apachitei. miletin

UNIVERITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA“ION IONESCU DE LA BRAD,, IASI

Facultatea: Horticultura

Specializarea: Ingineria mediului

Grupa:466

POTENTIALUL HIDRIC DIN RAUL MILETIN

Coordonator:

Conf. Univ. Dr. Mircea AMARIUCAI Student:

Ancuta APACHITEI

2013

1

CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………………..……..3

CAPITOLUL I………………………………………………………………………..………5

Cadrul natural……………………………………………………………………..……...…..5

1 Asezarea geografica aorasului Flamanzi………………………………………..…...……..5

1.2 Clima…………………………………………………………………………….……….5

1.3 Relieful…………………………………………………………………………………..7

1.4 Fauna…………………………………………………………………….……………….8

1.5 Flora……………………………………………………………………………………...8

1.6 Mamifere………………………………………………………………..………………10

1.7 Avifauna………………………………………………………………….………..……11

1.8 Spatii verzi…………………………………………………………. .……………...…..12

2 Solul…………………………………………………………………………………..……13

2.1 Soluri zonale……………………………………………………………………………..13

2.2 Soluri interzonale………………………………………………………………………...14

3 Resurse naturale…………………………………………………………………………….14

4 Hidrografia orasului Flamanzi…………………………………………………………..…15

5 Hidrologie………………………………………………………………………………….16

5.1 Apele……………………………………………………………………………………..17

5.2 Raurile……………………………………………………………………………………17

5.3 Iazurile……………………………………………………………………………………17

6 Alimentarea cu apa si canalizarea…………………………………………………………18

6.1 Utilizarea potentialului hidric…………………………………………………………….18

6.2 Apa bruta………………………………………………………………………………….19

6.2.4 Apa potabila……………………………………………………………………………..21

2

6.3 Poluarea solului………………………………………………………………………21

6.3.1 Zone inundabile sizone cu alunecari de teren………………………………………22

6.3.2 Zone defavorabile pentru acivitatile agricole……………………………………....22

6.4 Riscuri naturale……………………………………………………………………….23

7 Productii totale si medii din agricultura………………………………………………..23

7.1 Viticultura…………………………………………………………………………….24

7.2 Pomicultura………………………………………………………………………….24

7.3 Apicultura…………………………………………………………………………….24

7.4 Silvicultura……………………………………………………………………………25

CAPITOLUL II…………………………………………………………………………...27

1 Amplasarea raului Miletin……………………………………………………………..27

1.2 Debitul cursurilor de apa……………………………………………………………..28

1.3 Sectiunea Nicolae Balcescu………………………………………………………….28

2 Lacuri de acumulare …………………………………………………………………..30

3 Tronsonul izvoare confluent pr Valea Rea…………………………………………….33

CONCLUZII……………………………………………………………………………..34

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………35

3

INTRODUCERE

Scopul lucrarii

Obiectivul lucrarii l-a constituit cercetarea bazinului hidrografic al râului Miletin

axată pe analiza: potențialul hidric in sectiunea ‘Nicolae Balcescu’, rolului factorilor geografici

asupra genezei resurselor de apă şi a proceselor hidrologice din spaţiul bazinului;

particularităţilor cantitative şi calitative ale resurselor de apă şi pe aspecte privind fenomenele

asociate riscului hidric şi gestiunea lor. Conţinutul lucrarii este structurat în 4 părţi a căror

succesiune logică urmăreşte caracteristicile, relaţiile, influenţele şi efectele parametrilor sau

proceselor geografice din prismă hidrologică în bazinul hidrografic al râului Miletin.

S- a trecut la valorificarea unei vaste baze de date existente pentru bazinul

hidrografic al râului Miletin și pe baza unor studii efectuate în teren a elaborat prezentul studiu

precizând principalii parametri ce definesc regimul hidrologic în secțiunea Nicolae Balcescu.

. Apa constituie o resursa naturala cu valoare economica in toate formele sale de

utilizare/exploatare. Conservarea, refolosirea şi economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea

de stimuli economici, inclusiv pentru cei care manifesta o preocupare constanta in protejarea

cantităţii şi calităţii apei, precum şi prin aplicarea de penalităţi celor care risipesc sau poluează

resursele de apa. Utilizatorii resurselor de apa plătesc utilizarea acesteia Administraţiei

Naţionale "Apele Române", în calitate de operator unic al resurselor de apa..

Metodologia a fost aceea de a studia datele disponibile la nivelul local dar si statistici privind

principalii afluienti deservite de compania SC APA GRUP SA Botosani.

4

Baza de date utilizate

În vederea evaluării regimului hidric al râului Miletin în secțiunea Nicolae Balcescu s-au

valorificat.

Metodologia a fost aceea de a studia datele disponibile la nivelul local dar si statistici privind

principalii afluienti deservite de compania SC APA GRUP SA Botosani.

Datele hidrologece existente pentru toate stațiile hidrometrice din bazinul hidrografic al

râului Miletin-respectiv pe cursul principal și afluenți, prelucrări sintetizate în anuarele

hidrologice;

Date climatologice, hidrologice existente pentru această zonă;

Lucrări de sinteză ca: teze de doctorat, articole de specialitate;

O analiză atentă s-a acordat factorilor ce defines cadrul natural respectiv: relieful,

clima, vegetația, solurile precum și impactul acestora cu resursele apelor de suprafață și

subterane care care au fost redate pentru cursul superior al râului Miletin cu afluenții, cu

precizări stricte pentru zona Flamanzi.

5

CAPITOLUL I

CADRUL NATURAL

1 Asezare geografica Orasul Flamanzi

ORASUL FLAMANZI Teritoriul localitatii Flamanzi este cuprins intre paralele de 47 35

20 si 47 29 00 latitudine nordica si meridianele de 26 50 15 si 27 6 20 longitudine estica. Deci, o

extindere de 6 20 latitudine si 16 50 longitudine, sau in kilometri, 19,5 km V-E respectiv 10,7

km N-S . Din punct de vedere administrativ, Flamamzi apartine judetului Botosani, se afla la 31

km distanta. Localitatea Flamanzi cuprinde o suprafata de 108,8 km. Din 1 aprilie 2004, data

declararii localitatii oras, are urmatoarele diviziuni administrative(cartiere): Flamanzi, Cordun,

Poiana, N.Balcescu, Bosanceni, Prisacani, Chitoveni. Delimitarea teritoriului localitatii

Flamanzi se face le vest si nord de padure, la est si sud de unele paraie scurte. Comunele vecine

sunt: la Nord teritoriul administrativ al comunei Copalau, la NE cel al comunei Lunca, la Est cel

al comunei Hlipiceni, la Sud al comunelor Prajeni si Frumusica, iar la Vest fondul forestier aflat

in administratia Ocolului Silvic Flamanzi. Orasul este situat într-o zona colinara, dar forma de

relief predominanta este sesul cu mici zone inundabile.

