca ăsta de la Adâncata să nu poată, iar ăsta de la Hânţeşti să poată, care-i gard în gard cu mine. Iarăşi o aberaţie, pentru că vă spun sincer: în momentul de faţă am 100 de oameni plecaţi care nu s-au mai întors. Asta înseamnă zilierii care lucrează în Belgia, în Olanda, în Austria, în Germania, ca zilieri, cu venituri foarte bune, care aduc banii la familie, pentru că toţi banii se întorc în sat. Salariile de-acolo în agricultură sînt deosebit de mari faţă de-ale noastre”, a precizat sursa citată. Blocarea transportului intrajudeţean a creat şi el probleme, a precizat Viorel Cucu: „Am dat drumul la piaţă, lucrau construcţiile, lucrau maganzinele. Nu aveau săracii oameni cu ce să vină acasă. Ieşeau noaptea de la serviciu... Nu dădea voie nici la... de exemplu, dacă mama lucrează şi fata era acasă că era studentă şi vroia să o ducă la serviciu pe mama nici aia nu era voie la început... să ducă mama la serviciu cu maşina. Că n-avea voie. Nu era motiv întemeiat să-ţi duci mama la serviciu”. Situaţia este asemănătoare şi-n celelalte localităţi băgate în carantină pentru că au nenorocul să se afla la graniţa cu municipiul Suceava, unde se află Spitalul Judeţean, care a fost declarat COVID la începutul pandemiei.  La începutul lunii aprilie, municipiul Suceava şi opt localităţi limitrofe între care şi comuna Adâncata au fost carantinate din cauza numărului mare al cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2. Între timp situaţia epidemiologică s-a schimbat în bine. La data de 07.05.2020, numărul cazurilor de COVID în evoluţie la nivelul judeţului Suceava a scăzut sub 1.000, fiind înregistrate 968 de persoane infectate cu

116

noul coronavirus. La data de 30.03.2020, dată la care au fost instituită măsura carantinării municipiului Suceava şi a celor 8 localităţi limitrofe (Adâncata, Ipoteşti, Bosanci, Mitocu Dragomirnei, Moara, Şcheia, Salcea, Pătrăuţi) în municipiul Suceava se înregistrau 496 de cazuri în evoluţie. La acest moment se înregistrează 304 cazuri ceea ce reprezintă o scădere cu 40% . Sucevenii speră ca autorităţile centrale să scoată cele nouă localităţi din judeţ din carantină pe 15 mai pentru că altfel nu vor putea fi adoptate măsurile de relaxare.  * * *

Ce vinuri bem în acest weekend, 3 vinuri pentru 3 seri. Recomandările lui Cătălin Păduraru, Preşedintele VINARIUM International Wine Contest - 8 mai 2020 08.05.2020,

Să stăm strâmb să judecăm drept?!

Nu. Când stai strâmb, judeci strâmb.

În zilele acestea parcă stăm doar în poziţii greşite, punem întrebări greşite, ne adresăm cui nu trebuie, dar... aşteptăm răspunsuri bune. Rezolvări. Eficienţă. Proiecţii luminoase. Hm!

Hotelurile şi restaurantele sunt în impas. Se cer soluţii. E firesc. Firesc ar fi fost şi un pas lateral gândirii liniare exersate timp de 30 de ani. În afara autosuficientei ziceri ”las` că ştiu eu cum e mai bine” sau a apelului (modest) la postulatele unei şcoli ”clasice” în ultimul ciclu al valabilităţii, s-a mai făcut ceva? Investiţie într-o şcoală de gândire, în studii anticipative, în strategii de minimalizare a riscurilor neprevăzute, a accidentelor istorice?! Pentru că, chiar dacă nu era Covid-ul, mâine-poimâine putea apărea altceva. Ştiţi câţi tineri se pregătesc în străinătate (cum altfel?!) pe zeci de mii de euro cheltuiţi în şcolile ”de ospitalitate”?

