Stiri 6 mai 2020 , prima parte CURSUL DE SCHIMB 06.05.2020

1 EUR 4.8258

1 USD 4.4708

Alertă Meteo ANM! Cod portocaliu de viscol pentru 13 județe Iulian Luca 6 mai 2020    

ANM a emis o atenționare de Cod portocaliu de viscol pentru zonele montane din 13 județe precum și mai multe Coduri galbene pentru diverse regiuni din țară.

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis miercuri o atenţionare Cod portocaliu de viscol, valabilă în zone montane din 13 judeţe, începând de joi dimineaţa, precum şi alte noi Coduri galbene de vreme rea, respectiv o informare de intensificări ale vântului, ploi moderate cantitativ şi precipitaţii mixte, transmite Agerpres.

Conform prognozei, joi, în intervalul orar 2:00 – 21:00, va fi în vigoare un Cod portocaliu în zona montană înaltă a Carpaţilor Meridionali şi de Curbură, unde vor fi intensificări puternice ale vântului cu viteze care la rafală vor atinge 120 – 140 km/h. Temporar, va ninge slab iar ninsoarea va fi viscolită.Judeţele vizate de această atenţionare sunt: Vrancea, Buzău, Prahova, Covasna, Braşov, Prahova, Argeş, Sibiu, Vâlcea, Alba, Hunedoara, Gorj şi Caraş-Severin.Pe de altă parte, miercuri, până la ora 21:00, va fi valabilă o atenţionare Cod galben în zona montană înaltă, unde vântul va avea intensificări cu rafale de peste 90 – 100 km/h. La altitudini mai mari de 1.700 de metri, temporar se vor semnala precipitaţii predominant sub formă de ninsoare şi local va fi viscol.

1

În acelaşi interval orar, în Maramureş, Transilvania, Oltenia şi sud-vestul Munteniei, local şi temporar vor fi intensificări ale vântului cu viteze la rafală ce vor depăşi în general 55- 65 km/h.Mai multe Coduri galbene sunt valabile în țară

De asemenea, un alt Cod galben valabil de miercuri seara de la ora 21:00 până joi la ora 21:00, va afecta zona montană înaltă, unde vântul va avea intensificări cu rafale de peste 90 – 100 km/h. Temporar, la altitudini de peste 1.700 de metri, se vor semnala precipitaţii predominant sub formă de ninsoare şi local va fi viscol.

Totodată, în intervalul 6 mai, ora 21:00 – 7 mai, ora 21:00, va fi Cod galben de instabilitatea atmosferică în Maramureş şi în Transilvania. În aceste regiuni, local şi temporar vor fi intensificări ale vântului cu viteze la rafală ce vor depăşi în general 55 – 65 km/h.Începând din dimineaţa zilei de joi, de la ora 6:00, până la ora 21:00, în Oltenia, vestul Munteniei şi în nordul şi centrul Moldovei va fi Cod galben de vânt cu intensificări între 55 şi 65 km/h, mai ridicate în nordul Moldovei, unde se vor înregistra peste 70 km/h.ANM a actualizat, miercuri, informarea de vreme rea care va viza majoritatea regiunilor până joi, la ora 21:00. Astfel, în cea mai mare parte a ţării, temporar, vor fi intensificări ale vântului, cu viteze la rafală în general de peste 45 – 55 km/h. La munte, rafalele vor depăşi 60 – 70 km/h şi se vor semnala precipitaţii mixte.Local şi temporar, în nord, centru, est şi sud-est va ploua moderat cantitativ şi vor fi perioade cu manifestări de instabilitate atmosferică (averse ce pot avea şi caracter torenţial şi descărcări electrice). În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor depăşi 15 – 25 l/mp şi punctiform 30 l/mp.

Nu scăpăm de vremea rea: Ploi torenţiale, vânt şi descărcări electrice până joi seară 6 mai 2020, 14:00de Ionela Stănilă

O avertizare de vreme severă a fost emisă de Administraţia Naţională de Meteorologie(ANM) pentru toată ţara şi este valabilă până joi, 7 mai, la ora 21.00. se vor semnala intensificări ale vântului, ploi moderate cantitaţi şi ninsori la munte.

"În intervalul menţionat, în cea mai mare parte a ţării temporar vor fi intensificări ale vântului, cu viteze la rafală în general de peste 45...55 km/h. La munte rafalele vor depăşi 60...70 km/h şi se vor semnala precipitaţii mixte.

2

Local şi temporar în nord, centru, est şi sud-est va ploua moderat cantitativ şi vor fi perioade cu manifestări de instabilitate atmosferică (averse ce pot avea şi caracter torenţial şi descărcări electrice). În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor depăşi 15...25 l/mp şi punctiform 30 l/mp", a anunţat ANM.

MINISTERUL AGRICULTURII: Suprafeţele grav afectate de secetă nu depăşesc 1,2 milioane hectare M.I. Miscellanea / 06 mai

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, susţine că în cel mult 10 zile va avea evaluarea pagubelor produse de secetă la culturile însămânţate în toamnă, dar, din pre-evaluările actuale, suprafeţele grav afectate nu depăşesc 1,2 milioane de hectare, transmite Agerpres.

"Secetă este în toată Europa şi afectează în primul rând tot ceea ce s-a însămânţat în toamnă. O să avem în maximum 10 zile evaluarea pagubelor produse la aceste culturi. Repet, discutăm de 2,9 milioane hectare care au fost însămânţate în toamnă, dar în pre-evaluările pe care le avem nu vor depăşi 1 - 1,2 milioane hectare suprafeţele care sunt grav avariate. Speranţa noastră este că tot ceea ce însămânţează fermierii în această perioadă să dea posibilitatea ca producţiile să fie acoperitoare, iar deficitul de pierderi să nu fie foarte mare şi să avem suficiente cereale. Şi aici mă refer, în primul rând, la porumb şi la grâu, care să asigure consumul intern", a declarat, marţi seara, la Realitatea Plus, ministrul Agriculturii.

El a menţionat că în cele mai sumbre scenarii legate de consecinţele acestei secete consumul intern de cereale va fi acoperit de producţia din toamna acestui an.

"Am spus şi cu alte ocazii: noi consumăm ca şi ţară undeva între 2,2 - 2,5 milioane de tone de grâu şi aproximativ 7 milioane tone de porumb. În anii în care a plouat, producţiile au fost între 7 şi 9 milioane de tone de grâu şi cam 14 milioane de tone de porumb, de aceea, în cele mai sumbre scenarii legate de consecinţele acestei secete, consumul intern de cereale ar fi acoperit de producţia din toamnă. Vom monitoriza în continuare stocurile şi vom face în aşa fel încât, dacă este nevoie, vom lua măsuri extreme, aşa cum am luat în urmă cu două săptămâni, ca să ne asiguram că toate alimentele de

3

bază de care cetăţenii României au nevoie vor fi în cantităţi suficiente pe toată perioadei crizei şi post-criză", a precizat şeful de la Agricultură.

Potrivit prognozei agrometeorologice valabilă în perioada 5 - 11 mai, publicată de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), seceta pedologică moderată, puternică şi extremă se va semnala în cultura grâului de toamnă în în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana, Transilvania şi în cea mai mare parte a Olteniei.

"În cultura grâului de toamnă, pe adâncimea de sol 0-100 cm, se vor înregistra deficite de apă (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă) în Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Crişana şi Transilvania, cea mai mare parte a Olteniei. Izolat în nordul Olteniei şi al Maramureşului, rezerva de umiditate din sol se va încadra în limite satisfăcătoare. Aprovizionarea cu apă în stratul 0-20 cm (ogor), va prezenta valori scăzute (secetă pedologică moderată) şi deosebit de scăzute (secetă pedologică puternică şi extremă), în Dobrogea şi Crişana, pe suprafeţe agricole extinse din Muntenia şi Moldova, local în nord-estul, centrul, estul, sud-estul şi sud-vestul Transilvaniei, nordul şi nord-vestul Banatului, izolat estul Olteniei. În Maramureş, în cea mai mare parte a Banatului şi Olteniei, local în nordul, nord-vestul, vestul, sudul şi sud-vestul Munteniei, nordul, nord-vestul, centrul şi sudul Transilvaniei, estul Moldovei, rezerva de umiditate din sol se va situa în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime", precizează agrometeorologii.

CAMERA DEPUTAŢILOR: Utilizarea apelor subterane pentru irigaţii - scutită de la plata taxei specifice S.B. Miscellanea / 06 mai

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect de lege care prevede ca, pe perioada stării de urgenţă şi pentru încă şase luni de la încetarea acesteia, utilizatorii de ape subterane pentru irigaţii să fie scutiţi de la

4

plata contribuţiei specifice de gospodărire a apelor, conform Agerpres.Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect de lege care prevede ca, pe perioada stării de urgenţă şi pentru încă şase luni de la încetarea acesteia, utilizatorii de ape subterane pentru irigaţii să fie scutiţi de la plata contribuţiei specifice de gospodărire a apelor.

S-au înregistrat 303 voturi ''pentru'' şi două abţineri.

"Sursele de apă subterană, apă curgătoare, lacurile şi lacurile de acumulare cu folosinţă energetică pot fi utilizate pentru irigaţii, fără plata contribuţiei specifice de gospodărire a apelor, pe perioada stării de urgentă instituite pe teritoriul României prin Decretul Preşedintelui României nr.195/2020, precum şi pe o perioadă de 6 luni de la încetarea acesteia. Pe aceeaşi perioadă, pentru obţinerea avizelor de gospodărire a apelor în vederea executării lucrărilor de investiţii în infrastructura de irigaţii se vor elimina toate taxele, iar termenele de eliberare a acestora vor fi reduse la jumătate", prevede proiectul.

Proiectul a fost iniţiat de senatorul PSD Pavel Marian şi a fost susţinut de toate grupurile parlamentare, deputaţii menţionând că este foarte necesar în condiţiile secetei cu care se confruntă ţara noastră.

APIA si SUBVENTII

CUANTUM SPRIJIN CUPLAT VEGETAL PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL! Agroinfo 06 mai 2020 - SUBVENȚII APIA! Hotărârea pentru aprobarea plafoanelor alocate pentru sprijinul cuplat vegetal pentru anul de cerere 2019 a fost publicată în Monitorul Oficial nr.359 din 5 mai 2020. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) poate stabili suma pe hectar pentru fiecare schemă de sprijin cuplat vegetal și să facă plata către fermieri.

Plafoanele aferente fiecărei măsuri de sprijin cuplat în sectorul vegetal, pentru anul 2019, sunt distribuite astfel:

a)  33.434,000 mii euro pentru soia;b)  16.354,250 mii euro pentru lucernă;c) 440,000 mii euro pentru leguminoase boabe pentru industrializare/procesare: mazăre boabe și fasole boabe;d) 102,130 mii euro pentru cânepă pentru ulei şi/sau fibră;e) 4.902,200 mii euro pentru orez;f)  840,000 mii euro pentru sămânţă de cartof;g) 131,760 mii euro pentru hamei;h) 18.752,000 mii euro pentru sfeclă de zahăr;

5

i) 1.190,860 mii euro pentru tomate pentru industrializare cultivate în câmp;j)  9,340 mii euro pentru castraveţi pentru industrializare cultivaţi în câmp;k) 6.316,200 mii euro pentru legume cultivate în sere și solarii: tomate pentru consum în stare proaspătă, castraveţi pentru consum în stare proaspătă şi/sau pentru industrializare, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă;l) 510,000 mii euro pentru fructe destinate industrializării: prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre;m) 2.523,760 mii euro pentru cartof timpuriu pentru industrializare.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare tip de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal menționate mai sus la suprafețele eligibile pentru anul 2019.

Ministerul Agriculturii a făcut un transfer de fonduri între schemele de sprijin cuplat vegetal, a luat de la sprijinul cuplat pentru cartofii pentru industrializare și a dat bani mai mulți sprijinului cuplat pentru legumele din sere și solarii.

Menţionăm că transferurile de fonduri între măsurile de sprijin cuplat s-au realizat astfel încât, în cazul culturilor care nu au atins limita de suprafață notificată, cuantumul pe unitatea de măsură să asigure profitabilitatea, a precizat Ministerul Agriculturii, într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

În ciuda revoltei cultivatorilor de cartofi, suma alocată pentru plata sprijinului cuplat pentru această cultură a rămas la 2.532.760 de euro, deși anul trecut a fost notificată la Comisia Europeană suma de 4,9 milioane de euro pentru plata acestui sprijin. Plafonul a fost înjumătățit după transferul făcut de Ministerul Agriculturii.

Plăţile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2019.

Șeful APIA: Plățile la hectar pentru Sprijinul Cuplat nu pot începe mai devreme de 15 mai! agrointeligenta.ro - 5 mai 2020

Data la care începe plata subvențiilor APIA pentru Sprijinului Cuplat Vegetal anunțată de directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea. După ce în cadrul emisiunii ”Forța Fermierilor cu Vlad Macovei” de luni, 4 mai, din partea agricultorilor au venit mai multe întrebări legate de plata sprijinului cuplat pentru sectorul vegetal, șeful APIA le-a oferit fermierilor răspunsul solicitat.

6

Adrian Pintea a precizat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că banii pentru această schemă vor fi virați în conturile fermierilor după data de 15 mai, acesta fiind termenul limită pentru depunerea documentelor justificative la hamei și cartof de sămânță.

”(…) Plata se poate face doar dupa data de 15 mai acesta fiind termenul limită conform regulamentului de depunere a documentelor pentru hamei și sămânță de cartofi”, a explicat Adrian Pintea care a mai precizat că pentru Campania 2019 au fost achitate 2,7 miliarde de euro, care reprezintă 99,16 % din suma totală.

Reamintim că în ședința Guvernului din data de 30 aprilie 2020 a fost adoptată o Hotărâre pentru aprobarea plafoanelor alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2019, ce vizează culturile prevăzute la art. 1 din HG. 219/2015 privind stabilirea sectoarelor, culturilor şi speciilor de animale pentru care se acordă sprijin cuplat în perioada 2015-2020.

Plafonul maxim aprobat are valoarea de 85.506.500 de euro, echivalentul a 406.121.672 de lei și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020. Beneficiarii acestui act normativ sunt circa 41.000 fermieri din sectorul vegetal care au accesat măsurile de sprijin cuplat pentru culturile prevăzute la art. 1 din HG nr. 219/2015 și au îndeplinit condițiile de eligibilitate.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare tip de sprijin cuplat în sectorul vegetal se calculează de către APIA, prin raportarea plafoanelor aferente măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal menționate mai sus la suprafețele eligibile pentru anul 2019.

Menţionăm că transferurile de fonduri între măsurile de sprijin cuplat s-au realizat astfel încât, în cazul culturilor care nu au atins limita de suprafață notificată, cuantumul pe unitatea de măsură să asigure profitabilitatea.

Plăţile pentru măsurile de sprijin cuplat în sectorul vegetal se efectuează în lei, la cursul de schimb de 4,7496 lei pentru un euro, stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2019.

Calendarul APIA pentru plata subvențiilor în luna mai! agrointeligenta.ro - 5 mai 2020

Calendarul APIA cu toate termenele pentru plata subvențiilor agricole în luna mai! Agrointeligența – AGROINTEL.RO vă prezintă care sunt acțiunile și termenele de care funcționarii Agenției de Plăți și

7

Intervenție pentru Agricultură (APIA) le au prevăzute pentru campania plăților directe către fermieri – atât cei din sectorul vegetal, cât și crescători de animale dar și pentru primirea cererii unice.

Conform unui calendar publicat de către centrul județean APIA Gorj, în luna mai se continuă campania de primire a cererilor unice dar funcționarii APIA autorizează în paralel și sumele pe care le mai au de achitat fermierilor.

Iată care sunt sunt datele importante pe care să vi le notați/salvați legat de subvenții în luna mai:

1.03-15.06.2020—depunere a cererilor unice de plata –Campania 2020;

1.03-15.06.2020—depunerea cererii de plata in cadrul submasurii 15.1-„Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, din PNDR 2014-2020;

1.03-15.06.2020 – depunerea cererii de plata in cadrul submasurii 8.1 ‘Impadurirea si crearea de suprafete impadurite’, din PNDR 2014-2020;

1.03-31.08.2020— vizarea carnetelor de rentier agricol—2019.

În privința plăților, APIA mai are de achitat Spprijinul Cuplat Vegetal (SCV) pentru care Guvernul a aprobat un plafon maxim de 85.506,500 mii euro, echivalentul a 406.121,672 mii lei și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020. Beneficiarii acestui act normativ sunt circa 41.000 fermieri din sectorul vegetal care au accesat măsurile de sprijin cuplat pentru culturile prevăzute la art. 1 din HG nr. 219/2015 și au îndeplinit condițiile de eligibilitate.

MADR: Subvenție pentru procesatorii care folosesc NUMAI LAPTE ROMÂNESC și nu au datorii către fermieri! Angelica Lefter - 5 mai 2020

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros a anunțat, în conferința de presă de

8

astăzi, marți – 5 mai, sprijinirea cu bani europeni a procesatorilor care pot face stocare de produse lactate. De acest tip de ajutor din fonduri europene vor beneficia procesatorii care lucrează exclusiv cu lapte românesc și care nu au datorii către fermieri.

Comisia Europeană a comunicat că măsură de sprijin ce se poate în acest an este pentru stocarea privată, la produse lactate: unt, lapte praf, brânzeturi, dar și la carne. Ministrul Agriculturii a declarat, astăzi, că suma alocată României pentru stocarea privată este de 931.000 de euro, o sumă pe care o consideră mică:

”Vreau să le transmit că ne gândim să utilizăm și această sumă, chiar dacă este mică și să găsim o modalitate pentru a compensa stocarea privată. Va trebui să evaluăm care sunt acei procesatori care au posibilitate de stocare, să analizăm foarte bine toate datele pe care le putem obține atât prin DSV-uri și prin Direcțiile agricole județene privind raportările de prim-cumpărători la lapte, de asemenea, observatorul laptelui, astfel încât dacă vom lua această decizie de stocare privată, să venim atât în sprijinul procesatorilor care au probleme cu stocurile, dar în același rând indirect cu colaboratorii lor principali și anume cu fermierii pentru că sunt convins că după trecerea acestei crize, vom avea nevoie în continuare de producții de lapte lși de fermieri. De aceea nu aș vrea ca în această perioadă grea presiunea să fie doar asupra fermierilor care produc lapte și procesatorii să ofere preț pe kilogramul de lapte foarte scăzut astfel încât unii dintre fermieri să nu mai reziste pe piață și să renunțe. Ar fi foarte grav acest lucru pentru că în opinia noastră, începând din august-septembrie vor fi necesare cantități mari de lapte și vom avea nevoie de acești fermieri și de animalele lor pe care le au acum în producție.”

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a specificat că toți procesatorii care vor accesa această formă de sprijin trebuie să îndeplinească anumite condiții.

”Dacă vom reuși să găsim o schemă de a stimula această stocare privată în domeniul produselor din lapte, beneficiarii, vor fi și cei care au această capacitate de stocare, dar avem patru condiții care trebuie respectate: în primul rând să se respecte contractele încheiate cu fermierii, apoi toți procesatorii care vor accesa această formă de sprijin trebuie să fie la zi cu plata laptelui către fermieri, apoi produsele stocate care se vor lua în calcul trebuie să conțină 100% lapte materie primă din România și iarăși foarte important, produsele stocate privat care se vor lua în calcul pentru acordarea sprijinului trebuie să conțină 100% lapte și nu înlocuitori. Acestea vor fi condițiile de la care vom începe să gândim această schemă de sprijin de la care vom începe să putem utiliza și suma venită de la Comisia Europeană

9

pentru stocarea privată”, a specificat ministrul de resort, Adrian Oros, în conferința de presă susținută la Ministerul Agriculturii și Dezoltării Rurale (MADR).

Ministrul ADRIAN OROS denunță O FRAUDĂ MAJORĂ la subvenții. Cazul a ajuns în atenția DNA! agrointeligenta.ro - 5 mai 2020

Fermierii care încearcă să păcălească Ministerul Agriculturii să aibă certitudinea că nu primesc niciun ban necuvenit, a avertizat astăzi, marți, 5 mai, Adrian Oros. Acesta a anunțat că a dat pe mâna organelor de cercetare cazul,  verificat de Corpul de Control al MADR, în care un inginer din Olt a efectuat inspecţii în teren în cadrul programului guvernamental „Tomata“ a semnalat că aproape 70 de rapoarte poartă în mod înșelător semnătura sa.