1.2 Clima

Situat la contactul dintre Podisul Sucevei si Campia Jijiei, teritoriul localitatii Flamanzi se afla

sub influenta maselor de origine baltica si continentala, are un climat temperat-continental,

aceasta caracteristica fiind data de valorile medii multianuale ale elementelor climatologice, dar

mai ales valorilor apsolute. Dintre elementele climatice, temperatura aerului este parametrul

cel mai important prin efectul topoclimatelor si inregistreaza un grad mare de variabilitate in

timp. Temperatura medie anuala: + 8° C – + 9° C. Iarna, temperatirile medii anualesunt

negative: 0° C in decembrie, - 2,9° C in ianuarie, si -3,3° C in februarie. Vara, temperaturile

medii anuale sunt in jurul valorii de + 19° C; cele mai ridicate temperaturi sunt inregistrate in

luna iulie. Numărul zilelor cu temperaturi de vară (25°C) este de aproape 60 anual, iar al zilelor

cu

6

temperaturi tropicale (30°C) este de circa 12 anual. Numărul zilelor cu ingheţ (sub 0° C) este de

120-130. Temperaturile coborate de iarnă, primăvară si toamnă favorizează apariţia brumelor,

care pot avea consecinţe grave pentru agricultură, cand apar prea devreme toamna, sau prea

tarziu, primăvara. Primele brume la Flămanzi sunt semnalate in prima decadă a lunii octombrie si

apar pe sesuri , ultimele brume se produc in prima decadă a lunii aprilie. Numărul mediu al

zilelor cu brumă este de 20 - 30 pe an.

Precipitaţiile atmosferice constituie sursă principală de apa pentru orasul Flămanzi , ca

pentru intreg Podisul Moldovei, iar cunoasterea variaţiilor cantitative si calitative, in timp si

spaţiu, prezintă o deosebită importanţă practică.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii căzute este de 525 mm, Izohieta de 500 mm atinge

estul orasului, iar cea de 550 mm trece prin vest si nord - vest. Faţă de această medie se observă

variaţii insemnate intre anii ploiosi si cei secetosi. Cel mai ploios an a fost 1912, cu 1.014 mm,

iar cel mai secetos 1907, cu 214.5 mm. fiind cea mai mică din tot secolul, in Campia Moldovei.

Luna cu cele mai mari cantităţi de precipitaţii este iunie (78.4 mm), iar cea cu cele mai

mici este februarie (18.1 mm). Cea mai mare cantitate de precipitaţii cade vara (38.6 %). iar cea

mai mică iarna (11 %). Existenţa unei dinamici atmosferice sporite, mai ales in sesul Miletinului

si al afluenţilor săi, pe culmile dealurilor din campie si cele care străjuiesc depresiunea de

contact, esle un indiciu că s-ar putea construi cateva centrale eoliene de folosinţă locală.

Folosirea energiei eoliene este avantajoasă intre orele 9 - 18 cand viteza vantului este maximă: in

mai - octombrie. Vitezele medii sunt de 2 - 3 ori mai mari. Furtunile sunt rare, cele mai mari

inregistrand 25 - 35 m/s. Din cele arătate se pot distinge următoarele subunităţi climatice:

_ climatul dealurilor inalte;

_ climatul depresiunii de contact Flămanzi - Frumusica;

_ climatul campiei colinare Prăjeni - Todireni.

Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii atmosferice

In imagine.este prezentată nivelul radioactivităţii beta global in probele de depuneri atmosferice totale, în anul 2005, (valori ale activitatii beta globale peste limita de detectie).

7

ianua

rie

febr

uarie

mar

tieap

rilie

mai

iunie

iulie

augu

st

sept

embr

ie

octo

mbr

ie

noiem

brie

dece

mbr

ie

0

20

40

60

Depuneri atmosferice totale - Activitatea beta globala [Bq/mp*zi] - 2005 -

medie maxim

Figura 8.2.1.2.1. Evoluţia activităţii beta globale a depunerilor atmosferice – anul 2005

In lunile aprilie si august s-au inregistrat cele mai mari volume de precipitaţii şi o diversitate de fenomene meteo. După cum se observă din grafic, in aceste luni s-au inregistrat maximele anuale si maxime ale mediilor lunare. Gradul de diluţie a gazelor radioactive in atmosferă a crescut substanţial. Nu s-au inregistrat depăşiri ale nivelului de atenţionare de 200 Bq/mp*zi.

1.3 Relieful

Relieful este format dintr-o asociere de platouri, coline, vai si versanti. Altitudinea maxima a

reliefului este intalnita in SV, fiind de 520 m. Altitudini mari sunt in Vest cuprinse intre 350 si

400 m. Altitudinea minima este inregistrata in valea Miletinului, aceasta fiind de 77,3 m.

Altitudinea medie se mentine la 190 m. Geodeclivitatile variaza foarte mult, de la sub 1 in lunca

Miletinilui si luncile inferioare ale Varnitei, Volocii, pana la peste 45 pe unele sectoare de

versanti si cueste. In general, predomina relieful cu pante reduse, sub 5. relieful cu pante mari

cuprinse intre 5 – 20 si chiar peste 20 se intalneste de o parte si de alta a luncii Miletinului, in

partea nord-vestica si a regiunii, precum si pe versantii drepti ai vailor din jumatatea sudic.

8

1.4 Fauna

Animalele, desi prezinta o mare mobilitate, in general ele se coreleaza cu vegetatia:

- in padure traiesc: mistretul, lupul, vulpea, iepurele, mierla, strutul cantator, gaita,

ciocanitoarea, sarpele de padure, soparla, gasteropode, paianjeni, miriapode, s.a.

- in stepa traiesc: popandaul, soarecele de stepa, iepurele de camp, dihorul, vulpea,

graurul, ciocarlia de camp, uliul porumbar, broasca raioasa, insecte, s.a.

In ceea ce priveste fauna acvatica, raul Miletin si afluientii lui fac parte din yomana

cleanului. La aceste se adauga bibanul si tiparul.

1. 5 FLORA

Sub raport fitogeografic, pe teritoriul orasului Flămanzi se interferează elemente centraleuropene

specifice pădurilor si cele europene, specifice stepelor si substepelor conţinentale.

Dacă in trecut influienţele climatice central - europene favorizau dezvoltarea fagelelor si

gorunetelor, fiind dominante in vestul si nord – vestul orasului, in ultimele secole, datorită unui

proces de usoară aridizare naturală a climei, accentuat si de intervenţia omului, a avut loc o

inaintare spre vest si nord - vest a stepei si silvostepei, in dauna pădurii.

Pe teritoriul orasului nostru se disting trei zone de vegetaţie: zona de pădure, silvostepa si

stepa.

9

aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie0

200

400

600

Vegetatie spontana - Activitatea beta globala [Bq/kg]- 2005 -

medie maxim

Zona de pădure ocupă nordul si nord - vestul orasului favorizată de un climat mai umed si

mai răcoros si de soluri argiloiluviale (cenusii ).

Este bine reprezentată de subzona fagului. Pe langă fag, gorun si stejarul pedunculat, mai

cresc carpenul, jugastrul, teiul alb, teiul cu frunza mare, arţarul, paltinul, frasinul, plopul alb,

sorbul, părul pidureţ, mărul pădureţ, ciresul păsăresc. Dintre arbustii care cresc aici cităm: alunul,

sangerul, lemnul cainesc, păducelul, măcesul, porumbarul, călinul, socul. Dintre plantele

agăţătoare si volubile amintim: curpănul de pădure si hameiul. Pe ramurile stejarului parazitează

vascul.

Zona silvostepei este in continuarea zonei de pădure, acoperind dealurile de sub 250 m.