Nu vreau să risc eu punerea în circulaţie a unui procentaj al celor care învaţă o meserie care va dispărea - aşa cum o ştim noi - în următorii ani, dar aveţi cunoştinţă despre vreun studiu sau despre vreo măsurătoare a ceea ce ar însemna înlocuirea personalului uman - din recepţie până la birourile de decizie - de către AI? Eu, unul, nu. Sau, în niciun caz, nu ştiu de vreun studiu pentru România. Dacă el ar exista, cauza neînregistrării lui fiind ecartul personal de informare inadecvat, de ce nu circulă? De ce nu e la televiziunile care pierd mii de ore pentru un spectacol păgubos şi sinistru?!

Deunăzi, am citit cartea lui Vintilă Mihăilescu – În căutarea corpului regăsit. O ego-analiză a spitalului. A fost o lectură grea pentru că ştiindu-l pe ilustrul antropolog, am fost tulburat emoţional dar şi pentru că m-am enervat dându-mi seama că niciun director de spital, nicio autoritate publică însărcinată cu

117

realizarea vreunui proiect spitalicesc nu a întrebat vreodată antropologul dacă se poate face ceva pentru ca omului aflat între zidurile acestui tip de aşezământ să-i poată fi mai bine.

Extrapolând la scara întregii societăţi, experienţa ne relevă că în mai toate domeniile stăm la fel. Covid ne-a arătat doar unde suntem şi ce (nu) facem. Colapsul se pregătea să vină fără ca noi să ”prindem chiar de veste”. Acum avem o şansă să îl evităm.

Paradoxal, nu?!

 

1. Gramofon Wine – Merlot Rose 2018

2. Chateau Cristi – Pinot Noir 2017, Republica Moldova

3. La Migdali, Innocent – Merlot 2017, Eco

 1. Gramofon Wine – Merlot Rose 2018Ştiţi vinuri cu DOC din Dealu Mare cu care să îţi fie ruşine? Nu. E clar că nu e o întâmplare că operatori diferiţi, cu vii pe pante şi pe plaiuri diferite, fac vinuri foarte bune. Nici nu e o întâmplare că foarte multe dintre vinurile excelente ale României vin (!) tot de aici. Nici de marketing exclusiv nu poate fi vorba, pentru că, în principal, numele denumirii de origine s-a creat organic (cu toate reproşurile pe care le putem aduce celor din zonă pentru o comunicare neunitară).

Sigur că în Dealu Mare au existat şi încă mai există produse de ”larg consum”. Concurenţa, valoarea terenului (mai puţin situaţia actuală creată de pandemie) vor mai descuraja ”mass market products” – care, oricum, nu caracterizează zona. Brandul format, aşa cum spuneam, aproape de la sine, induce siguranţă, satisfacţie, clasă înaltă.

118

Cam aşa este şi rose-ul Gramofon. Un vin sigur pe sine, bine apreciat de cei care au trecut de faza aromelor gingaşe de floricele pe câmpii. Pentru succesul personal, l-aş lua cu mine răspunzând invitaţiilor de tip: brunch, prânz, restaurant, iarbă verde, cină fină, agapă sau masă vânătorească, fantezii mediteraneene (culinare, evident) sau ”haideţi să vedem răsăritul”.

Asta înseamnă că etichetei îi lipseşte un înscris: NON STOP.

Îl găsiţi pe www.gramofonwine.ro, aici.

 

2. Chateau Cristi – Pinot Noir 2017, Republica Moldova

În primul rând, să vă spun că am degustat acest vin cu ocazia unui concert online cu artişti în mare vogă pentru segmentul ”sub 50”, sprijinit de Chateau Cristi. Dar eu am trecut de 50. Asta înseamnă că, ori vinul ori talentul artiştilor mă ţin încă în sectorul ”tineret”. Felicitări Chateau Cristi pentru clipele frumoase şi mulţumiri pentru că m-aţi ”repoziţionat”.

Să vorbim de vin acum. N-am ascuns niciodată, nu sunt un entuziast al Pinot-urilor din spaţiul românesc (Moldova inclusă). De fapt, am încercat întotdeauna să semnalez şansele mici de izbândă în lupta cu campionii Pinot Noir din cei doi poli stilistici: Bourgogne şi Noua Zeelandă. Dar să nu se înţeleagă că nu mă bucur enorm când apar vinuri din Pinot Noir excelente şi pe la noi. Şi apar. Dacă sintagma ”pe la noi” îmi este permisă şi când vorbesc de plaiurile din actuala Republică Moldova. Pot demonta orice sensibilităţi artificiale şi prin faptul că Iaşul, oraşul meu natal, e la 40 de km de graniţa „zgârmată” de sovietici, că mi-am petrecut copilăria pe malul Prutului şi că mama e născută în Moldova de peste apă. Rămâne, deci, ”pe la noi”.