”(…) În județul Olt au fost verificări, dosare respinse de DAJ Olt au fost reîntroduse apoi la plată. Am trimis Corpul de Control, au verificat și au constat ceea ce respectivul angajat ne sesizase. S-a făcut anchetă administrative și s-au luat măsuri. Iar toate rapoartele de control au fost înaintate organelor de cercetare”, a anuțat Adrian Oros.

Cazul la care se referă ministrul a fost făcut public în luna martie când un inginer din Olt, Stacu Drigă Alexandru, care a efectuat inspecţii în teren în cadrul programului guvernamental „Tomata“ a semnalat că aproape 70 de rapoarte poartă semnătura sa, deşi nu el este cel care le-a întocmit. Descoperirea a fost absolut întâmplătoare, inginerul participând, alături de ceilalţi colegi, la o activitate de ordonare a dosarelor din campania trecută, înainte de a fi trimise la compartimentul de arhivare. Detaliul şi mai interesant este că mai mult de jumătate din cele 50 erau, în fapt, dosare pe care inginerul Stancu Alexandru Drigă le respinsese în urma inspecţiei în teren. Practic, la inspecţia în teren, inspectorul a constatat că fie cultura nu a fost înfiinţată, fie era vorba de o altă cultură, nicidecum de tomate, aşa că acele dosare au căzut. Sau cel puţin aşa credea, pentru că parte din ele apar acum plătite, în baza raportului fals de inspecţie.

„Erau nişte comune pe care eu n-am avut competenţă. Am avut o acţiune de aranjare în ordine crescătoare a dosarelor şi întâmplarea face că deschizând mi-am văzut numele pe alte comune. Eu n-aveam ce căuta pe alte comune, aveam o singură comună, şi-atunci m-am sesizat, altfel n-aveam de unde să ştiu eu. Cu inspecţia din teren s-a terminat drumul meu, dar punând aceste dosare în ordine, nu eu, toţi colegii, m-am pomenit cu numele meu pe alte comune. Şi-am întrebat ce caut eu când eu n-am fost niciodată, n-aveam ce călca acolo. Tot scrisul, de la cap la coadă, în numele meu“, a relatat ing. Alexandru Drigă.

10

Inginerul care s-a trezit pus într-o situaţie neaşteptată a spus la momentul respectiv că va lăsa organele de anchetă să facă lumină.

„Sunt şi localităţi în care eu n-aveam ce căuta. Nici n-aveam ce căuta şi nici n-am fost acolo. Apare o fişă într-un dosar care nu e al meu, drumul meu e până unde apare fişa, de acolo n-au eu dreptul să controlez, cine plăteşte şi pe cine plăteşte, nu pot eu spune ce s-a întâmplat, cine mai putea să verifice… (…) Bineînţeles că nu pot să-mi asum ce nu e scris de mine. Dacă nu aveam ocazia asta, până acum nu s-a făcut treaba asta (n.r. – ordonarea dosarelor), nu puteam să ştiu eu niciodată, că nu este treaba mea. Drumul nostru e de la inspecţia în teren până la a scrie raportul“, a mai spus Drigă, potrivit www.adevarul.ro.

Adrian Oros a precizat că în prezent sunt alocate 40 de milioane de euro  pentru prima sesiune iar pentru cei care vor produce tomate în spații protejate în toamnă la rectificare dacă va fi nevoie suma va fi completată.

”Deocamdata avem doar 5.874  de dosare. Sigur că mai avem 10 zile până când se epuizează acest termen, după știința mea erau cam 20.000 de dosare anul trecut. Mulți așteaptă sesiunea de toamnă pentru că și acolo este o perioadă descoperită și pot să își valorifice mai bine produsele. Și știți și dvs. nu vă ascund au fost ani în care fermierii nu u putut să își vândă roșiile pentru că era o inflație de roșii pe piața românească. Deci cel puțin statistic, cercetând și datele de la INS, aproape în fiecare an importurile de roșii au crescut deși s-au alocat sume consistentă. Numai anul trecut s-au dat 62 de milioane de euro doar pentru programul Tomata. Dar impactul macro-economic nu a fost cel care a fost gândit probabil la început. Vom vedea anul acesta cum evoluează. Vreau să subliniez că fermierii care lucrează corect și sunt legumicultori, de regulă în bazinele legumicole consacrate, vor fi plătiți pentru această muncă a lor. Ceilalți, care vor încerca să fraudeze cu siguranță nu vor primi bani”, a mai spus Oros.

DECIZIE AJUTOARE APICULTORI, PUBLICATĂ ASTĂZI ÎN MONITORUL OFICIAL! Agroinfo : 06 mai 2020 AJUTOARE PENTRU APICULTORI! Hotărârea privind aprobarea Programului naţional apicol pentru perioada 2020 - 2022, a normelor de aplicare, precum şi a valorii sprijinului financiar a fost publicată astăzi în Monitorul Oficial. Valoarea sprijinului financiar pentru Programul naţional apicol 2020 - 2022 este de 150.628 mii lei, din care suma de 75.314 mii lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene.

Suma este distribuită astfel:

11

a) pentru anul 2020: 50.210 mii lei;b) pentru anul 2021: 50.232 mii lei;c) pentru anul 2022: 50.186 mii lei.

Scopul Programului naţional apicol pentru perioada 2020 - 2022 este de îmbunătăţire a producţiei şi comercializării produselor apicole prin acordarea apicultorilor de sprijin financiar pentru decontarea analizelor fizico – chimice care să ateste calitatea mierii și pentru achiziţionarea de: medicamente pentru tratarea varoozei şi nosemozei, cutii noi în vederea reformării cutiilor uzate în urma deplasării acestora în pastoral, colectoare de polen, colectoare de propolis, uscător de polen, încălzitor miere, topitor de ceară, maturator, combinezon apicol, mănuși de protecție, afumător, daltă apicolă, furculiță pentru descăpăcit, cuțit pentru descăpăcit, sită filtrare miere, remorci apicole, macara pentru încărcare-descărcare stupi, motostivuitor pentru încărcare – descărcare stupi, mătci şi/sau familii de albine, precum şi prin acordarea de sprijin financiar formelor asociative apicole legal constituite pentru consultanță în apicultură, promovarea apiculturii şi a produselor apicole, organizarea de cursuri de perfecționare în apicultură, achiziția de către formele asociative de echipament pentru procesarea cerii, și echipament pentru ambalarea mierii.Prin cutie se înţelege echipamentul apicol cu rol de adăpost pentru familia de albine, fiind necesar pentru dezvoltarea acestora, depozitarea rezervelor de hrană, realizarea recoltei, dar şi pentru transportul în vederea valorificării culesurilor de producţie.

Acţiunile Programului

A. Asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori;B. Combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei;C. Raţionalizarea transhumanţei;D. Măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune;E. Îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piaţă;

Beneficiarii Programului sunt:

a) apicultori, persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016;

12

b) formele asociative apicole legal constituite, numai pentru acţiunea de asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori.

Solicitanţii Programului

1. Apicultorii, persoane fizice şi juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale şi întreprinderi familiale constituite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 182/2016, pentru acţiunile:A. Combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei;B. Raţionalizarea transhumanţei;C. Măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune.D. Îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piaţă;2. Formele asociative apicole legal constituite, pentru acţiunea:A. Asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori.

Toţi solicitanţii trebuie să deţină un cod unic de identificare atribuit de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) central/Centrul judeţean, respectiv municipiul Bucureşti, generat de Registrul unic de identificare, potrivit prevederilor Ordinului ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 22/2011 privind reorganizarea Registrului fermelor, care devine Registrul unic de identificare, în vederea accesării măsurilor reglementate de politica agricolă comună.

În acest sens, apicultorii și/sau formele asociative apicole recunoscute care depun prima dată la APIA o cerere de plată în calitate de solicitanţi, trebuie să se prezinte la APIA Centrul judeţean/municipiul Bucureşti, unde vor completa şi depune, înainte de data de depunere a cererii de plată, formularul de solicitare a codului unic de identificare (RO). După înregistrare în sistemul informatic se va genera codul unic de identificare, care se va comunica în scris solicitantului.

Totodată, în momentul depunerii formularului de atribuire a codului unic de identificare solicitanții au obligaţia să prezinte documentul de identificare financiară care trebuie să conţină următoarele date: denumirea, adresa băncii, codul IBAN al contului bancar activ pe teritoriul României.

Exerciţiile financiare ale Programului se stabilesc de la data de 16 octombrie a fiecărui an până la data de 15 octombrie a anului următor, iar acţiunile cuprinse în acesta se aplică anual de către solicitanți în cursul anului apicol.

Plățile aferente anului 2020 se plătesc la cursul euro de 4,7830 lei.

13

Evitarea dublei finanţări

Solicitanţii/Beneficiarii Programului pot accesa simultan sprijin prin măsurile agricole de sprijin financiar forfetar din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală – PNDR 2014-2020, respectiv sub-măsurile 6.1 "Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri", 6.3 "Sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici", cu condiţia ca acţiunile sprijinite şi/sau planificate şi propuse spre finanţare de apicultori prin PNDR 2014-2020 să nu fie solicitate prin Programul naţional apicol aprobat şi viceversa.

Condiţia se aplică de la momentul solicitării sprijinului prin PNDR 2014-2020, iar lista cheltuielilor stabilită de apicultor prin planul de afaceri depus la PNDR 2014-2020 devine neeligibilă prin Program pentru respectivul solicitant.

Restricţia de mai sus nu se aplică solicitanţilor care accesează sM6.1/6.3 din PNDR 2014 – 2020 pentru cheltuieli care nu sunt eligibile prin Program.

În ceea ce priveşte măsurile agricole de investiţii din PNDR 2014-2020, în cazul sM 4.1, ”Investiții în exploatații agricole”, solicitanţii care au accesat sprijin prin Program, aprobat pentru cheltuieli eligibile comune celor două programe, vor putea accesa măsuri din PNDR 2014 - 2020 pentru sectorul apicol doar după finalizarea investiţiei derulate prin Program, adică după efectuarea plăţii de către agenţia de plăţi către beneficiar, iar lista de cheltuieli decontată prin Program va deveni neeligibilă în proiectul depus în cadrul PNDR 2014 - 2020.

Pentru sM 4.2 ”Sprijin pentru investiții în procesarea/marketing-ul produselor agricole”este permisă accesarea simultană a submăsurii 4.2 cu Programul, demarcarea va fi făcută ex-ante, astfel cheltuielile eligibile în cadrul Programului fiind excluse de la finanţare prin intermediul sM 4.2.

AGROINFO detaliază în alte articole fiecare acțiune din Program.

ÎN MARTIE 2020:MADR a încasat 35,6 milioane euro de la Comisia Europeană pentru sumele utilizate de la buget C.B. Miscellanea / 06 mai

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a încasat, miercuri, 35,6 milioane euro, reprezentând rambursarea Comisiei Europene pentru sumele utilizate de la bugetul de stat, în luna martie 2020, în contul subvenţiilor pe suprafaţă aferente anului 2019, informează instituţia.

"În data de 6 mai a.c., Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a încasat în contul deschis în Banca Naţională a României suma de 35,6 milioane euro, reprezentând rambursarea de la Comisia Europeană din Fondul European de Garantare Agricolă, a sumelor utilizate de la bugetul de stat de

14

către APIA în luna martie 2020 pentru acordarea schemelor de plăţi directe corespunzătoare anului de cerere 2019", se arată în informarea ministerului postată pe site-ul propriu.

Comisia Europeană a rambursat României în acest an peste două miliarde de euro din sumele utilizate de la bugetul de stat pentru plăţile directe în agricultură, a anunţat MADR în data de 6 aprilie 2020.

Anul trecut au fost depuse la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură peste 846.600 de cereri unice de plată, pentru o suprafaţă totală de 9,7 milioane de hectare.

AFIR si FINANTARI

Ministrul Agriculturii a anunțat noi măsuri de sprijin pentru fermierii români! agrointeligenta.ro - 5 mai 2020 11:56

Trei noi submăsuri de sprijin urmează să fie lansate pentru fermierii români și sectorul agroalimentar! Ministrul Agriculturii Adrian Oros a anunțat astăzi, marți – 5 mai, în cadrul unui briefing de presă că este vorba despre Submăsura 5.1 (pentru beneficiari publici și privați) și de Submăsura 5.2. Deși din denumirile submăsurilor, am fi tentați să credem că banii vor ajunge și la fermierii afectați de secetă, finanțarea este alocată pentru combaterea pestei porcine și pentru crescătorii cu exploatații afectate de acest virus.

Submăsura 5.1 – Sprijin pentru investiţiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile şi ale evenimentelor catastofale probabile – PENTRU BENEFICIARII PUBLICI

Suma alocată este de 4,75 de milioane de euro.

SCOPUL SUBMĂSURII 5.1 – Beneficiari publici

SUBMĂSURA 5.1 dedicată cererilor de finanțare depuse de beneficiari publici (Entități publice cu atribuții în domeniu sanitar-veterinar, autorități publice care au în administrare punctele de trecere a frontierei, autorități publice care au în administrare drumurile publice și administratori/gestionari

15

publici ai fondurilor cinegetice, are drept scop prevenirea şi limitarea răspândirii pestei porcine africane (PPA), prin investiţii în cresterea capacităţii operaţionale de prevenire a epizootiilor şi combaterea acestora, precum şi prin reducerea efectelor dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi evenimentelor catastrofale asupra potenţialului de producţie agricolă – suine.

OBIECTIVE:

Sprijinul acordat prin acestă sub-măsură va contribui la:

– creșterea capacităţii operationale de prevenire a apariţiei epizootiilor şi combaterea acestora, inclusiv prin diminuarea timpului de reacţie din partea autorităţilor;

– reducerea efectelor dezastrelor naturale, evenimentelor adverse şi evenimentelor catastrofale asupra potenţialului de producţie agricolă.

BENEFICIARII:

Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt:

– entități publice cu atribuții în domeniu sanitar-veterinar, autorități publice care au în administrare punctele de trecere a frontierei, autorități publice care au în administrare drumurile publice și administratori/gestionari publici ai fondurilor cinegetice.

SPRIJINUL NERAMBURSABIL:

Rata maximă a sprijinului public nerambursabil va fi de:

– 80% din totalul cheltuielilor eligibile;

– 100% din totalul cheltuielilor eligibile, numai în cazul în care sunt îndeplinite cumulativ condiţiile menționate în Ghidul solicitantului.

şi nu va depăşi:

• 30.000 euro pentru investiţii în instalații de dezinfectare şi dezinsecţie;

• 100.000 euro pentru investiţii în cresterea capacităţii operaţionale a laboratoarelor, prin dotarea acestora şi achiziţia de mijloace de transport a probelor;

16

• 200.000 euro pentru achiziţii de camere frigorifice pentru depozitarea temporară a animalelor sălbatice ucise;

Submăsura 5.1 – Sprijin pentru investiţiile în măsuri preventive destinate să reducă efectele dezastrelor naturale, ale fenomenelor climatice nefavorabile şi ale evenimentelor catastrofale probabile – PENTRU BENEFICIARII PRIVAȚI

SCOP: Submăsura 5.1 este destinată prevenirii și limitării răspândirii pestei porcine africane (PPA) prin finanțarea investițiilor de modernizare a fermelor de suine din punct de vedere al biosecurității.

OBIECTIVE: Sprijinul acordat prin aceasta submasura va contribui la:

– Creșterea capacității operaționale de prevenire a apariției epizootiilor și combaterea acestora.

– Reducerea efectelor dezastrelor naturale, a evenimentelor adverse și a evenimentelor catastrofale asupra potențialului de producție agricolă.

BENEFICIARII: Solicitanţii eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 5.1 sunt:

• fermieri, cu excepția persoanelor fizice neautorizate;

• cooperative (cooperativele agricole și societățile cooperative agricole), grupuri de producători, constituite în baza legislației naționale în vigoare care deservesc interesele membrilor.

SPRIJINUL NERAMBURSABIL: Rata maximă a sprijinului public nerambursabil va fi de:

– 80% din totalul cheltuielilor eligibile pentru fermierii individuali;

– 100% cheltuieli eligibile pentru grupuri de fermieri.

și nu va depăși:

250.000 euro/ proiect pentru investiții în instalații, echipamente pentru asigurarea biosecurității și infrastructură sanitară (de ex.: construcția și dotarea filtrului cu grup sanitar și dușuri, vestiare etc.) în cadrul fermelor.

Submăsura 5.2 – Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale

17

Ministrul Oros a anunțat că submăsura va beneficia de o alocare de 8,2 milioane de euro, fiecare proiect beneficiind de o sumă maximă de 250.00 de euro.

SCOPUL SUBMĂSURII 5.1 – Beneficiari privați

Submăsura 5.2 „Sprijin pentru investiții privind refacerea terenurilor agricole și a potențialului de producție afectate de dezastre naturale, de condiții de mediu adverse și de evenimente catastrofale”, se încadrează conform Regulamentului UE nr. 1305/2013, Articolul 18, în măsura 5 „Refacerea potențialului de producție agricolă afectat de dezastre naturale și de evenimente catastrofale și instituirea unor măsuri de prevenire corespunzătoare” și contribuie la domeniul de intervenție DI 3B ”Sprijinirea gestionării și a prevenirii riscurilor la nivelul exploatațiilor”.

Sprijinul acordat prin această submăsură va contribui la restabilirea potențialului de producție agricolă distrus de pesta porcina africană (PPA).

OBIECTIVE:

Sprijinul acordat prin această submăsură va contribui la refacerea potențialului de producție, fiind sprijinite acțiuni privind repopularea și refacerea efectivelor de suine sau reprofilarea exploatației cu altă specie de animale, ca urmare a decimării efectivelor de suine cauzată de apariția pestei porcine africane (PPA).

Investiții în scopul refacerii potențialului de producție prin:

– Achiziția animalelor de reproducție destinate repopulării în vederea restabilirii producției agricole cu utilizarea conversiei UVM, dacă este cazul;

– Achiziția animalelor de reproducție destinate reprofilării fermelor afectate, prin popularea cu alte specii de animale în vederea restabilirii producției agricole cu utilizarea conversiei UVM de la o specie la alta;

– Extinderea și/ sau modernizarea în scopul adaptării adăposturilor de animale;

BENEFICIARII: Solicitanţii eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 5.2 sunt:

– fermierii (cu excepția persoanelor fizice neautorizate);

18

– cooperativele agricole, grupurile de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare.

SPRIJINUL NERAMBURSABIL: Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 100% și nu va depăși o valoare de 200.000 euro/ proiect.

Submasura 17.1 din PNDR 2020: ce trebuie sa faci ca sa iti platesti asigurarea culturilor cu fonduri europene nerambursabileMai 6, 2020Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR) a publicat versiunea finala a Ghidului solicitantului pentru submasura 17.1 (Prime de asigurare a culturilor, a animalelor si a plantelor) din cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala 2014 – 2020 (PNDR 2020), in vederea lansarii sesiunii de primire a cererilor de finantare.

„Sesiunea care va fi deschisa in intervalul 11 mai – 30 noiembrie 2020 va incepe cu sectorul vegetal, iar perioada de primire a cererilor de finantare in care se vor putea depune cererile de finantare aferente contractelor de asigurare pentru sectorul zootehnic va fi comunicata ulterior si anuntata pe pagina de internet. O noutate importanta este faptul ca se va organiza o sesiune anula de primire a cererilor de finantare, fata de sesiunea precedenta, cand existau sesiuni diferite pentru culturile de primavara si pentru cele de toamna”, se arata intr-un comunicat remis de AFIR pe adresa redactiei.

Fata de anul trecut, Ghidul solicitantului aplicabil pentru sesiunea din acest an aferenta submasurii 17.1 din PNDR 2020, pentru asigurarea culturilor cu fonduri europene nerambursabile,  include o serie de imbunatatiri si simplificari. Astfel, o prima modificare o reprezinta intensitatea unica a sprijinului financiar care este acum de 70% din valoarea primei de asigurare eligibile si platita efectiv de catre fermier (solicitantul finantarii), fata de sesiunea anterioara cand intensitatea era calculata in functie de dimensiunea exploatatiei asigurate.