Contientalismul climatului creste, cu cernoziomuri levigate si soluri cenusii de pădure. Prin

intervenţia omului peisajul natural a suferit transformări. In pădure predomină gorunul, nelipsind

carpenul, teiul, ciresul sălbatic. Arbustii sunt pretutindeni, la fel pajistea cu asociaţii de plante de

stepă.

Zona de stepă ocupă suprafeţe restranse ca niste fasii, rar se intalneste vegetaţia primară,

locul ei fiind luat de culturile agricole care se dezvoltă pe soluri aluviale si molice.

Vegetaţia naturală este complex valorificată de om, menţionăm diversitatea si bogăţia

plantelor medicinale si melifere.

Pe teritoriul comunei nu s-au identificat specii de plante de interes comunitar care sa

necesite declararea Ariilor Speciale de Conservare.

Exploatarea pădurilor proprietate de stat cit si a celor particulare se face in conformitate

cu prevederile amenajamentelor silvice, intocmite pe o perioada de 10 ani.

In luminisurile din paduri sau in jurul lor, apar frecvent arbusti de tipul: Cornus mas

(corn), Cornus sanguinea (singer), Crataegus monogyna (paducel), Prunus spinosa (porumbar),

Rosa canina (trandafir salbatec).

Amintim citeva din speciile floristice din fondul forestier, unele incluse in lista rosie

naţionala: Galanthus nivalis, nominalizata in Directiva Habitate si in OG 57/2007, Lalea de

pădure (Tulipa bioborsteiniana), Viola odorata.

Menţionăm si alte specii din flora salbatica: Lemna minor (lintita), Ranunculusacer

(floarea brosteasca), Asparagus tenuifolius (umbra iepurelui), Pulmonaria officinalis (mierea

ursului).

Recoltarea plantelor medicinale si a fructelor de pădure din fondul forestier se face in baza

10

autorizaţiei de mediu, a studiilor de resursă intocmite de ICAS, avizate de Comisia de Ocrotire a

Monumentelor Naturii.

Recoltarea plantelor salbatice pentru folosinta proprie (plante medicinale) se face in

cantitati mici fără a afecta flora spontană.

1.6 MAMIFERE

Dintre mamifere sunt bine reprezentate speciile de interes cinegetic: Capreolul capreolus

(căprioara), Sus scrofa (mistreţul), Vulpes vulpes (vulpea), Meles meles (bursucul – viezurele),

Lepus europaeus (iepurele), Putorius putorius (dihor), Martes martes (jder de copac), Mustela

nivalis (nevastuica), Ondatra zibethica (bizam), (specii nominalizate in anexa nr. 5B a

Ordonantei

Strategia de Dezvoltare Locală a Orasului Flămanzi

- 2008 – 2013 – 16 nr 57/2007 „specii a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul unor

măsuri speciale de management”)

Fondul de vanătoare Flămanzi este gestionat de AJVPS Botosani. Desfăsurarea acţiunilor

de vanătoare se realizează cu autorizaţie de mediu , in baza Ordinului emis de MADR cu

avizarea cotelor de recolta pe sezonul de vanătoare, după evaluarea efectivelor de gestionarul

fondului de vanătoare.

Speciile de mamifere de interes cinegetic sunt:

Nr. crt. Specia de vanat

1 Căprior (Capreolus capreolus)

2 Cerb comun(Cervus elaphus)

3 Mistreţ (Sus scrofa)

4 Iepure (Lepus europaeus)

5 Viezure (Meles meles)

6 Vulpe (Vulpes vulpes)

7 Jder de copac (Martes martes)

8 Jder de piatra(Meles meles)

9 Dihor comun (Putorius putorius)

10 Nevăstuică (Mustela nivalis)

11

11 Hermelină (Mustela erminea)

12 Bizam (Ondatra zibethica)

1.7 AVIFAUNA

Zona local i tăţ i i Flămanzi nu este o zonă cu densitate mare a speci i lor

avi faunist ice de interes comunitar.

Dintre speci i le protejate de interes naţ ional amint im speci i le de păsări ca:

Dendrocopos medius (ciocani toare de stajar), Motaci l la sp(codobatura) , Athene

noctua(cucuveaua), Upupa epops (pupaza). Speci i le de interes cineget ic sunt :

1 Gugustiuc (Streptopelia decaocta)

2 Potarniche (Perdix perdix)

3 Rata mare (Anas platyrhynchos)

4 Lisiţa (Fulica atra)

5 Sitari de pădure (Scolopax rusticola)

6 Becaţina comună (Gallinago gallinago)

7 Porumbel gulerat (Columba palumbus)

8 Turturică (Streptopelia turtur)

9 Prepeliţă (Coturnix coturnix)

10 Graur (Sturnus sp.)

11 Sturzul de visc (Turdus viscivorus)

12 Girlita mare (Anser albifrons)

13 Fazanul (Phasianus colchicus)

14 Cormoran mare (Phalacrocorax carbo)

15 Gisca de vara (Anser anser)

16 Cioara griva (Corvus corone cornix)


- 2008 – 2013 - 17

17 Cioara de semanatura (Corvus frugilegus)

18 Cotofana (Pica pica)

19 Gaita (Garrulus glandarius)

Acţiunile de vanătoare la speciile avifaunistice se realizează ca si la mamifere cu

12

deosebirea că in acest caz nu se fac evaluari ale efectivelor, ceea ce reprexinta un pericol ca

aceste specii sa-si dimineze efectivele

Dintre reptile intalnim, mai rar, vipera, iar dintre batracieni – brotăcelul.

Dăunătorii pomilor in această zonă sunt: omida păroasă a stejarului, omida verde si

croitorul. Rolul faunei poate fi apreciat ca direct, prin posibilitatea valorificării cinegetice si

piscicole, cat si indirect prin contribuţia la menţinerea echilibrului ecologic. Fauna cinegetică

constituie o importantă bogăţie a orasului.

Cresterea demografică, extinderea si intensificarea agriculturii, a traficului rutier,

reducerea pajistilor, mlastinilor, bălţilor, vanatul si pescuitul abuziv constituie surse de presiune

umană asupra faunei care au dus la restrangerea arealelor, modificarea componenţei faunei,

reducerea numerică, sau dispariţia unora dintre specii.

1.8 SPAŢIILE VERZI

Spaţiile verzi din orasul Flămanzi se intind pe o suprafaţă totală de 2 ha, distribuită astfel:

a. Parcuri, scuaruri, peluze, plantaţii florale 0.336 ha;

b. Spaţii verzi aferente ansamblurilor de locuinţe 0.414 ha;

c. Spaţii verzi in zona industrială 1.25 ha ;

Conform OG nr. 114/2007 , ţinta care trebuie atinsă pentru o localitate privind spaţiile

verzi este de 26mp/loc pentru anul 2013 .

Această ţintă trebuie atinsă in 2 etape :

- prima etapa : ţinta este de 20 mp/loc pană in 31.12. 2010 ;

- a doua etapa : ţinta este de 26 mp/loc pană in 31.12. 2013 ;

Pentru atingerea acestei ţinte autorităţile locale vor intocmi un program concret de acţiuni

care va conţine printre altele, o evaluare a situaţiei existente, stabilirea unor obiective, măsuri

concrete de realizare a obiectivelor propuse, surse de finanţare, termene de realizare,

monitorizare.

.