Pinot Noir de la Chateau Cristi are unul dintre cele mai incitante ”nasuri” întâlnite la vinurile din acest soi. În rest, de la Madeline Puckette citire, le

119

are pe toate: violete, măceşe, lemn dulce, merişoare, sos de prune, trufă/pământ de flori, pâine prăjită (de la baricare).

Are, însă, şi un neajuns. Unul care mă face să-mi aduc aminte că, deşi îmi place muzica tânără, nu mă mai încadrez în segmentul 18-40: scrisul mic pe contraetichetă!

www.beicevrei.ro,  aici.

 

3. La Migdali, Innocent – Merlot 2017, Eco

Încă o dată, un vin ECO! Dacă ne reproşează cineva că suntem prea împrieteniţi cu cele 14 procente alcool, îi putem arăta imediat eticheta verde de certificare europeană pentru agricultură eco. Ne-am scos!

Dacă vă întâlniţi cu acest vin şi nu sunteţi avertizaţi asupra nişei mai sus amintite, îl veţi primi ca orice vin de mare calitate din Dealu Mare.

Poate că, personal, l-aş mai lăsa un an până la deschidere, dar, în acelaşi timp, ştiind pe ce forţe aromatice mizează acum bucătăria, nu mă tem de prezentarea acestui Merlot, aztăzi. Mai ales că are cei trei ani de acasă...

Cea mai evidentă notă olfactivă este salvia, care repede se combină cu afinele şi cireşele amare. Cine mănâncă frecvent smochine neuscate, va recunoaşte uşor şi acest fruct. Alcoolul, care se simte (prea) bine, nu inhibă mirodeniile şi pasca (puţin arsă pe talpă) cu smântână şi ciocolată.

Fiind astringent uşor peste medie pentru un Merlot, îl recomand pentru ospeţele decadente: vânat, carne grasă, coaste, măduvioare, creier în

120

pergament sau pe tablă, hamburgeri cu sos iute şi ceapă. Viaţă grea, cum ar veni. Nu?! www.vinpenet.ro, aici

* * *

Mai multe localităţi si zone din Romania au fost atestate ca staţiuni turistice de interes naţional si local B.A. Miscellanea / 08 mai

Mai multe zone si localităţi din Romania au fost atestate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local.

Astfel, Guvernul, la iniţiativa Ministerului Economiei, a adoptat joi seara o hotărâre in acest sens si pentru modificarea unor anexe la HG pentru aprobarea normelor si criteriilor de atestare a staţiunilor turistice.

Potrivit unui comunicat al ministerului, in urma verificării îndeplinirii criteriilor legale, la solicitarea autorităţilor administraţiei publice locale, localităţile Tăşnad (jud. Satu Mare), Lacu Sărat (jud. Brăila), cat si Zona Turistica Centrul Istoric - Coridorul Crişul Repede (din Oradea, jud. Bihor) si Zona Turistica Borlova - Muntele Mic (Comuna Turnu Ruieni, jud. Caras-Severin) au fost atestate ca staţiuni turistice de interes naţional.

Totodată, având in vedere potenţialul turistic, dar si resursele naturale si antropice, localităţile Tăuţii Măgheruş (jud. Maramureş), Vama (jud. Satu Mare), Ocnele Mari (jud. Vâlcea), Pestişani (jud. Gorj), Jucu (jud. Cluj) au fost atestate ca statiuni turistice de interes local.

Potrivit ministerului, pe termen lung si mediu, atestarea localităţilor mai sus menţionate ca staţiuni turistice de interes naţional, respectiv local, va crea un impact socio-economic pozitiv.