O alta simplificare a submasurii 17.1 din PNDR 2020, pentru asigurarea culturilor cu fonduri europene nerambursabile, se refera la eliminarea obligativitatii de a prezenta extrasul din Registrul Agricol  si acceptarea documentelor aferente platilor prin POS pentru justificarea platii a cel putin 50% din valoarea integrala a primei de asigurare. Totodata, a fost simplificata si Cererea de finantare aferenta submasurii 17.1 din PNDR 2020, pentru asigurarea culturilor cu fonduri europene nerambursabile, , in sensul eliminarii obligativitatii de a completa suprafetele asigurate pentru fiecare parcela, precum si a calculului privind dimensiunea economica a exploatatiei.

19

Pentru a beneficia de sprijinul financiar disponibil in cadrul submasurii 17.1 din PNDR 2020, pentru asigurarea culturilor cu fonduri europene nerambursabile, solicitantii trebuie sa fie fermieri activi, sa incheie cu o societate de asigurari un contract pentru riscurile eligibile prevazute de Ghidul solicitantului si sa se angajeze sa plateasca valoarea integrala a primei de asigurare in cuantumul si la termenele prevazute in contract.

„Riscurile eligibile in cadrul acestei linii de finantare sunt fenomenele climatice nefavorabile, respectiv: seceta, arsita, inundatiile, grindina, inghetul (timpuriu de toamna, de iarna sau tarziu de primavara), ploile torentiale sau ploile excesive si de lunga durata, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada. De asemenea, printre riscurile eligibile pentru finantare se numara si infestarile cu organisme de carantina daunatoare plantelor prevazute in HG nr. 563/2007, cu modificarile si completarile ulterioare”, se arata intr-un comunicat remis de AFIR pe adresa redactiei.

Prin intermediul submasurii 17.1 din PNDR 2020, pentru asigurarea culturilor cu fonduri europene nerambursabile,  sunt eligibile pentru decontarea asigurarilor si riscurile asociate bolilor animalelor care figureaza in Anexa II la Regulamentul (UE) nr. 652/2014 si care nu fac obiectul despagubirilor prin alte programe cu finantare europeana sau nationala.

Producerea unui fenomen climatic nefavorabil sau a infestarii cu organisme de carantina daunatoare plantelor trebuie sa fie recunoscute in mod oficial de catre autoritatile competente din Romania.

Ghidul solicitantului si anexele aferente submasurii 17.1 din PNDR 2020, pentru asigurarea culturilor cu fonduri europene nerambursabile, pot fi citite pe site-ul Agentiei, www.afir.info, la sectiunea Investitii PNDR, in pagina dedicata submasurii 17.1.

AFIR lanseaza sesiunea de depunere a cererilor pentru SM. 17.1. Consulta ghidul si bugetul disponibil In mai 6, 2020

Agenţia pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) anunţă lansarea în perioada 11 mai – 30 noiembrie 2020 a primei sesiuni din 2020 de depunere a Cererilor de finanţare pentru submăsura pentru 17.1 „Prime de asigurarea

20

culturilor, a animalelor și a plantelor – destinată asigurării culturilor de toamnă aferente anului 2019 și aferente culturilor de primăvară pentru anul 2020” din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014–2020 (PNDR 2020).

Potrivit Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, fondurile disponibile pentru submăsura 17.1 sunt de 15.000.000 Euro. 

Principalele riscuri eligibile care pot face obiectul contractului de asigurare acoperă fenomenele climatice nefavorabile, inclusiv seceta. De asemenea, alte fenomene climatice nefavorabile acoperite de submăsură sunt: arșița, inundațiile, grindina, înghețul (timpuriu de toamnă, de iarnă sau târziu de primăvară), ploile torențiale sau ploile excesive și de lungă durată, furtuna, vijelia, uraganul sau tornada.

Pentru a putea primi sprijin în cadrul submăsurii 17.1, solicitantul sprijinului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii de eligibilitate:

să fie fermier activ: Solicitantul trebuie să fie „fermier activ” în anul pentru care solicită sprijinul pe submăsura 17.1.

să încheie cu o societate de asigurare un contract de asigurare pentru riscuri prevăzute de sub-măsură și să se angajeze să plătească valoarea integrală a primei de asigurare în cuantumul și la termenele prevăzute în contract

MADR a anunțat modificări în ceea ce privește atât fișa măsurii, cât şi condițiile de accesare, astfel:

Acordarea unui sprijin de 70% pentru toți fermierii, independent de dimensiunea fermei;

Revizuirea procesului de organizare a sesiunilor, prin eliminarea celor două etape aferente culturilor de primăvară, respectiv toamnă și deschiderea unei sesiuni anuale pentru toate tipurile de cultură sau specie.

Adrian Oros, Mnistrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a declarat: „Trăim într-o perioadă extrem de imprevizibilă și știu ce înseamnă sa îți pierzi recoltele pe care le-ai îngrijit și în care ai investit bani și sudoare! Astfel, fermierii au la dispoziție 40 de milioane de euro sprijin direct pentru a-și proteja exploatațiile agricole de aproape orice risc legat de intemperii, boli și catastrofe naturale prin submăsura 17.1. Fermele vegetale, vita de vie și pot

21

fi asigurate acum de orice fermier cu costuri minimale, fondurile europene asigurând pentru toți 70% din valoarea polițelor încheiate. Este o oportunitate excelenta și pot spune ca este o linie de finanțare complet debirocratizata și ușor de accesat! Perioada în care se vor depune cererile de finanțare aferente contractelor de asigurare pentru sectorul zootehnic va fi stabilită pentru o dată pe care o voi comunica ulterior”.

Modificări ale ghidului:

reducerea numărului de documente obligatorii în cadrul pachetului depus împreună cu cererea de finanțare (de la 7 documente la 4 documente),

eliminarea obligativității de a prezenta extrasul din Registrul Agricol şi documente ștampilate, de a completa suprafețele asigurate pentru fiecare parcelă și calculul privind dimensiunea economică a exploatației, precum şi clarificarea posibilității de a prezenta documente aferente plăților prin POS.

Depunerea Cererilor de finanțare se va face online pe www.afir.info.

22

23

Mai jos puteți consulta Ghidul Solicitantului aferent submăsurii 17.1.

Descarca https://agro-tv.ro/wp-content/uploads/2020/05/Ghidul_Solicitantului_sM_17.1.pdf

În cadrul sesiunii organizate anul trecut, din cele 1.077 cereri de finanțare eligibile, până la această dată au fost contractate 998 cereri cu o valoare de aprox. 1,75 mil euro, fiind plătite 800 din acestea, diferența reprezentând cereri aflate în diferite stadii de contractare sau plată, conform MADR.

Vin banii pentru fermieri! Anunt de ultima ora de la directorul APIA In mai 6, 2020 Vești bune pentru fermierii care au utilizat motorină la efectuarea lucrărilor agricole. Încep plățile ajutorului de stat la motorina folosită în agricultură în trimestrul VI al acestui an. Anunțul este făcut în exclusivitate postului AGRO TV de directorul general APIA, Adrian Pintea. Oficialul spune că astăzi au fost semnate bugetele pe județe, iar în zilele următoare sumele vor fi vărsate în conturile fermierilor.

https://youtu.be/6T3gd4Tnb1U

24

ALTELE

MINISTRUL OROS: ÎN 10 ZILE AFLĂM PAGUBELE SECETEI!Agroinfo : 06 mai 2020 -

DECLARAȚIE. Ministrul agriculturii Adrian Oros a declarat, marți seara, la Realitatea Plus, că în cel mult 10 zile va avea evaluarea pagubelor produse de secetă la culturile însămânţate în toamnă. Șeful MADR a adăugat că dintr-o primă evaluare suprafeţele grav afectate de secetă nu depăşesc 1,2 milioane de hectare.

Secetă este în toată Europa şi afectează în primul rând tot ceea ce s-a însămânţat în toamnă. O să avem în maximum 10 zile evaluarea pagubelor produse la aceste culturi. Repet, discutăm de 2,9 milioane hectare care au fost însămânţate în toamnă, dar în pre-evaluările pe care le avem nu vor depăşi 1 - 1,2 milioane hectare suprafeţele care sunt grav avariate. Speranţa noastră este că tot ceea ce însămânţează fermierii în această perioadă să dea posibilitatea ca producţiile să fie acoperitoare, iar deficitul de pierderi să nu fie foarte mare şi să avem suficiente cereale. Şi aici mă refer, în primul rând, la porumb şi la grâu, care să asigure consumul intern, a spus ministrul agriculturii.

Adrian Oros a adăugat că România este singura țară din Uniunea Europeană care a sistat exportul cerealelor, dar dacă se impune se va lua din nou această măsură.

Am spus şi cu alte ocazii: noi consumăm ca şi ţară undeva între 2,2 - 2,5 milioane de tone de grâu şi aproximativ 7 milioane tone de porumb. În anii în care a plouat, producţiile au fost între 7 şi 9 milioane de tone de grâu şi cam 14 milioane de tone de porumb, de aceea, în cele mai sumbre scenarii legate de consecinţele acestei secete, consumul intern de cereale ar fi acoperit de producţia din toamnă. Vom monitoriza în continuare stocurile şi vom face în aşa fel încât, dacă este nevoie, vom lua măsuri extreme, aşa cum am luat în urmă cu două săptămâni, ca să ne asiguram că toate alimentele de bază de care cetăţenii României au nevoie vor fi în cantităţi suficiente pe toată perioadei crizei şi post-criză, a precizat şeful de la Agricultură.

Ministrul agriculturii a mai spus că fermierii ale căror culturi agricole sunt afectate de secetă vor fi despăgubiți după evaluarea pagubelor.

ANSVSA ASTĂZI: ALERTĂ LA GRANIȚĂ! BOALA CARE AMENINȚĂ FERMELE DIN ROMÂNIA! Agroinfo  06 mai 2020 - COMUNICAT. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a dispus măsuri specifice de supraveghere sanitară veterinară pentru a elimina riscul pătrunderii gripei aviare

25

înalt patogene, H5N8, care evoluează la păsările domestice în regiunile administrative maghiare de la granița cu România, anunță ANSVSA într-un comunicat transmis astăzi pentru AGROINFO.

Au fost vizate în special județele limitrofe de pe granița de vest, dar măsurile generale de prevenție se aplică concomitent pe tot teritoriul României.

În ultima periodă Ungaria se confruntă cu un val de gripă aviară de înaltă patogenitate, subtipul H5N8, care a afectat mai multe ferme comerciale. În data de 30 aprilie au fost confirmate încă două noi focare în localitățile Battonya și Nagykamaras, la o fermă de curcani, respectiv la o fermă de gâște pentru foie gras, aflate în zona administrativă Bekes, la granița de vest a României.În conformitate cu prevederile Directivei 94/2005, România are două localități, Peregu Mic și Peregu Mare, din județul Arad care intră în zona de supraveghere stabilită ca urmare a confirmării acestor noi focare. Va fi intensificată supravegherea pasivă în județul Arad, în județele învecinate (Timișoara și Bihor) și se va face programarea prioritară a recoltărilor de probe serologice la fermele comerciale din zonele cele mai apropiate frontierei cu Ungaria.

În localitățile care intră în zona de supraveghere din județul Arad se dispun măsurile specifice de restricție a mișcărilor de păsări până la data de 3 iunie și vor fi prelevate probe serologice pentru supravegherea activă a exploatațiilor nonprofesionale de păsări în această perioadă.

S-a dispus aplicarea unor măsuri suplimentare de biosecuritate la nivelul gospodăriilor populației, cu rolul de a împiedica contactul între păsările domestice și cele sălbatice sau de a disemina virusul prin vehicule, utilaje, îmbrăcăminte etc.

ANSVSA a informat sectorul privat, prin intermediul asociațiilor de profil de la nivel național, cu privire la riscurile asociate derulării activităților comerciale  intracomunitare cu ferme din zonele în care evoluează boala.

Toate programele de biosecuritate aferente fiecărei unități avicole vor fi revizuite și reavizate de către fiecare DSVSA județeană, după introducerea de măsuri suplimentare de biosecuritate, pentru a se evita introducerea și diseminarea virusului influenței aviare.

Monitorizarea păsărilor sălbatice realizată de către administratorii fondurilor cinegetice va fi intensificată, în special în zonele în care păsările sălbatice sunt staționare, monitorizare, cu raportare către DSVSA județeană o oricăror modificări a statusului de sănătate a acestor păsări

26

Până la stingerea focarelor din Ungaria, se va acorda o atenție sporită transporturilor intarcomunitare de păsări domestice, furajelor și a mijloacelor de transport care provin sau urmează a tranzita Ungaria, pentru a preveni introducerea bolii pe teritoriul național.

Măsurile de monitorizare și control ale gripei aviare se vor realiza respectând cerințele legislației în vigoare, luând în considerare toate măsurile de precauție impuse în contextul pandemiei de COVID-19, precizează ANSVSA în comunicatul transmis astăzi.

Comisia Europeană: PIB-ul României va cădea cu 6% în 2020, urmând o revenire de 4,2% în 2021; Şomajul ajunge la 6,5%, iar deficitul bugetar la minus 9,2% în 2020 şi 11,4% în 2021, cel mai ridicat din toată Uniunea Europeană Alex Ciutacu 06.05.2020,

Comisia Europeană a publicat estimările revizuite pentru anul 2020 şi prevede o cădere a PIB-ului real de 6% în 2020 pentru România, urmată de o revenire de 4,2% în 2021.

Spre comparaţie, Polonia urmează să înregistreze o cădere de 4,3%, urmată de o revenire aproape egală în 2021, de 5,1%, în timp ce Ungaria scade cu 7% în 2020 şi creşte cu 6% în 2021, conform estimărilor Comisiei Europene.

În România inflaţia este estimată la 2,5% pentru 2020 şi 3,1% pentru 2021. În acelaşi timp, şomajul ar urma să crească la 6,5% în acest an şi să rămână la un nivel de 5,4% în 2021.

În privinţa deficitului bugetar, situaţia României este una periculoasă, întrcât Comisia Europeană estimează un deficit de 9,2% pentru 2020, care va evolua într-un deficit de 11,4% în 2021 – când va rămâne cel mai mare din toată Uniunea Europeană.

27

Deficitul bugetar creşte masiv anul acesta şi pentru Spania, la 10,1%, sau Italia, cu 11,1%, însă în 2021 CE previzionează că acestea vor reduce deficitul la 6,7%, respectiv 5,6%.

La nivelul Uniunii Europene, scăderea pentru 2020 ajunge la 7,4%, fiind urmată de o revenire de 6,1%. Şomajul la nivelul blocului european ar putea creşte până la 9% în acest an.

Cum vede Comisia Europeană RomâniaConsumul privat ar urma să scadă în România cu 6,2% în 2020, faţă de 2019, ceea ce încheie ciclul de creştere economică, întrucât consumul a fost principalul factor de creştere din ultimii ani.

Mai mult, CE notează că incertitudinea afectează deciziile de investiţii, în timp ce exporturile nete vor contribui totuşi pozitiv la creştere.

Nivelul inflaţiei este în scădere în principal din cauza scăderilor înregistrate în piaţa petrolului.

Deficitul bugetar poate ajunge cel mai mare din Uniunea Europeană, întrucât măsurile fiscale necesare pentru a combate efectele crizei economice vin peste derapaje fiscale anterioare.

Proiecţia deficitului bugetar ia în calcul majorarea pensiilor cu 15% în septembrie 2019 şi cea de 40% programată pentru septembrie 2020.

Măsurile necesare pentru a combate efectele sanitare şi economice ale Covid-19 se ridică la 1,3% din PIB, din care echivalentul a 0,4% din PIB e finanţat din fondurile europene.

Apar primele date privind consumul în 2020: Afacerile din comerţ au crescut în martie cu 3,9%, ritm în scădere faţă de cel înregistrat în lunile anterioare, şi cu 9,4% în T1Roxana Rosu 06.05.2020,

Afacerile din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete) au crescut în martie cu 3,9% faţă de perioada similară din 2019, ritm în scădere faţă de cel înregistrat în lunile anterioare, în timp ce vânzările din primul trimestru au fost cu 9,4% mai mari comparativ cu primele trei luni de anul trecut, arată datele INS.

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, comerţul a urcat în martie cu 4,1%.

Ritmul de creştere al vânzărilor s-a temperat în martie, pentru a doua lună consecutiv, de la 13,8% în februarie.

28

”Principala componentă a PIB va fi afectată de incidenţa pandemiei şi consecinţele acestui şoc în perioada următoare, însă apreciem că punctul de maximă intensitate a fost în luna aprilie. Incidenţa pandemiei va determina intrarea într-un nou ciclu economic, în care evoluţia consumului privat va fi susţinută de ameliorarea graduală a climatului din piaţa forţei de muncă şi de nivelul accesibil al costurilor reale de finanţare”, a comentat ANdrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

Cele mai mari creşteri an la an au fost înregistrate în luna martie a acestui an de vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun, cu un plus de 17,4%.

În schimb, comerţul cu amănuntul  al  carburanţilor  pentru  autovehicule  în magazine specializate s-a redus cu 8,3%, iar vânzările de produse nealimentare cu 1,6%.

Ajustat la numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna martie 2020, comparativ cu luna martie 2019 comerţul a înregistrat o creştere cu 4,1%.

Analizând datele pe primul trimestru, creşterea de 9,4% a fost influenţată mai ales de vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun, care s=au majorat cu 14,6%, de produse nealimentare (+7,5%) şi de comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+3,7%). Ajustat în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, afacerile din comerţ au cresct 7,5%.

Faţă de februarie, în martie afacerile au avut un avans de 5%, pe serie brută. Ajustat la numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate afacerile au scăzut cu 3,6%.

Klaus Iohannis anunta investitii MAJORE in agricultura si industria alimentara In mai 6, 2020

Agricultura și industria alimentară se află pe lista sectoarelor prioritare în planul de relansare economică a României. Anunțul a fost făcut de Președintele României, Klaus Iohannis, după o întâlnire la Palatul Cotroceni cu reprezentanții mediului de afaceri.

„Vreau să subliniez că Guvernul a negociat cu Comisia Europeană ca toate fondurile europene nerambursabile disponibile la acest moment să poată fi redirecționate cu prioritate către programele de sprijin pentru companii și către proiectele mari de infrastructură de transport și de comunicații. Este o măsură bună, care începe să producă rezultate.

29

Un obiectiv fundamental al planului de relansare economică, la care lucrăm împreună cu Guvernul Orban, este creșterea masivă a investițiilor publice în toate tipurile de infrastructură, de la cea energetică, la cea de transport și de sănătate.

Vorbim practic de un proiect de reconstrucție a României”,  a spus Klaus Iohannis, după o întâlnire cu reprezentanți ai mediului de afaceri, adăugând că preocuparea autorităților este repornirea economiei după starea de urgență.

”Produsele românești de calitate reprezintă, la rândul lor, o resursă pe care o vom promova mult mai bine și vom susține investiții semnificative în sectoare economice de interes strategic, cum sunt agricultura și industria alimentară, securitatea energetică, dar și sanitară. De asemenea, modernizarea și digitalizarea administrației care, atenție, au început deja de acum, vor continua la fel de puternic”, a mai spus președintele Iohannis.

Klaus Iohannis a anunțat că va fi păstrat și după 14 mai sprijinul pentru acordarea șomajului tehnic, dar vor fi introduse și noi măsuri privind munca flexibilă, care să permită reluarea activității sectoarelor afectate direct sau indirect, cu obiectivul evident al păstrării locurilor de muncă.

De asemenea, vor continua să fie aplicate schemele de ajutor de stat, cum sunt cele destinate întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), dar vot fi avute în vedere scheme de sprijin și „pentru companiile mari care au fost afectate de criză și al căror aport este esențial pentru relansarea economiei.”

Ministrul Oros, noi masuri de sprijin pentru refacerea terenurilor afectate de seceta Mai 6, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anuntat ieri deschiderea unor masuri de sprijin, in valoare totala de 16,7 milioane de euro, pentru refacerea terenurilor afectate de seceta, procurarea de echipamente de dezinfectie dar si autoutilitare pentru probe si dotarea laboratoarelor.