13

2. Solul

Conditiile naturale de relief, de clima si vegetatie, la care se adauga local diversitateafaciesului litologic, excesul de umiditate si actiunea omului, au determinat aparitia unei game variate de soluri zonale si interzonale. Nivelul radioactivităţii beta global in probele de sol necultivat, în anul 2005, este prezentat în figura 8.2.1.6.1.

aprilie mai iunie iulie august septembrie octombrie0

200400600800

Sol necultivat - Activitatea beta globala [Bq/kg]- 2005 -

medie maxim

Figura 8.2.1.6.1. Evoluţia activitătii beta globale sol - 2005

2.1 Solurile zonale au cea mai mare dezvoltare. Exista doua grupuri de soluri zonale:

- solurile de padure formeaza un areal mai intins in partea de vest si de nord-

vest a teritoriului, unde relieful este mai inalt, clima mai racoroasa si mai umeda,

iar vegetatia dominanta este padurea de foioase. Aceste souri au un areal mai

mare decat padurile de aici, dovedimnd ca in trecutul un prea indepartat domeniu

forestier era mai mult mai intins decat in prezent, dar prin defrisari a cedat locul

pasunilor si culturilor agricole.

- grupa cernoziomurilor cuprinde cernoziomurile levigate si cernoziomurile

tipice. Aceste soluri sunt localizate in estul si sud-estul localitatii Flamanzi. Ele

reactioneaza favorabil la ingresamintele organice si minerale, fiind potrivite

pentru cultura cerealelor,in special graului.

14

2.2 Solurile interazonale cuprind: regosolurile care apar pe versanti (cel mai pusin

evaluate), solurile aluviale (cu o larga raspandire pe sesurile si luncile din bazinul Miletinului),

solurile halomoforme(devtipul saraturilor de lunca). Au fertilitate scazuta, necesitand lucrari

speciale de ameliorare. Diversitatea solurilor existente pe cursul localitatii Flamanzi constituie o

premisa favorabila si a visei de vie , panaa la cultura cerealelor, a plantelor tehnice, a

zarzavaturilor si a legumelor , precum si a altor plante agricole. Resursele de subsol sunt putine.

In dealurile de vest exista calcar ce se poate exploata, in albiile raurilor este nisip si pietris in

cantitati mici, iar la peste 900 m adancime s-a constatat existenta unui zacamant de gaz metan,

dar nerentabil pentru a fi exploatat.

3 Resursele naturale :

3. 1 Resursele naturale neregenerabile din zona orasului Flămanzi sunt sărace si nu se

exploatează.

3.2 Resursele naturale regenerabile ale zonei sunt date de:

• resursele de apă subterane si de suprafată;

• solurile bogate in cernoziomuri;

• vegetaţia bogată specifică zonei forestiere , de luncă, stepei si

silvostepei;

• fauna depinde in mare măsură de caracterul vegetaţiei care ii oferă

hrană si spaţiu de viaţă: mistreţ căprior, vulpe , iepure, pisică sălbatică, păsări de

penaj, fauna acvatică legată de existenţa lacurilor;

• resursele forestiere

3.3 Suprafaţa cultivată :

Deoarece suprafaţa destinata activităţilor agricole reprezintă cca. 76 % din totalul

suprafeţei localităţii, această reprezintă o resursă valoroasă, care generează dezvoltarea

activitatilor agricole

15

4 HIDROGRAFIA ORASULUI FLĂMANZI

Teritoriul orasului Flămanzi , ca de altfel al intregului judeţ, are o reţea hidrografică

deficiţară , datorită climatului conţinental cu nuanţe excesive si a celorlalte condiţii fizico -

geografice. Sursă principală de alimentare a unităţilor acvatice o constituie precipitaţiile, iar cel

mai important consumator il formează evapotranspiraţia. Caracteristica principală a panzei

freatice de pe teritoriu orasului este bogăţia sa in apă si existenţa stratului acvifer aproape de

suprafaţă (5 - 8 m). Renumite pentru potabililalea lor sunt izvoarele captate, care curg continuu

sub formă de sipot, in dealurile Ţiganca, Stahna. Holm si Velniţa. Asemenea strate acvifere se

află la baza orizonturilor de gresie. Impresionează numărul mare de fantani, cele din sesuri iar

cand precipitaţiile sunt abundente, devin impracticabile. Reţeaua de rauri si paraie este formată

din raul Miletin si afluenţii lui. Milelinul este al treilea afluent important al Jijiei, pe dreapta

acesteia. Izvorăste din sud - vestul orasului Botosani, din delurile Baisa, Barda si Crivăţ. Pe

teritoriul orasului Flămanzi curge pe distanţa de 15 km. Lăţimea albiei majore este variabilă,

atingand pană la 1000 m la Prisăcani si este inundabilă la ploi mari. De la izvor pană la vărsare in

Jijia (Vlădeni, judeţul lasi) are o lungime de 87 km. Cursul mediu si inferior al acestui rau este

rectificat. Albia minoră are o adancime variabilă 0,5 - 3 m, iar lăţimnea de 2 - 3 m

16

5 Hidrologie

5.1 Apele

Apa reprezinta pentru regiunea studiata una din bogatiile naturale esentiale pentru

economia teritoriului si alimentarea localitatii. Alcatuirea geologica, conditiile climatice si

celelalte elemente ale mediului au conditionat existenta apei sub forma de stare subterane(sub

presinue si libere) precum si la suprefata (sub forma de rauri si lacuri).

a) Apele subterane:

- Apele subterane sub presiune (de adancine) sunt situate la circa 300 m

adancime, pot fi folosite pirn intermediul forajelor executate mai ales prin

calitatile lor fizico-chilmce, relativ rentabile pentru ca debitele realizate prin

pompare sunt relativ mici.

- Apele subterane libere – au un caracter descendent si sunt cuprinse in

depozitele sectionate de talvegul raurilor. Alimentate prin precipitatii,dar rezerva

de apa este legata de prezenta podisului din vest, care joaca rol reglator al apelor

de precipitatii spre panzele subterane. Aceste apa sunt captate prin fantani si

izvoare captate ceare curg continuu sub forma de sipote. Sunt exploatate stratele

situate intre 5 si 30 m adancime.

b) Apele de suprafata – formeaza o retea densa de riuri, mai ales paraie cu scurgere

temporara si lacuri.

- INCADRAREA SECTIUNILOR DE CONTROL, PE CLASE DE CALITATE, IN ANUL 2005, CONFORM

NORMATIVULUI PRIVIND OBIECTIVELE DE REFERINTA PENTRU CLASIFICAREA CALITATII

APELOR DE SUPRAFATA (ORDIN 1146/2002)

17

B.H. Prut

Nr.

crt.

Cursul

de apa

Sectiunea de

supraveghere

Clasa de calitate

Frecventa

R.O. Nutrienti Salinitate MetaleMicro-

poluantiGeneralade

prelev./an

15 Sitna Am. Leorda trimestriala II II II II I II

16 Sitna Botosani trimestriala II II I I I II

17 Sitna Aval Stauceni lunara IV IV II II I IV

18 Sitna Todireni lunara IV III II I-II II IV

19 Miletin N. Balcescu lunara III II III II-III III III

** sectiuni de supraveghere care se monitorizeaza si in comun cu Republica Moldova

5.2 Raurile au colector principal Miletinul, care are izvoare in SV-orasului Botosani,

avand lungimea de 87 km pana la varsarea in Jijia. Principalii afluienti culesi de pe teritoriul

localitatii Flamanzi sunt: Fundiaia, Varnita, Mitocu, Voloca, Chitovanca. Vara, Miletinu poate

seca.