"Acestea vor putea fi promovate cu noul statut si astfel vor avea şanse mai mari in atragerea de finanţări nerambursabile. Spre exemplu, investitorii ar putea accesa finanţări structurale europene pentru construirea de structuri de primire turistice, fapt ce va contribui la creşterea numărului turiştilor de pe piaţa interna si externa", se menţionează in comunicat.

Reprezentanţii Ministerului Economiei considera ca realizarea unor proiecte de dezvoltare a turismului in localităţile atestate staţiuni turistice vor genera efecte benefice pentru dezvoltarea economica si creşterea calităţii vieţii a rezidenţilor acestor zone, având in vedere efectul multiplicator al turismului in sectoarele economice conexe, precum transporturile, construcţiile, agricultura, artizanatul si comerţul cu amănuntul.

121

Totodată, pentru a sprijini dezvoltarea localităţilor care au potenţial turistic ridicat si dispun de resurse turistice, dar sunt situate in zone montane cu relief neuniform sau cuprind arii protejate in care nu se poate interveni, au fost completate criteriile de atestare a staţiunilor turistice prevăzute in Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 852/2008, in sensul permiterii sistemelor individuale de colectare si epurare, care asigura acelaşi nivel de protecţie ca si sistemele centralizate de canalizare si epurare.

* * *

Vinul de azi: San Marzano Negroamaro F 2017 - 98 puncte Lunca Maroni Parteneri Profit.ro scris astăzi,

Negroamaro este un vin roșu cu tradiție în sudul Italiei, un vin care va surprinde plăcut prin aromele, dar și caracteristicile specifice terroir-ului din regiunea Puglia.

Recomandarea noastră de astăzi, San Marzano Negroamaro 2017, nu face excepție de la regulă, ba chiar cucerește încă de la primele adieri de condimente, fructe de pădure și gem de cireșe, buchetul complet al acestui vin. Gustul se dezvăluie bogat, catifelat, cu taninuri bine echilibrați. Acest vin se poate degusta la 18-20 de grade Celsius, în special cu preparate pe bază de carne: paste cu carne și diverse sosuri, vânat, risotto cu carne, carne la grătar, dar și cu brânzeturi măturate.

* * *

122

S-au inregistrat progrese notabile in protejarea si utilizarea durabila a padurilor Silvicultura 08 Mai 2020

Defrisarea globala continua, desi intr-un ritm mai lent. Incepand cu 2015, anual, 10 milioane de hectare sunt transformate in terenuri pentru alte utilizari, o cifra in scadere comparativ cu 12 milioane de hectare pe an inregistrate cinci ani mai devreme. Acestea sunt concluziile cheie al unui raport de referinta realizat de Organizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura (FAO), la fiecare cinci ani.

Rezultatele cheie ale Evaluarii Globale a Resurselor Forestiere 2020 (FRA 2020) au fost prezentate ieri impreuna cu o publicatie interactiva numita „O noua perspectiva: evaluarea resurselor forestiere globale 2020.” Raportul complet FRA2020, inclusiv datele pentru fiecare tara, va fi publicat la o data ulterioara.

Conform raportului, la ziua de astazi se inregistreaza 4,06 miliarde de hectare de padure, ceea ce este echivalent cu 0,52 hectare pentru fiecare locuitor al Pamantului. Avand in vedere cresterea naturala a padurilor, pierderea neta a padurilor din 2010 a fost de 4,7 milioane de hectare pe an.

Aproape o treime din suprafata terestra a lumii este acoperita de paduri, fiind o sursa de materiale, confort estetic si mijloace de trai pentru milioane de oameni.

"Padurile reprezinta o parte importanta a vietii noastre si pot fi gasite in produsele noastre alimentare, mobilierul casnic dar si simtite in aerul mai curat pe care il respiram datorita prezentei lor, asa ca trebuie sa muncim mai mult si sa lucram impreuna in toate sectoarele forestiere si agricole, pentru a incetini defrisarea acestora", a declarat Maria Helena Semedo, directoare generala adjuncta pentru clima si resurse naturale in cadrul FAO. "Este imbucurator sa aflam ca tot mai multe zone forestiere sunt supuse unor planuri de gestionare pe termen lung, care sunt esentiale pentru atingerea Obiectivului de Dezvoltare Durabila (ODD) 15."