30

„Continuam cu masurile de sprijin si lansam doua submasuri in aceasta perioada. Submasura 5.1 care se refera la sprijin pentru investitiile in masuri preventive destinate sa reduca dezastrele naturale ale fenomenelor climatice nefavorabile si ale evenimentelor catastrofale probabile. Aici sunt si beneficiari publici, iar plafonul este de 4,750 milioane de euro, unde acesti beneficiari pot sa isi procure instalatii de dezinfectie, autoutilitare pentru probe si dotare laboratoare si camere frigorifice. Masura are un plafon maxim de 100.000 de euro/proiect, respectiv in cazul camerelor frigorifice maximum 200.000 de euro pe proiect. Si beneficiarii privati ai acestei masuri au destinata o suma de 8,2 milioane de euro, fiecare proiect beneficiind de o suma maxima de 250.000 de euro”, a declarat Adrian Oros intr-un briefing de presa.

In ceea ce priveste submasura 5.2, dedicata investitiilor pentru refacerea terenurilor agricole afectate de dezastre naturale, suma alocata este de 3,6 milioane de euro, cu un plafon maxim de 200.000 de euro pe proiect.

„Cei care sunt in forme asociative cheltuielile eligibile sunt suta la suta, iar pentru beneficiarii publici sprijinul este 80% din total cheltuielilor eligibile”, a adaugat seful MADR.

Potrivit MADR, suma disponibila pentru selectia proiectelor va fi de 16.717.235 euro, depunerea urmand a se face la nivel national, in perioada 11 mai, ora 9:00 – 31 iulie 2020, ora 16:00.

Ministrul Oros, despre gestionarea sistemului national de irigatii Mai 6, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a discutat despre solutiile ce trebuie gasite pentru o gestionare mai eficienta a apei si a vorbit despre un program guvernamental care sa includa sistemul de irigatii, metode de a mentine apa in sol si lucrari pentru combaterea desertificarii.

„Nu stim ce va fi in anii urmatori. Oricum, in timp, va trebui sa regandim tot acest sistem. Nu discutam aici doar de irigatii, unde va trebui sa regandim

31

sistemul si in zonele unde nu exista la ora actuala infrastructura de irigatii, solutii mai optimizate, dar, in primul rand, un sistem global de gestionare a apei. Sunt foarte multe tari, care in mod cronic, de ani de zile, nu au avut acces la apa, decat la apa foarte putina si au reusit prin anumite lucrari prin anumite metode sa mentina apa in sol. Va trebui sa discutam foarte serios si cu cei de la Ministerul Mediului, dar si cu alte ministere sa avem un program guvernamental de gestionare a apei. Aici implica si sistem de irigatii, implica si lucrari de prevenire a fenomenului desertificarii, dar si lucrari agrotehnice pe care fermierii trebuie sa le acceseze si sunt solutii tehnice astfel incat sa se mentina cat mai mult apa in sol”, a declarat, marti, ministrul Agriculturii.

Oros, despre sprijinirea fermierilor care nu au echipamente de udare

In ceea ce priveste fermierii care nu dispun de echipamente de udare si nu fac parte din Organizatii ale Udatorilor de Apa, insa ale caror terenuri se afla in apropierea canalelor de irigatii,  ministrul a precizat ca se lucreaza deja la o forma de sprijin, astfel incat acestia sa-si poata cumpara echipamentele de irigatii necesare.

Potrivit MADR, pana in prezent s-a irigat o suprafata de 197.919 hectare, desi canale principale au fost umplute cu apa pe o distanta de 2.000 de kilometri. Aceste canale ar putea deservi 622.000 de hectare, „daca fermierii ar conectati la infrastructura principala si daca fermierii ar avea echipamente de udare”, a mai spus Adrian Oros.

ANSVSA: Aviara tip H5N8 pândește din nou la granița de Vest a României!  meatmilk  6 mai 2020

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor informează prin intermediul unui comunicat că a a dispus măsuri specifice de supraveghere sanitară veterinară pentru a elimina riscul pătrunderii

32

gripei aviare înalt patogene, H5N8, care evoluează la păsările domestice în regiunile administrative maghiare de la granița cu România.Au fost vizate în special județele limitrofe de pe granița de vest, dar măsurile generale de prevenție se aplică concomitent pe tot teritoriul României.

În ultima periodă Ungaria se confruntă cu un val de gripă aviară de înaltă patogenitate, subtipul H5N8, care a afectat mai multe ferme comerciale. În data de 30 aprilie au fost confirmate încă două noi focare în localitățile Battonya și Nagykamaras, la o fermă de curcani, respectiv la o fermă de gâște pentru foie gras, aflate în zona administrativă Bekes, la granița de vest a României.

În conformitate cu prevederile Directivei 94/2005, România are două localități, Peregu Mic și Peregu Mare, din județul Arad care intră în zona de supraveghere stabilită ca urmare a confirmării acestor noi focare. Va fi intensificată supravegherea pasivă în județul Arad, în județele învecinate (Timișoara și Bihor) și se va face programarea prioritară a recoltărilor de probe serologice la fermele comerciale din zonele cele mai apropiate frontierei cu Ungaria.

În localitățile care intră în zona de supraveghere din județul Arad se dispun măsurile specifice de restricție a mișcărilor de păsări până la data de 3 iunie și vor fi prelevate probe serologice pentru supravegherea activă a exploatațiilor nonprofesionale de păsări în această perioadă.

S-a dispus aplicarea unor măsuri suplimentare de biosecuritate la nivelul gospodăriilor populației, cu rolul de a împiedica contactul între păsările domestice și cele sălbatice sau de a disemina virusul prin vehicule, utilaje, îmbrăcăminte etc.

ANSVSA a informat sectorul privat, prin intermediul asociațiilor de profil de la nivel național, cu privire la riscurile asociate derulării activităților comerciale  intracomunitare cu ferme din zonele în care evoluează boala.

Toate programele de biosecuritate aferente fiecărei unități avicole vor fi revizuite și reavizate de către fiecare DSVSA județeană, după introducerea de măsuri suplimentare de biosecuritate, pentru a se evita introducerea și diseminarea virusului influenței aviare.

Monitorizarea păsărilor sălbatice realizată de către administratorii fondurilor cinegetice va fi intensificată, în special în zonele în care păsările sălbatice sunt staționare, monitorizare, cu raportare către DSVSA județeană o oricăror modificări a statusului de sănătate a acestor păsări

33

Până la stingerea focarelor din Ungaria, se va acorda o atenție sporită transporturilor intarcomunitare de păsări domestice, furajelor și a mijloacelor de transport care provin sau urmează a tranzita Ungaria, pentru a preveni introducerea bolii pe teritoriul național.

Măsurile de monitorizare și control ale gripei aviare se vor realiza respectând cerințele legislației în vigoare, luând în considerare toate măsurile de precauție impuse în contextul pandemiei de COVID-19. Serviciul Comunicare și Logistică Documentară

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 748/2018 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în acvacultură, Guvernul României Modificat de HG 336/2020 la 05.05.2020

 

Hotărârea nr. 351/2020 pentru aprobarea plafoanelor alocate măsurilor de sprijin cuplat în sectorul vegetal pentru anul de cerere 2019, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 359 din 05.05.2020. A intrat în vigoare la 05.05.2020

Ordonanţa de urgenţă nr. 59/2020 pentru stabilirea unor măsuri suplimentare în domeniul protecţiei sociale în contextul situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 358 din 05.05.2020. A intrat în vigoare la 05.05.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 601/2020 privind măsurile de urgenţă de derogare de la articolele 62 şi 66 din Regulamentul (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte valabilitatea autorizaţiilor pentru plantări de viţă-de-vie şi defrişarea în caz de replantare anticipată, Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 140 din 04.05.2020. A intrat în vigoare la 04.05.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 602/2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/717 privind modelele de

34

certificate zootehnice pentru animalele de reproducţie şi materialul germinativ provenit de la acestea (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JOCE nr. 139 din 04.05.2020. Va intra în vigoare la 24.05.2020

Legea anti-seceta, votata in Parlament! Care sunt fermierii scutiti de taxe In mai 6, 2020 Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, un proiect de lege care prevede ca, pe perioada stării de urgenţă şi pentru încă şase luni de la încetarea acesteia, utilizatorii de ape subterane pentru irigaţii să fie scutiţi de la plata contribuţiei specifice de gospodărire a apelor. S-au înregistrat 303 voturi ”pentru” şi două abţineri. Camera Deputaţilor este for decizional. Legea mai trebuie promulgată de Președintele României ca să intre în vigoare.

“Sursele de apă subterană, apă curgătoare, lacurile şi lacurile de acumulare cu folosinţă energetică pot fi utilizate pentru irigaţii, fără plata contribuţiei specifice de gospodărire a apelor, pe perioada stării de urgentă instituite pe teritoriul României prin Decretul Preşedintelui României nr.195/2020, precum şi pe o perioadă de 6 luni de la încetarea acesteia. Pe aceeaşi perioadă, pentru obţinerea avizelor de gospodărire a apelor în vederea executării lucrărilor de investiţii în infrastructura de irigaţii se vor elimina toate taxele, iar termenele de eliberare a acestora vor fi reduse la jumătate”, prevede proiectul.

Proiectul a fost iniţiat de senatorul Pavel Marian şi a fost susţinut de toate grupurile parlamentare, deputaţii menţionând că este foarte necesar în condiţiile secetei cu care se confruntă ţara noastră.

………………….

INTERNE

Epidemia preturilor! Cireasa de pe tort, mai scumpa decat tortul In mai 5, 2020

În pieţele din Bucureşti au apărut cireşele, iar prețul acestora le face sa fie cele mai scumpe fructe din ţară.

Cireşele din străinătate costă 150 de lei kilogramul într-o piaţă aflată într-un cartier exclusivist din Capitală, iar cele mai ieftine cireşe de import se vând cu 80 de lei kilogramul, în Piaţa Floreasca.

35

În unele piețe din Capitală, mult râvnitele fructe costă cât opt kilograme de carne de porc.

Cu alte cuvinte, cireşele au devenit, în mod oficial, cele mai scumpe fructe din lume vândute pe tarabele din pieţele româneşti.

„E o tâmpenie, de 2 ori mai mult ca în Belgia, de 3 ori. Am luat, asta e…”, a spus un cumpărător.

Comparativ, în această perioadă, un kilogram de cireşe costă, în Statele Unite ale Americii, aproximativ 12 dolari, iar în Marea Britanie nu mai mult de 10 lire.

Cine are noroc găseşte şi cireşe mai ieftine: 80 de lei kilogramul, în piaţa de fiţe de la Floreasca. Însă, cei mai mulți oameni sunt dispuși să aștepte luna iunie, când vor fi mai ieftine.

„Aşa de gust poate că aş încerca o mână de cireşe, dar aşteptăm dincolo de cireşele de mai, să mai vină cireşele de iunie care o să fie precis mult mai ieftine”, spune o doamnă.

Fermierii de la noi speră să poată vinde luna viitoare cireşele româneşti la un sfert din preţul de import. Redactor: Cristina Ciobanu

FERMIER ROMÂN: AM AJUNS LA CAPĂTUL PUTERILOR ȘI LA FUNDUL SACULUI! Agroinfo  05 mai 2020 VOCEA DISPERATĂ A FERMIERULUI. Am ajuns la capătul puterilor şi la fundul sacului. În fiecare an luăm un credit că sigur la anul se va plăti subvenția, ne-a scris un fermier un mesaj care este adresat ministrului agriculturii Adrian Oros.

Decizia Ministerului Agriculturii de a lua bani de la sprijinul cuplat pentru cartoful pentru industrializare, aferent anului 2019, și de a transfera acești bani la sprijinul cuplat pentru roșiile cultivate în spații protejate a stârnit furia cultivatorilor de cartofi. Disperați, acești fermieri ne-au transmis un val de mesaje. Printre aceste mesaje în care criticau aspru decizia transferării

36

banilor, este și scrisoarea plină de amărăciune a acestui fermier pentru ministrul agriculturii.

Sunt un fermier care lucrează 70 ha teren din care 25 ha cartofi pentru industrialuzare, fără cartofi pentru consum.Vă rog să reconsiderați măsura de a redistribui banii alocați pentru cartofi. De trei ani de zile trăim cu speranța că poate la anul sigur că se vor plăti toți banii alocați pentru cartofi.

Am ajuns la capătul puterilor şi la fundul sacului. Nu putem produce cartofi pentru industrializare la prețuri de 0.5-0.6 lei/kg fără sprijin concret (nu promisiuni). În fiecare an, luăm un credit că sigur la anul se va plăti subvenția.

Toată lumea zice că am primit subvenție de 11000 euro/ha (acest cuantum a fost doar în primul an de plată a sprijinului cuplat vegetal, în 2015 n.r.), dar eu încă nu produceam cartofi pentru industrializare atunci.Cred cu tărie că încă nu este prea târziu să rezolvați problema cu redistribuirea banilor şi, în sfârşit, se vor găsi bani şi pentru cartofi nu numai pentru lucernă, soia şi roşii.

Dacă nici pentru anul 2019 nu se vor găsii bani pentru cartofi o să mă văd nevoit să abandonez cultura cartofului. Vă mulțumesc. Un fermier.

Suma notificată anul trecut de România la Comisia Europeană pentru plata sprijinului cuplat, aferent anului 2019, la cartoful timpuriu pentru industrializare a fost de 4.995.000 de euro. După transferul de fonduri făcut de Ministerul Agriculturii, suma alocată pentru sprijinul cuplat la cartoful pentru industrializare a scăzut la 1.867.580 de euro. 

După ce AGROINFO a publicat o parte dintre mesajele disperate ale agricultorilor, Ministerul Agriculturii i-a mai dat ceva bani sprijinului cuplat pentru cartof astfel că plafonul alocat pentru plată a crescut de la 1.867.580 de euro la 2.523.760 de euro, în plus cu 656.180 de euro.  

În acest moment, suma alocată pentru plată este jumătate din cea notificată anul trecut la Comisia Europeană. Guvernul a aprobat, în ședință, săptămâna trecută, hotărârea prin care sunt stabilite plafoanele alocate pentru plata sprijinului cuplat vegetal pentru anul 2019. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură va anunța, în aceste zile, cuantumul pe hectar pentru fiecare cultură agricolă care beneficiază de acest sprijin.

37

AEROPORT SIBIU: AVIOANE PLINE DOAR CU ROMÂNII CARE PLEACĂ LA CULES DE SPARANGHEL ȘI CĂPȘUNI! Agroinfo 06 mai 2020 - SINGURELE CURSE AERIENE. Peste 300 de muncitori români se pregătesc, miercuri, să plece la muncă în Hamburg (Germania) cu două avioane care vor decola de pe Aeroportul Internaţional din Sibiu (AIS), după ce alţi aproape 3.300 de sezonieri au plecat, în ultima lună, cu companii aeriene germane către Viena (Austria) şi oraşe din Germania, a declarat, pentru AGERPRES, directorul aeroportului, Marius Gîrdea.

"În perioada aceasta doar aşa se operează, avem zboruri doar cu muncitori care pleacă la muncă. Cred că unul dintre avioane are 189 de locuri şi până acum operatorul a cam zburat plin, cred că undeva la 180 de pasageri, şi al doilea cred că este un Airbus 320, care are 180 de locuri şi acesta a zburat şi cu 150 (de pasageri n.r.)", a spus, miercuri, directorul AIS.

Potrivit sursei citate, din 9 aprilie şi până în prezent, 3.295 de muncitori români au plecat cu avioanele spre Viena (Austria) şi Germania, pentru a munci în agricultură, în special la cules de sparanghel, dar şi la cules de căpşuni.

"Deci începând cu 9 (aprilie n.r.), am avut 23 de zboruri, unul spre Viena (Austria), restul spre Germania. Am avut 3.295 de pasageri în perioada aceasta", a explicat Marius Gîrdea.

Cei aproape 3.300 de români care au plecat la muncă în agricultură în Austria şi Germania au adus venituri şi pentru Aeroportul Internaţional din Sibiu, ţinând cont că acestea sunt singurele zboruri care se operează aici. Veniturile obţinute din zborurile cu români plecaţi la muncă în străinătate reprezintă 5% faţă de banii produşi într-o lună obişnuită, înainte de pandemie, pentru AIS, estimează Gîrdea. Potrivit acestuia, în această perioadă, doar 35% din angajaţii AIS vin la serviciu, restul fiind în şomaj tehnic.Pasagerii care vin aerogara din Sibiu trebuie să poarte mască de protecţie pe faţă şi li se măsoară temperatura cu un termoscaner.

Grâul-spectacol de la SCDA Caracal. Directorul Marius Cătălin Bran explică ”misterul” lanurilor care au uimit o țară întreagă! agrointeligenta.ro - 5 mai 2020 17:40 În câmpurile Olteniei, la Caracal, grâul românsc arată de-a dreptul spectaculos, în ciuda repartiției complet neuniforme a precipitațiilor. Directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Caracal, din județul Olt, a verificat astăzi stadiul terenurilor cultivate cu soiurile românești de grâu – Glosa și Otilia.

38

În ultimele săptămâni, lanurile de grâu înființate de echipa de la SCDA Caracal au fost ”vedete” pe postul național de televiziune, iar imaginile cu grânele au strâns sute de like-uri și comentarii pe Facebook. ”Sunt mulțumit, de fapt sunt foarte mulțumit de cum se prezintă grâul nostru la acest moment. Pot să spun că față de aceeași perioadă anul trecut, cultura este mai avansată cu două săptămâni. Avem efectuat primul tratament, îl pregătim pe al doilea. Așa cum deja cred că se știe, noi aici la stațiune aplicăm o tehnologie medie care ne permite să menținem un raport bun al rentabilității pentru toate culturile și suprafața lucrată”, a declarat pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO directorul Marius Cătălin Bran.

Probleme cu umiditatea din sol au fost și la Caracal, acolo unde ploile au căzut neuniform. ”Deși precipitațiile căzute în arealul de la Caracal pe perioada de vegetație a cerealelor păioase au fost la nivelul normalei pe 30 ani, repartizarea lor nu a fost uniformă. Luna aprilie a înregistrat un deficit de 35 mm dar acesta a fost precedat de un excedent de 21 mm în februarie și 15 mm în martie”, a explicat directorul SCDA Caracal.

În ciuda anului greu, grâul arată spectaculos, iar secretul nu stă în vreun produs-minune, ci în respectarea de către echipa de la SCDA Caracal a fiecărei verigi tehnologice, cu efectuarea lucrărilor la timp. ”În această perioadă secvențele tehnologice parcurse,

39

bazate pe inputuri moderate dar aplicate la timp, au adus substanțele necesare dezvoltarii plantelor, au înlăturat concurența buruienilor, au stopat infestarea cu patogeni și au limitat fauna dăunatoare la culturile de cereale. Rezultatul “miraculos” atât de apreciat este, de fapt, îmbinarea cu priceperea a ceea ce ne-a oferit natura și a tehnologiei echilibrate aplicate în momentul optim„, a mai precizat directorul Marius Cătălin Bran.

SCDA Caracal reprezintă unul dintre cei mai importanți furnizori de sămânță de grâu românesc, oferind fermierilor din Oltenia, dar și din restul țării, genetică de vârf din soiurile Glosa, Otilia sau Izvor. În plus, la Caracal există un câmp de experiențe pentru cereale păioase ce cuprinde în acest an agricol 14 culturi comparative de concurs și 6 microculturi cu material genetic autohton și străin provenit de la INCDA Fundulea, Syngenta, Caussade, APPR, KWS, Axereal, Biocrop, Donau Saat și Saaten Union. Loturile demonstrative includ 514 soiuri și linii de grâu (în principal), orz și triticale, semanate în 1.415 parcele de 7 mp constituie baza pentru noile creații prin programul de ameliorare la grâu care a fost semănat în toamna trecută.

”Pornind de la material provenit de la INCDA Fundulea, prin noile combinații care vor fi realizate și având alaturi în permanență competitor genetica străină, avem ca obiectiv promovarea primelor creații proprii la grâu sub brandul Universitatea din Craiova – SCDA Caracal”, este anunțul cercetătorilor de la SCDA Caracal pentru fermierii care așteaptă un nou soi de grâu românesc care nu doar să aibă un potențial ridicat de producție, ci să fie și adaptat condițiilor climatice și bolilor care pun la încercare lanurile din țara noastră.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Salariu de 4.500 de lei/lună oferit de un oier din Sibiu ciobanilor care vor să urce cu oile la munte! Ramona Dascălu - 5 mai 2020 Salariu de 4.500 de lei pe lună pentru ciobanii de munte! Pavel Stoian, proprietarul unui centru de colectare ovine din județul Sibiu, caută

40

ciobani care să însoțească oile la munte pe durata verii. Fermierul caută oameni serioși, care știu meserie, și care în primul rând știu cu ce se mănâncă ciobănia la munte. Răsplata este una pe măsură întrucât salariul este aproape dublu față de cel care se practică în piață la acest moment.