5.3 Iazuri

Pe teritoriul orasului sunt puţine iazuri, totalizand aproape 14 ha. lazul Novaci, a fost secat

după 1989, cel mai important rămanand lazul Ivăscoaia, in Sesul Bahnei, cu o suprafaţă de 7,5 ha

si o adancime de 4,5 m. In Valea Budăi, pe un afluent al Paraului Valea Rea, s-au amenajat două

iazuri pentru adăpatul vitelor. La Novaci, pe Paraul Chisălău s-a reamenajat barajul si apele sunt

in curs de acumulare. De importanţă locală sunt micile acumulări pe paraiele Stahna, Tulburea

Pe teritoriul orasului sunt puţine iazuri, totalizand aproape 14 ha. lazul Novaci, a fost secatdupă

1989, cel mai important rămanand lazul Ivăscoaia, in Sesul Bahnei, cu o suprafaţă de 7,5 hasi o

adancime de 4,5 m. In Valea Budăi, pe un afluent al Paraului Valea Rea, s-au amenajat

18

douăiazuri pentru adăpatul vitelor. La Novaci, pe Paraul Chisălău s-a reamenajat barajul si apele

sunt in curs de acumulare. De importanţă locală sunt micile acumulări pe paraiele Stahna,

Tulburea Iazurile totalizeaza 14 ha. Cel mai important este Ivascoaia, in sesul Bahnei, cu o suprafata de

7,5 ha si o adancime de 4,5 m. In Valea Budai sunt doua iazuri pentru adapatul vitelor. La Novaci, pe

paraul Chisalau, s-a reamenajat barajul. Sunt acumulari de importanta locala pe Stahna, Tulburea,

Fundoaia, Voloca

6 ALIMENTARE CU APĂ SI CANALIZARE

6.1 Utilizarea potentialului hidroenergetic

Potentialul hidroenergetic este de trei categorii:

• potential hidroenergetic teoretic (brut), care exprima totalitatea resurselor de energie naturala a

apelor dintr-un bazin hidrografic, fara a tine cont de posibilitatile tehnice si economice de

amenajare. Acest potential teoretic cuprinde atat potentialul de suprafata, cat si potentialul

liniar. Potentialul de suprafata se refera la apele din precipitatii si la cele de scurgere, in timp ce

potentialul liniar se refera la energia (puterea) maxima ce se poate obtine pe un curs de apa sau

sector al sau.

• potential hidroenergetic tehnic amenajabil, care reprezinta acea parte din potentialul brut, care

ar putea fi obtinuta prin amenajarea cursului de apa tinand seama de conditiile tehnice ale etapei

respective; Folosintele de apa sunt constituite din acele activitati care pentru a se putea desfasura

au nevoie de apa. Caracteristic pentru fiecare folosinta de apa este cerinta de apa, adica acea

cantitate de apa ce trebuie prelevata la sursa in scopul utilizarii ei intr-un scop anume. Este

important de evidentiat diferinta dintre cerinta efectiva de apa si rata actuala de utilizare a apei.

Un nivel scazut al acestei rate poate sa nu exprime cerinta efectiva de apa, ci poate indica

existenta anumitor constrangeri in aprovizionarea cu apa.potentialul hidroenergetic economic

amenajabil, adica acea parte a potentialului tehnic amenajabil, care se poate obtine in conditii

economice. Acest potential este cel mai susceptibil de modificari fiind conditionat de progresul

tehnic, dar si de anumite cerinte si politici de mediu.

Serviciul public de alimentare cu apă si de canalizare cuprinde totalitatea activităţilor

de utilitate publică si de interes economic si social general efectuat in scopul captării, tratării,

19

transportului si distribuirii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul

localităţii, respectiv pentru colectarea, transportul , epurarea si evacuarea apelor uzate, a apelor

meteorice si a apelor de suprafaţă provenite din intravilanul localităţilor.

Alimentarea cu apă in orasul Flămanzi se realizează prin sistemul de alimentare

centralizat , gestionat de către operatorul SC APA GRUP SA Botosani prin Contractul de

delegarede gestiune nr. 19324/30.11.2005.

Alimentarea cu apă se realizează din sistemul Bucecea, bazinul hidrografic Siret .

Sistemul Bucecea include atat magistrale de apă brută cat si de apă tratată de la staţiile de

tratare din Bucecea si Cătămărăsti către Botosani si mai departe, spre sud-est către Flămanzi .

Apa furnizată la Dorohoi este pompată la Leorda, iar cea furnizată de partea cealaltă a

Botosaniului este pompată către Flămanzi .

6.2 APA BRUTĂ

In prezent se utilizează sursă de apă brută, si anume:

Pentru probele de apă brută sunt prezentate valorile, medii şi maxime lunare semnificative ale măsurătorilor imediate, la nivelul anului 2005

ianua

rie

febr

uarie

mar

tieap

rilie

mai

iunie

iulie

augu

st

sept

embr

ie

octo

mbr

ie

noiem

brie

dece

mbr

ie

0200400600800

Apa bruta - Activitatea beta globala [Bq/mc]- 2005 -

medie maxim

Figura 6.2. Evoluţia activitaţii beta globale apă brută - 2005

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane au evoluat in limite normale, chiar si in perioada de

secetă, nivelurile nu s-au situat sub limita de exploatare. Excepţie fac in special fantanile de

captare situate in zonele de deal, mai ales in perioada de vară-toamnă,unde nivelurile

piezometrice au scăzut foarte mult, unele din ele chiar au secat temporar.

Cauzele probabile pentru care in majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerinţelor

pentru a fi utilizate in scopuri potabile sunt următoarele:

20

• poluarea apelor de suprafaţă;

• condiţiile si procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea in soluţie a diferiţilor

anioni si cationi;

• dezvoltarea intensivă a agriculturii in ultimele decenii cu utilizarea excesivă a ingrăsămintelor

chimice pe bază de azot si fosfor, a pesticidelor, a condus la acumularea in sol a unora dintre

acestea (sau a produsilor de degradare);

• efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile

pentru conservarea factorilor de mediu;

• particularităţile climatice, hidrogeologice si exploatarea sistemelor de irigaţii care au

contribuit la mineralizarea materiei organice din sol si migraţia substanţelor rezultate

din aceste procese.

Folosirea pesticidelor in agricultură a determinăt poluarea solului, alimentelor, aerului si

surselor de apă, reflectată in acumularea de pesticide atat in flora si fauna acvatică, cat si in

organismele umane si animale. Nu au fost efectuate determinări de pesticide in apele subterane.

sistemului de alimentare cu apă :

6.2.1 Aducţiunea

Caracteristici:

• tipul conductei : otel si azbociment

• diametru conductei : Dn = 250 mm

• lungimea conductei : 23 km

• repompare la staţia Buzieni

6.2.2 Tratarea si inmagazinarea apei

_ Tratarea apei se realizează la staţiile de la Bucecea si Cătămărăsti .

_ Inmagazinare

Caracteristici:

• număr rezervoare : 2 buc.