123

ODD 15 solicita protejarea, restaurarea si promovarea utilizarii durabile a ecosistemelor terestre, care sustin „viata pe uscat”. Evaluarea globala a resurselor forestiere este o componenta esentiala a monitorizarii de catre FAO a indicatorilor cheie ai ODD 15, deoarece colecteaza si raporteaza date de referinta despre tendintele schimbarilor din zona forestiera si progresele privind gestionarea durabila a padurilor.

Astazi, 2,05 miliarde de hectare de paduri, mai mult de jumatate din total, sunt supuse planurilor de gestionare.

"Evaluarea globala a resurselor forestiere ofera o imagine de ansamblu asupra padurilor lumii si este un instrument de importanta critica in formularea unor politici, practici si investitii solide", a declarat Mette Wilkie, directoare a Directiei Politica si Resurse Forestiere in cadrul FAO. Ea a salutat colaborarea remarcabila dintre FAO si o retea globala de peste 700 de experti care au armonizat metodele si au examinat peste 60 de indicatori din 236 de tari si teritorii pentru a realiza evaluarea. Progres tangibil Una dintre realizarile notabile reflectate de noua evaluare a fost aceea ca suprafata padurilor din zonele protejate din lume a crescut cu 191 de milioane de hectare din 1990, iar acum 18% din padurile lumii sunt situate in zone protejate, cu cea mai mare pondere in America de Sud.

Acest lucru inseamna ca lumea a indeplinit si a depasit Obiectivele de la Aichi pentru Biodiversitate, de a proteja cel putin 17% din suprafata terestra pana in 2020, a declarat Anssi Pekkarinen, specialist principal in domeniul silvic in cadrul FAO, care a coordonat evaluarea. Cateva concluzii cheie 

Zonele forestiere din lume, incepand cu 1990, au scazut cu 178 de milioane de hectare, ceea ce este aproximativ egal cu teritoriul Libiei. 

In ultimul deceniu, suprafata forestiera a crescut in Asia, Oceania si Europa, in timp ce cele mai mari rate de pierderi nete de paduri au fost inregistrate in Africa, urmata de America de Sud.

Padurile virgine acopera o suprafata de aproximativ 1,11 miliarde de hectare.

Aproximativ 30% din toate padurile sunt utilizate in principal pentru producerea lemnului si a produselor forestiere din lemn.

124

Proportia padurilor destinate in principal protejarii solurilor si apei este in crestere.

Partea predominanta a suprafetei forestiere - 93% din suprafata totala - consta din paduri rezultate din procese naturale regenerabile, restul din plantare.

Stocurile totale de carbon din paduri scad din cauza scaderii suprafetei padurilor, dar densitatea de stocare a carbonului a crescut usor in ultimii treizeci de ani.”

FAOOrganizatia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultura  

* * *

Exudatele din rădăcină afectează stabilitatea solului 8 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Pe măsură ce sezonul de creștere se desfășoară, este posibil să nu observați prea multe despre ce se întâmplă cu plantele din sol. Cei mai mulți dintre noi acordă atenție lăstarilor noi, tulpinilor, frunzelor și, în cele din urmă, florilor și culturilor pe care intenționăm să le creștem. S-ar putea să ne gândim la rădăcini ca fiind necesare, dar neinteresante, părți ale procesului de producție vegetală. Paul Hallett și echipa sa nu sunt de acord. Ei se concentrează asupra a ceea ce se întâmplă în sol cu rădăcinile plantei. Zona de sol care înconjoară rădăcinile unei plante este numită rizosferă. Este combinația cuvintelor latine pentru „rădăcină” și „zonă”. Și este o locație aglomerată pentru procese de producție importante, dar ascunse.

În rizosferă, plantele produc o varietate de compuși chimici numiți exudați. Paul Hallett și colegii săi de la Universitatea din Aberdeen se uită la efectele pe care le au exudatele asupra plantei și asupra solului înconjurător. Lucrările

125

lor unice iau măsurători la scară mică lângă suprafața rădăcinilor. Proprietățile de aici pot fi foarte diferite de restul solului.