”Caut ciobani pentru miei la munte, lunile iunie, iulie și august. Munți de vârf, se umblă numai la gol (nu la pădure). Salariu: 4500 lei/lună în mână și carte de muncă. Anunțul se adresează doar oamenilor de meserie și serioși”, este anunțul de angajare postat pe Facebook de Pavel Stoian.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO a decis să sune la numărul de telefon postat la finalul anunțului pentru a vedea cât de veridic este și așa am aflat că oferta este una cât se poate de reală și că Pavel Stoian, cel care a dat anunțul de angajare, calculează salariul unui cioban în funcție de cât scutește la furajare, pe perioada în care oile sunt la munte, și nu în funcție de celelalte oferte de pe piață.

În total, Pavel Stoian are nevoie de 10 ciobani. Până acum, în decurs de o săptămână de când a dat anunțul, a găsit șase dintre ei și mai are nevoie de patru oameni.

”Deja au venit vreo șase din ei, mai trebuie patru. Suntem o societate comercială – Centru de colectare ovine și vrem să ducem parte din ei în munte, ca să-i avem pentru iarnă, să nu-i ținem pe stabulație de acum. Și salariu e așa de mare pentru că noi calculăm cât scutim la furajare, nu cât e forța de muncă pe piață la ora actuală, că știu că salariile sunt mai mici, sunt 2.000-2.500 de lei.

Acest anunț se adresează oamenilor care într-adevăr știu ce înseamnă ciobănia la munte, adică cred că am primit 100 de telefoane și abia am selectat patru oameni. Criteriul principal este să știe să ciobănească în munte”, a declarat Pavel Stoian, proprietar al unui centru de colectare ovine din județul Sibiu, pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. 

41

Afaceri de la zero. Laura şi Andrei Ignătoaie cultivă lavandă pe 1.000 mp în judeţul Vaslui şi produc cosmetice sub brandul Lavanda Laurei într-un mic laborator din Iaşi 06.05.2020, Florentina Niţu

Fondatorii brandului Lavanda Laurei îşi propun să crească notorietatea mărcii prin participarea la cât mai multe evenimente, să mărească capacitatea de producţie a laboratorului prin investiţii continue în echipamente şi să ajungă în cât mai multe lanţuri de farmacii, dar şi în magazine de profil.

Laura şi Andrei Ignătoaie au început să se documenteze despre cultura de lavandă în 2014, din pasiunea Laurei pentru această plantă albastru-violet, nativă din regiunea mediteraneană până în Africa tropicală şi în sud-estul Indiei. Un an mai târziu, au achiziţionat butaşi de lavandă şi i-au plantat pe o suprafaţă mică, de 1.000 metri pătraţi, într-o localitate din judeţul Vaslui, iar acum sub brandul Lavanda Laurei realizează şi comercializează uleiuri esenţiale de lavandă, lumânări parfumate, sare de baie, creme sau odorizanţi.

„Primul produs al nostru au fost săculeţii cu floare uscată de lavandă. Iar în 2017, după ce planta a ajuns la maturitate, am făcut ulei esenţial de lavandă, distilat. Apoi, apă florală de lavandă. Între timp, am închiriat un spaţiu de producţie, echipat corespunzător pentru un laborator şi producem în Iaşi gama de cosmetice“, povesteşte Laura Ignătoaie, cofondator al brandului Lavanda Laurei.

Numele brandului a fost uşor de ales, spune ea, pornind de la pasiunea sa pentru lavandă şi luând în calcul latura sa creativă, de a decora cutii de cadou, din lemn, cu modele de lavandă. Totodată, una dintre dorinţele sale a fost să-i dea o notă „mai personală“ afacerii.

Investiţia iniţială în spaţiul de producţie a fost de 5.000 de euro, iar echipamentele au costat încă pe atât. „Pe măsură ce creşte producţia, eficien-tizăm procesul şi investim în producţie.“

Uleiul de lavandă este procesat într-o distilerie profesională, pentru că, momentat, susţine antreprenoarea, costurile ar fi prea mari să aibă propria distilerie. Însă, în laboratorul din Iaşi Laura Ignătoaie produce creme pe bază

42

de lavandă, săpunuri naturale sau odorizanţi. „Am urmat un curs de cosmetică, iar acum dezvolt o gamă mai largă de produse.“

„La sfârşitul anului am lansat site-ul, iar la începutul anului acesta a fost de ajutor pentru noi, pentru că am reuşit să mutăm cumpărătorii din zona offline în zona online, având în vedere contextul actual al pandemiei de COVID-19. De altfel, acum suntem accesibili şi pentru clienţi din afara oraşului Iaşi. În momentul acesta vindem de 5.000 de lei pe lună online şi ne permite să supravieţuim“, explică antreprenoarea.

Ea consideră că menţinerea brandului în viaţă în această perioadă este foarte importantă, deşi, vânzările lunare s-au redus la jumătate. „Anul 2019 a fost foarte bun, am fost prezenţi pe piaţa locală la majoritatea evenimentelor, la târguri, la expoziţii, iar asta ne-a ajutat să fim cunoscuţi în Iaşi, dar şi în afara lui.“ Tot în această perioadă, fondatorii Lavanda Laurei au încheiat o colaborare cu un lanţ de farmacii din zona Moldovei, unde îşi vor lista produsele. „Sperăm să avem un impact bun în lanţul de farmacii. Concurenţa este mare, dar avem avan-tajul că începem cu farmaciile locale şi brandul nostru e cunoscut în Iaşi.“

Antreprenoarea spune că a observat o încurajare a consumului de produse româneşti în această perioadă, totodată, mai mulţi potenţiali parteneri şi-au arătat deschiderea pentru listarea produselor în magazinele lor. 

Fermierii români au început să planteze culturi de primăvară în locul grâului distrus deja de secetă. „Aşa ceva n-am mai întâlnit“ 6 mai 2020, 12:56de Iulian Bunila Buzăul este unul dintre judeţele cele mai afectate de secetă. Lipsa precipitaţiilor şi temperaturile nefireşti dau peste cap calculele fermierilor care au apucat să înfiinţeze culturi pe câmp. Grâul a fost lovit mai întâi de un ger năprasnic care l-a găsit fără stratul protector de zăpadă.

43

În iarnă, plantele ar fi avut nevoie de temperaturi scăzute şi zăpadă pentru o dezvoltare firească însă el a înfrăţit prea devreme şi a început să se usuce.  

”Aşa ceva nu am mai întâlnit, adică în perioada asta de şase luni, din iarnă, să nu avem decât vreo 20 de litri în şase luni”, spune Vasile Crăciun, agricultor din comuna Mărăcineni, judeţul Buzău.   Grâul cultivat de acesta nu a văzut nicio picătură de ploaie în perioada de vegetaţie iar agricultorul priveşte neputincios cum i se risipeşte toată investiţia.  

”Spicul a ajuns în faza de burduf iar dacă avea nişte condiţii de umiditate, mai avea şanse. Acum nu mai sunt speranţe. După această ploaie, poate creşte iarbă ca toată cultura să fie bună de furaj”, spune Vasile Crăciun.  

USAMV Iasi isi deschide portile online, la sfarsitul saptamanii 05 Mai 2020

Pe 7 si pe 8 mai, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara "Ion Ionescu de la Brad" (USAMV) isi deschide portile in mediul online pentru toti elevii interesati de oferta educationala a celor patru Facultati. Tinerii vor avea posibilitatea de a intra in legatura cu studenti si cadre didactice pentru a afla mai multe despre cum va arata viata de student la USAMV Iasi, conditiile de studiu, de cazare, dar si de practica.La Facultatea de Agricultura vor fi prezentate clipuri si activitati inedite pe toate specializarile: Agricultura, Montanologie, Exploatarea masinilor si instalatiilor pentru agricultura si industria alimentara, Ingineria si managementul afacerilor agricole, Tehnologia prelucrarii produselor agricole, Protectia consumatorului si a mediului, Biologie. De asemenea, studentii prezenti la intalnirea din on line cu elevii vor povesti din

44

experientelor lor din sesiune, dar si de la alte evenimente studentesti memorabile.

Facultatea de Horticultura propune elevilor prezentarea laboratoarelor, salilor de curs dar si a serelor, campurilor experimentale si a Cramei unde studiaza studentii de la cele patru specializari (Horticultura, Peisagistica, Ingineria mediului, Biotehnologii agricole) dar si ce oportunitati au dupa absolvire.

Facultatea de Zootehnie prin specializarile Zootehnie, Piscicultura si acvacultura, Inginerie si management in alimentatia publica si agroturism, Controlul si expertiza produselor alimentare va prezenta elevilor importanta alimentatiei si de ce acest domeniu este unul vital.

La Facultatea de Medicina Veterinara elevii vor avea posibilitatea sa viziteze virtual clinicile unde sunt ingrijiti prietenii necuvantatori, dar si conditiile moderne de studiu oferite.

Pentru a se putea conecta online, pe 7 si 8 mai, tinerii trebuie sa completeze un formular de inscriere https://forms.gle/JVMz7V4guFLWCtrD6 

Informatii complete despre admiterea din acest an, de la USAMV Iasi pot fi consultate pe site-ul www.uaiasi.ro/admitere si pe facebook la https://www.facebook.com/uaiasi/ 

RomaniaFunctioneaza. O carte ce ar putea fi castigatoare pentru pomicultura romaneasca! Agrostandard | 6 May,

In livezile din Romania se munceste la greu in aceasta perioada, pentru ca asa dupa cum bine se stie, in pomicultura toate trebuie facute la vremea lor, altfel orice greseala costa scump si tragem mult dupa ea, spune Mihail Coman, directorul general Institutului de Cercetare Dezvoltare pentru Pomicultura (ICDP) Pitesti Maracineni.Pomicultorii trebuie sa fie foarte atenti la efectuarea lucrarilor specifice de

45

sezon, mai ales in conditiile climatice actuale, daca vor sa aiba productie. Nu este suficient insa daca vor sa se mentina pe o piata tot mai concurenta. Cum va arata pomicultura romanesca in urmatoarele decenii, sa zicem peste vreo de 20 de ani?

Mihail Coman spune ca in continuare prunul si marul vor fi speciile predominante (ocupa circa 80% din suprafetele cu livezi, in prezent), dar vor cuceri teren si arbustii fructiferi (capsuni, afini). Iar Romania va trebuie sa-si joace bine cartea la nivel european, pentru ca se poate!

O tendinta remarcata, de altfel, de cativa ani, daca ne uitam la investitiile realizate cu bani europeni. Din cele 10.000 ha de livezi noi, afinul are o pondere de vreo 3.500 ha, in timp ce marul doar 500 ha. O realitate de care tot mai multa lume devine constienta si de care va trebui sa se tina cont din ce in ce mai mult in viitor.

Trebuie remarcata insa si o alta tendinta manifestata in ultima vreme. Odata cu accesul la fondurile europene, in Romania au aparut tot mai multe livezi in sudul tarii. Cumva a avut loc o migrare, daca putem spune asa, de la deal la ses, care a facut posibila infiintarea unor liveze pe suprafete mai mari (10-15 ha).

Mai multe insa, despre pomicultura romaneasca si cercetarea in domeniu vom afla in urmatoarele zile…

Crestere semnificativa a pretului la grau in portul Constanta, in aprilieAgrostandard | 5 May, 2020

Pretul graului in portul Constanta a crescut semnificativ in aprilie, pe fondul secetei, dar si a anuntului facut de Rusia cu privire la suspendarea exporturilor pana la 1 iulie, arata Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii si Dezvoltare Rurala (ICEADR). In primele patru luni ale anului, pretul graului a cunoscut fluctuatii importante. Daca in ianuarie pretul graului DAP

46

Constanta a prezentat o crestere semnificativa, in luna martie a scazut pana la un minim al perioadei de 828,36 lei/tona. O luna mai tarziu, se remarca un avans considerabil, cu un maxim al perioadei analizate de 918,82 lei/tona, cu 3,6% mai mult fata de prima cotatie a anului.

“Majorarea pretului poate fi pus pe seama lipsei precipitatiilor, fiind un motiv de ingrijorare in randul fermierilor, acesta afectand direct randamentul culturilor de grau, dar si pe baza limitarii exporturilor anuntate de Rusia (cel mai mare producator de grau) pana la data de 1 iulie din cauza pandemiei COVID-19, aceasta instituind restrictii pentru asigurarea stabilitatii pietei nationale”, arata specialistii de la ICEADR.

40 milioane de euro pentru Programul Tomata! Pentru toamna, la rectificare! Agrostandard | 5 May, 2020 | 0 comentarii | 625 vizualizari |

Legumicultorii pot depune dosarele pentru Programul ”Tomata” pana la data de 15 mai 2020, iar termenul de livrare a productiei este de 15 iunie, suma totala alocata acestui program fiind de 40 de milioane de euro, a declarat ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, Adrian Oros. Ministerul Agriculturii ia in calcul si alocarea de fonduri pentru ciclul doi de productie, insa cel mai probabil acest lucru se va intampla la rectificarea bugetara. Pana in prezent au fost depuse 5.874 de dosare in Programul “Tomata”, cele mai multe in judetele consacrate, precum Olt, Dolj si Giurgiu.

La usturoi, in schimb, termenul de depunere a cererilor este 15 mai, iar livrarea productiei se poate face in perioada 1 iulie – 20 noiembrie.

Oros a precizat ca a solicitat ca acolo unde sunt mai mult de 500 de beneficiari intr-un judet, controalele sa se faca atat la inceputul rodirii, cat si la evaluarea productiei, iar unde sunt mai putini, Directiile Agricole Judetene (DAJ) vor avea posibilitatea sa faca un singur control, fie la inceputul rodirii, fie la evaluarea productiei.

Pana in prezent, au fost depuse 5.874 de cereri de catre beneficiarii Programului “Tomata”, iar judetele care au cel mai mare numar de solicitanti sunt Olt – 16.000, Dolj – 11.000, Giurgiu – 664, Prahova – 404, Ilfov – 351.

Referitor la Programul “Usturoiul”, au fost depuse cereri in judetele Olt – 81, Teleorman – 50, Buzau – 45 si Arad – 31.

Pentru toamna, mai vedem!

47

Anul acesta au fost alocate 40 de milioane de euro pentru Programul “Tomata”, pentru prima perioada, adaugand ca nu exclude alocarea altor sume in toamna, la rectificare, daca va fi nevoie.

In 2019, MADR a alocat 62 de milioane de euro doar pentru Programul “Tomata, dar “impactul macroeconomic nu a fost cel gandit la inceput.

Produs pe bază de micoorganisme pentru beneficii multiple 1/5/2020 0 Radu Lupu, un cunoscut om din businessul agricol românesc, le propune fermierilor autohtoni o soluţie inovatoare - culturi de microorganisme pentru îmbunătăţirea stării de sănătate a solului şi a culturilor agricole, obţinându-se astfel beneficii economice, dar şi ecologice.

„Astfel de produse sunt noi pe piaţă şi sunt de viitor pentru agricultură. În ultimii 10 ani s-a tot discutat despre ele, dar abia în urmă cu 3 ani în Statele Unite ale Americii s-a reuşit găsirea unei formule optime astfel încât produsul să poată fi aplicat la mai multe culturi, pe diferite tipuri de sol, în prevenţia anumitor boli sau pentru creşterea rezistenţei plantelor la diverşi factori de stres“, a afirmat Lupu, director general al Ecosoil Genetic, firma care distribuie pe piaţă produsele companiei americane PureAG.

Pentru început produsul pe care doreşte să-l promoveze pe piaţa de profil este Simple Soil Solution (SSS). Acesta conţine un cocktail de bacterii benefice (20) şi fungi (11), cu rol în îmbunătăţirea vieţii microbiene din sol, disponibilizarea nutrienţilor şi a apei, precum şi creşterea imunităţii plantelor de interes. „Specialiştii au analizat cel mai fertil sol posibil şi au identificat bacterii şi fungi ce au un rol esenţial în sănătatea şi dezvoltarea plantelor şi au izolat şi extras aceste microorganisme. Tehnologia nouă constă în multiplicarea lor de peste 14 ori faţă de mediul natural şi aplicarea lor din nou în sol. În aceste condiţii, ele invadează spaţiul altor microorganisme care produc boli sau consumă nutrienţi şi le elimină lăsând planta să se dezvolte într-un mediu sănătos“, afirmă Radu Lupu, director general al Ecosoil Genetic. Simple Soil Solution poate fi folosit în culturi vegetale ecologice sau convenţionale, în livezi, vii, păduri, terenuri de golf sau de sport, precum şi în sere şi solarii.

Avantajele produsului

„În sol are loc o serie de procese complexe. Microorganismele disponibilizează nutrienţii într-o formă accesibilă plantelor. An de an fermierii introduc în sol din ce în ce mai multe îngrăşăminte chimice şi astfel se poate ajunge la saturaţie şi la formarea unor depozite de minerale care sunt greu accesibile culturilor agricole.

48

Din întreaga cantitate de îngrăşăminte chimice administrată plantele pot folosi doar o mică parte deoarece restul de nutrienţi se fixeaxă în sol, cum este cazul fosforului, sau se pierd prin evaporare sau levigare, dacă ne referim la azot. Micoorganismele din sol reuşesc să mobilizeze circa 5-10% din cantitatea aflată în depozite. Folosind produsul SSS în sol se introduc foarte multe bacterii care reuşesc să transforme mineralele într-o formă accesibilă plantelor şi în cantitatea necesară plantelor.“

Ca rezultat al acestei acţiuni plantele au o dezvoltare armonioasă, o stare fitosanitară bună, un sistem radicular puternic şi sunt capabile să genereze producţii ridicate. Totodată cheltuielile cu îngrăşămintele chimice se reduc. Prin dezvoltarea aparatului radicular cantitatea de materie organică rămasă în sol creşte. Aceasta funcţionează ca un burete, permiţând păstrarea unei cantităţi mai mari de apă în sol. Un alt beneficiu este acela că reglează pH-ul solului.

De asemenea, acţionează şi asupra sănătăţii plantelor, acestea fiind mai rezistente la atacul bolilor sau acţiunea unor fenomene nefavorabile. Produsul se poate aplica preventiv atunci când se previzionează o perioadă secetoasă, un atac de boli etc. pentru că măreşte rezistenţa plantelor şi astfel pot trece cu bine peste perioadele de stres. Produsul este o soluţie eficace, ecologică şi ieftină de eliminare a compuşilor caustici sau toxici, fără a fi necesară o manipulare specială.

Mod de utilizare

Simple Soil Solution conţine colonii de bacterii benefice şi fungi, îngheţate într-un praf, ele începând să se dezvolte şi să se înmulţească atunci când primesc apă şi oxigen.

Mai exact, produsul conţine bacterii (20.000.000 CFU per gram) precum Bacillus Subtilis, Bacillus Licheniformis, Bacillus Azotoformans, Bacillus Megaterium, Bacillus Coagulans, Bacillus Stearothermophilus, Bacillus Pumilus, Bacillus Thuringiensis, Bacillus Amyloliquefaciens,Paenibacillus Polymyxa, Paenibacillus Durum, Paenibacillus Florescence, Paenibacillus Gordonae, Azotobacter Chroococcum, Azotobacter Polymyxa, Pseudomonas Aureofaciens, Streptomyces Lydicus, Streptomyces Griseus, Streptomyces Coelicolor, Pseudomonas Putida; fungi micorize (propagules pe gram (ppg)), precum Glomus Intraradices (59), Glomus Mosseae (65), Glomus Aggregatum (59), Glomus Etunicatum (62), Rhizopogon Villosullus (3.200), Rhizopogon Luteolus (3.400), Rhizopogon Amylopogon, (3.500), Rhizopogon

49

Fulvigleba (3.600), Pisolithus Tinctorius (250.000), Scleroderma Cepa (6.500), Scleroderma Citrinum (6.500) şi Saccharomyces Cerevisiae (1.200.000 CFU pe gram).