• capacitate de inmagazinare :1500

6.2.3 Sistemul de distribuţie a apei

21

_ Caracteristicile retelei de distribuţie :

• tip sistem :ramificat

• tip conducta : PVC, azbociment

• diametru conductei : Dn = 125 - 150 mm

• lungimea conductei : 29,5

6.2.4 Apa potabilă

Pentru probele de apă potabilă sunt prezentate valorile minime, medii şi maxime lunare semnificative ale măsurătorilor imediate, la nivelul anului 2005

ianua

rie

febr

uarie

mar

tieap

rilie

mai

iunie

iulie

augu

st

sept

embr

ie

octo

mbr

ie

noiem

brie

dece

mbr

ie

0200400600800

1000

Apa potabila - Activitatea beta globala [Bq/mc]- 2005 -

medie maxim

Figura 8.2.1.5.1. Evoluţia activitaţii beta globale apă potabilă-2005

In concordanţa cu radioactivitatea beta globala a apei brute maxima lunară pentru apa potabilă s-a inregistrat tot in luna februarie. Mediile lunare variază in jurul valorii medii anuale de 174 Bq/mc. Nu s-au inregistrat depăşiri ale nivelului de atenţionare de 2000 Bq/mc.

6.3 Poluarea solului

In general, localităţile componente ale Flămanziului sunt recunoscute ca avand soluri de buna

calitate, o mare parte a solurilor incadrandu-se in categoriile superioare de fertilitate.

Totusi, o importantă parte a solurilor este afectată sau este expusă la risc inalt de degradare din

cauza eroziunii, acidifierii, alcalinizării, umidităţii sau secetei excesive, salinizării si compacţării.


22

2008 - 2013 38 Principalul proces de degradare a solului, prin extensie si impact socio-

economic, il reprezintă eroziunea prin apă, care impreună cu alunecările de teren afectează

terenul agricol.

6.3.1 Zone inundabile si zone cu alunecări de teren

In prezent localităţile orasului Flăminzi nu deţin terenuri cu alunecări active sau cu un pericol

mare de

inundabilitate.

Zona intravilanului nu este afectată de alunecări dar in imediata apropiere, dealurile prezintă

ravene

formate de torenţi. Zonele din vecinătate nu sunt protejate de păduri sau plantaţii de protecţie.

Conform unui studiu PATJ Botosani, efectuat pe teritoriul orasului Flăminzi, nu sunt suprafeţe

importante

(peste 100 ha) afectate de inundaţii, alunecări de teren si eroziuni torenţiale. Este necesară

intervenţie in

continuarea lucrărilor de desecări.

In totalitatea lor, degradările de teren sunt rare si reduse ca intensitate, iar versanţii pot fi folosiţi

foarte

bine in agricultură (vii, livezi).

6.3.2 Zone defavorizate pentru activităţile agricole :

• zonele afectate de eroziune prin apă – ogase, ravene, torenţi;

• zonele cu un nivel foarte scăzut de humus;

• zonele cu ariditate extremă;

• zonele cu exces de umiditate si cele expuse inundaţiilor ;

• zonele cu soluri saraturate sau acide ;

• zonele nisipoase si cele predispuse la desertificarii ;

• zonele cu condiţii extreme de textură a solului (extrem de argiloase sau de nisipoase).

23

Surse majore de poluare

Agent economic Domeniu de

activitate

Emisar Volum ape uzate evacuate

(mil.mc)

Poluanţi specifici

SC STIPO SA

Dorohoi

Fabricarea

sticlei şi a

articolelor

din sticlă

r. Jijia 0,059 (insuficient epurat) - materii în

suspensie,

fluoruri, metale

Consiliul Local

Flămânzi

Gospodărire

comunală

r. Miletin 0,081 - materii in

suspensie,

substanţe

organice, nutrienţi

6.4 RISCURI NATURALE

Sunt trei tipuri de riscuri naturale:

• inundaţii

• alunecări de teren ;

• seismicitatea ;

Seismicitatea ; Cutremurile ,

7 Producţiile totale si medii din agricultură

Producţia vegetală are un caracter preponderent cerealier.

Suprafeţele cultivate cu plante tehnice (rapita,in,canepa etc.), precum si cu plante furajere,

plante medicinale si aromatice sunt limitate, in principal, din cauza dificultăţilor in asigurarea

dotărilor pentru mecanizarea acestor culturi.

24

7.1 Viticultura

Deoarece localităţile orasului Flămanzi sunt asezate in regiunile de deal, au existăt condiţii

pentru

cultivarea viţei de vie din cele mai vechi timpuri.

In anul 2006 populaţia orasului deţinea o suprafaţă de 254 ha de vie, in marea majoritate soiuri

hibride.

In ceea ce privesste patrimoniul viticol, suprafeţele cultivate cu vita de vie in perioada analizata

se cifreaza

in jur de 130 ha. Suprafaţa cultivata cu vii hibride apartin exploataţiilor individuale, de remarcat

este aparitia

fenomenului de imbatranire al unor plantatii si distrugea unora dintre acestea datorită

calamitatilor naturale din

ultimii ani.


2008 - 2013 55

7.2 Pomicultura

Cresterea pomilor este o indeletnicire aproape a fiecărui gospodar din localităţile componente ale

orasului nostru, asezat in regiune de deal, propice practicării acestei activităţi.

In jurul fiecărei case intalnesti de obicei un loc aparte destinat livezii, in care cultivă: pruni, meri,

peri,ciresi, zarzări, caisi, etc. Este adevărat că in puţine gospodării cultura pomilor se face in

livezi, in cele mai multe gospodării plantarea pomilor făcandu-se mai mult in curtea caselor.

Cele mai intinse livezi le intalnim in cartierul Poiana si pe dealurile din vestul orasului.

Plantaţiile de pomi sunt reduse, iar producţiile obţinute au scăzut atat din punct de vedere al

cantităţii, cat si al calităţii.

7. 3 Apicultura

Practicarea albinăritului a fost, din cele mai vechi timpuri, o ocupaţie a locuitorilor din

localităţile componente ale orasului nostru.

Cresterea albinelor este atestată si de existenţa unor toponimice: Prisăcani, Stiubei, etc.

25

La rencensămantul animalelor din anul 1996 sunt inscrisi 412 stupi.

In Lista producatorilor din agricultura ecologică inregistrati la MADR in anul 2007 sectorul

apicultură este inregistrată o singura pesoana fizica din orasul Flămanzi , si anume : Mihai

T.Petrea .

7.4 Silvicultura

Pădurile, datorită multiplelor functii ofera resurse importante economiei.

Peisajul bogat, mostenirea unei flore si faune deosebite a pădurilor, cat si “insulele” de „paduri

virgine”, sunt bunuri de pret pentru ecoturism, cu un potenţial exploatabil bazat pe valori

autentice. La sfarsitul anului 2005, suprafaţa pădurilor reprezenta cca. 1745 hectar, repreazentind

12% din suprefata

unităţii administrativ teritoriale Flămanzi, procentul situiindu-se sub media judeţului.Volumul

mediu de lemn la Ha este de 5.68 mc. Cresterea unitara medie a pădurilor este de 4,8 mc pe an si

pe Ha.Volumul total de lemn in anul 2007 supus valorificarii a fost de 9.300 mc , avand doua

destinatii: pentru operatorii economici din sectorul forestier si pentru aprovizionarea populaţiei.