„Rădăcinile secretă în mod continuu substanțele chimice în sol ca o modalitate de a elibera substanțele nutritive care sunt atașate la particulele de sol”, spune Hallett.

În digestia umană, stomacul secretă sucuri gastrice pentru a ajuta la ruperea alimentelor; exudatele sunt echivalentul plantelor cu sucuri gastrice. Hallett descrie compoziția chimică a exudatului drept „un adevărat cocktail sau” bufet „de resurse pentru orice în rizosferă”. Pe lângă faptul că ajută plantele să furnizeze substanțe nutritive, exudatele sunt surse de hrană pentru microbii care reprezintă o parte importantă a microbiomei solului.

Exudații au, de asemenea, un rol important în păstrarea solului laolaltă. Rădăcinile și ciupercile care trăiesc în sol țin împreună niște aglomerări mai mari de sol, dar exudatele lucrează la nivel micro. Ca adeziv, ei rețin particulele de sol în rețele mecanice importante. Oamenii de știință numesc aceste agregate ale rețelelor de sol.

În timp ce efectele rădăcinilor și rețelelor fungice sunt, de obicei, pe termen lung, influența exudatului asupra solului poate fi trecătoare.

„Exudatele radiculare nu vor dura în forma lor originală pentru mult timp în sol, deoarece ele vor fi consumate și transformate de microbi. Acest proces poate distruge complet exudatul sau poate crea compuși chiar mai buni pentru a lega particulele de sol. Exudatele rădăcinii plantelor au un impact masiv asupra formării agregatelor. Acest lucru are loc printr-o serie de moduri, inclusiv acționând ca un fel de clei sau schimbând cât de repede rizosfera se usucă sub acțiunea precipitaților și a evaporării”, adaugă Hallett

Cercetări precum cele ale lui Hallett arată că în timpul sezonului de creștere, și dincolo de acesta, există interacțiuni delicate între fiecare plantă și solul din jur. Toate aceste interacțiuni afectează cantitatea de apă capturată de sol și absorbită de plante. Producția de exudate afectează, de asemenea, cât de bine plantele pot extrage elementele nutritive vitale din sol și chiar afectează solul din rizosferă.

* * *

Damov, Green Group: „E greu să reutilizăm sticla. Însă poate fi reciclată la infinit” Posted by: Oana Racheleanu in Business, EcoLIFESTYLE, Poluare 8 May 2020

126

Constantin Damov, președintele Green Group, a susținut că returnarea ambalajelor de sticlă la producători este un proces dificil, ținând cont că pe piață există multe tipuri. Însă reciclarea acestora este eficientă în 90% din cazuri, a spus acesta într-o conferință despre colectarea separată a sticlei.

Președintele Green Group a susținut că sticla ar trebui să aibă un flux separat de colectare, așa cum fac, în această perioadă, doar trei sau patru autorități locale – Sibiu, Timișoara și Sfântu Gheorghe. Înainte de pandemia de Covid-19, domeniul HoReCa era cel care asigura colectarea separată a sticlei.„Lumea a ales drumul cel mai ușor, colectarea pe două fracții – deșeu umed și uscat. Cred că asta e o simulare care nu trece de la planul teoretic la cel practic. De fapt e udă și semi-udă și în final avem o contaminare permanentă”, a mai spus Damov.

Acesta a amintit de practica returnării sticlelor la centrele comerciale, în perioada când Nicolae Ceaușescu era președinte, subliniind însă că atunci erau doar cinci tipuri de ambalaje de sticlă. Acum, însă, producătorii au diferite culori, forme și inserții, făcând reutilizarea acestor ambalaje foarte dificilă.

„În schimb, pentru reciclare, în producția de ambalaje de sticle și borcane, se poate utiliza până la 90% spărtură de sticlă fără a se schimba calitatea materialului. Sticla este cel mai prost material pe care îl poți obține în urma topirii și nu poate fi afectată prea mult de reciclarea repetată. Sticla este probabil singurul material de ambalaj care poate fi reciclat la infinit fără a-și pierde calitățile”, a spus acesta în cadrul conferinței „Colectarea separată în timpul pandemiei”, organizată de Pria Events.Președintele Green Group a mai subliniat că sticla, prin efectul de lupă pe care îl poate avea la gropile de gunoi, poate fi considerată un deșeu periculos pentru că duce la incendii.