La utilizare se amestecă 195 g (o cupă) din conţinut în 400 litri de apă pentru fiecare lot de 4 hectare. Amestecul se barbotează cu cel puţin 24-36 de ore înainte de utilizarea soluţiei. Se aplică cu maşina de aplicat tratamente sau prin sistemul de irigaţii liniar sau cu pivoţi, prin picătură, inundare sau aspersoare. Pentru suprafeţe mai mici se pot amesteca două linguriţe de produs în 200 litri de apă - soluţie necesară pentru 90 de plante, sau o linguriţă de produs în 100 litri de apă pentru 45 de plante. Soluţia se barbotează cu circa 24 de ore înainte de aplicare. „Barbotarea este foarte importantă deoarece permite ca oxigenul să intre în soluţia de stropit şi microorganismele să se înmulţească. La fiecare 17 minute numărul lor se dublează.“ În funcţie de cultură, se recomandă un număr diferit de aplicări, în perioada de creştere a plantelor, când temperaturile sunt de peste 10 C.

La cerealele păioase se recomandă minimum trei aplicări: când cultura a răsărit; în primăvară, când îşi reia ciclul de vegetaţie şi apoi după două săptămâni.

Se pot aplica până la şase tratamente, în funcţie de necesităţile plantelor de cultură. La culturile de legume şi lucernă se recomandă între 4 şi 10 tratamente. „Efectul benefic se poate observa de la prima aplicare şi nu există contraindicaţii în ce priveşte utilizarea, produsul putând fi folosit în asociere şi cu fertilizanţi sau produse de protecţia plantelor.“ Simple Soil Solution se păstrează în loc răcoros şi uscat, având un termen de garanţie de 2 ani de la cumpărare. Înainte de folosire se agită bine.

„Sunt produse noi care trebuie înţelese de către fermieri şi de aceea purtăm discuţii cu ei pentru a le explica modul în care funcţionează. În plus, efectuăm teste în diferite ferme din România pentru a putea prezenta rezultatele benefice care se pot obţine. Sunt încrezător în astfel de produse“, a mai spus Radu Lupu, reprezentantul firmei Ecosoil Genetic.

Investiţie pe timp de criză - Gavrilă Tuchiluş a băgat 5 milioane de euro în propria fabrică de procesare a laptelui Liviu GORDEA 06 mai 2020 - Ultima dată când am ajuns la Agrimat Matca într-o vizită de documentare, în vara lui 2017, vacile lui Gavrilă Tuchiluş erau răsfăţate cu o dietă pe bază de morcovi iar producţia anuală de lapte pe cap de animal era de 12.250 kg.

50

Între timp, ferma şi-a mai redus din capacitatea de producţie, într-o manieră controlată, iar astăzi media zilnică pe vacă este de 36,4 litri, ceea ce înseamnă undeva la 11.100 kg pe an.

Deşi seceta este o bătaie mult mai mare de cap pentru fermierul gălăţean decât criza provocată de apariţia pandemiei de coronavirus, acesta nu şi-a pierdut flerul antreprenorial şi este pe cale să asiste la o dezvoltare exponenţială a afacerilor sale. Iar aici mă refer în primul rând la sectorul zootehnic.

Astăzi, ferma de vaci de lapte de la Agrimat Matca adăposteşte un efectiv de 1.400 de vaci din rasa Holstein, din care 500 la muls, cu o tendinţă de creştere, iar obiectivul este să se dubleze acest număr, ajungându-se la o mie de vaci în producţie în următorii ani. Până atunci, este pe cale să se finalizeze primul adăpost din cele două pe care Gavrilă Tuchiluş şi le-a dorit pentru a creşte nivelul de confort al animalelor sale.

„Primul adăpost de 500 de capete sperăm să fie operaţional din luna mai. Acesta va găzdui un centru de comandă modern cu tehnologie israeliană şi sală de muls de tip paralel 25x2, achiziţionate de la Afibanat. Vacile vor avea aproape toate condiţiile ca în natură - aer mult, lumină suficientă, temperatură optimă şi linişte.

Am luat din Canada cel mai bun aşternut care există la ora actuală pe piaţă. Un pat cu grosimea de 9 cm care să ofere tot confortul. Pe lângă asta, vacile vor călca pe un covor de cauciuc, ca să nu alunece. Nu ne permitem să avem accidente care ne-ar putea costa foarte mut. O vacă de-a noastră cu genetica pe care o are valorează cel puţin 2.500 de euro”, ne-a explicat inginerul zootehnist.

51

Genetică de top

Bazele complexului zootehnic de la Matca au fost puse în 1972, pe un nucleu de vaci aduse tocmai din Danemarca. Dar adevăratul potenţial a fost atins abia după revoluţie, odată cu privatizarea. Din 2004 aici se foloseşte material seminal de înaltă calitate genetică. Mai mult decât atât, a fost prima ferma din România care a folosit material din tauri testaţi genomic.

„În ultimii trei ani nu am dorit să obţinem producţii foarte mari, cum am avut în trecut, spre 40 de litri media zilnică pe fermă. În schimb, am lucrat mult pe genetică, astfel încât să facem un lapte de calitate, care să aibă un procent de grăsime de cel puţin 4,1 şi am ajuns chiar la 4,3, iar conţinutul de proteină de 3,3-3,4. Pe lângă asta am încercat să asigurăm o raţie furajeră foarte bine echilibrată, care să ne ajute să creştem calitatea laptelui. Pe viitor noi ne dorim să avem o vacă de talie medie, care cu aceeaşi cantitate de hrană să producă mai mult şi o calitate a laptelui îmbunătăţită.

Pentru că astăzi procesatorii doresc să aibă un lapte cu conţinut ridicat de grăsime şi proteină. În acest moment, valuta forte este untul!”, afirmă directorul general de la Agrimat Matca.

Huzur - „Laptele copilăriei”Pentru că de obicei în vremuri de criză apar şi oportunităţi, Tuchiluş şi asociaţii săi au decis ca tot din luna mai să dea drumul propriei unităţi de procesare a laptelui. Construcţia este finalizată, fiind amplasată în localitatea Sascut din judeţul Bacău. Investiţia a costat în jur de 5 milioane de euro, o parte din bani provenind din fonduri europene.

„Vom produce lapte şi produse lactate doar din lapte de vacă şi de capră - iaurturi, brânzeturi, acidofile. Suntem la etapa de finalizare a montării utilajelor şi amenajarea exteriorului. În mai intrăm să facem probele şi în iunie primele produse ar trebui să ajungă deja pe mesele consumatorilor. Pentru început doar o parte din laptele pe care îl producem va fi destinat procesării proprii. Vom adopta o politică a paşilor mărunţi. Vrem să ne promovăm brandul, să ne cunoască lumea şi apoi, în funcţie de cerere, să putem creşte capacitatea de producţie”, se justifică gălăţeanul. Produsele vor

52

fi comercializate sub brandul Huzur iar sloganul - „Laptele copilăriei” emană o uşoară notă de nostalgie.

Efectele paniciiCriza Covid-19 nu a afectat atât de tare activitatea societăţii Agrimat Matca, însă lipsa precipitaţiilor a creat o presiune extrem de mare. Întrucât lucerca a pornit foarte rău în vegetaţie, Gavrilă Tuchiluş a încheiat deja un contract cu o firmă din Braşov pentru achiziţia a 500 de tone, pentru a asigura necesarul de lucernă anul acesta.

„Ne-am asigurat inputurile înainte să vină această criză peste noi. Am achiziţionat la preţuri normale atât şroturile cât şi premixurile din străinătate de care aveam nevoie pentru activitatea din ferma zootehnică. Preţurile între timp au mai crescut. Au apărut şi ceva semnale mai proaste din partea unor procesatori, care la rândul lor se plâng că au scăzut vânzările, şi ar dori ca să vindem laptele cu un preţ mai mic. Ceea ce nu este în regulă. Sper doar că acesta este efectul panicii şi piaţa se va stabiliza. Lumea s-a aprovizionat de teama pandemiei de coronavirus, oamenii şi-au făcut depozite şi consumul nu mai este la nivelul obişnuit. E timpul să acţionăm cu responsabilitate, să renunţăm încet-încet la dependenţa de importuri şi să ajungem să consumăm produse româneşti”, consideră fermierul.

Intervenţia statului şi nevoia de cash-flowChiar dacă, în opinia sa, autorităţile au reuşit să ţină oarecum în frâu această criză, el este de părere că statul ar trebui să se implice mai mult prin asigurarea unor preţuri minime garantate.

„Să nu ajungem să vindem sub preţul de producţie. Eu mai am stocuri de grâu, pe care le vând la preţuri modeste. Pentru că cei de afară se raportează la euro, dar şi noi tot ce cumpărăm plătim echivalentul în euro, fie că vorbim de maşini agricole, utilaje, inputuri, premixuri şi tot ce înseamnă baza materială din zootehnie. Există o nesiguranţă în acest moment, nu doar în rândul consumatorilor români, dar şi printre producătorii din sectorul agricol. De aceea statul trebui să intervină în piaţă prin reglementări şi măsuri de sprijin. Cei care aduc plus valoare economiei să fie ajutaţi. Aşa cum s-a discutat la Bruxelles să se dea fonduri pentru toate categoriile de fermieri, sunt de acord cu asta, dar şi noi avem nevoie de garanţii ca să ne putem continua activitatea, pentru că avem nevoie de cash-flow să ne asigurăm ceea ce ne trebuie. În primul rând salariile pentru angajaţi. Noi cei din sectorul privat susţinem practic în acest moment bugetarii”, constată pe bună dreptate Gavrilă Tuchiluş. Articol publicat în revista Ferma nr. 7/256 (ediţia 15-30 aprilie 2020)

53

Cine şi de ce se joacă de-a agricultura?Nicoleta Dragomir : 06 mai 2020 -

Pandemia a pus frână multor sectoare ale economiei româneşti. Marile şi micile afaceri, serviciile şi producţia se vor urni cu greu din amorţeala ultimelor două luni de pauză. Agricultura însă, de voie, de nevoie merge mai departe şi în vremea lui Coronavirus. Cum? Asta-i întrebarea!

Catastrofă, dezastru, secetă, îngheţ, vijelie, mistreţi, preţuri, irigaţii, calamitate, despăgubiri - acestea sunt cuvintele cheie în agricultura aflată sub noua dublă orânduire: a pandemiei, pe de-o parte, şi a primăverii cum n-a mai fost de cel puţin un deceniu, pe de altă parte. Comunicarea ministerială, lovită în plin de criză, pare că dă semne de revigorare în ultimele zile. Dar, spun producătorii agricoli, încă nimic concret despre măsurile de sprijin mult aşteptate.

Singura veste, sosită la închiderea ediţiei a fost că se dă undă verde la împuşcat mistreţi, prin ordonanţă militară. Ce facem însă cu hoţii care zburdă pe câmpii şi cosesc nestingheriţi grâul fermierilor?

Ce facem cu despăgubirile pentru TREI MILIOANE de hectare cu păioase afectate de secetă?

Dinspre Bruxelles vin semnale bune, de ceva vremeS-au luat măsuri de sprijin, au fost amânate termene pentru depunerea cererilor şi s-a mărit procentul din avansul pentru plăţile directe. Am tot scris despre banii europeni pentru agricultură, dar pare că veştile ajung la Bucureşti pe jos sau cu golumbul voiajor, că altfel nu-mi explic de ce România nu aplică urgent facilităţile de la CE de care fermierii din alte state europene se bucură deja. La noi, de la mic la mare, agricultorii îşi tot strigă nemulţumirile, dar în afară de presă şi societatea civilă nu pare să-i audă nimeni. Stocurile se adună şi cererea scăzută de pe piaţă duce inevitabil la prăbuşirea preţului. Şi e fiecare cu dreptatea lui. Consumatorul, pe de o parte, spune că va alege preţul mai mic, adică pe cel din supermarket. În pieţe e greu să-ţi dai seama care e producătorul şi care comerciantul.

Asta deşi, cel puţin teoretic, accesul în piaţă a fost stabilit prin ordonanţă exclusiv pentru producători. Mulţi depozitari care colectează legume de la fermierii locali se plâng deja că retailerii le-au sistat livrările. Este perioada în care şi în agricultură sunt invocate tot felul de clauze de urgenţă majoră iar lipsa de lichidităţi este deja un obstacol pentru desfăşurarea lucrărilor agricole, mai ales că au crescut substanţial costurile de producţie.

54

Ne aşteaptă o criză alimentară?Autorităţile spun că avem suficiente stocuri, dar le ţin la secret. Fermierii produc, dar nu au cui să vândă. Cu procesarea stăm la fel de rău sau deloc. Importăm mult, în detrimentul produselor locale. Da, ştim, suntem piaţă comunitară, dar nu la fel ca noi sunt şi alte state europene care deja au luat măsuri pentru favorizarea producţiei interne?

Secetă: 4 soluţii pentru a limita pagubeleDumitru Nedelcu  06 mai 2020

Concomitent cu pandemia CoVid-19, agricultura a suferit de... secetă. Ce posibilităţi au fermierii pentru a-şi reduce pagubele în câmp şi în... buzunar?

Vă reamintim că la sfârşitul lunii martie, Alianţa pentru Agricultură şi Cooperare, o mega-structură asociativă a fermierilor (Pro Agro, LAPAR, UNCSV şi APPR), a trimis Ministerului Agriculturii un comunicat amplu prin care a semnalat că seceta, dar şi îngheţul, au produs pagube semnificative culturilor agricole din sudul şi sud-estul ţării. 

Strigăt de ajutor după secetă În consecinţă, AAC a solicitat ministerului emiterea unui act legislativ în baza căruia să fie evaluate pagubele, ca fermierii să poată fi sprijiniţi ulterior de stat.

Până la aprobarea acelui act legislativ, AAC a cerut ministerului să decidă înfiinţarea unor comisii judeţene care ”să evalueze suprafeţele afectate de secetă până la nivel de bloc fizic, pentru o cartografiere precisă a extinderii feneomenului”.

Comunicatul a fost emis în 23 martie, dar ministerul nu a răspuns imediat, oficial, printr-un alt comunicat, care eventual să poată fi preluat de presa agricolă. Oficialii ministerului au răspuns, dar pe paginile lor de facebook, după două săptămâni şi mai bine, fără să facă trimitere explicită la solicitările fermierilor.

Comunicare pe facebook

Astfel, ministrul Adrian Oros, aflat în vizită în Dobrogea, a scris în 11 aprilie că fermierii i-au semnalat ”starea gravă a culturilor, cauzată de seceta

55

puternică din ultima perioadă”. În aceeaşi zi, ministrul Oros a răspuns întrebărilor jurnaliştilor din Constanţa (videoclip pe pagina sa de facebook), afirmând că sunt deja echipe în teren pentru evaluarea pagubelor, iar procesele verbale vor putea fi folosite de fermieri la ANAF, la APIA şi pentru primirea unuor despăgubiri financiare, după ce guvernul va aproba o schemă de ajutor în acest sens (act normativ care a fost aprobat).

Oros a precizat că evaluări au fost făcute şi în anii precedenţi, numai în judeţul Tulcea fiind înregistrate 26.000 de ha de culturi agricole distruse de secetă, dar că fermierii nu au fost despăgubiţi.

Secretarul de stat Emil-Florian Dumitru a ieşit la rândul său în teren, în 12 aprilie, în judeţul Călăraşi, unde a vizitat infrastructura de irigaţii şi de unde a aruncat câteva săgeţi către fosta conducere a MADR, mai ales asupra celor care ”au fost demnitari aproape 7 ani jumate în acest minister”. Despre starea sistemului de irigaţii: ”Staţia de pompare 388 Călmăţui - funcţională, Srpa 1112 Sultana - nefuncţională”.

 

Iată 4 posibilităţi pentru a compensa din pierderile provocate de secetă

1. În cadrul PNDR, există Submăsura 17.1 ”Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor”. Pe lista riscurilor eligibile se află atât seceta, cât şi îngheţul. Sprijinul nerambursabil constă în 70% din valoarea primei de asigurare eligibile şi plătită efectiv de către fermier, în cazul fermelor mici cu dimensiunea economică până la 11.999 SO sau 55% din valoarea primei de asigurare eligibile şi plătită efectiv de către fermier, în cazul fermelor cu dimensiunea economică mai mare sau egală cu 12.000 SO.

2. Totodată, potrivit Procedurii din 21 iunie 2019 a ANAF, persoanele fizice care desfăşoară activităţi agricole, individual sau într-o formă de asociere, beneficiază de reducerea normei de venit, proporţional cu pierderea înregistrată, în cadrul anului fiscal curent, ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, precum îngheţul, grindina, poleiul, ploaia abundentă, seceta şi inundaţiile, precum şi a epizootiilor.

3. Desigur, schemele de sprijin financiar din partea statului sunt cele mult aşteptate. A fost emisă o hotărâre de guvern, vom vedea dacă se vor acorda!

4. Pentru fermierii prudenţi, mai există o soluţie care ţine de structura culturilor: optează pentru porumb, considerată o cultură sigură, mult rezistentă la condiţii climatice nefavorabile. Alţi fermieri nu aleg să cultive rapiţă, ci utilizează suprafeţele respective pentru înverzire, încasând astfel şi subvenţia europeană.

56

 

Centrele locale pentru situaţii de urgenţăDar pentru ca aceste pagubeprovocate de secetă să poată fi compensate, trebuie mai întâi evaluate. În acest sens, AAC a solicitat în scrisoarea trimisă ministerului la sfârşitul lunii martie, înfiinţarea unor comisii judeţene care să efectueze măsurătorile.

Numai că, până vor veni cei de la judeţ, ar trebui ca la nivel local, unde sunt formate centre locale pentru situaţii de urgenţă, să fie constituite echipe de evaluare care să meargă efectiv în teren, să constate pagubele şi să întocmească rapoartele de evaluare.

O bună colaborare între fermieri şi autoritatea publică locală poate pune lucrurile în mişcare, până se vor mobiliza cei de la nivel judeţean.

57

În Europa creşte suprafaţa cultivată cu cartof de consum. În România?1/5/2020

În mai multe ţări din Europa suprafeţele plantate cu cartofi au crescut uşor, inclusiv în România, spune Ion Moroianu, directorul executiv al Federaţiei Naţionale Cartoful FNCR. Se pare chiar că Germania a înlocuit suprafaţa destinată cartofului timpuriu de industrializare cu cartof pentru consum. Cum va arăta, în aceste condiţii, piaţa cartofului de la noi, mai ales că sunt îngrijorări legate şi de secetă?

Conform celor de la FNCR, până în prezent (n.r. - 20-25 aprilie) s-a plantat aproape toată suprafaţa de cartof stabilită. După discuţiile avute cu Ministerul Agriculturii şi, ulterior, cu fermierii, se pare că aceştia au plantat ceva mai mult, ceea ce a dus la o creştere timidă de 5% a suprafeţei, crede Moroianu. Acestea sunt doar primele estimări. Creşterea s-a produs mai ales datorită fermierilor mici şi medii, cei mari având deja asolamentele bine delimitate, lucru care nu le-a permis extinderea solelor cu cartofi. Momentan seceta nu creează probleme, cel puţin în zona centrală a ţării, unde a mai şi nins, dar vor fi dacă nu plouă mai consistent în următoarele 2-3 săptămâni. Sunt însă probleme la cartofii din sudul ţării, unde s-a plantat mai devreme, iar plantele abia răsărite au nevoie de apă. Chiar dacă se irigă, ceea ce va duce la un cost mai mare de producţie, tot este nevoie de ploi. Când tuberculul stă în pământ, stagnează, este expus şi bolilor de sol, în condiţiile în care oricum materialul de plantat folosit nu este dintr-o categorie biologică superioară.

La acestea se adaugă şi temperaturile scăzute din timpul nopţii, factori cumulaţi care pot duce la întârzierea culturilor. Costul cu materialul de plantat certificat a fost şi el mai mare în acest an, mai ales la cel de import. Din cauza restricţiilor de transport şi a lipsei camioanelor pe fondul pandemiei de COVID-19, preţul a crescut de la 800 euro/tonă, în medie, la 950 euro/tonă. Din păcate, în România, suprafaţa de 500 ha, estimată pentru cartoful de sămânţă certificat, este departe de a acoperi necesarul intern, ceea ce, evident, ne face să fim în continuare dependenţi de materialul de plantare din Germania, Franţa şi Olanda (principalii noştri furnizori).

Din informaţiile pe care le deţine, Ion Moroianu spune că şi marii producători europeni au mărit puţin suprafaţa, în condiţiile în care oricum ei produc mult peste necesarul lor intern (tehnologia şi randamentul la hectar fiind net superioare).