Pana in prezent nu s-au ininfiintat ocoale silvice private, administrarea fondului forestier este

realizată de către ROMSILVA , Ocolul silvic Flămanzi .


2008 - 2013 58

Lemnul exploatat din pădurile proprietate publică este valorificat prin licitatii publice, in timp ce

proprieţării privati pot comercializa lemnul independent.

Exploatarea padurii, in ambele cazuri, se face de către operatori economici autorizati.

Pe langă lemn, există si alte produse forestiere cum ar fi: rachita, seminte, puieti, fructe de pădur

ciuperci, pomi de Craciun, etc.Activitatea de vanatoare reprezintă de asemenea , o sursă de venit

atat prin produse, taxe , concesionari cat si prin servicii asociate, dacă sunt exploatate in mod

rational.

Fragmentarea proprietăţii este un fenomen recent, care a apărut ca rezultat al retrocedarii

proprietăţii de

stat. Se doreste crearea de asociaţii de proprietari de pădure sau de comasare a proprietăţilor de

pădure, in scopul practicării unui management durabil al acestora.

26

In pădurile din zona gasim fenomenul taierilor ilegale . Cauzele care conduc la exploatarea

ilegală sunt dorinţa de a obtine venituri rapide, nivelul de trai scăzut al locuitorilor din zona ,

dimensiunea redusă a proprietăţii, organizarea necorespunzatoare a prelucrarii primare a

lemnului. Preluarea cherestelei fara autorizaţie din pădurile care nu sunt gestionate de stat, este

considerata ilegală.

Cadrul legal referitor la restituirea proprietăţii a fost revizuit prin Legea nr.18/1991

27

CAPITOLUL II

1-Amplasarea raului Miletin

28

Miletinul izvoraste din Culmea Siretului superior langa comuna Baisa, de la altitudinea

de 323 m. Se dezvolta paralel cu Sitna si are aceleasi particularitati generale ca si Sitna, numai ca

numarul iazurilor este mai redus atat pe curs cat si in bazinul sau. In partea sa superioara cursul

Miletinului aduna o serie de afluienti din dreapta dinspre Dealul Mare al Harlaului.(593m). Dupa

primirea catorva paraie mici(Chirivoaia, Putred) din dreapta, se varsa in Miletin Oneaga (S=84

Km2; L=11km) care prin cursul principal a despicat din nord masivul Dealul Mare in doua

unitati:unul vestic, mai intins, mai inalt si mai fragmentat(Bereslogi-Singeap), cu inclinare

etajata sud-est, si altul mai stramt si mai coborat in partea estica( Culmea Hoemului-540m),

dinsre care izvorasc majoritatea afluentilor amintiti. In acest masiv se observa aproape intreaga

serie a sedimentelor sarmatiene, inclusive piatra dura calcaroasa, peste care se gasesc in

alternanta mare gresii si nisipuri acvifere,care dau nastere la izvoare cu apa potabila buna.( la

Radeni,izvoarele carstice sunt folosite si pentru irigatii.) in aceasta zona exista doua iazuri mai

mici, unul pe afluentul Oneagai-Prisaca, iar altul la Cristesti, la confluent Putridai cu Miletin(10

ha). Dintre alti afuenti veniti dinspre Dealul Mare amintim pe Varninta sau Uriceni(S=72km2;

L=11 km) cu cordunul(S=24 km2; L=7km) si Scanteia (S=60km2; L=16km), care poarta si

numele de Nacu sau Mitoc de aici Miletinul devine un curs subsecvent de podis, cu cueste in

dreapta sa si primeste afluenti mai ales din stanga, cum sunt:Valea Rea (S=26 km2; L=10 km),

Chisalau sau Paraul lui Vasile (S=43 km2;L=15 km) si Recea(S=72 km2; L=16 km)

Date hidrologice

Bazin de receptie 681 km2

Lungimea cursului de

apa

90 km

Debit maxim inregistrat 220m3/s

Debit minim 0,006 m3/s

29

1.2-Debitul cursurilor de apă

Nr. Râul Staţia

hidrometrică

Debit maxim

în 2004

(m3/s)

Debit

multianual

(m3/s)

14 SITNA TODIRENI 16,2 2.3

15 MILETIN N.BÃLCESCU 7,6 0.468

1.3 Sectiunea Nicolae Bălcescu

Din punct de vedere fizico-chimic, apa raului se incadreaza in clasa a III-a de calitate ,

determinată de indicatorii specifici gradului de mineralizare, cu toate ca regimul de oxigen cu

principalii indicatori cu valorile : CBO5 = 7.72 mg/dmc, CCO-Mn=11.28 mg/dmc indica clasa a

II-a de calitate. Pentru G.M. este valabila tot categoria II-a de calitate (Rfix = 839.62 mg/dmc).

Indicatorii specifici regimului nutrienţilor situează zona în clasa a II-a de calitate. Exceptie face

fierul = 1.543 mg/dmc. Exemplificăm cu valorile concentraţiei medii ponderate cu debitul, pentru

indicatorii regimului nutrienţilor:

N-NH4 = 0.212 mgN/dmc

N-NO2 = 0.032 mgN/dmc

N-NO3 = 1.8 mgN/dmc

Aceasta sectiune prezinta o densitate mai mare in perioada rece a anului limita maxima

fiind de 1.819.245 cel./l si cea minima de 357.140 cel./l (iulie), minim ce determina si valoarea

cea mai scazuta a gradului de curatenie – 56% si valoarea cea mai ridicata a indexului saprob –

2,8 (iulie),

valoare ce incadreaza apa in categoria IV de calitate. In restul anului valoarea indexului saprob

este cuprinsa inte 1,86 – 2,7 incadrand apa in categoria II/III de calitate.

Biocenoza fitoplanctonica este alcatuita din diatomee (Synedra acus, Gyrosigma

acuminatum), cloroficee (Chlorella vulgaris, Scenedesmus acuminatum), euglenoficee (Phacus

pleuronectes, Trachelomonas sp.), cianoficee (Oscillatoria sp.)

30

Zooplanctonul are densitatea cuprinsa intre 4 ex./l si 12 ex./l, dominante fiind rotiferele

(Keratella sp.)

Bentosul are o densitate de 124 ind./m2, densitatea cea mai mare avand-o oligochetele

(Tubifex tubifex), urmate de diptere (Chironomus sp.), efemeroptere (Ecdyonurus sp.) si

trichoptere (Hydropsiche sp.). Gradul de curatenie este de 50% corespunzator zonei -

mezosaproba, usor in scadere fata de anul 2002 (58%) iar indexul saprob de 2,62 este

corespunzator clasei III de calitate dupa NORCAS, fata de valoarea inregistrata pentru anul

2002 (2,28-clasa II de calitate). Microfitobentosul are densitatea de 1,4490 cel/100mm2, fiind

alcatuit din diatomee. Afluent al riului Jijia Miletinul are zona de izvoare in dealurile Burda,

Baişa şi Crivat. Adincimea albiei minore variaza intre 0,5 m amonte de Cristeşti şi 3 m la

Halceni, iar latimea sa intre 2 şi 5 m. Acest rau se afla sub observatie in sectiunile de ordinul I,

Nicolae Balcescu şi Şipote. “Amenajarea raului Miletin“ in jud. Botosani si Iasi, realizata in

perioada 1981 –1985 si care cuprinde urmatoarele obiective:

2 Lacuri de acumulare

2.1 Acumularea Hălceni (jud. Iasi) – cu rol de apărare impotriva inundaţiilor, alimentare cu apă

pentru populaţie, industrie, irigaţii, cu un volum total de 42,8 mil. mc si un volum util de 11,8

mil. mc

2.2 Acumularea nepermanenta Campeni ce are rol de atenuarea debitelor de viitură pe r.

Miletin amonte ac. Hălceni, cu un volum total de 11,2 mil. mc.In judetul Vaslui s-a realizat

acumularea Posta Elan (raul Elan) ce are rolul de scoatere de sub efectul inundaţiilor a

obiectivelor socio-economice situate aval baraj (localitate Murgeni) si asigurarea alimentării cu

apă pentru populaţie si industrie cu un debit de 15 l/sec. Acumularea a fost pusă in funcŃiune in

anul 2001, are un volum total de 9,65 mil. mc. si un volum de atenuare de 5,05 mil. mc.