127

„Este o crimă să nu te ocupi de ambalaje de sticlă și să le duci la groapă. În primul rând, pentru că sticla cântărește foarte mult. Iar în România, a ajuns tona de depozitare la groapă de 40, 45 de euro. Și e foarte bine așa”, a completat și Radu Merica, director general Recuperare Ecologică şi Reciclare (RER).

Ionuț Georgescu, de la FEPRA International,  a spus că pandemia de Covid-19 a afectat și fluxul de colectare a sticlei:„În ultimele două, trei luni, zona HoReCa a fost închisă și fluxurile s-au schimbat. Sticla s-a mutat de la „B to b”, de la companie la companie, unde colectarea era mult mai curată, clară, către zona de consum de acasă”.Mircea Fechet, secretar de stat în Ministerului Mediului, a subliniat că legislația existentă prevede ca sticla să aibă un flux separat de colectare și că acest deșeu trebuie colectat separat încă de la sursă.

„Avem nevoie de suport pe toată linia. Efortul trebuie să fie unul comun, care să plece de la cetățean, care să înțeleagă că acest proces trebuie să înceapă la el în casă, ținând cont că suntem săraci și nu ne permitem cele mai noi tehnologii, investiții în infrastructură. Fiecare trebuie să-și facă treaba.”Radu Merica a adăugat că cetățenii nu colectează separat deșeurile, chiar dacă au unde, pentru că nu îi interesează tema, pentru că nu există constrângeri, iar prețul serviciului de salubrizare este mic.

„Criza ecologică la noi e una pe care o avem de ani de zile, dar de care nu s-a interesat nimeni. Gropile de gunoi poluează, generează mirosuri. Eu cred că mai mulți mor în România pe an de poluare decât e gripă sau Covid. Trebuie să conștientizăm problema ecologică a României și poate atunci vor exista reacții, constrângeri. Poate nu Armata de străzi, dar Poliția Locală poate să-i dea amendă ăluia care nu și-a colectat separat gunoiul conform regulamentului de salubrizare al orașului. Poate Garda de Mediu să-i urmărească și să-i amendeze pe ăștia care aruncă gunoaiele la marginea drumului”.

* * *

Previous:FAO: Defrișarea globală continuă, dar într-un ritm mai lent pe măsură ce gestionarea durabilă crește Posted by: Lidia Neagu in Biodiversitate 8 May 2020

Împușcarea cormoranilor a primit aviz pozitiv din partea deputaților de la mediu și agricultură Societatea Ornitologică Română (SOR) atrage atenția asupra efectelor distructive pe care le poate produce decizia comisiilor reunite pentru mediu și

128

agricultură din Camera Deputaților, din 5 mai, de a aviza pozitiv proiectul de lege care prevede eliminarea cormoranului mare din categoria păsărilor interzise vânătorii și includerea acestuia pe lista celor care pot fi vânate în anumite perioade ale anului.

Societatea Ornitologică Română spune că propunerile din raportul de modificare a Legii vânătorii nu au avut la bază studii și documente științifice care să ateste așa-zisele pagube produse de cormoranii mari.Raportul comun asupra proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006 și pentru completarea anexei nr. 5C la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, a fost adoptat cu majoritate de voturi în cele două comisii ale Camerei Deputaților.Legea a trecut inițial de Senat în decembrie 2019. Plenul Camerei Superioare a Parlamentului a adoptat atunci modificările legislative cu 60 de voturi „pentru” și 21 de voturi „împotrivă”.Inițiatorii sunt mai mulți parlamentari din PSD și doi deputați din ALDE, respectiv PMP: Florin Calotă și Petru Movilă. Aceștia susțin că pagubele provocate de cormorani în sectorul piscicol se ridică la aproximativ 20.000 de tone de pește/an.Modificările aduse legii, fără dezbatere publică cu specialiștii„Considerăm că motivațiile unor propuneri legislative trebuie justificate cu date și documente științifice și așteptăm ca aceste documente care au stat la baza realizării motivației să fie făcute publice pentru a putea fi dezbătute. O serie de zone umede exploatate piscicol se află în ariile protejate de interes național sau comunitar, vânătoarea la cormoran manifestându-se printr-un deranj nejustificat asupra speciilor protejate pentru care s-au instituit respectivele arii”, a declarat Directorul Executiv al Societății Ornitologice Române, Dan Hulea.În plus, la lucrările comisiilor de specialitate din Parlament nu au fost invitați specialiști în domeniu care să își expună punctul de vedere și, mai mult decât atât, lipsește poziția Ministerului Mediului cu privire la această propunere legislativă.„Acesată problemă nu a fost dezbătută într-un mod transparent și nici nu s-a urmărit rezolvarea pe termen mediu și lung a acestui conflict, ci s-a dorit doar