În plus, în Germania nu s-a mai plantat cartof timpuriu pentru industrializare, suprafaţa respectivă fiind înlocuită cu cartof pentru consum. Motivul? Fabricile, închise momentan, la reluarea activităţii vor procesa în lunile următoare stocurile rămase de anul trecut. Şi la belgieni, mari procesatori şi consumatori de cartofi procesaţi, aduşi mare parte de la francezi, cerinţa pentru acest tip de produs a scăzut; este posibil ca această marfă rămasă neprelucrată să ajungă pe piaţa Europei de Sud-Est la un preţ mic, ceea ce o va face foarte atractivă pentru hipermarketuri. Directorul

58

FNCR se teme că momentul acestor eventuale importuri de cartof pentru procesare (care la noi va intra la consum) ar putea să se suprapună cu perioada când trebuie să iasă cartoful timpuriu din zona de sud a ţării.

Cât priveşte cartoful timpuriu pentru industrializare din România, suprafaţa cultivată cu acesta este relativ stabilă, aproximativ 3.000 de hectare. Cum procesatorii sunt cam aceiaşi, aici lucrurile stau bine, s-a plantat toată suprafaţa. Aşadar, în condiţiile unui an relativ normal, este de aşteptat un excedent de cartof de consum pe piaţa europeană, fără ca marii producători să-şi reducă exporturile către zona de sud-est. De aceea reprezentanţii FNCR sunt în continuare îngrijoraţi de nivelul preţurilor la cartof, când va începe importul.

„Mi-e teamă că nu vom avea preţuri prea mari sezonul acesta, din cauza importurilor. Chiar şi acum, sunt pe piaţă cartofi noi din producţia internă, din solarii. Sunt cantităţi mici, dar nici pe acestea producătorii nu găsesc unde să le vândă“, mai spune Ion Moroianu. În plus, la finalul lunii aprilie, ministerul a decis reducerea sumei destinate sprijinului cuplat la cartoful timpuriu pentru industrializare aferente anului 2019, de la 4.995.000 de euro la 1.867.580 de euro, diferenţa de 3.127.420 de euro fiind redirecţionată către sprijinul cuplat la legume. O decizie cel puţin riscantă pentru o cultură şi aşa în mare pericol.

Ziua Verde a Cartofului, programată pentru prima parte a lunii iulie şi la care trebuia să fie gazdă Cleonic Sucaciu în ferma sa de la Făgăraş, se va amâna probabil pentru toamnă. Poate asociată cu o zi a Recoltei, dar şi această variantă este discutabilă. Conducerea FNCR nu exclude nici posibilitatea ca anul acesta să anuleze organizarea Zilei Verzi, care însă va trebui cumva punctată.

BASF iniţiază programul «Mulţumim Fermierilor», menit să promoveze micii producători locali 1/5/2020

Pagina web dedicată programului îşi propune să susţină micii fermieri şi să ofere informaţii, în mediul online, potenţialilor lor clienţi din întreaga ţară

Concursul de pe pagina de Facebook BASF Agro va oferi micilor fermieri posibilitatea de a-şi prezenta afacerile, ideile, ofertele prin scurte clipuri video

Spre deosebire de multe industrii în care epidemia a putut fi contracarată de măsuri de telemuncă sau de amânare temporară a activităţii, agricultura este un domeniu în care nu se pot lua pauze şi nici nu se poate munci de la distanţă. Cu 3,4 milioane de mici ferme de familie şi peste 20% din populaţia aptă de muncă implicată în agricultură, România are nevoie să găsească rapid soluţii care să permită continuarea activităţii agricole, a producţiei şi a vânzării de alimente.

59

În noile condiţii, care impun distanţarea socială şi restricţionarea circulaţiei, tot mai mulţi fermieri mici şi mijlocii, indiferent că vorbim despre legumicultori, pomicultori, sau viticultori, se zbat să îşi vândă produsele proaspete către consumatori. Conform celor mai recente studii de piaţă, la nivelul anului 2019, în România, 991.346 de fermieri au cultivat o suprafaţă totală de 155.800 de hectare cu produse vegetale, ceea ce subliniază o dată în plus dependenţa acestor mici fermieri de soluţii de comercializare funcţionale la nivel local. Acesta este motivul pentru care BASF a decis să creeze un program care să aducă mai uşor producătorii locali în atenţia potenţialilor lor clienţi, Astfel, compania a creat o pagină dedicată campaniei în cadrul site-ului https://www.agro.basf.ro/ro/multumim-fermierilor/, cu secţiuni distincte pentru fermieri şi pentru consumatori, în care oferă informaţii despre micii producători din întreaga ţară, precum şi despre platforme online care susţin comercializarea produselor acestora.

Mai mult, pe pagina dedicată BASF, se vor regăsi interviuri cu mici fermieri care au găsit soluţii pentrua face faţă situaţiei actuale, articole despre protecţia culturilor în condiţiile climatice curente, sfaturi practice sau informaţii despre modul în care se pot promova şi vinde online, în siguranţă, produsele alimentare.

Pe lângă secţiunea dedicată, care îşi propune să ajute fermierii să ajungă rapid la clienţii lor, în condiţiile în care majoritatea produselor agricole sunt perisabile şi au nevoie de o logistică specială, BASF organizează şi un concurs pe pagina sa de Facebook. Participarea în cadrul concursului se face prin postarea de clipuri video de promovare a activităţii în cadrul fermei, prin prezentarea produselor, dar şi prin explicarea provocărilor cărora fermierii trebuie să le facă faţă. Concursul se desfăşoară între 22 aprilie şi 12 mai şi va premia, prin tragere la sorţi, 10 participanţi. BASF va cumpăra produse de la fermierii câştigători pentru a le oferi, prin intermediul unor ONG-uri care şi-au manifestat dorinţa de a susţine iniţiativa, către oameni aflaţi în dificultate.

„Ne-am gândit la un mecanism care să dea un plus de motivaţie fermierilor să facă ceva ce oricum este bine pentru ei să facă în această perioadă, şi anume să vorbească despre ei şi despre afacerile lor pe Facebook, acolo unde se află şi mulţi dintre potenţialii lor clienţi. Aceasta cu atât mai mult cu cât reprezentarea acestui segment în spaţiul public tinde să fie mai degrabă redusă, deşi perioade precum cea pe care o traversăm aduc în lumină faptul că, mai mult decât alte sectoare ale economiei, sectorul agricol este cu adevărat unul esenţial. Sperăm ca prin iniţiativa #MulţumimFermierilor să aducem un plus de atenţie şi susţinere acestui

60

domeniu care nu este valorizat suficient“, explică Robert Băicoianu, director culturi Horticole BASF România. „Premiile acordate sperăm să fie un pretext suficient de interesant încât să-i determine pe fermieri să ajungă, prin intermediul nostru, în atenţia cât mai multor români, iar aceştia, la rândul lor, să facă un gest deopotrivă solidar şi salutar, şi anume să cumpere produse agricole proaspete de la fermierii din proximitate.“

Pagina de internet realizată de BASF pentru acest proiect reuneşte deja ofertele câtorva zeci de mici fermieri, iar compania îşi propune să actualizeze, în continuare această secţiune şi cu alte informaţii despre producătorii locali, cu scopul de a crea o resursă cu adevărat valoroasă pentru consumatori

Vânatul mistreţilor - o necesitate pentru a evita pagubele provocate de aceştia 1/5/2020

 Guvernul spaniol cere în mod expres să se vâneze mistreţi în timpul stării de urgenţă pentru a evita pagubele provocate de aceştia. Fermierii români speră la aceeaşi reacţie din partea autorităţilor!

Guvernul spaniol îndrumă comunităţile locale să menţină controlul asupra proliferării populaţiilor de mistreţi pentru a preveni distrugerea fermelor şi a câmpurilor cu culturi agricole, dar şi pentru a preveni răspândirea bolilor. Ministerul Agriculturii, Pescuitului şi Alimentaţiei din Spania a trimis o scrisoare către unităţile teritoriale în care recomandă să păstreze controlul asupra proliferării populaţiilor de mistreţi pentru a preveni deteriorarea fermelor şi pentru a preveni răspândirea bolilor de animale, cum ar fi pesta porcină.

În mod special, reaminteşte autorităţilor locale că sunt competente să stabilească cea mai bună modalitate de control şi, prin urmare, vor trebui să adopte măsurile preventive necesare pentru a evita problemele pe care le provoacă proliferarea lor în fermele spaniole.

În scrisoarea oficială a autorităţilor spaniole se subliniază că, în contextul stării de urgenţă, pentru gestionarea crizei de sănătate cauzată de coronavirus, trebuie să se „evite“ riscul de a răspândi boli de către animale şi de a preveni pagubele pe care mistreţii le pot provoca producţiilor agricole vegetale sau în sectorul zootehnic.

De fapt, se reaminteşte că controlul populaţiilor de mistreţi face parte din activităţile necesare pentru menţinerea stării de sănătate a efectivelor de porcine ca măsură pentru prevenirea pestei porcine africane (ASF). Autorităţile competente trebuie să stabilească cea mai bună modalitate de a

61

controla populaţiile de mistreţi ţinând cont întotdeauna de necesitatea adoptării măsurilor preventive necesare pentru a evita răspândirea COVID-19. Consecinţele dramatice pe care le are criza coronavirusului asupra societăţii sunt transferate şi în mediul rural. În plus faţă de numeroasele fotografii şi videoclipuri cu animale sălbatice care merg liber prin ferme, dar şi prin centrele urbane total părăsite din cauza stării de urgenţă, se adaugă multiple înregistrări ale animalelor care distrug culturile agricole.

Aceeaşi situaţie este întâlnită şi în România, iar pentru porcii mistreţi nu s-a propus nicio măsură concretă de protecţie a fermierilor. În acest context, fără o gestionare adecvată, daunele pe care le pot provoca aceste animale vor fi şi mai mari.

În acest moment mistreţii nu pot fi vânaţi din cauza restricţionării activităţii de vânătoare. Solicităm includerea acestei activităţi în categoria celor exceptate pentru a putea ieşi în câmp şi a rezolva urgent o problemă deosebit de gravă atât pentru sănătatea animalelor, cât şi pentru culturile agricole.

Propunem autorizarea vânătorii la mistreţi pentru numărul maxim de persoane care pot efectua activitatea fără a contraveni astfel procedurilor de prevenire a răspândirii COVID-19. Această măsură este urgentă acum, când mistreţii ies în câmp după seminţele proaspăt semănate!Există cazuri în care zeci de mistreţi distrug câmpurile agricole!

62

Impactul estimat în piaţa cerealelor al Ordonanţei Militare nr. 8/20201/5/2020

Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă îşi exprimă sprijinul pentru acţiunile iniţiate de Guvern în vederea limitării impactului economic al crizei COVID-19 asupra agriculturii.

Propunerile transmise de asociaţie în data de 14 aprilie a.c. către Guvern, ca rezultat al consultării membrilor, urmăresc asigurarea unui cadru favorabil fermierilor şi procesatorilor agroalimentari pentru continuarea activităţii, asigurarea securităţii alimentare a cetăţenilor României, sustenabilitatea economică a operatorilor din agricultură şi menţinerea competitivităţii ţării noastre pe piaţa globală a cerealelor. Este necesară o analiză economică amplă, care să identifice impactul imediat şi pe termen mediu generat de restricţionarea exportului de cereale, inclusiv în ceea ce priveşte menţinerea competitivităţii producătorilor şi procesatorilor care ar fi afectaţi de o astfel de măsură.

În acest sens, reprezentanţii Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă au sintetizat câteva elemente de analiză privind evoluţiile anticipate pe piaţa cerealelor din România ca urmare a aplicării Ordonanţei Militare 8/2020 în privinţa interzicerii exporturilor de cereale şi a unor produse agroalimentare, cu evidenţierea riscurilor semnificative care pot afecta puternic afacerile fermierilor şi procesatorilor, cumulate cu impactul negativ deja generat de epidemia de coronavirus.

Aceştia evidenţiază, în cadrul analizei preliminare, impactul asupra fermelor (costuri financiare adiţionale şi penalizări, probleme logistice, presiune pe preţuri, risc de insolvenţă), asupra exportatorilor, asupra industriilor conexe (terminale, transport, silozuri, certificare calitate), asupra pieţei interne (reducere competitivitate, termene de plată extinse), asupra poziţiei României pe pieţe externe.

Au inclus, totodată, la diverse secţiuni, propuneri de măsuri de avut în vedere cu privire la porţiunile unde s-ar păstra măsurile de suspendare/interzicere a exporturilor. Pe baza acestei analize de impact preliminare, prezentată în cele ce urmează, propunem, printre altele, ca:

1. Măsurile de interzicere a exporturilor să fie limitate în timp şi aplicabile stocurilor din recolta anului 2019 (în baza analizei ministerului, astfel încât să nu fie afectată securitatea alimentară a populaţiei).

2. Aplicabilitatea Ordonanţei Militare nr. 8 să nu privească recolta nouă 2020, lăsând procesul de contractare traderi-fermieri să se desfăşoare nealterat, pentru a evita influenţarea negativă artificială a pieţei cerealelor în România şi pierderea

63

de către ţara noastră a unor contracte importante.

3. Autorităţile să aibă în vedere impactul acestor măsuri şi costurile suplimentare/adiacente acestora şi menţinerea unora dintre aceste măsuri doar pe baza unei consultări reale şi sistematice cu sectorul economic. Având în vedere consecinţele asupra mai multor actori ai sectorului agricol, cu impact previzibil asupra stabilităţii şi sustenabilităţii acestora, propunem crearea cu maximă celeritate de către MADR a unui grup de analiză operativă a evoluţiilor legate de valorificarea pe piaţă a cerealelor româneşti, la care să participe, alături de reprezentanţii ministerului, specialişti desemnaţi de asociaţii de producători, furnizori de servicii din agricultură, traderi de cereale. Analizele rezultate din activitatea grupului să fie puse la dispoziţia factorilor decidenţi pentru securitatea şi stabilitatea economică a ţării, în vederea elaborării planurilor de acţiune anticipative privind gestionarea riscurilor legate de valorificarea eficientă a producţiei cerealiere a României.

Rugăm autorităţile să aibă în vedere că timpul este esenţial şi fiecare zi aduce pierderi iremediabile (şi fără justificare obiectivă) unui întreg sector al economiei naţionale. Clubul Fermierilor Români rămâne dedicat continuării dialogului cu autorităţile responsabile pentru agricultură din România şi de la Bruxelles privind subiectele de interes major în această perioadă.

Analiză preliminară privind impactul măsurilor de interzicere a exporturilor de cereale asuprapieţei şi activităţii agricole în România:

1. România produce anual circa 9-9,4 milioane tone de grâu:

Consumul intern (agregat: grâu panificabil şi grâu furajer): 3,1 milioane tone de grâu au destinaţie consumul intern (aproximativ 260.000 tone/lună);

Rezerva de stat a României: aproximativ 300.000 tone de grâu, cu obligativitatea reîmprospătării între 3 şi 7 ani maxim (acest lucru se efectuează numai prin concomitenţă / se scoate din rezerva de stat doar după recoltă). 

2. România este exportator net de grâu în destinaţii extracomunitare (Orientul Mijlociu, Nordul Africii), cu următoarea balanţă comercială actuală:

Total estimat export grâu anual: 5,5 milioane tone de grâu (pe baza analizei datelor istorice, estimare sezon iulie 2019-15 iunie 2020);

Export grâu (estimat) până în prezent: aproximativ 4,2-4,4 milioane tone de grâu (aprilie 2020) (conform datelor  statistice de la traderi de cereale, pe

64

baza analizei datelor istorice); • Stocuri de grâu ce rămân de la un sezon la altul (pe baza analizei datelor istorice): 300.000- 700.000 tone de grâu, în funcţie de volumul exporturilor;

Stocuri estimate rămase în prezent la fermieri: 600.000 tone de grâu nevândute, planificate să se vândă parţial până la noua recoltă.

3. Piaţa internă este caracterizată de următoarele:

Este o piaţă spot - dictată de cererea şi oferta pe termen scurt - nu pot fi achiziţionate cantităţi ce asigură necesarul pentru un an întreg sau măcar pentru 6 luni;

Acest proces este definit ca flotabilitate; este generat de lipsa spaţiilor de depozitare, reluctanţă la volatilitatea preţurilor cerealelor, lipsa cash-flow-ului în industrie (ex. creştere pui, panificaţie, ferme porci, fabrici furaje etc.), aceasta având un cash-flow blocat în ceea ce produce, până la încasare;

Procesatorii de materie primă (grâu, în această analiză) au capacitate logistică de transport a mărfurilor foarte redusă, ei rezumându-se în general la a cumpăra în paritatea CPT, adică livrat la unitatea de procesare/producţie;

Este o piaţă de credit, procesatorul plăteşte fermierul cu termene de plată între 30 şi 120 zile; Ex.: fermele de pui plătesc la 90 de zile, justificând că ciclul lor reproductiv este situat la 42 de zile, la care se adaugă fazele operaţionale şi încasarea târzie. Acelaşi model de lucru se aplică şi relaţiei dintre fermierul vânzător de grâu şi toată industria procesatoare, industria furajeră şi a premixurilor, fermele de porci şi vite de carne şi lapte.

Este o piaţă cu cerinţe speciale în privinţa calităţii materiei prime. Foarte multe loturi de marfă sunt penalizate în preţ şi/sau refuzate, aceste lucruri sunt unilateral introduse în contracte, fără a avea un mecanism real de negociere şi verificare din partea fermierilor.

4. Piaţa exportului:

Generează competiţie pe piaţă, prin alinierea la burse de marfuri (EURONEXT, CBOT - Chicago Board of Trade), preţurile României fiind astfel aliniate la preţurile mondiale;

Generează cash-flow imediat în ferme, datorită facilităţilor de plată: Cash-AgainstDocuments (CAD) în 48 ore sau Certificat de depozit în fermă cu plata a 90% din contravaloarea mărfurilor;

Au condiţii calitative mai relaxate: loturile de marfă sunt achiziţionate ca medie calitativă, în foarte multe cazuri trimit companii independente pentru

65

certificarea calităţii în ferme, cu instrumentarul fermei respective; Operatorii au capacităţi logistice superioare, nu numai pentru transport, ci

şi facilităţi de depozitare (angajează flote mari de camioane, vagoane - cale ferată şi barje/navigaţie, permanent la dispoziţia traderilor);

Generează anual un flux de vânzări de circa 3,2-3,4 miliarde euro, fiind un contributor foarte important la PIB-ul României.

5. Impactul în ferme:

Lipsa de opţiuni în ceea ce priveşte vânzarea mărfurilor, prin stoparea exporturilor extracomunitare, va genera pierderi financiare importante pentru fermieri;

Condiţiile calitative superioare (vezi punctul 3) vor impacta negativ veniturile din contractele generate cu piaţa internă;

Termenele de plată de 30-120 de zile (mai mari pe piaţa internă decât pe cea de export) vor dezechilibra balanţa de venituri şi cheltuieli la nivel de fermă, producând astfel, pe lângă o decapitalizare evidentă (conform celor de mai sus) şi depăşirea scadenţelor la inputuri, pierderea discount-urilor, rate depăşite la credite/utilaje, greutăţi foarte mari în retenţia de personal, limitarea până la stopare a cheltuielilor curente în ferme;

Costuri financiare şi penalizări din partea creditorilor; Riscul insolvenţei fermelor se poate materializa rapid în condiţiile

menţionate; Fermierii care mai au în stoc cereale la această dată trebuie să elibereze

urgent magaziile pentru a efectua dezinsecţia pentru primirea noii recolte. Această dezinsecţie a spaţiilor de depozitare trebuie efectuată cu minim o lună înainte, pentru a avea eficacitate tratamentul şi a evita contaminarea noii recolte cu dăunătorii de depozit (pierderea calităţii însemnând pierderea mărfii); 

Chiar în condiţiile interzicerii limitate în timp a exporturilor, potrivit Ordonanţei Militare nr. 8, logistica transportului din zona de vest a României către Constanţa (principalul hub de export) nu va permite livrarea produselor rămase pe stoc într-un timp scurt, conducând la blocaje pe spaţiu de depozitare în zonă, în vederea primirii recoltei noi 2020;

Pentru fermierii mici, fără posibilitate de stocare, va fi o presiune foarte mare pe preţ (vor câştiga din această pierdere intermediarii cu posibilităţi de depozitare);

Fermierii nu pot face contractele pentru noua recoltă la un preţ adecvat, deoarece nu îşi asumă nimeni contracte fără posibilitate de export;

Fermierii care încă au marfa nelivrată (deja contractată) nu pot încasa banii din cauza blocajului exportului, cu impact extrem negativ asupra capitalului de lucru în fermă;

66

Fermierilor care încă au marfă în stoc necontractată li se va oferi un preţ mult prea mic, neacoperind costurile producţiei. 