Principalul curs de apă este râul Jijia. Imediat în aval de teritoriul comunei Vlădeni, are loc

confluența cu râul Miletin, afluent de dreapta al râului Jijia. Dintre lacuri, se găsește aici

Acumularea Halceni, amplasată pe râul Miletin, care alimentează cu apă potabilă localitatea

Vlădeni și alte sate, asigură necesarul de apă pentru umplerea și primenirea amenajării piscicole

31

Vlădeni și constituie sursă de apă pentru irigații . Are o suprafata de 400 ha, vegetatia acvatica

lipseste in schimb sunt foarte multe scoici. Specii de pesti: crap, caras, biban, somn, salau.

Debitul maxim GF 36,76 mc/s Q max DaM 369,0 mc/s.

Parametrii tehnici: debit mediu multianual:1,14 m3

m/s; volum util:11,6 mil.m3

volum atenuare:33,6 mil.m3. Principalele folosinţe sunt: irigare a cca. 1470 ha, alimentare cu apă potabilă- 111 l/s, piscicultură pe 335 ha

Principalele lacuri de acumulare pe categorii de folosinţă din bazinul hidrografic Prut

Denumirea

acumulării

Cursul de apă Volum total

(mil. m3)

Volum(n.n.r

mil.m3 )

Suprafata (ha) Categ

de.folosinta

Halceni Miletin 49,50 12,80 385 Complex

Vladeni Miletin 1,30 1.30 49 Piscicultura

Cmpeni Miletin 11,50 - 220 Complex

32

Raul Miletin sectiunea Nicolae Balcescu

Debitele principalelor râuri in anul 2010

Nr

crtRaul Statia hidrometrica

Debit

maxim in

anul

2010(mc/s)

Debit

mediu

multianual

(mc/s)

Bazinul Hidrografic Prut

12 Sitna Dracsani 57,3 1,79

13 Sitna Todireni 69,5 2,30

14 Miletin Nicolae Balcescu 32,1 0,460

Urmare interpretarii rezultatelor din sectiunile N.Balcescu şi Şipote, cursul raului

a fost delimitat in doua tronsoane:

3Tronsonul izvoare - confl . pr. Valea Rea

Conform analizelor efectuate pe acest tronson de 55 km, in sectiunea de control N.

Balcescu,

33

În tabelul următor sunt prezentate lungimile tronsoanelor de râu caracteristice în anul

2008 în raport cu calitatea înregistrată la toţi indicatorii.

Lungimea (km) din care

Raul Tronsonul de rau Categoria

Total I II III D

Sitna izvoare - av.Botosani 29

av.Botosani-cfl.r.Jijia 49

TOTAL 78 29 49

izvoare-conf. pr.Valea Rea 55

Miletin conf. pr.Valea Rea-cfl.r.Jijia 35

TOTAL 90 55 35

34

Concluzii

Orasul Flamanzi se caracterizează printr-o slabă dezvoltare a reţelelor de canalizare şi a

staţiilor de epurare a apelor uzate. Lipsa investiţiilor şi depăşirea duratei de funcţionare a staţiilor

de epurare au condus la o evoluţie descrescătoare a capacităţii funcţionale a acestora.

Conform „Angajamentelor rezultate din negocierea Capitolului 22-Mediu”, în funcţie de

mărimea aglomerărilor umane şi de caracteristicile receptorilor naturali, au fost stabilite termene

de conformare pentru asigurarea sistemelor de canalizare şi a staţiilor de epurare pentru toate

aglomerările cu peste 2000 locuitori echivalenţi.

Anul limită pentru realizarea acestor investiţii este 2018. Acest termen a fost stabilit tinându-se

cont de următoarele aspecte:

- Situaţia infrastructurii existente din domeniul colectării şi epurării apelor uzate

orăşeneşti, în special în mediul rural, necesită un mare volum de lucrări edilitare;

- Costurile sunt foarte mari;

- Capacitatea autorităţilor locale de a finanţa aceste lucrări este limitată

Pentru asigurarea unui management durabil al resurselor de apă se impun măsuri privind:

Satisfacerea cerinţelor de apă la sursă ale populaţiei urbane şi rurale. Având în vedere

deficienţele în alimentarea cu apă din anumite regiuni, este necesară realizarea de lucrări

de aducţiune din surse autorizate pentru alimentarea cu apă a localităţilor deficitare,

amenajarea de surse noi pentru apă potabilă prin realizarea de noi acumulări şi/sau

fronturi de captare subterane pentru alimentarea cu apă a satelor.

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructruii de alimenatare cu apă şi canalizare. Creşterea

gradului de acces al populaţiei la serviciile publice de alimentare cu apă şi asigurarea

condiţiilor de calitate standardizate pentru apă potabilă reprezintă un obiectiv strategic.

Prin aceasta se urmăreşte orientarea investiţiilor spre dezvoltarea şi extinderea sistemelor

35

centralizate de alimentare cu apă potabilă şi canalizare, atât pentru mediul urban cât şi

pentru cel rural.

Îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă. Având în vedere starea actuală a procesului de

epurare a apelor uzate, se impun activităţi de reabilitare, dezvoltare şi modernizare a

staţiilor de epurare în concordanţă cu standardele UE. De asemenea, se impune

reabilitarea şi extinderea staţiilor de apurare a apelor industriale în vederea reducerii

şi/sau eliminării deversărilor de substanşe periculoase.

Utilizarea durabilă a resurselor de apă. Promovarea acestei măsuri este impusă de

necesitatea protecţiei calitative şi cantitative a resurselor de apă concomitent cu

satisfacerea durabilă a folosinţelor de apă

Pentru a evalua potențialul hidric al râului Miletin în zona Nicola Balcescu am redat

principalii parametri hidrici și un raport morfologic atât a versanților cât și a complexului

aluvionar de pe fundul văii toate sunt în plină evoluție cu numeroase implicații de ordin social și

economy.

Sursa de apă analizată, arteră colectoare a apelor în zonă, veșnic curgătoare și purtătoare

de viață, reprezintă sursa principală de apă potabilă pentru locuitorii zonei cercetate. Acesta este

doar unul din motivele și cel mai important pentru care locuitorii zonei trebuie sa mențină

calitatea apei din acest râu.

36

BIBLIOGRAFIE

Sursa: Ministerul Mediului, Raport de mediu în judeţul Botoşani,

SC APA GRUP SA Botoşani

37

apachitei. miletin

Documents