129

transmiterea unui semnal de susținere a sectorului piscicol”, a mai precizat Director Executiv al SOR, Dan Hulea.Situația cormoranilor mari în RomâniaPotrivit studiilor efectuate de Societatea Ornitologică Română, populația estimată de cormorani mari, la nivelul anului 2013, a fost de 12.000 – 20.000 de perechi în perioada de cuibărit. Alte studii efectuate în România pentru aceeași perioadă de către Kiss B.J., în 2013, indică chiar o estimare mai mică, de 13.000 – 15.000 de perechi cuibăritoare pentru această specie, și o tendință de scădere față de anul 2007 când populația estimată depășea 17.500 perechi cuibăritoare.Specia nu este distribuită uniform la nivel național nici în timpul sezonului de cuibărit, nici în perioada de pasaj sau iarnă. Coloniile de cuibărit cele mai importante din țară se găsesc în Delta Dunării și pe cursul inferior al Dunării. Sunt relativ rar cuibăritoare în Moldova și excepțional cuibăritoare și în sudul Transilvaniei. Distribuția cea mai largă o are în perioadele de pasaj când poate fi întâlnită în special în bazinele hidrografice ale râurilor mari.Mai mult, majoritatea amenajărilor piscicole din sudul și sud-estul României reprezintă lacuri naturale care au fost transformate în astfel de amenajări. Păsările ihtiofage, printre care se numără și cormoranul mare, reprezintă o parte integrantă și esențială a ecosistemelor seminaturale. Împușcarea indivizilor aparținând acestei specii nu reprezintă o soluție pe termen mediu și lung.SOR consideră că este nevoie de studii sistematice ale căror rezultate să fie publicate, pentru a testa metode alternative în vederea protejării producției de pește din România. Conform studiilor efectuate în Marea Britanie și prezentate de BirdLife International, realizarea de refugii pentru pești, unde aceștia să se poată ascunde, au redus eficiența consumului de pește de către cormorani cu 67 %.De asemenea, solicită oprirea de la adoptare/promulgare în plenul Camerei Deputaților (for decizional, în acest caz) a acestor modificări aduse Legii vănătorii, așa cum reiese din raportul comun al celor două comisii, și începerea unor dezbateri transparente și bazate pe date științifice.“La aceste dezbateri este imperios necesar să participe Ministerul Mediului, inclusiv instituțiile cu rol de monitorizare și control din subordinea acestuia și specialiști din instituțiile guvernamentale și neguvernamentale, precum și reprezentanții mediului de afaceri din piscicultură. Cu toții pot contribui la găsirea unor soluții adecvate pe termen mediu și lung”, spun specialiştii SOR.Societatea Ornitologică Română (SOR) este cea mai importantă organizație independentă de conservare a păsărilor din România.

* * *

130

 Ne putem da seama din timp dacă un răsad se va prinde sau nu In mai 8, 2020

Iată ce ar mai fi bine să știți despre cum ar trebui să arate planta: să fie suficient de dezvoltată ; să aibă  o înălțime de peste 20 cm; planta sa nu fie înflorită sau să nu existe semne de ranire (tulpini lovite) sau alte carente (de exemplu, frunze patate). Asist. univ. dr. Gabriel Teliban USAMV Iași oferă amănunte despre anumite lucrări care se fac în această perioadă:

https://youtu.be/W1ZxGJp2ZXI

131

* * *

132