Imediat după emiterea Ordonanţei nr. 8, preţul grâului la intern deja a manifestat tendinţă de scădere importantă (ex., de la 920-950 lei/tonă la 700-730 lei/tonă).

6. Impactul asupra exportatorilor (traderi de cereale):

Mărfurile achiziţionate şi stocate care sunt supuse suspendării în acest moment vor suferi devalorizări importante din cauza apropierii de momentul recoltării, când se şterge efectiv diferenţa de preţ între recolta veche şi recolta nouă, pierdere estimată de circa 20 euro/tonă;

Pierderi financiare identificate pentru exportatori, cauzate de:- nelivrarea de mărfuri, clauza de wash-out: anularea contractului de export atrage după sine o penalizare platită de trader cumpărătorului extern, de 15-20 euro/tonă grâu;- plata despăgubirilor către armatori prin angajarea navelor de capacitate mare;- costuri neplanficate de depozitare a mărfurilor blocate la export;- costuri logistice din cauza angajării şi a neonorării contractelor cu flote de autocamioane, transport pe calea ferată, barje (navigabil): „Take-or-Pay“;

           - operarea şi costurile cu angajaţii în terminalele portuare, precum şi în silozurile interioare;

Costuri financiare pentru exportatori, pentru mărfurile achiziţionate (plătite la fermieri) şi nelivrate (către cumpărătorul extern): neîncasând, nu vor putea să returneze creditele la scadenţe.

7. Impact asupra poziţiei României pe pieţele externe de grâu (extracomunitare):

România riscă foarte mult să piardă o poziţie importantă, câştigată în foarte mulţi ani, pe pieţele internaţionale, în particular pe piaţa extracomunitară;

Cota României de piaţă doar în destinaţia Egipt este de 18% (aprox. un milion tone de grâu) din totalul furnizat către acest stat de ţările din Bazinul Mării Negre: România: 1-1,2 mil. tone; Rusia: 4-4.3 mil. tone; Ucraina: 500.000 tone);

Cele trei ţări exportă în Egipt aprox. 6 milioane de tone de grâu, jumătate din ceea ce importă Egiptul de pe pieţele externe anual.

8. Impact în industrii conexe:

67

Terminalele portuare cu circa 200-250 de angajaţi nu vor mai avea venituri şi nu vor mai putea susţine costurile minim 8 terminale;

Terminalele dunărene vor fi în aceeaşi situaţie de risc; Flotele de transport cu 30-200 unităţi de transport nu vor mai avea venituri

şi nu vor mai putea susţine costurile cu angajaţii, precum şi cele de întreţinere;

Silozurile interne fără activitate nu vor mai avea venituri şi nu vor mai putea susţine angajaţii, circa 15-30 angajaţi pe unitate;

Companiile de certificare a calităţii nu vor mai avea venituri să îşi susţină cheltuielile cu angajaţii.

9. Impact pe piaţa naţională:

Lipsa competivităţii va genera o subapreciere a preţurilor mărfurilor, acestea urmând a fi achiziţionate la un nivel de preţ redus, prin absenţa mecanismelor de reglare generate de bursele de mărfuri (prin trader şi exportatori), fără certitudinea că se va reflecta într-un preţ mai redus pentru beneficiarul final (populaţia României);

Condiţiile de calitate ridicate impuse de piaţa internă vor cauza penalizări contractuale aplicate fermierilor (vânzătorilor de cereale);

Există tendinţa ca termenele de plată către fermieri (în prezent termenele sunt de 30-120 de zile) să fie extinse până la dublarea acestor termene, generând astfel venituri suplimentare pentru procesatori, dar producând un impact negativ asupra cash-flow-ului fermierilor (asupra capitalului de lucru din fermă);

Eventualele costuri în depozite terţe (ale fermierilor) vor fi diminuate, sau chiar şterse, în contextul actual (absenţa pieţei externe) şi vor fi convertite în venituri pentru procesatori.

10. Impactul financiar:

Termenele de plată de 30-120 de zile vor conduce la un blocaj al capitalului de lucru al fermelor;

Se vor înregistra credite scadente neplătite, ce vor genera dobânzi şi penalizări în contul fermelor şi ale industriilor conexe;

Contribuţia la PIB-ul României a exportului se va diminua: exportul generează circa 3,2-3,5 miliarde euro anual, pentru circa 17-18 milioane de tone de cereale exportate.

11. Măsuri luate de principalii competitori ai României (din bazinul Mării Negre)

68

pe pieţe extracomunitare:RUSIA 

Exporturile de grâu anuale ale Rusiei se cifrează în jurul a 38-40 milioane de tone;

Până la această oră Rusia a exportat circa 34,5 milioane de tone; Rusia a acordat o cotă maximă de export până la noua recoltă de 7 milioane

de tone; Agregat cu ceea ce a exportat deja, Rusia va ajunge la 41,5 milioane de

tone, deci peste media anuală de export; Rusia a aplicat acest plafon din cauza devalorizării rublei cu 18% în raport

cu dolarul american, consecinţă a războiului ţiţeiului cu Arabia Saudită. În această situaţie, procesatorii ruşi pentru piaţa internă nu mai sunt competitivi d.p.d.v. a conversiei valutare Rublă - USD şi nicidecum din cauza protecţiei stocurilor.

ROMANIA

Este o ţară net exportatoare de cereale, oleaginoase şi produse rezultante (şroturi);

Nu a atins potenţialul de export cifrat pe anul 2019-2020 (estimat la 5,5 milioane tone grâu);

Procesatorii interni au stocuri care le acoperă necesarul până la recolta nouă 2020.

PRIA Agriculture: exportul de cereale în perioada crizei 1/5/2020  

Videoconferinţa PRIA Agriculture: „Exportul de cereale în perioada crizei“, a avut loc în data de 16 aprilie a.c. PRIA Agriculture rămâne astfel alături de comunitatea agricolă din România şi în aceste momente dificile şi pune în dezbatere un subiect extrem de important: exportul de cereale în perioada crizei.

„Să începem cu rezervele de stat. Chiar aseară primul-ministru a atenţionat Ministerul Agriculturii că trebuie refăcute rezervele de stat. Din câte ştiu eu, rezervele de stat trebuiau să existe. Nu este la ştirea publicului că până în momentul de faţă s-a intrat în rezervele de stat. Deci până în momentul de faţă noi ştim că rezervele de stat sunt intacte. Până acum nu s-a atins nimeni de ele, deoarece nu am fost în situaţia în care să consumăm din rezervele de stat“ şi-a început discursul Nicolae Sitaru, preşedintele APPR.

69

„Este public faptul că în România în 2019 s-au cules 10,2 milioane de tone de grâu, la care, dacă adăugăm un milion de tone din 2018 rămas nevândut, la sfârşitul anului 2019 România avea 11 milioane de tone de grâu. Cea mai simplă socoteală pe care poate să o facă Guvernul este ce cantitate din cele 11 milioane de grâu a placat în afară. S-au semănat pentru anul acesta anumite cantităţi şi socoteala aceasta ar trebui să fie simplă şi ar fi trebuit să ştie foarte clar situaţia stocurilor din România“, a mai adăugat acesta. „Preţul grâului a scăzut cu 30 de euro per tonă după ce s-a adoptat măsura de interzicere a exportului de cereale“. „România este total dependentă de piaţa externă, noi exportăm 60% din grâul pe care îl producem (...) pieţele externe se cuceresc foarte greu şi se pierd foarte uşor. Practic, ieşim din nişte pieţe şi ne vor ocupa alţii locul. Miniştrii pleacă, fermierii rămân, iar noi agricultorii vom vinde în pierdere ani buni de acum încolo producţiile noastre. Vreau să mai adaug că măsura aceasta nu ne afectează doar pe noi cei care nu avem recoltă bună din cauza secetei în Bărăgan, afectează şi zonele care nu au probleme cu seceta în România, că preţul grâului a scăzut instant după măsura aceasta cu 30 de euro per tona.“

Sitaru a ţinut să mai precizeze că, „deşi în Bărăgan este secetă, în alte zone ale României nu este secetă şi necesarul de grâu al României pentru anul acesta va fi asigurat cu recolta din acest an. Producem mai mult decât dublu faţă de cât consumâm. Rezerva de stat în momentul acesta la grâu este, din câte ştiu eu, de 300 şi ceva de tone de grâu. Făina şi grâul sunt subiecte sensibile pentru că de ele depinde preţul păinii. Dar vreau să vă spun că, de-a lungul timpului, în România, grâul în primăvara anului 2004 a fost 1.200 de lei tona şi nu s-a întâmplat nimic, pâinea a continuat să se producă în Romania, iar în primăvara lui 2005 grâul a fost 160 de lei tona, deci a fost de 7-8 ori mai mic decât cu un an şi ceva înainte. Voiam să spun cu acest lucru că preţul grâului este foarte volatil şi se întâmplă să crească şi să scadă şi uneori producătorii câştigă, alteori pierd bani. Aşa funcţionează piaţa. Piaţa este cel mai nemilos arbitru“, a mai adăugat Sitaru.

„Doresc să adaug câteva lucruri despre aşa-zisa măsură a interzicerii exportului de cereale. Înţeleg că suntem în criză epidemiologică, putem să vedem că ar putea exista un risc alimentar în ceea ce priveşte asigurarea resurselor alimentare, doar că aceste chestiuni nu se fac aşa. Există o lege a rezervelor de stat care spune clar că România, ca stat, trebuie să-şi constituie anumite rezerve strategice. Avem şi o Administraţie Naţională a rezervelor strategice. An de an, Guvernul verifică şi înnoieşte aceste stocuri, materiile prime nu ies de la rezervele de stat decât cu aprobări excepţionale ale prim-ministrului sau ale ministrului Apărării Naţionale. Prima dată, înainte să ia măsura interzicerii exportului de cereale, prim-ministrul sau Guvernul României trebuia să facă un inventar al rezervelor strategice ale României,

70

însă acest lucru nu a fost făcut“, şi-a început discursul av. Cristian Popescu, partener Popovici Niţu Stoica & Asociaţii.

„Cum poţi tu, România, care eşti parte a pieţei unice europene, atât timp cât nu există nicio directivă, nicio decizie la nivelul comunităţii europene, să vii să spui că interzici exportul de cereale, ca a doua zi să spui că doar în spaţiul non-UE? În primul rând, o clarificare - nu mai există noţiunea de export în UE, ci de achiziţii intracomunitare. Prin urmare, cum implementez eu acea restricţie a exportului printr-o măsură unilaterală la nivelul UE printr-o decizie a Ministerului de Interne din România?

Adică, dacă eu livrez intracomunitar către o firmă din Germania sau din Spania sau din Belgia, poate statul român să interzică acelei firme să se ducă mai departe către Tunisia sau către zona arabă? Evident că nu am cum să aplic legea română la acel nivel“, a mai adaugat Cristian Popescu.

Prezentă şi ea la în cadrul evenimentului, Alexandra Suciu Sorensen, market development Commoditrader, şi-a început discursul astfel: „În această perioadă de criză trebuie să găsim soluţii, iar acestea deja există. (...) În această perioadă de criză, vedem că avem utilizatori interesaţi din ţările în care încă nu am lansat oficial platforma, deci este clar că reprezintă o necesitate şi o oportunitate. Platforma Commoditrader a fost afectată pozitiv de acestă criză. Vedem o activitate mult mai intensă pe platformă, iar lumea îşi schimbă modul de acţiune. Toată industria este într-o continuă schimbare, iar industria agricolă trebuie să încerce şi o astfel de platformă online. Vedem interesul utilizatorilor noştri şi pe cel al unor noi utilizatori, tocmai pentru că o astfel de platformă poate oferi transparenţă şi o comunicare mult mai uşoară între parteneri. (...) Am simţit la începutul perioadei o creştere destul de mare în ceea ce priveşte grâul, dar, de asemenea, am avut şi tranzacţii care au avut loc pe porumb. Deci, ambele au un interes deosebit. Bineînţeles, preţurile au fluctuat foarte mult şi poate este şi unul dintre motivele pentru care s-au schimbat tot timpul interesul pentru cele două produse“.

„Şi fermierii sunt în linia întâi şi asigură hrana pentru noi toţi! De aceea este foarte important ca businessurile lor să funcţioneze cât mai eficient în această perioadă“, a declarat Raluca Voivozeanu, CEO PRIAevents, la finalul evenimentului.

ARCPA: «Sprijinim Guvernul în demersurile de a asigura securitatea alimentară a românilor» 1/5/2020 

71

Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA) a fost invitată în data de 16 aprilie la o întâlnire la Palatul Victoria cu prim-ministrul României, domnul Ludovic Orban, şi echipa sa, în cadrul căreia au fost discutate subiecte importante privind disponibilitatea şi necesarul de cereale pentru asigurarea securităţii alimentare a României, precum şi măsurile anunţate recent de Guvern privind interdicţia exportului de cereale în contextul crizei noului coronavirus - COVID-19.

Delegaţia ARCPA a fost condusă de Vasile Varvaroi, preşedinte al asociaţiei şi general manager al companiei Cargill, fiind totodată prezenţi şi membrii Consiliului Director.

„Salutăm invitaţia venită din partea Guvernului României în vederea identificării celor mai bune soluţii pentru asigurarea proactivă a securităţii alimentare din România, ca urmare a măsurii recente de interzicere a exportului de produse agroalimentare către ţări din afara Uniunii Europene. Am apreciat efortul depus în ultima perioadă de Guvernului României în vederea implementării măsurilor pentru protejarea populaţiei, precum şi a mediului de afaceri ca urmare a pandemiei COVID-19 şi discuţia de astăzi ne confirmă încă o dată determinarea şi dorinţa de implicare ale autorităţilor competente ale statului pentru soluţionarea oricăror probleme cu impact asupra sănătăţii populaţiei şi economiei româneşti. Întâlnirea de astăzi a fost una constructivă şi ne bucurăm că domnul prim-ministru şi echipa domniei sale au înţeles pe deplin implicaţiile măsurii anunţate pentru partenerii de export ai României. Am evidenţiat în cadrul întâlnirii importanţa ca România să îşi păstreze calitatea de jucător relevant pe piaţa globală a comerţului cu cereale şi necesitatea identificării unor soluţii care să permită României menţinerea şi ulterior dezvoltarea relaţiilor comerciale cu parteneri din ţări noneuropene.

Asociaţia Română a Comercianţilor de Produse Agricole (ARCPA) ARCPA este o asociaţie profesională nonprofit ce are ca obiectiv principal liberalizarea comerţului cu cereale şi crearea pe piaţa românească a unui mediu competitiv şi eficient pentru toţi participanţii din piaţă. Membrii ai asociaţiei sunt importante companii, printre care ADM, Ameropa Grains, Brise Group, Bunge, Cargill Agricultura, CHS Agritrade, Cerealcom Dolj, Eurosiloz, Glencore Agriculture Romania, Patberg International, Toros Agroport, Voest Alpine Intertrading Austria.

VIDEO – O americanca salveaza producatori buzoieni printr-o metoda de success In mai 6, 2020

72

In satul buzoian Poieni, in urma cu opt ani a fost infiintata prima gradina sociala din Romania, Gradina Bio AMURTEL. Legumele bio cultivate in sistem de “agricultura sustinuta de comunitate” ajung la un grup de abonati solidari din Bucuresti si Buzau, iar o parte din ele merg la doua centre sociale pentru copiii din zona, in satul Panatau, care sunt gestionate de acelasi ONG, Asociatia de Ajutor AMURTEL Romania. Sistemul a fost pus la punct de Didi Deshaies, presedinte al Asociatiei, care manageriaza Centrul Rezidential Familia AMURTEL pentru 11 copii cu varste cuprinse intre 5 si 16 ani sub masura de protectie si Centrul de zi Izvorul Sperantei din Panatau, pentru 23 de scolari din sat. 

Mai ales in contextul actualei pandemii si a multitudinii de incertitudini pe care le genereaza,  un parteneriat echitabil cu un mic producator este o modalitate de a asigura aprovizionarea cu legume sanatoase pe parcursul intregului sezon, provenite din sisteme locale stabile si comercializate fara intermediari.

Principiul “Agricultura Sustinuta de Comunitate” este simplu: consumatorii din mediul urban se alatura unui mic producator, impartind investitia de la inceputul sezonului, si se bucura de avantajele oferite de consumul unor legume proaspete, crescute bio, fara chimicale, livrate direct la usa lor in fiecare saptamana. Acest sistem ofera avantaje ecologice importante printre care stimularea biodiversitatatii, producatorul cultivand o varietate mare de legume pentru a putea asigura un cos cu legume variate, de sezon. Majoritatea micilor producatori nu pot concura cu marile ferme monocultura, care cultiva in stil industrial, astfel ca sunt fortati sa renunte la agricultura.  Proiectele de agricultura sustinuta de comunitate ajuta la mentinerea in piata a acestora, prin asigurarea desfacerii produselor. 

Costurile sunt calculate in mod transparent pentru a acoperi investitiile reale pe care o astfel de ferma pentru agricultura organica le presupune. 

Consumatorii au ocazia sa ii cunoasca pe cei care le cultiva hrana si sa dezvolte o relatie cu acestia in afara modelului comercial tranzactional.   

Pentru o comunitate mica, in care nu exista locuri de munca, acest tip de solidaritate poate fi sansa de a-si castiga painea din vanzarea produselor bio

73

fara intermediari si de a reduce astfel povara saraciei din mediul rural din Romania. 

Doua femei din satul Poieni si-au gasit, prin Gradina Bio, un mijloc de trai cu un salariu fix si contract de munca. Cristina si Daniela lucreaza in gradina inca de la infiintare. 

In acelasi timp, comunitatea in care se afla terenul unde se cultiva legumele si zarzavaturile, are si ea de castigat atat din perspectiva ecologica, dar si ca impact economic pozitiv. Mai mult decat o simpla relatie comerciala, acest tip de intreprindere se bazeaza pe solidaritatea dintre consumatori si producatori sub forma unui parteneriat pe termen lung.

Ce inseamna acest parteneriat ?

Consumatorii devin parteneri in proiectul de agricultura sustinut de comunitate prin incheierea unui contract de abonament. Contractele se desfasoara pe durata unui sezon, din aprilie pana in decembrie, si presupun livrarea saptamanala a unui cos cu legume din gradina catre client. In total, o medie de 35 de cosuri pe sezon. 

Agricultura sustinuta de comunitate, inseamna, in primul rand, respect pentru pamant, natura si oameni. Astfel ca, in cosurile de la Gradina Bio vei gasi mereu ce-a dat pamantul in saptamana respectiva.  Ele sunt strict rodul muncii angajatelor gradinii si generozitatii naturii. Recoltarea se face cel mai devreme in seara precedenta livrarii, astfel ca atunci cand ajung la client, legumele sa fie proaspete. E important faptul ca ele se plimba doar maxim 120 de kilometri pana la destinatie, pentru ca sa-si pastreaza toate principiile nutritive si vitaminele, oferind maximum de beneficii nutritionale consumatorului, in comparatie cu legumele din supermarketuri care calatoresc in medie 1500 de kilometri pana sa ajunga pe mesele

74

cumparatorilor, si asta discutand doar de varietatile care se pot produce local, in Romania.

Cosurile contin doar legume de sezon, tocmai pentru ca principiile de cultivare din gradina bio evita orice fortare a productiei.

 

Primii pasi pentru omologarea unor soiuri romanesti In mai 6, 2020

Specialiștii de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Ion Ionescu dela Brad din Iași își doresc să omologheze un soi de ardei iute. Totodată aici cei care lucrează în sere și în  câmp doresc să facă schimburi de semințe și răsaduri cu specialiști din alte județe din țară.

Astazi aflati detalii despre primii pașii care se fac pentru omologări.

Prin intermediul nostru veți afla detalii de la specialiștii universității ieșene, cei care își doresc să împărtășească publicului interesat de agricultură sau celor care deja au ales să lucreze în acest important domeniu.

Vasile Stoleru, prorector USAMV Iași  oferă amănunte:

https://youtu.be/uGeJzrt-_vo

... citeste si partea a doua ...

75